Curs de folclor muzical
CORNELIU BOGARIU
CURS DE FOLCLOR MUZICAL Partea I
pentru elevii de la ªcolile de Arte ºi Meserii, cu un studiu introductiv de prof. Marcel Lapteº
DEVA 2007 1
Corneliu Bogariu
8
2007
COLECÞIA „ETHNOLOGICA”
Redactor: Prof. MARCEL LAPTEª Sigla colecþiei: SIMONA RUSU Machetare ºi tehnoredactare: DANI ÁGNES Culegere computerizatã: DIANA BOGARIU Coperta 1: Fluieraºii din Costeºti Foto: Marcel Lapteº Coperta 2: Tulnicãrese Tulnicãresele le din Blãjeni Foto: Mircea Lac
Lucrare apãrutã la Editura CORVIN Deva Director: VARGA KÁROLY Tipãritã la GRAPHO TIPEX SRL - Deva Director: FARKAS LÁSZLÓ
Adresa:330190 Deva, o.p. 1., c.p. 138. tel.: 0254-234500; fax: 0254-234588 e-mail:
[email protected] comenzi:
[email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României BOGARIU, CORNELIU Curs de folclor muzical / Corneliu Bogariu. Deva : Editura Corvin, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-622-355-6
Aceastã carte apare sub egida:
CENTRUL JUDEÞEAN PENTRU CONSERVAREA ªI PROMOVAREA CULTURII TRADIÞIONALE HUNEDOARA-DEVA
2
Director: Mariana Deac
Curs de folclor muzical
PLEDOARIE PENTRU FOLCLORUL MUZICAL
Motto: Mott o:
„Într-un fel – prin faptul cã este cel mai puþin tangibilã – muzica este cea mai subtilã formã de artã... cea mai emoþionalã. De asemenea, muzica oferã cel mai bun exemplu în care modelele orienteazã realitatea; dacã doriþi sã înþelegeþi diferenþa dintre haos ºi sens ... reflectaþi, pur ºi simplu, la diferenþa dintre zgomot ºi muzicã.” (David R. Hawkins – Puterea în artã)
Sistemica producþiilor producþii lor populare muzicale conþine o mare diversitate ºi bogãþie de melos tipizat; fiecare având caracteristicile sale (vocale, instrumentale) înveºmântate înveº mântate sincretic de cele mai multe ori în sintagme cum sunt: muzicã – poezie , muzicã – dans, muzicã – poezie – dans. Aceste aspecte se prezintã printr-o varietate spectaculoasã de structuri ritmice, modele arhitectonice toate prin conþinut având funcþii deosebite în viaþa comunitãþiilor folclorice, dar totodatã cuprinzând ºi fireºti particularitãþi particularit ãþi de ordin regional sau local. Acest determinism etnofolcloric se datoreazã unor factori multipli: legãtura intrinsecã cu existenþa cotidianã a þãranului – actant muzical, matricea artisticã proprie în creaþie, pãstrarea de-a lungul timpului a arhetipurilor tradiþionale , contribuþia adusã de generaþiile simultante (tineri- bãtrâni) ºi cele care au urmat la sporirea ºi ºlefuirea continuã continuã a patrimoniului muzical popular popular.. În faþa imensului material al cãutãrii anonime, folcloriºtii, etnomuzicologii, etnologii s-au gãsit copleºiþi de misiunea culegerii ºi valorificãrii unui melos monumental. Au înþeles, treptat, prin experienþã necesitatea ordonãrii, clasificãrii, eºalonãrii, limpezirii prin gãsirea ºi folosirea unor metode de lucru capabile sã sesizeze în structura textelor muzicale elemente care le particularizeazã ºi le pãstreazã fiinþa, le asigurã perenitatea în trecerea timpului. Astfel Astfel în conceptul morfologiei muzicii populare se situeazã componente care devin rânduri , refrene, anacruze de sprijin, strofe, motive etc. La început cercetarea etnomuzicalã a avut o perioadã de pionierat cu stângãciile ºi erorile începutului. începutului . Aºa cum botanistul îºi punea pune a plantele în ierbare tot aºa etnomuzicologul etnomu zicologul (la început un simplu folclorist) ºi-a conceput cercetarea prin culegeri direct de la sursã, interpretul din varii localitãþi folclorice, cãutând sã restabileascã o ordine, un echilibru între cuvânt ºi melos consemnând documente acustice în vederea unor analize structurale ºi a catalogãrii în arhivã a materialului cules. A fost o etapã cu tentã romanticã în care prima cantitatea culegerii; cercetãtorii moderni care au studiat apoi aceste materiale au avut rezerve în legãturã cu „transcrierea în notaþia muzicalã convenþionalã care nu a fost creatã pentru fixarea în scris a unei astfel de muzici ºi îi lipsesc 3
Corneliu Bogariu
unele semne simbol specifice. Lipsa acestora o priveazã de unele elemente definitorii ale acestor limbaje care þin de calitatea sunetului, de maniere particulare de interpretare vocalã ºi instrumentalã.”(1) Am început studiul nostru cu aceste aspecte teoretice în dorinþa de a scoate în evidenþã importanþa pe care folclorul muzical îl are în spiritualitatea popularã ce se manifestã ca o adevãratã enciclopedie artisticã cu fapte vii, dar ºi cu imagini trecute, multe dispãrute sau înglobate ascuns în alte ºi alte cântece poporale. „Cântecul poporan este un produs poetic ºi muzical totodatã, într-o largã rãspândire în spaþiu ºi prim mijloace stilistice s tilistice proprii acestei acest ei mase, încât cel care-l zice, fie þãran, þ ãran, fie lãutar, îl zice în chip variat dupã timp, loc, împrejurãri ºi contaminãri personale ºi nu simte nimic drepturi individuale individua le de autor, cântecul apãrând tuturor ca o expresie vie a viziunii poporane fãcând una cu virtuþiile limbii.”(2) În timpul nostru problema folclorului muzical capãtã conotaþii cu totul deosebite dacã ne referim la sfera globalã a spiritualitãþii etnofolclorice. Cultura tradiþionalã oralã se aflã astãzi în situaþia de a-ºi pierde încet personalitatea deoarece spaþiul rural cu satele ºi cãtunele sale au încetat de mult sã mai existe ca factor de culturã cu accent major în viaþa etnicului, încheindu-se astfel o etapã istoricã, o epocã dãtãtoare de valori majore în cultura naþionalã. A avea ochii aþintiþi numai spre trecut când privim satul contemporan, mi se pare un fel de obsesie arheologicã, când vrem sã sãpãm necontenit pentru descoperirea unor eventuale vesti vestigii gii. Care vestigii? ne întrebãm cu fireascã nedumerire, pentru cã se ºtiu destule lucruri despre trecutul satului ºi comunitãþiile sale. A gândi poseist, în mod exclusiv, mi se pare o exagerare cu totul primejdioasã care poate conduce la neînþelegerea cã tradiþia nu înseamnã închidere în spaþii imobile. Ea reprezintã o scurgere existenþialã, când calmã, dar de cele mai multe ori tumultoasã, conservând esenþa unei spiritualitãþi, care nu moare niciodatã, pentru cã reprezintã un mod de viaþã cu valori acceptate ºi verificate de întreaga existenþã umanã. Aºa este cântecul popular care mai trãieºte în satul românesc tocmai datoritã valenþelor de mai sus. În acelaºi timp constatãm, cu tristeþe, cã satul nostru a început sã se îmbolnãveascã cultural deoarece lipsesc mentorii de odinioarã, dascãlii, preoþii, intelectualii autohtoni. Satul începe sã-ºi piardã structura mentalierã de odinioarã ºi treptat intrã în ghearele nivelãrilor ni velãrilor globale. În atare situaþie se pune cu gravitate problema pãstrãrii, pe cât posibil, a întreg tezaurului muzical etnofolcloric zonal ºi naþional mai ales cã asistãm, în sfera culturii tradiþionale, atât cât a mai rãmas din ea, la fenomenul psihosocial al apariþiei unor „producþii muzicale” subculturale, la apariþia kitsch-ului muzical agresiv,, plin de accente guturale (tip Guþã et company) care-ºi urlã neputinþa talentului în lamentãri agresiv ºi chelãlãieli ce se vor de autenticitate autenticit ate ºi valoare pentru folclorul muzical. Face ravagii o anume limbã de lemn în versurile versu rile populare create ad-hoc, ad-h oc, de cele mai multe ori, care nu au nimic de a face cu metrica ºi estetica poeticii populare. A devenit o obiºnuinþã sã auzim ºi sã vedem la posturile mass-media celebri cântãreþi purtând costume populare pline de sclipici ºi paiete, de exemplu cântãreaþa urlând din toþi plãmânii, cosmetizatã grobian cu o mulþime de farduri, cu pãrul proaspãt vopsit în culori dintre di ntre cele mai ciudate, afiºând imaginea falsificãrii agresive a ceea ce are mai frumos melosul românesc. Dupã 1990, societatea noastrã a intrat int rat în sarabanda unor transformãri nãucitoare sub raport economic, politic, comunicaþional, tehnologic, informaþional dar mai ales în spaþiul cultural – spiritual.Vrând spiritual.V rând – nevrând, ne place sau nu, fenomenul complex al globalizãrii lumii contemporane 4
Curs de folclor muzical
se produce sub ochii noºtri, ºi la nivelul culturii academice, fie populare, în spaþiul tradiþiilor spirituale. Iatã ce afirma fondatorul etnomuzicologiei, Constantin Brãiloiu în 1931 într-o conferinþã rostitã la Primãria Municipiului Bucureºti: „Societatea româneascã de azi pornitã cu paºi uriaºi pe drumul occidentalizãrii, seamãnã pentru mine cu voinicul înghiþit de ºarpe. Zice poporul: Jumãtate-l înghiþea, Jumãtate nu putea, De sãbii ºi iatagane, Paloºe ºi buzdugane. Sãbiile ºi iataganele sunt personalitatea noastrã etnicã, firea noastrã deosebitã de specie umanã. Întrebarea care se pune azi României moderne pe toate tãrâmurile este urmãtoarea: lepãdãm cu desãvârºire aceastã personalitate, prea fericiþi dacã vom semãna mâine aidoma cu un oarecare soi apusean sã fim înghiþiþi cu totul? Sau sã cãutãm în procesul nostru de occidentalizare o fãrâmã a originalitaþii pãmântene?”(3) În contextul actual lucrurile acestea se actualizeazã prin atitudini pro ºi contra a unor specialiºti în domeniu: domeni u: folcloriºti, etnografi, etnologi, antropologi, antropologi , sociologi ai culturii care au puncte de vedere relativ comune, fie diferite diferit e ºi chiar opuse. „Aceste concepþii se caracterizeazã fie printr-un optimism ponderat sau exacerbat, fie prin moderaþie, fie prin scepticism sau pesimism...unele susþin un tradiþionalism t radiþionalism fervent, altele un transformativism excesiv.”(4) Chestiunile ce rezidã din aceste afirmaþii se pun în alte ºi alte întrebãri pe care omul (viitor) global va fi obligat sã ºi le punã. Referindu-ne strict la soarta folclorului folclorului muzical trebuie sã remarcãm faptul cã el ºi-a pierdut de mult caracterul de acþiune vie , spontanã în vatra satului. Devenind manifestare de agrement, scenicã, artificialã de cele mai multe ori, în melosul popular autentic s-au strecurat manifestãri neconforme cu o anume concepþie de viaþã a comunitãþilor sãteºti în modul de a se raporta la viaþã, moarte, iubire, iubi re, urã, naturã sau divinitate. Constatãm cu tristeþe, cã trebuie sã ne reîntoarcem, mãcar ca simþire, la vatra dintâi a spiritualitãþii noastre ºi sã pãstrãm arhetipurile permanenþei noastre ca popor ºi þarã . Pãstrarea tradiþiilor înseamnã ºi exprimarea liberã a personalitãþii, identitãþii noastre, o lume a diversitãþii creative iar pierderea acestora ar duce la o lume nivelatã, masificatã care nu ºi-ar înþelege rãdãcinile. Intrând în U.E., oamenii sunt obsedaþi de aspecte imediate, cele mai multe economice, e conomice, ºi nu se gândesc expres la ce se va întâmpla cu tradiþiile lor, bunãoarã, cu muzica lor; manelizarea muzicii populare este un posibil semnal de alarmã ºi sã dea Domnul ca aceasta sã fie efemerã, ca orice modã. Agresarea fondului poetic versurilor cãutate, linia melodicã puternic evidenþiatã prin sisteme sonore improprii, ornamente ºi armonizãri fanteziste, abateri de la aspectul formei arhitectonice specifice zonelor etnofolclorice ne dau imaginea actualã a multor aspecte de prezenare artificialã artificial ã ºi nefireascã a folclorului muzical. Sub aspect interpretativ, solistul devine o vedetã popularã peste noapte prin folosirea unui limbaj ºi a unei tehnici agresive care caracterizeazã lipsa de profesionalism, iar lipsa talentului 5
Corneliu Bogariu
este suplinitã, cosmetizat, de aparatura audio-vizualã. Cântând liber, fãrã accesorii instrumentale, oricine, nu trebuie sã fie specialist, observã emisiile sonore greºite, un vibrato inestetic semãnând cu behãitul caprelor, frazarea improprie a cântecului, timbru discutabil, amestecul ames tecul inestetic de motive muzicale. În acest context problema de fond rãmâne aceea a educãrii ºi pe cât posibil permanentizãrii specificului muzicii populare . Este necesarã o angajare responsabilã ºi cu mare dãruire profesionalã a unor factori culturali de decizie pentru a ajuta cultura oralã, muzica popularã, sã facã faþã provocãrilor contemporane. Considerãm benefic un program naþional de revigorare a culturii orale prin re(învãþarea) valorilor tradiþionale care sã cuprindã toate categoriile sociale, în special tineretul din mediul sãtesc, atât cât a mai rãmas, care s-a desprins de obiceiurile ºi datinile strãmoºeºti. Acest lucru se poate face, cu rezultate remarcabile, în cadrul ªcolilor (Populare) de Artã, prin secþiile de folclor muzical, având îndrumãtori competenþi ºi pasionaþi care sã formeze tineri talentaþi, soliºti ºi instrumentiºti de muzicã popularã, în respectul pentru autentic ºi acurateþe popularã. Însã procesul de asimilare ºi cultivare a talentelor muzicii muzici i populare nu se poate face fãrã un material didactic adecvat. La nivel naþional existã foarte puþine cursuri de folclor muzical; mulþi dintre profesorii de muzicã axându-se exclusiv pe programa ºcolarã. Se fac foarte puþine referiri la aspectele arhaice ale melosului þãrãnesc, evidenþiindu-se aºa-numitele piese de succes , luate ca etalon interpretativ.
La nivelul judeþului nostru a existat de-a lungul timpului o multiculturalitate etnofolcloricã a unor etnii ca maghiari, germani, sârbi, rromi etc. S-a format un anume cosmopolitism al tradiþiilor, un interculturalism zonal benefic pentru cultura popularã. Acest fenomen cultural îl întâlnim în toatã Transilvania. Transilvania. Zona etnofolcloricã hunedoreanã este pãstrãtoarea unor adevãrate nestemate ale spiritualitãþii spirituali tãþii populare culminând cu o bogãþie nemaiîntâlnitã nemaiîntâlni tã a cântecelor ºi dansurilor populare. În 1913, culegând folclor muzical din Þara Haþegului Haþe gului ºi Þinutul Pãdurenilor, Pãduren ilor, Béla Bartók a rãmas impresionat de varietatea producþiilor muzicale. Mai târziu, în 1914, va þine o conferinþã la Universitatea de ªtiinþe din Budapesta Budapest a despre folclorul românesc din judeþul Hunedoara aducând ca exemplificare douã þãrãnci, un cimpoier ºi un fluieraº din Cerbãl. Fundamentând ºtiinþific repertoriul muzical muzi cal þãrãnesc din Transilvania Transilvania , Béla Bartók menþioneazã, menþione azã, dupã criteriul geografic cinci mari dialecte muzicale: bihorean, bihore an, bãnãþean, de câmpie, hunedorean ºi maramureºean (5). Din folclorul muzical hunedorean Béla Bartók a înregistrat înregis trat adevãrate perle muzicale, vocale ºi instrumentale specifice acestei zone folclorice. Iatã de ce, necesitatea conceperii unui unu i curs de folclor muzical pentru elevii de la secþiile populare a devenit o întreprindere stringentã în vederea formãrii ºi înþelegerii interpretative a folclorului nostru local. Apariþia Cursului de folclor muzical al profesorului Corneliu Bogariu este, incontestabil, o mare împlinire didacticã în domeniul etnomuzical. Încã din preliminariile cursului, cursului , Corneliu Bogariu aratã, cu modestie, scopul urmãrit în cadrul ªcolii Populare de Artã prin elaborarea acestui material didactic. didact ic. Autorul menþioneazã cã este necesar sã se dezvolte elevilor dragostea pentru creatorul valorilor materiale ºi spirituale folclorice – þãranul român, înþelegerea conºtientã, adevãratã a 6
Curs de folclor muzical
întregului epos folcloric din trecut dar ºi din prezent, cunoaºterea specificului folclorului muzical local spre a fi apãrat de fãcãturi, poluarea ºi kitschul muzicale, boli ale culturii populare actuale, precum ºi valorificarea corespunzãtoare a unui repertoriu autentic , tradiþional. Pentru aceasta autorul face un excurs pertinent reliefând valorile folclorului explicate prin relaþia cu tradiþia în cadrul matricei cunoscute de sincretism folcloric. Partea propriuzisã a cursului, cea de etnomuzicologie este foarte bine structuratã pe criterii metodologice moderne în tipologia specificã folclorului. Este evidenþiatã dimensiunea geograficã, teritorialã a bogãþiei ºi varietãþii folclorului muzical în capitole dense ale geografiei, istoriei ºi etnografiei hunedorene. Capitolul Capitol ul analizat se încheie cu un aparat bibliografic destul de larg care evidenþiazã preocupãrile etnofolclorice etnofolclorice a unor specialiºti ºi amatori în domeniu care au contribuit la folclorul hunedorean. Interesante sunt ºi prezentarea unor concepþii despre folclor, principiile, metodele ºi tipurile de cercetare diacronice dar ºi sincronice, multe aparþinând ºcolii sociologice româneºti fondate de Dimitrie Gusti. Remarcãm ºi prezentarea organologiei populare într-o clasificare specificã folclorului muzical instrumental sub aspect tradiþional dar ºi evoluþia „modernã”, contemporanã contemporanã a tipului de formaþii. Urmeazã în economia cursului, un capitol de substanþã, acela al morfologiei cântecului popular cuprinzând poetica ºi versificaþia, sistemele sonore, sistemele ritmice, forma Toate acestea, fundamentate fundamentat e teoretic dar ºi practic printr-o prin tr-o multitudine de partituri arhitectonicã. Toate tematice, reprezintã pentru elevii care studiazã folclorul muzical noþiuni de bazã pentru înþelegerea structurii melosului popular, a specificului acestuia. Lucrarea profesorului Corneliu Bogariu se încheie cu prezentarea etnomuzicalã a obiceiurilor din ciclul calendaristic, a folclorului vârstelor ºi obiceiurilor vieþii de familie, precum ºi a celor legate de momente importante din viaþa omului, a genurilor neocazionale (balada ºi doina). Pe lângã criteriile ºtiinþifice prezentate în paginile cursului; cel istoric, funcþional, structural-muzical, ca prezentare sistemicã, profesorul Corneliu Bogariu realizeazã, la nivelul profesional cel mai ridicat, exigenþele prezentãrii didactice , criterii care fac întregul conþinut al lucrãrii sã fie accesibil tuturor categoriilor de elevi, indiferent de vârstã ºi pregãtire. Prin mãiestria sa profesionalã, rol al multor ani de „catedrã muzicalã”, Corneliu Bogariu impune o sistematizare care oglindeºte trecerea de la fenomenele cele mai simple la cele mai dezvoltate care se suprapun procesului istoric de dezvoltare a întregului folclor observat mai mult în sistemica genurilor. De remarcat cã multe exemplificãri de cântece populare sunt „piese” culese de autor în cãlãtoriile de cercetare în teren, din zonele etnofolclorice ale multor elevi ai ºcolilor (Zona Orãºtie, Þinutul Þinut ul Pãdurenilor, Valea Valea Mureºului, Mureºulu i, Þara Zarandului). Viaþa cotidianã a satelor noastre suferã astãzi un ºoc social evident ºi în spiritualitatea þãrãneascã cu rezultate distrugãtoare în folclorul muzical. muzical . Cursul profesorului Bogariu este un semnal de alarmã la adresa impactului mass-media care afecteazã procesul firesc al creaþiei orale, implicit a celei muzicale. Întâlnim dese referiri la atacul diferiþilor factori poluatori asupra autenticului cultural. Din acest punct de vedere cursul de folclor este un adevãrat îndreptar frecventeazãã cursurile de folclor. Mulþi dintre aceºti elevi, chiar tineri, muzical pentru elevii care frecventeaz care au îmbrãþiºat cu dragoste ºi talent muzica popularã, ºtiu cã existã în localitãþile lor, pe spaþii 7
Corneliu Bogariu
mai mici sau mai largi o pierdere evidentã a identitãþii culturale populare; multe sate au devenit, ca memorie, amnezice odatã cu dispariþia vechilor generaþii. Practica a dovedit însã cã formele de culturã cultu rã oralã folcloricã nu vor dispãrea niciodatã; chiar dacã nu se mai pãstreazã global un fapt folcloric, asistãm la manifestãri segmenþiale a vechilor tipare. De aceea Corneliu Bogariu semnaleazã, pe drept cuvânt, dezvoltarea dezvoltare a unui folclor urban muzical, o culturã a colectivitãþilor orãºeneºti, cu precãdere în zonele periferice, pe niºte criterii proprii care cu mici excepþii degenereazã în promovarea unor creaþii subculturale. Cursul de folclor muzical mai are ºi alte valenþe instructiv – educative cãrora autorul lea dat importanþa cuvenitã, dar nu ne propunem sã le prezentãm exhaustiv mai ales cã multe sunt specifice învãþãrii ºi interpretãrii muzicale care nu este domeniul nostru de cercetare. Trebuie însã salutatã iniþiativa Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Hunedoara, a strãduinþelor cunoscutei artiste a cântecului popular Mariana Deac, directorul instituþiei, care ºi-a fãcut un program generos de stimulare a oricãror publicaþii de cercetãri etnofolclorice, etnofolclori ce, mai ales a acelora imperios necesare desfãºurãrii în condiþii optime a învãþãrii folclorului muzical muzi cal la clasele specifice ale ªcolii de Artã ºi Meserii. Apariþia acestui Curs de folclor muzical se datoreazã, deci, doamnei Mariana Deac care a dat girul profesional muncii sistematice, constructive ºi de perspectivã a autorului, prof. Corneliu Bogariu, în dorinþa de a pune în valoare forþele spirituale locale.
Prof. Marcel Marcel Lapteº
8
Curs de folclor muzical
9
Corneliu Bogariu
10
Curs de folclor muzical
11
Corneliu Bogariu
12
Curs de folclor muzical
13
Corneliu Bogariu
14
Curs de folclor muzical
15
Corneliu Bogariu
16
Curs de folclor muzical
17
Corneliu Bogariu
18
Curs de folclor muzical
19
Corneliu Bogariu
20
Curs de folclor muzical
21
Corneliu Bogariu
22
Curs de folclor muzical
Populaþia ºi dialectele României
23
Corneliu Bogariu
Zonele etnofolclorice ale judeþului Hunedoara
Marile zone folclorice ale României României
24
Curs de folclor muzical
25
Corneliu Bogariu
26
Curs de folclor muzical
27
Corneliu Bogariu
28
Curs de folclor muzical
29
Corneliu Bogariu
30
Curs de folclor muzical
31
Corneliu Bogariu
32
Curs de folclor muzical
33
Corneliu Bogariu
34
Curs de folclor muzical
35
Corneliu Bogariu
36
Curs de folclor muzical
37
Corneliu Bogariu
38
Curs de folclor muzical
39
Corneliu Bogariu
40
Curs de folclor muzical
41
Corneliu Bogariu
42
Curs de folclor muzical
43
Corneliu Bogariu
44
Curs de folclor muzical
45
Corneliu Bogariu
46
Curs de folclor muzical
47
Corneliu Bogariu
48
Curs de folclor muzical
49
Corneliu Bogariu
50
Curs de folclor muzical
51
Corneliu Bogariu
52
Curs de folclor muzical
53
Corneliu Bogariu
54
Curs de folclor muzical
55
Corneliu Bogariu
56
Curs de folclor muzical
57
Corneliu Bogariu
58
Curs de folclor muzical
59
Corneliu Bogariu
60
Curs de folclor muzical
61
Corneliu Bogariu
62
Curs de folclor muzical
63
Corneliu Bogariu
64
Curs de folclor muzical
65
Corneliu Bogariu
66
Curs de folclor muzical
67
Corneliu Bogariu
68
Curs de folclor muzical
69
Corneliu Bogariu
70
Curs de folclor muzical
71
Corneliu Bogariu
72
Curs de folclor muzical
73
Corneliu Bogariu
74
Curs de folclor muzical
75
Corneliu Bogariu
76
Curs de folclor muzical
77
Corneliu Bogariu
78
Curs de folclor muzical
79
Corneliu Bogariu
80
Curs de folclor muzical
81
Corneliu Bogariu
82
Curs de folclor muzical
83
Corneliu Bogariu
84
Curs de folclor muzical
85
Corneliu Bogariu
Sisteme sonore Melodiile folclorului românesc pstreaz - uneori ,,ascuns’’ – structuri sonore ( ,, scri muzicale ’’) ce reprezint diferite perioade sau faze ale apariiei i evoluiei ( strii)…cântecului: scrie’ cu 1(2) – 4 note] • ,,scri’’ alctuite cu note (sunete) puine puine – [,, scrie
,,scrie defective’’ - cele cu trepte lips’’ presupun o obârie arhaic; • tetracorduri i/sau moduri (,,scri’’ cu note) muzicale greceti ( antice) – cu profil melodic coborâtor – sugereaz o sorginte …strveche; • intonaii specifice ,,cântrilor’’ din cultul religios bizantin (i modurile ,,gregoriene’’ ) – indic o provenien veche …medieval; • ,,structuri cromatice’’ ( existena 2M+ sau a succesiunii s de 2m-2m) arat o filier ,,oriental’’ sau o ,,contaminare’’ instrumental.
I . Sisteme oligocordice [ (stenocordii) – scri prepentatonice pentatonice ] = ,,scrie’’ cu trepte (note ( note – sunete) puine =
A. cord cordii iile le - ,,scrie’’ cu note pe trepte consecutive 1. monocordie (mono-tonie) - o singur treapt - o not - un sunet repetat
Curs de folclor muzical
2. bicordie - ,,scri’’ cu dou trepte alturate -
3. tricordie - ,,scri’’ cu trei trepte alturate a
[ unii teoreticieni nu consider ,,tera mic’’ (3 m) ,,salt’’ ; noi o socotim ,,salt’’ - peste o (una) treapt (!) – nu ?]
4. tetracordie - ,, scri’’ cu patru trepte alturate
B.
toniile -,, scrie’’ crora le lipsesc unele trepte unele trepte – ,,ne-consecutive’’
1. monotoniile sunt aidoma monocordiilor ( ,,o treapt – o not – un sunet’’). - ,, numrtori ’’ pe un singur sunet repetat – recto-tono
Corneliu Bogariu
2. bitoniile – conin dou trepte ne-alturate
3. tritoniile – trei trepte [a nu se confunda cu 4ta + - numit aijderea triton ! ]
4. tetratoniile
Curs de folclor muzical
II . Sisteme pentatonice - fiind ,,tonii’’ vor lipsi trepte în ,,scar’’
1 – anhemitonic - fr semiton.
picnon –succesiune picnon –succesiune de trei note la interval de câte un ton ( în teoretizarea pentatoniei – (dup Briloiu)
1. hemitonic hemitonic - scria scria cuprinde cuprinde ,,semi ,,semiton’’ ton’’
• pien - ,,not’’ - sunet întâmpltor, secundar cu intonaie fluctuant - (# / b) ce leag notele unei tere mici ( 3 m) într-o scar muzical (sau melodie)
Corneliu Bogariu
III. Prin umplerea umplerea spaiului unor scri de tip ,,tonie’’ se ajunge la scri de tip ,,cordie’’ cum ar fi :
cordii iile le i hexacordiile pentacord - iat ,,scri’’centacordice întâlnite în melodiile folclorice. • pentacordie de stare major (3M)
• pentacordie de stare minor
• pentacordie de stare cromatic
Curs de folclor muzical
•pentacordie cu (3 a) tera mobil (3m / 3M)
Pentacordie cromatic ? ! ?
N.B. Pentatoniile având un ambitus de 6 t prin pienul stabilizat ca ,,not’’
devin hexacordii
Corneliu Bogariu
- locul pienului în formarea scrilor hexacordice
IV scri heptacordice – sunt structuri de apte note pe apte trepte consecutive (+ a8a – ce se ,,reia’’…); ele sunt- diatonice [,,naturale’’(nu conin note alterate) sau transpuse], acustice, cromatice i… ultradiatonice . Dup ,,felul ’’ terei ce se formeaz între treptele I-III modurile pot fi de stare
major – cu 3 M sau de stare minor - cu 3 m ) heptacordii heptacordii diatonice diatonice [aici cu denumire improprie – ,,gam natural’’ ] modul ionic - ,,gama natural de pe do’’- ionianul
modul lidic - ,,gama natural de pe fa’’- lidianul
modul mixolic - ,,gama natural de pe sol’’ - mixolidianul
modul doric - ,,gama natural de pe re’’ - dorianul
Curs de folclor muzical
modul frigic -,,gama natural de pe mi’’ - frigianul
modul eolic -,,gama natural de pe mi’’ - frigianul
modul locric - ,,gama natural de pe si’’ – locrianul
N.B. + Modurile – ca ,,melodie’’ au unele sunete mai ciudate – le-am marcat cu 1-2-3 ,, puncte’’ dup ,,sonoritate’’ ; „sgeile” indic scderea înlimii sunetelor corespunztor notei; auzite cu muzicalitate, se disting. Desigur c ,,turnùrile’’ melodice specifice modurilor n-au o reet reet anume. Totui, conform ,,teoriei modurilor medievale’’ (occidentale – culte) unele ,,trepte-note’’ îndeplinesc funcii: ,,nota final’’ (vox finalis ) i ,,coarda de recitare’’ ( ,,tenor’’ sau ,,repercussa’’) la care se pot aduga ,,subtonul’’ i notele (treptele) de ,,opriri intermediare’’ (cezuri, -cadene) din parcursul cântecului.
Tot dup sistemul medieval sunt dou grupe de moduri : moduri autentice i moduri plagale – aflate la interval de cvart descendent () .
Trebuie menionat menionat c exis i o teorie a modurilor modurilor antice – greceti – bazate pe ,,tetracorduri’’. Noi preferm s le numim ,,scri’’ ( scrie, scri, -defective [cu trepte (note) lips- toniile ] i incomplete – [cu trepte consecutive dar cu pân la 6 note – ( bicordii – tricordii – tetracordii – pentacordii -hexacordii )] - apoi – modurile - heptacordice – la care se adaug ,,octava’’ notei f i n a l i s.
Opiunea noastr se bazeaz pe rezultatul extragerii ,,notelor’’ din cântrile cert autohtone de obârie strveche (bocete-colinde-. a.) – materialul sonor se aeaz în ,,structuri sonore’’( scri) descendente –
Corneliu Bogariu
coborâtoare - …ca în ,,teoria antic’’ a modurilor dar dup ,,pondere’’ – (suma duratelor fiecrei note - ) ar putea sugera ,, repercussa’’ – ce va deveni ,,cândvaundeva’’- dominanta i celelalte- ,,vox finalis’’ - tonica iar ,,subtonul’’ – sensibila.
Curs de folclor muzical
Corespondena Corespondena dintre unele modurile antice(grece antice(greceti) ti) i unele medievale este doar de scriere nu i de ,, etos ’’ – ( impresia sonoritii)
+ Armurile la modurile transpuse se scriu la cheie cu precizarea c ,,fa# ’’ i ,,sol#’’ se scriu in ,,spaiul’’ întâi i respectiv pe lina a doua
Not Pe lâng modurile autentice i ,,hipo’’ mai exist moduril plagale i cele ,,hiper’’ (dup teoria antichitate)
Corneliu Bogariu
Moduri (scri) acustice – rezult din ,, aranjarea muzical’’ a armonicelor acustice – fa#, si b i altele. Modul acustic are trei stri : • acustic 1.
• acustic 2. – i se spune ,,majorul melodic’’ din cauza asemnrii cu forma coborâtoare a minorului melodic - ,,tetracordul’’ al doilea.
• acustic 3. – modul istric
+ ,,acustic 4’’ ar putea exista teoretic dar instabilitatea lui îl ,,elimin din structurile muzicale.
Moduri cromatice – ele conin fie o secund mrit fie
dou
semitonuri consecutive . Având multe variante dm structurile fundamentale ale scrilor respective - ,,alteraiile’’ din paranteze ( pentru tetracordul al IIlea ) duc la formarea unor variante…
Curs de folclor muzical
-
o vari variant ant este este ,,ma ,,major jorul ul dublu dublu armoni armonic’’ c’’ - cu tr II i tr VI Tetracord armonic
Tetracord armonic
Moduri ultradiatonice – rezult din ordinea cvintelor
Se observ c prin extensia cvintelor scrile rezultate pot fi i de peste 8 ,, trepte’’ – note ,, consecutive’’
Corneliu Bogariu
Cadena. - Formula cadenial se refer la -(3)- cel puin puin dou sunete sunete – unul unul mai scurt i altul mai lung (sau în ordine invers) la sfâritul unei ,, strofe melodice’’ sau a unui ,,rând melodic’’ ori în interiorul ,,rândului melodic’’; adesea ,,încheierea’’ – cadena final - se face pe o alt treapt decât tr.I a modului respectiv ( d. e. ,,lidicul’’-tr. II). De asemenea frecvent ,,finala’’ (nota de încheiere) este precedat de subton scar total’’ pe lâng scara modului cu care se poate aa încât încât exis exist t i o ,, scar
confunda. Mai subliniem c formula cadenial cadenial poate s difere difere de coninu coninutul tul modal modal al melodie - ,,cântecul’’ eman un anume mod (d.e. – eolic) dar formula cadenial se face în alt mod ( frigic sau doric).
Curs de folclor muzical
Analize. Dm mai jos câteva ,,analize’’ cu precizarea c pot fi i alte
interpretri ale ,,substanei muzicale’’.
• pies instrumental • curs melodic ondulat-descendent • caden pe tr II • modul doric cu caden pe tr II –
Corneliu Bogariu
Iat un alt caz în care ,,scara’’ sugereaz …gama…. ,, Do Major’’ nu este nici modul ionic cci …sun a ,, lidic ’’ sau ceva apropiat …
• modurile hipo- se afl la o ,, 4t p ’’ inferioar fa de cel ,,autentic’’ aa cum sa artat mai înainte. ; se mai numesc moduri plagale d. e. : de observat: - numele ,,scrilor’’, - materialul sonor - poziia funciilor în scar
- la fel i cu celelalte moduri autentice i plagalele lor (moduri hipo-…) • scri muzicale cu not de sprijin – cel mai adesea cvarta perfect inferioar(4p)- frecvent ,,subtonul’’ secunda mare (2M) inferioar - destul de
Curs de folclor muzical
des tera mic (3m) inferioar cvinta perfect (5p) inferioar - mai rar tera mare
(3M) inferioar;…ori intervale nedecise - ,,alunecri’’ – glissando-uri
inferioare. Aceste ,,sunete de sprijin’’ îi au originea în a p a r a t u l v o c a l ca ,,instrument de suflat’’ i sunt un suport în t e h n i c a v o c a l .
Corneliu Bogariu
Sisteme ritmice În folclorul muzical românesc (în ,,cântrile’’ populare) duratele de timp ,,btile’’- sunt în relaie cu silabele. Dup cum am vzut deja unele silabe pot fi cântate cu un debit mai mare – cu o ,,turaie’’ mai rapid. Altele au o succedare mai lent – cu o densitate mai redus. Aa se face c ,,duratele de timp’’ ale silabelor în unele cazuri sunt scurte – generalizat este optimea (- -) alteori lungi – generalizat este ptrimea (- -) ; mai rar doimea (- -) sau aisprezecimea (- -) . • trebuie precizat c pentru stabilirea duratei de silab în cazul ,,melismelor’’ se însumeaz valorile de not care se ,,zîc’’ (cânt) pe silaba respectiv.
Ca urmare în cadrul aceluiai cântec pot s se impun dou durate de silabe – cronie. bi cronie Ritmica cu duratele cumulate pe câte o silab :
Curs de folclor muzical
Existând o legtur strâns între sunet-silab-,,timp’’, o silab = un ,,timp’’
[(= pulsaie) pulsaie) – un ,, sunet’’ (not rezultat din suma suma valorilor de sunete sunete muzicale ,, zise’’ pe o silab )] – ritmul se va numi giusto-silabic. • Raportul matematic al duratelor, dup cazuri, este pentru serii de ,, perechi de optimi’’ (repertoriul copiilor) 1:1 – la fel i pentru ,,perechi de ptrimi’’ – (repertoriu ceremonios...)
A ) dac în acelai cântec se disting doi timpi de durat diferit în raport de durate: 1:2 sau 2:1 i se spune bi cronie cronie giusto-silabic
Întâlnit cel mai mai frecvent în colinde i se mai spune ritmul colindelor – sau ritm
,,giusto-silabic bicron’’; ex. :
Corneliu Bogariu
Aici pe o osatur de tip tritonie (re2 do2 la 1) se instaleaz o pentatonie cu vdit tendin de a deveni hexacordie (sunetul ,,si’’ nu poart silab – se comport ca ,,not de schimb ’’ în melodie iar în scar – pien - ?). • cazul ,,ptrimii’’ i ,,doimii’’ …
• ,,optimea’’ cu ,,doimea’’ – întâlnit sporadic;
- datorit ,,nerbdrii’’ - ,,inerii lungimii insuficiente a duratelor unor silabe ’’ se întâmpl c
Curs de folclor muzical
într-o interpretare ,,tinereasc’’, nu îndeajuns de precis, devine
B ) În cântecele ,,doinite’’ , ,,timpii’’ (btile) abia îi gsesc locul – este ritmul parlando-rubato; ca expresie se apropie de ,,vorbirea liber’’; aici, frecvent pe o silab se ,,zîc’’ mai multe sunete muzicale – melisme mai complexe sau mai simple- adesea cu ornamentaie bogat, - ,,înflorat’’. • În susinerea vocal vocal pot s apar elemente elemente variaionale – oricare silab poate fi scurtat, prelungit sau ornamentat în stil propriu… • asimetria ritmului – raportul duratelor ,,etalon’’ ale silabelor poate fi 1-2; 1-3; 1-4; cu inversele lor ;.a. Este de de reinut reinut c schema metro-ritmic se afl în strâns strâns legtur legtur cu structura versului i grupele de silabe – egale sau inegale – corespunztoare corespunztoare picioarelor metrice [ bisilabic – piricul, troheul,…; trisilabic – tribrahul, dactilul, amfibrah,…; tetrasilabic – cele de tip binar dublate; de tip peon ( 1,….4) ; de tip epitrit ( 1,…4); ionic.., safic ). Libertatea combinaiilor ritmice, uneori, poate duce la construcii simetrice de-a dreptul rigide sau la asimetrii bizare. Repetarea mai mult sau mai puin fidel, inversarea (ritmic sau chiar melodic), reluarea, augumentareadiminuia…. a. sunt procedee prin prin care un interpret talentat îi contureaz personalitate artistic-interpretativ.
Corneliu Bogariu
- uneori structurile sunt sunt de-a dreptul incredibil de „geometrizate” „geometrizate” – iat o simetrie în ritmica interioar a
rândurilor melodice R 1, R 2 i cu îmbogire
melodic în R 3 .
.
Curs de folclor muzical
C ) Ritmul vocal acomodat pailor în mers ceremonios Cântecele Cântecele au melodiile melodiile cu melisme melisme puine puine i simple într-o într-o micare micare moderatmoderatlinitit – apropiat ,,pailor în mers ceremonios’’ . Valoarea de not purttoare de silab frecvent este ptrimea ( ) câteodat cu optimea () i rar, rar, doime doimeaa ( )Aa cum este lesne de presupus repertoriul vizeaz piese legate de ceremoniale ;d. e.- la cununa grâului, la înmormântri…sau chiar în unele colinde :
Termenii de tempo ce indic oarecum oarecum caracterul acestui tip de ritm sânt : aezat , aproape lent , poco- rubato,
…i arat o desfurare nu tocmai strict
egal a timpilor - a ,,pailor’’( a pulsaiilor - a ,, btilor’’)
D) Ritmul copiilor. Ritmica Ritmica în repertoriul copiilor se bazeaz repetri ale ,,perechii de optimi’’ ( celula piric – ) desigur, cu text susintor:
Corneliu Bogariu
• dup cum se observ silabele se pot repeta fr s deranjeze – ca o joac …parc ,,natural’’- În scriere silaba presupus repetat se înlocuiete cu pauz:
sau
A-u-ra, p-cu-ra
vine din
A-u-ra-u , p-cu-ra-u
• Seriile pot s fie i de 12 de optimi :
• Pot s apar apar i ritmuri ritmuri mai complicate complicate – ca urmare urmare a inventivitii-creativitii copiilor - …,, în joac ’’
Curs de folclor muzical
sau mai complicat - cu chiar cu diviziuni excepionale Msur in incomplet
triolet
• ritmul copiilor nu reclam cauzal melodia ci mai degrab deriv din natura vie a fiinei umane – micarea.
• Versurile sunt de obicei inegale ca numr de silabe (multiplu de dou optimi serii) – dar pot fi i incomplete – catalectice; i chiar ,,anacruze’’.
E. Ritmul divizionar - distributiv. Acesta aproape se suprapune cu ,,ritmica muzical a teoriei muzicii culte occidental-europene”. Ca trsturi eseniale ale sistemului dm : - monocronia – „un timp” (btaie) ca unitate constant - ceea ce duce la formarea msurilor de tip binar i ternar
Corneliu Bogariu
- divizar divizarea ea valori valorilor lor de de note note în subdi subdivizi viziuni uni egal egale: e: ,,în ,,în dou’’ dou’’ – divizar divizaree binar i ,,în trei’’ – divizare ternar la care se adaug divizrile excepionale – dup caz :duolet, triolet, cvartolet, cvintolet,… - msurile msurile simp simple le prin prin multip multiplica licare re dau msur msurile ile compu compuss cu accent accent princi principal pal pe primul timp i accente secundare se cundare dup caz –grupe binare sau ternare. ternare .
F. ) Ritmul aksak. Esena acestuia rezid în duratele sale prelungite ,,neraional’’ încât raportul duratelor de silabe – a pulsaiilor silabelor este de 2:3 / 3:2 lsând impresia de ,,chiop’’. (I se mai spune ,,ritm bulgresc’’) •Exist dou durate de ,,timp’’(,,bti’’- silabe) inegale. Pentru exactitatea duratelor duratelor trebuie s inem seama de ,,impulsiile ,,impulsiile primare’’ primare’’ (?-subdiviziun (?-subdiviziunea ea cea mai mare comun dou durate ce se regsesc în cele dou dou durate )– astfel
Prima (s1) pulsaie
.
A doua (s 2) pulsaie
Impulsie primar comun subîneleas
Curs de folclor muzical
sau, mai rar…
Not procedural. Prin ,,numrare’’ vocal – cifrele grupate câte dou (1,2 i
respectiv 1,2,3 sau invers 1,2,3 – 1,2) cu accentuarea lui <
> ( nu
,,u-
nu’’-cci aa sunt dou silabe ! i nici ,,trei’’ ci <>) i marcarea prin ,,btaie’’ (cu degetul, pe o suprafa – pe o mas sau chiar pe suprafaa corpului -<> ) doar pentru <> apoi numrarea în gând …duce în cele din urm la realizarea structurii ritmice propuse ( 1,2-1.2-3 /sau alta ..)
Important este ca numrtoarea s se fac începând cu tempo rar iar dup 45repetri reluare s se fac într-un tempo ( metronom M.M.) crescut. Trebuie ca desfurarea desfurarea numerelo numerelorr s fie constant constant - ,,cursiv’’ ,,cursiv’’ i ,,egal’’ ,,egal’’ - aidoma aidoma succesiunii ,,secundelor’’ la cronometru. • Ritmul celulei de tip aksak este ,,asimetric’’ în structur. Cu toate acestea din combinarea grupelor cu pulsaii binare sau / i cu cele ternare formeaz ,,configuraii’’ izocrone - ca msuri (,,mereu aceleai’’) ce sugereaz micare coregrafic (dansant).
Corneliu Bogariu
Probleme legate de accente i msuri . În ,,cântat’’ silaba lung (durata mai mare) de obicei este accentuat - concluzia ar fi c uneori ,,msurile’’ nu încep cu timp accentuat (!?!) i prin extensie pulsaia-timp-nota-silaba mai scurt de la începutul melodiei nu se constituie în ,,anacruz’’ sau ,,msur incomplet’’
- la fel, în
S1 i S2 nu devin anacruz pentru pulsaia accentuat (S3 fiind mai lung este mai dinamic – – mai ,,tare’’ ) încât aceast notaie este incorect: aa este corect: (cu accent pe ,, timpul’’ al treilea… ?!)
• Un aspect interesant în legtur cu inegalitatea ,,btilor’’- ,,pulsaiilor’’- ,,silabelor’’ îl semnaleaz I. Ciobanu - se refer la ,,alungirea subdivizionar’’ a unor ,,pulsaii silabice’’ – aceleai în formula ritmic.
Curs de folclor muzical
Se observ cu uurin c melodiei simple
i se aplic o ornamentare foarte simpl (apogiatur ,,msurat’’ ) ce prin stil de de interpretare devine ,,not real adugat’’
Desigur formule ritmice cu timpi alungii subdivizionar pot avea diferite structuri
Corneliu Bogariu
Picior bisilabic
. Picior trisilabic
+
? picior metric ? …de prelungire ! (?)
Picior bisilabic
Poate prea o exagerare insistena pe scrierea corect dar aceasta duce implicit la o (citire) mai apropiat de , realitatea’’ folcloric. Aplecarea atent asupra materialului folcloric disponibil ne-a condus sesizarea unei particulariti – de ordin structural ( formul ritmic ) - în ritmica unor piese ce par a avea o sorginte dansant. i anume este vorba de un ,,picior tetrasilabic’’ cu alungiri progresive.
Curs de folclor muzical
- Facultativ.
Numrai egal grupele ce se formeaz consecutiv din impulsiile
primare (aisprezecimi) (ais prezecimi) – (un’)-(un’-doi)-(un’-doi-tre’)-(un’-doi-tre’-pa’) [ de mai multe ori…] accentuând (nu lungind !) vocal silaba - un’ - apoi susinerea vocal marcat prin ,,bti’’ cu degetul pe un suport dur (sonor) doar pentru silaba - un’-; urmeaz numrtoarea în gând cu tactare ,,degetal’’ Fiecare secven se exerseaz de 4-5-6 ori, dup caz. Se începe într-un tempo mic – lent dup câteva repetri se poate crete iueala ; i iari se mrete tempo-ul tempo-ul la reluri. Demersul are ca scop însuirea algoritmului de formare a structurilor ritmice mai complicate dar i
realizarea exact a structurii ritmice cci uneori din superficialitate, din informarea insuficient, insuficient , din netiin ,,deformeaz’’ ritmic.
- sau alte
cauze -
un cântec
se
Corneliu Bogariu
Iat un ,,cântec’’ ce prin scriitura ritmului arat o ,,zîcere’’ aezat ,,btrâneasc ,,btrâneasc’’ ’’ i o alt ,,zîcere’ ,,zîcere’’’- s-i spunem spunem ,,scenic’ ,,scenic’’. ’. Ambele Ambele sunt în msura de 10 / 16 numai c duratele pulsaiilor silabice difer - la prima, sunt 4 pulsaii diferite diferite - la a doua, doar dou
Formulele ritmice de la începutul fiecruia ne indic ,,ritmul’’ de baz care este diferit iar indicaia metronomic (M.M) ne arat c piesa în versiunea a doua se ,,zîce’’ mai micat
Curs de folclor muzical
Este de remarcat c unitile de durat proprii ritmului a k s a k
. i res pot ectivforma
•
msuri simple binare sau ternare - i
prin
multiplicare [2-3-(4)] : • msuri compuse omogen de tip binar 2+2+(+2)+[2]…sau de tip ternar 3+3 (+3)+[3] … Aici ar fi de observat structurarea msurii de 6/8
Deci msura de 6/8 este compus omogen cu ,,celule’’ ternare i nu ternar cu component celular binar. Un alt aspect aste cel al ,, msurilor alctuite eterogen’’. Unele picioarele
ritmice rezultate din combinaia doar a dou durate
(
. ) se regsesc
belug în produciile folclorice cu ,,muzic’’ ; d. e. – dansuri (jocuri).
din
Corneliu Bogariu
msuri simple alctuite eterogen – bicronice cronice ( cu un accent accent)) de tip bisilabic
- Colinde - Hd. - Dansuri - Muntenia -(meglenoromâni)
- Colinde- Hd Hd - ,,Zîcala cerbului’’ Ardeal - ,,la ,,la urs’ urs’’’ ( Muntenia)
i de tip trisilabic-
-Brâul bnean -Purtata, Ardelana -,,cântece de dans’’ - Mureana - . a.
-Geamparale (rar) -Brezaia(capra) -Repertoriu nupial -Fecioresc (Muntenia) - . a.
msuri compuse -dublu-tetrasilabice alctuite eterogen tricronic
cu substrat bicronic
-Pe picior (Banat) -.a.
-Someana -Btuta -Învârtita -. a.
-De-a lungul - Brâul-Joc-Hora - . a.
-De-a lungul - Clueriul -Haidul -Învârtita -. a.
(foarte rar-la
(meglenoromâni)
Curs de folclor muzical
Acestea – în colinde din din Hunedoara ; dar i altele - cum ar fi cele de tipul 3+2 sau/i 2+3
msuri compuse triplu – hexasilabice cu alctuite bicronic în colinde
ori în ,,brâu’’ 2
+
2
+
3
msuri compuse cvadruplu - octosilabice cu dou dou pulsai pulsaiii – bicronic
Precizm c am folosit sintagma ,, picior silabic’’ înelegând c
folclorul
muzical este preponderent vocal i chiar melodiile instrumentale au substrat vocal, cu puine excepii. Este lesne de observat c structurile ritmice mai sus
Corneliu Bogariu
vizualizate precum i altele ne prezentate aici se refer la ,,ritmul general’’ al unui product dar dar realitatea sincretic este mai complex…
G) Ritmul de dans . Desigur c manifestarea folcloric cea mai impresionant comple complet t i complex complex - este aceea aceea în care cele trei compon component entee ale sincretismului se evideniaz distinct : textul, melodia i micarea - în relaii reciproce. (Mai ales în ,,alaiuri’’ sau spectacole) Textul cuprinde numai cuvintele cântecului ci i strigtura – uneori cu indicaii (comenzi) pentru dans.
Melodia – susine textul dar dar i marcheaz ritmul dansului. dansului. Dansul - micrile corpului sunt sugerate de caract caracteru erull melodi melodiei ei – iar adesea cuvântul rostit conduce conduce micarea.
Toate acestea – ,,unele peste altele, deodat’’ – creeaz un ambient de o anumit factur – cu o desfurare proprie - u n r i t m d e d a n s ( nu se refer doar la formulele ritmice ale ,,zâclilor’’ de dans mai sus date ! ) Acestuia i se spune ritm de dans - ritm orchestic. - muzical, el este bicron dup up p a i i dans dansul ului ui ( i ) .Ritmul occidental - ,,clasic ’’- distributiv este monocron. Ritmul orchestic este
sincretic fiind rezultatul împletirii mai multor tipuri de
,,ritmuri’’- ponderea având-o totui componenta choreic (dansant) – încât se poate prezenta ca o p o l i r i t m i e. accentul ul (i lips lipsa a lui) lui) , elementul În ritmica general rolul determinant îl are accent purttor (sau (sau ne) –sunetul- de accent (silaba, ,,timpul’’-btaia, pasul), figurile ritmice
rezultate - ,,picioare silabice’’(ritmice) – structuri ritmico-
muzicale ,,tip’’ cu pulsaii (mono –, bi -, tri-)-cronice dei am întâlnit i cu 4 pulsaii silabice diferite.
în care alungirea cu o - a pulsaiei întâi
Curs de folclor muzical
precum i scurtrii ultimei pulsaii tot cu o
-ime duce la o formul cu doar dou
pulsaii silabice bicronism de tip aksak ( i . )
Astfel stând lucrurile se întâmpl ca neconcordana neconcordana mic între silabele cântate simultan de diferii interprei s apar ca ceva aproape n o r m a l iar când se suprap suprapune une i ,,strig ,,strigtur tura’’ a’’ i ,,paii ,,paii’’ ’’ lucrur lucrurile ile se compli complic c pentru pentru ritmul orchestic – ritmul de dans….
Iat:
ritmul melodiei ritmul
>
,,acompaniator’’ ( formule ritmice)
ritmul pailor (figuri-poante)
> >
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> >
strigtura
Treci B 4 (
>
>
>
>
Corneliu Bogariu
Se observ c • aceste formule ritmice (ale melodiei ale pailor, ale strigturii, ale acompaniamentului ) se încadreaz obinuit la opt pulsaii ( 8--imi) mai rar în ase optimi(6-–imi)i mai rar (12--imi) ; câteodat (izolat sau pasager) ea este doar presupus • Uneori accentul (schimbarea (schimbarea locului, .a. ) duce la formarea i a altor durate nscându-se alte formule
• Catalizator în ritmul orchestic este ritmul melodiilor de dans - acesta rezultând din scheme ritmice muzicale dansante ce se formeaz în jurul valorilor de note purttoare de accent sau ordonate dup accent.. • Prezena pauzelor în ,, ritmul dansului’’ dau o i mai mare varietate de combinaii
• Într-o ,,serie’’ de valori egale accentele pot cdea periodic ( la intervale constante) sau nu
Observând cu atenie exemplu de mai sus ne putem întreba ,, cum ar cdea accentele într-o sonoritate însumat – suprapus - a celor dou ( aici – dar pot fi mai multe) ritmuri ?’’
Curs de folclor muzical
etc… - se constat c accentele pot urma unele dup altele fr obligativitatea periodicitii;
- duratele nu sunt strict egale între ele ( optimi - -imi). • Dac îns ,,viteza de curgere’’ a duratelor duratelor (-imi) –,,densitatea’’ lor - este variabil (tot mai ,,rar’’ sau tot mai ,,repede’’) pe zone ale irului de optimi avem un ritm ce se realizeaz la ,,toac’’ – ritmul de toac. •Iueala de succesiune a sunetelor- valorii de -ime face ca în unele unele pri a zonelor din irul întreg s lase impresia prezenei –pasagere- atât a ptimii cât i a aispezecimii . Desigur datorit fluctuaiei micrii -a metronomului ( între între 50-603 50-603-360) -360) Acest Acest ritm ritm se obser observ v desig desigur ur la ,,toa ,,toac’’ c’’ dar dar i la ,,mo ,,motoru torull cu combu combustie stie intern în doi timpi’’-<> -când apar ,,rateuri’’ i ,,înecari’ datorate suprasolicitri. La fel i în unele ,,semnale’’ instrumentale bucium-tulnic, trâmbi, trâmbi , corn, fluier - ale cresctorilor cre sctorilor de animale i desigur - la tob ,,dob’’- pentru ,,întiinri’’ în comuniti Notarea ritmului de toac
se face raportat la optime : ir de -imi indicând
cât mai precis variaiile dinamice (nuanele stabile i schimbrile lor ) i fluctuaiile agogice (micarea i modificarea treptat a ei ).Sigur - nu este o
notare academic ci se vrea doar sugestiv…Nici ritmul de toac nu este îndeajuns de cercetat necum sistematizat - definitivat; aici doar îl semnalam ca existent… 54-60 210-215
În derularea ritmului ce pare ,,haotic’’ adesea se încheag ,, celule ’’ ce se repet insistent –mai ales când iueala ( M.M.) este mare apar ca un ,,climax’’ apoi btile se rresc - accentele se dezorganizeaz…
Corneliu Bogariu
Forma arhitectonic Piesele muzicale au o desfurare temporal – se desfoar într-un timp fizic. Ele au un început apoi apoi un coninut desfurat desfurat i se termin cu o încheiere . Î n c e p u t u l – uneori uneori este ,,muzical’’ - un sunet de sprijin – poate abia optit sau poate doar doar ,,gândit’’ – un fel de a n a c r u z ; poate fi de o silab – un sunet
sau o silab pe mai multe sunete - ,,melism’’
sau in c o n i n u t u l melodiei – între rândurile melodice poate s se plaseze : o i n t e r j e c i e m e l o d i c median (cci mai sunt i i. iniiale
i i. finale)
….. În î n c h e i e r e a m e l o d i e i cântecului uneori poate s apar o r e p e t a r e constant de melodie i de text - ,,refrenul’’.
Refrenul - este un segment muzical(i literar ) cu un text neimpus . Puine Funcia în sunt piesele muzicale ce nu au refren - ,,cântecele de stea’’, . a. Funcia
piesa muzical, coninutul muzical muzical i literar literar,, structura,
Curs de folclor muzical
relaia cu melodia, locul în în melodia întreag (strofa melodic), numrul refrenelor . a. sunt aspecte
ce caracterizeaz caracterizeaz r e f r e n u l în general.
1. pseudorefrenul – are aceiai structur ca i versul – de fapt este un ,,rând melodic’’ ce se reia intermitent dar sporadic -,,când i când’’ - pe curgerii cântecului. Astzi, din diferite motive – unul ar putea fi acela al ,,informrii’’ – acest tip de refren se întâlnete î ntâlnete tot mai rar. 2. Refrenul propriu-zis regulat st într-un anumit loc (mereu acelai) în cadrul strofei i are aceleai caracteristici caracteristici ca ale ale rândului rândului melodic. melodic.
refren aceiai serie ritmic
rând melodic
3. Refrenul propriu-zis neregulat . i el are loc fix desfurarea ciclic a strofei melodice dar structura metro-ritmic este alta decât a rândului melodic:
Corneliu Bogariu
4. Refrenul compus – versificat este alctuit ca i o ,,strof’’
dar nu obligatoriu la fel , ca structur, cu strofa poetic.- poate avea un numr diferit de rânduri melodice decât aceasta iar versul poate avea un numr mai mare (sau mai mic) de silabe… Sau în unele colinde ,,igneti’’ acest tip de refren este foarte întins A
Refren versificat
În schimb, în cântecele mai noi refrenul este pe msura ,,strofei’’- a <> încât avem dou segmente ,,cuplet-refren’’ – este refrenul strofic.
Cuplet ( strofa poetic)
Curs de folclor muzical
Refren - strofic ( versificat)
Uneori textul refrenului se schimb mai mult mult sau mai puin dup cerinele ,,cupletului’’. este caracteristic colindelor tradiionale (,,native’’ - nu i cântecelor Refrenul este de stea), i este prezent în cântecele de petrecere –. a. ; dar i în unele zone-din vestul i sudul Transilvani Transilvaniei. ei. Desigur, Desigur, astzi îl gsim din ce în ce în mai mult – se extinde în toate zonele i în toate genurile i speciile muzicale ,,cerute’’ de pia (!?!). Refrenele artate aici sunt stabile (mai puin puin pseudo-refrenul). Sunt cazuri în care refrene proprii proprii unor unor cântece s s apar i în alte cântece cântece –sunt –sunt ceea ce numim refrene cltoare. Un refren cu valene deosebite în exprimarea artistic este refrenul intercalat intercalat – nici c mai are nevoie de prezentare…
Corneliu Bogariu
În general un cântec are un refren dar pot fi i dou-trei sau patru; – foarte rar peste patru refrene.
Structura arhitectonic
se contureaz prin amalgamarea elementelor de baz ale discursului muzical – motive celule i subcelule . Înc exist neconcordane în definirea acestora ; c e l u l a are un accent – dar dac accentul este secundar – avem s u b c e l u l ; totui s-a convenit c celulele corespund unei perechi de silabe ; pe de alt parte m o t i v u l se admite c are ( cel puin !) dou accente. accente. Prin diferite procedee (ingenioase!) aceste elemente de baz se organizeaz în fraze, fraze, i perioade. perioade.
Dintre procedeele de ,,construcie’’ în creaie muzical dm repetarea (identic sau variat ), secvenarea – adic reluarea la diferite intervale (2 d, 3,…) , rsturnarea – adic …,,în oglind’’, recurena - ,,de la coad la cap’’, lrgirea i respectiv concentrarea ritmico-melodic- [?-din subcelul în celul,…, fraz-period i respectiv invers invers – fraza în motiv, motivul în celul,…]. Mai amintim imitaia i schimbarea locului elementelor în alt ordine decât cea ..iniial . Desigur Desigur c mai exist exist i alte procedee procedee precum precum i alte alte ,,tehnici’’ - unele pot fi puse în legtur cu refrenul , cu interjecia … Exemplul de mai jos este propus de autoritatea indiscutabil în folclor muzical – Emilia Comiel; mi-am permis s recurg la acest exemplu întru-cât este aa de clar încât înelegere lui este uoar i clar.
Curs de folclor muzical
F1
a
b
b
c
( P1)
F2
1
b5t
Schemaa (1) ( oglind) P
E
R
b5t
P E R I O D
c5t
I
O
D
i n t e r j e c i
FRAZA
(period –P1) FRAZA
F1 motiv [m1] mo motiv tiv [m2] a- b celule
b-c celule
F2 motiv [m3(1-v)] motiv[m4(2)] 1
t a1 b5
b5t c5t
e
• Elementul determinant al al formei este rândul melodic • în melodiile vocale (cântece) celulele, i motivele încheag rândul melodic (ce corespunde unei fraze) • Melodiile instrumental (de dans ), pot avea forme fixe – F1-F2 F3-F4 - dar pot s apar episodic fraze absolut noi … dup care se revine. • În forma fix rândurile melodice se succed permanent în aceeai ordine formând ,, s t r o f a m e l o d i c ’’ aici rândurile melodice se pot înlnui prin procedee mai sus amintite: repetri identice sau variate (melodic i ritmic) transpuneri la diferite intervale ; . a.
Corneliu Bogariu
Melodia unui ,,zîcli’’ este alctuit curgerea rândurilor melodice; în timpul execu execuiei iei vocale( vocale(mai mai eviden evidentt – dar i instrum instrumenta entale) le) articul articularea area rânduri rândurilor lor melodice poate fi ,,sudat’’ – adic ,,cursiv’’ (fr întrerupere - …pentru respiraie !) sau cu ,,cezur’’ . Desigur, cezura este necesar pentru respiraie dar are i o valoare expresiv expresiv ; se întâmpl uneori uneori c în cadrul unui unui rând melodic melodic s apar cezura (dei fiziologic-respirator) nu ar fi necesar dar frecvent la sfâritul unui singur rând melodic . Alteori se sudeaz dou rânduri melodice într-o singur respiraie – [câteodat( mai ales în cântecele ,,doinite’’ se leag chiar i trei rânduri rânduri melodice melodice )] - crora dac dac i se ataeaz ,,o lrgire’’ lrgire’’ - într-o într-o interpretare adecvat ( cci nu toi ,, solitii’’ pot realiza asta); aa expresivitatea este atins la maxim-um. Ar mai fi de reinut c cezurile nu cad obligatoriu simetric în strof (d. e.- pot pot fi AB // BC sau A//BAvar caden). Mai spunem c în curgerea melodic a strofei exist cezuri principale i cezuri secundare - ambele au rost ,,expresiv’’ important.
Pentru ,,forma muzical’’ un element de care trebuie s se in seam este cadena interioar (
cadena final am amintit-o mai înainte–pag 96) ; ea se
refer la sunetele de oprire la cezur . Aceste sunete de regul sunt ,,prelungite’’ alteori ,,scurtate’’ ( dup stilul de interpretare – sau mult alungite i încheiate ,,subito’’ – în repertoriu din inutul Pdurenilor ), De cele mai multe ori cadenele interioare se fac prin ,,subton’’ ( ca un fel de treapta a VIIa) dar i pe alte trepte – (I). ( d.e. – A3 // BVII(subton) C ori AVII // B3Bc ( cadema) . a.)
Tipuri de strof Strofele melodice se formeaz din rânduri melodice diferite între ele - nu de puine ori cu repetri. Mai trebuie precizat c refrenul face parte din cântec dar nu definitoriu – definitoriu este rândul melodic (propriu zis)
Curs de folclor muzical
1. strofa de tip primar conine conine un rând melodic expus o singur dat sau reluat de câteva ori : A; A.ref.; A.A. Ac Iat – o ,,strof’’ – dintr-un singur rând melodic
uneori pot s apar elemente auxiliare ce intr în structura formei – Iat o interjecie final – – onomatopeic onomatopeic ce poate fi luat luat i drept refren
2. strofa de tip binar –are –are dou rânduri melodice diferite 3. strofa de tip terrnar cu cu trei rânduri melodice A;B;C diferite ce pot fi articulate în chipuri diferite -ABBC sau altfel. 4. strofa de tip ptrat – – A; B;C; D. – este o structur mai nou – în melodiile de stil modern i nou. 5 . Strofe melodice cu peste patru rânduri melodice sunt rariti. În formele ample ( mari) se pot altura mai multe m e l o d i i contrastante contrastante fiecare cu structura proprie dar care prin alternane regulate dau impresia de r o n d o,
dar mai ales de s u i t . . De exemplu ,,o repriz’’ de(la) dans: lina-
învârtita-ha învârtita-haegan egana; a; sau c o l i n d a t u l - în fapt este este o suit de colinde cu introducere melodic instrumental reluat ca interludiu ( ,,zîcala’’dubii) iar dup colindat, dac era cazul, urma un joc sau dou cu melodii de dans. Cunoaterea Cunoaterea formei formei arhitectoni arhitectonice ce alturi de stpânirea stpânirea i a altor mijloace mijloace de exprimare ne asigur o corect caracterizarea a stilurilor muzical-interpretative din diferite zone folclorice. Pentru formele libere se ia în calcul originea vocal sau instrumental a melodiei. Pentru piesele vocale ,,improvizatorice’’ ( bocet, doin, chiar balad)
Corneliu Bogariu
pe lâng rândurilor melodice se acord un plus de atenie formulelor iniiale – mediane-finale-, episoadelor ,,recto-tono’’ i recitativelor, cadenelor interioare, la ,,cezu ,,cezur’’ r’’ i caden cadenelor elor finale. finale. La La majorit majoritatea atea form formelo elorr libere, libere, improvizatorice - , în jurul unei melodii de baz se fac repetri identice sau variate; succesiunea rândurilor melodice este neîngrdit - gruparea lor; strofele pot avea a vea un numr variabil vari abil de rânduri melodice - ,,strofe elastice’’– nscute din inegalitate numrului variabil de rânduri melodice ce se constituie in ,,strof melodic’’ Pentru o ,,analiz’’ ,,analiz’’ cât mai riguroas riguroas trebuie fcute ,firete, i alte precizri precizri – cum ar fi : genul ( colind, bocet,…);precizri la tema poetic (epic, comicsatiric;…); versificaia (numr de silabe, i alte stri…); despre melodie (profil, intervale); consideraii privitoare la ritm ( tipul de ritm, formule -,, picioare’’,…); forma muzical-arhitectonica,…) ; i consideraii pertinente, adecvate. ca urmare a cunoaterii (i) a calitilor vocale specifice - proprii privitoare la interpretare.
Rând melodic - B Rând melodic – Cref (Refren propriu-zis regulat – corespunztor unui rând melodic)
Forma A-B-Ref Strofa melodic de tip ternar (refrenul se comport ca un rând melodic)
Curs de folclor muzical
Iat o strof melodic de tip ptrat …
A B
C D / ? B 5 ?!
sau ternar în loc de ,,D’’ rândul B transpus la 5t inferi inferioar oar i totoda totodat t modificat - variat D ~ B5 B
uor uor
Corneliu Bogariu
Folclorul obiceiurilor Generaliti. Întreaga via a omului ( de la natere - la moarte) este însoit de o b i c e u i r i ample ample manifes manifestri tri folclori folclorice, ce, adevrat adevratee spectaco spectacole le populare, constituite din cântece, jocuri mimice, - uneori cu mti-, dansuri… Obiceiurile au obârie variat – d. e.: unele au luat natere în procesul muncii (,,cununa grâului’’); altele îi au originea fie în viaa social ( ,,nunta’’) , fie în credine magice precretine (,,scaloianul’’) sau cretine-religioase mai recente (la înhumarea cretin - ,,verul de jale’’). • Prin o b i c e i înelegem un ansamblu de manifestri folclorice legate fie de date fixe (24-25 decembrie, . a. ) fie de anumite evenimente ( din viaa individual sau social colectiv) – cu caracter permanent i tradiional - ca ,,tradiie’’ ori ,,datin’’. Obiceiul este constituit din mai multe ceremonii organizate i desfurate într-un anumit fel – în episoade - ,,secvene consecutive’’. • R i t – ul este un element al obiceiului format dint-un ,,act’’ ; ceremonialul poate cuprinde mai multe multe acte ( mai multe multe rituri). Obiceiurile folclorice se grupeaz în: Obiceiuri de peste an, legate de date fixe calendaristic sau de munci (agricole - ,,boul înstruat’’, pstorit - ,,la fcutul caului’’) raportate la anotimpuri (iarna-colindatul, primvara – strigarea peste sat, vara- ,,cununa grâului’’, toamna - ,,claca’’). Acestea se produc regulat-periodic – ciclic. Obiceiuri legate de evenimente importante din viaa omului ( cele din ciclul familial); acestea se desfoar la un anumit prilej ( natere, cstoria, moarte) – nu sunt ,,ciclice’’.
Curs de folclor muzical
Obiceiurile pstreaz pstre az vestigii ale unor vechi vec hi concepii ( cultul Soarelui, cultul vegetaiei, a fertilitii; fertilitii ; credine magice – a cuvântului, a sunetului, a focului,…). Practicarea
lor (a obiceiurilor)
influenare a naturii în vederea
se
face
cu
rostul
de
asigurrii fertilitii fertilit ii pmântului, a
prosperitii individului i a tririi fericirii colective – a
familiei, în
primul rând. Folclorul obiceiurilor cuprinde o serie de manifestri etnografice i artistice – variate – din domeniile : • literar ( versuri
scandate
sau
cântate – urri, oraii, strigturi,
descântece,…poezii) • coregrafic – dansuri dansuri i însoite de versuri versuri scandate ori cântate cântate • dramatic- dialoguri, pantomime, jocuri cu travestii , cu mti,… • muzical – piese vocale, instrumentale sau vocal-instrumentale. Forma, coninutul i locul fiecrei piese în manifestrile ceremoniale sunt cunoscute
de ctre
toi
membrii
repertoriului ne-putând fi îneleas
colectivitii. Valoarea
artistic
a
decât în corelaie cu celelalte
elemente ale întregului obicei a crui trstur esenial este desfurarea ,,scenic’’ – în timp , adesea paralel în mai multe locuri.( de aceea este absolut necesar ca cercetarea faptelor de folclor s se fac în ,,echip’’ care s cuprind – literai, coregrafi i (etno-)muzicologi – cu o informare sistemic pe domeniul respectiv. Situaia actual a obiceiurilor este inegal – o tendin general de dispariie sau sa u reducere a ariei rspândirii rs pândirii i practicrii prac ticrii lor. Încercrile de a le revigora au dat rezultate rezultate foarte bune bune în unele cazuri. Condiiil Condiiilee noi, surprinztor surprinztor – oare? – au dus îns i la subierea altora ( d. e. - ,,cluerul ,,cluerul transilvnean’’, transilvnean’’, . a.) sau la exagerarea exagerarea unor aspecte – supralicitarea supralicitarea aspectului cretin – biblic; mcar s fi rmas ,,cretinismul popular’’…. Alte
,,îngrijiri’’
au
dus
la
coruperea
lor – contaminri nefericite,
poluare,…- deturnarea rosturilor consacrate – nici mcar rostul estetic nu
Corneliu Bogariu
se
impune impune ci
doar…cel
,,pecuniar’’ ,,pecuniar’’ (..la
igani i la alii
- destui
maneliti…! ). În multe multe cazuri (i situaii) se observ ciuntirea elementelor poeticomuzicale ( scurtri
de
text, ceea ce
duce
inevitabil la
pierderea
artisticului…( d. e. - ,,aducerea bradului’’ fr …,,cântecul bradului’’ ;. a.). Alteori se intervine ,,puin’’ (?!) asupra as upra textelor ajungându-se -de pildla substituirea numelor mitice (precretine)
cu…,,Dumnezeu’’ sau… alt
sfânt. [facultativ – (re-)vedei mitul lui Orfeu i mitul lui Dionisos ] Muzica, în obiceiuri, este de factur arhaic arhai c - se realizeaz realizeaz cu mijloace puine dar suple - forme concise cu refrene refre ne pregnante …ca incantaii; apoi
sisteme
sonore – scri
prepentatonice, pentatonice,
frecvente dar i – mai rar - moduri heptatonice diatonice ( ascendente foarte puine ); sistemele ritmice frecvente – giusto silabic bicron, aksak, vocal
acomodat
pailor
în
mers
ceremonios, parlando-rubato; cel
distributiv – rarisim. N. B.
Intonarea netemperat ( ,,inegal’’ – cu sunete ,,false’’),
zicerea
,, între vorbire i cântare’’ ca i prezena ,,melismelor’’ sunt aspecte proprii ce definesc stratul (str-)vechi (str -)vechi al repertorului. El se menine meni ne tot mai greu astzi…dar înc (!) se observ legtura cu muzica popoarelor din spaiul spa iul carpato-balcanic ( vechii traci – grecii – i romanii , i ceilali ,,români’’ – istroromânii ,meglenoromânii, aromânii ; ulterior cu fondul muzical medieval ( Antifonarul Grigore re cel Mare i Ochtoihul ,– Ioan Damaschin ). Antifonarul ,– Grigo
Curs de folclor muzical
Obiceiuri din ciclul calendaristic Acesta cuprinde un sistem de manifestri ce se desfoar pe parcursul unui an; este alctuit din practici prac tici ce au loc fie f ie în î n anumite perioade ale a le anului fie la date fixe fie legate de ,,activiti’’ agricole. Dintre o b i c e i u r i i alte p r a c t i c i folclorice vom prezenta în primul rând cele în care ,,muzica’’ este nelipsit.
A. Dintre obiceiurile de iarn dm: 1. Pirii – ,,a pira’’, pira’’, pierei, pierei, ,, a cucua’’, cucua’’, colindi, colindi, i chiar - izolat – ,,foromode ,,foromodei’’ i’’ (Geoagiu) (Geoagiu) ; obiceiul obiceiul poart i alte denumiri denumiri : Mo-Ajunul Mo-Ajunul,, Ajunul, Ajunul, nealaul,… nealaul,… .a. La obicei particip partici p copii de la vârste foarte mici (3ani) de pân la 14-15 ani- biei i fete(mai rar)- organizai organizai oarecum oarecum pe grupe de vârste. Uneori Uneori cu participarea i a celor foarte mici pe care mamele lor sau s au fraii lor îi însoesc – îi poart ,,în brae’’ – aa încât se poate ajunge la o participare total Copii se adun ,,la o cas’’- ,,la captul satului’’ - ,,la biseric’’ sau ,,la coal’’ dis de-diminea (uneori repetând repertoriul ) apoi pornesc prin sat…fie oprindu-se la fiecare poart, fie intrând în fiecare gospodrie – în curte, în ,,târna’’ (pridvor), ,,la fereastr’’ – susinând (strigând sau cântând) repertoriul adecvat . Pentru urrile adresate gospodarii îi rspltesc cu daruri - fructe, dulciuri tot felul de covrigi i colacii speciali - ,,piri’’,,colindei’’ - ,,bobonele’’ . a. Cândva aceste daruri se ddeau organizat – copii se adunau adunau în mijlocul mijlocul satului satului (biseric, (biseric, coal, cmin,…) cmin,…) iar adulii adulii veneau cu ,,scuiu’’ ,,scuiu’’ plin de daruri daruri i le distribuiau… distribuiau… << - … i ’api meream dup’ aia p’in sat…a pizra… care c are din care mai flos… ~ Dar cine mergea la pizrat ?
Corneliu Bogariu
- P’, noi, copiii… ~ Cam câi ani aveai ? - No, - ’p’i ’p’i mere’m mere’m î e zçe ani, ani, … unsp’e’ unsp’e’çe çe ani…; ani…; mere’m mere’m c cptam mer… ~ Numai mere cptai? - Ba, cptam colaçi…da’ erau mai plcue merle… ~ i pe drum…s drum…strig trigai… ai… - …Ba, car erau erau mai mari …stri …striga gau… u…,,,,D’ D’ î miemie-oun pirlu / C-am o vac i-oun vilu / i-o purcic c-oun purcelu /…’’ ~ Copiii, unde v adunai pentru începerea ,,piratului’’? - Ac’lo, la capetu satului…din jos…î -o -o luam în sus u…- haida-haida…care era mai tare cpta colac cu lumin… care era mai …’naine ; car ajune’ mai …’napoi…mai slab…cpta mai mic …pizrlu…Când ajuneam la capetu din jos…pân s adunau copiii mai colindam… ~ ,, A pizra’’ când mergeai –dimineaa sau seara? - imiñeaa imiñeaa de Ajun !….>> [(Voia-1984 [(Voia-1984)] )]
2. Colindatul (adulilor). În 24 decembrie – ,,Seara de Ajun’’ – feciorii, brbaii, …mai nou femeile i chiar fetele – ce constituie în ,,cete de colindtori’’ care particip la colindat. S-a scris aa de mult i amnunit despre colindat încât aici doar vom schia obiceiul… Începând din noiembrie – ,,când d s încoleasc grâul’’ se constituie cete
- cam
la
prinderea
postului
de
Crciun. Se
tocmesc
,,bndai’’(muzicani-instrumentiti ,,bndai’’(muzicani-instr umentiti – cândva era suficient un ,,fluier’’ ), se pregtesc ,,dubile’’ (pe Valea Mureului : Deva-Ilia-Zam i parial în Pdureni ), se aleg funciile – primar, vtaf, cruul (iapa), . a…. i se
Curs de folclor muzical
încep ,,repetiiile’’. În seara zilei de 24 decembrie se cere permisiunea de la ,,biru’’ (primarul-liderul comunitii) de de a începe c o l i n d a t u l – chiar exist colinda ,,birului’’…Dup care se ,,ia satul la rând –cas cu cas. De la o gazd la alta , pe drum ,, muzîca zîçe… << a dubii >>’’. La fiecare gazd i se cere permisiunea de a colinda…Dac intrarea intrar ea nu este es te permis atunci se ,,descolind’’ - << Pe perei creasc-i burei / Iar în vatra focului - / Rdcina socului! >>. În cas se zic 2-3 colinde , dup care urmeaz ,,dru ,,druir irea’ ea’’’ - cu urare urareaa daru daruril rilor or (col (colac, ac, cârna cârna, , uic uic,… ,…ba bani ni,… ,…ch chia iarr i ...tiulete de cucuruz (Boia-Bârzii). Dac în cas
,, …îi inret…s zîce un
joc o’ dou …mai cu sam dac fata n-o fo’ la joc …’’ .La sfârit - a doua sau a treia zi din darurile adunate
se face petrecerea de încheiere -
,,pomana ,,pomana dubii’’ dubii’’ cu participare participareaa cetei i a invitaiilor invitaiilor ei. Sigur c desfurarea obiceiului difer întrucâtva de la sat sa t la sat ; aceast diversitate îi
asigur
un
o
distincie
proprie
i
un
farmec
individualizat…,,câte bordeie atâtea obiceie ’’ ( !Nu?) Rostul colindatul de-a lungul timpului s-a schimbat sau unele aspecte – funcii – au avut a preponderen; oricum i astzi - în ciuda exagerrii aspectelor religioase i a reîncercrii de a confisca colindatul i colinda acestea acestea nu i-au i-au pierdu pierdutt funcii funciile le mai vechi: vechi: • funcia
de ferire i combatere a forelor
malefice
potrivnice vieii
normale a omului – a firii , a mersului naturii - ,, a feririi de ru ’’ • funcia de laud , de apreciere pozitiv, de felicitare cu ocazia obinerii unor ,,rezultate bune’’
[Temenii
propiiere, apotropaic, encomiastic
– se
refer la
funciile
ale
colindatului la care ,de-a lungul vremurilor , pot fi adugate i altele… ]
• funcia de ,,vestire’’ a începerii unui nou an.. Aceast funcie i-a schimbat ,,coninutul’’ – vestirea încheierii unui ciclu al muncilor - prin vestirea ,,Naterii lui Cristos’’
Corneliu Bogariu
• funcia ( ante-pre-) marital…Ar prea o ciudenie dar din coninutul unor colinde (texte) asta ar rezulta. i nu-i de mirare. Comunitile umane – aezrile - în strvechime la noi erau mici - 20-80 de locuine . Pentru ,,a nu pieri’’ trebuia cunoscut potenialul bio-social al comunitii; ,,vizitarea’’ fiecrei locuine viza printre altele cunoaterea ,,tineretului’’ - cu trecerea ,,pe sub mân’’ - ,,bgatul în joc’’. Mai cu seam c dup încheierea srbtorilor
de
iarn
începea
fangul - ,, câlegile’’ – perioada
î n c r e d i n r i l o r ( pre-l pre-log ogod odn n)) i a n u n i l o r. • funcia de d i s t r a c i e – se pare c nu poate fi omis dar a reduce colindatul colindatul i colinda doar doar la atât pare o srcie spiritual. Desigur Desigur c buna dispoziie
trebuie s însoeasc manifestrile de Crciun dar pe de alt
parte reducerea repertoriului doar la texte religioase în care se prezint tânguitor ,,Naterea Domnului’’ parc nu este întru-totul adecvat… • funcia c r e t i n – r e l i g i o a s .
Cu resturi disparate din mitologia
greac , roman i oriental oriental ( Mitra - mit adus de legionarii legionarii romani originari originari din Orientul Apropiat i Orientul Mijlociu)elemente religioase precretine se regsesc în colinde. c olinde. Fr îndoial c elemente mitologice autohtone mai stau ascunse…i parc nici nu se permite scoaterea lor la lumin (!). Cu toate acestea, cel puin o mitologie popular este aproape evident ( Coman. M.). Prezentarea sfinilor cretini este popular – nu ,,bisericeasc’’ : acetia se poart ca fpturi umane cu preocupri omeneti : Ion – SântIon – vântor, sfântul Nicolae – aprtor de neam (fini-nai); cumprtor : pahar, vig de material textil ; .a.- de pild: pild: Dumnezeu Dumnezeu este pcurar pcurar i se comport comport ca atare ( pzete oile, le vinde, - are suli, topor, fluier i - sigur - un suflet bun cci în final se las înduplecat de… mioare. • funcia s p e c t a c u l a r - ( turistic).- în sensul c se particip fie ca spectator ( pentru ,,turiti’’ de sezon) sau strintate .
fie ca ,,actor’’ – pe scene din ar
Curs de folclor muzical
O idee ce trebuie reinut este aceea conform creia cuvântul ,,crciun’’ înseamn ,,butuc’’(Albania). Pus în legtur cu practica ,, trecerii focului’’ peste noaptea cea mai lung ( din apropierea solstiiului de iarn) asigur aprinderea Soarelui -,,Dies Natalis Solis Invicti’’
C o l i n d a este o urare indirect - ca un cântec - adresat celor din casa colindat de ctre ceat. Pentru fiecare moment ( intrare, ,,cântat’’, ieire,…traversare) ieire,…tra versare) i pentru fiecare persoan ( cu statut propriu – gazd, fecior, fat, btrâni,…) – i situaii individuale (vduve, fecior plecat, vântor, cioban, …) exist colinde anume. De exemplu : pentru slujitorii bisericii se zic ,,cântece religioase’’ ( asimilate colindelor) specifice srbtorii cretine a ,, Naterii Domnului’’ – numite i ele tot colinde (impropriu) - colinde semiculte , cântece de stea (copii) sau colinde culte ( de obicei coruri). N.B. Astzi termenul de „colind” s-a lrgit. Fie din netiin, fie din confuzie, fie din alte motive... – s le zicem comerciale (!?) – aproape toate productele muzicale ale iernii sunt numite , de-a valma, colinde. Atributele muzicale definitorii ale colindelor tradiionale (ale cetei de feciori) se regsesc doar parial i neesenial în cântecele de stea (Steaua sus rsare), cântecele bisericeti la Naterea Domnului (Hristos se nate; mrii-l!), cântecele (corale) culte pentru srbtoarea Naterii (Praznic luminos –Tim. Popovici), cântecele culte strine pentru srbtorirea Naterii lui Cristos. i alte cântece de ..atmosfer: Noapte sfânt. - Fr. .X. . X. Gruber; Jingle bells – J. L Piertont chiar... Sanie cu zurgli... La care se adaug pluguorul , sorcova, .a.
Pentru colinde sunt caracteristice caracterist ice
refrenele – cu diferite texte: ,, Florile
dalbe’’ ( sau variante – ,,Florile-s dalbe de mr’’,…); ,,Linu-i lin’’ ( cu variante - ,,Linu-i lin i ruj mlin’’) ; ,,Faciori-rouri’’ ,,Faciori-r ouri’’ ; sau altele ciudate – eufonice (?!) - ,,ler, mior, verde’’ verde’’ ori ,, Dai Domnului, Doamne’’ – ce nu este neaparat
religios …<<(d-)ai (d)-om(n)ule , (d-)oam(n) >>- ,,ai
omule, oam’’ - cu funcia ,,marital’’ ( Bihor).De asemenea, ni se pare interesant de observat c
originea refrenului ,,Leru-i ler’’
,,Aleluiah , Domine’’ dup Al. Rosetti ; dar cu
ar fi în
obâria autohton -
,,natural’’, - din ,,oile lui’’ - ,, oilelui’’ + rotacism – ar da ,, oiler ler’’ – (oi)
Corneliu Bogariu
leru-i ler – etimologie propus de Ion Popescu-Sireteanu , - lumea academic nu prea e de acord… Mai notm c în Transilvania,
balada ,,Mioria’’
circul drept
colinda ciobanului.
Dar nu numai numai balade au trecut în categoria colindei ci i alte specii literare literare – ,,cântec ,,cântecee epice’’ epice’’ sau altele… altele…
3. Cu steaua . Copiii pân pân la 13-14 ani se organizeaz organizeaz i ei în cete ,,steuai’’ ; pregtesc o stea (uneori cu posibilitatea rotirii acesteia) pe care o decoreaz cu imagini religioase sau cu ,,corpuri cereti’’ (Soare, Lun, stele, comete). Pe înseratul zilei de 24 decembrie pornesc la rând prin sat cu..-(colindatul ?) - cu steaua ! Repertoriul provine din/prin coal sau sa u biseric - s nu uitm c ,,învtor’’ prin multe sate era chiar ,,popa’’ (preotul sau ,,dasclul’’) . De aceea cântrile ,,stelei’’ sunt cu c u totul altele decât ale cetei de feciori-colindtori. i, desigur, acestea au un pronunat caracter religios. În felul acesta acolo unde ceata de feciori fec iori a pierdut din repertoriu propriu-specific s-a continuat cu piese pe care le-a vehiculat când ,,feciorii’’ erau copii (Steaua sus rsare, Trei pstori, . a.). Dac a doua jumtate a secolului XIX lea cântrile de Crciun care au proliferat au fost cântecele de stea, st ea, în perioada peri oada interbelic inte rbelic sau rspândit - tot prin coli (licee) i biseric (coruri) alte cântri - ,,colinde religioase’’. Mai apropiat de zilele noastre prin alte culte religioase – secte – au început s apar o sumedenie de ,,cântri la Naterea Domnului’’ . Mijloacele tehnice adecvate ajungeau mai întâi la ,,sectani’’ …încât aceste cântri se pot auzi in locurile cele mai aglomerate - . Nu întâmpltor… i, ca situaia
Curs de folclor muzical
repertoriului repertoriului general, de Crciun Crciun - s fie complet complet mai observm observm i prezena prezena unor cântece (religioase sau nereligioase!) din repertoriu strin - susinute în limba român… ( Cui servete ?- la ce ?). Am fcut aceast ,,lrgire’’ la
steuai deoarece ei sunt primii expui
prelurii acestor cântri neromâneti fie prin obligativitate ( colar sau familial-de cult) fie din labilitate ( slaba rezisten la ,,tentaii’’) fie din ignoran –
necunoaterea adevratelor valori autohtone.
Revenind Revenind la ,,copii’’ acetia formau i ,,bâtaii’’ – copii ,,mai mriori’’. Cam între 15-16 ani era ,,o pauz vocal’’. << ~ Cine erau ,,bâtaii?’’ - D’tia mai holterai…d’etia mai mare… ~ Cam de câi ani ? -…Care cum era…î cam de ob’spr’eçe ani… ~ i dup ,,bâtai’’ cine urma ? - Cluerii !… ~ Ai avu avutt în sat sat i ceat ceat ce clu clueri? eri? - …fce’u…>> ( Voia 1984, Caiet 1)
4. Pluguorul – obicei cu substrat agrar. În judeul nostru ca i în mare parte din Ardeal s-a practicat sub îndrumarea dasclilor. Elemente din textul pluguorului în schimb se regsesc în ,,urarea colacului’’. Latura muzical a ,,Pluguorului’’ prezint interes doar ca instrumente – buhai, bici, talang tal ang (clopot). Textul declamat este întrerupt periodic de ,,refrene’’ de tipul ,,Ia mai mânai, mi !- Hi,hi! ’’ ce pregtesc intervenia ,,instrumental’’ – care dei nu are nici ,,melodie’’ nici ,,ritm organizat’’- are totui o sonoritate inconfundabil. 5. Sânvsâi - cândva practicat frecvent în noaptea de An Nou … ca un ,,revelion’’ - astzi doar sporadic, ca un divertisment ,,distractiv’’. La o cas se adun mai muli tineri; pentru moment feciorii ies afar iar fetele în
Corneliu Bogariu
camer, pe o mas aeaz ,ascuns, sub farfurii diferite obiecte ce poart semnificaie - ,,sare’’- bogie, bogie, ,,crbune-tciune’’,,crbune-tciune’’- urâenie ,, bnu’’bnu’’- avere, ,,piaptn ,,piaptn’’ ’’ – floenie floenie,, ,,oglind ,,oglind’’’’- frumuse frumusee, e, …; bieii bieii sunt chemai chemai i descoper fiecare prin ,,întâmplare-noroc’’ ,,întâmplare-noroc’’ obiectul i… calitatea esenial a ,,fetei’’ lui. Lucrurile se reiau pentru fete…Oricum pe lâng o latur de ,,previziune’’ ,,previziune’’ i una distractiv, latura muzical se limiteaz la ,,dansuri’’ ,,dansuri’’ ce se însereaz în decursul desfurrii obiceiului - ne existând un repertoriu propriu.
6. Învergelatul, înverigatul – – asemntor întrucâtva sânvsâiului …Perechile ,,biat-fat’’ sunt scoase de ctre o femeie ,,tiutoare’’ cu o v e r g e a , dintr-un vas în care sunt ,,individualizate’’ ,,individualizate’’ câteva v e r i g i aparintoare participanilor. participa nilor. Cândva se zicea i un anume cântec – la noi în jude puine persoane vârstnice (1984) îi mai aminteau vag practicarea practicare a ,,înverigatului’’…nu ,,înverigatului’’…nu îns i cântecul - ,,parc se descânta oarecum…’’.Totui oarecum…’’.Totui dm un astfel de cântec (dup Tr. Mârza- Huedin)
- proba probabil bil , c c ini iniial ial avea avea ros rostul tul de a luda… luda…go gospo spodar darul ul..
7. Sorcova. Obicei puin practicat la noi. Sub influena colii, la sate s-a introdus în practica copiilor(6,7 – 12,13 ani) grupai câte 2-3. Textul ureaz stare de bine pentru cei sorcovii. Copiii, pe alocuri, au o ,,sorcov’’ confecionat confecionat floral. Melodia simpl - tip bicordie sau bitonie, are o ritmic specific copiilorc opiilor- grupe de optimi combinate co mbinate destul de rar cu ptrimi. ptr imi. 8. Cerbul - obicei strvechi, de prosperitate, prosperitate, de bunstare. Cerbul - mreie, for for i frumu frumuse seee – dar i stric stricto torr (iarna (iarna distr distrug ugee ramuri ramurile le tinere tinere ale
Curs de folclor muzical
pomilor- ,,rupse vi de mldi / i le lu-n dalbe cornie’’) este mai observabil de ctre locuitorii de la sat decât fiorosul leu ,(neîntâlnit la noi) sau vicleanul lup ori brutalul urs – i acetia se regsesc folclorice’’.
în ,,practici
C e r b u l se practic în perioada perio ada de dup Crciun. Cr ciun. În ara
Haegului are o desfurare impresionant : ,,ceata cerbului’’ - personaje ce însoesc
cerbul –vântorul, blojul , fluieraul ( muzicantul) –fiecare
,,partitura’’ lor .Intrat în gospodrie
au
( Cârneti) ,,cerbul are 7 jocuri j ocuri de
fcut’’. Melodiile sunt în parte pa rte anume an ume a ,,cerbului’’ ,,ce rbului’’ - în bun b un parte s-au schimbat. În localita localitatea tea Voia (Bala) (Bala) exist exist i un cântec cântec anume… anume… <<…~ Cum ,,ziceau’’ la cerb ? - Su, su, su, -cerbule -cerbule su / C p iñe coarñe coarñe nu-s / C le-am pus dup cuptor i /…
Momentul culminant al obiceiului îl reprezint împucarea cerbului ce simbolizeaz încheierea unui un ui ciclu de munci mu nci i pregtirea preg tirea urmtorului. urmtoru lui.
9. Turca, capra – sunt forme f orme întâlnite î ntâlnite prin tot judeul ju deul dar se pare c elemente aduse din di n alte pri domin d omin – i se practic în principal princ ipal cu scop pecuniar. Dei are ,,joc’’ melodia însoitoare, la noi, nu este proprie. De aceea dm una consacrat, adus aici, de peste muni:
Corneliu Bogariu
10. Semnatul; Chiraleisa-uraleisa. Sunt obiceiuri înrudite i oarecum asemntoare…Sunt asemntoare …Sunt practicate de ctre copii între 5 i 13 ani. ,,Kiraleisa’’,,Kiraleisa’ ’ probabil din ,,Kyrie eleison’’ ele ison’’ mi practicat, în nordul rii. ,,Semnatul’’ – sa practicat tot mai puin în judeul nostru. În unele localiti chiar gazda punea boabe în vase iar cu lumânarea de la ,,popa cu crucea’’ încerca s prevad ,,rodnicia’’ în anul respectiv- dac se prindeau multe semine de lumânarea de curând stins. - copiii au ,,striiuci’’ cu boabe (grâu, secar, orz, ovz,…,,cucuruz - nu prea…’’-?!-); pre a…’’-?!-); aceste semine le arunc în curi, c uri, în case - înaintea gazdei – rostind versuri de prosperitate (ca la sorcov): …,, S ploaie,/ s ning / De a(?) (ghea ! ) nu fac / Grâu s creasc / Frumos s rodeasc /…’’ 11. Craii, - Irozii , Vicleim-ul; Nu sunt obiceiuri folclorice ci ,,teatru religios’’ popular, desigur, de origine nefolcloric (cel puin semicult ) cci cândva era jucat de ,,slujitorii bisericii’’ ( preoi, dascli - în biserici) apoi …preluat de popor …prin mijlocirea colii. ( De altfel i astzi-2006- tot prin coal, dar … cu copiii.) Partea muzical conine cântece de stea sau asemenea acestora, ,,colinde(?)-cântece’ ,,colinde(?)-cântece’’’ bisericeti ca text i melodie. melodie. ( ( veziV.Molod V.Molode e – ,,Cântec ,,Cântecele ele irozilor irozilor i cântece cântece de stea’’) stea’’) N. B. Fr îndoial mai sunt i i alte al te obiceiuri sau practici pr actici folclorice ce se manifest în perioada peri oada srbtorilor s rbtorilor de iarn ia rn . Am prezentat prez entat aici doar acelea a celea ce se disting clar în judeul nostru i sunt însoite de parte muzical specific. Pe celelalte doar le amintim: indreiul - zîua lupului, godinetele l chiop, Nicula, Ignat cu povestea lui, jupânul , practici de previziune – numra numratul tul parilor parilor , . a. – …obiceiul clueresc ( Romos ). În alte pri ale rii desigur c mai sunt i alte obiceiuri…,,importante’’ obiceiuri…,,importa nte’’ – mai cu seam în Moldova : Pluguorul adulilor, capr, urs, malanca-masca malanca-mascaii ii, teatr eatru u nere nereli ligi gios os …
Curs de folclor muzical
B. Obicei Obiceiur urii de prim primva var r i var. În general manifestrile folclorice din aceast perioad
sunt legate legate de specificul specificul muncilor muncilor de la ar –
cultivarea pmântului pmântului i creterea animalelor. De aceea el nu sunt strict legate de o anumit dat ci ,,…în preajma…’’ mai ales c starea vremii la aceiai dat difer de la es - la munte . Unele dintre dintre practici practici au mai puin legtur cu m u n c i l e
agricole ci vizeaz viaa social proprie –
ca individ i în relaie cu obtea. – (popelnicul, (popelnicul, Strigarea peste sat, . a. ). În cele mai multe se regsesc resturi de ritualuri strvechi – începere anului la 1 Martie (!), reînvierea naturii, … Astzi, Astzi, de multe multe ori, obiceiur obiceiurile ile de primvar primvar i var se transfor transform m în adevrate adevrate petreceri petreceri popular popularee – spectacole spectacole cu muzic muzic i jocuri. jocuri. Se regsesc regsesc frecvent melodii cu sens ritualic ce se execut în momente importante – semnificative - ale obiceiurilor respective.
1. Popelnicul – Dumbravnicul ; homanul,- practicat practica t de fete de 10-14 ani .Primva .Primvara, ra, devreme, devreme, fete i biei biei merg la margine margine de pdure pdure i caut caut o anume plant – popelnic (dumbravnic) pe care o scot cu rdcin (lsând sare în locul respectiv) în acest timp unii confecioneaz unelte agricole ,,rsteie ,,rsteie’’ ’’ i diferite diferite ,,cozi’’ gsindu gsindu-i -i i de joac joac – alearg, alearg, cânt cânt ,,danseaz’ ,,danseaz ’ - uneori când sunt însoii de aduli în preajma unui foc. La întoarcerea acas planta se fierbe; apoi cu zeama respectiv ( un fel de ,,ceai’’ !) se spal pe pr…Rostul este acela de a grbi creterea prului, de a-l întri i a-l… ,,dezinfecta,,dezinfecta- dezinsecta’’ (Dup o ,,iarn’’ s-ar putea s fie nevoie…). Obiceiul s-a practicat pân ctre zilele noastre… (1950). Melodia Melodia este specifi specific c i se întâlnete întâlnete pe pe o întindere întindere mare. mare.
Corneliu Bogariu
2. Lzrelul ( lzria, lzrica, lazrul) – ca denumire poate avea legtur ca dat calendaristic calendaristic variabil a ,, Sâmbtei lui Lazr’’(cu o sptmân înainte de Pati…,,Sâmbta Floriilor’’). Probabil cândva practicat i la noi…[ ( cursul inferior al Streiului)- ,,..numa’ srhoii …srntocii lsau fetle s fac… .’’(inf. 1980)]. Fete tinerele pân la vremea mritiului (cândva la 14 ani); merg din cas în cas, uneori însoite de femei - ,,tiutoare’’ ( chiar mamele lor).; fetele cânt , chiuiesc i joac dup o anume melodie consacrat: participantele sunt îmbrcate în alb îi aleg o ,,mireas’’ , iar pe cap , în în pr, poart o panglic roie. La sfâritul ,,evoluiei’’ primesc daruri din partea gazdei. Multe elemente ale obiceiului amintesc de colindatul feciorilor – Nu putem exclude ideea conform creia ,,lzrelul’’ – practicat în lunile de primvar , la date variabile, dup caz – ar putea fi considerat omologul ,,colindatului ’’ din iarn. Acolo unde se mai practic obiceiul este doar o ocazie de u r a r e i de d i s t r a c i e pierzându-i rostul iniial – acela de ,,rodire’’ ( – fetele… cu panglic roie -..înflorite’’ s influeneze natura – s înfloreasc…)
3. Dodoloaia – papalunga, paparuda. Este o practic – obicei ritualic agrar în care a p a este e ste elementul e lementul central i este es te solicitat s olicitat prin invocarea invocar ea ploii – condiie hotrâtoare pentru dezvoltarea plantelor. Un tinerel – (biat ,fat – rar, femeie) se îmbrac în haine depreciate( sfârtecate) sfârtecate ) i este împodobit de la brâu în jos cu frunze i rmurele; pe cap are o coroan de verdea; astfel aranjat - paparuda – însoit de un alai cam de aceiai vârst merge prin pri n sat iar însoitorii cânt vocal
Curs de folclor muzical
( uneori acompaniai instrumental – fluier, cândva-cimpoi) sau bat din palme ,,ritmizat’’; gospodarii ud paparuda - i pe însoitori – ce srind, la rândul ei stropete pe cei din jur cu ap de pe verdea, strigând: ,, / Paparud, rud / apele s vin / ploile s ude /..’’ Momentele importante ale ceremonialului sunt stropitul cu ap, jocul cu cântec i textul scandat prin care se cere ploaie.
Obiceiul s-a practicat pe alocuri i în judeul Hunedoara pân spre zilele noastre… noastre…( apud apud – E. E. Com Comie iell i N. Lung Lunguu).
4. Scaloianul (caloian, Ene, Mumulia ploii, momâia, ududoi…). ududoi…). Se Se pare pare c este o practic cu obârie strveche. Se modeleaz o ppu din pmânt -,,hum’’,argil i este înmormântat dup ritualul strvechi…chiar bocit; este dezgropat i aruncat în / lâng ap cu scopul de a supra (prin dezgropare-aru dezgropare-aruncare) ncare) divinitatea care va trimite fulgere-trznete ( ca pedeaps !? – ciudat ?!) i în cele din urm grindin apoi ploaie…abundent…Desigur, obiceiul îl faceau odinioar, copiii – se presupune c ,,miroas a cult strvechi’’ ( Cantemir - D M) Not :
Dei nu l-am semnalat în jude, dat fiind vechimea sa, am considerat c este bine de tiut ceva despre el mai cu seam c însi biserica ortodox are un ritual prin care se ,,cere ploaie’’. Este de presupus c avea o arie larg de practicare…
5. Toconelele. Se practicau cu scopul aducerii cldurii –dup ,,babe’’. ( 9 martie). Legat de ,,Pati’’,,Pati’’- miercurea miercurea din sptmâna sptmâna patilor patilor - i-a pierdut pierdut ,,data fix’’ i rostul iniial – de invocare invocare a cldurii …
Corneliu Bogariu
Desigur, aa cum sugereaz textul - ,,cântarea’’ este însoit probabil de ,,toac’’.
6. Drgaica – ( Sânzienele) - 24 iunie. • Fete între 14-19 ani îmbrcate în alb, la gât cu coliere i salbe, flori de sânziene i chiar piese proprii copiilor, trec prin localitate cântând i dansând ; o desemneaz pe cea mai reprezentativ (harnic, vrednic frumoas) frumoas) i o duc cu alai în lanul lanul de grâu grâu ce este aproape aproape ,,copt’’ ,,copt’’ , împodobind-o i dându-i ,,cheile hambarelor’’; ea poart la brâu ,,sabie’’ i ,,fluier’’ - îi numete un partener - ,,Drgan’’ – o fat ,,travesti’’. Alaiul are i un ,,steag’’ iar în vârf un mnunchi de usturoi, pelin, spice de grâu i alte cereale… Obiceiul a fost semnalat în partea estic a Europei- (Polonia, Ucraina, Bulgaria i bineîneles la români - mai mult în Muntenia i în Moldova ; în Ardeal, elemente asemntoare sunt ,,practicate’’ la Ispas (Înlarea Domului) Muzical – se disting dou pri: cântecul drg drgic icilo ilorr (spe (specif cific ic) ) i hora (joc) drgicilor - din repertoriul local.
Not .S
â n z i a n a îi are originea în (Sancta) Diana – zeia vântorii la romani. Practici
asemntoare
apar ca ,,resturi disparate’’ ce
i-ar putea gsi locul în legtur cu
obiceiul…
7. Hulitul – Este un obicei strvechi prin care copii i tinerii îi manifest ,,vocal’’ bucuria sosirii primverii. primveri i. În nordul Gorjului s-a practicat pract icat intens.
Curs de folclor muzical
Practic ,,cântatul’’ se realizeaz prin emiterea vocal a unor sunete în mod aproape natural – acustic; ,,gâtul’’ ca un tub – o coloan de aer ce vibreaz producând sunete; rezultatul ( cântecul) este un ,,hulit - cu lovituri de glot. Prin ,,vile Jiurilor’’ se auzea frecvent fr ecvent ,, Chiui de rsun valea, va lea, / Iei mândr mândroo i ine-m ine-mii calea calea / Barem Barem calea calea jumt jumtate ate / ….’’ ….’’
8. Lioara – Un obicei întâlnit în Bihor.(Tr. Mârza). La noi în jude nu a fost consemnat …Dar în câteva colinde apare refrenul - ,,Lilioar, Lilioar’’- ceea ce ne poate îndrepti îndre pti s presupunem c …,probabil, cândva s-a practicat ceva asemntor cci în ambele cazuri ,,Lilioara’ ’i ,,Lioara’’ sunt…fete. Obiceiul este desul de întins î ntins – i reclam ceremoniosul. Fete – adolescentine (10-14 ani ) îi aleg ,,modele’’ din fetele mai mari (adolescente – uneori i dintre tinere neveste, participante i ele el e la ,,obicei’’). Cele dou grupuri de fete se apropie a propie cântând cânt ând ,,responsorial’’ textul potrivit ; perechile ( ca un fel de ,,surori’’- ,,surate’’) se prind de mâini formând un ir ce se deplaseaz prin locurile cele mai importante ale localitii - vatra satului, biseric, cimitir (!) i printr-o ,, poart’’ împodobit – feleag sau un pod . Plimbatul se face în ,,mers ritmull voca vocall al pail pailor or în ceremonios’’ iar melodia este adecvat … în ritmu mers ceremonios. Din cauza structurrii (4+5) ,,interpreii exteriori obiceiului’’ au tendina de a ,,simetriza’’ (!) ritmica (4+4). Iat:
2 4
Corneliu Bogariu
4+(4+1) / [
+ ]
(2+2)+(4+1) / silabe 2 / ? (2 / 4 -!?)
9. Cununa grâului. La sfâritul seceriului seceriului la o gazd, tiutoarele împletesc împletesc o c u n u n (prin cretinare a devenit - ,,cruce’’) din cele mai frumoase spice i ea va fi purtat de fete (rar –biei); –biei); în sat i la casa gospodarului gospodarului cununa este udat (stropit) apoi se înconjoar de trei ori masa; în cele din urm gazda aeaz cununa la…loc de cinste. Pe traseu, de la hold la gospodari, secertorii pesc ceremonios pe un anume cântec:
Pentru judeul nostru nost ru curiozitatea curioz itatea este aceea c nu în terenurile tere nurile joase joa se – lunci - s-a pstrat cântecul ci în zona muntoas - Munii Metaliferi (VoiaHrgani) – probabil c ,,moii’’ coborau la secerat în luncile Streiului i Mureului…
10. Clueriul – cândva practicat la 24 Iunie apoi în perioada srbtorilor de iarn - i ca ,,obicei clueresc’’ clueresc’ ’ – cluerul a rmas doar ca dans (spectaculos!) de grup. Trebuie menionat c unii ,,folcloriti’’ , ,folcloriti’’ îl consider, nu fr temei, altceva decât cluul (oltenesc). Cluerul (transilvnean), dup acetia, se pare c are sursa în ,,dansul de salon’’ al românilor…preluat de popor. popor. Dar recuzita este asemenea cu a cluului oltenesc – nelipsit fiind ,,bâta’’ i ,,steagul’’ – chiar figurile i poantele dansului au elemente comune – sugerarea ,,mersului’’ ( pas, trap, galop) cluul are iueal – – cluerul – dificultate; .a. – ceat, vtaf, …. Sunt dou
Curs de folclor muzical
pri muzical – dansante în
,, c l u e r ’’: Jocul cluarului
i
,,romanul’’ – în ultimul timp tot mai puin… Melodia de baz pentru
c l u e r în judeul Hunedoara ( i nu numai –
în Transilva Transilvania) nia) este cunoscu cunoscut t i sub numele numele de ,,Banul ,,Banul Mrcine’’ Mrcine’’
De regul se cânt instrumental – vioar, fluier, sau acordeon i chiar clarinet (,, clñet’’) ori torogoat. Exista, pe alocuri, i un text…(probabil acolo unde lipseau ,,bndai’’- muzicani…)
Desigur acest ace st text era doar ca ,,suport’’ ,,suport’ ’ pentru melodie. Text propriu-zis
u’ ) ] erau strigturile de ,,comand’’. [ N. B. ( pronunie local – clueri u’ 11. Alte obiceiuri – neînsoite obligatoriu de ,,cântec’’ le-am artat anterior - reamintim : Alimori-Moroleuca-Strigarea Alimori-Moroleuca-Strigar ea peste sat, Boul înstruat, Frai de cruce, . a. – desigur desigur unele ,,cântri’’ ,,cântri’’ s-au pierdut dei s-au semnalat ca ,,prezen’’ dar n-au fost consemnate în scriere muzical… eztoarea. Cândva, pân nu demult – în serile i nopile lungi de toamn
(dup încheiatul lucrrilor lucrrilor ce in de agricultur) agricultur) i pân la desprimvrat desprimvrat (când se reiau muncile) la sate, tineretul – i nu numai- organiza eztori. Invita Invitaii ii se grupau grupau dup dup vârst vârst i importa importan n – femeile femeile trecute trecute de tinere tinereee i fetiele erau mai mrginae – în prim plan erau fetele cele mari i
Corneliu Bogariu
feciorii… Nu lipseau cstoriii … mai tineri. Dei nu avea o desfurare strict; coninutul era variat îi asigura …disciplina individual i ordinea se tia c vine i momentul interesant ( de interes)
pentru fiecare cci
coninutul era diversificat : momente distractive ( întâmplri, glume, cântece, cuvinte de duh…) momentul ,,culinar’’( ,,mâncric’’ ,,mâncric’’ i ,,buturic’’) ,,buturic’’) apoi dans cu strigturi – chiuituri i muzic ( ,,…era unu ’ o’ doi cu fluiera …da’ jucau pân-i lua dracu…’’) i jocuri de cri sau altele …pân târziu în noapte . În eztoare partea feminin urmrea fie formarea viitoarelor logodne fie ,, schimb de experien’’ experien’’ între cele mai tiutoare tiutoare i cele mai proaspt proaspt cstorite, cstorite, - sau altele asemenea. asemenea. La un moment dat se fceau i i eztori litera literare… re… – bune bune i acelea acelea.. Claca. Are funcie utilitar – de întrajutorare pentru persoane individuale
ce trebuie tr ebuie ajutate aj utate sau s au alte al te situaii. si tuaii. Munca este es te principalul princ ipalul aspect as pect al clcii. c lcii. Desigur c pe parcurs sunt momente de divertisment iar la sfârit, drept mulum mulumire, ire, o scurt scurt gustare gustare stropit stropit cu uic uic i poate poate - joc. Claca de tors este mai ,,intim’’ , desfurându-se în cas ; din acest motiv motiv ea se aseamn aseamn oarecum oarecum cu eztoar eztoarea. ea. Exist Exist i un anume anume cântec cântec adresat ,,gazdei’’ la claca de tors
Curs de folclor muzical
Repertoriul pstoresc
Legat de oierit oieri t – o adevrat industrie i ndustrie cu o tehnologie ce în î n principiu a rmas aceeai de-a lungul vremurilor, fr schimbri eseniale – repertoriul este unitar, cântarea instrumental având cam aceleai rosturi în pcurrit,, melodii-semnale’’(vocal-onomatopeic,uierat, fluierat-cu gura sau instrument. • pstorii au avut un rol important în crearea instrumentelor specifice – fluier, caval, cimpoi,... • ei au contribuit la rspândirea culturii populare prin transhuman . • În general, este asemntor ( ca i coninut), cu specific intonaional. ( Apuseni, Moldova,
Dobrogea,
propriu – zonal,
Maramure,…).; repertoriu
cuprinde semnale pstoreti ( ,,porneala oilor’’), ,, la fcutul caului’’ ( dans cu desfurare nespectaculoas dar cu durat lung… (?!),- ,,la msuratul oilor’’ - . a. Repertoriu cuprinde i cântece specifice : ciobneasca, jieneasca, …, doine (instrumentale), balade ( Mioria – azi, în Ardeal (i Hunedoara) circul drept colinda ciobanului ; poemul muzical (muzic programatic) – ,,Când ciobanul i-a pierdut oile’’, ,,Povestea lui Tânjal, ’’ i diverse piese ,,utilitare’’ .
instrument însoitor – fluier fluier
Corneliu Bogariu
Folc Folclo loru rull vârs vârste telo lorr i al al obic obicei eiur uril ilor or vieii de familie A. Folclorul Folclorul copiilor copiilor Cele mai vechi atestri privitoare la manifestri ce in de folclorul copiilor, pentru noi, românii, le avem de la Anton Maria del Chiaro – secretar al domnitorului Constantin Brâncoveanu - dup 1700. E scrie în << Storia delle moderne revolutione della Vallachia >> - ,, S nu se par de prisos cercettorului
c
voi
descrie
jocurile
copilreti / ale
din Valachia… mingea, titirezul, scrânciobul, de-a
caii,
copiilor- nn) de-a
baba
oarba,…’’.Autorul remarc asemnarea acestora cu jocurile copiilor italieni, mrturie
indubitabil a originii latine a acestor… locuitori -( români) :,,
cititorul va vedea în ele dovada c ei (valachii) sunt s unt urmaii vechilor coloniti coloniti lsai de Traian, dup cucerirea cucerirea Daciei’’. El constat existena existena i a altor jocuri, dându-le origine.. turc ; în realitate acelea erau ecouri ale unor vechi culturi locale sau creaii recente de-ale copiilor români. Folclorul copiilor copiilor a luat natere la o vârst când
jocul constituie
punctul central al activitii fiind modul specific de exprimare i manifestare manifestare a celor mici. mici. [ ,,…înelepci ,,…înelepciunea unea i dragostea dragostea copiilor copiilor este jocul,…( L. Blaga) ]. Prin vers, cântec i micare (joc)
copilul ia contact cu mediul
înconj înconjur urtor tor – îl cunoa cunoate, te, i-l apropie apropie i încearc încearc s-l stpâneasc stpâneasc . Bogat i variat în coninut coninut i form, form, folclorul copiilor copiilor ofer posibilitatea posibilitatea de a ptrunde în trecutul îndeprtat al omenirii - …în perioada
,,copilriei
omenirii’’ – deoarece pstreaz elemente ale unor culturi strvechi – obiceiuri, credine arhaice, dar i cunoaterea capacitii de creaie, de transformare i de motenire a tradiiei.
Curs de folclor muzical
Privitor la originea folclorului copiilor
se poate afirma ( i demonstra )
c are un caracter eterogen; productele pot fi proprii, populare dar i din crea creai ia a cult cult (
româneasc - sau strin) – mai vechi sau m noi.
De la o vârst fraged, copiii produc sunete ( ,,vocal’’ sau ,,instrumental’’ –obiecte, jucrii) – pe care le organizeaz dup diferite criterii; oricum – rostul sau funcia acelor ,,sonoriti’’ ,,sonoriti ’’ emise sau produse poart un mesaj (,, o vrere’’) devenind ulterior – ,prin ,,perfecionare’’ ,,perfeciona re’’ – m u z i c . Ca mod de manifestare, manifestar e, folclorul copiilor este cântat, scandat, povestit, ,,dialogat’’, gesticulat sau mimat. Toate acestea au devenit în timp, prin talent
i
genialitate,
mai ,,expresive’’( ,,expresive’’( arte – arta cântatului, cântatului, arta
,,povestitului’’ ,,povestitului’ ’ ,- proz, poezie - arta teatral, arta coregrafic, coregrafic , pantomima. La fel i ,,arta ,,arta plast plastic ic’’. ’’. Ca mod de realizare artistic distingem producii literare ( ne-versificate ne-versificate sau versifica versificate) te) i jocuri jocuri propr propriu-z iu-zise ise ( micare ,,ordonat’’ de muzic ) . Pentru îmbogirea expresiei
sonore copiii folosesc
,,instrumente’’ ,,instrumente’ ’
rudimentare rudimentare pe care i le confecioneaz confecioneaz singuri ( cei ,,mari’’ pentru cei ,,mici’’)- • instrumente ,,aerofone’’ - fluierici, (z-)drâmboaie, tutoaie,.. • pseudoinstrumente
: ,,tulpini’’(ceap, ,,tulpini’’(ce ap, salcie,), - ancii; capsul de
ghind,…,
pieaptnul,… În funcie de t e m a t i c
i m o d de realizare realizar e productele celor
mici se pot clasifica în : 1.Versur 1.Versurii i cântece cântece adresate adresate naturii naturii ( lun lun noua, noua, Soare, Soare, ploaie, ploaie, nori,…), nori,…), vieuitoarelor vieuitoarelor (melc, greiera, albin, broasc, broasc, coco,...) coco,...) , plantelor… 2.Cântece legate de aciune : de joc, de leagn(ca joac), numrtori,…. 3.Jocuri propriu-zise – legate de evenimente din viaa sau imitate).
omului (preluate i/
Corneliu Bogariu
4. Cântece i versuri legate de date calendaristice ( uneori împrumutate de la aduli) – piri, sorcova, pluguorul(-copiii; adulii adulii - cu…plugul), cântece de stea, ,,colinde’’ adecvate … 5. Diverse – versuri de porecle, pcleli, întrebri, …., ,,frmântri de limb’’, vorbire psreasc,… Prin cântec i joc, în naivitatea (inocena) lui copilul crede c poate influena forele naturii : Soarele s ias din nori; melcul s…scoat ,,coarne’’,; s. a. În versuri bine msurate msura te ( scandate) copii deformeaz cuvinte sau inventeaz cuvinte noi, inexistente în vorbirea obinuit : ulcior – burcior; ppdie-die, .a. Ritmica -
Aa cum am mai artat , versurile copiilor au un numr variabil
de silabe (2-12) bazate pe seria de dou optimi - uneori o silab înlocuir cu ,,pauz’’
uneori în combinaii:
Aa cum s-a vzut anterior (ritmul copiilor) pot s apar ,,subdiviziuni’’ sau chiar divizri excepionale-triolete sau mai complicate:
vezi –ritmul copiilor ) • . a. ( vezi
Curs de folclor muzical
Melodica –
Cântecele copiilor au material sonor redus – apropiat vorbirii
( parlato), - scrie muzicale cu note puine - melodii simple, silabice, evoluând pe trepte apropiate ( 2d , 3 m) - rar salturi de 4t p
mai rar
8ava sau 5t . O ,,dezvoltare’’ a ,,scrii sonore’’ poate s arate astfel:
De altfel pentru depistarea depistarea ,,strii vocale’’ i pentru dezvoltarea calitilor vocale ordinea de exersare se face respectând
,,ordinea dezvoltrii
melodice a scrielor’’.
Sau, schematizând schematizâ nd - ,,ordinea apariiei notelor în dezvoltarea melodic a cântecelor’’
Iat i …,,cânt …,,cântecèl ecèle’’ e’’ de-al de-alee copiilo copiilor. r.
Forma
arhitectonic .
Spre deo deosebi ebire de
cânntec câ tecul
adu adulil liloor ,, forma’’
productelor muzicale ale copiilor ne este dat de ,,rândul melodic’’ ( i
Corneliu Bogariu
fragmentarea lui sau ,,picioare’’) ci de m o t i v ce are o durat constant c onstant – seriile de -imi [note/(cu)/pauze] [note/(cu)/pauz e] ,,grupate câte dou’’ dar ce pot avea ,,structuri evoluate’’
sau chiar anacruza ( vezi, ante : coco, bengo…..)
Cântecul de leagn Particularitatea limbajului muzical vocal de a fi supus unei evoluii mai lente decât limbajul verbal cât i de a se putea manifesta independent de acesta – doar prin fredonare sau diferite silabe lipsite de îneles ,,noional’’, repetate uniform , i-a creat , în decursul decu rsul timpului, timpul ui, o existen diferit de cea a textului. Întâlnim în cântecele de leagn sunete de structur premuzical ( ( sunete, ,optite’’, ,,alunecri’’- glissando-uri, . a.)
a cror
execuie
nu
este
contientizat ca ,,muzic’’ iar emiterea lor este cu totul neîngrdit intonaional - liber (spontan ) ce printr-un contur oscilant urmresc fidel inflexiunile - ,,modulrile’’-
afective ale vorbirii; i de asemenea se
constat lipsa unui sunet ,,central’’, polarizator – ca în cazul scrielor pre pentatonice
În cântecul de leagn se manifest
tendina preferenial pentru
formarea unor intervale de 3 m descendent ( , rar ascendent [ 3 m()] – în ,,încheiere’’, 3 M(); 4t p() –dar în final (); Mai puin 5ta p – doar la sfârit de rând melodic. Sistemele sonore.
Structurile sonore
[,,scrie’’( cu sunete-note puine), scri, moduri, -,,game’’]. sunt de la cele premodale pân cele pentatonice-
pentacordice i moduri hepta/octo - cordice. De regul scrile sunt diatonice
Curs de folclor muzical
- uneori trepte modificate apar în cadena final – dup specificul zonei, acolo unde este cazul. D. e. - la noi, uneori – cadena frigic ( tr II) - mai ales în melodii ,,împrumutate’’ din alte specii ( cântec). Iat câteva structuri structuri sonore sonore – scrie i scri – desprinse desprinse din repertoriul… repertoriul… de leagn:
Forma arhitectonic .În .În
decursul evoluiei milenare s-a putut ca de la o
form incipient a unui prim sistem - ce putea semnifica chiar perioada premuzical (,,incipient’’ social) - aflat afl at la grania dintre limbajul vorbit i cel muzical –s se închege cu timpul în o serie de sisteme ale formei din ce în ce mai mai dezvoltate… dezvoltate…pân pân spre spre cântece cântece cu o linie linie melodic melodic ampl ampl i complex – de la sisteme primare ce corespund unor situaii psihofizice - în care se evideniaz celulele sistemului parlato ,,melopeizat’’(,,tânguitor’’) – ,,ca un gungurit’’- ce se amplific (-evolueaz-) la 3-4 ,,rânduri melodice’’ diferite. Acest ,,murmurat’’- cu un ,,ambitus’’ restrâns la 2d M, 3 m, 3M, 4t p, ce se lrgete ctre…8av i ( 9n )..
Acestea sunt fapte – aspecte, evidene -
ale creaiei artistice i
concepiei practicantelor cântecului de leagn.. de-a lungul timpului În realizrile muzicale strvechi se regsesc sisteme de ,, versificaie’’ – de articulare silabic pe 4 silabe; în structura sistemelor mai evoluate – pe emistih se suprapun perfect 4s [+ 4s = 8s.( versul octosilabic)] Celula muzical reprezint
embrionul formei cântecului de leagn dar
într-o manier de existen aproape total diferit de celelalte categorii folclorice(muzicale) . Ea (celula)
se
caracterizeaz caracterizea z
prin
coresponden
organic cu celula bisilabic a textului sau mai bine zis a pulsaiei
Corneliu Bogariu
implicat în activitatea de adormire a copilului – ,,legnarea’’; ,,legnarea’’; astfel, ne apare strict determinat determinat i depend dependent ent de aciunea aciunea ,,a d o r m i r i i ’’ - corespunde impulsului primar vital - ,,oscilant’’ ,,pendulant’’ – ,,du-te – vino’’ . Celula muzical bisilabic se situeaz la baza caracterului m e l o p e i c – iar în cântecul de leagn este evideniat în stadiile de evoluie a lui; este prezent oriunde pe parcursul cântecului de leagn – ( ca onomatopee sau formule de adormire – ,,na-ni, na-ni’’ , ,,abu’’ - ,,s, s, …’’, . a. Celulele ascendente din cuprinsul cântecului, în etapele evoluate ale acestuia, arat o schimbare s chimbare a funcionalitii celor dou sunete s unete din componena celulei primare; asistm la o transformare a structurii melodiei cântecului de leagn, din structur celular ( de 2 silabe) într-o structur motivic motivic - devenit devenit fundamental fundamental în cântecul cântecul evoluat. evoluat. Cam în felul urmtor:
psihofiziologice
• cadena final tipic se realizeaz printr-un motiv special - ,, motivul finalei repetate’’ – uneori cu / prin subton. • privitor la form se relev r elev existena unui sistem general ge neral oarecum labil ce reprezint modalitatea de exprimare liber a diferitelor pri în execuia cântecului de leagn în momentul îndepliniri funciilor sale principale: de adormire, de linitire, de proiectare a viitorului…pruncului,…Cântecul de leagn având o form axat pe 4 rânduri melodice coninând 2 propoziii muzicale de structur celular, împrumut celulele c elulele sau le repet – uneori, în caden, - modificându-le ( variaii)
Curs de folclor muzical
Ritmica
deine un rol decisiv decisi v în cântecul cânte cul de leagn; le agn; ritmul pare ca un
,,impuls primar’’
determinat de necesitatea necesitat ea
adormirii copilului într-o
ambian ambian de dragoste dragoste,, de ocrotir ocrotiree i de speran speran… … • în cântecul de leagn valoarea valoa rea duratei durat ei ,,timpului’’ ,,timpul ui’’ se poate reprezenta prin . sau - firesc, în combinaii de natur iambic - - sau trohaic - - . Existena ,,timpului ,,timpului ritmic primar’’ ne atest i faptul c în cântecul de leagn metrica, ritmul i sunetul muzical se suprapun perfect. • În ,,zicerea’’ cântecului de leagn se poate observa cum o celul ritmic este meninut fie ca intonare propriu-zis propriu-zis fie ca muzicalitate, onomatopee onomatopee sau formul de adormire
• M o t i v u l ritmic este alctuit în general din 4 picioare metrice( rând melodic) ; caracteristic este repetarea de obicei constant pe întreaga melodie – motivul ritmic fiind în acest caz indicatorul nivelului vechimii cântecului de leagn respectiv:
• Trioletul îl gsim rareori rare ori i atunci at unci ca ,,rezultat’’ ,,r ezultat’’ al limbajului limbaj ului vorbit din unele une le secvene ale cântecului de leagn l eagn – sau ,,adapteaz’’ ,,adapteaz’ ’ din mers numrul silabelor sila belor melodiei..
la cel al ,,pulsaiilor ,,pulsa iilor primare’’ pri mare’’ - tiparul ritmic r itmic - al
Corneliu Bogariu
• Se constat o preferin pentru -ime ca unitate de timp în stilul melopeic - cu desfurare curgtoare. Dar nu sunt excluse i alte valori ( vezi-ante) • Stilul de execuie al cântecului de leagn este cel ..silabic’’, uneori cu uoare melisme ( mai cu seam când ,, interpreta’’ are caliti vocale bune); modalitatea de execuie melopeic (,, tânguire murmurat’’) se realizeaz prin folosirea repetat a celulei primare sau a motivelor muzicale provenite din asocierea asocierea acestora dând cântecului un caracter
specific; execuia
parlato –melopeic se caracterizeaz prin mers ascendent pe semitonuri ,,parlato’’ în proz apare prin folosirea tehnicii ,,recto-tono’’ ce se execut de regul mai vioi, conform limbajului vorbit; iat, din Bihor :
Hunedorenii – localnicii - stau destul de slab la acest gen muzical. S-au semnalat
i consemnat câteva – la Boorod i în
( Cerbl,1954)
inutul Pdurenilor
dar , cum se practic adesea – i cu alte specii - unde
melodia specific s-a pierdut se împrumut melodii aparintoare altora… – de obicei … ,,cântecul propriu-zis de stil vechi’’. Desigur, într-un ritm vorbit ( parlato - ,,ad libitum ’’)
Curs de folclor muzical
Repertoriul obiceiurilor legate
de
momente importante ale vieii omului Desigur c
naterea, cstoria
i m o a r t e a sunt
evenimentele ce jaloneaz existena uman .Numai c la o privire mai atent se constat c acestea se succed totui ciclic deschis – nu ca un cerc ci ca o ,,spiral ; adic traseul ,,natere’’ - ,,cstorie’’ -,,moarte’’ dei se simt individual – sunt trite individual totui obtea (comunitateasocietatea) ce consemneaz – le marcheaz social. De-a lungul vremii importana
acestor întâmplri a variat din anumite motive – dintre care
cele ce in de starea economic au ponderea cea mai mare , dar i de ordin
religios
dei pentru români ortodoxia a pstrat în timp ritualuri
adecvate adecvate ….Aa încât pe lâng practici practici tradiional tradiionalee ( multe precretine) se întâlnesc întâlnesc i
religioase religioase s-au, cel mai adesea, practici strvechi strvechi au fost
încretinate . De altfel asta se întâmpla î ntâmpla ca ceva ,,normal’’ din moment ce chiar popoare popoare întregi se (în)cretinau la ..comand. Aa cum obiceiurile de peste an – Crciunul, Anul Nou, i altele - sunt însoite însoite de cântece anume, anume, tot tot aa i evenimentele evenimentele importante importante din viaa omului au un repertoriu propriu . În cele ce urmeaz nu neam propus s facem o prezentare larg
a
celor trei evenimente evenimente importante importante din viaa omului omului – naterea naterea , cstoria cstoria i moartea – ci doar referiri la momentele în care ,,cântecul’’ are ceva de…subliniat
Corneliu Bogariu
• Naterea. Exist practici practici folclorice ( astzi, nu foarte multe)
ce sunt legate de
natere. În judeul nostru se pare c au fost abandonate cci ,,cineva , pe undeva îi mai amintesc parc de … ursitoare…’’ ; deci s-a practicat…Poate nu cu ,, melodie’’
ceva-ceva totui
dar un text rostit adecvat -
…probabil. Dac nici
pentru ,,natere’’- propriu-zis cântrile noastre au cam disprut ,
pentru perioada imediat urmtoare nu s-au pstrat prea bine - …este
vorba de ,,cântecul de leagn’’ prezentat mai sus.
• Cstoria. Este de îneles c nunta reprezint cea mai spectaculoas manifestare la cere particip ca ,,protagonist’’ fiecare dintre noi. Cstoria logodna ; nunta ; i perio cuprinde trei etape – logodna rioada de dup nunt - pân
la…moarte. Numai
c
între
timp … apar
,,roadele’’
cstoriei –
noile…fiine noile…fiine – pruncii, pruncii, coconii coconii - ce reiau ciclul… Cererea în î n cstorie ,desigur, se fcea destul de stul de des prin intermediul ,,peitorilor’’. În legtur cu perioada perioada de ,,prelogodn’’ ,,prelogodn’’ i ,,logodn’’ ,,logodn’’ …aa cum artam undeva, în perioada imediat urmtoare
srbtorilor de iarn, ia rn, - încep
,,încredinrile’’ - respectiv ,,fangul’’ - în care perechile de tineri t ineri ce s-au ,,simit reciproc’’ - s-au cunoscut mai bine ( se potrivesc - ,,se lovesc’’ -!-) cu ocazia srbtorilor srbtorilor - colindat, colindat, sânvsâi, sânvsâi, numratul numratul parilor’’, parilor’’, . a. - . Cândva – nu de foarte
mult ( 1900)
- încredinrile erau
consemnate la ,,primar’’ – chiar se ddea o sum de bani – o ,,garanie’’. Nunta era
un prilej de bun dispoziie, - de solemnitate - de veselie… vese lie…
pentru membri obtei. În felul acesta obtea îi vedea asigurat perpetuarea – urmând … s se nasc copii ce vor deveni la rândul lor membri ai colectivitii. Nunta se anuna anuna de de ctre ,, chemtori’’ chemtori’’ - (vornici). Ei aveau
Curs de folclor muzical
un baston înflorat ( ca la clueri)o inut de srbtoare , i o plosc cu butur – i înmânau ,,invitaiile’’( desigur , nu prea de demult - 1900 …) . Fiind un ,,spectacol’’ total pentru obte – nunta avea personaje cu roluri precise -: mirii ( mireasa i mirele), naii - uneori ,,dou rânduri’’ ( dou perechi ) de nai, socri mari i socri mici, ,,vornicii’’, drutele fetele din partea miresii – acolo unde i când era cazul), stegarul- brdarul (purttorul ,,steagului’’ sau a ,,bradului’’ ce se împodobea la mire…) , lutarii ( -bndaii-), -bndaii-), socciele
( ,, buctr buctrese esele’’ le’’)) i bineîn bineînele eles, s, nuntaii - chemaii
(,,invitaii’’) … Reamintim c la unele momente particip toat obtea mai ales c uneori lucrurile se desfoar simultan în mai multe locuri. Desprirea miresei de fete, a mirelui de feciori se fcea printr-un fel de petrecerea a tineretului - ,, rmpu’’( termen local – oare are legtur cu ,,trampl’’ ,,trampl’’ , ,,crampl’’, ,,crampl’’, ,,crampn’’ ,,crampn’’ pahar cu uic ?). Împodobirea miresei de de ctre ,,tiutoare’’ era însoit de cântec. cântec. Cererea în cstorie - ,,peirea ’’ -
era public ;
asista întreaga
comunitate i era ca un spectacol cu momente distractive în care totul este asemuit cu o… vântoare - vânatul fiind în cele din urm ….,,ciuta sprioas’’ mult dorit de ctre ,, mirel tinerel’’ ( vezi - colinde ! ). Fiind un obicei de ,,fal’’ nunta era primitoare de elemente noi încât pe lâng aspecte strvechi surprind elementele moderne adugate în perioade
diferite. De altfel, cununia civil - la primrie – are o anume
seriozitate ( legi, drepturi, obligaii,..)
apoi cununia religioas – la biseric -
dup care , înainte de intrare la ,,osp’’ era er a un moment dansant general – participa toat suflarea…Participarea la osp era selectiv – doar adulii – cci erau tot felul de momente-întâmplri ce
erau potrivite doar la
osp. Nunta inea ,,trei zile’’ … poate mai mai mult (!) cci ,,banchetul de desprire’’ de
joi seara avea loc
flci , respectiv, de fete i se începea
pregtirea bucatelor pentru ,,usp’’ .În unele pri în ziua nunii prul
Corneliu Bogariu
protagonistei are o pieptntur iar trecerea la ,, neveste’’ ducea i la alt pieptntur iar pentru ,,el’’- brbieritul era un moment semnificativ. Un element important al nunii era ,,zestrea’’ – de altfel ea era pertractat anterior – la…,,încredinare’’. Nu-i vorb…c se fac i daruri pentru noua familie i se danseaz mireasa – pe bani… La ,,momente distractive’’ trebuie amintit …furatul miresei, sustrasul înclmintei miresei – (pantoful)-,apoi ,,jocul conciului ’’din acest moment tinerii se retrag, ospul continuând doar în prezena adulilor cci urmeaz urm eaz episoade la care prezena celor necstorii nu este încuviinat… ,, adusul ginii’’ de ctre soccie este însoit de conversaie savuroas cu naul care pltete gina, . a… Dup miezul nopii, spre zori, mesenii auzind marul de plecare încheie petrecerea…muzicanii conduc naii dup care
revin la …fereastra
proaspeilor cstorii trezindu-i din somn… Din aceast aceast prezentare prezentare ( lapidar lapidar i lacunar lacunar ) reiese c în regsesc
producte
nunt se
literare (- oraii, concrii, strigturi.), manifestri
coregrafice – (unele aparinând doar nunii - ritualuri proprii: jocul miresei, în
toate provinciile rii apoi, ,,zonal’’, jocul drutelor, al steagului, jocul bradului - pomului)
i creaii muzicale , dintre care unele proprii nunii –
dar în ,,variante’’
: cântecul miresei cu denumiri locale -,,De jele la
mireas’’, ( Oa, Maramure, Bucovina)
,, Aleruitul
refrenul
cântecului… ,,Gogea
,,ler
fiicu’’ d
numele
miresei’’
în
care
miresei’’
(Transilvania) ,,govie’’ (Banat) , . a. Pentru btinaii judeului nostru - în principal a inutului Pdurenilor - nunta este un moment de o mare importan pentru fiecare fiin ca i pentru colectivitate - un ceremonial impresionant – într-o atmosfer de srbtoare – un ,,spectacol’’ popular total. Este de presupus (din manifestri
Curs de folclor muzical
ciudate ce par a fi ,,relicve’’,…,,frânturi’’ ) c existau practici a cror semnificaie, semnificaie , astzi, s-a pierdut. Cântecele sunt zise în grup - ,,mai muli… laolalt’’,
la unison;– un
cântec anume, cel puin ca text…- la fiecare ,,episod’’ al nunii : gtitul miresei, desprirea de prini, sosirea la mire ( la socri), ,,învelitul miresei’’ cu schimbarea coafurii - ,, conci de nevast ’’ , . a. Cântecele din repertoriul nupial – de nunt – au text ce este purtat
de
melodii ce se pot grupa în: Melodii de origine veche ; • au scri muzicale reduse - în ambitus de pân la 5 t – uneori 6t i sunet de sprijin ( 4t ); • ornamentaie bogat , cu traseu eu melo melodi dicc spec specif ific ic ; sunete în cadene interioare, - i pe alte note ; • tras
• form strofic de tip binar ( dou rânduri melodice – A,B - cu articulri caracteristice; caracteri stice; ,,motivul muzical’’ ce coincide cu un emistih ; • cadena final (la sfâritul ,,strofei melodice’’) se face prin prelungirea penultimului sunet , pe treapta II, i aezarea îndelungat pe tr. I. • ritmul acestor cântece se înscrie sistemului parlando. O alt al t grup de melodii me lodii aparin a parin vremilor mai apropiate. a propiate. Scri muzicale ,,complete’’ – octocordii - i înc lrgite dar în care se depisteaz structuri (de tip pentatonic) proprii straturilor mai vechi , cu un ,,cursus’’ melodic ,,crenelat-ondulat’’, ,,crenelat -ondulat’’, cu mai ma i puine ornamente ; apare
oscilaia modal
,,major-minor’’ ,,major-minor’ ’ i au o ritmic mai decis - într-un tempo bine susinut ,,quasi giusto’’; forma strofic articulat ,,patrat’’ are doar dou fraze fr aze –cu repetare repetare i constitu constituirea irea refrenului refrenului ( din fraza ,,B’’ ,,B’’ sau ,rar, din fraza ,,A’’) ,,A’’) O grup ce pare c se dezvolt este aceea a ,,cântecelor mai noi’’ ce se nasc prin suprapunerea nu întotdeauna fericit(!), a unui text (fcut !) peste o melodie aparinând altui gen ( cu deosebire de osebire ,,cântecului propriu-zis’’ de stil modern. Dar aceste cântri (noi) interpretate într-o manier adecvat – în ,,rubato’’ ,,rubato’’ i ,,solemn’’,,solemn’’- schimb caracterul melodiei melodiei în ,,ceremonios’’. ,,ceremonios’’.
Corneliu Bogariu
Piese instrumentale propriu-zise propriu-zise
de nunt sunt puine ( E C -1955 ) o
variant melodic a cântecului miresei i o melodie mar - ,, P drum’’…
- cântecul miresei .( Gole – fragment)
- La ieire din biseric – de la cununia religioas ( Haeg ! - ?)
Moartea -În vremuri vremuri strvechi, strvechi, precretine, precretine, practicile practicile legate de ,,moarte’’ ,,moarte’’ erau - i ele – prinse într-un sistem ritualic, însoit de ,,muzic’’ - sunete produse cu ,,instrumente rudimentare’’ i ,,vocal’’- incantaii, invocri -… melopeizate…Desigur, odat cu apariia religiei, ritualurile evolueaz – i, sigur muzica se
rafineaz…Despre religia strveche – cu zeul central,
Zamolxis - nu ne-au rmas prea multe documente ...materiale ( i care exist exist sunt sunt greu greu de depista depistatt i de ,,accesa ,,accesat’’ t’’ ! ). În schimb schimb au rmas rmas ,,cânt ,,cântri’ ri’’’ ce potri potrivit vit stru structu cturilo rilorr lor par a veni veni din antich antichita itatea tea precretin. În timp unele s-au pierdut, altele au suferit transformri ( mai mici sau mai mari) i s-au adugat câteva . Din ,,piesele muzicale’’ mai
Curs de folclor muzical
cunosc cunoscute ute practi practicate cate înc înc i
astzi astzi aminti amintim m : semnale funebre ( clopot,
cântec ecul ul brad bradul ului ui, cântecul zorilor , cântece de priveghi – toac,…bucium,..), cânt
pe alocuri cu jocuri specifice ;…i, mai apropiat de zilele noastre- - verul de jale .
Cândva cel mai practicat era bocetul .
În judeul judeul Hunedo Hunedoara, ara, iari inutul inutul Pdureni Pdurenilor lor este pstrtor pstrtorul ul înc viu a multor practici legate de moarte. Iat: Bocetul - este
îneles
de folcloriti (etnomuzicologi) ca ,,o revrsare
melodic melodic a prerii prerii de ru’’ dup dup defunct. defunct. ( C. Briloiu); Briloiu); i el ( bocetul bocetul ) este adresat mortului ca … so ( soie), unchi (mtu)… - un cântec simplu cu caracter de improvizaie (potrivit…situaiei) i în care se povestesc aspecte din viaa decedatului decedatului reieind reieind i relaia dintre dintre acetia . Este de reinut c bocetul - de regul - este zis de ,,bocitoare’’- (,,tiutoare’’ -numai femei, sau-rar- fete.)
-[,,…
zi-i una
ca
din
partea
mea..’’]
Scriele ,,nominale’’
Melodie simpl , în scar ce
provine dintr-un tetracord coborâtor –
(dorian-antic, sau frigian-medieval ) puin lrgit [ do2-(si1,la1,sol1,fa1#,)re1]
Corneliu Bogariu
Curgerea melodic este coborâtoare deci ,,scara muzical’’ va fi i ea descendent…
Ritmul cântecului este silabic - parlando – rubato Cântecul bradului. Dac persoana decedat nu este învârst brad ’’ ’’
,,se face
. Tierea bradului de ctre feciori ( în numr impar), dup alegerea lui,
se face cu lovituri de secure -,, ..fietecare d
odat…’’ Pe traseul
aducerii bradului bradului spre casa defunctului i spre cimitir
se zice ,,a
bradului’’ -uneori dup înhumare. Textul patetic
prezint o paralel între soarta tânrului brad ( ales
anume) i persoana pentru care a fost luat din locul lui firesc – din munte i aezat la mormântul ,,destinatarului’’ – unde se va veteji i în î n cele din urm se va usca… Sonoritatea cântecului bradului este cu totul impresionant – momentele în care se ,,zice’’ cântecul, coninutul textului i nu în ultimul rând interpretarea muzical – tempo larg, desfurare trgnat, ornamentare bogat, i prelungirea unor sunete - dau solemnitate… melodiei. Iat - de pild din Muncelul Mare :
Scar restrâns în ambitus de 5t cu substrat tritonic re1-.(mi1 )-sol 1-la1 cu pien instabil ( fa-fa#) i caden pe mi1 (tr II) ; un curs melodic, în general, descendent; ritmul încadrabil în parlando într-o micare lent .La
Curs de folclor muzical
sfâritul ultimului rând melodic ultimele dou silabe s ilabe ,,se înghit’’ apocopa dubl - ,,Ru, te-ai duple’(-ca-tu) ’’. Cântecul zorilor. – se cânt dimineaa, la fereastr, de ctre femei invocând
zorile s-i întârzie…ivirea – în felul acesta câtigându-se timp… Cântecul de priveghi - aproape a disprut; l-a mai consemnat E. C.
( –1954,Btrâna); Decedatul în dialog cu moartea îi cere îngduina de a mai rmâne cu ai si. Strig moartea la fereastr
asemntor cântecului de priveghi – se cânt
înaintea scoaterii mortului din cas – doar sporadic ( Lunca Cernii -). Harângul se trage-n lunc
întâlnit izolat ( Meria) - un ,,cântec’’
care
este pentru cei morii departe de cas [ Tragerea clopotului în ,,dung’’ – pentru situaii deosebite !?! sau ,,…se trage în Lunca – localitatea – comunareedin (Lunca Cernii de Jos, Lunca cernii de Sus ) - deci, ar putea fi o confuzie … lunc- dung – Lunca . (Cernii – localitatea - ,,comuna’’) . Verul de jale
- de origine semicult – melodia
unei zone mai întinse din Ardeal.
i versurile sunt comune
Corneliu Bogariu
Alte genuri – neocazionale Balada, doina i cântecul proriu-zis sunt forme de exprimare muzicalvocal individual-solistice. Ele nu sunt legate de un anume c e v a – eveniment, prilej, ocazie. În judeul Hunedoara, privitor la aceste forme, astzi lucrurile exist întrun anumit fel în vatra satului – la nan Floare Fl oare sau baci Gheorghe – ei înc o mai au în fiin ; apoi, destul de diferit - în mintea lelei Maria i bdiei Ion – ce s-au format într-o cultur ,, modernizat’’ prin coal ; i, cu totul diferit în ,,gura’’ tineretului… - a informrii superficiale i / sau eronate – m refer la confuziile care se fac fa c între termeni ( balad – doin – cântec propriu-zis vechi). Trebuie reamintit ceea ce am mai spus …: c judeul Hunedoara are inutu tull Pdu Pdure reni nilo lor r – versantul estic câteva suprafee folclorice distincte : inu egului lui ; Zona Mom Momârla rlanilor lor ; Vatra al munilor Poiana Rusc ; ara Haeg Ortie-Geoagiu ; Vale ( Valea Valea a Mure Mureul ului ui Mijlo Mijloci ciu u ; Aria Moilor de Sud ( Criului Alb). ). Aa c o caracterizare exact sub aspect muzical-tehnic a baladei , doinei i cântecului propriu-zis de stil vechi nu ar fi atât de dificil pe cât de întins i …plicticoas. …plicticoas. Totui, vom purcede la un demers demers pe baza unor elemente cât de cât reprezen reprezentabi tabile le …
Balada. Ca modalitate de exprimare în c e r e r e balad baladaa instrumentist
faa unui
a u d i t or i doar l a
presu presupu pune ne cel pui puinn un rapso rapsodd – vocalist i (cu un)
cci momente solo alterneaz cu momente instrumentale…i
Curs de folclor muzical
arhitectur al m o d chiar vocalitate însoit de instrumental . De o form arhitectural
e l a baladei baladei nu se poate poate vorbi vorbi dar o structur general este desluibil. Termenul - ,, balad ’’ – întâlnit iniial în 1852, la Vasile Alecsandri – îi are originea în ,,ballare’ ’ (a dansa ) la români este un gen ,,de ascultat’’ - nu de dansat (aa cum a rmas doar la câteva popoare europene) . Balada este o n a r a i u n e de mari dimensiuni. În ciuda
prezenei
unor aspecte adesea fantastice ( hiperbolizate,
,,imposibile’’, de neînchipuit) baladele au un substrat real – personaje i fapte ce au existat exista t cândva iar memoria comun le-a pstrat limitat l imitat sau sa u ,,transformate’’… ,,transformate ’’… dar expresiv ( aici – în balade). Tematica literar
general a baladei este foarte
variat -
fantastice ( Soa Soare rele le i Luna Luna ) ; vitejeti (cotropitori, haiduci, hoomani,- nu hoi !…); curtea
feudal ; familiale
( îndrg îndrgos osti tiii, ii, soii, soii, prin prini i i
copii, fraii ; jurnale orale (evenimente deosebite ). Geografic, balada, are o rspândire mai dens în sudul rii dar prezena ei este semnalat semnalat diferit diferit i în celelalte celelalte întinderi întinderi Cerinele de interpretare i zicerea baladesc precum i o structur muzical difer de la o zon la alta - de la un loc la altul – uneori chiar i în … vecinta vecintate. te. Desigur, aceasta i datorit provenienei din straturi diferite ( mai vechi sau mai noi) . Vom întâlni balade în care predomin declamarea epic – mai mult la lutari,
mai puin la ,, rani rani’’. De asemenea, mai cu seam în Ardeal,
întâlnim balade a cror melodii se poate confunda cu melodiile cântecelor propriu-zise de expresie epic având o structur ,,strofic fix’’ i chiar texte texte de balade balade pe melodii melodii de colinde. colinde.
Vocal -muzical în
balad suveran este recitativul epic.
Corneliu Bogariu
Forma muzical a baladei form liber
d e b u t e a z cu un preludiu instrumental în
ce poate fi diferit de ,,melodia’’ propriu-zis din cuprinsul
baladei; este urmat de un fel de a t e n i o n a r e, de pregtire a auditoriului cântat at …: ,, Am s v pentru a s c u l t a r e i se face printr-un text rostit sau cânt
zic o-’ntâmplare / / S se mire mic i mare / De ce a fost s fie / …’’. Preludiul
(instrumental) i introducerea (vocal-rostit…artistic !…) pot s
lipseasc. Execuia propriu-zis, vocal, a baladei‚ baladei‚ începe frecvent cu un sunet acut
- uneori nu
prea prelungit - ca o i n t e r j e c i e dup care
urmeaz formula melodic iniial ( uneori repetat ) . Interpretarea continu vocal-solistic cu prezentarea întâmplrilor legate de subiectul baladei delimitate de momente instrumentale ce intervin între e p i s o a d e l e literare ale povestirii. Aceste
interl interludi udiii instru instrumen mental talee
dau
posibilitate
interpretului fie s se odihneasc (vocal) fie s-i reaminteasc textul ; ele apar la sfâritul unui p e r i o d literar. Fiind mai multe, dau impresia unei alctuiri s t r o f i c e dar flexibile. Când vocalistul este i instrumentist ( obligatoriu - violonist ) s f â r i t u l
strofelor (intermediare) este subliniat
prin intervenia instrumentului în c a d e n e - ,, lutarul’’ urmrete continuu melodia ( mai
vocal vocal cu sprijin instrumental dar într-o dinamic mai sczut.
î n c e t ).
Aceast împletire muzical – între melodia vocal i
(aproximativ!) aceiai melodie instrumental este ceea ce se numete în muzic e t e r o f o n i e. O formul formul ,,literar’’ încheie balada – ea nu are obligatoriu legtur cu coninutul naraiunii ( povestirii) ci este ca o ,,întoarcere’’ la realitatea în care se ascult ,,povestirea’’…( …,,i-acum! -/ Ia, mai toarn-n phrel / S ne veselim niel !…’’…) În baladele mai întinse aceste aducere în
realitatea
concret
,,h i a t’’ -uri de
pot s apar de mai multe ori
( delimitând ,,strofele’’ – calupuri de versuri )
Curs de folclor muzical
În ,,continuarea’’ baladei se articuleaz, dup un îndemn îndemn vocal strigat ,, Vivart !…’’ –, o melodie de joc.
Desf Desfura urare re schema schematic tic litera literar r
Preludiu Introducere Episod Ep…-Ep…- ultim Ep Formula ,,Vivart’’ Instrumental recitat literar melodie ,,închinare’’ final de dans
Desfurare schematic muzical Formule Introducere (turnùri) declamat melodice sau cântat caracteristice ( formule melodice caracteristice )
Episoade vocale în alternan cu interludii instrumentale; ( sfâritul episoadelor episoadelor vocale poate fi subliniat instrumental – eterofonie )
Formul de încheiere -,, vivart’’-
melodie instrumental de dans
Desigur, Desigur, aceast s t r u c t u r a r e nu este absolut absolut obligatorie… obligatorie….. În exprimarea
muzical
domin
melodia silabic (,,un
sunet – o
silab’’) – fr ornamente…sau foarte puine – apogiaturi simple, duble ( mai mari - rar ); r e c i t a t i v u l recto – tono
(monoton)
m el od ic
( vorbire melodizat ) sau
joac un rol important la
susinerea
expresiv a baladei î n s t r u c t u r a r ea ei . ,,În desfurarea seciunii mediane – cea mai important, s.n. – combinaia de
formule melodice
recitativul
( transpuse, modificate ritmic sau melodic,…) cu
recto-tono i ,,parlato’’ dau, practic, posibiliti
i m p r o v i z a i i
nelimitate de
unor interprei talentai…( Ghe. Oprea & L. Agapie Agapie -
,,Folclor muzical românesc’’- Bucureti,1983,pag.286 ). P r o f i l u l melodic d e s c e n d e n t al formulei iniiale a baladei uneori este precedat de i n t e r j e c i i mono-sau poli- silabice (Of, of, of, of, !…) Melodiile din seciunea median se bazeaz pe transformri i variaii ale celulelor, adesea, regsibile în formulele iniiale; profilul melodic al
Corneliu Bogariu
m e d i a n e l o r este de regul c o b o r â t o r sau e r p u i t o r (crenelat, ondulat,…). Totui aspectul sonor general al ,,baladei’’ este d e s c e n d e n t. Tot ,,vocal’’ semnalm prezena unor fragmente zise ca o rostire uor muzicalizat - ,,b s m i t e’’. A m b i t u s u l, în general, al baladelor nu este prea extins dar cu cel al formulelor mediane mai restrâns. M e r s u l m e l o d i c este predominant t r e p t a t ( alturat) îns nu lipsesc
sunetele
de
s p r i j i n, g l i s o n d o - uri (alunecri) pe
întinderea unei c v a r t e / c v i n t e sau chiar mai mari - în sens suitor sau coborâtor .
Ritmul parlando ( rubato ) este propriu baladei; aspectul
giosto silabic
este provenit provenit din cel p a r l a n d o
quasi
prin marcarea marcarea uoar, uoar,
uneori, cu durate mai mari a silabelor accentuate… Dar…la mirare c
noi…,, câte bordeie atâtea atâte a obiceie ’’…Aa încât nu-i de b a l a d a ( i ) în judeul Hunedoara este, înc, zis des în
c o l i n d a t (drept colind a ciobanului – a celor ce au oi…mai multe executat de ceat ; probabil,
cândva, în
) –
aceiai c o n j u n c t u r –
anume,, o mulime care petrecea’’ ; zbovind la câte-o gazd ( mai înstrit – în Ardeal-!- )
la c e r e r e (!?!) se spunea (i) o b a l a d (desigur,
mulii avâ având nd oi… oi… …M i o r i a (?!?) era preferat… cei mai mul
Uneori este zis ca i c â n t e c p r o p r i u – z i s aproape,,doinit’ - ,, La Poiana Mrului’’ (,,A Mantului’’--
Lunca Cernii – M. I) sau cu întorsturi
(turnri) melodice împrumutate ( ,,A Vlaicului’’ –Nojag-F. C.). De îneles, sporadic o întâlnim mai popular
r e c i t a t ( ,,Nevasta vândut’’
cu
seam ca
poezie
Mgura, M. M ). Probabil,
cândva au avut i ,,melodii’’ dar care s-au uitat – s-au pierdut ori n-au avut ( !?…). Oricum - bine c se mai p r a c t i c !…
Curs de folclor muzical
Mai spunem c în repertoriul pstoresc se semnaleaz sporadic i ,,Când i-a pierdut ciobanul oile
notat fr text (în ,,Antologie folcloric din
inutul Pdurenilor – Hunedoara’’ , Ed. Muzical, Buc.,1959, pag. 129. -) . De bucuria buc uria gsirii oilor, la sfârit, ciobanul trage o ,, zîcal’’ de joc ce poate aminti de
,, vivart’’-ul din ,,balada întregit’’ Pe alocuri cei
chestionai ,,… parc …’’ …’’ îi amintesc de o asemenea p o v e s t e … Dm mai jos spre exemplificare ,, A Mantului’’
La Poiana Mrului La Poiana Mrului Pate calu Mantului;
Viñeri sara l-o ’pucat – Viñeri sara l-o ’pucat, Dumiñic l-o-ngrpat…
Calu Calu pae pae î rân rân cheaz cheaz Calu Calu pae pae î rân rân cheaz, cheaz, Mantu Mantu doarme doarme î viseaz viseaz …
Duminic p la d zçe zçe Duminic p la d zçe zçe Lumea(?) tt îl petreçe
Mantu nu-i î Mantu nu-i – Dumiñic la un çeas L-o ’puca ’pucatt un vr e-a lui lui Te clopole-or tras – L-o ’puca ’pucatt un vr e-a lui lui Te clopole-or tras ……………………………………… i, alta …
Corneliu Bogariu
Vlaic Vlaicul ulee – fiu fiu de ran ran,, mi, mi, Singur Singurel el i-ai i-ai fcut fcut plan, plan, mi, mi, [ Ca s faci aeroplan, mi(?)]
Vlaicule, Vlicuule (mi)(!) Ca s faci aeroplan, mi i s treci peste Vulcan, mi, Vlaicule, Vlicuule (mi) Aeroplan Aerop lan i-ai i-ai fcut fcut,, mi, mi, Jos în munte tu-ai czut, mi, Vlaicule, Vlicuule (mi) Când ai fost s treci Carpaii S dai mâna cu-a ti frai
Curs de folclor muzical
Doina
Generaliti • D o i n a se cânt solo, oricând, în intimitate sau în public – fr a necesita un anume prilej. • Doina s-a dezvoltat în perioada intens pstorit difereniindu-se de-a lungul vremurilor în plan regional – zonal. În unele regiuni melodia este adaptat la texte poetice lirice sau texte ocazionale ( în raport de necesiti – texte pentru cununa grâului, bocet,…, cântec de leagn. • N. Iorga consider c originea sa ( a doinei) ,,trebuie cutat în vechea muzic a tracilor – strbunii strbunii tuturor tuturor naionalitilo naionalitilorr de la Carpai i din Peninsula Balcanic’’; referiri la doin întâlnim la Cantemir i Sulzer . • Teoria naionalist - cum c doina ar fi neao româneasc – (teorie romanticilor) – este cltinat puternic de cercetrile folcloritilor în Balcani, în Ucraina, i…în îndeprtata Spanie ( !?). Dup cercetri mai noi s-a constatat c termenul doin i chiar versuri ca ,,hai mândr i doina’’, ,,cine-a ,,cine-a zis doin doina, a, doina’ doina’’’ sunt sunt cunosc cunoscute ute i la letoni letoni i litua lituanie nieni… ni… • Terminologia popular a d o i n e i ( numele ei) variaz lung , hore, cântec
regional : hor
( în Transilvania), cântec lung, …ca la Jii, oltenesc, de
jale, de codru ,de coast …Termenul …Termenul ,,doin’’ se pare c s-a rspândit prin intermediul crturarilor ( preoi, învtori, …, dascli) în ultimele secole aplicându-se la orice melodie interpretat rubato, ad libitum, - ornamentat intens intens ( melisme) melisme) i cu caracter caracter melanco melancolic… lic… • Doina se delimiteaz de cântecul propriu-zis (cu care, de câtva c âtva vreme, se confund chiar i de practicani - ,,cântrei fcui – nu nscui’’…) prin expresia artistic - ,,cântecul doinit’’ are form fix, uneori concis, clarstrofic ; doina îns este un gen improvizatoric neavând un contur fix ; maniera de interpretare are i ea o importan deosebit…Forma i valoarea artistic a doinei depind de gradul de trire emoional, talentul i
Corneliu Bogariu
expresivitatea interpretului ( care este i ,,creatorul’’ în fapt a doinei cci interpretul ,,recreeaz’’ productul însuit cândva aducându-i elemente cerute, simite, de moment…) • Ctin Briloiu, prin d o i n improvizeaz
înelege o melopee pe care executantul o
într-o continu variaie pe baza unor formule i procedee
proprii, tradiionale, într-o form liber (deschis).
Trsturi Trsturi specifice i alte probleme probleme muzicale muzicale generale generale privind doina - suflul larg al frazelor muzicale este dominat de bogia de ornamente. parlando-rubato) cu raporturi de durate de - ritmica liber (in general - parlando-rubato
1:4 1:4 i chia chiarr 1:8 1:8
- forma arhitectonic liber - alternan
dintre
episoade improvizatorice
cu recitative i formule melodice ample. - fraze inegale ca dimensiune dei se atern pe un tipar metric tipic ( octosilabic) - elementele stilistice vizeaz atât • emisia specific local – colorarea vocalelor, uneori cu sunete înghiite, gâlgâite,…, o ,,zicere’’ individualizat’’ cât i • sistemul sonor (scri) i frecvena ornamentrii – melisme ( pe trepte importante ale scrii), libertatea de ,,modificare’’ (variere) a duratelor i combinarea valorilor ,, ritmului’’, precum i • modul de îmbinare a versului cu fraza muzical (lrgirea versului cu interjecii, refrene,) dar i • altele – cum ar fi ,,intonarea netemperat’’ ( ?!- uneori cu impresia de ,,fals’’!?) a unor sunete.
Curs de folclor muzical
• doina prezint astzi stadii diferite de evoluie – doina maramureean pare s fie mai arhaic decât cea olteneasc • se observ diferenieri zonale • doina a suferit suferit transformri inegale prin actualizri i influene ale altor genuri – mai ales a cântecului propriu-zis vechi. • se poate afirma c doina este înc vie în câteva regiuni – Oltenia (N), Muntenia, Moldova, Bucovina i Transilvania (N). În Banat se execut doar instrumental; de asemenea , în Bihor, doina vocal a disprut; în schimb a câtigat teren cântecul propriu zis ( vechi) cu intonaie…,,doinit’’ ( în sens de melodicitate deosebit ) • tematica literar indic izvorul ei în viaa via a de toate zilele i este de o impresionant varietate i realism - menirea ei fiind de a zugrvi întreaga complexitate a vieii omeneti, a individului sau a colectivitii – în primul rând
frmântri
interioare : dragostea, dorul, suferinele, nemulumirea
social, viaa haiduceasc, revoltam… • în timpul execuiei ex ecuiei apar numeroase interjecii (muzicale) ajungând la 4-5 silabe ce se zic pe un desen melodic specific ; uneori frazele muzicale sunt amplificate cu un fel de refren – d. e. -,, hai, doina i doinà’’ sau ceva asemntor. sub aspect muzical reinem - scri intonaionale nemodulante
- dar adesea ade sea
modificat suitor ()-[ 4t + ] sau eolicul cu 4t+
modul doric do ric cu tr. IV
Corneliu Bogariu
=> desigur în acest fel pot aprea elemente de cromatizare- fie ca secund mrit ( 2d M+ între fa1-sol1 #) sau ca succesiune de dou secunde mici ( 2d m între sol1# - la1- si1b) . Uneori întâlnim melodii cu scri pentatonii , pentacordii sau hexacordii – care provin din scrie oligocordice – prepentatonice. - formule ritmico-melodice ritmico-melodice individualizate : formule iniiale ; alternarnarea repetat a unor trepte - ele formeaz celule generatoare de fraze, prin repetri, transpuneri, varieri, ornamentri,…
formule formule mediane mediane se înfiri înfirip p i se contur contureaz eaz
prin prin insist insisten enaa pe
aceiai treapt ( recitativ recto-tono), recitative melodizate, ornarea treptelor principale ( uneori melisme ample, prin diferite aspecte de grupet, mordent, apogiaturi simple sau multiple, …) ; în cadenele formulelor interioare se prefer desenul descendent; amplificarea sau simplificarea formulelor. . a . Toate acestea sunt procedee care se regsesc în constituirea formulelor mediane. formula excesiv ornat .
final
este de regl un recitativ sau un desen melodic
Reinem c formulele iniiale i formulele finale sunt mai
,,stabile’’ – cele mediane , cu un vdit caracter improvizatoric. - forma forma arhitectonic este
l i b e r ; formulele introductive i formulele
finale sunt pilonii în interiorul crora
se desfoar ,,melodia’’ – format
din fraze inegale, cu frazare liber – ca o ,,strof elastic’’.
Curs de folclor muzical
Distingem la fiecare doin, în concluzie, trei pri: 1. Partea de începere ce poate s cuprind o formul cu caracter facultativ zis pe silabe (sau interjecii – of, da; ai; . a. ) uneori urmat de un sunet lungit cu o apogiatur
inferioar sau echapée, fie o formul
iniial cu caracter regional, ( sau zonal, local, stil propriu de interpretare,…) 2. Partea median , alctuit din formule melodice care alterneaz liber, uneori cu repetri sau dup inspiraia de moment a interpretului; numrul rândurilor rândurilor melodice melodice variaz i el de la o execuie la alta chiar chiar la acelai interpret… 3. Partea încheiere poate fi constituit c onstituit din 2-3 fraze (înrudite) ce se succed fr întrerupere. - libertatea improvizaiei la doin depete cu mult ,,obinuitul’’ celorlalte genuri ( balada, bocet,..) i se refer cu precdere la modul de ornamentare – i chiar de articulare (îmbinare i alternare) a elementelor tradiionale dup maniera cunoscut - de pild, la orientali – principiul ,,mâquam-ului’’. Fora emoional a doinei rezid în echilibrarea elementelor ,,recitative’’ cu cele ,,melodice’’ rezultând o expresie liric ,,inexprimabil’’ altfel… Se
cunosc
dou
tipuri
de
doin – doina
vocal
i
doina
instrumental. Doina instrumental instrumental aparine fie stilului vocal (chiar sunt transformri i adaptri la instrument a unor melodii vocale-!-) fie stilului
Corneliu Bogariu
instrumental – acestea constituie o categorie aparte cea luat natere i s-a dezvoltat în cadrul vieii pstoreti. Doina instrumental de origine vocal se deosebete de doina vocal prin suflul larg al frazelor, formule tipice instrumentale, ambitus larg i ,,mobilitatea’’ ( alterarea) frecvent a notelor – sunetelor. Privitor la modul de execuie i trsturi stilistice remarcm : • doina vocal propriu-zis propriu-zis spuneam c este difereniat zona (maramureean, (maramureean, olteneasc, bucovinean, …) dar cu un numr mare de tipuri i subtipuri ( sau ales sub aspectul coninutului literar – ca tematic.: doina haiduceasc, doina de înstrinare, doina de codru,…) • doina instrumental este executat la instrumente aerofone ( cimpoi, fluiercaval,) sau ,,lutreti’’ (cordofone – vioar, viol-,,braci’’ ); ele au denumiri speciale-generice: ,,a oilor’’, ,,a ciobanului’’, …i ,,ireagul’’ - astzi, astzi, prin ireag’’ înelegându-se înelegându-se aproape ori ce ,,zîcal’’ instrumental ce însoete pstorul în ,,relaie’’
cu turma – o adun, o pornete, o conduce, o
oprete,…,,..pân mân’c … le mai zîc din fluier…’’ ( ?! poate invers – le ,,zice’’… ca s mnânce… linitite ! ?) Doina de dragoste influena lutarilor
- de origine mai nou. A luat natere din practica i pe baza elementelor tipice ale doinei, a stilului melodic
ale cântecului propriu-zis i probabil a muzicii orientale adus de acetia (,,lutari’’). Denumirea de doin de dragoste este improprie – provizorie - i se datoreaz tematicii literare – exclusiv de dragoste ( chiar excesiv), uneori cu accentuarea erotismului ( apropiat de ,,subcultur’’ langurozitate i libidinism - vezi o imens parte din ,,manelele actuale’’ - cci ,,maneaua autentic’’ are o oarecare
valoare !) sau cu funcie distractiv. Sub aspect
muzical ,,doina de dragoste’’ prefer scri muzicale cromatice sau cu o mare mobilitate a treptelor,; abuz de ,,sensibile’’ ; melodii cu caracter cantabil , în registru acut, cu refrene regulate ( versificate- ,,prinse’’ în
Curs de folclor muzical
calup); calup); cu ornamentaie ornamentaie bogat bogat i tendin tendin spre o ,,ritmic ,,ritmic msurabil’’ msurabil’’ în rubato …sau
,,giusto’’- cu pasaje vioaie însoite de ,,iitur mrunt’’.
Corneliu Bogariu
Cuprins
Preliminarii ....... ............. ............. .............. .............. ............. ............. .............. ............. ............. .............. ............. ......9 Diferenþieri,, delimitãri, noþiuni – definiþii Diferenþieri definiþii........... ....................... ....................... ....................9 .........9 Folclorul în Artã ºi funcþia lui socia socialã lã .... ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ ........ .... 1 0 Valorile V alorile folclorul folclorului ui ............ ........................ ....................... ....................... ........................ ....................... ....................... ........................ .............. ..11 11 Relaþia folclorului cu tradiþia ........... ....................... ....................... ....................... ....................... ....................... .................. ...... 1 3 Sincretismul .......... ...................... ........................ ........................ ........................ ........................ ........................ ........................ ........................ .............. 1 4 Personalitãþi din cultura cultura românã despre despre folclor ........... ...................... ...................... ................... ........ 1 6
Etnomu Etn omuzicol zicologie ogie ...... ............. .............. .............. ............. ............. .............. ............. ............. .............. ........... .... 19 Generalitãþi........................................................................................19 Fãuritorii etnomuzicologiei româneºt româneºtii .......... .................... ................... ................... ............... ..... 20 Hãrþi .......................................... .......................... ............................... ............................... ................................ .......................... .......... 23 Date ºi aspecte privitoare la judeþul Hunedoara ........... ...................... ...................... ............... .... 2 5 Geografia Geograf ia............ ........................ ........................ ......................... ......................... ........................ ........................ ........................ .............. 2 5
Istoria ........... ....................... ........................ ........................ ........................ ........................ ........................ ........................ ..................... ......... 2 7 Etnografia Etnograf ia ............. ......................... ........................ ........................ ........................ ......................... ......................... ...................... .......... 3 2 – Câteva
obiceiuri ºi practici folclorice consemnate
în judeþul Hunedoara ........... ...................... ....................... ........................ ....................... ....................... ........................ .............. .. 4 1 Folclor hunedorean în atenþia cercetãtorilor ºi a altor oameni de culturã ............ ....................... ....................... ....................... ...................... ....................... ................ .... 4 6 A. Folclor literar ............ ........................ ........................ ........................ ........................ ........................ ...................... ..........4 6 B. Folclor muzical ........... ....................... ........................ ......................... ......................... ........................ ................... .......5 1
188 18 8
Curs de folclor muzical
Concepþii ºi teorii despre folclor ........................................ 54 Principii. Metode. Tipu Tipuri ri de cercetar cercetare e .............. .............................. ................................ ................... ... 55
Princcip Prin ipii ii .......... .................... ................... ................... .................... .................... ................... ................... .................... ................... ........... 56 Metode Met ode .......... .................... ................... ................... .................... ................... ................... .................... .................... ................... ........... .. 57 Tipurii de cerc Tipur cercetare etare ................ ................................ ................................ ............................... ............................... ................ 58 Trãsãturi Trãs ãturi generale ºi specifice ale folclorului ................ ................................ .................... .... 59 Caracter colectiv colectiv,, caracter oral, anonimatul, caracter cara cter sinc sincreti retic, c, cara caracter cter naþio naþional nal ......... ................... .................... ............. ... 59
Organologie Organ ologie popu popularã larã ...... ............ ............. ............. ............. ............. ............. ............. ............. .......... ... 61 Clasificare Clasific are ................ ................................ ................................. ................................. ................................ ...................... ...... 61 Pseudoinstrumente, instrumente - idiofone, membranofone, membranofon e, aerofone, cordofone .......................................... 6 1 Formaþii .......... ...................... ........................ ....................... ....................... ........................ ....................... ....................... ....................... ........... 6 3
Morfologia Morfol ogia cânte cântecului cului popu popular lar ...... ............ ............. ............. ............. ............. ............ ........ 64 Poeticã ºi versificaþie ..................................................... .............................................................. ......... 64 Trãsã rãsãturi turi gener generale ale ale ale versulu versuluii rostit rostit .............. .............................. ................................ ................... ... 64 cântat tat ......... .................. ................... ................... ................... .................. ........ 68 Generalitãþi privind versul cân • Tipare de vers68 – Fracþionare ............ ....................... ....................... ....................... ....................... ....................... ....................... ...................... ..........6 9
........................ ......................... ......................... .............. 7 0 Elemente ce apar în interpretarea vocalã ............
Alte elemente ºi aspecte ale melodiei... melodiei.................. ............................... ........................... ........... 73 Picioare Picioare metrice ........... ....................... ........................ ....................... ....................... ........................ ....................... ....................... ............... ... 8 0
189
Corneliu Bogariu
Sisteme sonore sonore....................................................... .......................................................................... ................... 86 I. Sistem Sistemee oligo oligocordi cordice ce ............... ................................ ................................. ................................ .......................... .......... 86 A. co cord rdii iile le ......... ................... ................... ................... .................... ................... ................... .................... ................... ........... .. 86 B. ton toniil iilee ......... .................. ................... .................... .................... ................... ................... .................... ................... ............. .... 87 II. Sisteme Sisteme pen pentat tatoni onice ce .......... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................ ...... 89 III.. Pe III Pent ntac acor ordi dii-h i-hexa exaor ordii dii .............. .............................. ............................... ....................................... .......................... 90 IV.. Scãri IV Scãri heptaco cordi rdice ce ......... ................... .................... ................... ................... .................... ................... ................. ........92 92 + modu moduri ri trans transpuse puse .......... ................... ................... ................... ................... ................... ................ ....... 95 • Moduri acu acustic sticee ........ .................. ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................. .......96 96 Mod Moduri uri cro cromat matice ice ......... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ............ .. 96 Mod Moduri uri ultr ultradi adiato atonice nice.............. .............................. ............................... ............................... ........................... ........... 97 Cadenþ Cad enþa a ......... ................... ................... ................... .................... ................... ................... .................... ................... ................... ............ .. 98 Formula cadenþialã................................. cadenþialã............................................ ....................... ........................ ........................ .................. ...... 9 8 Analiz Ana lizee .................. .............................. ........................ ....................... ....................... ........................ ....................... ....................... ........................ ............... ...9 9
Sisteme ritmice ............................................... ....................................................................... ........................ 102 bicronie bicronie ............ ........................ ........................ ........................ ........................ ....................... ....................... ........................ ........................ ............ 1 02
A. Ritmul giusto-silabic bicron ............ ........................ ........................ ........................ ........................ ....................... ........... 1 0 3 B. Ritmul parlando-rubato ............ ........................ ....................... ....................... ........................ ....................... .................... ......... 1 05 C. Ritm acomodat paºilor în mers ceremonios ............ ....................... ....................... .................... ........ 1 07 D. Ritmul copiilor ........... ...................... ....................... ........................ ....................... ....................... ........................ ................... ....... 10 7 E. Ritm distributiv- (divizionar) (divizionar)............ ........................ ....................... ....................... ........................ .................... ........ 1 09 F. Ritm aksak ............ ........................ ........................ ........................ ......................... ......................... ........................ ...................... .......... 110 ....................... ...................... ...................... ........... 11 112 2 • Problem Problemee legate de accente ºi mãsuri ............ G. Ritmul de dans ............ ........................ ........................ ........................ ........................ ......................... ......................... .............. .. 12 0 H. Ritmul de toacã ........... ........................ ......................... ........................ ........................ ........................ ......................... ............... 12 3
190 19 0
Curs de folclor muzical
Forma arhitectonicã .............................................................. 124 Refren Refr enul ul .............. .............................. ................................. ................................. ................................ ................................. ................. 124 Structur Stru ctura a arh arhitec itecton tonicã icã ................ ............................... ................................... .................................... ................... ... 128 Tipuri Tipu ri de stro strofã fã ................ ................................ ................................. ................................. ................................ .................. .. 130
Folclorul Folclo rul obice obiceiurilor iurilor ...... ............. .............. ............. ............. ............. ............. .............. ............ ..... 134 Generalitãþi Generalitãþi ............ ....................... ....................... ........................ ....................... ....................... ........................ ........................ .................... ........ 1 34
…
Obiceiuri Obice iuri din ciclu ciclull calend calendaristi aristicc ...... ............ ............ ............. ............. ............ ........ 137 A. Obic Obiceiur eiurii de iarn iarnã ã ................ ................................. ................................. ................................ ......................... ......... 137 B Obiceiuri de primãvar primãvarã-varã ã-varã............... .............................. ............................... ...................... ...... 147 – ªezãtoare ªezãtoarea a .............. .............................. ................................ ............................... ............................... ............................ ............ 153 Repertor Repe rtoriul iul pãstoresc pãstoresc ......... ................... .................... ................... ................... .................... .................... .............. .... 155
Folclorul Folclor ul vârste vârstelor lor ºi al obicei obiceiurilor urilor vieþii de familie .... 156 Folclorul Folclo rul cop copiilo iilorr ............... .............................. ............................... ................................ ................................ ................... ... 156 Cântecul Cânt ecul de leag leagãn ãn ......... .................. ................... .................... ................... ................... .................... ................... .........160 160
Repertoriul obiceiurilor legate de momente importante din viaþa omului.................................................................... 165 Naºterea Naºte rea ......... ................... .................... ................... ................... .................... ................... ................... .................... .................. ........166 166 Cãsãto Cãs ãtoria ria ............... ............................... ................................ ................................ ............................... ............................... ................ 166 Nunta ............................................ ............................ ................................ ................................ ................................ ................... ...166 Moar Mo arte tea a .......... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ........... 170 191
Corneliu Bogariu
Alte genuri – neoca neocazionale zionale ...... ............. .............. ............. ............. ............. ............. ............ ..... 174 Balada ......... Balada ................... ................... ................... .................... ................... ................... .................... ................... ................... ............ .. 174 Doin Do ina a .......... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................... ................... .............. .....181 181 Generalitãþi ............ ........................ ....................... ....................... ........................ ....................... ....................... ........................ ............ 18 1 Trãsãturi specifice ºi alte probleme muzicale privind doina ........... ....................... ........................ ........................ ........................ ........................ ................. ..... 18 2 Tipuri de doinã doinã........... ....................... ........................ ........................ ........................ ........................ ........................ ................ .... 18 5 Cupri Cup rins ns ........... ....................... ....................... ....................... ........................ ....................... ....................... ........................ ....................... ................... ........1 8 8
192 19 2