Fisa de tara Portugalia

Fisa de tara Portugalia

Portugalia cont contiinent nenta ala este este împa împart rtit ita a în doua oua de râul ei

principal, Tagus (Tejo). În nord, peisajul este format din munti, desi cel mai înalt punct al Portugaliei Portugaliei este Mount Pico în Azore la 2,!" m. #udul în jos spre Algar$e este format mai ales din câmpii si climatul de aici este ce$a mai calduros si mai uscat decât nordul racoros si ploios. Alte râuri importante includ %ouro, Min&o si 'uadiana, similare râului Tejo prin faptul ca toate iz$orasc din #pania.

Suprafața: 2. 2.* * +m2 (.- (.-  +m2 +m2 Portuga ortugalia lia contin continen ental tal/ /

2.2*- +m2 ar&ipelagul Azore/ -* +m2 ar&ipelagul Madeira/ zon mari mariti tim m). ). Terit eritor oriu iull Portu ortuga gali liei ei cont contin inen enta tale le are are o for form rectangular cu o lungime de peste !0 +m 1i o lime de cca 22 +m Structura administrative-teritoriala

Port ortugal ugalia ia cont ontine inental al este este  împrit în " districte, care are ca su4di$iziuni  cantoane (conce (concel&o l&os) s) 1i *20 *20 comune comune (freg (fregues uesias ias). ). În afar afar  terito teritoriu riulu luii continental, Portugalia înglo4eaz dou regiuni autonome (Azore 1i Made Madeir ira) a),, dou dou ar&i ar&ipe pela lagu guri ri situ situat ate e în 5cea 5ceanu null Atlan tlanti tic. c. Organ Organiza izare re

admin administ istrat rativă ivă3

Districte 3

A$eir $eiro, o, 6eja eja, 6rag raga, 6rag 6raga an7a, 7a, 8ast 8aste elo 6ranco anco,, 8o9m4ra, 8o9m4ra, :$ora, :$ora, ;aro, aro, 'uarda, 'uarda, 4al, ?iana do 8astelo, ?ila @eal 1i ?iseu. Putere Puterea a local locală ă3 ;ieca iecarre dist distri rict ct este este di$i di$iza zatt în cant cantoa oane ne (concel&os), care la rândul lor sunt di$iz $izate în comune (freguesias), care posed ecare adunri 1i consilii alese. Așezare geogracă: situat în eBtrema sudC$estic a Duropei, în peninsula E4eric. apitala:
Magazinele sunt desc&ise, de luni pân $ineri, între 3C"3 1i "!3C"3, 1i sâm4ta lima3 temperat mediteranean (Portugalia continental 1i în Madeira) 1i temperat oceanic (Azore). Temperatura medie pe teritoriul continental al Portugalie $ariaz între "" 8 iarna 1i 2 8 $ara. În Azore, temperatura oscileaz între "" 8 1i 22 8 $ara. În Madeira, temperatura medie mai joas este " 8 1i media mai ridicat este 20 8. &esurse naturale #olul este acoperit cu peste  milioane &ectare de pdure (cca !N din suprafaa rii) 1i *,0 milioane &ectare terenuri culti$a4ile (din care aproape  mil. &ectare sla4 producti$e). Ar4orii de plut, $ia de $ie, pomii fructiferi, citricele 1i mslinii, alturi de pini 1i eucalipi, constituie nota dominanta a Oorei portug&eze. ?ecintatea 5ceanului Atlantic ofer Portugaliei accesul la importante resurse piscicole. În su4sol sunt resurse de3 uraniu, cupru, cositor, olfram, tungsten, sare, marmura, granit. &e!eaua de infrastructuri

posed o reea rutier dez$oltat format din autostrzi, itinerarii principale, itinerarii complementare 1i drumuri naionale. În 2", reeaua rutier pe continent era de "."2 +m, din care 2.-- +m cu regim de autostrad. &e!eaua feroviară3 Portugalia dispune de 2.* +m (2.-* +m  în funciune) ci ferate care asigur legtura Ford C #ud deCa lungul aBei din litoralul continental portug&ez, precum 1i legturi $nfrastructuri

rutiere3 Portugalia

trans$ersale. 'egături maritime3 În Portugalia continental, eBist nou porturi principale3 ?iana do 8astelo 1i 4al (regiunea
(Azore), ;unc&al (Madeira). Principalele lanturi de mallCuri sunt

Sonae Sierra alaturi de

(ercceo Supermar)eturi 3Sum4o,Pingo %oce Popula!ia:   ",0 milioane locuitori (anul 2"") reprezentând o

cre1tere de ",N comparati$ cu recensmântul din 2". 8ifrele pariale pentru anul 2"2 indic o u1oar scdere (C,!N) a populaiei în anul 2"2, care în $alori a4solute sCa ridicat la ".! mii locuitori (trimestrul al EEEClea 2"2). Populaia acti$

este de !.** mii persoane (trim. E? 2"2). 8re1terea populaiei Portugaliei se datoreaz în principal sporirii soldului OuBului migrator care în 2" a a$ut o contri4uie de "N din total 1i numai N se datoreaz soldului cre1terii naturale a populaiei. În anii  majoritatea imigranilor în Portugalia pro$eneau din rile de lim4 portug&ez. Începând cu anul " se constat o cre1tere a OuBurilor migratorii din rile din Dstul Duropei.
popula!iei3

În 2", repartizarea populaiei pe teritoriul portug&ez arta dup cum urmeaz3

%urata medie de $iata a populatiei portug&eze este de ! de ani la femei si " pentru 4ar4ate. Populatia portug&eza traieste preponderent in zone ur4ane !!N si in proportie de *!N in zonele rurale @ata natalitati este intrCo continua scadere de la inceputul anilor U si pana in preset,aceasta a scazut de la "", la ," &ata mortalitatii in Portugalia a crescut cu *+, in ultimi + ani Sporul

natal

al

populatiei

este

scazut

in

de

,

D$oluia comerului eBterior portug&ez 6alana comercial a 4unurilor 1i ser$iciilor 20C2"2 se prezint astfel3  C mil. euro H

omer!ul e.terior al Portugaliei în anul 2"".În 2"", comerul

internaional de 4unuri a Portugaliei sCa ridicat la . mil. euro (fa de ".- mil. euro în 2"), din care eBporturi în $aloare de *2.!- mil. euro (în cre1tere cu "!,*N fa de 2") 1i importuri de !!.-0 mil. euro (în cre1tere cu ",2N fa de 2"). #oldul 4alanei comerciale de mrfuri a fost negati$ în 2"" (C"." mil. euro), fa de un sold negati$ în 2" (C"."! mil. euro).  în 2"" sCau situat în Jniunea Duropean, care pe ansam4lu are o pondere de -*,"N la eBporturile portug&eze 1i de -, N la importuri. Principalii parteneri comerciali

 Principalele pie!e de destina!ie ale e.porturilor portug&eze

 în 2"" sunt3 #pania (pondere 2*,N), 'ermania (",0N), ;rana ("2,N), Angola (!,!N), Marea 6ritanie (!,"N), 5landa (,N), Etalia (,0N), #JA (,!N), 6elgia (,2N) 1i 6razilia (",*N). Principalii furnizori  ai Portugaliei au fost (anul 2"")3 #pania

(pondere ",0N), 'ermania ("2,*N), ;rana (0,N) 1i Etalia (!,*N), 5landa (*,N), Marea 6ritanie (,N), Figeria (2,-N), 6elgia (2,0N), 8&ina (2,2N) 1i 6razilia (2,!N) . %in punct de $edere al structurii grupelor de mrfuri în anul 2"", pe primul loc la eBport se situeaz ma1inile 1i aparatele mecanice 1i electrice (pondere "*,!N), urmate de $e&icule 1i alte ec&ipamente de transport (",N), metale (,"N), com4usti4ili minerali (-,2N), produse din plastic 1i cauciuc (0,N), produse c&imice (!,0N),

 îm4rcminte (!,0N), produse agricole (!,N), paste din celuloz 1i &ârtie (!,2N), produse agricole (!,"N), produse minerale (!,"N). 'a import (2""), pe primul loc se situeaz com4usti4ilii minerali

(pondere de "-,N), urmate de ma1inile 1i aparatele mecanice 1i electrice ("!,N), $e&icule 1i alte mijloace de transport (",0N), produse agricole (",*N), produsele c&imice (",*N), metale (,2N), produse plastice 1i din cauciuc (!,0N), produse alimentare (*,N), îm4rcminte (,N), materiale teBtile (2,N), paste din celuloz 1i &ârtie (2,N), ec&ipamente 1i instrumente optice 1i de precizie (2,N). (alan!a comercială de 4unuri este cronic defa$ora4il în 2""

(C"!.2* milioane euro), întrucât decitul este structural, Portugalia ind dependent de importurile de materii prime energetice 1i de ec&ipamente. omer!ul e.terior al Portugaliei /.port /.portul glo#al de #unuri "i servicii . În perioada ianuarieC

noiem4rie 2"2, eBporturile totale de 4unuri 1i ser$icii sCau ridicat la !. milioane euro, în cre1tere cu *,!N fa perioada omoloag din 2"". În perioada citat eBporturile de 4unuri 1i ser$icii ctre statele JD au fost de *".0" milioane euro (C,!N) 1i de ".2! milioane euro (K",2N) ctre statele din afara JD. DBporturile ctre JD dein o pondere de 0,!N iar cele în afara JD de ,!N. Principalii parteneri la eBporturi glo4ale (4unuri 1i ser$icii) au fost3 #pania (pondere de ",N), ;rana ("2,*N), 'ermania ("",!N), Marea 6ritanie (,"N), Angola (0,0N), #JA (*,*N) 1i 5landa (*,2N). Principalele grupe de produse 1i ser$icii eBportate3 cltorii 1i turism (pondere ",*N), ma1ini 1i aparate (",0N), $e&icule 1i alte materiale de transport (,N), ser$icii de transport (,N) 1i com4usti4ili minerali (0,N).

/.portul de mărfuri. În perioada ianuarieCnoiem4rie 2"2,

eBporturile de 4unuri sCau ridicat la *2."0 milioane euro, în cre1tere cu 0,!N fa perioada omoloag din 2"". În perioada citat eBporturile de 4unuri ctre statele JD au fost de .2 milioane euro (K",*N) 1i de "2."*" milioane euro (K2",N) ctre statele din afara JD. DBporturile ctre JD dein o pondere de -",2N iar cele în afara JD de 2,N. Principalii parteneri la eBporturile de 4unuri au fost3 #pania (pondere de 22,!N), 'ermania ("2,!N), ;rana ("",N), Angola (0,0N), Marea 6ritanie (!,N), 5landa (*,2N), #JA (*,N). Principalele grupe de produse eBportate3 ma1ini 1i aparate ("!,"N), $e&icule 1i alte materiale de transport ("",N), com4usti4ili minerali (,!N), metale (,2N) 1i materiale plastice 1i cauciuc (0,N). /.portul de servicii. În perioada ianuarieCnoiem4rie 2"2,

eBporturile de ser$icii sCau ridicat la "-.02 milioane euro, în cre1tere cu ,N fa perioada omoloag din 2"". În perioada citat eBporturile de ser$icii ctre statele JD au fost de "2."* milioane euro (C *,N) 1i de !.!"! milioane euro (K"",N) ctre statele din afara JD. DBporturile ctre JD dein o pondere de 0,-N iar cele în afara JD de ",N. Principalele destinaii la eBporturile de ser$icii au fost3 Marea 6ritanie (pondere de "!,N), ;rana (",N),#pania ("2,N), 'ermania (,N), Angola (0,N), 6razilia (!,N), #JA (!,"N). Principale categorii de ser$icii eBportate3 cltorii 1i turism (pondere de *!,*N), transporturi (2,N), alte ser$icii furnizate de întreprinderi (",N), construcii (2,N) 1i comunicaii (2,0N). $mportul $mportul glo#al de #unuri "i servicii0 În perioada ianuarieC

noiem4rie 2"2, importurile totale de 4unuri 1i ser$icii sCau ridicat la !. milioane euro, în scdere cu !,-N fa perioada omoloag din 2"". În perioada citat importurile de 4unuri 1i ser$icii din statele JD au fost de *2.-"" milioane euro (C-,!N) 1i de "-. milioane euro (C,N) din statele din afara JD.

Emporturile din JD dein o pondere de -",*N iar cele din afara JD de 2,0N. Principalii furnizori la importuri glo4ale (4unuri 1i ser$icii) au fost3 #pania (pondere de ,N), 'ermania ("","N)/ ;rana (-,N), 5landa (*,N), Etalia (*,N), Marea 6ritanie (*,!N), 6razilia (2,N). Principalele grupe de produse 1i ser$icii importate3 com4usti4ili minerali ("-,N), ma1ini 1i aparate ("2,-N), produse c&imice (,0N), produse agricole (,N), $e&icule 1i alte materiale de transport (-,*N). $mportul de #unuri0 În perioada ianuarieCnoiem4rie 2"2,

importurile de 4unuri sCau ridicat la !".- milioane euro, în scdere cu !,2N fa perioada omoloag din 2"". În perioada citat importurile de 4unuri din statele JD au fost de -.2!" milioane euro (C -,!N) 1i de "*.00 milioane euro (K",N) din statele din afara JD. Emporturile din JD dein o pondere de -",-N iar cele din afara JD de 2,N. Principalii furnizori la importurile de 4unuri au fost3 #pania (pondere de ",-N), 'ermania ("",0N)/ ;rana (0,!N), Etalia (!,N), 5landa (*,N), Angola (,"N), Marea 6ritanie (,N). Principalele grupe de produse importate3 com4usti4ili minerali (2,-N), ma1ini 1i aparate ("*,-N), produse c&imice ("","N), produse agricole (",-N), $e&icule 1i alte materiale de transport (,!N). $mportul de servicii0 În perioada ianuarieCnoiem4rie 2"2,

importurile de ser$icii sCau ridicat la .!-0 milioane euro, în scdere cu ,N fa perioada omoloag din 2"". În perioada citat importurile de ser$icii din statele JD au fost de 0.* milioane euro (C !,N) 1i de 2.!2 milioane euro (C"!,N) din statele din afara JD. Emporturile din JD dein o pondere de -2,N iar cele din afara JD de 2-,"N. Principalii furnizori la importurile de ser$icii au fost3 #pania (pondere de 2,!N), Marea 6ritanie ("",N), ;rana (,-N), 'ermania (,N, #JA (0,!N), 5landa (!,N), Dl$eia (,N). Principalele grupe de ser$icii importate3 transporturi (pondere ",!N), cltorii 1i turism (2,*N), alte

ser$icii furnizate de întreprinderi ("0,2N), ser$icii personale, culturale 1i recreati$e (*,!N), ser$icii nanciare (*,"N). $nvesti!iile străine 1n Portugalia #tocul in$estiiilor directe

strine în Portugalia la sfâr1itul anului 2"" se ridica la *. milioane euro, ceea ce reprezint o cre1tere de ,N fa de sfâr1itul anului 2" În anul 2"", OuBul 4rut de in$estiii directe strine în Portugalia a fost de .020 milioane de euro. În acela1i timp în anul 2"", în condiiile de criz nanciar 1i economic lic&idrile de in$estiii sCau ridicat la 2."*! milioane de euro, moti$ pentru care in$estiiile directe strine nete în 2"" au fost de -.*" milioane de euro. Principalii zece in$estitori strini în 2"" în Portugalia au fost3 5landa (pondere 22,!N), #pania ("-,-N), ;rana ("0,*N), Marea 6ritanie (",N), 'ermania (","N), Dl$eia (0,2N), 6elgia (*,"N),
$nvesti!iile portug2eze 1n străinătate #tocul in$estiiilor

directe portug&eze în strintate se ridica la !2.!* milioane de euro în 2"", ceea ce reprezint o cre1tere de !,N fa de total in$estiiilor acumulate la sfâr1itul anului 2".  În anul 2"", in$estiiile 4rute portug&eze 4rute în strintate sC au ridicat la "!.!2 milioane în cre1tere cu !,N fa de anul 2". Îns dup returnarea de fonduri (0.! milioane euro), in$estiiile nete directe în strintate în 2"" au fost de numai .2 milioane euro (o cre1tere de 20,-N comparati$ cu anul 2"). Principalele zece destinaii ale in$estiiilor portug&eze în strintate au fost3 5landa (pondere -,2N), #pania (,2N), 6razilia (,0N), Angola (",0N), Polonia (",2N), #JA (","N),
  'i#era circula!ie a mărfurilor 1n Portugalia   În calitate de

mem4r a Jniunii Duropene, Portugalia aplic reglementrile comunitare. Fu se solicit nicio licen de import în cadrul sc&im4urilor intra H comunitare. Totu1i, ca si celelalte ri mem4re JD, Portugalia aplic restriciile asupra produselor teBtile 1i c&imice, precum 1i cele referitoare la produsele agricole decurgând din Politica Agricol 8omun (PA8) sau din reglementrile sanitare sau tosanitare (&ormoni H 5'M). În urma introducerii de mrfuri de origine intraCcomunitar în Portugalia, comerciantul tre4uie s completeze %eclaraia de #c&im4uri de 6unuri, atunci când $aloarea ac&iziiilor este mai mare de *  euro sau a li$rrilor mai mare de !!. euro. Sistemul Portug2ez de alitate Sistemul Portug2ez de alitate  (#istema PortuguVs da Wualidade H#PW) este structura

care înglo4eaz entitile responsa4ile pentru îm4untirea calitii în Portugalia. Acest sistem coordoneaz trei su4Csisteme3 normalizarea, calitatea 1i metrologia. 5rganismul naional de normalizare în Portugalia este Enstitutul Portug&ez al 8alitii (Enstituto PortuguVs da Wualidade H EPW). Enformaii suplimentare pe siteCul3 .ipX.pt. Totu1i, normalizarea anumitor produse este de competena %ireciei de Formalizare 1i #ecuritate Alimentar (%irec7Ro de Formaliza7Ro e #eguran7a Alimentar). Începând cu 2*, funcia de acreditare eBersat pân atunci de EPW a fost atri4uit Enstitutului Portug&ez de Acreditare (Enstituto PortuguVs de Acredita7Ro H EPA8). %etalii pe siteCul3 .ipac.pt. Marcajul unic Y8DZ pe produse este utilizat pentru a facilita controlul pe piaa european 1i pentru a clarica o4ligaiile operatorilor economici în materie de marcaj în conformitate cu diferite reglementri europene. Acest logo este o4ligatoriu pentru comercializarea de ordinatoare, jucrii, aparate electrice 1i electromenajere, precum 1i pentru ec&ipament medical. Marcajul tre4uie aplicat de produs, etic&et, am4alaj 1i documentele comerciale ce însoesc produsul.

$denticarea unui partener comercial portug2ez  'sirea

unui partener comercial constituie o prim etap pentru intrarea pe pia înaintea implantrii pe plan local. $mportatori 3 distri#uitori În dreptul portug&ez eBist mai

multe tipuri de contracte de distri4uie3 contract de agenie, contractul de concesiune comercial, contractul de fran1iz, contractul de mediere 1i contractul de comision. %ac o societate strin semneaz un contract de distri4uie cu un importator portug&ez, acesta din urm controleaz 1ierul su de clieni 1i nu este o4ligat s di$ulge identitatea partenerului strin. %istri4uitorul cumpra deci produsele 1i ser$iciile de la  întreprinderea strin pe contul su 1i le re$inde apoi propriilor clieni. @egimul juridic al contractului de agenie (contrato de agVncia) a4iliteaz agentul, care nu are puteri de reprezentare, s înc&eie contracte, în sc&im4ul unei remuneraii, care în general ia forma unui comision, pe un teritoriu delimitat 1i cu o anumit clientel. Pentru societatea eBportatoare strin, a4ordarea pieii portug&eze prin intermediul unui agent pe 4aza de comision prezint a$antajul de a cunoa1te 1ierul clienilor, societatea cunoscând mai 4ine piaa 1i clientela. Agen!i4

&eprezentan!i

comerciali

$mplantarea comercială 1n Portugalia (iroul de reprezentare H YDscrit[rio de representa7RoZ H este

utilizat în faza de lansare a produselor. Dl nu are personalitate  juridic, deci nu poate realiza acte de comer. @olul s se limiteaz la culegerea de informaii de pia, asigurarea pu4licitii produselor, sta4ilirea de contacte cu clientel 1i e$entual stocare produselor. 6iroul de reprezentare este supus formalitilor de constituire3 un numr de identicare tre4uie o4inut de la @egistrul Faional al Persoanelor Suridice (@egistro Facional Pessoas 8olecti$as H @FP8).

Sucursala nu are personalitate juridic distinct de cea a

societiiCmam, îns ea este supus legislaiei portug&eze 1i tre4uie înscris la @egistrul #ocietilor. ;ormalitile de  înmatriculare a unei sucursale pot  efectuate pe cale electronic  în cadrul procedurii Y#ucursal na &oraZ (.irn.mj.pt) rearea unei societă!i comerciale

Emplantarea în Portugalia, su4 forma unei societi comerciale, ofer unei companii strine posi4ilitatea s controleze direct in$estiiile sale pe plan local, s dispun de o mai mare credi4ilitate fa de furnizori, 4anc&eri 1i clientel. Acest tip de societate constituie o entitate juridic distinct, responsa4il pentru propriile datorii. Procedura de creare a unei societi pe capital (#ociedade por Wuotas C
C#ociedade An[nima H#A (#ocietate Anonim) CDmpresa Endi$idual (Întreprindere Endi$idual)

. '/5$S'A6$A %78$$ Salariu minim legal C *! euro lunar 4rut, remuneraie pe "* luni. Durata legală de muncă C  ore pe zi sau * de ore pe

sptmân. 5re suplimentare C ?aria4ile în funcie de mrimea  întreprinderii3 maBimum "-! de ore anual pentru microC  întreprinderi 1i întreprinderi mici (mai puin de ! de lucrtori) 1i "! de ore pentru întreprinderile mari 1i mijlocii (peste ! de lucrtori). 9rsta de pensionare H 0! ani (pensionare anticipat  începând cu !! ani) Perioada de încercare H pentru contractele cu durata nedeterminat între  1i 2* zile/ pentru contractele su4 0 luni3 "! zile. oncedii plătite H 22 zile/ "" zile de sr4toare naionale plus " zi de sr4toare municipal. 8oncediu de maternitate H între * luni ("N din remuneraie) 1i ! luni (N din remuneraie), integral pltite de Asigurrile #ociale. oncediu de #oală  H Asigurrile #ociale pltesc între 0!N 1i -!N din remuneraia zilnic, conform duratei de 4oal Particularitate portug2eză: c&itane $erzi (Yreci4os $erdesZ)

pentru prestri de ser$icii
Asigurări sociale Jnitile angajatoare sunt o4ligate ca în

ecare lun s depun la ociile de asigurri sociale declaraia de remuneraie care tre4uie s indice pentru ecare lucrtor $aloarea remuneraiei, timpul de lucru 1i cota de asigurri sociale aplica4il 0 ota generală de asigurări sociale  pentru lucrtori care presteaz acti$iti pentru alte persoane este de *,-!N, din care 2,-!N în sarcina angajatorului 1i ""N în sarcina lucrtorului %ensitatea retelei de tele$iziune prin ca4lu este densa si 4ine pusa la punct,la tele$izor putand $iziona cu usurinta peste "2 de canale. @eteaua de internet este 4ine pusa la punct ind una din cele mai modern din europa. Forma

de

guvernămnt3

Portugalia

este

o

repu4lic

parlamentar. 'im#a ocială3 portug&eza.
mai mult de 2 milioane de persoane repartizate în Duropa, America, Africa 1i Asia. &eligia: romano catolic (peste !N din populaie). 8apitala3


poetului naional
Portugalia este o @epu4lic de tip semi prezidenial. În urma Y@e$oluiei garoafelorZ din 2! aprilie "-*, regimul democratic parlamentar portug&ez se 4azeaz pe 8onstituia din 2" fe4ruarie "-0, re$izuit de mai multe ori. #istemul gu$ernrii centrale este 4azat pe trei organisme politice3 Pre"edintele &epu#licii, Parlamentul unicameral (Adunarea @epu4licii) 1i 'u$ernul. %e asemenea, prin 8onstituie au fost denite formarea, compoziia 1i competenele Tri4unalelor ca organe ale su$eranitii.

Pre1edintele @epu4licii3 Dste 1eful statului ales prin sufragiu uni$ersal direct pentru un mandat de cinci, reînnoi4il o singur dat. Actualul Pre1edinte al @epu4licii, reales la 2 ianuarie 2"", este An94al 8a$aco #il$a. A mai deinut funcia de PrimCministru în perioada "! H "!, ca lider al P#% (Partidul #ocial %emocrat). Pre1edintele dispune de o putere de ar4itraj, a$ând puterea s dizol$e Parlamentul 1i s demit 'u$ernul în anumite condiii. Adunarea @epu4licii (Assem4leia da @ep>4lica)3 Puterea legislati$ este eBercitat de un Parlament unicameral. Adunarea &epu#licii  este format din 2 de deputai, ale1i prin sufragiu uni$ersal direct pentru un mandat de patru ani. Jltimele alegeri legislati$e la termen au a$ut loc în 2. Adunarea @epu4licii a fost dizol$at, în urma demisiei 'u$ernului portug&ez, la 2 martie 2"". %up alegerile legislati$e anticipate din ! iunie 2"", eBist 0 grupuri parlamentare în cea de a \EECa legislatur a Adunrii @epu4licii3   C P#% (Partido #ocial %emocrata)3 " deputai C P# (Partido #ocialista)3 -* deputai C 8%# H PP (Partido Popular)3 2* deputai C P8P (Partido 8omunista PortuguVs)3 "* deputai C 6D (6loco de DsXuerda H 6locul de #tânga)3  deputai C PD? (Partido Dcologista Y5s ?erdesZ)3 2 deputai 5uvernul3 Puterea eBecuti$ aparine 'u$ernului, compus din

Primul Ministru, mini1tri 1i secretari de stat. Actualul Prim Ministru este Pedro Passos 8oel&o (1eful Partidului #ocial %emocrat, partid de dreapta), in$estit la 2" iunie 2"", pentru un mandat de * ani. 'u$ernul în funcie este sprijinit de o coaliie format din P#% 1i 8%# H PP. 'u$ernul anterior fusese condus de un premier socialist,  Sos= #]8@ATD#, care 1iCa prezentat demisia, la 2" martie 2"", în urma respingerii de ctre Parlament a unor msuri suplimentare de austeritate. 8ompoziia 'u$ernului în funcie, cunoscut su4 denumirea de al \E\Clea 'u$ern 8onstituional al Portugaliei. Situa!ia macroeconomică

Portugalia 3 mem#ru al 7niunii /uropene

Portugalia a aderat la 8omunitatea Dconomic Duropean la " ianuarie "0, împreun cu #pania. Aceast aderare a permis tinerei democraii s se consolideze 1i Portugaliei s cunoasc o dez$oltare economic accelerat. Aportul masi$ de capitaluri strine, precum 1i ajutoarele comunitare din categoria fondurilor structurale, au permis in$estiii ce au fcut posi4il modernizarea rapid a structurii economice. În cursul celor dou pre1edinii rotati$e ale Jniunii Duropene, în 2 1i 2-, Portugalia a lansat proiecte comunitare de mare an$ergur3 #trategia de la
D$oluia principalilor indicatori economici3

#E#TDMJ< ;E#8A< P5@TJ'^DG Accizele0  Anumite produse, cum ar  4uturile alcoolizate, tutun

1i produse energetice sunt supuse plii unei accize. În cadrul proiectului european DM8# (DBcise Mo$ement and 8ontrol #_stem) constând în informatizarea urmrii mi1crilor acestor produse care circul în sistemul suspensi$ de taBe în interiorul

Jniunii Duropene, un nou sistem de declaraie electronic a intrat  în funciune în Portugalia de la " aprilie 2". Acest sistem permite operatorilor economici s completeze %eclaraia Administrati$ Dlectronic (%AD) on H line pe Enternet ( &ttp3eC nancas.go$.ptdejspCdgaiecmain.jsp ) (Emposto so4re o ?alor Acrescentado H E?A) Începând cu " ianuarie 2"", în Portugalia se aplic trei taBe T?A3 taBa normal (2N), taBa intermediar ("N) 1i taBa redus (0N). TaBa normal T?A este 22N în Madeira, iar în Azore este de "0N. 2*
pe

9aloarea

Adăugată


impozit indirect aplica4il unor produse sau ser$icii a cror list este sta4ilit de Ta4loul 'eneral de Empozite, în special acte, contracte, documente, titluri etc, realizate pe teritoriul portug&ez 1i care nu sunt supuse plii T?A, sau care au fost eBonerate de la plata T?A. $mpozitul pe societă!i (Emposto so4re o @endimento das

Pessoas 8olecti$as H E@8) În Portugalia, anul conta4il scal corespunde cu anul ci$il 1i declaraia tre4uie fcut cel mai târziu la " mai a anului care urmeaz anului de impozitare, pe cale electronic. #ocietile comerciale rezidente sunt rede$a4ile la E@8 (Empozitul pe #ocieti) pentru ansam4lul $eniturilor lor, inclusi$ cele o4inute în afara teritoriului portug&ez. @ata de impozitare $ariaz în funcie de acti$itile 1i $eniturile  întreprinderii3 C #ocietile rezidente care eBerseaz ca o4iect principal acti$itate comercial, industrial sau agricol3 "2,!N pentru $enituri su4 "2 ! euro/ 2!N pentru $eniturile peste "2 ! euro/ C #ocietile rezidente care nu eBerseaz ca o4iect principal acti$iti comerciale, industriale sau agricole3 2",!N/

#istemul scal portug&ez aplic te&nici de amortizare, pro$izioane, eliminarea du4lei impuneri 1i reportul decitelor pe ultimele 1ase eBerciii nanciare. $mpozitul pe 9eniturile Persoanelor Fizice  (Emposto so4re o

@endimento das Pessoas #ingulares H E@#) E@# se aplic persoanelor considerate de legea scal ca rezidente pe teritoriul naional portug&ez, care sunt impoza4ile pe totalitatea $eniturilor lor, adic indiferent de ar de origine unde sunt o4inute. Începând cu " ianuarie 2", se aplic o cre1tere a impozitului pe $eniturile persoanelor zice atât prin modicarea tran1elor de impozitare de la opt în 2"2 la cinci în 2", cât 1i prin mrirea cotelor de impozitare pentru ecare palier de $enit. Astfel, noile taBe de impozitare $ariaz de la "*,!N pentru $eniturile mai mici de -. euro pân la *,N pentru $eniturile mai mari de . euro. TaBa de impozitare $ariaz dup cum urmeaz3 tran1a între -. 1i 2. euro, impozit de 2,!N/ $enituri între 2. 1i *. euro cu impozit de -N/ tran1a de $enituri între *. 1i . cu un impozit de *!N. Precizm c în 2"2 tran1ele de impozitare au pornit de la o rat minim de "",!N pentru $eniturile de pân la *. euro 1i ajungeau la o rat maBim de *0,!N pentru $eniturile de peste "!. euro. Tot de la " ianuarie 2", se introducere o suprataB de ,!N aplicat lunar persoanelor care pltesc impozitul pe $enit, care se adaug la noile cote de impozitare descrise mai sus. %e asemenea, se aplic o taB de solidaritate de 2,!N pentru persoanele cu $enituri de peste . euro pe an. TaBa de solidaritate urc la !N pentru $eniturile care dep1esc 2!. euro pe an. 8ategoriile de $enituri impoza4ile în materie de E@# sunt3 $eniturile salariale (impozit prele$at la surs)/ $enituri profesiona 6i4liograe &ttp3lisa4ona.mae.rositeslisa4ona.mae.rolespdf2"`Endrumar`de`afac eri`Portugalia.pdf  &ttp3ro.i+ipedia.orgi+iFatalitate

&ttp3ro.i+ipedia.orgi+iPortugalia &ttp3.imperatortra$el.rocategoriadestinatiieuropaCdeC$estportugalia &ttp3europa.eua4outCeucountriesmem4erCcountriesportugalindeB`ro.&tm &ttp3.dce.go$.roMateriale N2siteEndrumar`afaceriEndrumar`afaceri`Portugalia.pdf  &ttp3.studentie.roreferategeograeeconomiaC portugaliei`i*0`c-`"""*".&tml