Lectia nr.1: Alfabetul german si reguli de pronuntie. Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actualã foloseste alfabetul latin, la care se adaugã vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a literei s, care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß. In concluzie in alfabetul german se afla patr u litere noi ä, ö, ü ß ( diacriticele limbii germane )
A a (a)
Ä ä (e) B b (be) C c (ţe) D d (de) E e (e) F f (ef) G g (ghi) H h (ha) I i (i) J j (iot) ( in interiorul cuv se pronunta "i") K k (ka) L l (el) M m (em) N n (en) O o (o) Ö ö (o lung) P p (pe) Q q (ku) R r (er) S s (es) (la inceputul cuv se pronunta "ș") ß (s) ( poti face referire la aceasta litera spunand eszett sau scharfes ß ) T t (te) U u (u) Ü ü (iu) V v (fao)
( in interiorul cuv se pronunta "f") W w (ve) X x (iks) Y y (iepsilon) ( in interiorul cuv se pronunta "iu") Z z (ţet)
Particularitati fonetice / phonetische Merkmale : äu se pronunta [oi] ei se pronunta [ai] ie se pronunta lung [i]
sch se pronunta pronunta [ș]
eu se pronunta [oi]
În loc de vocală cu cu umlaut se se mai poate poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca
si ärespectiv ö si ü.
Vocalele duble se pronunþã mai lung: Haa aarr, Aa Aachen chen, Mee eer,... r,... Consoanele sonore b,d,g,v se pronunþã în poziþie finalã [p], [t], [c], [f] : ab [ap] , Bad [bat] [bat],, Tag [tac], Indikativ [indikatif] . Consoanele duble se pronunþã ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei premergãtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... Litera c apare în cuvintele germane numai împreunã cu k, marcând fatul cã vocala premergãtoare se pronuntã scurt. ex : Sack, Deck, Bock, .... Litera h precedatã de o vocalã nu se pronuntã, functia ei fiind aceea de a semnala cã este vorba de o vocalã lungã ex : Bahn, sehr, Huhn,..... La începutul cuvintelor de origine strãine grupul ch se pronunþã [k] ex : Chor, Charakter,… Litera e în terminatiile –el, -em, -en se pronuntã ca un ã românesc, atunci când vorbim foarte clar. Când vorbim repede, acest ã se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] ex: Mittel, fragen Litera r se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronuntã terminatia –er ca un fel de ã românesc, schitând doar un r foarte scurt ex: Mutter, Kinder, ....
Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana. Sa invatam sa numaram de la 1-10
0 - null (nul) 1 - eins (ainţ) 2 - zwei (ţvai) 3 - drei (drai) 4 - vier (fir) 5 - fünf (fiunf) 6 - sechs (zehs) 7 - sieben (ziben) 8 - acht (aht) 9 - neun (noin) 10 - zehn (ţen)
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai repede decat te asteptai : Eins,, zwei Eins zwei,, Polizei, Drei,, vier, Grenadier Drei Fünf, sechs sechs,, alte Hex Sieben,, acht Sieben acht,, Gute Nacht ! Neun,, zehn Neun zehn,, schlafen geh'n .
Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge; Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la11 - 20 : 11 - elf (elf) 12 - zwölf (ţvolf) 13 - dreizehn (draiţen) 14 - vierzehn (firţen) 15 - f ünf zehn (fiunf ţen) 16 - sechszehn (zehsţen) 17 - siebzehn (zibţen) 18 - achtzehn (ahtţen) 19 - neunzehn (noinţen) 20 - zwanzig (ţvanţig )
Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17! Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii. 20 - zwanzig 21 - einundzwanzig 22 - zweiundzwanzig 23 - dreiundzwanzig ............................... 30 - dreißig 31 - einunddreißig 32 - zweiunddreißig 33 - dreiunddreißig ............................... 40 - vierzig 41 - einundvierzig 42 - zweiundvierzig 43 - dreiundvierzig ................................ 50 - fünfzig 51 - einundfünfzig 52 - zweiundfünfzig 53 - dreiundfünfzig ................................ 60 - sechzig 61 - einundsechzig ................................ 70 - siebzig 71 - einundsiebzig
................................ 80 - achtzig 81 - einundachtzig ................................. 90 - neunzig 91 - einundneunzig ................................. 100 - hundert 101 - hunderteins 102 - hundertzwei 110 - hundertzehn 131 - hunderteinunddreißig ................................. 1000 - tausend 2000 - zweitausend 100.000 - hunderttausend ................................. 1.000.000 - eine Million 1.500.000 - anderthalb Millionen 2.000.000 - zwei Millionen 1.000.000.000 -eine Milliarde Observatii:
-ig se citeste ca -ih;
Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand numeralul 20 -zwanzig; Accentul cade pe prima silaba; Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste) ein.und.neunzig
Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale. Forme de salut in limba germana Buna dimineata! = Guten Morgen ! (gutăn morgăn) Buna ziua ! = Guten tag ! (gutăn tag) Buna seara ! = Guten Abend ! (gutăn abănd) Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gută naht) Buna ! = Grüß Gott ! (grius got) Buna ! (informal) = Hi ! (hai) Salut ! Alo ! = Hallo ! (haloo) Bine ati venit ! = Willkommen ! (vilkomăn) La revedere ! = Auf Wiedersehen ! (auf viderzeen) Pa ! = Tschüss ! (ciuss) Cuvinte/ expresii uzuale in limba germana. Da = Ja (ia) Nu = Nein (nain) Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung) Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid )
Multumesc ! = Danke ! (danche) Multumesc mult ! = Danke schön!/ Vielen Dank ! (danche șoon/ viilen dank) Te rog ! = Bitte ! (bite) Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?) Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vărștee niht)
Intrebari uzuale, raspunsuri posibile: Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul. Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine.
Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche . = Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana. Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumäner = Sunteti strain? - Da, sunt roman.
Wie heißt du? / Wie heißen Sie? - Ich heiße.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc..... Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani. Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!
Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nächstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta.
Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum.
Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro. Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah . = Este departe de aici? - Este departe/ aproape. Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts . =Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.
Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverständlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur.
Entschuldigung, störe ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? Nu, intrati va rog.
Kann ich mich vorstelle? - Ich heiße.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc.... Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump. Was ist los? - Ich bin müde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.
Lectia nr.4: Banii si conversatie la banca in limba germana. Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania, Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem bancnotele si monezile euro.
Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriiele simboluri. Moneda = Die Münze (di miunțe)
Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Münze (di ain oiro ţent miunţe) Moneda de 2 Euro Cenţi = Die 2 Euro Cent Münze ( di ţvai oiro ţent miunţe) Moneda de 5 Euro Cenţi = Die 5 Euro Cent Münze ( di fiunf oiro ţent miunţe) Moneda de 10 Euro Cenţi = Die 10 Euro Cent Münze ( di ţen oiro ţent miunţe) Moneda de 20 Euro Cenţi = Die 20 Euro Cent Münze ( di ţvanţig oiro ţent miunţe) Moneda de 50 Euro Cenţi = Die 50 Euro Cent Münze ( di fiunfţih oiro ţent miunţe) Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Münze ( di ain oiro miunţe) Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Münze ( di ţvai oiro miunţe) Bancnota = Die Banknote (di banknote) Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein (der fiunf oiro şain) Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein (der ţen oiro şain) Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein (der ţvanţig oiro şain) Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein (der fiunfţih oiro şain) Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein (der ain hundart oiro şain) Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein (der ţvei hundart oiro şain) Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein (der fiunf hundart oiro şain)
Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar (wechselstube) insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator: DIALOG 1: - Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta? - Ich möchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani. - Welche Währung möchten Sie? = Ce valuta ati dori ? - Ich habe Dollars. Könnten Sie mir sagen den amtlichen Kurs von h eute ? = Eu am dolari. Puteti sa-
mi spuneti cursul oficial de astazi? - Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de
acolo. Aveti multi? - Nicht so viel. Ich möchte fünf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebühr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de
schimb? - Nein. Möchten Sie große oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici? - Kleines Scheine und Münzen. = Bancnote mici si monezi. - Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra. - Danke sehr. = Multumesc mult.
Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto eröffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator: DIALOG 2: - Guten Tag! Was kann ich für Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs? - Ich möchte ein Konto eröffnen. = As dori sa-mi deschid un cont. - Für wieviel zeit? = Pentru cat timp? - Nur für fünf Monaten. = Doar pentru 5 luni. - Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie müssen es mit den genauen Personaldaten ausfüllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben müssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-
l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati. - Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila. Vocabular: wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Währung = valuta; amtlich = oficial; der kurs = cursul; die Münze = moneda; die Umtauschgebühr = taxa de schimb, comision; der Schein = bancnota; eröffnen = a deschide; einfach = simplu; überweisen,überwiesen = a vira; das Formular = formular; genau = exact; der Pass = pasaport;unterschreiben = a semna; ausfüllen = a completa;
Lectia nr.5: La cumparaturi. In supermarket. Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkäufe): Darf ich? (darf ih? ) = pot eu Können Sie mir helfen? (chionen zi mir helfen) = Puteti sa ma ajutati? Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut? Kann ich etwas für Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs? die Einkäufe (di ainkoife) = cumparaturi der Verkäufer / die Verkäuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoare
der Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clienta das Obergeschoß (das obergheșos) = etaj die Kasse (di case) = casa de marcat das Angebot (das anghebot) = oferta die Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazin das Regal (das regal) = raft der Preis (der prais) = pret der Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscal die Einkaufstasche (di aincaufs.tașe) = sacosa de cumparaturi die Tüte (di tiute) = sacosa teuer (toier) = scump billig (bilig) = ieftin bequem (becvem) = comod, confortabil zeigen (țaighen) = a arata ceva cuiva
einpacken (ainpachen) = a impacheta bezahlen (bețalen) = a plati nehmen (nemen) = a lua gefallen (ghefallen) = a place Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) : die Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimente die Schweinefleisch (di șvain.flaiș) = carne de porc die Rindfleisch (di rind.flaiș) = carne de vita die Putenfleisch (di puten.flaiș) = carne de curcan die Hähnchenfleisch (di henhen.flaiș) = carne de pui die Leber (di leber) = ficat der Käse (di cheze) = branza, cascaval das Schintzel (das șnițel) = snitel der Schinken (der șinchen) = sunca der Putenschinken (der puten.șinchen) = sunca de curcan der Hähnchenschinken (der henchen. șinchen) = sunca de pui der Mais (der mais) = porumb der Reis (der rais) = orez die Nudeln (di nudeln) = fideaua das Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ oua die Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofi die Möhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / i der Kartoffelbrei/ kartoffelpüree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) = piure de cartofi der Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofi die Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajiti das Joghurt (das iogurt) = iaurt die Milch (di milch) = lapte das Milchpulver (das milch.pulver) = lapte praf
der Zucker (der țucher) = zahar das Salz (salț) = sare die Süßigkeiten (siuzig.caiten) = dulciuri der Apfel (der epfel) = mar der Pfirsich (der firsih) = piersica Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung): probieren (probiren) = a proba weit (vait) = larg lang (lang) = lung kurz (kurț) = scurt das Modell (das model) = model die Größe (di griose) = marime die Farbe (di farbe) = culoare die Baumwolle (di baum.vole) = bumbac die Wolle (di vole) = lana der Schuhe (der șue) = pantofi der Handschuhe (der hand.șue) = manusi die Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soare die Socken (di sochen) = sosete die Strumpfhose (di ștrumf.hoze) = dresuri die Unterhose (di unter.hoze) = chiloti die Badehose (di bade.hoze) = slip de plaja die Hose (di hoze) = pantaloni der Rock (der roc) = fusta die Sporthose (di ș port.hoze) = pantalon sport die Bluse (di bluze) = bluza der Strickpullover (der ștric.pulovăr) = pulover tricotat die Jacke (di iache) = geaca
Lectia nr.6: Familia mea. Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta. die Mutter (di mutăr) = mama der Vater (der fatăr) = tata der Bruder (der brudăr) = fratele die Schwester (di șvestăr) = sora die Eltern (di eltern) = parintii die Geschwister (di gheșvistăr) = fratii die Großmutter (di gros.mutăr) = bunica der Großvater (der grosfatăr) = bunicul die Großeltern (di gros.eltern) = bunicii der Sohn (der son) = fiul die Tochter (di tohter) = fiica der Onkel (der onchel) = unchiul die Tante (di tante) = matusa der Mann (der man) = sotul die Frau (di frau) = sotia der Urgroßvater (der urgros.fatăr) = strabunicul die Urgroßmutter (di urgros.mutăr) = strabunica das Kind (das chind) = copilul der Schwager (der șvagher) = cumnatul die Schwägerin (di șvagherin) = cumnata der Vetter (der fetăr) = verisor die Kusine (di cuzine) = verisoara der Neffe (der nefe) = nepot die Nichte (di nihte) = nepoata der Enkel (der enchel) = stranepot die Enkelin (di enchelin) = stranepoata der Verwandte (der fervandte) = ruda Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta: Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatăr / zi ist maine mutăr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea .... Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu. Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du gheșvistăr? - ia, ih habe nur aine șvestăr / ih habe caine gheșvistăr )= Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am
frati. Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatăn? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? -
Nu, nu sunt.
Lectia nr.7 Corpul omenesc. Partile capului (Die Kopfteile) der Kopf (der copf) = capul der Schädel (der șed ăl) = craniu
der Stirn (der știrn) = fruntea das Haar (das haar) = parul das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul die Schläfen (di șlefăn) = tamplele die Nacken (di nachen) = ceafa der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca der Kiefer (der chifer) = maxilar der Kinn (der chin) = barbie die Bart (di bart) = barba der Schnurrbart (șnur.bart) = mustata die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana; die Nase (di naze) = nasul; der Naseflügel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara; das Ohr (das or) = urechea die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der țan) = dinte; der Backenzahn (der bachen.țan) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di țunghe) = limba Partile corpului (Körperteile) der Hals (der hals) = gat der Rumpf (der rumpf) = trunchi die Wirbelsäule (di virbel.soile) = coloana vertebrala das Mark (das mark) = maduva spinarii die Schulter (di șulter) = umar; die Schulterblatt (di șulter.blat ) = omoplat der Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = brat der Unterarm (der unter.arm) = antebrat der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot die Handfläche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii; der Handrücken (der hand.riuchen) = dosul palmei der Finger (der fingher) = deget der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana der Bauch (der bauh) = burta die Rippe (di ripe) = coasta die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.varțe) = mamelon, sfarc der Rücken (der riuchen) = spate
die Hüfte (di hiufte) = sold das Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = fundul die Beine (di baine) = picioarele der Schenkel, der Oberschenkel (der șenchel / der ober.șenchel) = coapsa die Wade (di vade) = pulpa der Spann (der șpan) = muschi, fibre das Knie (das cni) = genunchi das Schienbein (das șin.bain) = tibie die Ferse (di ferse) = calcai die Zehe (di țee) = deget de la picior; der Zehennagel (der ț een.naghel) = unghia de la picior Organele interne (Innere Organe) der Magen (der maghen) = stomac die Leber (di leber) = ficat die Niere (di nire) = rinichi die Lunge (di lunghe) = plaman das Herz (das herț) = inima die Bauchspeicheldrüse (di bauh.șpaihel.driuse) = pancreas die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara die Galle (di gale) = fiere das Gehirn (ghehirn) = creier der Nerv (der nerf) = nerv Exercitiu (Übung) : Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai m ulte adjective. Iata cateva sugestii : die Augen (ochii) - blau/ grün/ braun/ schwarz/ klein/ groß (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari) die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat) die Lippen (buzele) - dick/ dünn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase) die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat) Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)
Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi. Anotimpuri = Jahreszeit (iares.țait)
FRÜHLING (Friulinc ) = Primavara SOMMER (Somăr ) = Vara HERBST (Herbst ) = Toamna WINTER (Vintăr ) = Iarna Lunile anului = Jahres Monate (iares monate) Januar (Ianuar ) = Ianuarie Februar (Februar ) = Februarie März (Merț ) = Martie April ( April ) = Aprilie Mai (Mai ) = Mai Juni (Iuni ) = Iunie Juli (Iuli ) = Iulie August ( August ) = August September (Septembăr ) = Septembrie Oktober (Oktobăr ) = Octombrie November (Novembăr ) = Noiembrie Dezember (Dețembăr ) = Decembrie Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe) Montag (Montac ) = Luni Dienstag (Dinstac ) = Marti Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri Donnerstag (Donărstac ) = Joi Freitag (Fraitac ) = Vineri Samstag (Samstac ) = Sambata Sonntag (Sontac ) = Duminica Partile din zi vormittag; in der morgen (formitac; in der morgăn )= dimineata mittag (mitac ) = pranz nachmittag (nahmitac ) = dupa-amiaza
abend (abănd ) = seara nacht (naht ) = noapte Cuvinte si expresii uzuale: jetzt (ieț )= acum heute (hoite) = azi morgen (morgăn) = maine übermorgen (iubămorgăn ) = poimaine gestern ( ghestărn)= ieri vorgestern ( forghestărn) = alaltaieri nächstes Jahr (nehstes iar ) = anul urmator niemals (nimals) = niciodata später ( șpetăr ) = mai tarziu sofort ( zofort ) = imediat
täglich (teglih) = zilnic jeden Tag ( jedăn tac ) = in fiecare zi Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi?
Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac ) = Azi suntem in ziua de luni.
Lectia nr.9 Culorile (Lektion 9 Farben) weiß (vais) = alb grau (grau) = gri schwarz (șvarț) = negru braun (braun) = maro grün (griun) = verde gelb (ghelb) = galben orange (oranje) = portocaliu rot (rot) = rosu rosa (roza) = roz blau (blau) = albastru
Lectia nr.10 Animalele (Lektion 10 Tiere) Tier (tiir) = animal Katze (cațe) = pisica Hund (hund) = caine Bär (ber) = urs Vogel (foghel) = pasare Ente (ente) = rata Fisch (fiș) = peste
Kuh (cu) = vaca Rind (rind) = vita Schwein (șvain) = porc Schlange (șlanghe) = sarpe Pferd (ferd) = cal Wolf (volf) = lup Elefant (elefant) = elefant Löwe (liove) = leu
Vremea. Fenomenele naturii. Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain șlehtes vetăr nur falșe klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite vremea = das Wetter (das vetăr) der regen (der regăn) = ploaia der donner (der doonăr) = tunetul der blitz (der bliț) = fulger der hagel (der haghel) = grindina der schnee (der șnee) = ninsoarea der frost (der frost) = inghet der taifun (der taifun) = taifun windig (vindic) = furtuna wind (vind) = vant sonne (sone) = soare sonnig (soonic) = insorit wolken/ himmel (volkăn/ himăl ) = nor bewölkt (bevolkt) = innorat, noros regen (regăn) = ploaie regnet (recnet) = a ploua
kälte (chelte) = racoare kalt (kalt) = rece hitze (hitțe) = caldura heiß (hais) = fierbinte heiter (haităr) = senin Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme : Das wetter in Deutschland und in anderen Ländern (Das vetăr in Doiciland und in anderăn Lendăn)= Vremea in Germania si in alte tari. Es ist komisches wetter (Es ist comișes vetăr) = Este o vreme ciudata. Ist es sonnig oder bewölkt? (ist es soonic odăr bevolkt) = Este insorit sau noros ? Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua ! Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetăr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ? Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit ! Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin. Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern. In Paris und München scheit es. (In Paris und München șnait es) = In Paris si München ninge. Es ist bewölkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti. Das wetter in Athen ist schön. (Das vetăr in Atheen ist șoon) = Vremea in Atena este frumoasa. In Nürnberg ist es heiter . (In Niurnberc ist es haităr) = In Nürnberg este senin. Wichtig = important Wetterwörter (vetărviortăr)= Cuvinte despre vreme Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der" Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewölkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist heiß = este cald; Es ist windig = este vant
Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?) Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ? Wie spät ist es? (Vi șpet ist es?) = Cat de tarziu este ? Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site:
08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt. 08:05 => Es ist acht uhr und fünf minuten./ Es ist fünf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht. = Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt. 08:15 => Es ist acht uhr und fünfzehn minuten./ Es ist fünfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa
opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:30 => Es ist acht uhr und dreißig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ (
acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ (
! acest ultim fel de
a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:45 => Es ist acht uhr und fünfundvierzig minuten./ Es ist fünfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara
cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:55 => Es ist acht uhr und fünfundfünfzig minuten./ Es ist fünf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la
ora noua. Wichtig = important Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; umacht uhr
und vierzig minuten = la ora 08:40 Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule amsamstag = Eu ma duc la scoala sambata. Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie. Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora: 1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van ștehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica? 1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih ștehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica. 2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu? 2.Ich arbeite von acht uhr und fünfzehn minuten / 08:15 bis sechszehn uhr unddreißig minuten / 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz? 3.Ich mache mittagspause um zwölf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de
pranz la ora 12:00 4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du șlafăn?) = Cand te duci la culcare? 4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur șlafăn) = Ma duc la
ora 22:00 la culcare. Expresii folosite cand faci referire la timp in general: Tut mir leid für die verspätung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferșpetung, ih ștehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic. Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii? Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas später. (Oh, es ist șoon drai! Ih kome etvas șpetăr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu. Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei. Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; verspätung = intarziere; später = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.
Lectia nr 13 Orientarea pe o harta. Puncte cardinale. (Lektion 13 Orientierung auf der Landkarte) Punctele cardinale :
im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de .... nördlich von .... (nordlih fon) = la Nord de .... im Süden von .... (im siuden fon) = la Sud de .... südlich von .... (siudlich fon) = la Sud de .... im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de .... westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de .... nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de .... südwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de .... im Osten von .... (im osten fon) = la Est de .... östlich von .... (ostlih fon) = la Est de .... nordöstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de .... südöstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de .... Intrebari posibile despre pozitia unui oras pe harta . Wo liegt Nürnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nürnberg? Nürnberg liegt nördlich von München (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nürnberg se afla la nord de München. Kennst du / Kennen Sie Nürnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti Nürnberg ? Nürnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nürnberg ? Unde se afla asta ?
Das liegt nördlich von München, nordöstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon Ștutgart) = Se afla la nord de München, nordest de Stuttgart.
Ghid de Conversatie. Intalnire in cafenea. Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.
Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti? Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti? Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs? Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau? Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra ! Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra ! Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra ! Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti? Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ? Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania. Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.? Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu? Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin. Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana? Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana? Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine ! Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti? Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch . (Ih șprehe etvas English und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana. Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania? Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana. Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna? Mein Muttersprache ist rumänisch . (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna este romana. Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid? Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid. Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid! Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta? Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii. Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ? Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore. In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta? Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia. Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale: Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber? Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau. Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti? Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog! Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog. Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat? Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro. Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
Pronumele personal. Singular:
persoana I : ich (ih) = eu persoana II: du (du) = tu persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este albastru. Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal. Plural: persoana I: wir (vir) = noi persoana II: ihr (ir) = voi persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs. *se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?
Verbul. Conjugarea la prezent a verbelor "haben" si "sein" Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga. Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii. Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal. Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"
HABEN = a avea ich habe (ih habe) = eu am du hast (du hast) = tu ai er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are wir haben (wir haben) = noi avem ihr habt (ir habt) = voi aveti sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
SEIN = a fi ich bin (ih bin) = eu sunt du bist (du bist) = tu esti er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este wir sind (vir sind) = noi suntem ihr seid (ihr said) = voi sunteti sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti *nu are corespondent in limba romana
Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii. Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN"impreuna cu formele pronumelui personal. In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele neregulate.
Cele mai importante 50 de verbe din limba germana. 1.
anrufen (an.rufăn) = a telefona
2.
arbeiten (arbaităn) = a munci
3.
backen (bachen) = a coace
4.
benutzen (benuțen) = a folosi
5.
bleiben (blaibăn) = a ramane
6.
brauchen (brauhăn) = a avea nevoie
7.
bringen (bringhen) = a aduce
8.
denken (denchen) = a gandi
9.
essen (esen) = a manca
10.
fahren (farăn) = a conduce
11.
finden (findăn) = a gasi, a considera
12.
fliegen (flighăn) = a zbura
13.
fragen (fragăn) = a intreba
14.
geben (ghebăn) = a da
15.
gehen (gheen) = a se duce
16.
haben (habăn) = a avea
17.
heißen (haisen) = a se numi
18.
helfen (helfăn) = a ajuta
19.
hören (hoorăn) = a auzi
20.
kaufen (caufăn) = a cumpara
21.
kennen (chenen) = a cunoaste
22.
kommen (comăn) = a veni
23.
können (chionăn) = a putea
24.
laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a functiona
25.
leben (lebăn) = a trai
26.
leihen (laihen) = a imprumuta
27.
lernen (lernen) = a invata
28.
lesen (lezen) = a citi
29.
lieben (libăn) = a iubi
30.
machen (mahăn) = a face
31.
möchten (miohtăn) = a dori
32.
nehmen (nemăn) = a lua
33.
schreiben (șraibăn) = a scrie
34.
schlagen (șlaghen) = a lovi
35.
schneiden (șnaiden) = a taia
36.
schlafen (șlafăn) = a dormi
37.
sitzen (sițen) = a sta, a lua loc
38.
sehen (zeen) = a vedea
39.
sein (zain) = a fi
40.
sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a vorbi
41.
spielen (șpilen) = a te juca
42.
trinken (trinchen) = a bea
43.
vergessen (ferghesăn) = a uita
44.
versprechen (ferșprehen) = a promite
45.
verstehen (ferșteen) = a intelege
46.
waschen (vașăn) = a spala
47.
werden (verdăn) = a deveni
48.
wissen (vizăn) = a sti
49.
wollen (volen) = a vrea
50.
wohnen (vonen) = a locui
Substantivul.Descriere generala. Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mädchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen = o fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru. Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru. Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii),abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri),comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective) Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea;
das Fenster = fereastra; das Auto = masina; Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit = prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica; Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul; Substantive proprii: Peter, Monika, Wild; Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii: Dupa numar substantivele pot fi: substantive care au forma de plural si singular; substantive care au numai forma de singular; substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi: substantive feminine; substantive masculine; substantive neutre;
Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri: articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel); articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);
Genul substantivului si reguli de determinare. Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa
invatati substantivele impreuna cu genul acestora. Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului. Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia. Genul masculin foloseste articolul : DER 1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:
In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Sähnchen = baiatul, baietelul etc. Categorii de substantive: anotimpurile => exceptie face: das Frühjahr = primavara anului;
denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face : die Nacht = noaptea; die Frühe = la inceputul / urile; fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul; denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul; denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul; => exceptie face: die Kreide = creta; denumirea muntilor ( nu toti ) ; denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul; => exceptie face: die Lira = lira toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea; denumirea mobilierului; denumirea instrumentelor de scris
marcile de automobile;
2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii: Terminatii pentru substantive de origine germana:
-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada; -el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das
Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc. -er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face : die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc. -ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua; -ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul; -ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta; -ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling = balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina); -s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele; -en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc. * : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;
Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul; -an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul; -än : der Kapitän = capitanul; -ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul; -ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul; -är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär =
militarul; -bus : der Autobus = autobuzul; -end : der Dividend = dividentul; -ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment"; -et : der Planet = planeta; -eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer; -ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler; -iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul; -ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul; -ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul; -mom : der Agronom = agronomul; -er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul; -soph : der Philosoph = filozoful; - us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul; Genul feminin foloseste articolul : DIE 1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter = fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib = feminin;
Categorii de substantive:
90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich = piersica; denumiri pentru avioane; denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic; marci de motociclete; denumiri de rauri; denumiri de flori; denumiri de arbori; instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul; numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;
2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:
-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie face: das Auge = ochiul; Terminatiile care indica 100% genul feminin: -schaft : die Freundschaft = prietenia; -keit : die Sußigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza; -ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul; -ik : die Politik = politica; die Musik = muzica; -heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea; -de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana; -ei : die Bücherei = biblioteca; -in : die Lehrerin = profesoara; Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-a : die Kamera = camera; -ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata; -age : die Garage = garajul; -aille : die Medaille = medalia; -äne : die Migräne = migrena; -enz : die Differenz = diferenta; -ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta; -ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul; -ille : die Kamille = musetelul; -ine : die Kabine = cabina; -isse : die Kulisse = culise; -ive : die Alternative = alternativa; -iz : die Notiz = nota; -ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose =
marinarul, navigatorul; -is : die Basis = baza; die Dosis = doza; -ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia; -tät : die Universität = universitatea; die Qualität = calitatea; -ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura; Genul neutru foloseste articolul : DAS 1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles: In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm
= mielul. Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni. Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ;ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina; Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul: Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al patrulea; Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul; Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt, ridicat; Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das Getreide = cereale; das Geflügel = pasarile, gainile; Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;
2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii: Terminatii pentru substantive de origine germana:
-chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel; -lein : das Fräulein = fetita; -nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfängnis
= conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea; -sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul; die Mühsal = dificultate, greutate; etc. -sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel = dopul; -tel : das Viertel = cartierul; -tum : das Altertum = antichitate, vechime;
Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema; -ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;
-id : das Oxid = oxidul; -in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina; -ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul; -ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama; -ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul; -ol : das Karbol = acid carbolic; -um : das Museum = muzeul; das Album = albumul; -ut : das Institut = institutul;