Ministerul Educaţiei Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” Facultatea Istorie şi Geografie
Imperiul Rus- Imperiu multietnic
A realizat: Iurco Ion Profesoara: Sava Lucia
Chişinău 2015
,,Unui sărac nui !o"i #ărui un i$!eriu, ar fi o $inciună% Boris Marian Mehr
Imperiul rus a fost unul dintre cele mai mari imperii care ai existat vreo dată. Acest imperiu care se întindea pe trei continente, era întrecut doar de imperiile Britanic și Mongol. Aproape în toată perioada existenţei sale s-a aflat în conflict cu imperiul Otoman. Noţiunea de imperiu este cunoscută din timpul domniei lui etru cel Mare după o victorie în urma unui ră!"oi de #$ de ani %i va!indusi scopurile atinse &enatul prin cancelarul 'olov(in roste%te o cuv)ntare mi%cătoare la adresa lui etru ,,Senatul găseşte de cuviinţă s-o rage pe Majestatea Voastră cu cea mai adâncă umilinţa, s-a primească numele de Petru cel Mare, părinte al patriei, împărat a toate Rusiile..... răiască Petru cel Mare !mpărat a toate Rusiile" aceste evenimente au pus începutul Imperiului *us %i etru a fost roclamat +mpărat al Imperiului *us. upă ce a întreprins o serie de călătorii în ţările occidentale, %i-a dorit să europeni!e!e imperiul sau după exemplul ţărilor occidentale itroducind un %ir de reforme care se refereau la cultura %i modul de trăi în vederea creării unor condiţii de viaţa asemănătoare celor din occident. +n timpul domniei lui etru cel Mare industria rusă cunoa%te un av)nt ne"ănuit. +i scute%te de serviciul la stat %i de impo!ite pe cei care construesc fa"rici %i pe rudele acestora, le acorda împrumuturi fără do")nda, precum %i privilegiul de a cumpăra, încep)nd din $#$, ro"i de la mo%ieri pentru a-i folosi în întreprinderile proprii. rin uca!ul din # martie $$/ etru sc0im"ă statutul familii aristocratice, prin care împiedică făr)miţarea păm)ntului, fiul său fica cea mai mare vor mo%teni tot păm)ntul, ceilalţi copii î%i vor împărţi între ei "unurile mo"ile. entru a atrage negustorii străini statul le acorda privilegii Acest efort de accidentali!are a fost continuat de către 1caterina cea Mare care a domnit între $2# 3 $42 a condus imperiul într-o epocă de aur. 1a a extins națiunea prin cuceriri, coloni!ări și diplomație. transform)nd *usia nu doar într-o putere asiatică, ci și într-o putere europeană egală cu Anglia, 5ranța și 'ermania. 1a a reușit să mărească teritoriul imperiului prin de!mem"rarea oloniei. +n momentul în care *usia a început să stăp)nească părți din olonia, su" coroana imperială au a6uns teritorii cu populație de etnie ucraineană și "elarusă, foste provincii ale *usiei 7ievene. 8a re!ultat al ră!"oaielor ruso-turce victorioase, granițele imperiului au a6uns să atingă țărmurile Mării Negre, iar noul țel pe care și l-au propus țarii a fost acela al prote6ării populației creș tine "alcanice, aflate încă su" 6ugul otoman. *ă!"oindu-se permanent cu statele vecine, ru%ii su" dinastia *omanovilor au cunoscut o formida"ilă extindere erau popoarele care li se puteau opune. e altfel scopul principal al 9ărilor ru%i era sta"ilirea capitaleli la 8onstantinopol ceia ce ar fi ec0ivalat cu dispariţia imperiului Otoman %i a ultimei speranţei de independenţă a popoarelor su"6ugate de el. &pre deose"ire de de alte ţări din 1uropa Imperiul *us %i-a exercitat influenta sa asupra mai multor popoare, acest fapt doveste spiritul cuceritor %i asupritor al imperiului *us. e întreg parcursul existenţei sale, *usia a ocupat %i a asimilat :pe unele p)nă la dispariţie totală; !eci de popoare mici %i mari, încep)nd cu etniile nordice sau cauca!iene %i termin)nd cu ţări %i state ca 5inlanda, olonia, 9ările Baltice, Moldova de la est de rut. &copul principal al tuturor conducătorilor *usiei din toate timpurile %i indiferent de formă de organi!are a statului a fost de a su"6uga, anexa %i cuceri noi teritorii. +n acest context putem evedentia mai multe ca!uri<
*ă!"oiul din $=-$4$ s-a dat în mare măsură pe terotoriul Moldovei ru%ii acupind ani în %ir întinse regiuni romane%ti. rin pacea de la Ia%i din 4 ianuarie $4# *usia ocupa Oceacovul +n urma tratatului de la Bucure%ti din $=$# care a fost semnat pe #= mai $=$#, între Imperiul *us și Imperiul Otoman, teritoriul dintre Nistru și rut a intrat su" auspiciile Imperiului *us, care prin extinderea să teritorială spre est reușește să-și consolide!e po!iția în această !onă a 1uropei de &ud-1st, iar teritoriul proaspăt anexat este privit și ca un cap de pod pentru înaintarea ulterioară în Balcani, a devenit o provincie, denumită atunci Basara"ia. upă aceasta anexare a urmat un întreg proces de rusificare %i de!naţionali!are în acest teritoriu *omanesc au fost adus un număr mare de ru%i pentru a gră"i procesul de rusificare odată cu populaţia rusă aici au fost trimisă %i întreaga administraţie at)t politica c)t %i religioasă. "iserica din Basara"ia devenind o epar0ie a Bisericii Ortodoxe *use. >ratatul de pace de la aris a fost semnat la ? martie $=@2 ș i a pus capăt, în mod oficial, *ă!"oiului 8rimeii dintre Imperiul *us, pe de-o parte, ș i o alianță a Imperiului Otoman, *egatului iemontului, 8elui de-al oilea Imperiu 5rance! ș i *egatului nit al Marii Britanii și Irlandei, pe de altă parte. >ratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru *usia și pretențiile sale de dominație a regiunii. Necăt)nd la e%ecurile suferite de rusia în urma acestui tratat Basara"ia in(a mai răm)ne parte componentă a Imperiului *us, cu excepţia a trei 6udeţe din partea de &ud< 8a0ul, Bolgrad %i i!mail, care au fost întoarse *om)niei. 8ongresul de la Berlin din $ iunie- $ iulie $== care a fost o înt)lnire a principalelor puteri europene ale vremii %i repre!entanţi ai imperiului Otoman. 8ongresul s-a desfă%urat în urma conflictului dintre Imperiul 9arist %i cel Otoman %i a avut drept scop principal reorgani!area 9ărilor Balcanice. +n această !onă erau concentrate %i se ciocneau interesele Imperiului Britanic, Imperiul Austro-ngar %i Imperiul *us. Acest congres a fost convocat deoarece puterile occidentale erau nemulţumite ca prin prevederele tratatului de la &an &tefano *usia căpătase o influenţă prea mare în 1uropa de 1st. +n urma acestui tratat *usia din nou a pus stăp)nire pe &udul Basara"iei care fusese întors *om)niei la tratatul de pace de la aris< 8a0ul, Bolgrad %i i!mail. Astfel prin diferite campanii de cucerire, anexări %i acaparări de teritorii Imperiul rus a a6uns să fie unul dintre cele mai mari Imperii din lume. a sf)rș itul secolului al CIC-lea, suprafața imperiului era de aproximativ ##./??.??? (mD. Imperiul *us se întindea de la oceanul Arctic :în nord; p)nă la marea Neagră :în sud;, ș i de la marea Baltică :în vest; p)nă la oceanul acific, și, p)nă în $=2, la teritoriul Alas(a, din America de Nord :în est; +n conformitate cu re!ultatele recensăm)ntului din $=4, populația imperiului era de $#=.#??.??? oameni, cu ma6oritaea lor :4,/ milioane; trăind în partea europeană a *usiei. atorită faptului că multe teritorii aflate în componenţa Imperiului erau străine %i de diferite naţionalităţi în imperiu, trăiau mai mult de $?? de grupuri etnice, în condițiile în care rușii repre!entau cam /@E din populație. opulația "ăștinașă din &i"eria și Asia 8entrală era înregistrată într-o clasă separată, numită inorodț î :FGHHJKL;, adică născuți străini. 5ață de teritoriul de astă!i al *usiei, p)nă în anul $4$ erau cuprinse și ț ările ș i teritoriile de a!i< 1stonia,etonia, ituania, craina, Belarus, o parte a oloniei, Basara"ia, 8auca!ul, 5inlanda, și cea mai mare parte a Asiei 8entrale. opulaţia din Imperil *us era împărţită în următoarele clase sociale< •
no"ilimea
•
preoți
•
negustorii
•
ca!aci
•
țărani
upă numărul populaţiei Imperiul se situ ape locul trei după 80ina %i Imperiul Britanic +n conclu!ie pot să afirm că Imperiul *us a fost unul dintre cele mai mari din lume, acest lucru s-a datorat cuceririlor %i ocuparea multor teritorii străine prin diferite metode cum ar fi anexarea sau instaurarea protectoratelor asupra diferitor teritorii. *eferitor la populaţie pot spune că în imperiu trăiau multe etnii %i naţionalităţi care au fost încorporate în Imperiu un urma mai multor tratate de pace sau pacturi secrete. 8u părere de rău multe state care făceau parte din acest vast Imperiu nici p)nă în pre!ent nu %i-au căpătat independenta.
