Eseu argumentativ modernism Lucian Blaga
Arta poetica “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” sintetizeaza viziunea blagiana despre lume, care implica o dubla perspectiva :poetica si filozofica.Misterul este un concept fundamental atat al operei filozofice a lui Blaga , cat si al operei poetice.Pentru filozoful Lucian Blaga exista doua modalitati de cunoastere, de raportare la mister:cunoasterea paradisiacal:rationala,logica si cunoastere luciferica:de tip poetic,potenteaza misterul).La aceste aspecte ale operei lui Blaga se refera Afirmatia lui Dumitru Micu,din lucrarea ‘Scurta istorie a literaturii romane’ , ‘Modernismul blagian este inainte de orice « metafora revelatorie »’. In primul rand, poezia ‘Eu nu strivesc corola de minuni a lumii’ apartine directiei moderniste, in primul rand ca interesul autorului in arta poetica este deplasat de la tehnica poetica la relatiile poet-lume si poet-creatie.In aceasta arta poetica, discursul liric reda cu mijloace poetice aspecte ale filozofiei lui Blaga, precum atitudinea de potentare, de sporire a misterelor Universului sau optiunea pentru cunoasterea luciferica.In al doilea rand, poezia ilustreaza unele dintre influentele expresioniste pe care la aduce in peisajul literar al vremii volumul Poemele luminii :exacerbarea eului,sentimentul absolutului,tensiunea lirica.Textul este o arta poetica,deoarece autorul isi exprima crezul liric si viziunea asupra lumii. In al doilea rand, poezia are o tema filozofica :cunoasterea, descriind prin metaforele revelatorii ‘lumina mea’ si ‘lumina altora’ cele doua tipuri de cunoastere specifice lui Blaga.Poetul plaseaza in opozitie atitudinea poetica de potentare a marilor taine ale Universului :cunoasterea luciferica fata de intentia de descifrare a misterului cunoasterea paradisiaca.Discursul liric se organizeaza in jurul unor motive poetice cum sunt :misterul si motivul luminii, care implica in contrar, intunericul. In al treilea rand si titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice.Pronumele personal ‘eu’ este asezat in fruntea primei poezii din primul volum, adica in fruntea operei.Verbul la forma negative ‘ nu strivesc’ exprima refuzul cunoasterii de tip rational si optiunea prentru cunoasterea cuno asterea luciferica.Metafora revelatorie ‘ corola de minuni a lumii’ imagine a perfectiunii, a absolutului semnifica misterele universale.Titlul este reluat in incipitul poeziei, ca prim vers, iar sensul sau imbogatit de seria de antiteze si de lantul metafori, si intregeste in versurile finale : ‘Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/[...] caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si morminte’. In al patrulea rand discursul liric se contruieste in jurul unor relatii de opozitie intre cele doua tipuri de cnoastere c noastere , care se realizeaza prin p rin antiteza eu/altii, lumina mea/lumina altora, prin alternarea motivului luminii si al intunericului.Simetria textului liric se realizeaza prin reluarea sitagmeidin titlu din incipit, dar si prin reluarea metaforelor enumerate in prima si ultima secventa poetica.Cele po etica.Cele trei secvente poetice care alcatuiesc discursul liric sunt marcate prin scrierea cu initiala majuscula a versurilor, iar in final, prin constructia concluziva.Ele se organizeaza in jurul unor sintagme cheie construite cu ajutorul unor marci ale subiectivitatii : ‘calea mea’ , relatia de opozitie ‘ lumina mea’-‘lumina altora’ , ‘caci eu iubesc’.
Prima secventa exprima concentrat cu ajutorul verbelor la forma negativa : ‘nu strivesc’ , ‘ nu ucid’ , atitudinea poetica fata de tainele lumii- refuzul cunoasterii logice, ratioanle, paradisiace, care incearca descifrarea tainei.Verbele se asocieaza metaforei ‘calea mea’ care implica acceptarea tainei si potentarea ei. A doua secventa mai ampla se contruieste pe baza unor relatii de opozitie, iar ca procedee artistice se utilizeaza antiteza si comparatia ampla.Antiteza este marcata si grafic, pentru ca versul liber poate reda fluxul ideatic si afectiv.Ampla comparatie asezata intre linii de pauza functioneaza ca o constructie explicativa a ideii exprimate concentrat in versul meridian.Plasticizarea ideilor poetice se realizeaza cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian : luna, noapte, zare , fiori,mister. Finalul poeziei constituie o a treia secventa, cu rol concluziv, desi exprimata prin raportul de cauzalitate(caci).Cunoasterea poetica este un act de contemplatie si de iubire.Din punct de vedere prozodic poezia este alcatuita din 20 de versuri libere, al caror ritm interior reda fluxul ideilor. Prin urmare afirmatia lui Dumitru Micu, ‘Modernismul blagian este inainte de orice « metafora revelatorie », se refera atat la originalitatea conceptiei si a tehnici poetice blagiene, cat si la corespondentadintre acest tip de metafora si cunoasterea luciferica, in plan filozofic. In opinia lui Blaga, rolul poetului este de a potenta tainele lumii prin trairea interioara si prin contemplarea formelor concrete prin care ele se infatiseaza.Optand pentru cunoasterea luciferica, poetul desemneaza proria ‘cale’ : adancirea misterului si protejarea tainei prin creatie.In acest sens intreaga sa poezie devine o metafora revelatorie.
