Proces si fantasma Conform vocabularului vocabularului psihanalizei psihanalizei lui Laplanche si J B Pontalis, procesele procesele sunt cele doua moduri de functionare a aparatului psihic, asa cum au fost ele puse in evidenta de Freud. Ele pot fi diferentiate radical: a) din punct de vedere topic: procesul primar caracterizeaza sistemul inconstient, procesul secundar caracterizeaza sistemul preconstientconstient! preconstientconstient! b) din punct de vedere economicodinamic: economicodinamic: in cazul procesului primar, ener"ia psihica se scur"e liber, trecand fara piedici de la o reprezentare la alta, conform mecanismelor de deplasare si condensare. ea tinde sa reinvesteasca deplin reprezentarile le"ate de trairile de satisfacere constitutive ale dorintei #halucinatie primitiva). $n cazul procesului secundar, ener"ia este mai intai %le"ata& inainte de a se scur"e in mod controlat! reprezentarile sunt investite in mod stabil, satisfactia este amanta, permitand astfel e'periente mentale care testeaza diferitele cai de satisfacere posibile. (pozitia dintre procesul primar si procesul secundar este corelativa opozitiei dintre principiul placerii si principiul realitatii. FANTASMA
reprezinta un scenariu ima"inar in care subiectul este prezent si care simbolizeaza, intro
maniera mai mult sau mai putin deformata de procesele de aparare, implinirea unei dorinte si, in ultima instanta, a unei dorinte inconstiente. Fantasma se prezinta in modalitati diverse: fantasme constiente sau vise diurne, fantasme inconstiente, precum cele descoperite de analiza ca structuri subiacente unui continut manifest, fantasme ori"inare. Fantasmele ori"inare sunt structuri fantasmatice tipice #viata intrauterina, castrare, seducere) pe care psihanaliza le recunoaste ca or"anizand viata fantasmatica, oricare ar fi e'perientele personale ale subiectilor! universalitatea acestor fantasme se e'plica, dupa Freud, prin faptul ca ar constitui un patrimoniu transmis filo"enetic. sadar conceptul de fantasm* apare +n teoria psihanalitic* +nc* de la Freud, care a considerat fantasma fantasma ca pe o produc producție tardiv* tardiv* a psihismu psihismului, lui, ap*rut* ap*rut* dup* stabilirea stabilirea principiul principiului ui realit* ții, cnd principiul pl*cerii +ncepe s* func ționeze clivat, ca un fel de "ndire ce r*mne neinfluen țat* de proba realit*ții și care ascult* doar de principiul pl*cerii. Fiind Fiind preocu preocupat pat** de con-in con-inutu utull an'iet an'iet*-i *-iii pacien pacien-i -ilor lor s*i #i nu de mecani mecanismu smulap lapari ari-ie -ieii an'iet*-ii), /elanie 0lein a acordat fantasmei incontiente un loc central +n raport cu orice activitate psihic*. 1ar cea care a formulat clar acest concept est 2usan $saacs, +ntro lucrare destinat* s* cristalizeze viziunea 3leinian* . 4n 5atura 5atura i func-ia fantasmei, ea arat* cum 0lein a e'tins no-iunea freudian* de fantasm* incontient* care se prefi"ura de6a+n momentul +n care Freud renun-a la teoria seduc-iei, pentru a afirma c* trauma rezult* dintrun dintrun eveniment ima"inar. ima"inar. 1up* aceast* autoare, dei
0lein +i bazeaz* concep-ia asupra fantasmei, viziunile lor sunt diver"ente. 1e e'emplu, dac* la 0lein fantasma este precoce, Freud p*rea s* o considere o produc-ie tardiv* a psihismului, aparut* dup* stabilirea principiului realit*-ii, cnd principiul pl*cerii+ncepe s* func-ioneze +ntro manier* clivat* : /elanie 0lein a acordat fantasmei inconștiente un rol central +n raport cu orice activitate psihic* și
reprezentnd conținutul an"oaselor pacienților, iar 2usan $saac formuleaz* cel mai clar acest concept.
Fantasmele inconștiente sunt +ntotdeauna deduse, niciodat* observate direct, și reprezint* corolarul mental al pulsiunii, trebuinței, nevoii #resim țite ca fantasme incon știente). Fantasma este con ținutul primar al proceselor psihice inconștiente și const* nu doar +n satisfacerea dorin țelor libidinale sau a"resive, dar și +n ap*rarea +mpotriva an"oasei #la fel ca simptomul). Fantasma incon știent* are un caracter omnipotent: nu doar 7așa vreau&, dar și &așa fac&. 1eși este o ficțiune, fantasma inconștient* este real* ca e'perienț* subiectiv*. Ea este o funcție psihic* +n sine, cu efecte reale +n psihism, dar și +n dezvoltarea corporal* și comportamental* a subiectului și prin el și a altora cu care se afl* +n relație. 4n scrierile 3leiniene noțiunile 7fantasm*& și 7proces& apar ca fiind sinonime, cum ar fi de e'emplu, susținerea c* procesul psihic sau fantasma inconștient* de a +ncorpora este un proces de introiecție și altele asemenea. $n orice caz, teoria /elaniei 0lein asupra fantasmei incontiente a l*r"it concep-ia lui Freud p+n* la ideea c* fantasma +nso-ete permanent orice activitate psihic* sau comportament ale individului. Freud descrisese +mplinirea halucinatorie a dorin-ei, ca activitate mintal* a su"arului aflat +ntro situa-ie de frustrare ! la el, fantasma este o 8"ratificare9 substitutiv* atunci c+nd mic*rile pulsionale nui "*sesc satisfacerea 5 braham și / oro3 au susținut diferența esen țial* dintre fantasm* și proces visavis de utilizarea termenilor de +ncorporare și introiec ție. Ei consider* c* introiec ția este un fenomen de natura creșterii, +n timp ce fantasma este un fenomen de natura sta"n*rii, a compens*rii. Procesul presupune ieșirea dintro stare anterioar* și trecerea +ntruna ulterioar* prin introiec ția și, deci, acceptarea unei noi realit*ți, +n timp ce fantasma implic* +ncorporarea obiectului, care continua s* e'iste astfel +n psihismul subiectului și compenseaza lipsa lui din realitate. stfel este asi"urat* conservarea unui status ;uo e'istent anterior, la nivel psihic totul r*mne neschimbat, +n ciuda realit* ții diferite. (rice proces implic* o modificare topic* a psihismului +n vreme ce orice fantasm*, care este prin ea +ns* și de natur* narcisic* #orientat* c*tre propriul Eu prin retra"erea din lumea e'terioar*), tinde s* men țin* status ;uo ul topic #prin topic* putem +nțele"e structur*, a șezare, mod de or"anizare la interiorul psihicului).
Cei doi autori susțin c* fantasma este de natur* narcisic* deoarece, pentru a nu fi schimbat* ima"inea pe care subiectul o are despre sine și despre lume, acesta tinde s* schimbe lumea conform fantasmei. Fantasma se opune deci unei modific*ri la interiorul psihismului și a o +n țele"e +nseamn* tocmai a detecta nivelul topic la care ea acționeaz* +n opoziție cu schimbarea. Ca urmare, +ncorporarea este o fantasm* de 7neschimbare.&
realizată efectiv.
1in aceast* perspectiv*, fantasma este
aceea care va fi transformat* +n proces. Fantasma
reprezentare care simbolizeaza satisfacerea unei dorinte mai mult sau mai putin constiente,
sub o forma mai mult sau mai putin deformata de mecanismele de aparare
