Maitreyi – Mircea Eliade Tema si viziunea despre lume
Contextul epocii In contextul literaturii interbelice, multitudinea de formule epice lasa loc si romanului modern in care temele sunt generate de experiente individuale. In aceasta epoca romanul romanesc s-a sincronizat spectaculos cu literatura europeana, asa cum preconiza si teoreticianul modernismului, Eugen Lovinescu. In aceasta perioada au coexistat romanul modern- numit “ionic” de N. Manolescu si “de analiza” de G. Ibraileanu – cu romanul traditional numit roman de creatie. Scrierile literare ale lui Mircea Eliade reprezinta doua tendinte compementare: pe de o parte “experienta”. Autenticitatea, trairea nemijlocita, intensa a realitatii, mai ales sub aspect spiritual si erotic, pe de alta parte fantasticul, reflectand “experienta sacrului”. Romanul modern de analiza psihologica “Maitreyi” face parte din prima tendinta, fiind un roman al autenticitatii si al experientei, dar si un roman exotic.
Tipul de roman Romanul “Maitreyi” ilustreaza un tip de scriitura favorizat de scriitorii interbelici-“romanul experientei”. Acesta se construieste pornind de la relatarea unei experiente personale, o experienta puternica, de mare intensitate, care ii marcheaza existenta si ii modeleaza personalitatea. Fiind o relatare intima, formula narativa abordata este aceea a jurnalului.
Geneza Geneza romanului se afla intr-o experienta cu un profund caracter autobiografic, consemnata de autor in memoriile sale. In timpul sederii sale in India, tanarul Eliade a fost gazduit de inteleptul Dasgupta,al doilea om de cultura al Indiei dupa celebrul poet Rabindranath Tagore. Acolo o va cunoaste pe fiica acestuia, Maitreyi, de care se va indragosti, dand astfel nastere firului epic al romanului ce poarta numele personajului principal feminin.
Tema Tema romanului lui eliade este iubirea-pasiune infiripata”intre doi oameni cu formatii sufletesti foarte diferite” (Ovid. S. Crohmalniceanu). Cei doi protagonisti, Allan, inginer englez venit sa proiecteze sistemul unei delte, si Maitreyi, tanara poeta hindusa, isi traiesc iubirea ca pe o experienta extatica, insa cultura ii determina sa o abandoneze. Intensitatea relatiei dintre cei doi reprezentanti ai unor culturi foarte diferite creste odata cu dragostea lor, pentru Allan avand insa o dulba semnificatie: erotica, predandui-se trup si suflet Maitreyiei, si culturala, descoperind lumea exotica a Indiei.
Structura Structura romanului reuneste trei secvente majore care include toate etapele care se succed in cristalizarea aventurii erotice: nasterea sentimentului, infiriparea lui, cresterea in intensitate, atingerea paroxismului in trairea sentimentelor si, in final, naruirea brutala a iubirii datorata unor factori externi.
Perspectiva narativa Fiind un roman al experientei ce relateaza evenimente personale, perspectiva narativa este profund subiectiva, relatarea fiind realizata la pers. I, de catre un personaj-narator, deci o perspectiva narativa autodiegetica. O consecinta a preferintei pentru aceasta formula narativa se reflecta in compozitia romanului care impleteste trei perspective narative. Prima este cea a jurnalului intim propriu-zis, in care Allan consemneaza cu acuratete senzatiile si trairile declansate de intalnirea cu Maitreyi.Cea de-a doua perspectiva textuala reda, prin comentariile dintre paranteze adaugate ulterior desfasurarii evenimentelor, o imagine mult mai autentica a faptelor asupra carora eul narator revine, infirmandu-le sau, dimpotriva, intarind anumite aspecte. A treia perspectiva narativa suprinde confesiunea personajului narator, pe masura ce jurnalul se scrie si propune o analiza a semnificatiile acestei iubiri exotice. Multiplicarea perspectivei narative confera autentiticitate trairilor si evenimentelor istorisite sustinand , in acelasi timp, si caracterul profund subiectiv si implicarea emotionala a autorului identificat cu personajul narator.
Scene reprezentative Incipitul ex-abrupto al romanului modern surprinde prin tonalitatea confesiunii, sinceritatea povestirii, autenticitatea faptelor consemnate in “insemnarile mele din acel an”. In ceea ce priveste figura Maitreyiei, ea este evocata inca de la inceput, fapt ce arata impactul puternic pe care l-a avut asupra lui Allan: “am sovait putin in fata acestui caiet pentru ca n-am izbutit sa aflu inca ziua precisa in care am intalnit-o pe Maitreyi.” Incipitul constituie si prima dintre secventele narative semnificative pentru experienta iubirii, intrucat suprinde debutul legaturii dintre cei doi. Acesta se petrece intr-o dupa-amiaza apropiata Craciunului, cand el o zareste pe fata accidental in masina tatalui ei, inginerul Narendra Sen, seful lui Allan. La inceput, aceasta I se parea “urata-cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrante, cu sanii puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea plin, ca un fruct trecut in copt”. La a doua intalnire insa, aceasta ii apare tanarului mult mai frumoasa, remarcandu-I eleganta si feminitatea evidentiate de sariul albastru de matase pe care il purta. Toate aparitiile tinerei bengaleze care vor avea loc de aici inainte, vor desavarsi imaginea fascinanta a femeii care intruchipeaza un erotism salbatic si pasional, trait intr-o perfecta armonie cu vibratiile unei naturi primordiale in a carei ritmuri si pulsatii cosmice se simte perfect integrata. Astfel, fiecare gest al Maitreyiei va fi notat in jurnal si interpretat, sporind dragostea si admiratia lui Allan. De fapt, intalnirea acestor doua suflete inseamna si apropierea dintre doua culturi diametral opuse:hinduism si occidentalism.
Conflict Allan provine dintr-o civilizatie occidentala care exclude misterul existential Astfel, cand Maitreyi ii confeseaza prima ei iubire-un copac, el observa cu amuzament inclinatia spre panteism si animism. Dragostea pentru un guru, un barbat cu mult mai in varsta, sau pentru strainul ce i-a pus ghirlande la gat in templu, sunt experiente pe care Allan le considera stranii si nepotrivite pentru o fata de doar 16 ani. El nu le recepteaza deloc ca fiind niste experiente initiatice in tainele profunde ale erosului, comparandu-le cu educatia tipic europeana din care tainele universale au fost alungata de rationalismul crud. La polul opus se afla civilizatia Maitreyiei, cu o zestre spirituala aparte. In aceasta civilizatie hindusa, iubirea este inteleasa ca o experienta unica, profunda, ea se racordeaza la pulsatiie universale si este traita panteist. In momentul logodnei langa lac, in intensitatea momentului, Maitreyi rosteste un juramant care il va robi complet pe european, acesta fiind uimit de frumusetea si pasiunea ce incarcau aceasta clipa unica: “Ma leg de tine, pamantule, ca eu vi fi a lui Allan, si a nimanui altuia. Voi creste din el ca iarba din tine. Si cum astepti tu ploaia, asa ii voi astepta eu venirea, si cum iti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie”. Scurta logodna se naruieste deoarce sora mai mica a Maitreyiei, lunatica Chabu, le dezvaluie iubirea interzisa de convenientele sociale, in timpul unui delir. Aceasta genereaza reactia violenta a familiei Sen care se justifica prin constrangerile culturale care interziceau casatoria intre membrii unor religii diferite. Allan paraseste locuinta familiei Sen in care fusese gazduit cu atata prietenie, si intelege ulterior ca bunavointa aceea reflecta dorinta inginerului de a-l infia si nu de a-l casatori cu Maitreyi, asa cum crezuse initial.
Deznodamant Deznodamantul curma abrupt povestea de iubire dintre cei doi indragostiti si propune rezolvari diferite ale destinelor individuale. Maitreyi alege de bunavoie sacrificiul de sine pentru a-si tine astfel promisiunea facuta dlui Allan, aceea de a-I apartine pentru totdeauna, in ciuda opozitiei ferme a familiei. Oferindu-i-se vanzatorului de fructe, ea spera sa forteze mana tatalui sau care ar pute-o repudia din cauza rusinii, lasandu-i-o astfel, iubitului sau. Dar, in curand se convinge ca orgoliul lui Narendra Sen si prejudecatile lumii sale mult prea puternic inradacinate in modul lui de a gandi incat sa-l determine sa ia o hotarare diferita. Allan se muta in Calcutta pentru o scurta perioada de timp, incercand disperat sa afle vesti despre Maitreyi de la Kohka. Vazand ca nimic nu poate schimba situatia dramatica in care se afla, se retrage in singuratate intr-un sat de la poalele muntilor Himalaya. Acolo o va intalni pe Jenia Isaac, fata baietoasa dar in care va incerca sa regaseasca iubirea si caldura Maitreyiei, fara reusita. Allan va realiza astfel, ca nu o va putea vedea in nicio alta femeie si isi incheie jurnalul cu o singura propozitie: “ As vrea sa privesc ochii Maitreyiei”.
Opinie si concluzie In opinia mea, romanul “Maitreyi”, este doar inca o dovada a imposibilitatii umane de a schimba destinul, in pofida oricarui sacrificiu.Insa chiar si esuata, iubirea-pasiune dintre Allan si Maitreyi sugereaza ideea ca refacerea imaginii cuplului ideal prin erosul inteles ca experienta sacra din care emana Puterea Vietii si credinta in mitul fericirii depline prin iubire sunt doua aspiratii constante ale conditiei umane care se manifesta indifirenet de timp, spatiu sau cultura.
