Guiana Franceza - scurta prezentare
Guiana Franceză este un departament de peste mări al Franţei ( département d'outre-mer , prescurtat
DOM ) situat în Nordul Americii de Sud. Ca toate celelalte DOM-uri, uiana France!ă este una dintre cele "# re$iuni ale Franţei, %iind totodată o parte inte$rantă a &epu'licii France!e i a niunii *uropene. *ste cea mai mică entitate entitate politică din America America de Sud i se în+ecinea!ă cu Oceanul Atlantic la nord, cu ra!ilia la est i la sud i cu Surinam-ul la +est (o parte din %rontiera cu Surinam-ul este disputată). Ca o curio!itate, %ronti %rontiera era cu ra!il ra!ilia ia este este cea mai lun$ă lun$ă %ronti %rontieră eră a Franţei cu o lun$ime de # /m.
uiana uiana France France!ă !ă poate poate %i separa separată tă în două două re$iun re$iunii $eo$ra%ice0 în nord o %1ie de coastă unde locuiete ma2oritatea populaţiei i o pădure tropicală %oarte densă i aproape inaccesi'ilă în partea centrală i de sud, cu înălţimi ce cresc $radual către %rontiera cu ra!ilia. Cel mai înalt +1r% are 345m i se numete Bellevue de l'Inini . 6n lar$ul coastelor se $ăsesc o serie de insule, două ar7ipela$ur ar7ipela$urii %iind mai important importante0 e0 Îles de Rémire i Îles du Salut . Din "88, în urma unei re%orme constituţionale, uiana %rance!ă a de+enit o re$iune, cu aceleai puteri cu ale unei unei re$iu e$iuni ni %ran %rancce!e, e!e, %or %ormat mată dint dintrr-un -un sin$ sin$ur ur departament i condusă de un consiliu re$ional %ormat din 9 de mem'ri. &epre!entantul $u+ernului %rance! este pre%ectul, 'a!at în reedinţa uianei, Ca:enne. uiana are posturi în ;arlamentul Franţei, " de deputat i 5 de senator. De asemenea, ca re$iune ultraperi%erică locuitorii participă la ale$erile pentru ;arlamentul *uropean în cadrul circumscripţiei electorale Franţa de peste mări. u:ana este su'di+i!ată administrati+ asemenea celorlalte departamente %rance!e în " arondismente, 5< cantoane i "" comune. Moneda oficiala: franc (1 franc = 100 centimes) &eţeaua 7idro$ra%ică a uianei France!e este %oarte de!+oltată. ara2ul Petit-Saut a%lat a%lat în re$iunea de nord %ormea!ă un lac arti%icial i o 7idrocentrală alăturată produce ener$ia electrică necesară re$iunii. O pro'lemă cronică este a%lu=ul de emi$ranţi ile$ali i de căutători de aur dinspre ra!ilia i Surinam. raniţa cu Surinam-ul este %ormată de r1ul Maroni care cur$e prin pădurea tropicală i este di%icil de patrulat de către >andarmeria France!ă. Mineritul ile$al de aur $enerea!ă poluare, în special cu mercur, i este de asemenea cau!a de alcoolismului idicat i a numărului mare de ca!uri de 'oli transmisi'ile pe cale se=ual Climatul este climat ecuatorial umed, cu o temperatură medie anuală de "#?C, ce pre!intă +ariaţii se!oniere de doar "?C. Se!oanele sunt succesiuni de perioade uscate cu perioade umede, e=ist1nd 9 ast%el de succesiuni anuale0 un se!on de ploi importante din aprilie în au$ust, un se!on uscat din au$ust
în noiem'rie, un nou se!on ploios din noiem'rie în %e'ruarie i un se!on uscat din %e'ruarie în aprilie. Acest climat este propice de!+oltării pădurii tropicale ce acoperă <4@ din teritoriu.
uiana France!a 'ene%icia!a de o po!itionare $eo$ra%ica ideala, intre Carai'e si Ama!on, ast%el incat nu este un %apt de mirare 'o$atia mediului. i!itatorii au pri+ile$iul de a +edea multe specii prote2ate, in !one special conser+ate. uiana France!a este un taram si al amestecului intre di+erse culturi. n loc de e=plorari si scla+ii, istoria e=traordinara a tarii se re$aseste in toate aspectele societatii moderne si cate+a locuri mitice, precum insulele Bles du Salut, care include %aimoasa insula a Dia+olului, unde erau tinuti pri!onierii politici, Mount Fa+ard, Saint aurent du Maroni si 'iserica Bracou'o. uiana France!a este un teritoriu repre!entati+ pentru pro$resul social si un sim'ol al modernitatii. Atractii0 ocurile de interes din Ca:enne, capitala si principalul port al uianei France!e, includ resedinta ie!uita a pre%ectului in ;lace de reno'le, Canal aussat, construit in 5 si radina otanica. Bn centrul orasului se a%la Musee Departemental Franconie si Musee des Cultures u:anaises, cu e=ponate despre locuitorii indi$eni si ase!arile de detinuti de pe Bnsula Dia+olului. Bn ;lace des ;almistes puteti +edea ca%enele animate si piete. ;rincipalul centru spatial %rance!, Eourou, este un %el de encla+a europeana. Cladirile ultramoderne domina orasul in pre!ent si mai e=ista cate+a restaurante si 7oteluri 'une. Bles du Salut includ in%ama Bnsula a Dia+olului. Nu ratati 'iserica Bracou'o pictat de detinutul u$uet. ;e Ble &o:ale se a%la un 7otel. Satele amerindiene aut-Maroni si aut-O:apoc. Bnainte de +enire tre'uie sa o'tineti permisiunea de la pre%ectura din Ca:enne. Natura si +iata sal'atica din &e!er+atia Naturala Moura$ues, care se intinde de la &oura pana la &e$ina si este renumita pentru di+ersitatea peisa2ului si a %lorei. Bn mlastinile EaG de lan$a &ora se a%la mai multe specii de pasari, precum toco si %lamin$o. HCarna+alul &e$eH incepe dupa o'otea!a si tine pana la Miercurea cenusii. Iimp de doua luni, in %iecare duminica, carna+alul aduna multimi costumate multicolor si ritmuri %renetice de mu!ica. Bn u ltima !i inainte de postul ;astelui orasele sunt e%ecti+ pictate in rosu, pentru parada dia+olilor rosii. Cu timpul, o importanta sursa de +enit pentru localnici a de+enit ast%el si a$roturismul
6n secolul JBJ numeroase tri'uri amerindiene au mi$rat spre această re$iune în urma persecuţiilor colonitilor din celelalte re$iuni ale Americii de Sud. Acest lucru a contri'uit la o 'o$ăţie culturală e=cepţională a acestui mediu, unul dintre ultimele +esti$ii +ii ale culturilor precolum'iene ama!oniene. n alt lucru important în uiana France!ă sunt +esti$iile penitenciarelor de muncă %orţată, în special cele din insulele din lar$ul coastei, multe dintre ele $ă!duind deţinuţi notorii. 6n oraele de coastă, populaţia este similară celei din celelate insule carai'iene, e=ist1nd i aici sim'io!a creolă între cultura europeană i cea a%ricană. Carna+alul din uiana France!ă, des%ăurat anual din ianuarie p1nă în %e'ruarie este unul dintre e+enimentele importante ale re$iunii. Con%orm estimărilor, populaţia uianei France!e era de 5<<.488 persoane în iulie "88#
Datorită numărului mare de imi$ranţi este $reu de cunoscut populaţia e=actă, iar datorită sistemului %rance!, care nu ţine cont de etnie la e%ectuarea recensămintelor, datele despre compo!iţia etnică sunt doar apro=imati+e. Se estimea!ă la peste 38 numărul naţionalităţilor di%erite ale indi+i!ilor ce locuiesc în uiana ;rincipalele atracţii ale uianei France!e sunt 2un$la tropicală, în care a început să se de!+olte ecoturismul. 6n secolul JBJ numeroase tri'uri amerindiene au mi$rat spre această re$iune în urma persecuţiilor colonitilor din celelalte re$iuni ale Americii de Sud. Acest lucru a contri'uit la o 'o$ăţie culturală e=cepţională a acestui mediu, unul dintre ultimele +esti$ii +ii ale culturilor precolum'iene ama!oniene. n alt lucru important în uiana France!ă sunt +esti$iile penitenciarelor de muncă %orţată, în special cele din insulele din lar$ul coastei, multe dintre ele $ă!duind deţinuţi notorii. 6n oraele de coastă, populaţia este similară celei din celelate insule carai'iene, e=ist1nd i aici sim'io!a creolă între cultura europeană i cea a%ricană. Carna+alul din uiana France!ă, des%ăurat anual din ianuarie p1nă în %e'ruarie este unul dintre e+enimentele importante ale re$iunii..
Sursa de in%ormare si %oto$ra%ii0 - www .wikipedia.org/wiki/ Guiana _ Franceză; - www.e-tur.ro/ Guiana _ Franceza - vizita de studiu in Guiana Franceza a echipei Millennium Center in august 2009
