Avîrvarei Alexandru
IMPACTUL
clasa a XI – a A
EXPLOATARII
SI
VALORIFICARII
RESURSELOR NATURALE ASUPRA MEDIULUI
Resursele naturale Resursele naturale sunt substanț e care apar în mod natural și care sunt considerate valoroase în forma lor relativ nemodificată. O materie este considerată o resursă naturală atunci când ile primare asociate cu aceasta sunt extragerea și purificarea, ele fiind opuse creaț iei. iei. activităț ile Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul și silvicultura sunt în general considerate industrii ale resurselor naturale, în timp ce agricultura nu e. Clasificare resurselor naturale
Resursele naturale sunt clasificate în două mari categorii: • resurse regenerabile • resurse neregenerabile. Resursele regenerabile sunt resursele vii (pe ști, păduri, de exemplu), care pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate. Resursele regenerabile pot să se refacă şi pot fi folosite pe termen nelimitat ional. dacă sunt folosite raț ional.
Odată ce resursele regenerabile sunt consumate la o rată care depășește rata lor naturală de refacere, ele se vor diminua și în cele din urmă se vor epuiza. Rata care inută de o care poate fi susț inut
resursă regenerabilă este determinată de rata de refacere și de mărimea disponibilului acelei resurse. Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii includ solul, apa, vântul, mareele și radiaț ia ia
solară.
Valorificarea resurselor resurselor Extragerea resursei de bază și purificarea într-o formă ce poate fi utilizată în mod direct sunt considerate activităț i normale în cadrul valorificării resurselor naturale. Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit în materii prime în cadrul proceselor capitalului infrastructural. Ele includ sol, lemn, petrol, minerale și alte bunuri ia sa și statutul său în provenite din natură. Resursele naturale ale unei ț ări ări determină bogăț ia sistemul economic mondial, prin determinarea influenț ei ei sale politice. Statele dezvoltate sunt mai
1
Avîrvarei Alexandru
clasa a XI – a A
puț in dependente de resursele naturale pentru bogăț ie, deoarece au o bază în capitalul infrastructural pentru producț ie.
Perspective În ultimii ani, epuizarea capitalului natural și încercările de a se trece la dezvoltarea raț ională au fost principalele probleme ale agenț iilor de dezvoltare. Epuizarea capitalului natural este un motiv
de îngrijorare în special pentru zona din regiunile cu păduri ecuatoriale, care păstrează cea mai mare parte a biodiversităț ii naturale a Pământului – capital natural genetic de neînlocuit. Problema reziduurilor activităț ilor umane s-a amplificat, iar acumularea acestora conduce la alterarea calităț ii factorilor de mediu. Aceste alterări provoacă numeroase dezechilibre în faună și
floră și influenț ează starea de sănătate și bunul mers al colectivităț ii umane din zonele supraaglomerate. Accelerarea ritmurilor de dezvoltare în unele ț ări industrializate, bazată pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, a condus la creșterea nivelului de bunăstare, dar a avut si consecinț e nefaste asupra mediului, poluarea lui la nivel global.
Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de factori precum: numărul mare de automobile, avioane cu reacț ie și nave de mare tonaj, fabrici care utilizează tehnologii vechi, poluante, mari
consumatoare de materii prime, apă și energie. Aceste fenomene sunt determinante de necesităț ile crescânde ale populaț iei aflate în stare de explozie demografică, precum și de marile aglomerări urbane.
Epoca contemporană este perioada marilor descoperiri tehnologice și de transformare a civilizaț iei omenești, dar și cu consecinț e complexe și neașteptate asupra vieț ii. În prezent, resursele naturale regenerabile ale Terrei nu mai acoperă nevoile omenirii. Explozia
demografică și dezvoltarea masică și diversificarea ramurilor de activitate, necesarul de materie primă și energie pentru producț ia de bunuri a crescut mult, iar prin exploatarea intensă a resurselor pământului a condus la un dezechilibru ecologic. Perfecț ionarea și modernizarea proceselor tehnologice, prin utilizarea recentelor descoperiri științ ifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu și
pe cele energetice.
Drept urmare industrializarea și creșterii producț iei de bunuri au sporit mult materialele ce
afectează mediul ambiant.
2
Avîrvarei Alexandru
clasa a XI – a A
Materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regăsesc în aer, apă și în sol și au efecte deosebit de dăunătoare pentru mediul natural. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezen ț ei dioxidului de sulf din aer, din cauza dezvoltării proceselor termice și a
utilizării unor combustibili inferiori. Atmosfera este din ce în ce mai afectată prin evacuarea de importante cantităț i de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, săruri și oxizi ai metalelor,
antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte dăunătoare asupra vegetaț iei și a sănătăț ii omului. În prezent, lumea se află în efervescenț ă, însă schimbările actuale creează speranț e și oportunităț i privind remedierea treptată a mediului înconjurător, în cazul in care vom lua in considerare de problemele mediului înconjurător și de implicaț iile acestora asupra supravieț uirii omului și a existenț ei vieț ii pe Terra. “Mediul natural”, respectiv aerul, oceanele, mările, lacurile, apele curgătoare, solul și subsolul și formele de via ț ă pe care aceste ecosisteme le creează și le susț in este imaginea comună a omului privind mediul înconjurător. O pădure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează fiecare în parte un “ecosistem” care se află în interacț iune reciprocă și care se readaptează permanent pentru păstrarea echilibrului necesar. Mediul înconjurător se prezintă ca o realitate pluridimensională care include mediul natural, precum și activitatea și creaț iile omului, acesta ocupând o dublă poziț ie: de “component” al mediului și de “consumator”, de beneficiar al mediului.
Conceptul actual de “mediu înconjurător” are un caracter dinamic, care încearcă să cunoască, să analizeze și să permită funcț ionarea sistemelor protejate în toată complexitatea lor. Prin termenul de “resurse naturale” se înț elege totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce se utilizează în activitatea umană. Aceste elemente înglobează resurse neregenerabile – minerale și combustibili fosil, resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună
sălbatică și resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală și a valurilor. Întreaga activitate privind mediului înconjurător are drept scop utilizarea raț ională a resurselor existente, precum și elaborarea de programe și măsuri de protecț ie a mediului natural. Se urmăresc scopuri precise și bine definite precum: corelarea activităț ii de sistematizare a teritoriului și
localităț ilor cu măsuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producț ie cât
mai puț in poluante și echiparea instalaț iilor tehnologice și a mijloacelor de transport generatoare de poluanț i cu dispozitive și instalaț ii care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului
înconjurător, recuperarea și valorificarea optimă a substanț elor reziduale utilizabile.
3
Avîrvarei Alexandru
clasa a XI – a A
Noț iunea de “mediu înconjurător” se referă la toate activităț ile umane în relaț ia om-natură, în cadrul planetei noastre. Progresul sau sărăcia care caracterizează planeta noastră la un moment dat depinde de starea și factorii de calitate ai mediul înconjurător. Factorii de risc, precum poluarea, degradarea apei și a aerului, ameninț area păturii de ozon, deșertificarea, deșeurile toxice și radioactive și multe altele influenț ează dezvoltarea planetei, între aceasta și intervenț iile nefaste există o strânsă interdependenț ă.
Până în secolul al XVII-lea toate civilizaț iile erau de natură predominant agricolă,” pământul era baza economiei, vieț ii, culturii, structurii familiei și politicii”, viaț a era organizată în jurul satului, economia era descentralizată, iar fiecare comunitate producea aproape tot ce îi era necesar. Energia consumată corespundea în esenț ă lucrului forț ei musculare, umană sau animală,
rezervelor de energie solară înmagazinată în păduri, utilizării forț ei hidraulice a râurilor sau mareelor, forț ei eoliene, iar sursele de energie utilizate de civilizaţiile agricole fiind regenerabile. Creșterea numărului de locuitori la nivel global, perfec ț ionarea organizării sociale, dezvoltarea
industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele două secole, încercarea omului de a exploata fără limite resursele naturale au luat amploare. Industrialismul a fost un sistem social multilateral și bogat care a influenț at fiecare aspect al vieț ii omenești. Creșterea economic accelerată, se bazează în majoritate nu pe surse regenerabile de
energie, ci pe energia cheltuită prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: cărbuni, ț iț ei, gaze naturale. INFLUENTA INDUSTRIEI MINIERE ASUPRA MEDIULUI
Întreaga activitate miniera produce, din cauza specificului sau, multiple si variate efecte negative asupra mediului exemplificate prin : modificări ale reliefului, manifestate prin degradarea peisajului si strămutări ale gospodăriilor si obiectivelor industriale din zonele de exploatare ; ocuparea unor mari suprafeț e de teren pentru activitatea de exploatare, haldare, depozitare a substanț elor minerale utile, instalaț ii industriale, cai de acces etc., suprafeț e ce devin astfel total inutilizabile în alte scopuri, pentru o perioada lunga de timp ; degradarea terenului, prin deplasări pe verticală si orizontală ale suprafeț ei si alunecarea haldelor si iazurilor de decantare cu provocarea unor grave accidente ; -
impurificarea apelor curgătoare de la suprafaț a si a apelor freatice ;
-
dezechilibru hidrodinamic al apelor subterane ;
-
influente negative asupra atmosferei, florei si faunei din zona ;
-
poluarea chimica a solului, care poate afecta pentru mulț i ani proprietăț ile fertile ale acestuia ;
4
Avîrvarei Alexandru
-
clasa a XI – a A
zgomote, vibraț ii si radiaț ii răspândite în mediul înconjurător
cu o puternica acț iune nefavorabila. INFLUENTA UTILIZARI PESTICIDELOR IN AGRICULTURA ASUPRA MEDIULUI
Sunt substanț e chimice care: -
au calităț i toxice ;
-
sunt extrem de periculoase ;
au un grad înalt de rezistenta la degradare si de acumulare în organismele vii si mediul înconjurător ; -
pot fi ușor transportate în atmosfera la distante mari si se depun departe de locul de emisie ;
-
pot dauna sănătăț ii umane si mediului înconjurător, fie aproape sau departe de sursele lor ;
asupra organismului uman duce la creșterea morbidităț ii prin cancer, dezvoltare anormala, fertilitate scăzută, slăbirea imunităț ii, reducerea capacitaț ilor intelectuale. IMPACTUL EXPLOATARII SI VALORIFICARI PETROLULUI
-
Exploatare(ex : Triburile nevăzute din Peru, ameninț ate de exploatarea petrolului);
Transport (ex : Astăzi peste 85% din petrolul exploatat pe glob se transporta cu ajutorul tancurilor petroliere. Eșuarea petrolierului "Amoco Cadiz" în 1978, coastele franceze din Bretagne a determinat deversarea a 230.000 tone de petrol în mare) ; -
Prelucrare ;
-
Conflicte militare(ex : situaț ia dintre S.U.A si IRAK).
Așadar, Alvin Toffler observă cu sarcasm o stare de fapt cu consecinț e dezastruoase pentru mediul natural, la nivel global: “Pentru prima dată o civilizaț ie consumă din capitalul naturii, în loc să
trăiască din dobânzile pe care le dădea acest capital!”.
5
