FIŞA BIOGRAFICĂ
VASILE ALECSANDRI 1. Locul în literatura română: poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat şi academician român, membru fondator la Academiei Române; 2. Data şi locul naşterii: s-a născut la 21 iulie 1821 în Mirceşti, judeţul Iaşi; 3. Viaţa: a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri şi al Elenei Cozoni. A început învăţătura cu un dascăl grec, apoi cu dascălul maramureşean Gherman Vida. Între anii 1828 şi 1834, este inscris la pensionul francez din Iaşi al lui Victor Cuenim. În anul 1835 şi-a dat bacalaureatul la Paris. În 1837 s-a pregătit pentru un bacalaureat în ştiinţe, urmând cursurile Facultăţii de Inginerie, pe care nu a terminat-o. Vasile Alecsandri s-a stins din viaţă la 22 august 1890, după o lungă suferinţă, fiind înmormântat cu toate onorurile la conacul său de la Mirceşti. 4. Opera: Volume de versuri: Pasteluri; Poezii populare. Balade (Cântice bătrâneşti), 1852; Poezii populare. Balade adunate şi îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a, 1853; Doine şi lăcrămioare, 1853; Volume de proză: Istoria unui galben; Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florenţa; Iaşii în 1844; Un salon din Iaşi; Românii şi poezia lor; O primblare la munţi; Borsec; Balta-albă; Călătorie în Africa; Un episod din anul 1848; Dramă: Cetatea Nemţului; Lipitorile satelor; Sgârcitul risipitor; Despot Vodă; Fântâna Blanduziei; Ovidiu În evoluţia artistică a lui Alecsandri se pot distinge cel puţin trei momente, trei vârste aflate în deplină corelaţie cu epoca plină de transformări prin care trece societatea românească a acelor timpuri. 1. Debutul său stă sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric (Buchetiera de la Florenţa, Doine şi lăcrimioare) dar şi al unei necruţătoare critici a ridicolului social în piesa Iorgu de la Sadagura sau în ciclul "Chiriţelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii române din perioada paşoptistă, are în literatura lui Alecsandri cea mai înaltă măsură în Balta albă şi în Deşteptarea României şi, de cele mai multe ori se prelungeşte prin unele texte până după Unire. 2. O a doua etapă, aşa-zisă de limpezire, de obiectivare a viziunii şi a mijloacelor artistice, se poate observa începând cu prozele călătoriei în Africa şi terminând cu expresia artistică matură din pasteluri şi din unele legende. 3. A treia etapă îl face să revină spre teatru, cu o viziune în general romantică, viziune filtrată însă printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninătate a înţelegerii care îl apropie de clasicism. Epoca în care trăieşte Alecsandri este fundamental romantică, dar fără îndoială că a vorbi despre clasicism şi romantism la modul concret (implicând aşadar o conştiinţă şi practică concretă), e o aventură la fel de mare ca aceea de a descoperi marile curente europene într-o literatură cu altă evoluţie culturală şi istorică decât cele din vestul Europei.
