Eseu despre om Ernst Cassirer (1874–1945) s-a născut la Breslau, în Germania (atăzi Wrcla!, Wrcla!, "lnia), într- #amilie $e e%rei înstariți& ' înceut rin a stu$ia $retul la ni%ersitatea $in Berlin (189*), $ar sa rerientat către literatura și #ilz#ie, urm+n$ și cursuri $e istrie, #illie și stiințe la uni%ersită uni%ersitățile $in $in eizi, eizi, .ei$el/er .ei$el/er ș i 0uncen& 0uncen& 2in 1893 a #st #st unul $in stu$en stu$enț ii lui lui .erman .erman Cen la ni%ersitatea ni%ersitatea $in 0ar/ur, la ș cala neantiana6 al c+rei enent $e seama a $e%enit mai t+rziu& n 1899 a /ț inut $ctratul, iar în 193 un st $e "ri%at$zent la Berlin& :eutația lui a crescut cnstant; în 1914 a rimit 0e$alia 0e$alia
eit, ? %l&, 193–19* 19 3–19* si @u/stanz/eri## un$ =untins/eri##, 191) la lim/a, mituri, arta și cultură& Aera lui rincială în aceasta $irectie, "ilsie "ilsie $er sm/liscen sm/liscen =rmen, a #st u/licată în trei %lume; 2ie @race (>ur "anmenlie "an menlie $er sraclicen =rm) în 19*?, 2as mtisce mtisce 2enen în 19*5 ș i "anmenlie $er Erenntnis în 19*9& simbolice Cassirer a alicat rinciiile n Filozofia formelor simbolice rinciiile +n$irii antiene în $irecția ela/rării unei terii a culturii rin care a#irmă a#irmă că lim/a, miturile, miturile, reliia, arta, știinta sunt #rme #rme sim/lice, $e un$e ș i cncetul $e m ca animal sim/lic6& sim/lic6& n ciu$a climatului climatului litic ne#a%ra/il, Cassirer a #st #st ales rectr al ni%ersității $in .am/ur în 19*9 – rimul e%reu rm%at în această #uncție într- uni%ersitate uni%ersitate ermana& 2uă %enirea naziș tilr la utere, a lecat în 'nlia, 'nlia, un$e a re$at $i ani la A#r$, ai a accetat un st la ni%ersitatea $in Gte/r (@ue$ia)& n 19?5 a rimit cetăț enia sue$eză& Acuarea =rantei l-a /liat să să se sta/ilească in @', un$e a etrecut un an la ale ale ca %isitin %isitin r#essr, ai a ț inut cursuri la Clum/ia ni%ersit si la ni%ersit ni%ersit # Cali#rnia $in s 'neles& 'neles& @-a stins $in %iață în arilie 1945& D Aera Eseu $esre m- Ernst Cassirer, unul $intre cei mai mari #ilz#i ai seclului al FF-lea, rezintă în acest eseu rezultatul cercetărilr sale $e %iaț ă asura realizărilr culturale ale mului& Baz+n$u-se e numerase $ate ș tiinti#ice, antrlice ș i istrice, Cassirer eaminează e#rturile mului mului $e a se întelee e sine ș i $e a trata r/lemele uni%ersului sau rin crearea ș i #lsirea sim/lurilr& sim/lurilr& El analizează #rmele sim/lice mare; lim/aul, mitul, arta, reliia, istria și știinta& Eseu $esre m este interretare unică unică a crizei intelectuale intelectuale $in timurile nastre și un ael strălucit la caacitatea mului $e a rezl%a r/lemele umane rin rin #lsirea curaasa a mintii sale& n Eseu $esre m Cassirer a/r$ează relaț ia $intre mit ș i reliie, reliie, nu at+t în termeni $e eistemlie a sim/lului c+t în termeni sci-culturali și mrali; mrali; „În dezvlotarea culturii umane nu putem fixa un punct în care care mitul se termină termină ș i religia religia începe. În întregul întregul curs al religiei, religiei, aceasta rămâne rămâne indubitabil legată ș i pătrunsă de elemente mitice. mitice. =ilz#ul sune că mitul mitul și reliia reliia își au riinea riinea în sentimentul de unitate indestructibilă a vieț iiși în în #ri #rica ca $e $e marte ca rutură în această unitate& Ernst Cassirer rezinta în era sa, Eseu $esre m #ilz#ie a culturii rintr- eaminare a
$i#eritelr m$uri ale cunașterii umane, care, entru el, $e#inesc cultura& El încee rin a a#irma că suntem într- criză în ceea ce ri%eș te cunaș terea rriei ersane& 'ceastă r/lemă necesită a/r$are structuralistă entru că nu utem cntemla numai natura umană a eistenț ei nastre, $ar tre/uie să cntetualizăm& "r/lema este, însă, #atul că #iecare m are rriul m$ $e a %e$ea lumea, aș a cum #ac ș i numerasele $isciline& '$e%ărul are multe #aț ete ș i $i#eritele m$uri ale cunașterii umane ar a #i cntra$ictrii& :eliia rezintă un a$e%ăr $i#erit $e cel al ș tiinț ei, $ar la #el eistă $i#erite a$e%ăruri în $i#erite #rme $e știință& Cassirer retin$e că eistă rea uț ină unitate; cunaș terea umană a $e%enit #ramentată& Ceea ce el încearcă să #acă e să ăsească #irul cmun, sau, cum îi sune el; un in$iciu al 'ria$nei care să ne scată $in acest la/irint& "entru a ăsi re%l%area la această r/lemă Cassirer tre/uie să ăsească un #enmen cmun, care este #un$amental entru tate asectele cunaș terii umane& 0ecanismul nstru rimal $e cunaștere $e sine este, $uă ărerea lui, +n$ul sim/lic& =ilz#ul cre$e că această +n$ire sim/lică a $us la cunaș tere, la lim/a, la reliie, artă ș i ș tiinț ă& "rin urmare, mul nu mai trăiește în uni%ersul #izic, ci într-un uni%ers sim/lic& 'șa$ar, uni%ersul este cn$iț ie entru eeriența umană, entru că numai în ca$rul lui mul ate să relaț ineze ș i să u$ece în #uncț ie $e rria eeriență& Cassier %rea neaărat să ne arate $istincț ia $intre un sim/l ș i un simlu semn& @emnul este ce%a #izic, iar sim/lul este mai mult #rmă i$eală $ec+t #rmă in$icati%ă sau imitati%ă& n +n$irea sim/lică a lui Cassirer este un uni%ers su/iecti%, lume mai mult m$elată $e eerienț ă, nu lume aș a cum este ea, searată $e m& n cnsecinț ă, mul caută să cunască uni%ersul entru a se utea interreta e sine& 'ici este mmentul c+n$ mul înecee să re#lecteze, să $e%ină +n$itr ș i se ri$ică $easura naturii, $e%enin$ mai mult $ec+t un animal& "r/lema mului este în mare arte $i#erența care îl $esarte $e alte animale, $e restul naturii& 'nimalele ar să ai/ă caacitatea $e a interreta semne, însă nu au un rces $e +n$ire cu a$e%ărat sim/lic& Cassirer #eră cncetele $e saț iu ș i tim ca salturi e%luti%e în +n$irea sim/lică& 2acă animalele se$ă caacitate ru$imentară $e +n$ire sim/lică, atunci este cnceția mului $e saț iu ș i tim cea care îl seară ș i îl $i#erenț iază cu a$e%ărat ș i #ace si/ile $i#eritele și a%ansatele #rme $e cultură ș i cunaș tere& Ceea ce îl recuă e Cassirer nu este cncetul în sine $e saț iu ș i tim, ci cncetualizări ale saț iului ș i timului& El cre$e că mul rimiti% a%ea un instinct entru sațiu, însă nu era caa/il să îl cncetualizeze& Hn$i#erent $e riini, sațiul sim/lic este un instrument $e înțeleere a me$iului, este remisa $e emetrie, era#ie, astrnmie și ș tiințe matematice& Cassirer îl citează e
n ciu$a ericlului $e a cn#un$a lumea nastră interiară cu lumea a$e%ărată, eteriară, s#era sensuluine #eră si/ilități, și, rin urmare, lică& "entru Cassirer matematica nu este terie a lucrurilr ci terie a sim/lurilr; El cre$e că #atele sunt suuse #uncț inării i$eilr ș i îș i ilustrează acest unct $e %e$ere $+n$u-ne un eemlu $e utie, entru că aceasta este si/ilitate imsi/ilă, $ar si/ilitate care r%acă ttuși scim/are& G+n$irea sim/lică este, rin urmare, caacitatea $e a crea scim/are, sau cum sune Cassirer; caacitatea $e a rem$ela cnstant uni%ersul său uman& Ernst Cassirer î și $rește să alice rinciiile tezei sale sim/lice în $i#erite asecte ale culturii umane, înce+n$ cu mitul ș i reliia& a înceutul eaminării sale a mitului, el critică interretările alerice ale mitului entru că aceste s#i$ează esenț a a$e%ărată a mitului, ceea ce este el& :ealitatea mitului este că este o ficțiune inconș tientă, nu conș tient ă& Ciar $acă aceste cu%inte nu $e#inesc mitul, ne sun că cercetarea, căutarea unei semni#icaț ii seci#ice ș i seciale entru un anumit mit ate #i în curs $e $es#ășurare& 'i Cassirer încee să critice încercările m$erne $e a re$uce mitul la #rmă uni%esală, #lsin$ cncetul lui =reu$ ca eemlu& "tri%it lui Cassirer, mitul este încercare $e a realiza realitate, $ar realitatea mitică are natură emti%ă& El susține că mul rimiti% nu simte $i#erit $e natură, că nu are $rinț a $e a clasi#ica natura, %ăz+n$u-se e sine ca arte a unui între& "entru a e%i$enț ia această remiză, Cassirer menținează cre$inț ele ttemice care sun că amenii sunt $escen$enț ii animalelr& 'ici se reăsesc resectul entru me$iul încnurătr ș i un sentiment $e unitate cu natura care îi #eră mului un imuls $e a elra ni si/ilităț i& n emlu $e ast#el $e si/ilitate este %iaț a $e ai, entru că, tri%it lui Cassirer, mul rimiti% ate cncee cu reu i$eea $e marte& 'cest asect al mitului rerezintă /ază entru reliie rimiti%ă& 0itul și maia nu se reăsesc în %iaț a $e zi cu zi, a#irmă Cassirer, ci aar în situaț ii în care incertitu$inea re%alează sau ameninț ă& 0itul ș i maia sunt r$use în recunaș tere a #atului că alte #rțe cntrlează $estinul mului, iar mul resuune că aceste #rț e au aceeaș i cnș tiinț ă ca și el& E%luția reliiei aare, $uă susele lui Cassirer, atunci c+n$ mrlaitatea înlcuieș te maia& 'ceastă e%luție $uce la eli/erare, entru că mul a racticat maia în încercarea $e a scăa $e /liațiile naturii, însă nu a a%ut succes& nainte ca reliia să intr$ucă cncetul $e $retate, cultura rimiti%ă era $minată $e ta/uuri, care înlcuiau intenția etică& Amul era /liat să resecte reuli stricte ș i limitat $e cn$iț iile $in natură, însă un #el $e reliie e%luată i-a #erit mului insiraț ia $e a $eăș i aceste limitări& Cassirer încee eaminarea lim/aului cu critica a teriei interecț inale $e lim/ă, care $escrie lim/aul ca e un #enmen ce a luat naș terea $in e%luarea striătelr emț inale in%luntare& "tri%it acestei terii, mul #lsea sunetele entru a-și erima sentimentele, la #el ca animalele, însă în cele $in urmă a îmceut să ascieze sunetele cu /iectul sentimentelr lui& Cassier cre$e că acest #enmen este nesemni#icati% entru elicarea lim/aului cncretizat& El este recuat $e $i#erenț a $intre cu%+ntarea animalelr ș i lim/aul menesc, $e a #ace $istincția între acestea& Cre$e că este imrtant să a%eam a/r$are structuralistă asura lim/aului și să îl eaminăm ca #iin$ un sistem& @istemul acesta are la /ază acț iunea $e a $enumi lucrurile, iar Cassirer sune; fără ajutorul numelor, fiecare nou avans făcut în procesul identificării ar risca să se piardă în următorul moment & im/aul este entru el #rmă
sim/lică, iar $in această #rmă ia naștere intelectul& 'rta entru Cassirer nu este o imitație a reaităț ii, ci o descoperire a acesteia& '$e%ărul este că arta ar#un$ează eerienț a umană, cntrast+n$ cu ș tiinț a, care încearcă să $e$ucă a$e%ărul $in leea animalică& =ilz#ul resine acele terii care retin$ că scul artei este $e a imita natura și nici nu este e $elin $e acr$ cu a#irmaț ia că arta este un simlu r$us al emției& =iecare cu%+ntare, #iecare miș care a ensulei, cu%+nt sau culare cmun un între, acul acestui între #iin$ intensi#icarea realității& Ituș i, această itensi#icare este neutralizată în artă, $uă susele lui Cassirer; imaginea pasiunii nu este pasiunea însăș i”& "rin urmare, arta îi #eră mului unealtă entru a întrezări $i%erse realităț i si/ile, #erin$u-i în același tim siuranța $e a nu #i ne%it să eerimenteze e ielea lui acele realităț i& A altă calitate a artei este că aceasta eistă e tăr+mul mitului, al #antasticului& 'rtistul #eră ersnalitate su/iectului său, imrim+n$u-l cu sens, înțeles& 'rtistul este un creatr $e mituri și creația sa este uni%ersul însuși& Cassirer realizează ttuș i r/lema unr ast#el $e $escrieri și ne suerează să eaminăm elementele structurale #un$amentale a eerienț ei simț urilr în linii $e $esin, în #rme aritecturale, muzicale& 'ici arta ia #rmă senzuală ș i Cassirer suerează că arta este #rmă $e $electare $ar resine i$eea că aceasta ar #i $ar un răsuns la cererea $e $i%ertisment, amuzament& Eistă ce%a mai r#un$artistul este un #el $e smnam/ul care tre/uie să urmărească rria cale #ără inter#erenț e sau cntrl sau rice altă acti%itate cnș tientă& 'ici eistă un raț inament mai a$+nc, lică su/cnștientă re$mină în #rmele artistului& 'rta în$elineș te sarcină cncretă în cnstrucția și ranizarea eerienț ei umane, sune Cassirer& 2e aici utem cncluzina că arta este $e ti structural, este una $in structurile sim/lice ale mului, e care m$elează în m$ cntinuu și care la ran$ul ei îl m$elează e m în m$ cntinuu& Hstria nu este nici ea $earte $e +n$irea sim/lică, ș i $eș i este cnstruită e #ate reale Cassirer sune că adevărul real implică adevăr teoretic& ntr-a$e%ăr istria nu este stare $e eistență reală, tre/uie să #ie recnstruită cu autrul imainaț iei& Hstricul încee cu tete străine, necunscute și cu arte#acte ș i tre/uie să le resta/ilească înț elesul& El nu le resta/ileș te $ar înțelesul sim/lic a acestr tete și arte#acte, ci le ș i interretează sensul într-un m$ sec%enț ial, într-un tim care nu este sim/lic& '/r$area lui Cassirer este una semitică, susțin+n$ că sim/lul are mai uț in înț eles, mai uț in sens #ără cntet& Hstricul tre/uie să a$une c+t mai multe $ate entru a utea cntetualiza un e%eniment& Cassirer ne amintește că un simlu arte#act ate să nu ai/ă nici semni#icaț ie, nici un înțeles, $ar $escerirea altui arte#act ate umle acel arte#act $ată nesemni#icati% $e ni semni#icații și înțelesuri& n cn#rmitate, istria nu este #rmă a/slută, este #rmă i$eală& 0ai mult $ec+t at+t, istria ate #i cnceută numai în cntet istric, iar istricul este cel care tra$uce relic%e ale trecutului într- narațiune care ate #i înț eleasă azi& "entru Cassirer istria este asemănătare cu ezia, istricul tre/uie să a$ucă la %iaț ă marea $ramă a eistenței umane& rta și istoria sunt cele mai puternice instrumente de anc!etă în natura umană& Ernst Cassirer $eclară că știința este ultimul pas în dezvoltarea mentală a omului ș i poate fi considerată ca cea mai mare realizare a culturii umane&
@cul științei este $e a clasi#ica cunaș terea umană, $e a $esceri leile naturii, $e a simli#ica înțeleerea nastră a uni%ersului& ' #st necesar să înceem cu mitul, cu alcimia ș i cu astrlia, întruc+t mul %a reuș i să seare maia $e înt+mlări naturale ș i e%enimente& Ș tiinț a este similară cu lim/aul rin risma #atului că clasi#ică lucrurile, însă $irecția științei este mai mult sre /iecti%izare& 'șa$ar, numerele #eră ș tiinț ei $istincț ie aarte, întruc+t numerele, sre $ese/ire $e cu%inte, au un lc $e#init într-un sistem mai mare, sec%enț ă& n cncluzie, Cassirer sune că gândirea simbolică este mecanismul rudimentar al întregii culturi& @cietatea a înceut să rreseze sre eli/erarea $e imuneri ale naturii ș i +n$irea sim/lică care a ermis acest imuls& Cassier a#irmă că +n$irea sim/lică este ceia sre înțeleerea cnș tiinț ei umane& El atri/uie acestui su/iect semitic, sim/lului #uncție #un$amentală în cunaș terea umană, iar rezultatul este terie cn%inătare a minț ii ș i a cluturii&