Framantator de Aluat Cu Brat Spiral, LM FA

TEMA proiectului la disciplina “ Utilaje în industria alimentara II ” Să se proiecteze și să se analizeze procesul de lucru al unui frământător de aluat cu braț spiral din cadrul unei linii tehnologice de panicatie! cunoscând" #$ %olumul cu&ei de aluat %c' ($ )odul de acționare a cu&ei' *$ )odul de acționare a brațului brațului de de frământare' frământare' +$ ,urația cu&ei nc' -$ ,urația brațului de frământare frământa re nb $ Memoriu de calcul 

#$ Introducere$ .espre procesul de panicație$ ($ Studiul proprietăților zico/mecanice și tehnologice ale materiei prime 0făina! aluat! etc$1 *$ Studiu documentar$ documentar$ 2naliza soluțiilor similare e3istente e3istente pe plan mondial și  în țară$ +$ 2naliza procesului de lucru al utilajului și prezentarea prezentarea schemei cinematice de acționare$ -$ 4alculul parametrilor principali ai frămânătorului" -$#$ 5ilanțul de materiale la frământare și dimensionarea dimensionarea cu&ei' cu&ei'

#

-$($ Stabilirea consumurilor de energie și dimensionarea dimensionarea brațului de frământare' -$*$ 4alculul puterii necesare pentru acționarea frământătorului și alegerea motorului electric 6$ .imensionarea transmisiei și a componentelor acesteia$ 6$#$ 4alculul rapoartelor de transmitere transmitere și al transmisiei frământătorului' 7$ Instrucțiuni tehnice de e3ploatare! întreținere! întreținere! reglare a utilajului și norme de protecția muncii$

Material grafc:

#$ .esenul de ansamblu al utilajului 0 o proiectie1 8 scara 1:2

1. Introd Introduce ucere re

9rocesul 9rocesul de panica:ie$ ;lemente generale 9âinea 9âinea constituie un aliment de bază care se consumă zilnic ?! pâinea semialbă *@?! pâinea albă *#?! iar produsele de franzelărie
Arupa “pâine semialbă” / cuprinde sorturile preparate din făină semialbă 0intermediară1 de grâu $ .upă cel de/al doilea război mondial! produc:ia de pâine în :ara noastră s/a organizat pe baze noi$ 9rincipalele obiecti&e ale acestei ac:iuni au fost" lărgirea capacită:ii de produc:ie spre a se acoperii pe cale industrială întregul necesar de consum! mecanizarea tuturor opera:iilor grele! di&ersicarea gamei de sortimente$ 9rincipalele progrese în

*

panica:ie sunt legate! astăzi! de introducerea pe scară tot mai largă a automatizării
utilizării 0condi:ionarea1" făinurile matrurate se amestecă! se cern
Succesiunea opera:iilor principale ale procesului de panica:ie

+

2. Studiul proprietăților fzico-mecanice și tehnologice ale materiei prime )ateriile prime folosite la prepararea pâinii sunt" făina! apa! drojdia
-

Compoziţia chimică a făinii de grâu

4omponen:ii chimici ai făinii sunt aceia@?1
6

;nzimele sau fermen:ii sunt substan:e care au rool de catalizator în reac:iile ce se produc în organismele &ii$ ;nzimele se împart în doua grupe mari" amilaza care accelerează hidroliza substanțelor organice și desmolaza! care produce o3ido/reducerea$ =n făină se găsesc două enzime amilaze" H/amilază și /amilază' H/ amilaza acționeză asupra amidonului gelicându/l la temperaturi de 6@/7@D4!  în timp ce /amilaza solubilizează amidonul la temperatura optimă de +J/ -+D4$ Substanțele colorate sau făinii culoarea alb/gălbuie mai mult sau mai puțin pronunțată$ Substanțele colorate fac parte din grupa substanțelor carotenice$ Substanțele minerale pro&in în făină! în special! din în&elișul bocului de grâu și stratul aleuronic$ 9rin determinarea cenușii se pot stabili elementele care intră în compoziția făinii și proporția în care acestea se găsesc$ 9rin analiza cenușii s/a stabilit că în făină se găsesc săruri de potasiu! magneziu! calciu! sodiu! er și alte elemente$ 4onținutul de cenușa depinde de gradul de e3tracție al făinii și anume" făina albă are un conținut de @!+-? cenușă raportat la substanța uscată! făina semialbă are un conținut de @!6J? cenușă! iar făina neagră un conținut de #!*-?$ #$( Proprietățile zico-mecanice ale făinii

=n industria de panicație se folosesc mai multe sortimente de făină de grâu! care se deosebesc prin gradul de e3tracție 0cantitatea de făină care se obține din #@@ Kg grâu cu masa hectolitrică medie de 7- Kg1$ 4alitatea făinii utilizată în procesul de panicație se determină prin analiza de laborator a prprietăților sale zico/chimice! organoleptice și bacteriologice$ .intre proprietățile zico/mecanice și organoleptice ale făinii! amintim" 4uloarea făinii depinde de natura semințelor de grâu! de felul cum se separă endospermul de în&eliș! de mărimea particulelor de făină! de conținultul de sibstanțe colorante! și în mod deosebit de gredul de e3tracție 0de cantitate de tărâțe rămasă in făină1$ 4uloare făinii de grâu trebuie să e albă cu o ușoara nuanță gălbuie$ .upă culoare! făina poate  albă! semialbă și neagră$ =n procesul de panicație este necesar să se e3amineze culoarea făinii! de care depinde culoare miezului pâinii$ 7

)irosul făinii trebuie să e plăcut!fără iz de mucegai! de rânced sau alte mirosuri străine! iar gustul acesteia trebuie să e pușin dulceag! nici amărui și nici acru$ Cinețea făinii este determinată de mărimea particuleor componente! care face ca făina să e moale 0netedă1! când are particule ne și aspră 0grișată1 când are particule mari$ Câina moale nu este indicată pentru fabricarea pâinii! deoarece aluatul obținut se înmoaie repede! iar pâinea rămâne necrescută$ Căina grișată se folosește mai mult la fabricarea produselor speciale 0cozonaci! paste făinoase1! deoarece în tinmpul procesului tehnologic se produce o umEare târzie a amidonului care contribuie la menținerea formei produsului nit$ Umiditatea este o caracteristică foarte importantă a făinii care inEuențează direct randamentul în pâine! precum și calitatea produsului nit$ .atorită higroscopicității sale! făina își modică permanent umiditatea! caloare de echilibru a umidiății ind condiționată de umiditatea inițială! umiditatea relatică a mediului și temperatura de depozitare$ 9rin umiditate se înțelege conținutul de apă! e3primat în procente față de greutatea totală$ .upă umiditate făina se clasică în" făină uscată 0uL#+?1! făină cu imiditate medie 0uM#+/#-?1 -? / aciditate ma3imă de + grade$ 1.

Proprietățile tehnologice ale făinii

4ele mai importante proprietăți tehnologice 0de panicație1 ale făinurilor țin de" cantitatea și calitatea glutenului umed! de capacitatea de hidratare a făinii! de capacitatea aluatului de a forma și reține gazele și de gelatinizarea amidonului$ 4antitatea și calitatea glutenului umed$ Alutenul constitie majoritatea substanțelor proteice din făină și are un rol foarte important în procesul de >

panicație! deoarece de proprietățile lui depind &olumul și calitatea produsului nit$ Ba un conținut mic de gluten aluatul crește mai puțin chiar dacă proprietățile lui elastice sunt superioare$ 4onținutul de gluten &ariază de obicei între ((/*(?$ 4alitatea glutenului se determină prin e3aminarea culorii! a mirosului! a elasticității și a consistenței! a întinderii și capacității lui de a reține apa$ 4apacitatea de hidratare a făinii sau puterea de a reține apa este o proprietate importanta care determină randamentul făinii în aluat$ .in făina care absoarbe peste 6@? apă se obține un aluat care fermentează lent și din această cauză își menține bine forma în timpul fermentării nale și a coacerii$ .in făina slabă care absoarbe sub -+? apă aluatul se formează repede! dar tot atât de repede se degradează în timpul fermentării nale și produsul nit iese lățit$ 4apacitatea de a forma și de a reține gazele 0puterea de fermentare1 este acea proprietate a făinii care face ca în timpul fermentării aluatului să se degaje o cantitate de gaze! care afânează aluatul$ 9rin puterea de fermentare de înțelege cantitatea de dio3id de carbon produsă  într/un aluat suspus dospirii un anumit timp$ 9uterea de fermentare depinde de acti&itatea enzimelor H și /amilază care transformă o parte din amidon în maltoză! precum și de calitatea drojdiei folosite! care fermentează glucoza in aluat! producând dio3id de carbon și alcool etilic$ 4unoscând cantitatea totală de gaze formate! se poate stabili mersul fermentației! gradul de afânare și &olumul pâinii$ Aelatinizarea amidonului este proprietatea acestuia de a forma un gel la temperatura de 6-/6>D4! după ce a absorbit apă$ =n timpul coacerii pîinii! se produce gelatinizarea amidonului din aluat care face ca miezul făinii să aibă aspect uscat la pipăit cu toate că mai conține o cantitate mare de apă 0cca$+-?1$ 2. Apa

2pa folosită în industria de panicație trebuie să îndeplinească următoarele condiții" /să e incoloră! fără miros și fără gust strain! limpede! cu un conținut redus de săruri de er sau magneziu! deoarece aceste săruri închid culoarea aluatului'

J

/să e lipsită de bacterii! deoarece în timpul procesului tehnologic de fabricare a pâinii acestea nu pot  distruse! temperature din miezul pâinii atingând în timpul coacerii numai J-/J>D4' /să aibă o anumită duritate 0duritatea este determinate de conținutul de săruri de calciu și magneziu dizol&ate în apă! e3primată în grade de duritate' un grad de duritate este egal cu #@ mg 4aP și 7!#+ mg )gP la un litru de apă1$ .uritatea apei din industria de panicație nu trebuie să depășească #> grade de duritate$ /să aibă o temperature astfel potri&ită! încât temperatura aluatului rezultat să e (7/*@D4$ =n industria de panicație nu se folosește apă artă și răcită! deorece prin erbere apa elimină aerul al cărui o3Ggen este necesar acti&ității drojdiilor și totodată i se reduce duritatea$ !.

"ro#dia de panifcație

.rojdia se folosește în industria de panicație cu scopul de a afâna aluatul! pentru a obține pâine cu &olum dez&oltat$ .rojdiile sunt organisme &egetale cu dimensiuni foarte mici! care nu pot  &ăzute decât la microscop$ =n panicație pentru afânare se folosește drojdie comprimată și drojdie lichidă$ .rojdia comprimată este o aglomerare de celule de drojdie obținută prin fermentarea melasei e la fabrica de zahăr$ ;a se caracterizează prin putere mare de fermentare! putere mare de înmulțire și rezistență la comprimare$ .rojdia lichidă de folosește ca afânator$ Colosirea drojdiilor lichide la fabricarea pâinii prezintă unele a&antaje! cum ar " se prepară ușor! chiar în incinta fabricii de pâine! e&itându/se transportul și greutățile de conser&are' au o putere mai mare de ridicare a aluatului! dau aromă și gust plăcut pâinii! iar în timpul preparării formează acid lactic în proporție de circa @!*?! datorită cărui fapt in lunile călduroase se împiedică acti&itatea unor microorganism care dereglează pâinea' aluatul preparat cu drojdii lichide este mai rezistent suportând mai ușor întârzierile la fermentație' pâinea obținută are &olum mare! miezul elastic! cu pori uniformi și își păstrează prospețimea mai mult timp$ .rojdiile lichide prezintă și unele deza&antaje" pro&oacă creșterea acidității produsului cu cel puțin un grad! iar pentru prepararea lor sunt necesare încăperi și utilaje special$ $. Sarea

Sarea de bucătărie 0clorura de sodiu1 se folosește în panicație! atât pentru a da gust pâinii cât și pentru a îmbunătăți proprietățile glutenului! #@

respecti&e ale aluatului! făcându/l mai tare și mai rezistent la acțiunea enzimelor$ 2luatul fără sare este moale! nu opune rezistență la rupere! iar la dospirea nală bucățile de aluat nu își mențin &olumul! se lățesc$ 4antitatea de sare care se în aluat este de #!(/#!7? față de cantitatea de faină  întrebuințată și &ariază cu calitatea făinii 0la făina alba se mărește procentul de sare1! cu anotimpul 0se mărește in anotimpurile călduroase1 și cu sortimentele de produse care se fabrică$

!. Elemente pri%ind linia tehnologică de panifcație propu&ă 

)ala3orul cu un bra: de frământare ce are a3a înclinată de rota:ie

)ala3orul este destinat pentru frământarea aluatului de consisten:a mică! preparat din faină de secară sau grâu$ )ala3orul are un bra: de frământare
 în partea din stânga a cu&ei! cufundându/se în cu&a lângă perete
)ala3orul cu două bra:e de frământare ce are a3a înclinată de rota:ie

)ala3orul se utilizează la fabricile de pâine de tipul inelar$ Crământarea aluatului se produce în cu&e instalate în lăca
)ala3or cu mi
2ceasta se caracterizează prin " cu&a
.istan:a suprafe:ei ghearei de frământare de fondul cu&ei nu trebuie să depă
)ala3oare cu mi
2ceastă grupă de ma
•

#*

)ala3orul cu rota:ia liberă a cu&ei

)ala3orul cu rota:ia liberă a cu&ei este destinat pentru frământarea plămădelii
)ala3orul cu rota:ia antrenantă a cu&ei

)ala3orul cu rota:ia antrenantă a cu&ei este ! după construc:ia lui! analog cu mala3orul cu rota:ia liberă a cu&ei deosebindu/se de acesta prin faptul că de fondul cu&ei este 3ată roata cu din:i elicoidali care se rote
#+

)ala3or pentru aluat tip Q,ehnofrig”

2cest tip de mala3or se folose
)ala3or pentru aluat tip QIndependen:aQ

2cest tip de mala3or este cel mai răspândit
pune în mi
#6

$. 'rezentarea &chemei tehnologice a utila#ului și analiza proce&ului de lucru al ace&tuia

Crământătorul de aluat este destinat preparării mecanice a aluatului din făina de grâu cu apă! drojdie! sare și alte materiale! în unitățile de panicație de mică capacitate! realizând o bună omogenizare a acestuia prin frământare$ Crământătorul de aluat face parte din categoria mașinilor cu acționare proprie cu braț mobil și cu&ă rotitoare$ Crământătorul poate funcționa în încăperi închise într/o atmosferă și temperatură de #6/+@D4 și umiditate relati&ă de 6@/>@?$ 5atiul constituie baza de susținere a frământătorului! pe el ind montate toate părțile componente ale acestuia$ ;l este o construcție sudată din tablă groasă de 6 mm din oțel carbon 0PB -($($K1$ ,ransmisia intermediară face legătura dintre motorul electric și angrenajul cilindric care acționează cu&a$ 2ngrenajul imprimă mișcarea de rotație propriu/zisă cu&ei asamblate$ ;l se compune din doua roți cilindrice! montate pe câte două a3e! sprijinite pe câte doi rulmenți$ 4u&a asamblată constituie partea mobilă a mala3orului$ =n interiorul său se realizează frământarea aluatului! și este formată din cu&a proriu/zisă de forma cilindrică și o Eansă de ghidare$ 4u&a și spira au sensuri contrare de rotație$ Spira realizează operația de mala3are și este montată într/o bucșa la capătul superior solidară cu lagărele spirei$ ;ste realizată din oțel ino3idabil$ ,ransmisia de curele trapezoidale asigură mișcarea de rotație de la motorul electric la lagărul intermediar! la cu&ă și la spiră$ ,ransmisia este formată din - roți de curea și trei seturi de curele trapezoidale tip S9R$ =n principiu procesul de frământare decurge în felul următor" / Se introduce în cu&ă materialele care trebuie mala3ate! dozate e complet! e parțial! urmând a i complet dozate în timpul operației de frământare$ / Se dă un impuls cu&ei prin acționare 0#/( secunde1 a butonului dublu de acționare pentru e&itarea re&ărsării conținutului cu&ei în cazul #7

pornirii în plin apoi se pornește motorul electric prin acționarea butonului dublu de acționare$ /

Se mai adaugă dacă este necesar materialele în cu&ă! conform rețetei tehnologice până se ajunge la consistența dorită a aluatului$ Se e&ită turnarea apei pe marginile cu&ei pentru ca se formează o pelicula lunecoasă care îngreunează! până la compromitere! operația de mala3are$ )ala3area se realizează prin mișcarea de rotație a brațului  în masa de aluat$

/ .upă o mala3are de (/* minute pe prima treaptă de rotație se trece la treapta a II/a de mala3are pentru apro3imati& +/- minute 0până se obține consistența dorită a aluatului1$ .upă încheierea mala3ării se oprește motorul electric prin acționarea butonului de acționare$

&chema cinematica de actionare:

#>

(. In&trucțiuni tehnice de e)ploatare* +ntreținere* reglare a utila#ului

#$

#$#

9regătirea pentru punerea în funcțiune și punerea în funcțiune$

9regătirea pentru punerea în funcțiune$

/ 9entru punerea în funcțiune este necesară cunoașterea perfectă a modului de funcționare al mala3orului$ / Inainte de punerea în funcțiune se efectuează ungerea conform șei de ungere cu lubrianți și în cantitățile pre&ăzute în aceasta$ / Se &erică instalația de alimentare cu energie electrică și legătura la centura de împământare$ / Se &erică! ca toate părțile care &in în contact cu aluatul să e curățate$

#$(

9unerea în funcțiune$

/ 9entru punerea în funcțiune! după ce au fost introduse în cu&ă materialele de mala3at! se acționeaza comutatorul de pornire în poziția #$

#J

/ Se pornește motorul electric prin acționarea butonului de acționare$ / Ba pornire se urmărește ca sensul de rotație al cu&ei să e sensul acelor de ceasornic 0pri&ită de sus1$ / 9entru oprire se acționează butonul dublu de acționare și contactorul de relee termice$

($ eguli de e3ploatare$ ($# In principiu ciclul de mala3are decurge în felul următor" / Se introduce în cu&ă materialele care trebuie mala3ate! dozate e complet! e partial! urmând a i complet dozate în timpul operației de frământare$ / Se dă un impuls cu&ei prin acționare 0#/( secunde1 a butonului dublu de acționare pentru e&itarea re&ărsării conținutului cu&ei în cazul pornirii în plin apoi se pornește motorul electric prin acționarea butonului dublu de acționare$ / Se mai adaugă dacă este necesar materialele în cu&ă! conform rețetei tehnologice până se ajunge la consistența dorită a aluatului$ Se e&ită turnarea apei pe marginile cu&ei pentru că se formează o pelicula lunecoasă care îngreunează! până la compromitere! operația de mala3are$ )ala3area se realizează prin mișcarea de rotație a brațului  în masa de aluat$ / .upă o mala3are de (/* minute pe prima treaptă de rotație se trece la treapta a II/a de mala3are pentru apro3imati& +/- minute 0până se obține consistența dorită a aluatului1$ .upă încheierea mala3ării se oprește motorul electric prin acționarea butonului de acționare$ ($( In timpul operației de frământare se urmărește funcționarea corectă a mecanismelor mala3orului fără șocuri! &ibrații! zgomote și  încălziri peste limitele normale și se &a urmări ca să nu patineze curelele de transmisie 0întindere corespunzătoare1$ ($* .upă încheierea operației de frământare se &erica starea de uzură a tuturor subansamblelor și se curăță mala3orul insistându/se asupra cu&ei și spirei în &ederea asigurării condițiilor de igienă cerute  în industria alimentară$ (@

($+ ;3ploatarea mala3orului se poate face într/un program de trei schimburi cu pauze de #- minute la ecare schimb pentru curățire și e&entualele ungeri$ ($In cazul în care în timpul e3ploatării se constată funcționarea necorespunzătoare a unui subansamblu! inde3orul se oprește! se demontează și se remediază defecțiunile constatate$ *$ eguli de întreținere și aplicații *$# eguli de întreținere$ *$#$# 9entru menținerea mala3orului în stare bună de funcționare la parametrii proiectați pe o durată cât mai lungă este necesară întreținerea permanentă și corespunzătoare acestuia și trebuie e&itată supraîncărcarea cu&ei peste capacitatea indicată$ *$#$( Intreținerea mala3orului trebuie să contribuie la mărirea duratei de funcționare și nu trebuie pri&ită ca o simplă acti&itate de consemnare a funcționării acestuia$ *$#$* 9ermanent se &a asigura ungerea pieselor mala3orului$ *$#$+ Se &a acorda o atenție deosebita locurilor de ungere urmărindu/se  în special gradul de curățire a acestora pentru pre&enirea înfundării sau blocării bilei ungătoare$ *$#$- Inteținerea zilnică a mala3orului trebuie să asigure curățenia generală a sa! și în special a suprafețelor care &in în contact cu aluatul 0cu&a! spira1$ 2cestea se &or spăla cu apă caldă și se &or șterge cu cârpe până la uscare$ *$#$6 Săptămânal se &a face curățirea mala3orului de făină! urme de aluat întărit atât la interior cât și la e3terior$ *$#$7 Se &a menține permanent mala3orul într/o stare perfectă de curățenie și de condiții igieno/sanitare desă&ârșite pentru a garanta igiena aluatului și implicit a produselor nite$ *$#$> Se &a controla periodic întinderea curelelor trapezoidale și în caz de necesitate se &or întinde și se &a &erica tensiunea în curele$ *$#$J Intreținerea și ungerea se &or face numai de personal calicat instruit special în acest scop$

(#

*$#$#@ In cazul opririi mala3orului pentru o perioada mai îndelungată de timp! după curățirea completă se &a aplica un strat subțire de unsoare pe toate organele în mișcare$ *$( eparații$ *$($# 4onstrucția simplă a mala3orului este o garanție a bunei sale funcționări$ Ciind respectate indicațiile de e3ploatare! dacă se face  întreținerea zilnică în mod corect și ungerea corespunzătoare! nu pot apărea probleme deosebite! uzurile &or  minime! iar reparațiile &or  foarte puține$ *$($( espectând instrucțiunile de e3ploatare și întreținere în condiții normale! reparațiile mala3orului se fac în următoarele termene" Celul reparației e&izie tehnică 0t1 eparații curente I 0cI1 eparații curente II 0cII1 eparație capital I 0T1

.urata de funcționare  ,impul de staționare în până la reparație 0ore1 reparație 0zile1 6(@ @!* 7++ # #+>>@

(

++6+@

6

*$($* e&izia tehnică cuprinde operațiile care se e3ecută înaintea reparațiilor planicate 0curente sau capitale1 și următoarele" / pregătirea mala3orului pentru re&izia tehnică 0curățirea! spălarea1 / &ericarea atentă a stării de uzura a subansamblelor componente ale mala3orului în &ederea determinării posibilităților de funcționare în continuare$ / &ericarea jocurilor! asamblărilor cu șuruburi și cu pene și remedierea defecțiunilor constante$ / &ericarea întinderii și întinderea curelelor trapezoidale$ / efectuarea ungerilor conform prescripțiilor din șa de ungere$ / reparațiile mărunte la toate subansamblele componente$ / deoarece durata de e3ecuție a re&iziilor tehnice este scurtă se recomandă ca acestea să se e3ecute în timpul opririlor tehnologice$ ((

*$($+ Ba reparațiile curente se e3ecuta următoarele lucrări" / demontarea parțială a pieselor uzate și a subansamblelor de uzura frec&enta! repararea! condiționarea! ajustarea și înlăturarea jocurilor care depășesc limitele admise și strângerea tuturor îmbinațiilor cu șuruburi$ / &ericarea funcționării tuturor subansamblelor din lanțul cinematic și remedierea defecțiunilor constante$ / inlocuirea! daca este cazul! a curelelor trapezoidale$ / efectuarea tuturor ungerilor conform șei de ungere$ / recondiționarea acoperirilor de protecție și &opsirii$ *$($- Ba reparația capitală se e3ecută următoarele" / demontarea parțială sau totală a parților componente ale mala3orului și remedierea reperelor uzate care nu mai pot funcționa în continuare în condiții normale de siguranța și precizie$ / &ericarea stării sudurilor! remediindu/se cele surate$ / înlocuirea rulmenților uzați$ / înlocuirea roților dințate la care s/a deteriorat dantura$ / refacerea acoperirilor de protecție și a &opsirii$ / după e3ecutarea reparațiilor capitale se e3ecuta rodajul și problele tehnologice ale mala3orului comparându/se cu datele tehnice ale sale$ *$($6 e&iziile tehnice și reparațiile curente de gradul I se e3ecută de către beneciar$ *$* eguli de demontare și montare *$*$# .emontarea și montarea mala3orului cu ocazia reparațiilor nu prezintă probleme deosebite$ *$*$( Ba orice operație de demontare și montare este indicat să se consulte documentația de însoțire li&rată beneciarului împreună cu mala3orul$ *$*$* ,oate operațiile de demontare și montare se pot e3ecuta cu scule și dispoziti&e care se găsesc în dotarea atelierelor de reparații și întreținere$

(*

*$*$+ Ba demontarea mala3orului trebuie a&ute în &edere poziția pieselor  în subansamblu și legătura lor reciprocă! în primul rând a pieselor simetrice! pentru a asigura remontarea lor în aceeași poziție este indicat ca piesele să e marcate la demontare$ *$*$- .emontarea rulmenților și bucșelor trebuie făcută cu dispoziti&e de e3tragere sau! în lipsa acestora! cu ciocane de cauciuc sau dornuri din metale moi$ *$*$6 Ba e3ecutarea operațiilor de demontare și montare se interzice utilizarea sculelor si dispoziti&elor deteriorate sau impro&izațiilor$

,.In&trucțiuni de protecția muncii #$ 9rezentele instrucțiuni ser&esc ca document de baza pentru instruirea periodică a personalului care deser&ește mala3orului$ ($ )ala3orul are prin construcția sa asigurate condițiile impuse de Oormele de ,ehnică Securitătii )uncii$ *$ )ala3orul nu se pune în funcțiune daca nu i s/a făcut recepția la unitatea beneciară$ +$ Unitatea beneciară este obligată să mențină în permanență stare de funcținare instalațiile și dispoziti&ele de protecția muncii ind interzisă orice descompletare a lor$ -$ Pdată cu inceperea probelor mecanice și tehnologice trebuie așat în mod obligatoriu la locul de e3ploatare instrucțiunile specice de protecția muncii întocmite de unitatea beneciară pe baza normati&elor elaborate de forul tutelar al acesteia! completate cu prezentele instrucțiuni și cu instrucțiunile specice condițiilor concrete de amplasare a mala3orului$ 6$ .eser&irea mala3orului trebuie făcută numai de personalul instruit în acest scop! căruia i s/a făcut instructajul general de protecția muncii și la locul de munca$ ;ste obligatoriu ca personalului de deser&ire să i se &erice înainte de punerea în funcțiune a mala3orului cunoștințe pri&ind funcționarea mala3orului și normele de protecția muncii din industria alimentară specice locului de muncă$ 7$ Inainte de punerea în funcțiune se &erică e3istența și montarea apărătorilor de protecție cu care este dotat mala3orul$ Se interzice

(+

punerea în funcțiune sub rezer&a completării ulterioare a măsurilor de protecția muncii$ >$ 9entru protejarea personalului de deser&ire împotri&a tensiunilor periculoase mala3orul trebuie legat prin intermediul șurubului de  împământare la centura de împământare conform S,2S 66##/7> și normati&elor legale în &igoare$ J$ ;ste interzisă punerea în funcțiune fără legătura la centură de  împământare$ #@$

;ste interzisă punerea în funcțiune fără apărători de protecție$

##$ ,ransportul mala3orului la locul de amplasare se &a face numai cu mijloace de ridicare și cabluri adec&ate cu sarcina portanta de minim #tf$ #($ ,oate operațiile de transport și manipulare la locul de amplasare &or  conduse de o persoană calicată care &a răspunde de respectarea măsurilor de protecția muncii pre&ăzute în normati&e în acest sens$ #*$ In timpul montajului la locul de amplasare toate operațiile &or  e3ecutate de personalul calicat iar sculele și dispoziti&ele utilizate trebuie să e corespunzătoare normelor de protecția muncii$ #+$ Inainte de punerea în funcțiune se &erica rezistența electrică a legăturii la centura de împământare care nu trebuie să e mai mica de + ohmi$ Se &erică de asemenea toate legăturile electrice pentru a nu e3ista &reo atingere în &ederea pre&enirii accidentelor prin electrocutare$ #-$ Inainte de punerea în funcțiune se controlează ca și în interiorul cu&ei și pe postament să nu e3iste obiecte străine 0chei! șuruburi! corpuri dure! etc$1 care pot pro&oca accidente tehnice sau accidetarea personalului de deser&ire$ #6$ 9unerea în funcțiune a mala3orului se face cu proces/&erbal în care se consemnează respectarea tuturor măsurilor de protecția muncii pre&ăzute în construcția utilajului și în Oormele de ,ehnica Securității )uncii$ #7$ ;ste interzisă introducerea mâinii în interiorul cu&ei în timpul operației de mala3are$ (-

#>$ ;ste interzisă orice inter&enție asupra mala3orului în timpul funcționprii acestuia$ #J$ ,oate inter&ențiile asupra mala3orului se &or face numai dupa scoaterea acestuia de sub tensiune$ (@$ 9ersonalul de deser&ire nu are acces la nici un fel de remediere a e&entualelor defecțiuni apărute în funcționare$ 2cestea &or  e3ecutate de personalul de întreținere specializat atât pentru partea mecanică cât și pentru partea electrică$ (#$ In timpul e3ploatării mala3orului se &erică periodic legătura la centura de împământare curătindu/se șuruburile de contact ale cablului de împământare$ (($ In cazul în care în e3ploatare se constată prezenta curentului electric prin atingerea părților e3terioare ale mala3orului se &a scoate de sub tensiune și se &a anunța personalul de deser&ire$ (*$ Sculele și dispoziti&ele utilizate pentru lucrări de montare și demontare &or  de bună calitate! corespunzătoare operațiilor respecti&e! ind interzisă folosirea celor deteriorate sau impro&izațiilor$ (+$ 9ersonalul de deser&ire al mala3orului trebuie instruit pentru acordarea primului ajutor în caz de accidentare$ (-$ Unitatea beneciară trebuie să completeze prezentele instrucțiuni cu toate măsurile de protecția muncii noi care apar ca necesare în cursul e3ploatării timp de un an! măsuri care trebuie să le  înainteze organului ierarhic superior pentru includerea lor în normele de protecția muncii din ramura respecti&ă$

Bista echipamentului de lucru și protecția muncii #$ ;chipamentul de lucru și protecția muncii este cel mai pre&azut în Oormele .erpartamentale de 9rotecția )uncii pentru Industria 2limentară$ ($ 9ersonalul de deser&ire al mala3orului &a  dotat cu" bonetă albă! halat alb și panto albi tip panicație$

(6

*$ 9ersonalul de inter&enție la instalația electrică &a  dotat cu mănuți și cizme de cauciuc$ +$ .otarea secției în care se e3ploatează mala3orul cu material de prim ajutor este obligatorie! iar personalul secției este obligat să le păstreze  în stare de bună utilizare$

(7

iliografe/ #$ .umitru ucu 8 &isteme tehnologice integrate pentru morărit 'i  panicație ! ;ditura Prizonturi Uni&ersitare! ,imisoara! (@@7 ($

âpeanu $! Stamate ;$! (tila)ul *i tehnologia morăritului ! manual pentru clasele IV! V! ;d$ .idactică
*$

.$ ucu! Panicatia sisteme tehnologice 'i structuri producti+e,  ;ditura Prizonturi Uni&ersitare!,imisoara! #JJ7

+$ 4arte tehnică )2BS9IO #@@

(>