U NIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ―ION IONESCU DE LA BRAD‖ IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
GESTIONAREA FERTILITĂȚII SOLULUI -PROIECT-
MASTERAND: COSARCA VLAD SPECIALIZAREA: T.A.A AN 1
a judeţului Vaslui Capitolul 1. Scurtă prezentare a judeţului Situat pe râul Bârlad, străbate partea de sud şi sud -est a Podişului Central Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei şi Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podişului Bârladului — parte parte a Podişului Moldovei. Relieful est e format din dealuri şi văi largi, orientate preponderent nord-
sud. Altitudinea maximă: 485 m – Dealul – Dealul Mângăralei, în nord-vest şi 425m — Dealul Cetăţuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250-350m. Altitudinea minimă este de 10m în lunca Pr utului. utului. Clima este temperat continentală cu nuanţe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase şi secetoase şi ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8°C şi 9,8°C şi precipitaţii relativ reduse. Reţeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenţii Vaslui, Crasna, Tutova şi Zeletin, iar în partea de sud- est a judeţului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele
lacuri: Grosu], Balta Mare, Hârseţii (lacuri de luncă), Soleşti, Cuibul Vulturilo r, Mânjeşti, Tungujei, Căzăneşti, Râpa Albastră, Puşcaşi, Vultureşti, Poşta Elan (lacuri de acumulare), Cârja, Negreşti, Tăcuta, Rediu -Galian (iazuri piscicole). Din suprafaţa totală de 533.127 ha (2,3% din suprafaţa totală a ţării), 72,2% este z onă agricolă, 16,4% reprezintă păduri şi alte terenuri cu vegetaţie
forestieră şi 11,4% alte suprafeţe (ape, suprafeţe construite, drumuri, căi ferate, etc.).
Localităţile extreme ale judeţului sunt: la nord Tăcuta — Protopopeşti, — Protopopeşti, — Pochidia, la est Stănileşti — Săratu — Săratu şi la vest Dragomireşti — la sud Tutova — Pochidia, Vladia.
Judeţe vecine * Judeţul Iaşi, în partea de nord * Judeţul Neamţ, în partea de nord-vest * Judeţul Bacău, în partea de vest
* Judeţul Vrancea, în partea de sud-vest * Judeţul Galaţi, în partea de sud
În partea de est, peste râul Prut, se află Republica Moldova.
Localităţi * Municipii: Vaslui, Bârlad, Huşi
Murgeni * Oraşe: Negreşti, Murgeni * Comune: 81 * Sate : 460 Clima
Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952 de 40,6°C, iar cea minimă la Negrești la 20 februarie 1954 de -32° C fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunțat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6 grade C. Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din N și V (circa 600 mm anual) și mai mici în zonele depresionare și de luncă (400-500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru județul Vaslui, perioada în care se înregistrează sub 200 mm anual, așa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945 -1946, 1948. Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 m/s. Vegetatia
Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație,
una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, județul Vaslui suscită
interes prin aspectul peisagist predominant deluros și de podiș, prin existența unor obiective social- istorice și cultural -artistice, prin prezența mai multor
rezervații naturale, a podgoriilor.
Sistemul de a gricultură durabilă
Poluarea solurilor agricole diminuează în ritmuri alarmante baza de resurse
de soluri şi degradează uneori ireversibil calitatea acestora. Proprietăţile biologice biologice ale solului solului sunt sunt grav afectate afectate de multitudinea multitudinea de produse produse chimice chimice
folosite în tratarea culturilor. Aceste proprietăţi până acum neglijate sunt direct legate de proprietăţile fizice şi chimice ale solului şi influenţează sănătatea plantelor, calitatea alimentelor alimentelor şi sănătatea oamenilor. Eroziunea solurilor a dus la pierderea a 0,7% pe an din orizontul A, fără ea cantitativă şi calitativă a elementelor nutritive pierdute, dereglarea compensar ea regimului hidric şi hidrogeologic al solului, diminuarea recoltelor cu 20 -65%. Dacă până acum calitatea solului era privită simplist, numai prin prisma factorilor care favorizează creşterea plantelor, conceptul modern privind calitatea solului integrează alături de productivitatea solului şi atributele securităţii şi calităţii alimentelor, sănătăţii umane şi animale, precum şi ale calităţii mediului înconjurător. În acest conte xt, productivitatea solului capătă un nou conţinut, mult mai
cuprinzător. productivitatea solului reprezintă reprezintă capacitatea unui sol de a produce culturi asigurate şi nutritive într -un mod durabil pe termen lung şi de a creşte gradul de sănătate umană şi animală, fără deteriorarea bazei de resurse naturale sau afectarea calităţii ca lităţii mediului înconjurător. Pentru a prima atributele calităţii solului se impun cerinţe majore şi faţă de indicatorii de calitate a solului (fizică, chimică şi biologică): - să semnaleze din timp deteriorarea calităţii solului şi cerinţele de
prevenire şi remediere; remediere;
- să caracterizeze schimbările în proprietăţile solului, care ar reflecta
amploarea măsurilor de reabilitate sau regenerare a solului; - să permită elaborarea de relaţii sau modele matematice care să cuantifice
diferite atribute ale calităţii solului din care să se deducă unul sau mai mulţi indici pentru simulare şi predicţie. Stabilirea interacţiunii acestor indicatori şi a ponderii relative a fiecăruia constituie o problemă deschisă. Cercetările pe soluri reprezentative, experienţele de lungă durată privind lucrările şi fertilitatea solurilor au indicat că prin cultivarea terenurilor arabile au loc pierderi de carbon din straturile superioare ale solurilor lucrate. Aceste
pierderi sunt estimate estimate la 27% din cantitatea cantitatea iniţială, specifică specifică perioadei preistorice. preistorice. Solul este
partea superioară, afânată, a litosferei , care se află într -o -o
continuă evoluție sub influența factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al Pământului în care se dezvoltă viața vegetală. Stratul fertil al
solului conține nutrienți și este alcătuit din humus și dinloess loess.. El poate proveni și din mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficientă de nutrienț i de numește oligotrofic oligotrofic.. Știința care studiază geneza, evoluția, structura și distribuția solurilor se numește pedolog pedologie ie.. Solul înghețat permanent sau temporar se numește gelisol. Partea de dedesubt, ce rămâne înghețată permanent, se numește pergelisol sau permafrost. p ermafrost. Partea de la suprafață, care se dezgheață vara, se numește molisol. Zonele de pe glob care sunt afectate profund de îngheț formează criolitozona. Dintre resursele indispensabile vieţii pe Terra, solul îşi dispută supremaţia cu resursele de apă şi biodiversitatea, cu care „cooperează‖ benefic, asigurând suportul material existenţial şi evolutiv pentru om, plante si animale.
Putem considera solul ca unul din cele mai complexe sisteme naturale ale planetei, planetei, un agregat agregat structurat structurat de substanţe în perpetuă transformare, un complex biologic în care viaţa pulsează continuu, un filtru inegalabil pentru
sanatatea mediului, un sistem polifuncţional, o putere unică şi indispensabilă generatoare de viaţă.
Prin capacităţile sale de „memorare‖, solul reflectă impactul climei, florei, faunei, activităţii antropice şi topografiei asupra materialului parental din care s-a format în perioade variabile de timp,
fiind cosiderat indicator al caracteristicilor caracteristicilor evoluţiei mediului.
Principala funcţie a solului constă în faptul că acesta reprezintă fundamentul pentru practicarea practicarea agriculturii agriculturii în scopul primordia primordia asigurare a securităţii şi
siguranţei alimentare a populaţiei, rol datorat propietatilor fizico- chimice şi biologice, fertilităţii sale, sale, capacităţii acesteia de a pune la dispoziţia plantelor, în mod simultan şi continuu, elementele nutritive şi apa pe tot parcursul perioadei de vegetaţie.
Degradările de teren sunt modificări negative ale proprietăţilor fizice şi chimice ale solurilor şi maselor litologige ale caracteristicilor dimensionale dimensionale şi de formă ale reliefului din cauza unor procese geomorfologice şi pedologice având drept consecinţă sau suprimarea temporară sau definitivă a posibilităţilor de utilizare optimă a fondului funciar.
Principalele procese de degradare a solului sunt: •
eroziunea;
•
degradarea materiei organice;
•
contaminarea;
•
salinizarea; compactizarea;
•
•
In
pierderea pierderea biodiversităţii solului;
•
scoaterea din circuitul agricol;
•
alunec ările de teren şi inunda ţiile.
anul 2004, la nivelul Regiunii
Nor dd- Est,
au f ost inventariate
suprafete de teren af ectate de fenomene de er oz oziun e.
Judetul Vaslui
din cauze
Degr adar ea
naturale
a solului
este f avor izata de
poten po tentia tialul lul geomorfologic ridicat al unor zo ne din judetul Car ac t er ul
Vaslu
i.
solurilor favorizeaza procesul de eroziune de suprafata a
solului – 26.447 ha (reprezentata prin siroiri si r igole). Se mai adauga a pe pelor ,
torentialitatea situa ndu-se – 3.860
pe ver santii dealurilor in zonele cu eroziune de adancime
ha (r e pr ezentata prin ogase si r avene). i
Alunec ar le
se
zonele cu torentialitatea c ea mai mare
manif esta
(7.922 ha) se manif esta in aceleasi zone in care
si fenomenele de
oziun e. Zone care er oz
necesita
reconstructie ecolo gica: •
jur ul soc ietatilor GOSCOMLOC in incintele si in jurul
i
HUSI , RAGCL
i
Bar lad , Salu b r t ate a Negr est ; • •
platf or ma de deseuri ind ustr iale de la SC RULMENTI batalurile bataluril e de la SC AVICOM SA Vaslui.
SA Bar lad ;
Tipuri de degradare a solurilor identificate în Judetul Vaslui.
1. Degradarea prin dislocare şi acoperire: include procese de eroziune naturală,
intervenţiile umane (excavare şi acoperirea solului pentru construcţii, drumuri). 2. Degradarea fizică: compactarea, întărirea masei solului, formrea crustei. Cauzele sunt: greutatea msinilor agricole, atelajelor; 3. D egradarea chimică. Porcesele care conduc la degradarea chimică: pirederea
nutrienţilor (macro şi micro nutrienţilor), prin eroziune, recoltarea biomasei, acidifierea (ploi acide, acid azotic, acid sulfuric), salinizarea, poluarea.
4. Eroziunea.Solurile din arealul studiat sunt predispuse eroziunii agenţilor naturali şi antropici datorită: a. Proprietăţilor fizico -chimice ale solurilor: textură grosieră, porozitate ridicată, r idicată, coeziune redusă, humus redus. b. Factori favorizanţi ai mediului: panta accentuata, lungimea redusă diminuează eroziunea, covor vegetal redus, vegetaţie de stepă.
Factorii care afectează starea de fertilitate a solului Orice cultură agricolă exportă odată cu recolta cantităţi apreciabile de macro şi microelemente nutritive care, părăsind solul, îi mineazăfertilitatea. Sistemele Sistemele intensive de cultură asociate cu noile genotipuri de plante, de mare productivitate, export ă anual între 100140 kg N/ha, 50-60 kg P2O2/ha, 130-160 kg K2O/ha (sub cultura de
grâu), cantităţi de nutrienţi secundari (Ca, Mg, S) de ordinul zecilor de kg, şi de microelemente (Zn, Mn, Fe, Cu, B, Mo, Se) de ordinul miligramelor până la câteva sute de grame. Pe lângă acest consum de nutrienţi, n utrienţi, exploatarea intensivă
neraţională a fertilităţii solului are ca urmare o gamă foarte largă de efecte negative, precum dezechilibrarea balanţei nutritive, dezagregarea ireversibilă a solului, scăderea capacităţii cap acităţii sale de tamponare, decalcifierea complexului absorbant al solului, acidifierea,
poluarea şi, în final, final, deşertificarea. deşertificarea. Pentru menţinerea fertilităţii solului devine obligatorie intervenţia prin măsuri de restaurare restaurare a acesteia, dintre dintre care cea mai importantă importantă constă în utilizarea de îngrăşăminte pentru suplinirea exportului produs.
Utilizarea raţională a îngrăşămintelor chimice în cantităţi şi proporţii recomandate în funcţie funcţie de tipul de sol şi şi cultura agricolă, aplicate în faze optime de cultură, este recunoscută pe plan mondial drept cea mai sigură şi rapidă cale de sporire a producţiei agricole şi conservare a fertilităţii, deşi o soluţie agricolă durabilă constă în combinarea îngrăşămintelor chimice, minerale şi materie organică reprezentată de reziduuri vegetale, deşeuri urbane, urbane , deşeuri industriale, precum şi în stimularea stimularea proceselor naturale proceselor naturale naturale implicate în nutriţia plantelor, precum este fixarea biologică a azotului atmosferic.
Doresc să insist asupra necesităţii imperioase de a restitui solului agricol cantităţile de nutrienţi exportaţi din sol, întrucât producţiile agricole slabe obţinute în prezent în fermele mici şi mijlocii se explică si prin folosirea unor cantitati insuficiente de ingrasaminte, în medie de 25-30 kg substanţe active/ha.
Starea de fertilitate a solurilor româneşti este afectată pe suprafeţe însemnate de unii factori naturali restrictivi care, recent, se manifestă tot mai pregnant datorită schimbărilor climatice globale. Printre aceştia se numără seceta excesivă frecventă care se manifestă pe circa 7,100 mil. ha şi excesul periodic de de umiditate pe circa 3,700 3,700
mil. la care produc deteriorări inestimabile ale calităţii solului şi pierderi substanţiale substanţiale sau calamitări ale ale recoltelor. Un factor restrictiv important, cu cauze naturale şi antropice multiple, este fenomenul de eroziune a solului care afectează puternic sau foarte puternic 6,300 mil. ha. Unica instituţie de cercetare din ţara noastră, cu preocupări deosebit de valoroase pentru elaborarea soluţiilor de prevenire şi combatere a acestui fenomen, extrem de periculos pentru soarta soarta ruralului românesc, românesc, este Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Eroziunea Solului de la Perieni. În cadrul
perimetrului Staţiunii Staţiunii Perieni s-au făcut lucrări de artă care stau mărturie pentru contribuţiile de certă valoare aduse agriculturii ţării, demonstrând că solurile sustrase eroziunii pot da producţii mari şi – de de exemplu 6000 kg grâu/ha obţinute succesiv în ultimii 6 stabile – ani.
Procese grave de degradare a stării solurilor sunt produse, de asemenea, prin intervenţii antropice neraţionale, în mod direct, cum este cazul poluării chimice prin activităţi industriale, acoperirea solului prin depozitarea de deşeuri şi reziduuri solide solide (halde de steril) steril) sau, în timp mai îndelungat, prin lucrări agricole necorespunzătoare neco respunzătoare care conduc la compactări, distrugeri ale structurii sau fertilităţii solului. Nu putem omite eliminarea eliminarea din din circuitul circuitul agricol agricol a unor unor mari
suprafeţe de teren, pentru constructia de drumuri, amplasamente imobiliare sau de altă natură.
Măsuri de prevenire, combatere şi ameliorare a eroziunii solului 1. Măsuri de prevenire: utilizarea raţională a resurselor de sol, organizarea asolamentelor.
2. Măsuri de combatere: se aplică la solurile deja afectate în vederea readucerii acestora cât mai aproape de nivelul de fertilitate iniţial. Se aplică în funcţie de factorii limitativi: sărăturare, aciditate, connţinut ridicat de carbonaţi, deficit de
umiditate, poluare, pantă, halde. 3. Măsuri ameliorative: cu scopul de a ridica capacitatea productivă a acestora: prin îngrăşăminte naturale, organice, verzi; aplicarea de amendament agricole (calcar, magme). - prin perdele de protecţie: 3 -5 rânduri de arbori şi arbuşti plantaţi la 2, 3
metri între ei şi între rânduri cu salcâm, pin negru, mălin american, sânger, lemn câinesc, sălcioară, cătină. - culturi protectoare: bo rceagul de toamnă (secară plus măzăriche), secară. - prin tratare cu polimeri sintetici: fixează nisipurile prin aglutinarea
grăunţelor de nisip.
