UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
IMPACTUL DESEURILOR ASUPRA MEDIULUI
1
Cuprins
1.Introducere 2.Clasificarea deseurilor 3.Principalele surse de deseuri 4.Strategii de gestionare a deseurilor 4.1.Prevenirea si minimalizarea fluxului de deseuri 4.2.Reciclarea 4.3.Incinerarea deseurilor 4.4.Depozitarea deseurilor 5.Impactul deseurilor asupra mediului 6.Impactul deseurilor municipale asupra mediului 7.Reducerea impactului rezultat prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor industriale 8.Bibliografie
2
1.Introducere
Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o constituie, fara nici o îndoiala, deseurile. Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamana, golind pubela care adesea depaseste marginile si le depoziteaza în afara orasului, în locurile numite "gropi de gunoi". Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic destul de scump, mai prezinta un dezavantaj: polueaza mediul. Solutia nu consta în depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiile verzi sau în parcuri, ci în colectarea selectiva si reciclarea lor. Aceasta metoda permite recuperarea substantelor valoroase pentru reciclare! In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.
3
2.Clasificarea deşeurilor La nivel european s-a încercat elaborarea unor criterii de clasificare ale deşeurilor precumşi metode standard de gestionare a deşeurilor, sarcină ce întâmpină dificultăţi datorită unor cauzecumulative, printre care se pot enumera: lipsa unei baze de date complete, a unui sistem demonitoring integrat, stadiile diferite de dezvoltare socio-economică a unor state. Ca un exempluconcludent, în România pâna în anul 2007, anul aderării la UE, nu a existat o bază credibilă dedate, pentru monitoringul deşeurilor la nivel naţional. Deşeurile pot fi clasificate in funcţie de mai multe criterii: • în funcţie de provenienţa lor; • în funcţie de consistenţă; • în funcţie de biodegradabilitatea lor. După sistemul EEA (European Environment Agency) deşeurile pot fi impărţite înurmătoarele categorii: deşeuri periculoase; deşeuri municipale; nămoluri de epurare; deşeuri de la ambalaje, deşeuri de la producerea energiei electrice, deşeuri electronice. Principalele sectoare economice care sunt mai importante în generarea deşeurilor sunt: 1. industria: industria energetică, industria chimica, industria de prelucrare; 2. minerit; 3. construcţii si demolări; 4. deşeuri generate de activităţi medicale; 5. activităţi agricole; 6. deşeuri municipale. În funcţie de compoziţia lor, deşeurile mai pot fi clasificate: deşeuri organice, deşeurianorganice; deşeuri din hârtie şi carton; deşeuri din mase plastice; deşeuri din sticlă; deşeurimetalice.
4
1. Deseuri nepericuloase Nr.
Denumire deseu
crt. 1
2
3
Starea
Depozitare
fizica materii prime neconforme (de la curatarea cuptoarelor de ardere)
solida
rebuturi de produse finite (de la sortarea materialelor refractare)
solida
-depozitare temporara pe platforma balastata în apropierea depozitului de deseuri refractare; -depozitare finala la halda de deseuri menajere a localitatii; -depozitare temporara finite, sector marcat;
linga rampa de sortare produse
-reutilizare în procesul tehnologic;
deseuri metalice feroase (de solida la atelierul mecanic)
-colectare în container metalic; -depozitare temporara pe platforma betonata; -valorificare prin agenti economici autorizati;
4
5
6
deseuri metalice feroase(rezultate din dezafectari)
solida
deseuri lemnoase(de la atelierul de tâmplarie)
solida
anvelope uzate
solida
-depozitare temporara pe platforma betonata; -valorificare prin agenti economici autorizati; -depozitare pe platforma betonata/balastata ; -valorificare în procesul tehnologic de productie si prin comercializare ;
-depozitare in magazie; -valorificare prin agenti economici autorizati;
7
deseuri menajere
solida
-depozitare temporara în containere metalice amplasate in incinta societatii; -eliminare la depozitul de deseuri menajere al localitatii;
5
2. Deseuri periculoase Nr.
Denumire deseu
Starea
crt. 1
Depozitare
fizica uleiuri uzate
lichida
-colectare în recipienti metalici; -valorificare prin agenti economici autorizati;
2
baterii si acumulatori solida uzati
- colectare în magazie; -valorificare prin agenti economici autorizati.
3. Deseuri refolosibile Nr.
Denumire deseu
Starea
crt.
Depozitare
fizica
1
rebuturi de produse finite (de la sortarea materialelor refractare)
solida -depozitare temporara linga rampa de sortare produse finite, sector marcat ;
2
deseuri lemnoase(rumegus de la atelierul de tâmplarie)
solida - depozitare pe platforma betonata/balastata ;
4.. Deseuri comercializate Nr.
Denumire deseu
crt. 1.
Starea
Depozitare
fizica deseuri metalice solida feroase (de la atelierul mecanic)
2. deseuri metalice feroase (rezultate din dezafectari)
solida
-colectare în container metalic; platforma betonata;
-depozitare temporara pe
-valorificare prin agenti economici autorizati -depozitare temporara pe platforma betonata; -valorificare prin agenti economici autorizati.
6
3. Deseuri lemnoase (de solida la atelierul de tâmplarie)
- depozitare pe platforma betonata/balastata;
4. Anvelope uzate
depozitare in magazie;
solida
-valorificare prin comercializare;
-valorificare prin agenti economici autorizati 5. uleiuri uzate
lichida
-colectare în recipienti metalici; -valorificare prin agenti economici autorizati;
6. baterii si acumulatori uzati
solida
- colectare în magazie valorificare prin agenti; -economici autorizati
5. Depozitarea definitiva a deseurilor Nr.
Denumire deseu
crt.
Depozitare
fizica
1. materii prime neconforme (de la curatarea cuptoarelor de ardere) 2.
Starea
deseuri menajere
solida -depozitare temporara pe platforma balastata în apropierea depozitului de deseuri refractare; -depozitare finala la halda de deseuri menajere a localitatii Baru; solida -depozitare temporara în containere metalice amplasate pe platforma betonata; -eliminare la depozitul de deseuri menajere al localitatii Baru.
7
3.Principalele surse de deseuri 1.Hartia: Milioane de tone de hartie sunt folosite anual pentru diferite activitati.Fabricarea hartiei prezinta doua inconveniente: ea este produsa din materie lemnoasa, ce se obtine prin taierea copacilor, iar pentru fabricarea ei se foloseste o mare cantitate de energie.Reciclarea hartiei foloseste doar jumatate din cantitatea de energie folosita initial la obtinerea ei. 2. Plasticul : In lume exista peste 50 de tipuri de materiale plastice ce sunt fabricate din materii prime epuizabile, cum ar fi petrolul, carbunele si gazul natural. Au o gama foarte larga de folosinta, pesteo treime fiind utilizate ca ambalaje, si reprezentand 20% din cantitatea de deseuri menajere.Principala problema a materialelor plastice este ca ele nu sunt biodegradabile, rezistand in mediu perioade foarte lungi de timp (o sticla ingropata acum poate fi descoperita de urmasii nostri in exact aceeasi stare si peste 10.000 de ani). 3. Sticla: Sticla este fabricata in mare parte din nisip si necesita o cantitate enorma de energie. Mult mai putina energie este folosita pentru reciclarea ei.Reutilizarea sticlelor si borcanelor determina un efect pozitiv asupra mediului si economiei.Fabricarea sticlei din materiale reciclate (cioburi) economiseste o treime din energia folosita la inceput. 4. Metalele: Multe bunuri si ambaje sunt fabricate din metale - tabla, otel si in special aluminiu.Metalele se obtin prin prelucrarea minereurilor, ceea ce determina o mare poluare prin cantitatea de energie utilizata, si prin emanatiile si deseurile industriale ce rezulta din aceste procese.Reciclarea aluminiului salveaza 95% din energia necesara producerii lui. 5. Materiale textile: Hainele vechi si alte materiale textile pot fi refolosite in mai multe feluri. Ele pot constitui ajutoare pentru saraci sau pot fi stranse si utilizate pentru crearea unor noi haine, paturi, lavete sau prelate. 6. Deseurile organice: Resturile organice pot fi refolosite prin producerea de composturi sau ingrasaminte naturale. Frunzele uscate mucegaite, in loc de a fi arse, pot fi folosite la acoperirea solurilor agricole, impiedicand aparitia buruienilor. 7. Petrolul: Un litru de petrol scurs in apa se poate intinde pe o suprafata dubla decat cea a unui teren de fotbal, provocand numeroase daune.Anual, aproximativ 1,25 milioane de tone de deseuri petroliere se scurg in mari si oceane. De multe ori aceasta cantitate patrunde in pamant, bazine riviere si sisteme de canalizare.Nu se poate vorbi de reciclare a petrolului, dar exista tehnologii de reciclare a uleiurilor uzate. 8
4.Strategii de gestionare a deşeurilor Tendinţele în ceea ce priveşte managementul deşeurilor, promovate de EEA şi adoptate demajoritatea statelor membre UE sunt reprezentate de: 1. minimizarea şi prevenirea cantităţilor de deşeuri; 2. reciclarea; 3. incinerarea; 4. depozitarea. Strategia universală este aceea de a minimiza cantitatea de deşeuri respectiv cea deresurse naturale utilizate, si de maximizare a fluxului de reciclare a materiei si energiei. Cele mai acceptate şi promovate metode în gestionarea deşeurilor sunt minimizareacantităţilor de deşeuri si reciclarea. Minimizarea ţine mai mult de o parte conceptuală, multutilizată în zilele noastre şi se incearcă a fi susţinuta prin diferite instrumente: perceperea taxelor„pay as you through”, ,,willingness to pay”. De asemenea intervin şi alţi factori, cum ar fi:comportamentul oamenilor, gradul de dezvoltare al societăţii, atitudini, concepţii, nivelul deeducaţie.
4.1. Prevenirea şi minimizarea fluxului de deşeuri Conform standardelor europene, priorităţile în ceea ce priveşte tratarea deşeurilor, suntdupă cum urmeaza: în primul rând prevenirea deşeurilor, apoi reciclarea lor, recuperarea deenergie şi în final depozitarea. Pentru a putea descrie această metodă de gestionare a deşeurilor trebuie mai întâi sădefinim termenii, să vedem în ce context ne aflăm. Astfel, prevenirea deşeurilor reprezintăprevenirea, reducerea la sursă a fluxului de deşeuri şi reutilizarea produselor. Minimizareafluxului de deşeuri se referă şi la măsuri de gestionare a deşeurilor, cum ar fi scăderea gradului de toxicitate (deşeurile periculoase) şi reciclarea (conform EEA). Aceste metode trebuiesc susţinute de factorii politici de la nivel regional la cel naţional şi adaptate în funcţie de problemele existente. În orice caz din cauza fluxului crescând de deşeurieste din ce în ce mai greu pentru toate ţarile să se 9
ocupe de această problemă. Fiecare ţară trebuiesă adopte strategii adecvate pentru a reuşi să reducă cantităţile de deşeuri şi implicit epuizarearesurselor. Un raport al Agenţiei Europene de Mediu (EEA, Topic Report 2/2002, Case studies on waste minimisation practices in Europe) prezintă zece cazuri în care unele ţări europene au reuşit să găsească soluţii pentru prevenirea şi minimizarea cantităţilor de deşeuri. Cele mai importante măsuri se consideră a fi: • responsabilitatea producătorilor, în ceea ce priveşte ambalajul produselor; • acordurile voluntare; • instrumentele legislative; • programele informative; • taxele pe deşeuri.
4.2 Reciclarea
Reciclarea este metoda ce vizează doua aspecte importante: eficienţa folosirii resurselor şiimpactul asupra mediului. Deşeurile nu mai reprezintă, în societatea de astăzi, acel rău inevitabil,ci o sursa importanta de resurse secundare, tocmai de aceea se promovează din ce în ce mai multreciclarea şi avantajele în ceea ce priveşte utilizarea durabilă a resurselor, de asemenea deşeurilereprezintă o sursă regenerabilă de energie. Această metodă consideră clasificareadeşeurilor în funcţie de componenţa lor, respectiv in funcţie de existenţa lor ca posibile resursesecundare. Conform normelor europene, metoda reciclării poate consta în: reciclarea materiei şireutilizarea energiei.
10
Reciclarea materială presupune înlocuirea resurselor primare cu folosirea materialelor dindeşeuri, Fricke şi Kolsch (2009). Ei consideră reciclarea materialelor ca metodă care includereciclarea materiilor şi reciclarea biologică cu compost (proces aerob) şi fermentare (procesanaerob), spre deosebire de Bjorklund şi Finnveden (2005) care susţin că reciclarea deşeurilorbiodegradabile (referindu-se la compostare şi digestie anaerobă) are puţine trasături comune cu ceea ce presupune reciclarea propriu-zisă a materialelor Reciclarea deşeurilor presupune o serie de activităţi: colectarea, transportul deşeurilor,prelucrarea intermediara care implică sortare, mărunţire sau compactare, valorificareamaterialelor şi prelucrarea finală. În ceea ce priveşte colectarea şi transportul, numeroase studiis-au axat pe evaluarea impactului asupra mediului pentru fiecare activitate întreprinsă şi peeficienţa economică.
Transportul deşeurilor (prelucrat după Salhofer şi colab., 2007). Reciclarea şi valorificarea energetică presupune recuperarea energiei din deşeuri. Este unproces ce constă în arderea deşeurilor în instalaţii speciale cu scopul de a converti energia înenergie electrică. Incinerarea deşeurilor reperezintă procesul prin care are loc recuperareaenergiei, care altfel ar fi fost produsă din arderea combustibililor fosili, cărbuni sau gaze naturale,(Damgaard, 2010), adică resursele naturale pot fi economisite şi utilizate raţional. 11
4.3 Incinerarea deşeurilor
Stehlìk (2009), susţine că o atenţie deosebită şi studii de specialitate ar trebui îndreptatecătre procesele de tratare termică a deşeurilor. Aceste procese de tratare termică sunt reprezentate de: incinerare,piroliză, gazare, coincinerare. Khoo (2009), cu ajutorul modelului LCA a făcut un studiu deevaluare a impactului de mediu asupra metodelor de tratare termică a deşeurilor, în care atrageatenţia asupra importanţei acestei evaluări, în vederea adoptării metodei corespunzătoare degestionare a deşeurilor. Prin procesul de incinerare se urmăreşte transformarea deşeurilor în resurse secundare, seare în vedere economisirea resurselor; minimizarea emisiilor şi scăderea toxicităţii deşeurilor;reducerea volumului şi masei deşeurilor; utilizarea valorii calorice a deşeurilor şi convertirea înenergie electrică. Incinerarea deşeurilor s-a dezvoltat de-a lungul timpului de la instalaţiile de eliminare adeşeurilor, la instalaţii de obţinere a energiei din deşeuri şi cu introducerea de noi tehnologii decontrol al emisiilor (Damgaard, 2010), reprezentând o metodă ce câstigă din ce în ce mai multinteres în strategiile de gestionare a deşeurilor. Obţinerea energiei din deşeuri presupune incinerarea deşeurilor şiutilizează conţinutul energetic al deşeurilor pentru producerea energiei electrice sau a obţinerii decăldură şi electricitate, căldura fiind utilizată (recuperată şi exportată) pentru diferite servicii(încălzire, alimentarea cu apă caldă), (Perkoulidis şi colab, 2010). Un studiu făcut în Italia, deCherubini şi colab. (2008), compară diferitele metode de gestionare a deşeurilor, cum ar fi:depozitarea deşeurilor, fără tratare; depozitarea cu recuperare a biogazului; sortarea pe fracţiiorganice şi anorganice, cu reciclare; obţinerea energiei electrice prin digestie anaeroobică şiincinerarea deşeurilor fără sortare sau tratare cu obţinerea energiei electrice. Au concluzionat cătratarea deşeurilor şi recuperarea energetică este ce mai avantajoasă metodă în ceea ce priveşteimpactul asupra mediului. La aceleaşi concluzii a ajuns şi Perkoulidis şi colab. (2010), în urmaunui studiu din Grecia, în care au evaluat impactul asupra mediului al depozitării deşeurilor şi altratării deşeurilor cu recuperare energetică.
12
4.4 Depozitarea deşeurilor Ierarhia deşeurilor reperezintă un concept care consideră analiza cost-beneficiu adiferitelor strategii de gestionare a deşeurilor în vederea stabilirii unor limite şi metode optime şiaplicabile de gestionare: prevenirea şi reducerea cantităţilor de deşeuri, reciclarea (reutilizarea,reciclarea materială, recuperare energetică) şi reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate.
Ierarhia gestionării deşeurilor(prelucrat după Cherubini şi colab.,2008) După cum se observă, depozitarea deşeurilor reprezintă metoda cea mai puţin acceptată,din cauza efectelor negative pe care le are asupra mediului: emisiile de metan cu poluareatmosferică, emisiile de levigat cu poluarea solurilor, a apelor subterane şi mai ales pierderearesurselor. Din nefericire, încă mai sunt ţări care au ca principală metodă de management aldeşeurilor depozitarea, care este şi cea mai veche de altfel, în pofida tuturor eforturilor întreprinse şi instrumentelor folosite de UE (economice-taxe pe cantităţile de deşeuri depozitate; legislativecea mai importanta fiind Directiva privind depozitele de deşeuri-Dir.1999/31/CE). Numeroase studii de specialitate s-au îndreptat spre analiza impactului depozitării dedeşeuri, în ce anume constă această metodă şi cu ajutorul LCA, au dezvoltat programe eficientede modelare: EASEWASTE ,ORWARE, IWM2, model britanic. În ceea ce priveştedepozitare deşeurilor, cel mai utilizat program de modelare este EASEWASTE . 13
5. Impactul deseurilor asupra mediului In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt:
modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).
In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a 14
considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:
in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).
Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi. Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate. Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului. Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila. Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel:
depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora; depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia 15
mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective; depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare. terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale; colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.
16
6.Impactul deseurilor municipale asupra mediului Nu există o definiţie unanim acceptată în ceea ce priveşte deşeurile municipale, în generalvariază de la o ţară la alta, chiar şi de la o regiune la alta. Conform EEA, deşeurile municipalesunt considerate a fi acele deşeuri rezultate din gospodării, colectate de municipalităţi, deşeurimenajere, dar şi acelea colectate de la instituţii, intreprinderi mici, şcoli, deşeuri care suntsimilare cu cele colectate de la gospodării. Se manifesta deosebit de variat,datorita numarului mare de nocivitati continute in aceste deseuri.Reziduurile sunt cele mai importante surse de raspandire a infectiilor,datorita continutului lor mare de microorganisme,printre care si agenti patogeni.In conditii prielnice,agentii patogeni pot trai in reziduuri chiar cateva luni,de unde patrund in sol si apa,dand nastere la infectii numeroase,directe.Cateva din maladiile provocate de acestea sunt:Salmonella typhi - febra tifoida;Salmonella paratifi - febra paratifoida;Schigella disenteriae dizenteria baciliara;Microbacterium tuberculosis - tuberculoza;Clostridium tetani tetanos;Vibriocholerae -holera;Polimelitis virus - paralizie infantila;etc. Insectele,rozatoarele si cainii sunt,de asemenea,purtatori si raspanditori de boli infectioase.Mustele sunt atrase de mirosul de substanta organica in descompunere;pe de o parete sunt purtatoare de microbi,iar pe de alta parte isi depun ouale in gunoi,ciclul de reproducere fiind de numai 4-5 zile. Solul,apelede suprafata si subterane,precum si atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri,efectele acestora fiind regasite la mari distante.In mod similar prin intermediul apei,aerului si solului,microbii sunt raspanditi,de asemenea,la distante mari,de unde apoi tot prin intermediul apei,aerului si solului,etc ajung in organismul uman.Pe calea aerului,toate gazele nocive,rezultate in urma descompunerii substantelor organice din deseuri (metan,amoniac,hidrogen sulfurat,scatol,indol,etc) sunt inhalate si pot prejudicia sanatatea umana intr-un mod mai mult sau mai putin grav;in aceeasi masura mediul este prejudiciat si prin produsele de ardere – fum,fumigene,cenusa,etc. Reziduurile periculoase pot provoca imbolnaviri de orice fel,de la raceli banale pana la tuberculoza,cancer,etc.
17
7.Reducerea impactului rezultat prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor industriale
Imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile marilor unitati economice poluatoare conform planurilor de conformare Realizare planurilor de gestionare a deseurilor industriale de catre marii poluatori Eficientizarea activitatilor specifice de colectare transport si depozitare a deseurilor industriale de catre fiecare dintre marii poluatori Eficientizarea actiunilor de monitorizarea a activitatilor de gestionare a deseurilor industriale de catre APM - Garda de Mediu Imbunatatirea sistemului de reutilizarea a deseurilor rezulalte din activitatile industriale Realizarea unor planuri eficiente de reutilizare a componentei utile din cantitatea totala Exploatarea propriu-zisa a componentei utile din cantitatea totala de deseuri industriale Inlocuirea solului contaminat cu diferiti poluanti si transportul lui intr-un depozit asigurat Optimizari ale proceselor de productie vizand minimizarea pierderilor de materie prima si energie. Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii 18
conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani). In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca:
in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).
Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi. Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate. Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii, zguri metalurgice) care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului. Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila. Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel: 19
depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora; depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective; depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare. terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale; colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);
Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.
20
8.Bibliografie:
1.Protectia Mediului Inconjurator,Mircea Negulescu,Editura Tehnica,Bucuresti 1995 2.http://www.anpm.ro/Files/Publicatia_statistica_2004_200711165913698.pdf 3. mmq.ase.ro/LucrCD/sectiunea%20III/certificarea%20ecologica%20Banacu-1.htm - 99k – 4.www.addfoculviu.ro/reciclare-deseuri.php - 12k 5.www.scritube.com/geografie/ecologie/Impactul-depozitelor-de-deseuri 6.www.cesec.ro
21
