Structura industriei alimentare si a bauturilor Industria alimentară este deosebit de complexă. Ea prezintă o serie de particularităţi legate atât de natura materiilor prime prelucrate, cât şi de produselor finite obţinute. Materiile prime sunt în majoritate produse de natură biologică, perisabile şi degradabile. Majoritatea materiilor prime se caracterizează printr-o labilitate mare. Sub acţiunea factorilor interni (echipament enzimatic propriu)
şi a celor externi (factori de mediu: temperatură, prezenţa umidităţii,
microorganisme), ele se depreciază, uneori foarte rapid. Producţia agricolă are caracter sezonier (se obţine în anumite perioade ale anului), şi este influenţată de tehnologia de cultivare, respectiv de creştere a diferitelor specii vegetale şi animale, de factori climatici. Materiile prime prelucrate în industria alimentară au de multe ori caracteristici fizice, chimice şi biochimice neomogene, care variază în timp în limite foarte largi ceea ce impune o continuă modificare a parametrilor de producţie. Din acest motiv, în unele subramuri ale industriei alimentare se practică încă de la începutul procesului tehnologic omogenizarea materiei prime, adică alcătuirea din două sau mai multe loturi cu indici calitativi diferiţi, a unei singure partide care să asigure o prelucrare uniformă din punct de vedere calitativ. Datorită caracterului sezonier al producţiei agricole şi a faptului că aceasta este uneori supusă deprecierii rapide, este necesar să fie prelucrată în timp scurt şi cu maximă eficienţă. În anumite cazuri prelucrarea se desfăşoară pe campanii când utilajele şi forţa de muncă sunt solicitate la maxim. În industria alimentară se prelucrează o varietate de materii prime prin procedee specifice, iar ca produse finite rezultă o gamă largă de produse alimentare. Procesul tehnologic cuprinde ansamblul operaţiilor fizico-mecanice şi al proceselor chimice şi biochimice dintr-un sistem industrial necesare pentru obţinerea unui produs cu caracteristici fizico-chimice şi organoleptice prestabilite. La obţinerea unui produs cu caracteristici date, contribuie atât operaţii fizice şi mecanice cât şi procese chimice şi biochimice legate într-o succesiune logică. Ordonarea liniară a operaţiilor şi proceselor, de la intrarea materiilor prime în sistem până la ieşirea din sistem a produselor finite dorite, constituie fluxul tehnologic. Acesta se reprezintă grafic prin schema de principiu sau schema procesului tehnologic. Procesele tehnologice din industria alimentarã se clasifică în: 1. Procese de condiţionare a materiilor prime prin tehnologii de prelucrare ce nu transformã caracterul materiei prime: • -condiţionarea cerealelor; • -condiţionarea fructelor şi legumelor; • -colectarea şi condiţionarea laptelui de consum; • -tehnologia de abator a cãrnii.
2. Procese de prelucrare a materiilor prime prin metode fizico-chimice: -tehnologia produselor fãinoase; -tehnologia zahãrului; -tehnologia amidonului, a glucozei şi a dextrinei; -tehnologia uleiurilor vegetale; -tehnologia bãuturilor nealcoolice şi a apelor minerale. 3. Tehnologii de conservare a produselor alimentare: • -tehnologia conservelor din legume şi fructe; • -tehnologia conservelor din carne; • -tehnologia conservelor din peşte. 4. Tehnologia de prelucrare a produselor prin metode biotehnologice cu ajutorul enzimelor sau microorganismelor: -tehnologia spirtului; -tehnologia berii; -tehnologia vinului; -tehnologia fabricãrii produselor lactate fermentate; -tehnologia smântânii şi a untului; -tehnologia brânzeturilor; -tehnologia produselor de panificaţie; -tehnologia prelucrãrii tutunului. Ramuri ale industriei alimentare . Industria alimentară este alcătuită din următoarele ramuri: -industria zahărului; -industria produselor zaharoase; -industria amidonului, glucozei şi dextrinei; -industria uleiurilor vegetale; -industria cărnii şi a produselor din carne; -industria laptelui şi a produselor lactate; -industria morăritului, panificaţiei şi a produselor făinoase; -industria valorificării fructelor şi a legumelor; -industria spirtului şi a băuturilor alcoolice; -industria berii; -industria vinului; -industria tutunului.
Industria alimentara si a bauturilor in Republica Moldova
Industria alimentară este o ramură a industriei ce include un grup mare de ramuri şi subramuri de producţie (industria alimentară a Moldovei întruneşte 17 ramuri cu mai mult de 200 întreprinderi). Ea face parte din sfera de producţie, unde, în temei, se fabrică produsele alimentare. În componenţa industriei alimentare intră: industria produselor alimentare şi condimentelor, industria cărnii şi laptelui, morăritul şi fabricarea crupelor, industria peştelui. La rîndul său, industria produselor alimentare şi condimentelor întruneşte următoarele ramuri de specializare: industria zahărului, panificaţia, articolele de cofetărie, pastele făinoase, prelucrarea grăsimilor şi uleiurilor, vinificaţia, producerea amidonului şi melasei, creşterea şi prelucrarea legumelor şi fructelor, a tutunului, producerea berei şi băuturilor nealcoolice, a drojdiilor etc. Deşi în industria alimentară se fabrică ca atare mărfuri de larg consum sau de grupul "B", o mare parte din producţie se fofoseşte la fabricarea altor produse. Astfel, zahărul se foloseşte la producerea zahărului-rafinat în cofetărie, uleiul - la fabricarea margarinei, maionezei, făina - în panificaţie, la fabricarea pastelor făinoase etc. O bună parte din produsele alimentare se foloseşte în calitate de materie primă sau materiale în alte ramuri ale industriei, cum ar fi crocmalul - în industria de textile, uleiul vegetal - la fabricarea vopselei, spirtul - în ramura chimică şi industria de medicamente etc. Din aceste considerente unele produse alimentare se divizează în grupa "A" şi "B". De exemplu, zahăr grupa "A" - 50,4% şi grupa "B" - 49,6%, drojdii - respectiv 93% şi 7%, crocmal uscat - 67,6 şi 32,4%, carne - 45,1 şi 54,9%, sare - 77,2 şi 22,8%, ulei vegetal - 73,2 şi 26,8% etc. După forma de acţiune asupra obiectului de muncă industria alimentară se împarte în industria de extragere (extragerea sării, peştelui, apei minerale, obţinerea (vînatul) animalelor de mare etc.) şi industria de prelucrare (atât a materiei cultivabile - legume, fructe, struguri, sfeclă, floarea-soarelui etc. sau de provenienţă animalieră - carne, lapte şi a., cât şi a materiei prime agricole - sare, apă minerală, peşte, animale de mare etc). După stadiul de prelucrare a materiei prime se deosebesc: ramuri de prelucrare iniţială (prelucrarea strugurilor, legumelor, fructelor, sfeclei de zahăr, floarea-soarelui etc.) şi de prelucrare repetată (panificaţia, articole de cofetărie, vinificaţia, fabricarea margarinei, ţigărilor etc.). După regimul de lucru se deosebesc ramuri sezoniere (industria zahărului, conservelor ş.a.) şi nesezoniere (panificaţia, articole de cofetărie, industria cărnii şi laptelui, prelucrarea grăsimilor şi uleiurilor etc.).
Importanta industriei alimentare in dezvoltarea economiei Republicii Moldova
Industria alimentară în Repiblica Moldova reprezintă una dintre ramurile de bază ale industriei. Acest fapt se datorează condiţiilor agroclimaterice favorabile pentru dezvoltarea agriculturii, care o asigură cu materie primă. Subramurile industriei alimentare prelucrează peste 80% din producţia agricolă locală, realizând transformarea ei în produse alimentare de calitate. Este o ramură de specializare internaţională. Circa 2/3 din volumul exportului republicii o constituie produsele industriei agroalimentare. Ramuri de specializare regională şi internaţională sunt: industria vinicolă, a tutunului, zahărului, conservelor de fructe şi legume, sucurilor naturale, uleiurilor eterice etc. Importanţa ramurii e determinată de ponderea considerabilă în structura producţiei industriale, circa 50,0%, şi 58,0 % din volumul industriei prelucrătoare. Creşterea ponderii industriei alimentare în ultimii ani e determinată nu atât de creşterea volumului de producţie, cât reducerii considerabile în alte ramuri ce activează pe bază de materii prime locale. O altă cauză o reprezintă menţinerea pieţelor de desfacere tradiţionale, iar în cazul unor produse s-a atestat chiar o lărgire a pieţii de desfacere (industria vinificaţiei, conservelor de fructe şi legume, sucurilor, tutunului şi a zahărului). Particularitati in dezvoltarea industriei alimentare si a bauturilor Ca şi alte ramuri industriale, industria alimentară se află în declin economic, de aceea este dificil de făcut o apreciere reală a situaţiei din ramură. Mai multe întreprinderi se află în proces de restructurare, reorganizare, altele sunt falite sau în prag de faliment, de aceea aprecierile vor fi făcute mai mult la nivel de potenţial. Subramurile de bază ale industriei alimentare în Republica Moldova sunt industria vinicolă, industria uleiurilor vegetale, industria zahărului, industria tutunului. De menţionat că nivelul tehnic al producţiei în ramurile industriei alimentare este la un nivel scăzut, aici se folosesc multe maşini învechite. Aceasta este caracteristic pentru toate ţările de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Astfel, conform datelor economiştilor de la Academia Industriei Alimentare a Rusiei, uzura totală a fondurilor fixe de producţie în industria alimentară a Rusiei a atins 60%. Necesitatea întreprinderilor din această ramură în ce priveşte asigurarea cu utilaje tehnologice, energetice şi frigidere sunt satisfăcute la nivel de 40-50%. Industria ţării nu produce multe tipuri de utilaje şi numai 15% corespund standardelor mondiale. Anual renovarea fondurilor fixe nu depăşeşte 3-4%, cea ce e mai puţin faţă de necesarul minim de două ori. Sarcina principală a ramurilor industriei de prelucrare este de a menţine şi a folosi mai din plin capacităţile de producţie în funcţiune, de a fabrica producţie de calitate superioară. În industria alimentară schimbările structurale sînt orientate spre majorarea volumului de producţie competitivă pe piaţa mondială, cum este producerea tomatelor, mazărei, conservelor din fructe şi legume, a pastei de tomate, sucului concentrat din fructe. După calitatea lor conservele fabricate în republică au perspective reale de a pătrunde pe pieţele externe, inclusiv pe cea europeană. Se întreprind acţiuni eficace în scopul modernizării şi reutilării tehnice a
întreprinderilor industriei de prelucrare (perfecţionării ambalajelor pentru producţia finită). Una din căile de ieşire din situaţia de criză este cooperarea pe scară largă cu firmele străine. Politica tehnică şi de gospodărire unică din partea statului în toate ramurile industriei alimentare se promovează de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, deşi un mare număr de întreprinderi alimentare aparţin altor ministere şi departamente. Mai jos (Tabelul: Nr1, Graficul Nr1) sunt reprezentati indicii volumului de productie industriale incepind cu anul 2001 pina in anul 2010, se observa o scadere considerabila a indicelui in anii 2006, 2007 si 2009, in 2010 majorindu-se, insa fiind mai mic decit in anii 2001- 2003. Indicii volumului productiei industriale, anul precedent=100 dupa Activitati economice si Ani 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 D15 Industria alimentara si a118,3 116,9 118,7 105,8 105,0 81,6 92,2 109,0 82,4 112,1 bauturilor Tabelul: Nr1
Gr aficul: Nr1. In Graficul Nr 2 este prezentat exportul produselor alimentare, bauturilor alcoolice si nealcoolice,tutun, etc.; se constata ca in 2009 – 2010 exportul s-a micsorat comparativ cu 20072008.
Graficul Nr 2 In Graficul Nr3 este prezentat importul de produse alimentare, bauturi alcoolice si nealcoolice, tutun, etc, de asemenea ca si in cazul exportului, importul in anii 2009-2010 s-a micsorat comparativ cu 2007-2008. In anul 2008 importul a atins un procent maxim.
Graficul Nr3
Graficul: Nr4 In Graficul: Nr4 se preziinta indicii volumului productie industriale in industria alimentara si a bauturilor, astfel in 2009 inregistrindu-se cel mai scazut indice, cel mai inalt fiind in 2008.
Activitatea industriei alimentarea a Republicii Moldova în ianuarie-decembrie 2008 Majorarea producţiei în ansamblu a fost motivată de creşterea producţiei în întreprinderile din industria alimentară şi a băuturilor (cu 10,4%), care, deţinînd ponderea de 43,1% în volumul total de producţie a contribuit la creşterea acesteia cu 4,1%. La majorarea volumului producţiei industriale au contribuit mai semnificativ întreprinderile cu următoarele activităţi principale: fabricarea vinului – cu 26,0% (deţinînd ponderea de 9,6% în total producţie industrială a motivat creşterea acesteia cu 2,0%); fabricarea zahărului – de 1,8 ori (deţinînd ponderea de 4,4% a motivat creşterea cu 2,0%); fabricarea produselor lactate – cu 6,0% (deţinînd ponderea de 4,6% a motivat creşterea cu 0,3%); fabricarea pîinii şi a produselor de patiserie proaspete – cu 7,1% (deţinînd ponderea de 3,5% a motivat creşterea cu 0,2%); producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 3,8% (deţinînd ponderea de 3,4% a motivat creşterea cu 0,1%); fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 6,2% (deţinînd ponderea de 2,5% a motivat creşterea cu 0,1%); fabricarea de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie – cu 7,9% (deţinînd ponderea de 1,9% a motivat creşterea cu 0,1%).
Creşteri ale volumului de producţie s-au înregistrat şi la întreprinderile cu genul principal de activitate: fabricarea produselor de morărit (cu 24,7%) În acelaşi timp, a avut loc reducerea producţiei la întreprinderile cu următoarele activităţi principale: fabricarea berii – cu 18,7% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,6%); fabricarea produselor de tutun – cu 15,8% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,3%). Indicii valorii producţiei industriale pe principalele tipuri de activităţi conform datelor operative obţinute de la întreprinderile industriale, incluse în cercetare statistică lunară, se reflectă în tabelul de mai jos: Gradul
deInformativ:
influenţă aianuarieîn creşterii decembrie Valoarea producţiei învaloarea totală (descreşterii) 2007 faţă de producţiei ianuariea producţiei de valorii ianuarieindustriale, decembrie 2008la începutul producţiei decembrie în preţurifaţă de ianuarie-anului 2008, în asupra 2006, în preţuri curente decembrie 2007,preţuri indicelui comparabile4 mil. lei în preţuricomparabile3 general de% comparabile3% % producţie Indicii
valoriiPonderea
% Industria alimentară şi a băuturilor inclusiv: producţia, prelucrarea
10297,9
110,4
43,1
+4,1
90,5
103,8
3,4
+0,1
123,9
99,4
4,7
-0,0
110,6
1166,7
106,0
4,6
+0,3
103,4
76,1
124,7
0,3
+0,1
157,8
şi
conserva-rea cărnii şi 982,6 a produselor din carne prelucrarea şi conservarea fructelor 958,4 şi legumelor fabricarea produselor lactate fabricarea produselor de morărit
Gradul
deInformativ:
influenţă aianuarieîn creşterii decembrie Valoarea producţiei învaloarea totală (descreşterii) 2007 faţă de producţiei ianuariea producţiei de valorii ianuarieindustriale, decembrie 2008la începutul producţiei decembrie în preţurifaţă de ianuarie-anului 2008, în asupra 2006, în preţuri curente decembrie 2007,preţuri indicelui comparabile4 3 mil. lei în preţuricomparabile general de% comparabile3% % producţie Indicii
valoriiPonderea
% fabricarea nutreţurilo
82,6
0,1
-0,0
102,4
de 883,2
107,1
3,5
+0,2
107,5
patiserie proaspete fabricarea zahărului 889,6 fabricarea de
181,8
4,4
+2,0
49,6
107,9
1,9
+0,1
116,0
490,5 alcoolice distilate fabricarea vinului 2163,3 fabricarea apei
106,2
2,5
+0,1
78,0
126,0
9,6
+2,0
70,5
minerale şi băuturilor 286,5
83,4
1,0
-0,2
129,5
84,2
1,4
-0,3
92,6
r gata pentru animale fabricarea pîinii şi a produselor
cacao, ciocolată
şi
produse zaharoase de
25,7
463,1
cofetărie fabricarea băuturilor
răcoritoare Fabricarea produselor de tutun
329,8
Activitatea industriei Republicii Moldova în anul 2009 Micşorarea volumului producţiei industriale în ansamblu în perioada vizată a fost cauzată de reducerea acestuia în special la întreprinderile cu următoarele activităţi principale de industrie: prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 32,3% (ponderea – 3,6%); fabricarea vinului – cu 21,2% (ponderea – 7,5%); producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a
produselor din carne – cu 20,0 % (ponderea – 4,4%); fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 17,1% (ponderea – 2,6%); fabricarea produselor lactate – cu 9,3% (ponderea – 5,0%). În acelaşi timp, în ianuarie-decembrie 2009 s-au înregistrat creşteri ale nivelului de producţie în următoarele activităţi industriale: producţia cărnii de pasăre (de 1,6 ori); fabricarea nutreţurilor gata pentru animale (cu 40,5%); fabricarea altor produse din material plastic (cu 17,7%); fabricarea produselor de tutun (cu 16,2%). Indicii
Gradul
volumului Valoarea
influenţă
producţiei
de a
Ponderea variaţiei în Informativ: ianuarievaloarea totală(+/-) a valorii ianuarie-decembrie 2008 industriale, decembrie 2009 producţiei, producţiei faţă de ianuarie-decembri în preţuri faţă de în preţuri asupra 2007, curente, mil. ianuariecomparabile3, indicelui % în preţuri comparabile3,% lei decembrie 2008 general de în preţuri producţie, % comparabile3, % 8043,4 79,6 41,4 -8,2 110,4 producţiei în
Industria alimentară şi a băuturilor producţia, prelucrarea şi conserva-rea
cărnii şi a produselor din carne prelucrarea şi conservarea fructelor şi
979,5
610,3 legumelor fabricarea produselor lactate 1038,3 fabricarea produselor de morărit 74,8 fabricarea nutreţurilor gata pentru 23,5 animale fabricarea pîinii şi a produselor de 778,7 patiserie proaspete fabricarea zahărului 384,8 fabricarea de cacao, ciocolată şi 414,7 produse zaharoase de cofetărie fabricarea macaroanelor, tăieţeilor şi 16,1 produselor făinoase analoage fabricarea băuturilor alcoolice 423,4 distilate fabricarea vinului 1613,6 fabricarea apei minerale şi băuturilor 211,2 răcoritoare Fabricarea produselor de tutun 412,9
80,0
4,4
-0,9
103,8
67,7
3,6
-1,4
99,4
90,7 82,3
5,0 0,6
-0,4 -0,1
106,0 124,7
140,5
0,3
+0,1
82,6
92,2
3,7
-0,2
107,1
34,4
1,7
-2,6
181,8
91,6
2,0
-0,1
107,9
95,3
0,1
-0,0
120,6
82,9
2,6
-0,4
106,2
78,8
7,5
-1,6
126,0
90,0
1,1
-0,1
83,4
116,2
1,9
+0,2
84,2
Întreprinderile cuprinse în cercetare statistică lunară explică reducerea volumului de producţie prin: dificultăţi privind piaţa de desfacere, în special reducerea volumului comenzilor companiilor de peste hotare, dar şi celor autohtone – consumatoare de producţie industrială; insuficienţa materiei prime; insuficienţa mijloacelor financiare etc Activitatea industriei Republicii Moldova în ianuarie-decembrie 2010 In anul 2010 industriei alimentare si a bãuturilor îi revin 40,2% din valoarea productiei industriale în ansamblu si 47,1% din valoarea productiei industriei prelucrãtoare. Întreprinderile din aceastã ramurã au obtinut în anul 2010 un volum de productie cu 8,8% mai mare decît în anul 2009, determinînd astfel majorarea productiei pe total industrie cu 3,5%. Întreprinderile de producere a vinului, detinînd o pondere de 7,5% în structura productiei industriale în ansamblu (în anul 2009 – 7,6%) au obtinut productie cu 6,0% mai mult decît în anul 2009, ceea ce a determinat majorarea volumului total al productiei industriale cu 0,5%. Biroul Naţional de Statistică relatează, că în ianuarie-decembrie 2010 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de 27056,52 mil. lei în preţuri curente. Indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-decembrie 2009 a constituit 107,0% în preţuri comparabile. În luna decembrie 2010 în raport cu decembrie 2009 acest indice a marcat 102,3%. Creşteri substanţiale s-au înregistrat la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea zahărului – de 2,5 ori (deţinînd ponderea de 3,3% a motivat creşterea pe total industrie cu 2,1%); fabricarea produselor de tutun – cu 30,1% (deţinînd ponderea de 2,6% a motivat creşterea cu 0,6%); fabricarea vinului – cu 6,0% (deţinînd ponderea de 7,5% a motivat creşterea cu 0,5%); fabricarea produselor lactate – cu 9,1% (deţinînd ponderea de 4,9% a motivat creşterea cu 0,4%); fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 11,0% (deţinînd ponderea de 2,7% a motivat creşterea cu 0,3%); producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 4,7% (deţinînd ponderea de 5,2% a motivat creşterea cu 0,2%); Creşteri ale volumului de producţie s-au înregistrat şi la întreprinderile cu genul de activitate: fabricarea nutreţurilor gata pentru animale (cu 19,3%); fabricarea pîinii şi a produselor de patiserie proaspete (cu 3,0%) etc. În acelaşi timp, a avut loc reducerea volumului de producţie la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu 13,9% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 0,6%); Indicii volumului producţiei industriale pe principalele tipuri de activităţi a întreprinderilor industriale cuprinse în cercetare statistică lunară în ianuarie-decembrie 2010
Gradul
Indicii
de
influenţă a în variaţiei (+/-) Informativ: ian.producţiei producţiei valoarea în totală a valorii dec. 2009 faţă de industriale, ian.-dec. 2010 producţiei, în producţiei ian.-dec. 2008, în în preţuri faţă de ian.-dec. preţuri asupra preţuri curente, mil. 2009 în preţuri comparabile3, indicelui comparabile3,% lei comparabile3, % general de % producţie, % Industria alimentară şi a 9847,3 108,8 +3,5 79,6 Valoarea volumului
băuturilor producţia, prelucrarea şi conserva-rea
cărnii
şi
40,2
a
produselor din carne prelucrarea
1198,4 şi
conservarea
şi
fructelor
legumelor 806,1 fabricarea uleiurilor si grăsimilor
vegetale
animale fabricarea
104,7
5,2
+0,2
80,0
100,3
3,0
+0,0
67,7
86,1 109,1
3,2
-0,6
94,5 90,7
4,9
+0,4
89,8
0,4
-0,0
82,3
119,3
0,1
+0,0
140,5
103,0 250,3
3,6 3,3
+0,1 +2,1
92,2 34,4
102,0
1,8
+0,0
91,6
92,6
0,1
-0,0
95,3
si
914,2 produselor 1246,0
lactate fabricarea produselor de morărit fabricarea
94,8 nutreţurilor
gata pentru animale 38,5 fabricarea pîinii şi a produselor
de
patiserie
proaspete 830,1 fabricarea zahărului 909,8 fabricarea de cacao, ciocolată
şi
produse
zaharoase de cofetărie 480,5 fabricarea macaroanelor, tăieţeilor
Ponderea
şi
făinoase analoage
produselor 14,5
Gradul
Indicii
influenţă a în variaţiei (+/-) Informativ: ian.producţiei producţiei valoarea în totală a valorii dec. 2009 faţă de industriale, ian.-dec. 2010 producţiei, în producţiei ian.-dec. 2008, în în preţuri faţă de ian.-dec. preţuri asupra preţuri curente, mil. 2009 în preţuri comparabile3, indicelui comparabile3,% lei comparabile3, % general de % producţie, % băuturilor Valoarea volumului
fabricarea
de
Ponderea
alcoolice distilate 487,0 fabricarea vinului 1736,0 fabricarea apei minerale
111,0 106,0
2,7 7,5
+0,3 +0,5
82,9 78,8
şi băuturilor răcoritoare 215,4 Fabricarea produselor de 613,2
103,9 130,1
0,9
+0,0
90,0 116,2
2,6
+0,6
tutun
Dezvoltarea industriei alimentare in anul 2011 Ianuarie- iunie 2011 Industria alimentarã si a bãuturilor în ansamblu a înregistrat o crestere a volumului de productie cu 2,2%, în special la: prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor – cu 11,8%; productia, prelucrarea si conservarea cãrnii si a produselor din carne – cu 5,8%; fabricarea produselor de morãrit – cu 4,0%; fabricarea produselor lactate – cu 3,9% .
Indicii producţiei industriale pe principalele tipuri de activităţi în ianuarie-septembrie 2011
Indicele
producţiei
Informativ: industriale3, % ianuarieianuarieseptembrie septembrie septembrie 2011 faţă 2010 faţă de 2011 faţă de de ianuarieianuarieseptembrie septembrie septembrie 2010 2009, % 2010 Industria
alimentară
băuturilor producţia,
şi
a 102,3
107,7
produselor din carne 115,8 prelucrarea şi conservarea
112,8
104,8
fructelor şi legumelor fabricarea uleiurilor
98,1
105,1
grăsimilor vegetale si animale 58,1 fabricarea produselor lactate 94,5 fabricarea produselor de
83,8 101,0
86,2 108,8
morărit fabricarea
96,3
86,4
99,6 108,4 115,9
116,6 112,2 141,4
conservarea
96,2 prelucrarea cărnii
şi
şi a
91,1 si
71,4 altor
produse
alimentare 90,8 fabricarea băuturilor 128,7 Fabricarea produselor de tutun 83,8
Industria alimentară şi a băuturilor în ansamblu a înregistrat o creştere a volumului de producţie cu 2,3%, în special la: producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 12,8%; fabricarea băuturilor – cu 8,4%; fabricarea produselor lactate – cu 1,0% etc. Caracteristica si evolutia principalelor ramuri ale industriei alimentare Industria carnii La începutul anului 2010, în industria de procesare a cărnii activau 14 întreprinderi mari şi medii şi peste 70 de unităţi mici. Ponderea sectorului în structura producţiei industriale produse în ţară constituie 5,1%. În anii 2001-2009, valoarea producţiei de carne a crescut de la 355,2 mil. lei (2001) la 1104,5 mil. lei (2009). În anul 2009, aceasta a scăzut cu 24,8 la sută faţă de anul 2008. Printre principalele mărfuri produse în sector, în anul 2009 au fost carnea (inclusiv de pasăre) – 11,2 mii tone şi mezelurile – 20,60 mii tone. Capacitatea totală de producţie pe
ramură constituie anual circa 190-200 mii tone de carne în carcase. Capacităţile de abatorizare se utilizează la un randament de doar 7,5 la sută, iar cele de fabricare a mezelurilor de - cca 3550 la sută. O parte importantă din materia primă utilizată în procesul de producere în industria cărnii este de import. Sectorul de prelucrare a cărnii de porc se confruntă cu costuri interne ridicate, în ciuda producţiei de porumb relativ înalte şi a forţei de muncă ieftine. Majoritatea efectivelor de porcine se află în gospodării private, furajarea şi practicile zootehnice de care beneficiază fiind deficitare, iar materialul genetic este, în general, de slabă calitate, în pofida subvenţionării acestuia pe parcursul ultimilor ani. In Tabelul:Nr2 si Graficul: Nr5 sunt prezentate productia de carne in mii tone incepind cu anul 2001 pina in 2010, si respective sunt prezentati indicii volumului productiei de carne in anii 2007-2010. Productia principalelor produse industriale dupa Tipuri de produse si Ani 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Carne, mii tone 6,5 10,1 14,2 9,0 5,9 9,0 14,3 12,1 15,3 20,2 ..carne de pasare, mii tone 1,4 2,0 1,7 2,3 2,3 4,8 5,8 7,6 10,4 11,4 Mezeluri, mii tone 10,2 12,2 12,5 13,0 14,2 14,6 17,0 18,9 14,1 12,4 Conserve din carne, mii tone 1,9 1,5 2,7 2,2 0,6 1,0 1,1 1,3 1,0 1,5 Tabelul:Nr2
Graficul: Nr5
Industria conservelor si fructelor Legumele şi fructele constituie materia primă principală pentru industria conservelor vegetale. Legumele şi fructele provin de la mai multe familii de plante. Părţile comestibile ale legumelor pot fi: fructele: tomatele, pătlăgelele vinete, ardeii, castraveţii, dovlecei; păstăi: fasole verde; cartofi; varză, salată, pătrunjel, spanac, lobodă, mărar, ştevie; conopida; ceapa, usturoiul; morcovi, pătrunjel, ţelină, sfeclă roşie, ridiche. Legumele şi fructele se aseamănă din punct de vedere al compoziţiei. Ele au conţinut ridicat de apă (72-95%), conţin glucide cu moleculă mică, celuloză, acizi organici (malic, citric, tartric şi oxalic) şi sunt sărace în proteine şi în lipide. Legumele şi fructele mai conţin substanţe minerale, vitamine, arome (uleiuri eterice), pigmenţi. In Tabelul Nr 3 este reprezentata productia de conserve din fructe si legume, sucuri in tone, incepind cu anul 2001 pina in 2010. Productia principalelor produse industriale dupa Tipuri de produse si Ani Conserve din fructe si legume, mii tone ..Sucuri de fructe si legume, mii tone ....sucuri neconcentrate ....sucuri concentrate ..Legume conservate, mii tone ..Fructe prelucrate si conservate, mii tone Tabelul: Nr3
Graficul: Nr6
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 86,3 59,2 98,5 78,2 81,3 91,4 94,0 98,1 58,2 66,2 59,7 31,3 56,9 36,9 30,0 29,7 53,8 38,4 27,9 30,4 42,4 17,2 18,2 16,2 11,5 18,0 27,9 17,7 11,9 17,8 17,3 14,1 38,7 20,7 18,5 11,7 25,9 20,7 16,0 12,7 20,3 22,7 25,5 22,7 33,0 44,4 23,7 41,9 26,5 29,7 6,3 5,2 16,1 18,6 18,3 17,3 16,5 17,8 3,7 6,1
Industria lactatelor Sectorul de fabricare a produselor lactate este o ramura cu un nivel inalt de concurenta. Actualmente pachetele de control ale majoritatii intreprinderilor din sector sunt controlate de fonduri sau investitori straini. Investitorii straini au preluat pachetul de control a S.A. „Inlac”, „Lapte Hincesti”. „Fabrica de unt Floresti”, „Fabricarea de brinzeturi din Soroca”. Conform datelor statistice, industria de prelucrarea a laptelui este reprezentata de 33 de intreprinderi de prelucrarea a laptelui, dintre care in jur de 13 activeaza. In mare parte piata produselor lactate este asigurata de 9 companii mari. Intreprinderile de prelucrare a laptelui sunt distribuite uniform pe tot teritoriul Moldovei. Totusi, ponderea cea mai inalta in volumul total de productie apartine intreprinderilor situate in partea de nord a republicii. In ultimii ani se poate urmari o majorare a importului de lactate, si o diminuare semnficativa a exportului. Dat fiind faptul ca pentru a putea exporta in UE e nevoie de indeplinit o serie de cerinte de calitate a produselor, principalele tari partenere pentru export de lactate ale Moldovei sunt Rusia, tarile CSI, cit si o parte din tarile arabe.
Productia principalelor produse industriale dupa Tipuri de produse si Ani 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Margarine, 1 034 2 616 3 301 3 515 3 390 2 624 2 225
2008 1 944
2009 1 658
2010 1 274
tone Lapte si frisca35,2 43,1
66,6
61,4
65,1
16,9
16,0
20,8
50,3
55,3
cu continut de grasimi
mai
putin de 6%, mii tone Lapte si frisca5 in
4 186,0 3 709,0 5 059,0 4 565,0 3 806,0 2 676,0 2 693,0 1 821,0 1 217,0
forma000,0
solida, tone Unt, tone Cascaval
3
2 617,0 2 763,0 3 640,0 3 393,0 3 321,0 3 387,0 4 338,0 3 819,0 4 199,0
160,0 si1 1 852,0 1 836,0 1 904,0 2 380,0 2 008,0 2 035,0 2 519,0 1 309,0 1 779,0
brinza grase,443,0 tone Lapte
prins,...
14 539,0 16 662,0 17 258,0 21 032,0 21 378,0 23 851,0 23 934,0 24 464,0 25 615,0
crema
de
lapte
prins,
iaurt,
chefir,
smintina alte
si
produse
fermentate, tone Inghetata
si5
6 321,0 8 073,0 7 287,0 8 105,0 8 609,0 8 228,0 7 500,0 6 942,0 8 161,0
alte forme de182,0 gheata cu sau fara
cacao,
tone
Industria de amidon
Productia principalelor produse industriale dupa Tipuri de produse si Ani 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Faina, mii tone 132,4 151,4 116,7 118,2 144,0 133,5 113,3 122,6 115,6 106,9 Crupe, mii tone 4,5 5,3 3,7 3,6 3,0 4,3 4,7 6,4 7,2 5,6
Industria nutreturilor
Productia principalelor produse industriale dupa Tipuri de produse si Ani 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Nutreturi gata pentru hrana animalelor,29,8 39,0 25,7 43,9 48,8 60,6 42,9 49,1 56,8 71,1 mii tone Industria uleiurilor vegetale utilizează ca materie primă aproape exclusiv seminţele de floarea-soarelui, dar şi seminţele de soia şi de porumb. Există câteva întreprinderi mari de prelucrare a seminţelor şi de obţinere a uleiului, localizate în Bălţi, Tighina şi Otaci. După anii 90 au fost construite numeroase oloiniţe şi secţii mici de producere a uleiurilor vegetale în majoritatea localităţilor, ceea ce facilitează industrializarea producţiei pe loc. Ca şi în cazul altor produse alimentare, producţia uleiului a diminuat mult, de la 125,6 mii t în 1990 la doar 17,0 mii t în 1999. S-a redus şi exportul uleiului vegetal.
Industria piinii Productia principalelor produse industriale dupa Tipuri de produse si Ani 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Piine si produse de panificatie, mii90,2 91,8 105,2 109,7 108,4 112,3 122,8 137,5 130,6 128,3 tone ..Piine proaspata ... 89,4 102,7 107,2 105,7 108,8 119,4 133,7 126,7 123,7 ..Alte produse de panificatie ... 2,4 2,5 2,5 2,7 3,5 3,4 3,8 3,9 4,6 Produse fainoase de cofetarie, mii11,7 14,8 17,0 16,9 19,8 20,8 21,4 22,0 22,9 26,3 tone
Industria tutunului Productia principalelor produse industriale dupa Tipuri de produse si Ani 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Tutun fermentat, mii tone 19,3 12,3 8,4 7,6 8,2 5,2 4,3 6,3 4,9 7,3
Industria apei minerale Productia principalelor produse industriale dupa Tipuri de produse si Ani 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Ape minerale si gazoase, milioane3,8 5,3 6,2 7,5 9,6 10,6 12,9 12,3 11,1 11,6 decalitri Bauturi nealcoolice, milioane decalitri
Industria zaharului
2,6 4,5 6,0 6,5 6,4 7,5 9,4 7,7 6,0 11,9
In Moldova au fost construite 10 intreprinderi de prelucrare a sfeclei de zahar, dintre care 2 intreprinderi si-au interrupt activitatea in anul 2000 (fabrica de zahar din Briceni si Girbova). Fabricile pot prelucra zilnic 40-45 mii tone de materie prima si pot produce circa 400 mii tone de zahar pe sezon. La aceste intreprinderi in perioada de inflorire a ramurii se producea cel mai ieftin zahar din republicele ex-sovietice. Republica Moldova este cunoscuta pe piata internationala de zahar ca tara exportatoare. Exportul zaharului predomina asupra importului. Principalii cumparatori sunt tarile CSI si Romania
Industria tutunului este o ramură de specializare internaţională. Ramura e reprezentată de 8 fabrici de fermentare a tutunului şi de un combinat de tutun din Chişinău „Tutun C.T.C.”. Producţia de ţigarete constituie în ultimii ani 8-9 miliarde bucăţi. Se exportă atât tutunul brut fermentat, cât şi ţigaretele. Parţial tutunul e folosit în farmaceutică.
Industria vinicolă ce se caracterizează printr-o rentabilitate şi o eficienţă economică înaltă. În republică există circa 130 de întreprinderi mari şi medii de prelucrare primară a strugurilor, de producere a materialului vinicol, de producere şi realizare a sucurilor de struguri, coniacurilor şi a şampaniei. Majoritatea dintre ele lucrează la o capacitate de producţie între 8,6 şi 31,5% . Circa 20 de fabrici de vinuri din patrimoniul Republicii Moldova se află pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al Ucrainei. Rolul principal în structura plantaţiilor de vii le revine soiurilor altoite, care ocupă circa 80% din suprafaţa totală. Viticultura este concentrată predominant în două regiuni economice: centrală şi de sud (peste 80 % din recolta sumară de struguri). Industria vinicolă în prezent contribuie cu 16,8% în volumul total al producţiei industriale şi cu 25% în totalul exportului (2000). Principalele întreprinderi în industria vinicolă sunt combinatele de vinuri şi coniacuri din Chişinău „Aroma”, „Vismos”, combinatele şi fabricile din Bălţi, Călăraşi, Cricova, Chirsova, Stăuceni etc.
