Intrebari-raspunsuri EPDR
1. Ce sunt regiunile? Ce tipuri de regiuni cunoașteți și care sunt criteriile de delimitare ale acestora? (3 exemple) •
R: regiunea este unitatea administrativ-teritorială situată imediat sub nivelul statului – unitar, federal etc. – care are o autoritate aleasă a administraţiei publice şi mijloace financiare de susţinere a acestei autorităţi (CE) • prin regiune de dezvoltare se înţelege un teritoriu care formează, din punct de vedre geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate, în care populaţia posedă anumite elemente comune şi doreşte să-şi păstreze specificitatea astfel rezultată, şi să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social şi economic” (PE) • delimitari Atribute fizice: geografie , climă Atribute culturale: limbă, etnicitate, istorie Caracteristici socio – economice: resurse materiale, activităţi cu un anumit specific Altele: religia Delimitările curente: Limite naturale Limite istorice Limite administrative Tipuri de reg • • • • • • • • • • • • • •
Regiuni normative administrative /autonome Regiuni metropolitane Regiuni geografice / naturale Regiuni istorice Regiuni culturale /simbolice /de identitate Regiuni analitice /funcţionale /de analiză Regiuni periurbane Regiuni economice /agricole /industriale /turistice Regiuni statistice Regiuni de proiect /programare Regiuni de planificare Regiuni de dezvoltare / Regiuni sub-dezvoltate /rămase în urmă /în declin /problemă Regiuni de învăţare /inovative
1
2. Ce criterii ați utiliza pentru delimitarea unor regiuni de dezvoltare pe teritoriul României? Argumentați răspunsul. R: Pentru delimitarea unor regiuni de dezvoltare pe teritoriul Romaniei consider ca ar putea fi utilizate urmatoarele criterii: -criteriul geografic deoarece teritoriul Romaniei este format din diferite forme geografice precum munti, podisuri, campii care evident creeaza diferente intre regiuni. Totodata, datorita diversitatii geografice si resursele naturale difera ceea ce duce la o alta delimitare in functie de activitatile desfasurate -criteriul cultural, deoarece in Romania predomina foarte mult traditiile si obiceiurile acestea fiind diferite de la o zona la alta.(banat, muntenia,moldova, ardeal) -criteriul economic care delimiteaza zonele dezvoltate de cele sub-dezvoltate intr-ucat din pacate exista aceste disparitati economice care inca nu au putut fi eliminate -criteriul administrativ pe baza caruia s-au creat cele 8 regiuni de dezvoltare
3. Ce înseamnă descentralizare și care sunt avantajele acestui proces? R: -A acorda autonomie administrativă organelor locale adica orice transfer de atribuţii din plan central în plan local. Descentralizarea înseamnă transferul de competenţe administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţie publice locale sau către sectorul privat. Transferul de responsabilitate se referă la domeniul planificării, luarea deciziei (finanţe, fiscalitate), responsabilităţi legale (emiterea de regulamente,hotărâri locale) şi managementul serviciilor publice pentru care se face transferul. Avantajele descentralizãrii sunt: -autoritãtile locale autonome administrativ cunosc mai bine decât cele centrale interesele colectivitãtii locale, mijloacele si modalitãtile de satisfacere a acestora; -autoritãtile locale sunt alese de cei care îi servesc, respectiv colectivitatea localã, pentru care probabilitatea de a se însela asupra lor este micã, putându-i sanctiona prin nerealegere sau prin referendum; -autoadministrarea limitatã si-a dovedit eficienta; -este un rezultat al aplicãrii eficiente a principiului separatiei puterilor; -permit valorificarea initiativei locale în raport de specificul local. -determină o mai mare participare a populaţiei la guvernare -faciliteaza realizarea unei relaţii mai apropiate între cei care guvernează şi cei guvernaţi, informatiile circuland mai usor.
2
4. Câte regiuni de dezvoltare de tip NUTS II are România și care sunt acestea? În ce regiune se situează municipiul Cluj-Napoca şi care sunt judeţele componente ale acesteia? R: Romania are 8 regiuni de dezv de tip NUT II acestea fiind: I Nord–Est II Sud-Est Dobrogea III Sud Muntenia IV Sud Vest Oltenia V Vest VI Nord-Vest VII Centru VIII București-Ilfov Cluj-Napoca face parte din regiunea Nord-Vest alaturi de Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.
5. Ce reprezintă sistemul NUTS, care sunt scopurile acestuia, ce categorii regionale există și care este echivalentul lor pentru România? La ce nivel se implementează politica de dezvoltare regională a UE? R:NUTS- nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică; realizează o împărțire a teritoriului economic al statelor membre UE, care cuprinde și teritoriul extraregional al acestora. Scopuri: Uniunea Europeană a instituit un nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică, pentru a facilita colectarea, dezvoltarea și publicarea unor statistici regionale armonizate în UE. Acest sistem ierarhic permite și realizarea de analize socioeconomice ale regiunilor și elaborarea politicilor de coeziune ale UE. Clasificarea NUTS este ierarhică în măsura în care ea subdivizează fiecare stat membru în trei niveluri: NUTS 1, NUTS 2 și NUTS 3. Al doilea și al treilea nivel sunt subdiviziuni ale primului și respectiv ale celui de-al doilea nivel. Un stat membru poate hotărî să extindă nivelurile ierarhice de detaliere, subdivizând nivelul NUTS 3. Romania se imparte intr-o regiune NUTS 1, opt regiuni NUTS 2 si 42 de regiuni NUTS 3. Politica de dezvoltare regionala a UE se implementeaza la nivel NUTS II.
3
6. Care este indicatorul cel mai utilizat pentru măsurarea dezechilibrelor în dezvoltarea regiunilor? Ce alți indicatori ar mai putea fi utilizați? Dați câte un exemplu pentru fiecare dintre următoarele domenii: demografie, economie, social, mediu, infrastructură de transport, inovare. R: Indicatorul cel mai utilizat pentru masurarea dezechilibrelor in dezv reg este PIB-ul pe locuitor. -Alti indicatori care ar mai putea fi folositi ar fi: rata somajului, venitul national brut, export pe locuitor, ponderea serviciilor in PIB, productiv muncii, rata de ocupare a fortei de munca, nivel de educatie etc. -demografie: ex nivelul de urbanizare, densitatea populatiei -economie: ex venit brut, rata somajului pe termen lung (%) -social: ex ponderea persoanelor cu nivel ridicat de competente profesionale, -mediu: ex emisiile totale de gaz cu efect de sera, consum de bio-combustibili in transporturi, intensitatea energetica -infrastructura de transport: ex investitii in infrastructura de transp, utilizarea transp in comun, volum transporturi -inovare: ex cheltuielile totale cu activitati de cercetare-dezvoltare ca % din PIB, intreprinderi inovative % din total întreprinderi
7. Care este obiectivul principal al politicii de dezvoltare regională? -reducerea disparitatilor economice, sociale si teritoriale intre statele membre UE. Politica regională a UE este o politică de investiţii. Aceasta susţine crearea locurilor de muncă, competitivitatea, creşterea economică, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltarea durabilă. Aceste investiţii contribuie la punerea în aplicare a strategiei Europa 2020. Politica regională exprimă, de asemenea, solidaritatea UE faţă de ţările şi regiunile mai puţin dezvoltate, concentrând fondurile în domeniile şi în sectoarele în care acestea pot avea un rol important. • - îşi are originea în diferenţele de nivel ale veniturilor existente între zone geografice distincte; • această problemă s-a accentuat cu fiecare lărgire a Uniunii; • apariţia unor dezechilibre economice, sociale, politice la nivelul Uniunii Europene • ajuta la consolidare si ofera solidarit Uniunea Europeană are 28 de state membre care reprezintă o comunitate şi o piaţă internă de aproximativ 500 milioane de cetăţeni, ceea ce provoacă cu atât mai multe disparităţi economice şi sociale între aceste state şi cele 270 regiuni ale lor.
4
8. Enumerați cele trei obiective și cele trei instrumente financiare ale politicii de coeziune a UE pentru perioada 2007-2013. R: -regiunile de convergenţă, -„Competitivitate regională și ocuparea forţei de muncă”, -„Cooperare teritorială europeană”--- convergenţă, competitivitate şi cooperare. Instrumente: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune şi Fondul Social European (FSE).
9. Care este criteriul (și limita) pe baza căruia sunt încadrate regiunile UE în regiuni mai puțin dezvoltate? R: limite in functie de PIB Regiuni dezvoltate: PIB/cap de locuitor>90% media UE Regiuni de tranzitie: PIB/cap de locuitor intre 75-90% din media UE Regiuni mai putin dezvoltate: PIB/cap de locuitor sub 75% din media UE Criterii administrative. Criterii socio-economice: resurse materiale, activităţi cu un anumit specific.
10. Care sunt cele trei priorități de dezvoltare și țintele stabilite în cadrul Strategiei Europa 2020? R: Strategia Europa 2020 îşi propune să asigure -o creştere economică inteligentă (prin investiţii mai eficiente în educaţie, cercetare şi inovare), -durabilă (prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de carbon şi o industrie competitivă), -favorabilă incluziunii (prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă şi pe reducerea sărăciei). Strategia se concentrează asupra a cinci obiective ambiţioase privind ocuparea forţei de muncă, cercetarea, educaţia, reducerea sărăciei şi energia/clima.
11. La ce se referă principiul programării? -Principiul programarii implica diagnosticarea situatiei existente, formularea unei strategii multi-anuale integrate si coerente si definirea de obiective concrete care sa fie atinse. -Principiul de programare prevede ca obiectivele fondurilor să fie specificate în cadrul unei programări multianuale efectuate în mai multe etape, care include identificarea priorităţilor, finanţarea şi sistemul de gestionare şi control.
5
-Politica de coeziune nu finanţează proiecte individuale, ci programe naţionale multianuale aliniate la obiectivele şi priorităţile UE.’ La începutul fiecărei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioadă de 7 ani), Uniunea Europeana decide asupra bugetului dedicat Instrumentelor Structurale şi defineşte regulile de bază care se aplica în utilizarea lor. -Bugetul este împărţit pe State Membre şi Obiective de intervenţie; zonele care pot beneficia de finanţare din Fonduri Structurale sunt definite de Comisie în acord cu Statul Membru implicat. Comisia propune orientări tematice comune pentru toate Statele Membre. Ca urmare a acestor decizii UE, fiecare Stat Membru – cu implicarea actorilor economici şi sociali relevanţi – stabileşte propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a căror realizare se elaborează un Plan Naţional de Dezvoltare (PND), care prezintă: Analiza situaţiei economice şi sociale (inclusiv analiză de tip SWOT); Priorităţile de dezvoltare pe perioada de programare; Strategia pentru realizarea priorităţilor stabilite; Programarea financiară multianuală; Prezentarea mecanismelor de implementare a PND; Descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea PND
12. La ce se referă principiul parteneriatului? Realizarea de parteneriate la nivel local, national, regional, între autoritătile comunitare şi cele nationale sau locale. Parteneriat:Fiecare program (acţiunile) Comunitar trebuie realizat printr-o strânsă consultare între Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi şi organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autorităţi regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Acest parteneriat se aplică tuturor stadiilor procesului de programare, de la concepţie, gestionare şi implementare până la monitorizare şi evaluare. Statele Membre trebuie să asigure asocierea partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării. Această abordare are ca scop să garanteze că acţiunea respectivă este adaptată la nevoile şi priorităţile regionale şi locale.
6
13. Enumerați fondurile europene pe care le cunoașteți și prezentați unul dintre ele. R: lista: Fonduri structurale si de coeziune si alte finanatri neramburasabile. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune(FC), Fondul European pentru Pescuit (FEP), Fondul Social European (FSE), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). --Fondul Social European (FSE)--este fondul structural care promovează reintegrarea în muncă a șomerilor și a grupurilor defavorizate, prin finanțarea activităților de formare profesională și asistență în procesul de recrutare. FSE și-a păstrat denumirea și obiectivele din perioada 20002006. Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare a fortei de munca. --Fondul Social European finanţează următoarele priorităţi: Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi întreprinderilor; Creşterea accesului şi a participării pe piaţa muncii; Promovarea incluziunii sociale prin lupta împotriva discriminării şi facilitarea accesului pe piaţa muncii pentru persoanele dezavantajate. Statele membre şi regiunile Uniunii Europene au acces la finanţare din Fondul Social European în cadrul unei perioade de programare de şapte ani.
14. Ce țări pot beneficia de finanțare prin Fondul de coeziune și ce tipuri de proiecte pot fi finanțate din acest fond? R: F de coez--este instrumentul structural ce cofinantează nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu, rețele de transport transeuropene și domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii protecției mediului (eficiență energetică și energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban și transport public ecologic. Fondul de Coeziune ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. . Finanţarea din această sursă este restricţionată statelor membre ale căror nivele de trai reprezintă mai mult de 90% din media UE. În consecinţă, acest lucru înseamnă: noile state membre plus Portugalia şi Grecia. În Spania acest tip de finanţare va fi suspendat progresiv, Spania beneficiind deja de finanţare din partea acestui fond. Fondul finanţează pana la 85% din cheltuielile eligibile a proiectelor. --Cerinţe care condiţionează accesul al Fondul de Coeziune: ţările beneficiare trebuie să aibă un nivel al venitului pe cap de locuitor sub 90% din media comunitară , să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile.
7
15. Cum se numește documentul de programare pe baza căruia România a beneficiat de fonduri structurale în perioada 2007-2013 și care sunt prioritățile stabilite în cadrul acestuia? Care prioritate considerați că este cea mai importantă și de ce? R: Planul National de Dezvoltare a României pentru perioada financiara 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. PND reprezinta documentul pe baza caruia au fost elaborate Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), reprezentând strategia convenita cu Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri. Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Strategia PND 2007-2013 se axeaza atât pe orientarile strategice comunitare privind coeziunea, cât si pe prioritatile Agendei Lisabona si obiectivele de la Göteborg. PND-ul României pentru perioada 2007-2013 prevede sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013: 1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere 2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluziunii sociale si întarirea capacitatii administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii în sectorul agricol 6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare între regiunile tarii. Bineinteles ca toate aceste prioritati mi se par importante si cred ca prin indeplinirea tuturor cumulativ se va ajunge la reducerea disparitatilor dintre Romania si celelalte state membre. Insa cred ca prima prioritate privind dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere are o importanta deosebita deoarece cunoasterea si inovarea sunt elemente esentiale care duc implicit la dezvoltare. Iar prin indeplinirea acestui deziderat automat vor putea fi realizate si celelalte.
8
16. Care considerați că sunt principalele probleme ale României? Argumentați răspunsul. Cum credeți că ar putea fi eliminate acestea în viitor? Aici poate cauti alt raspuns sa nu avem chiar la fel ca nici nush cat de corect e. Am auzit de nenumărate ori vorbindu-se despre exodul de creiere din România, asadar personal consider ca resursa umana si capitalul uman este cel de care trebuie avuta mare grija deoarece prin dezvoltare, acesta poate duce la cresteri economice semnificative. Oameni extrem de bine pregătiți din punct de vedere profesional, în mare parte tineri, aleg să părăsească țara pentru a trăi și pentru a lucra în străinătate. Foarte mulți dintre cei care pleacă sau care intenționează să plece din România nu o fac, în primul rând, pentru bani. Emigrează pentru a trăi într-o societate care funcționează, într-o societate în care impozitele și taxele, pe care cetățeanul le plătește sunt folosite în interesul său. Foarte mulți dintre cei care au ales să locuiască și să muncească în altă parte au făcut acest lucru și pentru a avea acces la un sistem de sănătate mai performant, să poată circula pe autostrăzi moderne, să poată avea acces la slujbe bine-plătite fără a mai avea nevoie să apeleze la cunoștințe și pile. Pe scurt, să poată trăi într-o lume în care competența, seriozitatea și moralitatea sunt realităţi. Sugestii: -Schimbarea de viziune – de ajuns cu perspectiva contabilă a miniştrilor. -Extinderea unor politici de tipul celor pentru industria IT – IT este poate singurul sector unde mulţi tineri bine pregătiţi aleg să rămână în România şi să lucreze pentru marile companii care au investit aici, pe salarii chiar comparabile cu cele din vest. -Încurajarea cercetării şi conectarea acesteia cu economia reală.
17. Care considerați că sunt principalele atuuri ale României? Argumentați răspunsul. Cum credeți că aceste atuuri ar putea fi valorificate mai bine în viitor? Si la fel si aici R: Asa cum cu totii stim, cultura şi natura sunt principalele atuuri ale României si probabil mai sunt si multe altele insa de care nu stim prea multe. De acestea doua guvernanţii trebuie să aibă grijă pentru a spori avantajele în dezvoltarea unui turism sustenabil de pe urma caruia Romania ar putea beneficia intens si ar putea inregistra cresteri viitoare semnificative. In acelasi timp, agricultura nu mai este domeniul de activitate al muncii fizice necalificate sau puţin calificate. Nu mai este locul celor ce rămân “la coada vacii”. O meserie murdară, penibilă şi lipsită de satisfacţii şi perspective. Ea a devenit un domeniu de vârf al cunoaşterii umane ce necesită cunoştiinţe vaste multidisciplinare. Ea imbină biologia, matematica şi fizica cu tehnologia informaţiei, cu tehnologiile avansate, cu ştiinţa managementului şi a gestiunii. De 9
aceea, ea reclamă cunoştiinţe, pregătire şi pasiune. Romania trebuie sa reabiliteze reputaţia acestui sector pe piaţa muncii, să dezvolte sistemul de învaţământ şi pregătire continuă, să stimuleze atragerea tinerilor în sector şi să restabilescă o elită agricolă şi rurală.
SOLUTII- Cercetarea, dezvoltarea şi inovarea Reprezintă sursa soluţiilor problemelor complexe ale agriculturii şi economiei rurale. Fără reformarea rapidă a cercetării agricole România nu va fi pregătită pt noua PAC şi pt utilizarea resurselor financiare importante alocate în perioada 2014-2020. Fără integrarea rezultatelor cercetării în practicile productive Romania nu işi poate asigura sursa de vitalitate viitoare a agriculturii şi spaţiului rural. Fără un sistem profesionist şi eficient de consultanţă agricolă care să asigure transferul de cunoştiinţe şi schimbul permanent între cercetare şi productie nu se poate garanta comunicarea permanentă între generatorii şi utilizatorii de cunoştiinte şi idei în slujba dezvoltării.
18. Care sunt documentele de programare ale României pentru perioada 20072013 şi prin ce fonduri sunt finanţate fiecare? PROGRAME+FONDURI - Planul Naţional de Dezvoltare (PND)-Fondurilor Structurale şi de Coeziune. - CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL DE REFERINŢĂ (CSNR)- Fondurilor Structurale şi de Coeziune. - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)- Fondului Social European - Documentul Cadru de Implementare a POS DRU- Fondului Social European - Programul Naţional de Reforme
19. Ce este POR, prin ce fond se finanțează și care sunt axele prioritare ale acestuia? Programul Operational Regional – POR finantat prin FEDR Programul Operațional Regional (POR sau REGIO) este un program de dezvoltare regională în România a cărui scop este dezvoltarea infrastructurii și a mediului de afaceri*1+. Este finanțat prin unul dintre fondurile structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)*1+. Acesta sprijină regiunile Uniunii Europene care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeană. Obiectivul general al PO Regional consta in sprijinirea unei dezvoltari economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a Regiunilor Romaniei, corespunzator nevoilor lor si resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, prin imbunatatirea conditiilor infrastructurale si ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele ramase in urma, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci. 10
• • • • • •
AXA PRIORITARĂ 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere AXA PRIORITARĂ 2 – Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale AXA PRIORITARĂ 3 – Îmbunătățirea infrastructurii sociale AXA PRIORITARĂ 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional și local AXA PRIORITARĂ 5 - Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului AXA PRIORITARĂ 6 – Asistență tehnică
20. Cine este autoritatea de management pentru POR și care sunt organismele intermediare (dacă există)? -- AUTORITATEA DE MANAGEMENT POR (AM POR) Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Autoritatea de Management detine intreaga responsabilitate pentru managementul si implementarea POR, in conformitate cu prevederile Regulamentelor CE si principiile unei gestionari financiare solide. Exista o singura Autoritate de Management pentru Programul Operational Regional si a fost constituita in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale şi Administraţiei Publice. --Organismele Intermediare POR (OI) Organismele Intermediare ale POR sunt unitati de implementare la nivel regional, carora le-au fost delegate o parte din responsabilitatile AM POR, pe baza unui Acord Cadru. Organismele Intermediare au contactul direct cu solicitantii de finantare prin POR. Sunt 9 Organisme de Implementare: opt in Agentiile pentru Dezvoltare Regionala (ADR-uri) si unul in cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism, respectiv - Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism - Organismul Intermediar pentru Turism. Acestea sunt: REGIUNEA NORD-EST, REGIUNEA SUD-EST, REGIUNEA SUD-MUNTENIA, REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA, REGIUNEA VEST, REGIUNEA NORD-VEST, Regiunea CENTRU, REGIUNEA BUCURESTI-ILFOV, ORGANISMUL INTERMEDIAR PENTRU TURISM.
21. Ce este POS CCE și prin ce fond se finanțează? Ce domenii vizează acest program? R: Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice - POS CCE --Obiectiv general al POS-Cresterea Competitivitatii Economice il constituie cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Finantare prin FEADR -Fondul European de Dezvoltare Regională --Programul Operaţional Sectorial ,,Creşterea Competitivităţii Economice” este un document negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmăreşte încurajarea creşterii productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de nivelul Uniunii Europene. 11
Instituţia care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice. --Sistemul productiv, în special cel al întreprinderilor mici si mijlocii Cercetare/Dezvoltare, IT şi Comunicaţii, Energie
22. Dacă dorim să obținem finanțare pentru modernizarea unei întreprinderi prin ce programe am putea obține aceste fonduri și care sunt criteriile pe baza cărora putem să facem diferența între aceste posibile surse? Exista trei surse potentiale pentru modernizarea unei intreprinderi: POR (axa 4), POS CCE (axa 1) si PNDR (axa 3). Printre primele criterii pe care trebuie sa le avem in vedere sunt: marimea intraprinderii (pe POR de ex. se finanteaza doar microintreprinderi, iar pe POS CCEE pot fi finantate IMM-uri sau intreprinderi mari) si locatia sediului (daca e mediul urban atunci finantarea poate fi obtinuta din POS sau POS CCE, iar daca e mediul rural din PNDR) Programele de finantare sunt diverse insa in principiu fiecare dintre ele au destinatii clare precum:mediu, transport, educatie, pescuit, mediu de afaceri iar lista poate continua. In ceea ce priveste modernizarea unei intreprinderi, acest plan de afaceri intra in sfera programului POS CCE care are ca si obiective dezvoltarea mediului de afaceri. Acest program este finantat prin fondul FEDR. Pentru a putea face diferenta intre aceste posibile surse de finantare avem la dispozitie consultarea Ghidului rapid de obtinere a informatiilor despre fonduri UE, in care sunt prezentate pe larg scopurile fiecarui program in parte precum si posibilii beneficiari ai acelui program.
POSCCE finanteaza: - extinderea capacitatii de productie; – modernizarea intreprinderii; – sprijin financiar pentru accesul institutiilor publice si IMM-urilor la internet si servicii conexe, precum si pentru achizitionarea de hardware si software; – extinderea si modernizarea retelelor de transport, distributie si furnizare a energiei electrice, gazelor naturale si petrolului, in scopul reducerii pierderilor.
CINE poate obtine finantare prin POSCCE: - IMM-urile si intreprinderile mari; – autoritatile locale;
12
– operatorii economici din sectorul energetic; – furnizorii de retele de comunicatii electronice.
23. Ce reprezintă Acordul de parteneriat și la ce folosește? Care sunt principalele provocări identificate în Acord? R: Acordul de Parteneriat este un document realizat de catre Comitetul Interinstitutional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP) si asigura coordonarea cadrului partenerial la nivel national. Realizarea obiectivelor prin inchegarea de parteneriate. CIAP este un for consultativ la nivel naţional, care funcţionează sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene şi are un rol important în pregătirea corespunzatoare a României pentru utilizarea fondurilor nerambursabile care vor fi alocate în exerciţiul bugetar al Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Provocari -- Competitivitate locuri de muncă, CDI, competitivitate, TIC -Capital uman și aspecte sociale ocupare, incluziune socială și reducerea sărăciei, educație și formare -Infrastructură Transport și TIC -Resurse energie, riscuri, schimbări climatice, protecția mediului, resurse naturale -Administrație și Guvernare servicii publice de calitate, sistem judiciar, e-guvernanță
24. În ce domenii consideraţi că ar trebui să investească România în viitor? Argumentaţi răspunsul. Si aici Personal, consider ca Romania ar trebui sa profite de avantajele naturale de care beneficiaza si sa investeasca in agricultura care a devenit din ce in ce mai exploatata la nivel mondial. In acelasi timp, agricultura nu mai este domeniul de activitate al muncii fizice necalificate sau puţin calificate. Nu mai este locul celor ce rămân “la coada vacii”. O meserie murdară, penibilă şi lipsită de satisfacţii şi perspective. Ea a devenit un domeniu de vârf al cunoaşterii umane ce necesită cunoştiinţe veste multidisciplinare. Ea imbină biologia, matematica şi fizica cu tehnologia informaţiei, cu tehnologiile avansate, cu ştiinţa managementului şi a gestiunii. De 13
aceea, ea reclamă cunoştiinţe, pregătire şi pasiune. Romania trebuie sa reabiliteze reputaţia acestui sector pe piaţa muncii, să dezvolte sistemul de învaţământ şi pregătire continuă, să stimuleze atragerea tinerilor în sector şi să restabilescă o elită agricolă şi rurală. In acelasi timp ar trebui acordata importanta si cercetarii dezvoltarii si inovarii deoarece progresul tehnologic este un element esential care asigura dezvoltarea si cresterea economica.
25. Ce reprezintă Ghidul Solicitantului și care sunt informațiile principale pe care trebuie să le avem în vedere atunci când încercăm să identificăm o sursă de finanțare pentru un proiect? R: Acest ghid reprezintă un îndrumar pentru completarea corectă a unei Cereri de finanţare de către solicitanţii de finanţare nerambursabilă. Acest document nu are valoare de act normativ şi nu exonerează solicitanţii de respectarea legislaţiei în vigoare la nivel naţional şi european. Ghidul solicitantului nu poate reprezenta o fundamentare a deciziilor şi hotărârilor solicitanţilor de finanţare. Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai fondurilor europene. Acest document nu este opozabil actelor normative naţionale şi comunitare. Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea proiectului de investiţii, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi derulare a proiectului dumneavoastră. De asemenea, conţine lista indicativă a tipurilor de investiţii pentru care se acordă fonduri nerambursabile, documentele, avizele şi acordurile pe care trebuie să le prezentaţi, modelul Cererii de Finanţare, al Studiului de Fezabilitate şi al Memoriului Justificativ, ale Contractului de Finanţare, precum şi alte informaţii utile realizării proiectului şi completării corecte a documentelor. -- Gasirea programului potrivit, calculul de fezabilitate si familiarizarea cu obligatiile se bazeaza pe informatiile din ghidurile solicitantului, care pot fi gasite pe site-urile fiecarei autoritati de management. Atentie la valabilitatea ghidurilor. Multe sunt reactualizate sau sunt corectate prin corrigendum-uri este foarte important ca pentru elaborarea cererilor de finantare sa fie folosite documente actualizate, altfel proiectul nu va trece de etapa de verificare administrativa. •
-- Pentru a primi finanţare, un proiect trebuie să se încadreze în anumite reguli şi reglementări naţionale sau ale Uniunii Europene (în funcţie de tipul de finanţare abordat):
•
trebuie să fie dezvoltat şi implementat pe teritoriul României;
14
• • • • •
trebuie să se regăsească în lista operaţiunilor eligibile prezentate în ghidul solicitantului pentru fiecare domeniu major de intervenţie (linie de finanţare); trebuie să se adreseze unei zone sau unui grup ţintă, aşa cum este specificat în ghidul solicitantului; durata şi valoarea finanţării solicitate trebuie să se încadreze în limitele stabilite în cererea de proiecte; proiectul trebuie să respecte politicile şi normele comunitare şi naţionale în ceea ce priveşte ajutorul de stat, achiziţiile publice, egalitatea de şanse şi dezvoltarea durabilă În cazul liniilor de finanţare internă, paşii ce urmează a fi parcurşi diferă de la o linie de finanţare la alta.
26. Care sunt principalii pași care trebuie întreprinși pentru obținerea unei finanțări din fonduri europene? Care considerați că este cel mai important și de ce? R: Pasul 1: identificarea ideii de proiect; Pasul 2: documentare şi identificarea sursei de finanţare; Pasul 3: pregătirea proiectului; Pasul 4: depunerea proiectului; Pasul 5: evaluare şi contractare.
27. Enumerați 5 motive pentru care considerați că România a înregistrat un nivel redus al gradului de absorbție al fondurilor structurale și de coeziune. - obstacolele birocratice importante - creşterea TVA, care a scumpit banii europeni - s-a produs o destabilizare a sistemului de gestionare a fondurilor europene pentru că au fost eliminaţi experţii din acest sistem. - lipsa personalului instruit care sa ofere consultanta cu privire la accesarea fondurilor -capacitatea bugetară slabă a administraţiilor locale, - culegerile de norme prea voluminoase şi greu de înţeles, reglementările privind cofinanţarea lipsite de transparenţă.
15
