Didactica modernă pledează pentru un învăţământ activ. Intelectul elevului se dezvoltă prin acţiune, prin utilizarea în învăţare a metodelor care cultivă gândirea creatoare, imaginativă, responsabilitatea, capacitatea de cooperare. În cele ce urmează, ne propunem ilustrarea practică a unor metode şi tehnologii didactice coparticipative aplicate la lecţiile de limba şi literatura română în clasa VI, la predarea temei Fabula „Doi câini de !. Donici. "entru îmbogăţirea vocabularului vom propune următorul algoritm# $ reţine cuvântul neînţeles% $ citeşte&l rostindu&l corect% $ concretizează, cu a'utorul a'utorul dicţionarului, conţinutul lui semantic% semantic% $ alcătuieşte cu el îmbinări de cuvinte% cuvinte% $ încadrează cuvântul cuvântul în enunţuri% $ redactează un te(t scurt scurt în care să utilizezi acest cuvânt. cuvânt. )tapele acestui algoritm determină trans*erul cuvântului din zona incognito în cea a utilizării active. "entru "entru caract caracteri erizar zarea ea celor celor două două perso persona' na'ee ale *abule *abulei,i, elevil elevilor or li se propun propunee să întocmească +păian'enul +păian'enul clusteringul, care poate avea avea următoarea con*iguraţie# Desen -ot pentru pentru caract caracteriz erizare areaa person persona'e a'elor lor,, în plan plan compar comparati ativv, elevil elevilor or li se propun propunee aplicarea graficului T # Dulăul
Juju
$ De neam dulău mare/ $ "rielnic *avorabil/ $ !mabil !mabil politicos/ $ 0redincios *idel/ $ 1ăbdător $ "rietenos $ 2nest $ 3esigur
$ 0ăţel mic/ $ 1ăs*ăţat $ Îngâm*at $ Distant $ !rogant !rogant $ "arvenit $ 4rutal $ Ipocrit
Diagrama Diagrama Wenn Wenn permit permitee
analiz analizaa compa comparat rativă ivă a celor celor două două perso persona' na'e, e, metodă metodă ce evidenţiază însuşirile comune şi particularităţile lor individuale.
Discuţia (în) panel . "anelul este un grup de 5&6 persoane, care poartă un dialog
in*ormal pe o temă dată, toţi având permisiunea să participe numai prin mesa'e scrise biletele/ pe care le e(pediază spre un in'ector de mesa'e de obicei, acest rol şi&l asumă pro*esorul/. "ro*esorul poate cere elevilor să le semneze, pentru a da note adecvate celor care adresează întrebări inteligente sau impun modi*icări valoroase. 7esa'ele conţin# întrebări, cercetări, completări, atitudini ale celorlalţi *aţă de ceea ce discută panelul şi *aţă de modul în care se poartă discuţia. "anelul continuă discuţia ţinând cont de mesa'ele citite răspunzând, dacă vrea, la întrebări, dar *ără obligaţia de a răspunde tuturor. -emele de discuţie la această lecţie ar putea *i# 8/ De ce a recurs autorul la alegorie9 :/ ;aşitatea şi viaţa comodă# e(istă vreo legătură între ele9 &? elevi, *iecare dintre acestea *iind aşezată în 'urul unei mese de lucru. 0onducătorul va arunca, rând pe rând, pe *iecare masă, un cub, pe
*aţetele căruia să scrie# +0ompară, +Descrie, +!sociază, +!rgumentează, +!nalizează, +3umeşte. !cestea constituie sarcinile didactice pe care, ulterior, pro*esorul le concretizează# a. 0ompară persona'ele din *abulă cu oameni reali. b. Descrie persona'ele# a/ câini, b/ utili, c/ amici. c. 0on*runtă situaţia celor doi câini cu cea a doi amici care nu s&au văzut demult. d. !rgumentează că te(tul e o naraţuine identi*icând# a/ naratorul, b/ persona'ele, c/ acţiunea. e. 0aracterizează persona'ele *abulei, construind gra*icul -. *. 3umeşte modurile de e(punere, utilizate de autor în te(t. După e(pirarea timpului rezervat pentru pregătirea sarcinii, câte un reprezentant din *iecare cele şase grupuri prezintă rezultatul grupului său, iar ascultătorii *ac notiţe. 2 altă modalitate de caracterizare a persona'elor e metoda piramida personajului . )a poate *i aplicată atât în procesul lucrului individual, cât şi în grup# 8. 3umeşte persona'ul analizat un cuvânt/. :. !tribute *izice două cuvinte/. <. "ro*ilul moral trei cuvinte/. >. 0aracterizarea directă patru cuvinte/. 5. 0aracterizarea *ăcută de alte persona'e de elev cinci cuvinte/. ?. 0aracterizarea în baza vorbirii, acţiunilor şi *aptelor persona'ului şase cuvinte/. ;a de*inirea *abulei ca specie literară este aplicată metoda Găseşte cuvântul-ţintă , care îmbină elementele ludice cu cele docimologice şi, graţie acestui *apt, suscită interesul sporit al elevilor. "ropunem să *ie bi*ată varianta corectă a*irmaţia sau negaţia/ din dreptul *iecărei întrebări# a/ -e(tul e scris în proză9 Da. 3u. b/ )ste o naraţiune9 Da. 3u. c/ @e aseamănă cu un basm9 Da. 3u. d/ !utorul se re*eră la animale9 Da. 3u. e/ Atilizează personi*icarea9 Da. 3u. */ 0onţine dialogul9 Da. 3u. g/ !utorul recurge la alegorie9 Da. 3u. h/ ) o lucrare ştiinţi*ică9 Da. 3u. i/ 0onţine o morală9 Da. 3u. După ce au răspuns la toate întrebările, elevilor li se propune să *acă o de*iniţie noţiunii de *abulă, apoi să o con*runte cu cea din manual. !st*el se învaţă a de*ini şi a +descoperi noţiuni inedite. Metoda „şase de ce! e preluată din didactica britanică şi constă în pregătirea răspunsurilor pentru şase întrebări +de ce9 consecutive de aici şi titlul/. 7odel# $ De ce boierul l&a luat în curte pe =u'u9 $ 0a acesta să&l distreze. $ De ce să&l distreze9 $ Biindcă&i plac distracţiile. $ De ce&i plac distracţiile9 $ Biindcă se plictiseşte. $ De ce se plictiseşte9 $ Biindcă are mult timp liber. $ De ce are mult timp liber9 $ Biindcă e boier.
$ De ce&i boier9 $ Biindcă are mulţi bani. 7etoda sus&menţionată este una dinamică şi antrenantă. )levii sunt îndemnaţi să *ie spontani, să răspundă repede, *ără a sta mult pe gânduri. Discuţia deviază de la subiectul iniţial, a'ungând într&un *ăgaş inedit şi relevant. )levii capătă aptitudini de a dialoga, de a improviza. Metoda problemati"ării declanşează activitatea independentă, gândirea şi e*ortul intelectual, o*eră posibilitatea de a căuta soluţii proprii, e un proces cognitiv activ, care solicită aplicarea întregului potenţial intelectual, ingeniozitatea şi capacitatea de muncă independentă. Iată două e(emple de întrebări problematizante la această temă# 8. 0are sunt motivele ce l&au determinat pe !. Donici să apeleze la simbolica animalelor la alegere/9 :. 0e s&ar *i întâmplat, dacă boierul l&ar *i luat în curte pe Dulău, nu pe =u'u9 7etoda problematizării poate evolua într&o conversaţie euristică, în care predomină comunicarea orală iniţiată de pro*esor, orientată special pentru activizarea gândirii logice a elevilor, a unor operaţii necesare în procesul de descoperire şi de valori*icare a cunoştinţelor şi a capacităţilor con*orm obiectivelor instituţionalizate la nivelul curriculei şcolare. Diversitatea întrebărilor o*eră o gamă largă de *ormulări. 7iron Ionescu propune următoarea tipologie e(emplele ne aparţin $ Ch../# #ipul întrebării
Brontală
$aracteristici
!dresată tuturor participanţilor.
%&emple
0um se e(plică *aptul că !. Donici apelează la +a'utorul animalelor9 Directă !dresată unui +E, prin ce argumente susţii anume elev. că *abula e o naraţiune. Inversată "rimită de la un "articipantul# +0e s&ar *i nediri'ată/ participant şi întâmplat dacă =u'u nu avea returnată acestuia. să *ie remarcat de boier. 0onducătorul# +-u ce părere ai9. De releu Întrebare pe care o 0onducătorul# +F a abordat sau de adresează o problemă *oarte contemplar participantul interesantă. )l susţine că e conducătorului, uneori câinii se comportă ca acesta o repune oamenii. 0e părere ai în altui participant. această privinţă9. De revenire Întrebare pe care F şi&a e(pus părerea că conducătorul o =u'u e un neobrăzat. "oate pune, reluând o *i reeducat acest căţeluş9 idee e(pusă anterior de un participant. Imperativă 2 cerere categorică 1ezumaţi te(tul. )(plicaţi şi necondiţionată. comportarea persona'elor. De 1ăspunsuri ce par ;ichelele, de *elul lui =u'u, controversă contradictorii. se nasc sau se *ormează9
"entru a îmbina utilul cu plăcutul, elevilor li se propune un joc de cuvinte. 0ompletând corect pătrăţelele pe orizontală, pe prima coloană verticală vor citi numele unui mare *abulist român, autor al *abulei Doi câini Donici/# 8. 3eamul nostru strămoşesc Dac/. :. Din el ies pui ou/. <. )u, tu, împreună noi/. >. Gaină tradiţională pentru *emei ie/. 5. 0irca, apro(imativ cam/. ?. "lantă industrială, cu *lori albastre in/. Metoda dramati"ării 'ocul pe roluri/ are tangenţe cu teatrul şi e menită să antreneze
anumite abilităţi actoriceşti. a/ An elev +regizorul/ distribuie rolurile în cazul de *aţă, trei la număr# autorul, Dulăul, =u'u/. b/ +!utorul introduce persona'ele. c/ "ersona'ele îşi îndeplinesc +recită/ rolurile. d/ )valuarea e *ăcută de +spectatori. "entru acasă elevilor li se le propune completarea porto*oliului. Vor selecta in*ormaţii privind# a/ viaţa şi activitatea literară a lui !. Donici% b/ alte te(te&*abule% c/ ilustraţii ce s&ar potrivi te(tului% d/ re*erinţe la creaţia literară a lui !. Donici. !plicând aceste şi alte/ metode, procesul de predare&învăţare devine mai atractiv şi mai interesant, deci mai e*icient.
