UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Ghid de elaborare a LUCRRII DE LICEN! •
Acest Acest ghid este doar orientativ, orientativ, pentru pentru a uşura munca studenţilor studenţilor şi coordonatorilo coordonatorilor, r, şi şi poate fi adaptat adaptat în funcţie funcţie de specificul specificul temei de licenţă. licenţă.
Ce este o lucrare de licenţă? LUCRAREA DE LICEN! este o l"#rare de #er#e$are %#ri%& 'ri( #are %$"de($a)%$"de($"l *+i $e%$ea,& #a'a#i$a$ea de a $ra$a +$ii(-i.i# o $e/& alea%&0 #o(%idera$& i($ere%a($& 'e($r" %i(e +i)%a" %o#ie$a$e. "#$%&%'&
('
")$'*
o cercetare riguros argumentată, bazată pe: abilitatea de a alege o problemă de cercetare – a decupa pertinent un aspect /o componentă al/a l/a rea realităţ ităţiii ca sub subiec iect pent pentru ru prop propri riaa cercetare; capa capaci citat tatea ea de docum documen entar taree teoreti teoretică că,, de alcătui alcătuire re şi stăpân stăpânire ire a bibl bibliog iograf rafie ieii legate legate direct şi /sau tangenţial de temă dovedir dovedirea ea abil abilită ităţil ţilor or de cercetare cercetare necesa necesare re pentru pentru rezolva rezolvarea rea problem problemei ei alese, alese, prin prin orga organi niza zare rea, a, desf desfăş ăşur urar area ea şi prez prezen enta tare reaa paşilo paşilorr me metodol todologic ogicii parcurşi parcurşi şi rezultate rezultatelor lor obţinute.
o
compunere, povestire sau eseu o colecţie de citate un simplu inventar bibliografic o sumă de opinii personale pe o temă dată – oric oricât ât de inte intere resa sant ntee ar fi aces aceste teaa - nenefund fundam amen entat tatee pe teori teoriii anter anterior iore, e, fapte fapte şi rezultate de cercetare o compilaţie c ompilaţie din mai mai multe surse o marfă! obţinută contra cost.
rin /a(iera de abordare o cercetare poate fi plasată pe un continuum, n care la o etremă s-ar afla lucrările lucrările eplorative, iar la cealaltă lucrările strict eperimentale: analiză-ep eplorar loraree a unu unuii concep concept,t, a unu unuii mecani mecanism sm sau proces proces organi organizaţi zaţional onal sau de piaţă, a “e2'lora$i3&” – o analizăevoluţiei unui domeniu etc., pe baza unei sinteze bib sinteze bibliog liografi rafice ce e2a e2austiv ustive; e; miza miza este este nuanţare nuanţareaa sau sc2imbarea accepţiunii curente acordate obiectivului cercetat sau, cel puţin, o sistematizare a direcţiilor şi tendinţelor abordării acestuia.
“de%#ri'$i3&” - o descriere a unei activităţi, unui fenomen sau proces, descriere spri1inită de observaţii sistematice, interviuri, interviuri, studii de caz, analiză analiză cantitativă sau calitativă a activităţii etc. etc. “#o(%$a$a$i3&” – o identificare 6constatare!7 a relaţiilor eistente ntr-o anumită realitate organizaţională mai puţin cercetată, o radiografie! a percepţiilor, percepţiilor, relaţiilor relaţiilor de cauzalitate sau consecinţel consecinţelor or percepute subiectiv faţă de un anumit fenomen intra sau interorganizaţional. oate fi cercetare realizată pe un anumit eşantion /lot de persoane folosind interviuri, c2estionare de de opinie, scale de atitudini etc. “i(3e%$i4a$i3&” – o verificare a relaţiilor eistente ntre anumite variabile ale unei realităţi organizaţionale, sub aspectul prezenţei, intensităţii şi semnificaţiei acestor relaţii.oate fi realizată pe un eşantion reprezentativ pentru pentru o anumită anumită pop populaţi ulaţie, e, folosin folosindudu-se se ca me metod todee c2estiona c2estionare re de opinie opinie sau c2estio c2estionare nare standardiz standardizate, ate, scale de atitudini, teste psi2ologice, situaţii 9vasi-eperimentale etc. “e2'eri/e($al&” – o verificare a prezenţei sau absenţei unei relaţii ntre două sau mai multe variabile, verificare realizată prin intermediul unor manipulări eperimentale de laborator, laborat or, având control asupra asupr a variabilelor independente. independente.
0a1oritatea lucrărilor de licenţă mbină două sau mai multe dintre modurile de abordare a cercetării prezenta prezentate. te. &ceastă ceastă tipolog tipologie ie nu este perfectă perfectă şi nici nici e2aus e2austiv tivă, ă, ea fiin fiindd prezent prezentată ată doar n scop didactic, orientativ. 3n materialul de prezentare realizat in o4er oint şi intitulat %esearc2 (esign găsiţi o sistematizare a metodologiei cercetărilor de mar5eting 6orientativă, perfectibilă7. entru studiile de licenţă sunt mai potrivite cercetările eplorative, descriptive sau constatative, cercetările investigative sau eperimentale, cele cu caracter eplicativ sau confirmatoriu fiind recomandate pentru pentru studii studiile le de mast master er..
Repere generale (e ce elaborează studenţii o lucrare de licenţă8 entru a realiza o lucrare de licenţă, următoarele elemente sunt importante:
Scop: acord acordare areaa cuno cunoşti ştinţe nţelo lorr acum acumul ulate ate n timpu timpull formă formări riii de lice licenţ nţăă la reali realitat tatea ea de
ntreprindere/organizaţie/instituţie/sector de activitate/domeniu etc. Obiective1 - realizarea realizarea transferului transferului de cunoştinţe cunoştinţe pentru consolid consolidarea area şi şi rafina rafinarea rea deprind deprinderilo erilorr aplicati aplicative ve şi competenţelor definite prin specializarea de bază şi raportate la aşteptările anga1atorului; - probarea şi şi valida validarea rea capacităţ capacităţiiii absolv absolventul entului ui de a realiza realiza transferul transferul de cunoştin cunoştinţe ţe şi a trece la ac2iziţia de 5no4-2o4 aplicativ; - evaluarea evaluarea potenţialu potenţialului lui absolventu absolventului lui de de a aplica aplica ceea ceea ce a acumu acumulat/depri lat/deprins ns n n domeniu domeniull său de specializare. Timp Timp alocat : două semestre destinate documentării, inclusiv n organizaţie sau pe teren, şi perioad perioadei ei de redact redactare are a lucră lucrării. rii.
Resurse disponibile: cunoştinţe ac2iziţionate la disciplinele de profil, prin studii şi aplicaţii din
domeniu 6disciplină7 sau integrate 6proiecte de an7, elaborare de referate şi comunicări studenţeşti; relaţii personale, spri1in familial, eperienţe n organizaţii/domeniu. entru documentarea practică 6stagiul n organizaţie, obţinerea de informaţii interne, obţinerea acordului de administrare a unor c2estionare etc.7, studenta/studentul poate solicita la departamentul de Administrarea Afacerilor o recomandare pentru accesarea organizaţiei. Atenţie A nu se confunda obiectivele generale ale lucrării de licenţă cu obiectivele specifice cercetării pentru tema aleasă
Etapele de lucru entru a realiza lucrarea de licenţă n cele mai bune condiţii sugerăm parcurgerea următoarelor etape: @. (ocumentare teoretică pentru a clarifica titlul temei şi a analiza evoluţia conceptelor şi a temei. &ceasta implică studiul diferitelor materiale 6cărţi, articole din reviste şi internet, articole din baze de date on-line 6vezi secţiunea e-1ournals pe pagina 2ttp://444.bcu-iasi.ro7, diverse studii şi cercetări; articolele de cercetare sunt esenţiale pentru realizarea unei bune documentări teoreticeA. >oate sursele sunt reţinute pentru a putea realiza bibliografia finală. )nteresează aspectele de noutate ştiinţifică şi legătura cu realitatea, ca şi o analiză critică 6identificarea punctelor comune, a unor discordanţe de opinii, limite etc.7. B. tabilirea obiectivelor lucrării, planul iniţial al cercetării 6researc2 proposal-%7 şi crearea unei structuri orientative 6cuprins Cversiunea D!7. tructura lucrării din această etapă se va modifica destul de mult pe parcurs, astfel ncât cuprinsul final va fi elaborat abia după finalizarea cercetării şi redactării lucrării. 5( A(e2a 6 4&%i-i "( 'o%ibil /odel de R7. E. $onsultarea nr. @. ână la sfârşitul lunii noiembrie 6pentru punctul a7, respectiv februarie 6pentru punctele b şi c7 va avea loc discutarea următoarelor probleme cu ndrumătorul de licenţă. a8 Reali,area do#"/e($&rii biblio4ra.i#e i(i-iale +i %$abilirea "(or obie#$i3e i(i-iale ale l"#r&rii0 'e ba,a do#"/e($&rii reali,a$e8 Se r&%'"(de a%$.el la *($reb&ri de 4e("l !"e vreau să fac#arăt#cercete$ în lucrarea mea% &e ce este important ceea ce îmi propun% "ui ar folosi re$ultatele obţinute%' 5( a#ea%$& e$a'& %e reali,ea,& 'ra#$i#
F. G.
H. I.
a+a ("/i$"l 9Li$era$"re re3ie:”8 Mai /"l$e de$alii 'e($r" LR 4&%i-i *( A(e2a ;8 b8 De.i(i$i3area do#"/e($&rii biblio4ra.i#e +i a obie#$i3elor l"#r&rii0 i(#l"%i3 a #elor de #er#e$are 'ro'ri"<,i%&8 #8 7re,e($area "(ei %$r"#$"ri 'ro3i,orii a l"#r&rii0 're#"/ +i a li%$ei #" /a$erialele biblio4ra.i#e %$"dia$e8 Coordo(a$or"l 'oa$e o.eri +i al$e %"r%e biblio4ra.i#e +i /a$eriale adi-io(ale0 idei0 dire#-ii de a(ali,& +i #er#e$are8 'laborarea cadrului de referinţă teoretică, metodologică şi aplicativă privind tema de licenţă. &ici pot fi incluse concepte, teorii, accepţiuni, metode folosite n alte cercetări, rezultate ale acestora, sensuri, evaluarea literaturii de specialitate, etc. $onstruirea abordării aplicative cuprinde: prezentarea mediului 6tip de organizaţie / organizaţii, domeniu, ramură etc.7 n care se va face aplicaţia, alegerea te2nicilor şi instrumentelor de cercetare, identificarea, culegerea, analiza datelor, interpretarea şi sinteza lor. $onsultarea nr.B la coordonator pentru validarea etapelor F şi G 6cel târziu până sfârşitul lunii martie7. %ealizarea cercetării aplicate, prelucrarea datelor, scrierea rezultatelor . ii
J. $onsultarea nr. E la coordonator pentru feed-bac5 la etapa H. 6cu minimum o lună naintea perioadei de depunere la secretariat7 K. %ealizarea ultimelor corecţii şi revizuiri; stabilirea versiunii finale a cuprinsului. 'laborarea capitolului de C$oncluzii! 6aici pot fi incluse şi o secţiune de "imite ale cercetării, respectiv una de (irecții viitoare de cercetare7. @D. $onsultarea nr. F la coordonator cu lucrarea finalizată n vederea acceptării depunerii ei la secretariatul facultăţii. "ucrarea este considerată acceptată numai n cazul n care coordonatorul, n urma evaluării conţinutului lucrării, acordă minimum nota H. "ucrările care nu trec prin această etapă nu vor putea fi acceptate pentru susţinere. @@. (epunerea lucrării la secretariatul facultăţii. Numărul de consultări cu îndrumătorul şi conţinutul lor pot fi diferite de la caz la caz. Fiecare coordonator este responsabil pentru disponibilitatea şi implicarea în activitatea de finalizare a studiilor. În acest sens, programul de consultaţii este anunţat la secretariatul departamentului AA, este afişat pe uşa biroului sau poate fi obţinut prin email direct de la îndrumător .
Cum este evaluată o lucrare de licenţă? structurată o teză de licenţă ? "a evaluarea lucrării de licenţă , coordonatorul propune comisiei o notă având n vedere următoarele criterii: a. documentarea din literatura română, documentarea din literatura străină 6min .@G-BD referinţe, atât cărţi, cât şi articole de cercetare7 şi documentarea practică 6atenţie la actualitatea datelor faţă de momentul elaborării şi, mai ales, cel al susţinerii lucrării de licenţă7; b. concordanţa conţinutului lucrării cu titlul acesteia; c. programarea şi realizarea n timp a cercetării, conlucrarea cu ndrumătorul; d. conţinutul teoretic şi metodologic; e. conţinutul aplicativ; f. calitatea şi actualitatea conceptelor, legătura cu domeniul de specializare şi abordarea interdisciplinară; g. originalitatea abordării problemelor; 2. calitatea redactării, corectitudinea gramaticală, abilităţile de eprimare n scris; i. conţinutul şi valoarea concluziilor 6aportului personal7. rin fişa de evaluare individuală a fiecărei lucrări de licenţă, coordonatorul şi asumă răspunderea pentru parcurgerea de către student a etapelor de lucru şi, n consecinţă, nu vor fi acceptate pentru susţinere la eamenul de licenţă: i. lucrările care nu au fost elaborate n baza unui plan aprobat iniţial de către coordonator; ii. lucrările care au fost elaborate fără conlucrarea cu coordonatorul; iii. lucrările care conţin părţi preluate 6plagiate7 din alte materiale. A$e(-ie= e va verifica din timp dacă titlul lucrării corespunde ntocmai cu titlul aprobat iniţial şi afişat pe portal.
?<@? de 'a4i(i +i e%$e #o(%$i$"i$& di( 'a$r" '&r-i 'ri(#i'ale1 iii
are rolul de a descrie succint motivul alegerii temei, scopul şi obiectivele cercetării, ntrebările la care se caută răspuns prin cercetare şi componenta metodologică generală cu privire la designul cercetării, a principalelor date concluzii ale cercetării 6E-F pag.7. 'a poate fi realizată mai uşor când lucrarea este terminată. oate fi prezentată n E-F pagini, n care: &' (')A$*'A+ )!- n primul paragraf 6G -I rânduri7, se 1ustifică de ce s-a ales acea temă 6importanţa /provocarea problemei, necesitatea ('A/+A('A ÎN*('0// !$((/ 1 clarificării unor aspecte, eplorarea unui domeniu, dorinţa de a genera sau, după caz, de a testa anumite ipoteze etc. B - G paragrafe 6maimum @D rânduri fiecare7 - se prezintă cele B - G concepte principale pornind de la care s-a realizat partea aplicată. e precizează conceptul, perspectiva din care este analizat şi eventuale aspecte particulare /conotaţii /situaţii specifice la care el este raportat. paragraful n care se precizează problema de analizat/eplorat pusă şi se descriu principalele ntrebări la care se caută răspuns, obiective de cercetare urmărite, ipoteze 6dacă este cazul7; paragraful n care se rezumă designul investigativ; B –E paragrafe n care se prezintă principalele rezultate obţinute şi interpretarea acestora, confirmarea sau infirmarea ipotezelor 6maimum @G fraze7; paragraful de nc2eiere cu precizarea unor repere ale investigaţiilor viitoare şi concluzii finale; ⇒
are menirea de a preciza şi analiza fundamentul şi statutul teoretic şi aplicativ al temei cercetate, de a contura poziţia subiectului ales n cadrul de referinţă. 'a cuprinde o sinteză a stadiului cunoaşterii şi este rezultatul muncii de cercetare realizate n primele F etape. 'ste o dovadă /măsură a capacităţii studentului de a defini conceptele utilizate, de a analiza aceste concepte şi de a opera cu acestea, de a folosi paradigme interpretative, de a prezenta critic literatura bibliografică consultată şi analiza comparativă a studiilor similare etc. 6de preferinţă maimum @G - BD pagini7. ⇒
'ste de preferat să fie organizată sub forma unor capitole distincte, n funcţie de principalele concepte sau probleme teoretice analizate şi să fie nc2eiată de o sinteză care să pună n evidenţă elementele de congruenţă /coneiune, elementele comune ale problematicii analizate sau care să decupeze un anumit aspect al acestei problematici, pregătind trecerea la prezentarea propriei cercetări; este etrem de importantă definirea variabilelor şi constructelor cu care se operează. este secţiunea n care studentul prezintă analitic propriul demers de cercetare, făcând proba aplicării pe o realitate concretă a abilităţilor sale de cercetare 6@G – BD pagini7. 3n @-E pagini va fi prezentat contetul 6organizaţia, regiunea, ţara, problema7 de cercetare n limitele informaţiilor disponibile. ⇒
7re,e($area #er#e$&rii 'ro'rii impune prezentarea eplicită a:
este partea finală a lucrării n care studentul, pornind de la elementele c2eie ale părţii teoretice şi punându-le n legătură cu rezultatele obţinute, subliniază principalele contribuţii ale muncii sale, epune dificultăţile, argumentează posibile soluţii, sugerează posibile căi de continuare a cercetării etc. 6E –G pagini7. &tenţieA *u trageţi concluzii care nu sunt susţinute de rezultatele cercetărilor efectuate şi nu generalizaţi n afara cadrului cercetării proprii. ot fi prezentate limitele cercetării – atenţie la diferenţa dintre limite şi erori ale unei cercetăriA
IV8 Co(#l",ii +i #er#e$&ri 3ii$oare
⇒ ⇒
⇒
iblio4ra.ia A(e2ele
Cum poate f redactată lucrarea de licenţă? "ucrarea de licenţă, structurată pe capitole, include următoarele ele/e($e: a. $opertă – informaţiile care trebuie să apară pe coperta lucrării de licenţă sunt prezentate n fişierul Te/'la$e l"#rare de li#e($a8do#; b. -agina de titlu – informaţiile care trebuie să apară n pagina de titlu a lucrării de licenţă sunt prezentate n fişierul Te/'la$e l"#rare de li#e($a8do#. c. $uprins – lucrarea de licenţă va avea un cuprins care să conţină cel puţin titlurile tuturor capitolelor şi subcapitolelor nsoţite de numărul paginii la care ncepe fiecare capitol şi subcapitol 6eemplul n fişierul Te/'la$e l"#rare de li#e($a8do#7; d. ista figurilor şi lista tabelelor – n cazul n care lucrarea de licenţă conţine figuri 6imagini, grafice7 şi/sau tabele, acestea vor fi prezentate, imediat după cuprins, sub forma unor liste 6separat pentru figuri şi tabele7 care conţin numele fiecărui element şi numărul paginii la care se află acesta 6eemplu n fişierul Te/'la$e l"#rare de li#e($a8do#7; e. /ntroducere – 6vezi descrierea de mai sus7; *# se numerotează ca şi capitol. f. $apitole – lucrarea de licenţă va conţine ntre E şi F capitole numerotate crescător; titlurile şi subtitlurile capitolelor trebuie să fie clar evidenţiate. 2etodologia cercetării este subcapitol distinct al lucrării de licenţă. $ercetarea este prezentată cu detalii privind 1ustificarea alegerii metodei de investigare 6de ce opţiunea pentru o metodă cantitativă sau una calitativă, de ce un anumit tip de eşantionare, după caz, descrierea c2estionarelor sau altor instrumente, testelor, interviurilor etc.7. g. $oncluzii şi cercetări viitoare – n această parte a lucrării de licenţă se regăsesc cele mai importante concluzii din capitole, opinia personală privind rezultatele obţinute n lucrare, precum şi potenţiale direcţii viitoare de cercetare legate de tema abordată. $oncluziile lucrării nu se numerotează ca şi capitol; 2. 3ibliografie – acesta este penultima parte a lucrării şi va conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către absolvent pentru redactarea lucrării de licenţă. =ibliografia nu se va numerota ca şi capitol al lucrării. i. Ane4e 6dacă este cazul7 – acestea apar ntr-o secţiune separată, care nu se numerotează ca şi capitol. Liecare aneă se va menţiona cel puţin o dată n tetul lucrării. &neele se numerotează crescător 6&nea @, &nea B, etc.7. SUGESTII 7RIVIND STILUL DE SCRIERE1 v
%ezultatele trebuie prezentate cât mai #o(de(%a$ +i %"4e%$i3 6tabele, grafice, diagrame7, servind ca bază pentru observaţiile /comentariile /interpretarea lor :
M rezultatele la analiza N!, prezentate n tabelul O!, permit următoarele observaţii: i7 este evidentă M, faptul se poate datora M dar şi M ii7 o altă serie de dateM cele prezentate n M., pun n evidenţă faptul că M; aceste date sunt n acord ce cele obţinute de N! n cercetarea din M 6)csulescu N, @KKI, p @BE7.
e baza unor serii de observaţii generate de diferitele aspecte ale rezultatelor se pot formula #o(#l",ii de e$a'&, care vor servi la stabilirea concluziilor finale: A$e(-ie1 este partea cea mai delicată a ..deci, n percepţia eşantionului de firme investigat c@7 Crecrutarea prin relaţii! este o caracteristică M. cercetării şi demonstrează cB7 ea este dependentă de M. capacitatea candidatului de cE7 tendinţa este mult mai accentuată pe grupul de firmeM a analiza şi interpreta informaţia obţinută, a decât .M. aplica cunoştinţele acumulate n realitate, capacitatea unui oc2i format! capabil să scoată cât mai mult şi cât mai nuanţat din datele obţinute.
'ste indicată ("/ero$area #lar& a #a'i$olelor, subcapitolelor etc. pentru a-i indica cititorului gradul de generalitate a unui aspect sau altul al lucrării.
'ste de dorit re%'e#$area "r/&$oarelor 'ri(#i'ii: 7er$i(e(-a - nu vizaţi subiecte vaste şi tratări e2austive; fiaţi-vă pe un aspect precis delimitat, realizabil cu forţele unui student; Fo#ali,area - nu tatonaţi n toate direcţiile 6alegând orice vi se pare că se leagă de subiect7, ci g2idaţi-vă tot timpul după obiectivul şi ipotezele stabilite; De$a+area - nu deveniţi sclavii bibliografiei; folosiţi-o şi nu vă lăsaţi folosiţi de ea, copleşind lucrarea de citate; ndrăzniţi comentarea celor citate, precizarea unor opinii personale, comentarii; Fair<'laB<"l - nu a1ustaţi! şi nu forţaţi! rezultatele; şi infirmarea unei ipoteze este tot un rezultat ştiinţific; importantă este maniera generală de lucru, corectitudinea ei; trebuie doar să verificaţi ipotezele 6dacă se verifică sau nu7 şi nu să le demonstraţi 6să le faceţi să se verifice7 A Sobrie$a$ea - redactaţi ntr-un stil ştiinţific, profesionist, dar puteţi o notă personală lucrării prin modul de prezentare, observaţiile şi comentariile pe care le faceţi.
Reguli de redactare a lucrării de licenţă %edactarea lucrării de licenţă se va face conform regulilor prezentate n fişierul Te/'la$e l"#rare de li#e($a8do#8
Susţinerea lucrării de licenţă "ucrarea de licenţă se susţine public, n faţa unei comisii de specialitate a departamentului. usţinerea se realizează n două etape: o primă etapă n care studentul epune succint rezultatele cercetării sale şi o a doua etapă n care studentul răspunde ntrebărilor adresate de membrii comisiei. vi
tudenţii trebuie să pregătească din timp un rezumat al e4punerii , care să nu depăşească J-@D minute, n care să se refere la: motivaţia alegerii temei, legătura temei cu specializarea urmată şi cariera dorită 6toate acestea foarte succint, fără a mai reveni asupra numelui studentului, respectiv titlului lucrării, dacă au fost de1a precizate de membrii comisiei7, structura lucrării 6foarte rapid7, cazul practic analizat - metodologie, aport propriu, rezultate - concluziile lucrării , eventuale limite ale cercetării. e ansamblul prezentării, accentul cade pe partea aplicativă, de cercetare propriu-zisă, nu pe cea teoretică. (upă prezentarea publică membrii comisiei pun ntrebări, iar studentul răspunde, susţinânduşi cu argumente ale cercetării ideile. (acă membrii comisiei sunt edificaţi, ori dacă studentul se abate de la subiect, comisia poate decide scurtarea timpului de epunere şi trecerea la cea de a doua etapă, cea a ntrebărilor.
Evaluarea fnală a lucrării de licenţă "ucrarea de licenţă primeşte o notă din partea coordonatorului, nainte de susţinerea publică, pe baza criteriilor de evaluare sus-amintite. "a susţinere, fiecare membru al comisiei acordă câte o notă, pe baza analizei lucrării, a prezentării realizate de student şi a răspunsurilor la ntrebări. *ota finală obţinută de student este o medie aritmetică a notelor ndrumătorului şi membrilor comisiei. 'istă două note, una pentru lucrarea propriu-zisă, alta pentru verificarea cunoştinţelor de specialitate; nota finală este media celor două note. "icenţa se consideră promovată dacă nota este mai mare sau egală cu H 6şase7. "a acest tip de evaluare – epunere orală - nu se poate face contestaţie.
vii
Ane(a ) * Research +roposal
RESEARC 7RO7OSAL @. )ntroducere – descrierea contetului decizional. B. ipul de investigare – e2austivă sau prin sonda1, iar n cel de-al doilea caz tipul de eşantionare, volum şi structură ale eşantionului; F.F. )nstrumente de cercetare 6preluate din "%, adaptate sau create – n ultimele două situaţii cu prezentarea modalităţilor de testare ntreprinse7 – c2estionar, g2id de focusgrup, g2id de interviu, fişă de observaţie etc. G. %apoarte de cercetare – intermediare, finale. H. lan de acţiune 6perioade, deadline-uri, persoane şi responsabilităţi etc.7. I. =uget.
viii
Ane(a * -iterature Revie
LITERATURE REVIE S#o'"l reali,&rii "(ei a%$.el de do#"/e($&ri $eore$i#e1 - stabilirea bazei teoretice şi derivarea cadrului conceptual al cercetării 6concepte utilizate, mod de definire a lor, variabile dependente şi independente, legături anterior testate ntre variabile, constructe create, modele, etc.7; - ngustarea domeniului/problemei de cercetare, o mai bună definire a problemelor de cercetare, formularea ipotezelor pentru propria cercetare, etc.; - identificarea celor mai potrivite metode de cercetare pentru culegerea datelor. S$r"#$"r& 'o%ibil&1 - prezentarea problemei de cercetare pentru care s-a realizat documentarea, eventual cu grupurile de cuvinte c2eie pentru care s-au efectuat căutări n diferitele baze de date; - corpul – prezentarea surselor de informare, organizate cronologic, tematic şi metodologic# pentru fiecare temă sau problemă de interes, sunt prezentate lucrările n favoarea unei anumite eplicaţii, cele mpotrivă, cele oscilante etc.; - concluzii – ce variabile au fost studiate, ce rezultate s-au obţinut, ce limite au fost identificate, ce contradicţii au fost sesizate etc. "% nu este o simplă nşiruire a unor titluri bibliografice sau definiţii, concepte etc., ci presupune o interpretare, o analiză critică a acestora, o selecţie a punctelor de vedere pe care noi le adoptăm, argumentat. Păsiţi mai 1os o listă de lucrări de metodologia cercetării disponibile la biblioteca L'&&. entru articole de cercetare puteţi utiliza 6de pe calculatoarele din =iblioteca L'&& sau din laboratoarele L'&&7 bazele de date online oferite de =$# 62ttp://444.bcu-iasi.ro7 6clic5 pe categoria e-1ournals, apoi pe baza dorită – ro9uest, 'bsco, pringer"in5 etc.7
ILIOGRAFIE CERCETARE Străină
@. 0.aunders, 2."e4is, &.>2ornbill – %esearc2 0et2ods for =usiness tudents, rentice Qall, Ft2 edition, BDDI. B. 0.%ileR, %.Sood, 0.$lar5, '.Sil5ie, '.zivas – %esearc2ing and Sriting in =usiness T 0anagement, >2ompson "earning, BDDD. E. Q.avall, ?.Uardet – %ec2erc2e en sciences de gestion – &pproc2e 9ualimetri9ue. 2e ostgraduate %esearc2 Qandboo5, algrave, BDD@. G. .otter – (oing ostgraduate %esearc2, age ublications, BDDB. H. *. Salliman – Oour researc2 pro1ect. & step bR step guide for t2e first-time researc2er, age, BDD@. I. . Wuinton, >.mallbone – ostgraduate %esearc2 in =usiness: & critical guide, age, BDDH. J. X.Sellington, &.0.=at2ma5er, $.Qunt, P.0c$ulloc2, .i5es – ucceeding 4it2 Rour doctorate, age, BDDG. K. %.0urraR – Sriting for &cademic Xournals,
@D. *.Praves, ?.?arma – Sor5ing for a (octorate – & guide for 2umanities and social sciences, %outledge, @KKI. @@. $2.Qart – (oing a literature searc2, age, BDD@. @B. $2.Qart – (oing a literature revie4, age, BDD@ @E. P.(.Parson – Puide to 4riting empirical papers, t2eses and dissertations, 0arcel (e55er, *O, BDDB. @F. %.=rouse – Sriting Rour doctoral dissertation – invisible rules for success, %outledge, BDDD. @G. L.=ourguignon, O.'l5ana, =.les5ovic – $apacitR building in 'conomics 'ducation and %esearc2, >2e Sorld =an5, BDDI. @H. 0alcolm mit2, %esearc2 met2ods in &ccounting, age ublications, "ondon, BDDF @I. (umontier ascal, >eller %obert, Laire de la rec2erc2e en comptabilitY financiere, ?uibert, aris, BDD@ Străină tradusă în limba rom/nă
@. %onald Zing – trategia cercetării – >reisprezece cursuri despre elementele ştiinţelor sociale, olirom, BDDG. B. ParrR Zing si colectiv,Lundamentele cercetarii sociale, ed. olirom BDDD E. X.%odneR >urner, tep2en X. – 0anual Po4er de 0anagement de roiect, 'ditura $<('$, BDDF. F. &nt2onR =oardman, (avid Preenberg, &idan ?ining, (avid Seimer-&naliza cost-beneficiu, editia a))a, editura &rc ublis2ing Qouse, $2isinau, BDDF
Rom/nească
@. (umitru Uaiţ, &lain palanzani – $ercetarea n 'conomie şi 0anagement, 'ditura 'conomica, =ucureşti, BDDH. B. eptimiu $2elcea, 0etodologia cercetării sociologice, ed. 'conomica, BDDJ G. )rina $ulic, 0etode avansate n cercetarea sociologică, ed. olirom, BDDF H. 0i2aela >. %adulescu, 0etodologia cercetării ştiinţifice, ed. (idactica, BDDI I. $.'năc2escu, >ratat de teoria cercetării ştiinţifice, olirom, BDDI 6mai ales secţiunea a )))-a 7 J. $.=rătianu, &.$ura1, .?asilac2e, $.=ălţei – 0anagementul cercetării ştiinţifice universitare, 'conomica, =ucureşti, BDDI. K. etre (atculescu, $ercetarea de 0ar5eting, 'ditura =rand=uilders, BDDH
Co'er$a l"#r&rii de li#e(-& #*)?'%)>&>'& &"'N&*(%# )<&* $#U&! )&[) L&$#">&>'& (' '$<*<0)' [) &(0)*)>%&%'& &L&$'%)"<%
pecializarea
LUCRARE DE LICEN!
$oordonator ştiinţific
&bsolvent
0 Titlu academic +renume 1234 5
0 +renume 1234 5
)aşi &nul
i
7ri/a 'a4i(& a l"#r&rii de li#e(-& #*)?'%)>&>'& &"'N&*(%# )<&* $#U&! )&[) L&$#">&>'& (' '$<*<0)' [) &(0)*)>%&%'& &L&$'%)"<% pecializarea
Ti$l"l 'ro'ri"<,i% al l"#r&rii
$oordonator ştiinţific
&bsolvent
0 Titlu academic +renume 1234 5
0 +renume 1234 5
)aşi &nul
C"'ri(% Li%$a $abelelor88888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888 Li%$a .i4"rilor888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888 I($rod"#ere88888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888 Ca'i$ol"l 68 Re4"li de reda#$are a l"#r&rii de li#e(-&88888888888888888888888888888888888888888 @.@. (imensiuni şi format.....................................................................B @.B. <e reguli.....................................................................................B Ca'i$ol"l ;8 De("/ire #a'i$ol8888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888 B.@. (enumire subcapitol.....................................................................I Co(#l",ii88888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888 iblio4ra.ie8888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888 A(e2e88888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888
ii
Li%$a $abelelor *abelul 5.5 &ituaţia anga6aţilor la data de 5.57.8779 ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::; *abelul 8.5 &ituaţia şomerilor la data de 5.57.8779:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::<
iii
Li%$a .i4"rilor Figura 5.5 (elaţia dintre motivaţie şi performanţă::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::; Figura 8.5 (elaţia dintre stres şi performanţă ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::<
iv
I($rod"#ere
Re4"li de reda#$are a l"#r&rii de li#e(-& Dimensiuni şi format
"ucrarea de licenţă va avea FD - GD pagini 6fără paginile de cuprins şi fără anee7, format &F standard, >imes *e4 %oman @B, cu spaţiere la @,E linii şi margini B,G cm stânga şi B cm sus, dreapta şi 1os 6%i/ilar a#e%$"i $e/'la$e7. &neele se numerotează separat. Liecare capitol ncepe pe o foaie nouă. "ucrarea se va lega cu coperţi de carton n sistem broşat. 'ste de evitat legarea cu coperţi mbrăcate n plastic de tip imitaţie de piele. &cestea nu aduc decât un plus de greutate şi n acelaşi timp nu sunt reciclabile. "ucrările se păstrează un timp limitat n ar2iva facultăţii. Alte reguli a. Fontul : fontul utilizat pentru redactare va fi >imes *e4 %oman, cu dimensiunea de @B puncte, utilizând dia#ri$i#ele specifice limbii române 6ă, , â, ş, ţ7. b. -aragrafele: tetul din cadrul paragrafelor normale va fi aliniat ntre marginile din stânga şi dreapta 6 6ustified 7. rimul rând al fiecărui paragraf va avea o indentare de @,G cm. 'cepţie fac titlurile capitolelor, care pot fi aliniate centrat, precum şi etic2etele tabelelor şi figurilor 6a se vedea eplicaţiile de mai 1os7; nu se lasă rânduri albe ntre paragrafe decât dacă se doreşte n mod epres evidenţierea unei anumite secţiuni. >etul va respecta o spaţiere ntre rânduri de @,E linii. c. *itlurile capitolelor şi subcapitolelor : se recomandă să fie formatate folosind stiluri 6tRles7 de tipul Qeading @, Qeading B etc. şi numerotate cu a1utorul opţiunii 2ultilevel ist 6%i/ilar $e/'la$e<"l"i7. %espectând aceste reguli veţi obţine o formatare unitară pe parcursul ntregului document şi veţi putea genera mult mai uşor cuprinsul lucrării. d. Numerotarea paginilor : numerotarea paginilor se face începând cu pagina de introducere , până la ultima pagină a lucrării. Lolosiţi comanda &ection 3rea= >Ne4t -age% nainte de )ntroducere 6%i/ilar a#e%$"i $e/'la$e7. *umărul de pagină se inserează n subsolul paginii, centrat. entru acest tip de lucrare nu se recomandă utilizarea antetului . e. *abele: tabelele se numerotează cu B cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a doua reprezentând numărul tabelului din capitolul respectiv. Liecare tabel are număr şi titlu, care se menţionează deasupra tabelului, aliniat la marginea din dreapta. 3n tabele tetele vor fi scrie cu >imes *e4 %oman, ma. @@ puncte, la @ rând. Re#o/a(dare1 folosind opţiunea (eferences? /nsert $aption 6%i/ilar a#e%$"i $e/'la$e puteţi obţine numerotarea automată a tabelelor şi puteţi genera mult mai uşor "ista tabelelor. (acă este cazul, sursa datelor se precizează sub tabel, aliniat ntre marginile din stânga şi dreapta 6 6ustified 7, indicând n mod obligatoriu numele autorului6lor7, lucrarea 6cartea7, editura, anul, pagina sau adresa de )nternet completă. entru sursele bibliografice menţionate sub tabele sau figuri se foloseşte >imes *e4 %oman, J-@D puncte, la @ rând.
Tabel"l 686 Si$"a-ia a(4aHa-ilor la da$a de 686?8;?? Coloa(a 6 date
Coloa(a ; date
Coloa(a J date
H
Coloa(a > date
Coloa(a @ date
date
date
date
date
date
ursa: rodan, &. 6BDDF7, 2anagementul (esurselor !mane, 'ditura #niversităţii C&leandru )oan $uza!, p. @G
f. Figuri: figurile 6aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran7 se numerotează cu B cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a doua fiind numărul figurii din capitolul respectiv; fiecare figură are număr şi titlu, care se menţionează sub figură, centrat; dacă este cazul, sursa figurii se indică pe rândul imediat următor, 1ustified, indicând numele autorului6lor7, lucrarea 6cartea7, editura, anul, pagina sau adresa de )nternet completă. Re#o/a(dare1 folosind opţiunea (eferences? /nsert $aption 6%i/ilar a#e%$"i $e/'la$e puteţi obţine numerotarea automată a figurilor şi puteţi genera mult mai uşor "ista figurilor.
Fi4"ra 686 Rela-ia di($re /o$i3a-ie +i 'er.or/a(-& g. *rimiteri la sursa bibliografică pot fi intercalate n tet, la locul potrivit, fie sub forma \FG, pp.BE-BG], fie sub cea prin care se identifică autorul \$2arieu 0., BDDK]. *otele de subsol pot fi utilizate mai ales n cazul comentariilor ample, eplicaţii,etc. "ucrările menţionate vor figura obligatoriu n lista referinţelor bibliografice. @. Note de subsol – n situaţia n care se citează definiţii, puncte de vedere, clasificări, etc., se menţionează cifre 6e. rata inflaţiei, poziţie n clasamente, )=, etc.7 sau se doreşte eplicarea unor termeni 6e. sta5e2olders, formule folosite7, se vor introduce note de subsol 6Lootnotes7 pentru a se indica sursa6ele7. )nserarea notei de subsol n frază trebuie să aibă loc, pe cât posibil, eact acolo unde este citat documentul. $a alternativă nota de subsol ar putea fi inserată la sfârşitul frazei respective. *otele de subsol se introduc n tet după semnele de punctuaţie, ca de eemplu virgulele sau punctele, şi n afara g2ilimelelor sau parantezelor. Lormatul notelor de subsol va fi: >imes *e4 %oman, @D-@@ puncte, la @ rând. >oate detaliile bibliografice se vor preciza la prima citare n cadrul aceluiaşi capitol; prescurtările obişnuite 6 op. cit .; art. cit .; idem, ibidem7 nu se vor folosi decât n cadrul aceluiaşi capitol, altfel reidentificarea sursei riscă să devină dificilă. *umerele notelor de subsol nu sunt nici precedate nici urmate de spaţii, linii, paranteze sau alte semne. &cestea se numerotează unitar pentru toată lucrarea şi vor respecta următoarele reguli de citare: • n cazul citării din articole, cărţi etc. cu mai mulţi autori: '4emplu? 3n contetul implicării lor sociale, companiile sunt parte a aşa numitului model al cetăţeniei corporative ,@ model format din trei componente mari şi anume: • n cazul citării din articole, cărţi etc. cu un singur autor: '4emplu? @
$ătoiu, )., >eodorescu, *. 6BDDF7, $omportamentul consumatorului, 'ditura #ranus, =ucureşti, p. FE.
I
M fiind definite o serie de valori specifice acestui concept, valori ce sunt pe urmă adoptate la nivelul firmei.B • n cazul citării mai multor lucrări: '4emplu? %esponsabilitatea socială a companiilor este considerată un instrument folosit pentru construirea identităţii companiei 6corporate identitR7 respectiv a imaginii firmei 6corporate image7.E • n cazul citării unor documente ale unor organizaţii, instituţii, etc. '4emplu? &nalizând documentele oficiale ale #niunii 'uropene, F remarcăm că responsabilitatea socială este abordată, de asemenea, n corelaţie cu dezvoltarea durabilă. /dem >se foloseşte pentru a evita repetarea unui nume sau a unei referinţe% n mod identic; la fel; tot aşa; acelaşi7 se utilizează, de regulă, pentru a indica faptul că este vorba despre acelaşi autor şi aceeaşi operă; /bidem 6cu privire la un te4t de6a citat, ca indicaţie în note 7 tot de acolo, din acelaşi pasa1 al cărţii, n acelaşi loc - se utilizează când trimiterea se face la aceeaşi lucrare. i. 2enţionarea autorilor în te4t >cu nota de subsol aferentă% – se face prin indicarea prenumelui şi a numelui acestora 6e. eodorescu, *. 6BDDF7, $omportamentul consumatorului, 'ditura #ranus, =ucureşti. • $apitol din carte '4emplu? 0eade, X. 6@KIE7, >2e =alance of aRmentM..!, n *@e 'conomics of /ntegration 6ed. 0. Zrauss7, Peorge &llen and #n4in, "ondon, pp. @GG-@IH • (ocumente ale unor organizaţii, la care s-a avut acces on-line: '4emplu? '$ 6BDD@7, -romoting a 'uropean Frameor= for $orporate &ocial (esponsibilitB 0reen -aper , 'uropean $ommission, (P for 'mploRment and ocial &ffairs, #nit '0"/(.@, \2ttp://europa.eu.int/comm/emploRment^social/ socdial/csr/greenpaper^en.pdf], accesat aprilie BDDH. • &rticol dintr-o revistă la care s-a avut acces direct, a fost consultată forma tipărită a revistei '4emplu? Zenen, .= 6@KIG7, Lloating, glides, and indicators: a comparison of met2ods for c2anging ec2ange rates!, Cournal of /nternational 'conomics , G, pp. @B-ED. • &rticol dintr-o revistă la care s-a avut acces on-line B
Zotler, 2. 6BDDF7, +ece păcate capitale de mar=eting, 'ditura $<('$, =ucureşti, pp. EJH-EKJ. apasolomou-(ou5a5is, Zrambia-Zapardis, Zatsioloudes 6BDDG7, pp. BHE-BIK; &rpan 6BDDG7, pp. JE-KJ. F '$ 6BDD@7, -romoting a 'uropean Frameor= for $orporate &ocial (esponsibilitB0reen -aper , 'uropean $ommission, (P for 'mploRment and ocial &ffairs, #nit 0"/(.@, \2ttp://europa.eu.int/comm/emploRment^social/soc-dial/csr/greenpaper^en.pdf], accesat aprilie BDDH, p. BF. E
J
'4emplu? Uairi, 0. 6BDDD7, ocial responsibilitR and impact on societR!, *@e *D2 2agazine , ?olume @B, *umber E, BDDD, pp. @IB-@IJ, accesat aprilie BDDH la adresa: \2ttp://444.emeraldinsig2t.com/)nsig2t/?ie4$ontentervlet8Lilename_/ publis2ed/emeraldfulltetarticle/pdf/@[email protected]] =. -lagiatul reprezintă nsuşirea ideilor, metodelor, procedurilor, te2nologiilor, rezultatelor sau tetelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie personală 6LEGE (r8 ;?K di( ; /ai ;??>8 $ea mai populară sursă de informare pentru licenţă este internetul şi cele mai multe probleme apar n legătură cu plagiatul din aceste surse. 3n citarea 444 se aplică punctul 6, indiferent dacă este vorba de grafice, design de pagini etc. (acă se preiau c2estionare şi studii de caz, 1ocuri, eerciţii trebuie cerut acordul scris al autorului. lagiatul se pedepseşte conform procedurii de etică a #&)$. l. Alte aspecte: (enumirile de firme sau instituţii pe care se realizează aplicaţia practică se scriu cu ma1uscule 6de eemplu: Lacultatea de 'conomie şi &dministrarea &facerilor; $entrul de regătire rofesională a Luncţionarilor ublici; =iserica $atolică; )nstitutul de $ercetare şi roiectare, rimăria >ârgu0ureş7. *u se scriu n italic denumirile de instituţii. $onceptele, epresiile, cuvintele care apar n lucrare transcrise conform limbii de origine, nefiind asimilate n limba română 6nu eistă n (' sau ('N7, se scriu n italic. 'emple: a priori; a posteriori; de facto; de 6ure. (acă sunt utilizate traduceri, pentru un cuvânt care n original apare n altă limbă, se menţionează n subsolul paginii, n nota traducătorului C3n limba franceză / engleză / germană / n original! 6n.t.7.
<e instrumente utile studenţilor n realizarea lucrărilor ştiinţifice pot fi descoperite la adresele: • 2ttp://o4l.englis2.purdue.edu/o4l/resource/GFG/D@/ •
2ttp://444.aresearc2guide.com/sample4or5s.2tml
K
De("/ire #a'i$ol Denumire subcapitol
Tabel"l ;8; Si$"a-ia +o/erilor la da$a de 686?8;?? Coloa(a 6 date date
Coloa(a ; date date
Coloa(a J date date
Coloa(a > date date
Fi4"ra ;8; Rela-ia di($re %$re% +i 'er.or/a(-&
@D
Coloa(a @ date date
Co(#l",ii iblio4ra.ie A(e2e
@@