FIŞĂ DE LECTURĂ Titlul operei literare: literare : Unchiul Vania Autorul: Autorul: Anton Pavlovici Cehov Anul apariţiei : 1897 Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului : Cehov s-a născut la Taganrog, Taganrog, un oraș de la area A!ov la 17 ianuarie 18"#$ %ntre %ntre 18"7 și 1879, &ace studii 'ri(are și secundare )n orașul natal$ *recventea!ă teatrul și conduce o revistă a elevilor$ elevilor$ +u'ă &uga tatălui său la oscova, este nevoit să acorde (editaii$ %n 1879, )nce'e studii de (edicină la l a oscova și-și aută .nanciar &a(ilia, 'u/lic0nd )n reviste u(oristice$ +u'ă a/solvirea &acultăii )n 188, 'ro&esea!ă )n urul oscovei$ %n 188", )nce'e cola/orarea la l a revista 2ovoe Vre(ia 3Ti('uri noi4, condusă de Ale5ei 6uvorin, cel ce )i va . editor$ editor$ %n această 'erioadă, 'u/lică 'ro!ă, lucr0nd și la 'iesele sale de teatru$ %n 189#, e&ectuea!ă un voia )n insula 6ahalin, unde recen!ea!ă 'o'ulaia$ %n ti('ul voiaului său )n talia, din 189, starea sănătăii sale se )nrăutăește$ %n 189", )l cunoaște 'e Constantin 6tanislavsi, care )i va regi!a 'iesele de teatru$ %n 1897, este e ste s'itali!at, atins .ind de tu/erculo!ă 'ul(onară$ %ntre 1897 și 19#1, 'iesele sale de teatru 3Unchiul Vania, Trei Trei surori4 sunt 'u/licate și re're!entate$ %n 19#1, se căsătorește cu actria lga ni''er 318"8 - 19;94$ %n 19#<, .nali!ea!ă 'iesa =ivada de vișini$ %n 19#, /oala i se agravea!ă și, la > iulie, (oare )n sanatoriul de la ?aden@eiler, )n er(ania$ %n anii din 'rea(a e5'ediBiei sale 'e insula 6ahalin, Cehov i-a continuat e5'eri(entele )n s&era dra(aturgiei$ Duhul pădurii 3=eii, 1888-18894 este o 'iesă 'rea lungă, )n 'atru acte, de un u(or ine't, care, 'rintr-un (iracol al artei, a &ost trans.gurată D )n /ună 'arte, 'rin scurtare D )n Unchiul Vanea3+eadea Vanea4, una dintre ca'odo'erele dra(atice ale scriitorului, un studiu e5ce'Bional al !ădărniciei vieBii )ntr-un )ntr-un conac de Bară$ Trans&or(area s-a 'rodus c0ndva )ntre 189# i 189"E 'iesa a &ost 'u/licată )n 1897$ Sursa: Enciclopedia Universală Britannica , vol. 3, B-C, Bucureşti, Editura Litera, 2010, p. 302-30
Alte opere ale autorului : Trei surori, 19# =ivada de vișini Teatru : 189" Pescărușul, 19#1 Trei ovestiri : 188< oartea unui slu/aș, 1888 6te'a, 1899 +oa(na cu căelul !uvele : 188 +ra(ă la v0nătoare, 189; Trei ani Unc"iul #ania D #ania D este o 'iesă de teatru )n 'atru acte 6ere/reaov Locul des$%şur%rii acţiunii: Conacul lui 6ere/reaov Timpul des$%şur%rii acţiunii: acţiunii : s&arsitul secolului FF ersona&e: 'ERE(REA)*# 'ERE(REA)*# AL(+A!DR #LADI,IR*#ICI, #LADI,IR*#ICI, profesor universitar la pensie ELE!A A!DREE#!A, A!DREE#!A, soţia lui, 27 de ani '*FIA ALE+!DR*#!A -'*!IA./ ica lui din prima căsătorie
#*I!I0)AIA ,ARIA #A'ILIE#!A, văduvă de consilier, mama primei soţii a profesorului #*I!I1)I I#A! ETR*#ICI, ul ei A'TR*# ,I2AIL L#*#ICI, medic T(LE32I! ILTA ILI3I, proprietar scăpătat ,ARI!A, dădacă bătrână Un argat.
Ceea ce este de re(arcat )n cele (ai ucate 'iese al lui Cehov e &a'tul că 'ersonaul 'rinci'al, )n urul căruia se derulea!ă aciunea, nu este un /ăr/at , ci o &e(eie, anu(e o &e(eie &ru(oasă, adulată și r0vnită de 'ersonaele /ăr/ai$ Așa se 'etrec lucrurile )n ivada cu vi!ini, )n care 'ersonaul 'rinci'al este (oșiereasa Ganevsaia =iu/ov Andreevna, )n Unchiul Vanea - Hlena Andreevna, soia 'ro&esorului 'ensionat 6ere/reaov și rina 2iolaevna Aradina, artistă, du'ă so, Tre'leva , "n #escăru!ul. Sursa !asile "nton #eșeanu, 2 dece$%rie 2013
Re4umat 5 Idei principale: Pe 'arcursul o'erei, 'ersonaele discută (ult, a'ar di&erite intrigi, at(os&era e(oională din casa )n care locuiesc devine tot (ai grea, iar s're s&0rșit se decide 'lecarea 'ro&esorului cu Hlena din casa res'ectivă$ %n Unchiul Vania Cehov a revenit la te(ele care )i erau &a(iliare: u!ura lentă a suIetelor 'rin re'etarea gesturilor !ilnice, 'lictiseala vieBii tr0ndave de la Bară, )n&runtarea dintre caracterele negative i cele care )ncearcă să se &acă utile se(enilor$ +in 'ri(a categorie &ace 'arte renu(itul 'ro&esor 6ere/riaov, 'ersona găunos i in&atuat, i soBia lui, t0năra i &ru(oasa Hlena$ +in cea de-a doua categorie &ace 'arte unchiul Vania, /un, si('lu i devotat, ad(inistr0nd cu autorul ne'oatei sale 6onia 'ro'rietatea 'e care aceasta o (otenise de la (a(a ei, 'ri(a soBie a lui 6ere/riaov$ C0nd unchiul Vania, care se sacri.case toată viaBa 'entru cu(natul său, Jstrălucitul 'ro&esorK, desco'eră că acesta nu era dec0t o nulitate 'olitică, un 'ara!it in&atuat, se lasă cu'rins de dis'erare i de ură$ Cur0nd, )n egois(ul său or/, 6ere/riaov se g0ndete să v0ndă 'ror'ietatea 'entru a-i 'er(ite o viaBă (ai )(/ietoare$ Atunci, /l0ndul unchi Vania, e5as'erat, trage )n el, dar nu-l ni(erete$ +u'ă această i!/ucnire, totul reintră )n nor(al$ Visele de dragoste se s'ul/eră unul c0te unul: cel al unchiului Vania 'entru &ru(oasa Hlena, cel al doctorului Astrov 'entru aceeai t0nără &e(eie, cel al ar!ătoarei Hlena 'entru Astrov$ )('ăcare st0ngace a'ro'ie din nou 'ersonaele$ 6ere/riaov i Hlena 'leacă din ora$ Unchiul Vania i 6onia vor ră(0ne 'e loc i vor continua să (uncească, )n uitare de sine, 'entru /unăstarea i renu(ele 'ro&esorului, căruia )i vor tri(ite, ca i )n trecut, veniturile (oiei$ Ast&el, )ncă o dată, (ediocritatea triu(&ă, iar (ărini(ia este /atocorită$ Aici, toBi 'rotagonitii sunt (arcaBi de )n&r0ngere$ +octorul Astrov, cel (ai lucid dintre toBi, se risi'ete )ngriind /olnavii i )ndoindu-se de 'ro'ria vocaBieE unchiul Vania, 'rea /l0nd, 'rea sensi/il, este contient că i-a ratat viitorul dintr-un a/surd Js'irit de &a(ilieKE Hlena s'une singură că se si(te ne)nse(nată ca un 'ersona e'isodicE gloriosul 6ere/riaov, cel care declanea!ă dra(a, se 'l0nge
că e atins de Josnica /ătr0neBeK i )i declară soBiei sale: J%n 'ri(ul r0nd, 'e tine te de!gustK$ ar năvalnica 6onia desco'eră )n cele din ur(ă că nu i-a (ai ră(as nicio ilu!ie i e gata să acce'te o e5istenBă oarecare, (onotonă i str0(torată$ Hi )i a'arBine ulti(a re'lică a 'iesei: J2-ai tiut ce-i /ucuria )n viaBă, unchiule Vania, dar (ai ai ră/dare 'uBinL 2e vo( odihniL ne vo( odihniLK Pentru aceste .inBe &ragile, rese(narea continuă să .e cea (ai /ună atitudine )n &aBa loviturilor sorBii$ +e la )nce'utul acBiunii, ei tiu că, orice ar &ace, vor . striviBi$ Poate chiar )i doresc incontient acest u(il sacri.ciuM Tihna celor ne)nse(naBi$ Sursa: &enri 'ro(at, Ce)ov , trad.: *arina !a+aca, Bucureşti, "l%atros, 200
,oduri de e6punere: succesiune de (onologuri travestite )n dialog sunt re'licile din Unchiul Vania 318974$ 6'leen-ul care trenea!ă asu'ra Jscenelor din viaBa la BarăK are alte (otivaBii 'entru .ecare$ lu(e )n desco('unere D deter(inată de o inerBie /olnavă D se străvede )n tristeBea din (onologul Hlenei Andreevna : Ji-e lene i (i-e silăN ToBi )l vor/esc de rău 'e soBul (eu i toBi (ă 'rivesc cu (ilă : O2enorocita de ea, are un /ăr/at /ătr0nN$ , ce /ine )nBeleg co('ăti(irea asta$ Toc(ai cu( a s'us Astrov adineauri : cu toBii distrugeBi 'ădurea &ără să vă g0ndiBi, i-n cur0nd nu va (ai ră(0ne ni(ic 'e 'ă(0nt$ Qi tot &ără să vă g0ndiBi )l distrugeBi i 'e o(, i-n cur0nd, (ulBu(ită vouă, nu va (ai ră(0ne 'e 'ă(0nt nici credinBă, nici curăBie suIetească, nici 'utere de ert&ă$ +e ce nu sunteBi )n stare să vă uitaBi cu indi&erenBă la o &e(eie care nu e a voastrăM Pentru că doctorul ăsta are dre'tate : )n voi toBi stă de(onul distrugeriiN 2u vă e (ilă nici de 'ăduri, nici de 'ăsări, nici de &e(ei, nu vă e (ilă de ni(icLK Sursa Ce)ov sau $onoloul disi$ulat oru /a)aria
s$ n$ Stare nemotivată de melancolie, manifestată prin plictiseală și dezgust față de orice. [Pr$: splin] – Din engl$ spleen SPLEEN
Caracteri4area persona&ului principal :
Hlena Andreevna re're!intă 'entru se(enii ei un e5e('lu de 'lictis i l0nce!eală$ Ha atinge cu &ar(ecul, cu lascivitatea ei rece )ntreaga lu(e, care aunge să .e do(inată de 're!enBa ei$ 6'ectatorului de astă!i, chiar dacă i-a vă!ut 'e ?ecett sau onesco, i se 'are totui neo/inuit dialogul cehovian, &ăcut din cuvinte care 'lutesc, 'arcă, deasu'ra unei tăceri greu de de.nit, )n care eroii 'ar că vor/esc doar cu ei )nii, )ntr-un continuu (onolog, nu se adresea!ă unii altora$ Cuvintele, )n unele situaBii, nu au o usti.care clară, 'entru că at0t cuvintele c0t i situaBiile sunt li'site de sens, iar 'rin Ra/surdulK lor, st0rnesc r0sul, acel r0s tragi-co(ic s'eci.c 'ieselor din teatrul a/surdului$ Poate această ridicolă li'să de noi(ă l -a deter(inat 'e Cehov să )i intitule!e 'iesele co(edii$ ?analitatea, 'lictisul care e(ană din 'iesele cehoviene, 'lictis cultivat cel (ai /ine de 'ersonaul &e(inin Hlena Andreevna )n Unchiul Vania, aduc acestor te5te un &ar(ec a'roa'e unic$Sursa : 'a$ara Constantinescu Ce)ov - precursor al teatrului a%surdului
#oca7ular : 6a(ovar - 'amovarul 3din rusă: SWX, )nse(n0nd Jcare &ier/e de la sineKE )n 'ersană: sa(YvarE )n turcă: se(aver4 este un vas de (etal, 'revă!ut cu un )ncăl!itor, )n care se .er/e a'a &olosită (ai ales la 're'ararea ceaiului$ Hste utili!at )n (od tradiional )n Gusia și )n ările adiacente, dar și )n alte regiuni din centrul, estul și sud-estul Huro'ei, )n regiunea Caș(ir și )n rie ntul ilociu$Sursa : iipedia Citate pre$erate MARIA VASILIEVNA (Actul intai) : „... o convingere prin ea însăi nu e ni!ic" e literă !oartă... Ar #i tre$uit #apte.%
