Despre ESTETICA ARHITECTURII ROGER SCRUTON
Acest eseu a rezultat în prinicipal în urma unor căutari personale sau mai degrabă în urma u rma unor întrebări puse. Dacă răspunsurile poate nu sunt absolute şi ş i incontestabile, lucrarea cu siguranţă mi-a deschis uşi a răspuns unor gânduri dar a făcut loc pentru altele. Există Există într-ade într-adevăr văr un frumos frumos absolut? absolut? Ceva, Ceva, undeva undeva care să nu depindă depindă de facultatea de gust a ecaruia, care sa încânte, să-i placă oricui?
Şi, cuma din aceeaşi a ceeaşi familie dar totuşi diferită, o întrebare întrebare pe care mi-am pus-o de multe ori, în diferite circumstanţe, cu o anumită doză de tristeţe. Sunt oamenii într-adevăr afectati de „aritectura! clădirilor din "urul lor?
!ea din urmă întrebare a apărut obserând persoanele din "urul meu - apropiaţi sau nu # tot mai grăbiţi, tot mai preocupaţi de gri"ile de zi cu zi şi, cred eu, distanţaţi sau chiar indiferenţi faţă de oraş, faţă de caracteristicile lui, altele înafară de cele strict practice care îi a"uta în rezolarea problemelor imediate. !red că înafara celor cu o un anumit grad de educaţie şi a celor implicaţi direct prin intermediul profesiunii oamenii, nu percep adeărata comple$itate a unei clădiri, a unui proiect şi conceptul din spatele său, şi sunt in%uenţaţi strict de înfăţişare, de aparenţă # dacă e frumos sau nu, daca &place ochiului'. De multe ori am aut impresia că întregul proces de proiectare ramâne cuma prins într-o într-o sferă închisă de persoane, arhitecţii, iar scopul deine a(rmar a (rmarea ea în rândul acestora pe când ea trebuie să (e la o scară mult mai e$tinsă. )entru a reeni la subiect şi a eita creearea unei lucrări formată numai din întrebări, întrebări, am cautat eentuale raspunsuri în cărţi care tratează teoria esteticii, a arhitecturii sau nu, cu precădere în Estetica #ritecturii $ %oger Scruton dar nu numai. Am cons consid ider erat at nece necesar sară ă o docu docume ment ntar are e a noţi noţiun unii ii de frumos în teoria generala a esteticii şi mai apoi detalierii legăturii acesteia cu arhitectura prin intermediul eseului lui *cru *cruto ton n păst păstrâ rând nd cum cuma a în ede ederre prem premis isel ele, e, într întreb ebăr ăril ile e de la car care am por pornit nit şi eentualele răspunsurile identi(cate +dacă e$istă. )rimul )rimul fapt teoretic teoretic care este acceptat acceptat în chip aproape unanim cu priire priire la frumos este este aces acesta ta dint dintrre toat toate e noţi noţiun unil ile e este esteti tice ce car care au prim primit it stat status usul ul de cate catego gori riii fundamentale, decide noţiuni aând un grad ma$im de generalitate, este singura pur estetică, e$clusi estetică. Al doilea fapt ceea ceea ce este frumosul frumosul pentru noi în ziua ziua de azi, elinii numeau al/n, iar latinii # pulchrum. Acest ultim termen a dispărut in 0atina renascentistă, lasând locul unui cuant nou, bellum. 1
Al treilea fapt semni(cati teoriile despre frumos în spaţiul culturii greco-latine şi iudeo-creştine au 2operat nu cu o singură noţiune, ci cu trei noţiuni diferite frumosul în sens larg # etic şi estetic totodată frumosul cu semni(caţie e$clusi estetică, adică ceea ce suscită si prooacă trăiri estetice faţă de culoare, sunet, gândire +această noţiune despre frumos este cea care a deenit, cu timpul, noţiunea de bază a culturii europene frumosul în sens estetic, dar limitat doar la domeniul izual +în acest sens, frumoase puteau ( doar forma si culoarea. ant este cel care a aduce clari(cările cele mai importante în priinţa de(nirii naturii frumosului. Două asemenea clari(cări sunt mai mult decât importante, sunt esen&iale toate criteriile despre frumos sunt individuale 3 frumosul este con(rmat de (ecare obiect luat în parte şi el nu poate ( închegat in con(mări generale. !aracterele frumosului dupa ant sunt ceea ce place în mod uniersal fără concept3 ceea ce place în mod dezinteresat3 ceea ce reprezintă o (nalitate fără scop. După 0iiu 4usu, frumosul este sinonim cu aloarea estetica. 5endinta de a restrange sfera frumosului si tendinta de a elimina acest concept din domeniul esteticii sunt neintemeiata. 6rumosul este pur si simplu fenomenul estetic de aza, el formeaza obiectul esteticii. 4eenim la ideea ca estetica este stiinta frumosului, iar aceasta notiune implica cu aceeasi indreptatire atat frumosul artistic, cat si frumosul natural. 7rice fenomen estetic implica o aloare, ceea ce inseamna ca in cadrele esteticii, notiunea de frumos este sinonima cu notiunea de aloare estetica. 5oate probleme esteticii sunt, in fond, probleme partiale ale alorii fundamentale care este frumosul. Daca, de e$emplu, se orbeste despre asa-zisele categorii estetice, acestea, de fapt, nu sunt altcea decat diferite categorii ale frumosului. 8n ceea ce-l prieste pe 9icolai :artmann, acesta sustine că frumosul este 2obiectul uniersal al esteticii' şi-n acest sens, el răspunde obiecţiilor aduse acestei a(rmaţii de principiu. Aceste obiecţii erau • •
•
• •
1. ;. <.
ceea ce se atinge în realizările artistice nu este întotdeauna frumosul3 că ar e$ista genuri intregi ale alabilităţii estetice care nu se reduc la frumos3 că estetica are de-a face si cu urâtul. =n fond, arată :artmann, sunt şi argumente tari pentru a 2ne menţine la frumos ca aloare estetică fundamentală şi a îi subsumina tot ce e reuşit şi plin de efect in artă'. 5ema generală a lucrării lui Roger Scruton este de asemenea subiectul esteticii dar şi e$plicarea noţiunii de facultate de gust. >l ede imposibila separarea dintre motiul practic si estetica, cele două (ind sărace dacă ramân tratate diferenţiat. Astfel, estetica îsi are originea în înţelegerea celor două capacităţi ale omului, e$perienţa şi opinia, "udecata. *cruton subliniază absenţa unor teorii de apreciere a arhitecturii, sau mai degrabă faptul că ele nu pot ( complete atunci când se concentrează doar pe ;
anumite aspecte precum funcţia, simetria, armonia, ornamentul, etc. pentru că ele lasă netratate anumite componente. !artea începe cu o introducere în problemele arhitecturii, e$plorarea conceptului de artă in estetica arhitecturii, concept format sub in%uenţa modului de gândire romantic si post-romantic. Această perspectiă era oarecum forţată pentru că, precum orice altă artă decoratia, esenţa arhitecturii stă în preocuparea acesteia de a rezola probleme reale, palpabile, şi nu în actiitatea de reprezentare cum era în teoria romantistă. *cruton continuă prin enunţarea unor puncte care fac arhitectura o formă specială de artă deci implicit una care necesită o teorie a aprecierii diferită faţa de celelalte arte. ?tilitatea funcţiunii # frumuseţea adaptării formei funcţiunii + funcţionalismul 8n principiu este un punct foarte important de diferenţiere faţă de celelalte arte, calitatea obiectului de arhitectură de a seri unui scop )rezenţa obiectului de arhitectură în oraş # ineitabil 5ehnica # schimbările acesteia în arhitectură nu ţin neapărat de schimbarea atitudinii, a conştiinţei artistice 7biect public # obiectul de arhitectură este e$pus interpretărilor publice diferite, subiectie !ontinuitatea cu artele decoratie # arhitectura este în esenţă o artă ernaculară, un proces la care (ecare om participă într-un fel sau altul. •
• •
•
•
5eza acestui capitol este indispensabilitatea simţului estetic în preocuparea arhitecturii de a rezola probleme concrete, probleme de zi cu zi. !uma concluzia acestui capitol este în strânsă legătură cu cea de-a doua problemă cu care am început eseul, percepţia diferită a omului 2nespecializat' a unui obiect de arhitectură. *cruton orbeşte şi el despre cum unei persoane fără educaţie specializată îi este aproape imposibil să orbească despre frumuseţea arhitecturii, şi subliniază discrepanţa dintre percepţia noastră post-romantică a artei în raport cu modul în care omul 2normal' "udecă din punct de edere estetic arhitectura. Astfel orbeste despre o estetica a 2ieţii de zi cu zi' ca (ind o alidă estetică a arhitecturii. *cruton subliniază că aprecierea unei clădiri nu se face neapărat din punct de edere estetic, atitudinea estetica (ind doar în contact periferal cu arta clădirii. !u următorul capitol se inestigheaza încercările de a separa estetica de arhitectură, preocupările estetice (ind subordonate caracterului arhitecturii de a rezola probleme. 6rumuseţea deine o consecinţă a soluţiei perfecte şi nicidecum un scop în sine. Această separare separare era de neatins în totalitate, Alberti subliniind ca cea mai grea şi importantă dintre sarcinile arhitectului tocmai creearea ansamblului de linii si unghiuri, problemă atât legată de construirea în sine cât şi de estetică. @oticul târziu crează această separare dintre artă si construire, arhitectura după 4usin reprezentând inutilul, <
indispensabilul, iar după Alberti, în contrast, arta reprezentând tocmai designul şi structura. Această separare estetic # funcţional este o inenţie pur (lozo(că, pentru Alberti e$celenţa estetică ne(ind separabilă de celelalte elemente de interes estetic. 8n zilele noastre designul este mai degrabă un mod comple$, casi-ştiinţi(c de e$periment funcţional. Scruton vorbe'te despre căutarea unui (acel ceva! care să ne denească să ne scoată din activitatea )ilnica din starea de creaturi ale momentului, oamenii ind in&e ra&ionale, cu un pre)ent, trecut 'i viitor* +in nou, asemănător premisei, întrebării identicate la începutul eseului meu, reapare tema omului care trăie'te în pre)ent, fapt remediabil prin regăsirea elementului ba)ă în experien&a aritecturii* El vorbe'te despre regăsirea valorilor estetice ca punct de pornire 'i negarea separării dintre func&iune si estetică* Clădirea $ aproprierea clădirii $ stil de via&ă*
Bai departe apare noţiunea de esenţă a clădirii în încercarea de a descrie e$perienţa arhitecturii în anumite doctrine. !onceptele de funcţie, spaţiu, sens istoric sau proporţie se doedesc a ( inadecate, impreună cu retorica intelectuală a teoriei arhitecturale. 5eoriile funcţionaliste care încon"oară un punct critic au fost folosite pentru a articula alorile estetice şi nu pentru a le condamna. 9u s-a urmărit negarea priorităţii alorilor estetice, ci mai degrabă s-a încercat crearea unei teorii a acestora. 6acând paralelă între muzica lui Colf si cea a lui *chubert, *cruton subliniază faptul că o trăsătură esenţială a unui obiect nu de(neste natura acestuia. 8n continuare se pune întrebarea # ce înseamna de fapt funcţiunea +funcţiunea întregului obiect de arhitectura sau a elementelor sale, întrebare prin care se dezăluie o ambiguitate caracteristică funcţionalismului şi modul în care funcţiunea poate ( e$primată ca formă. 8n urma analizei, studiului diferitelor doctrine, *cruton transmite ideea cum că toate teoriile care au stat la baza Bişcării Boderne sunt de fapt lipsite de substanţă din punct de edere intelectual. 8n continuare *cruton face introducerea unuia dintre cele mai importante concepte din estetica # imaginaţia. A(rmă cum că e$perienţa arhitecturii poate ( modi(cată prin argument, ramânând liberă de preconcepţii şi că poate căpăta un statut diferit de percepţia comună, anume statutul de simbol. Astfel putem orbi despre unitatea e$perienţei noastre în arhitectură si de unitatea simţită a obiectului său. De asemenea deine posibilă diferenţierea clădirii de ornament si se eidenţiază relaţia total greşită a contrastului romantic dintre lumea imaginarului si lumea 2gustului'. ?n capitol important pentru nişte eentuale răspunsuri, capitolul E analizează noţiunea de gust. *cruton scrie despre o serie de proceduri de comparaţie si re%ectare prin care este trecută e$ercitarea gustului, a opiniei până la urmă. Astfel, atunci când un obiect este analizat, este trecut prin (ltrul e$perienţei, preferinţei păstrând însă o obiectiitate. De asemenea apar şi noţiunile de re%ecţie critică şi comparaţie, acestea "ucând un rol foarte important în formarea părerii # îmi place sau nu - . Astfel, pentru a uni cuma toate elementele care "oaca un rol în e$ercitarea facultăţii de gust, elemente F
inseparabile, ele ar ( reec&ia ba)ată pe motiv, perspectiva critică 'i experien&a imediată*
8n analiza teoriile mar$iste si freudiene cu antecedentele lor, deşi până la urmă sunt considerate ireleante întelegerii arhitecturii, *cruton consideră că au totuşi urme, sâmburi de adeăr. Această analiză se rea a găsi metode de înţelegere a actiităţilor oamenilor, atât artistice cât şi a tuturor celorlalte. Aceste teorii pun întrebări perfect alabile referitoare la relaţiile dintre criticism si analiza psihologică, dintre "udecata estetica si cea morala sau politică. După *cruton orice teorie de gust estetic trebuie să răspundă într-un fel sau altul la aceste întrebări. ?n alt punct interesant este studiul asocierii arhitecturii cu limba"ul, asociere care constă în studierea teoriilior semantică şi semiologică. Această legătură care se doedeşte a ( de(citară pentru că nu are o bază teoretică sau aplicaţie critică. Bai departe sunt e$plorate tipurile de întelesuri care sunt obiecte ale înţelegerii esteticii. De asemenea se aduc în discuţie cele două concepte importante ale esteticii arhitecturii # conceptul de reprezentare, si cel al e$presiei. )rimul nu se aplica arhitecturii, pe cand cel de-al doilea se aplica într-un sens special care creeaza o distincţie importantă între artele prin e$celenţă şi cele decoratie. )entru a analiza relaţia dintre un obiect arhitectural şi înţelesul, sensul sau, *cruton susţine că cele două ar trebui descrise mai degrabă genetic şi nu analitic. 9oţiunea de detaliu apare ca (ind inseparabilă de arhitectură. 5oate conceptele ma"ore, cel de apropriere, e$presiitatea, frumuseţea îşi iau întelesul din acest e$erciţiu. Deine clar că stilul este indispensabil cunoaşterii arhitecturii şi ca este mult mai importantă cultiarea unui sentiment de detaliu apropriat decât orice căutare de proporţie şi formă pură. Astfel sunt identi(cate doar unele abordări legate de formă şi detaliu care raspund e$igenţelor simţului estetic. 8n capitolul 1G cu care se încheie eseul lui *cruton, ideea e$trasă este apariţia confuziei atât din punct de edere intelectual cât si moral în momentul în care se fac încercări de a subordona standardele estetice (e funcţiunii, (e moralităţii unui stil.
>$empli(care # arta minimala, minimalismul 8ncercand sa inteleg mai bine principiile enuntate despre estetica in arhitectura, notiunea de gust si ideile enuntate mai sus, am decis sa aleg sa detaliez un stil architectural simplu, precis, geometric, cu referinte in lucrari de arta si mai ales in legatura cu arta lui Hrâncuşi. Binimalismul este o forma de arta in care obiectele sunt reduse la formele lor geometrice elementare si prezentate intr-o maniera impersonala. *e incadreaza in stilurile Abstracte si s-a nascut ca reactie impotria subiectiitatii si pretiozitatii E
>$presionismului Abstract. 5ermenul IminimalismI a fost folosit pentru prima data intr-un catalog pentru o e$pozitie de pictura semnata John @raham in 1K;K la Dudensing @allerL din 9eM Nor. 5ermenul a ( preluat in anii 1KOG cand aea sa se produca acea miscare in arta care promoa reductionismul la un minimum de culori, alori, forme, lini si te$tura. =ndiferent ca orbim de pictura sau sculptura, minimalismul descrie simplitate, atat la nielul continutului cat si la nielul formelor si indeparteaza orice urma de e$presiitate personala. Arta minimalista insemna precizie si limitare e$trema. =ncorporeaza forme geometrice, de multe ori in patternuri repetitie si planuri color solide, iar culorile folosite sunt brute, direct e$trase din tub. *copul minimalismului este acela de a-l determina pe priitor sa treaca prin e$perienta unei opere de arta fara sa (e distras de compozitie sau tema.
Minimaismu !n arte "i#uae 7 pictură minimalistă, de e$emplu, a folosi în general un număr limitat de culori Pi a folosi forme geometrice simple. 8n sculptura minimalistă, accentul se pune pe materialele folosite +ezi Daid *mith Pi Donald Judd. DePi mulQi cred că minimalismul implică doar reprezentări abstracte-geometrice, acestă miPcare se e$tinde în afara acestor limitări. 8n miPcarea minimalistă, au e$istat trei faze importante )rima fază a implicat reducerea la esenQial a formelor artistice. !ele mai importante contribuQii la acestă fază a minimalismului au fost aduse deconstructiiPtii ruPi Pi sculptorul român !onstantin HrâncuPi. !onstructiiPtii ruPi au proclamat că simpli(carea formelor a fost realizată ca să lanseze creerea unei limbi uniersale a artei care să (e înQeleasă de mase. 0ucrările lui HrâncuPi au aut mai degrabă Qelul de a găsi puritatea formei, Pi au pregătit drumul artistic pentru alte abstracQii ale formei, similare minimalismului. A doua fază a miPcarii a început o dată cu lansarea unor artiPti aPa cum ar ( *ol 0eCitt, 6ran *tella, Donald Judd Pi 4obert *mithson. A treia fază, numită în general Ipost-minimalismI, a apărut datorită creaQiilor unor artiPti precum Bartin )urLear, 5Lrone Birchell, Belin >dMards Pi Joel *hapiro. Această fază include referinQe distincte la obiecte fără a aea o reprezentare directă.
Caracteru origina$ e%empar &i inimita'i a ui (r)ncu&i A !aracterul original al lui Hrâncuşi
O
!u toate că asta nu se întâmplă mereu în istoria artei, nu sunt singura care crede că faima lui Hrâncuşi este binemeritată şi că el este un artist foarte talentat. !u toate acestea, este di(cil să diseci şi să e$plici talentul din punct de edere (loso(c de obicei oamenii spun că îşi dau seama dacă cinea are talent atunci când ăd. ?neori aem neoie să apelăm la (loso(a estetică pentru a înţelege mai bine motiele din spatele a cea care pare eident sau intuiti. 8n acest caz, cred că cel de-al doilea criteriu estetic al lui =mmanuel ant din Critica facultă&ii de "udecată +1RKG şi anume, de(niţia pe care el o dă 2geniului' artistic +sau ceea ce am numi astăzi, oarecum mai modest, 2talent', ne oferă modalităţi de ealuare a meritului artei lui !onstantin Hrâncuşi. Această scurtă digresiune in (loso(a estetică a lui ant ne a a"uta să înţelegem de ce arta lui Hrâncuşi este originală, e$emplară şi inimitabilă sau, cu alte cuinte, de ce are Hrâncuşi talent. ant de(neşte talentul artistic ca (ind 2aptitudinea mentală înnăscută prin care natura face regula în artă' +Critica facultă&ii de "udecată , ;;E. !u alte cuinte, talentul este parţial înnascut, nu doar dobândit prin instruire şi practică. 8n plus, producerea unei opere de artă reprezintă o actiitate creatiă care necesită talent. 9u generează niciodată doar o imagine în oglindă a realităţii, ci mai degrabă o interpretare creatiă a acelei realităţi +sau a ceea ce el numeşte 2natură'. Bai mult, susţine ant, nu toate creaţiile artistice sunt egale. ?nele se ridică deaspra altora, dând chiar naştere unor noi mişcări artistice. >l oferă trei criterii principale care disting talentul artistic. 8n primul rând, pentru ca o operă de artă să dea doadă de un real talent, 2 originalitatea trebuie să (e calitatea sa principală' +Critica facultă&ii de "udecată , ;;E. Hrâncuşi este original, fără nicio urmă de îndoială. )rima sa lucrare importantă este %ugăciune +1KGR, o sculptură minimalistă care re%ectă mi$ul unic şi eclectic de in%uenţe al artistului sculpturi ţărăneşti din folclorul românesc, sculptură clasică, (guri africane şi artă egipteană. ?n foarte talentat artizan şi sculptor în lemn, Hrâncuşi inoează, de asemenea, o nouă metodă de a crea sculpturi le sculptează direct în lemn sau în piatră, spre deosebire de modelarea din lut sau ipsos pe care o practicau la acea reme mentorul său Auguste 4odin şi mulţi dintre urmaşii acestuia. !el mai probabil, numit în mod oit după Sărutul lui 4odin +1KGS, a doua scultpură importantă a lui Hrâncuşi +cu acelaşi nume şterge realismul îndrăgostiţilor care se se îmbrăţişează formând un singur monolit rotund, armonios literalmente un monument dedicat dragostei. După ani de zile, cu asăre măiastră +1K;S, artistul transmite mai degrabă mişcare, altitudine, aerodinamică şi zbor, decât caracteristici e$terne ale păsării în sine. Apogeul carierei sale şi concluzia logică a modului în care surprinde sentimente şi concepte prin intermediul formelor esenţiale, Coloana .nnitului +1Kste un monument pentru care, întâmplător, Hrâncuşi a refuzat să accepte plata. ?nul dintre aspectele cele mai inoatoare ale artei lui Hrâncuşi este acela că sculpturile sale surprind mai degrabă esenţa decât forma obiectelor. Hazându-se pe artistu de(niţiile lui )laton şi Aristotel priind forma, distinge minimaismu de a'stracti#are* Hrâncuşi protestează (Sunt unii idio&i care îmi denesc arta ca ind abstractă/ totu'i ceea ce ei numesc abstract este cel mai realist lucru* 0u aspectul este cel real, ci ideea, esen&a lucrurilor! . )entru )laton, 6ormele
reprezintă modelele originale, esenţiale, perfecte # cum ar ( bunătatea, irtutea sau omenirea # pentru concepte şi obiecte. Aristotel a transformat această noţiune platoniciană a 6ormelor, făcând o distincţie întreesen&ial şi întâmplător , sau între esen&ă şi accident . >senţa obiectului de(neşte ce este acesta, indiferent cât de mult îşi modi(că aspectul sau starea. Hazându-se pe acest concept aristotelic, Hrâncuşi a fost unul dintre primii şi cei mai cunoscuţi artişti modernişti care au încercat să surprindă R
esenţa emoţiilor şi obiectelor pe care le-au transmis (e că este orba de dragoste şi senzualitate sau de eroism şi cura".
H !aracterul e$emplar al lui Hrâncuşi 8nsă originalitatea # în sensul de a produce un artefact fără a imita alte artefacte şi fără a înăţa cum să producă arta # nu este su(cientă pentru face dintr-un artist un geniu +sau un artist talentat. ?n artist poate crea, aşa cum spune ant, 2prostii originale' de care nu îi pasă nimănui şi pe care nu le apreciază nimeni. 0uând în considerare această posibilitate, ant a(rmă că, în al doilea rând, obiectele artistice trebuie să (e de asemenea 2 exemplare 3 şi, în consecinţă, deşi nu deriă din imitaţie, ele trebuie să slu"ească acestui scop pentru alţii, adică să constituie standardul sau regula de estimare' + Critica facultă&ii de "udecată , ;;E. !ând cinea produce lucrări artistice cu adeărat inoatoare, alţi artişti au tendinţa să-i urmeze e$emplul. Hrâncuşi a stabilit standardul în sculptura modernistă, in%uenţând zeci de mii # dacă nu milioane # de artişti, dintre care mulţi îi continuă tradiţia şi astăzi.
S
! !aracterul inimitabil al lui Hrâncuşi Şi totuşi, e$istă un singur Hrâncuşi. Aşa cum un critic de artă anonim, care scrie pentru Mebsite-ul de artă Hrain-Juice.com, a(rmă pe bună dreptate (Sculpturile lui Constantin 1râncu'i amestecă simplitatea 'i ranamentul într-un mod atât de unic, încât par să sde)e imita&ia* 2i totusi, este imposibil să mă gândesc la un alt artist care să fost mai inuent decât el în secolul două)eci* #proape de unul singur, 1râncu'i a revolu&ionat sculptura, a inventat modernismul 'i a modelat formele 'i conceptele designului industrial a'a cum îl 'tim noi astă)i! +Hrain-Juice.com despre Hrâncuşi.
Aceasta mă duce la cel de-al treilea criteriu priind aloarea estetică pe care îl oferă ant pentru a e$plica talentul artistic caracterul inimitabil. Deşi arta bună este e$emplară T pentru că motiează alţi artişti să o imite # ea este şi di(cil de copiat, deoarece (ecare artist talentat are propriul stil unic. (r)ncu&i as+ o amprent+ pe care o pot emua muţi$ dar nimeni nu o poate reproduce .
Minimaismu !n ar,itectur+ Bies an der 4ohe a spus I0ess is moreI 2mai putin inseamna mai mult', ce descria perfect strategiile lui estetice si punea accent pe structura interna a constructiei, eliminarea peretilor interni si planul deschis, structura constructiei deenind astfel o fatada puternica, transparenta, eleganta, si mai ales neobisnuita. Designerul Hucminster 6uller a adoptat un motto similar, I6ăcând mai mult cu mai puQinI +3a4ing more 5it less , dar tehnicile lui erau mai degrabă a$ate spre tehnologie Pi inginerie decât estetică. K
60oi am adaptat acest lucru pentru a reecta un mod de a trai, atunci cand cineva are nevoie de mai putine lucruri si mai putin spatiu de a le expune*6 =n anii UOG termenul
de 2minimalism' a deenit la moda , de(nind in primul rand un stil de arta, iar apoi de design. =n termini arhitecturali minimalismul este bazat pe un proces de a reducere arhitectura la conceptiile sale esentiale de spatiu, lumina si forma. 0ucrarile arhitectilor minimalisti precum 0ouis Haragan, !laudio *ilestrin si 5adao Ando e$plora fundamentele spatiului, lumini si materiale eitand maniera stilata. Binimalismul este un stil popular de design interior, cu toate ca recent a inceput sa deina mai delicat si mai standardizat fata de trecutul sau rigid si rece. 6undamentul minimalismului ramane insa acelasi linii clare, suprafete dure si mobilier "os, dar, mai nou, obseram muchii mai slabe, mai multe culori, te$tura aducand tot mai mult cu te$tura organica. 4ezultatul minimalismului nu depinde neaparat de folosirea unor metode elaborate, tehnologie aansata sau materiale speci(ce, ci doar de un proces rational si simplu, rezultatul putand ( cu usurinta remarcat. De aceea acest mod de a face lucrurile, aceasta sensiitate a designului este atat de des intalnit, aand in edere ca a eoluat atunci cand efectele globalizarii +in economie au fost simtite, mai ales in domeniul culturii. 0umina este una dintre principalele aspecte ale minimalismului, in arhitectura cat si in designul interior. 0umina directa, indirecta ,difuza, puncte de lumina care pot mari spatiul, acoperi un zid, re%ecta culorile, lumina anumite obiecte de mibilier sau accentua un anumit traseu. >ste foarte interesant de obserat ca prin utilizarea (ltrelor de lumina, materialelor foarte deschise ,sticla translucida, sau luminii difuze, obiectele par sa s(deze legile graitatiei. Baterialele translucide au mai degraba abilitatea de a sugera contururile decat de a ni le arata. 0umina care patrunde prin acestea estompeaza muchiile obiectelor, facandu-le sa arate de parca s-ar dizola in spatiu. )anourile din lemn laminat au efect similar. Aparent solide de la distanta, pot ( modelate in foarte multe modalitati fara a strica aspectul (nal al suprafetei, (ind armonizat de lumina (ltrata.
Binimalismul nu s-a manifestat doar in arte plastice si decoratie, ci si in literatura si (loso(e. =n literatura minimalismul este caracterizat de folosirea redusa a cuintelor. !ei mai multi scriitori minimalisti eita aderbele si descrierile. )ersona"ul principal deine chiar cititorul3 acesta trebuie sa determine intelesul poestirii pe baza propriilor e$periente si mai putin pe conte$ul autorului. )recursorul minimalismului literar este considerat scriitorul american >rnest :emingMaL. )rincipala trasatura a scrierilor lui :emingMaL este lipsa descrierii tonalitatii persona"elor. !ititorul trebuie sa deina acti si sa intuiasca tonul in functie de raspunsul celorlalte persona"e. =n 1KFG James B. !ain si Jim 5hompson urmeaza curentul minimalist, de data aceasta in romane politiste, adoptand un stil simplist si direct. Alti reprezentanti ai minimalismului in literatura sunt 4aLmond !arer, !huc )alahniu, AmL :empel, Hobbie Ann Bason, 5obias ColV, @race )aleL, *andra !isneros, BarL 1G
4obinson si 6rederic Harthelme. =n teatru, ca adept al minimalismului s-a remarcat *amuel Hecett. Deşi poate prin acest eseu nu am răspuns întrebărilor care au stat la baza lui, mă gândesc că aceste întrebări nici nu trebuie neapărat sa aibă un răspuns clar formulat sau dacă ar aea în mod sigur nu ar ( decât subiectie. )recum alte cărţi de teorie, (lozo(e citite, şi cartea lui 4oger *cruton nu face decât să sublinieze probleme, răspunsurile la acestea (ind mai degrabă ambigue sau ine$istente.
(i'iogra-e
1. ;. <. F. E.
4oger *cruton 2Aesthetics of Architecture' 9icolai :artmann, 2>stetica', >d. ?niers, Hucuresti 0iiu 4usu, 20ogica frumosului', Hucuresti, 1KOS =on =anosi, 2>stetica', >d. Didactica si )edagocica', Hucuresti, 1KRS MMM.Miipedia.com 11
