Ingrijirea Bolnavului Cu Schizofrenie Paranoida

Ingrijirea bolnavului cu schizofrenie paranoida

Schizofreniaa este o tulbu Schizofreni tulburare rare caract caracterizat erizataa prin idei delir delirante, ante, haluci halucinatii natii,, dezorg dezorganizar anizarea ea gândirii si retragere sociala.

Trusted by over 1 million members

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.







•

•

•

Indivizii cu schizofrenie pot auzi voci pe care alti oameni nu le aud sau pot crede ca altii le le citesc gândurile, le controleaza mintea sau comploteaza co mploteaza sa le faca rau. Aceste experiente sunt inspaimântatoare si pot genera teama, retragere sau agitatie ag itatie extrema. Persoanele care sufera de schizofrenie pot sa umble fara tinta, tinta, sa stea ore intregi fara fara sa se miste sau sa vorbeasca iar sarcinile zilnice cum ar fi igiena personala pot deveni foarte greu de realizat sau pot fi neglijate. Adesea schizofrenia interfereaza cu abilitatea de a gândi clar, de a distinge d istinge realitatea de fantezie, de a-si organiza emotiile, de a lua decizii si de a relationa cu altii. ulburarea poate avea impact asupra unor aspecte legate de munca, familie si viata sociala ale persoanei afectate. Schizofreni Schizo freniaa este este perceput perceputaa tot tot mai mai mult ca un grup de boli boli mai degraba decât o singura singura tulburare, asa cum de exemplu !cancerul" se refera la mai multe boli inrudite. Aceasta tulburare poate sa afecteze pe absolut oricine. Se manifesta in general la sfârsitul adolescentei sau la inceputul vietii adulte. #xistaa un #xist un numar numar de semne si simpt simptome ome caract caracteris eristice tice schiz schizofreni ofreniei, ei, dar manife manifestar starea ea lor variaza foarte mult de la persoana la persoana $iciunul dintre simptome nu este caracteristic tuturor oamenilor. Prin urmare si tratamentul trebuie adaptat la experienta fiecarui individ. Simptomele schizofreniei sunt de doua tipuri% simptome pozitive si simptome negative. Simptomele pozitive se se mai numesc si psihotice sau active. #le arata un exces al functionarii normale si includ urmatoarele% Ideile delirante. Ideile delirante sunt credinte personale false, care nu sunt bazate pe fapte reale, dar sunt sustinute de catre individ cu o convingere extraordinara in ciuda a ceea ce cred altii si a evidentei dovezilor contrare. &ontinutul lor poate sa includa o varietate de teme% persecutia, religia, grandoarea personala, preocupari somatice, etc. 'e exemplu, o persoana care ca re are idei delirante poate crede ca este spionata, chinuita, urmarita sau inselata (tematica de persecutie) sau poate sa creada ca anumite gesturi, comentarii, fragmente din carti, pasaje de la televizor ii sunt direct adresate (tematica de referinta). Ideile delirante pot fi bizare (credinta ca gândurile ti-au fost furate de catre o forta exterioara) sau realiste (credinta ca esti urmarit de politie). Ideile delirante apar intr-una din fazele schizofreniei la *+ din oamenii care sufera de aceasta tulburare. alucinatiile. alucinatiile pot sa apara in oricare dintre cele cinci simturi, dar de cele mai multe ori sunt auditive. Acestea sunt de obicei percepute ca voci distincte de gândurile persoanei. 'e exemplu, persoana poate auzi voci care ii repeta sau imita gândurile, se cearta sau ii comenteaza actiunile (adesea intr-o maniera critica) sau ii spun ce sa faca (halucinatii de comanda). alucinatiile de orice fel apar la peste + din oamenii care au schizofrenie. alucinatiile auditive apar la aproximativ /+ din oamenii cu schizofrenie, pe când cele vizuale apar in 0/ din cazuri. 1ândir 1ân direa ea dez dezorg organi anizat zata. a. Ac Aceas easta ta se man manife ifesta sta de obi obicei cei pri prinn vor vorbir biree anor anormal mala. a. 'e exemplu, in conversatie persoana sare de la un subiect la altul, inventeaza cuvinte noi, nu respecta structurile gramaticale si vorbeste foarte repede sau foarte lent.







•

•

•

•

•

cuvinte fara sens, sa vorbeasca tare sau sa injure in public. &omportamentul dezorganizat poate ingreuna desfasurarea activitatilor zilnice, organizarea meselor sau mentinerea igienei. &ompo &om port rtam ament entul ul cat catat atoni onic. c. Ace cest staa se re refe fera ra la st star area ea de ri rigid gidit itat atee si im imob obil ilit itat atee musculara, muscu lara, sau din contra la stari starile le de agitat agitatie ie motorie extrema. 2 perso persoana ana cu compor comportament tamentee catatonice catat onice poate sa reactioneze reactioneze foarte putin la mediu, iar uneori sa fie comple complett inconstienta inconstienta ( stuporul catatonic), sa aiba o postura rigida si rezistenta la eforturile de a fi mobilizata (negativism catatonic), poate lua posturi inadecvate sau bizare (postura catatonica) sau sa aiba activitate motorie excesiva, fara scop si fara stimul declansator (excitatie catatonica). Simptomele negative se mai numesc si simptome de deficit si reflecta o pierdere sau un deficit in functionarea normala. Izolarea, pierderea motivatiei. Acestea pot implica lipsa de energie, apatie si absenta interesului in ceea ce inainte erau activitati de rutina. Persoanele pot sa nu mai dea atentie ingrijirii si igienei personale, sa aiba dificultati de luare a deciziilor si sa le fie greu sa faca fata scolii, slujbei sau sarcinilor gospodariei. Pierderea sentimentelor sau inabilitatea de a simti placere. Aceasta se poate manifesta prin lipsa interesului in activitatile sociale si de recreere sau prin esecul de a dezvolta relatii de durata. Poate sa insemne ca lucruri simple, precum aprecierea unui apus, nu mai reprezinta o bucurie. Saraciaa limba Saraci limbajului jului.. Perso Persoana ana vorbeste extrem de putin iar vorbirea tinde sa fie vaga sau repetitiva. Persoanele care prezinta aceste simptome au nevoie de mult timp sa raspunda la intrebari sau nu raspund deloc. Aplatizarea afectiva este indicata de expresii faciale imobile, lipsa contactului vizual, limbaj corporal redus si putine miscari spontane. Persoana poate sa priveasca in gol si sa vorbeasca pe un ton inexpresiv. Afectul plat se refera la expresia exterioara a emotiilor si nu la experienta interioara. 3nii indivizi cu schizofrenie manifesta simptome negative inainte si dupa un episod acut al tulburarii. Simptomele negative sunt greu de evaluat pentru ca pot fi cauzate de o varietate de alti factori, cum ar fi medicamentele sau demoralizarea produsa de o tulburare psihica. #ste de asemenea posibil ca o persoana sa aiba schizofrenie si nu aiba nici un simptom in cea mai mare parte a timpului. 4n acest caz simptomele apar doar in episoadele acute. Subtipurile schizofreniei

In functie de simptomele predominante exista cinci tipuri de shizofrenie. 1. Tipul Paranoid

In cazul schiz schizofreni ofreniei ei parano paranoide ide sunt domina dominante nte ideil ideilee delir delirante ante si haluci halucinatii natiile. le. Ideil Ideilee delirante sunt de regula de persecutie sau de grandoare, dar pot aparea si alte teme% gelozie, religiozitate sau legate de frica de a avea o boala fizica. Ideile pot fi multiple, dar au un nucleu care le leaga intre ele, iar halucinatiile sunt in raport cu continutul temei delirante. oate acestea ii fac pe indivizii cu schizofrenie paranoida sa fie anxiosi, furiosi, sa se comporte cu raceala sau sa raspunda raspunda cu ceart cearta. a. Indivi Individul dul poate sa se comporte ca si cum ar fi superior si protector protector si sa







stransa legatura cu continutul limbajului. 'ezorganizarea comportamentului (adica lipsa de orientare spre un scop) poate duce la o ruptura severa in capacitatea de a efectua activitatile vietii cotidiene (de ex% dusul, imbracatul sau prepararea mâncarii). #ste posibil sa apara si idei delirante si halucinatii insa sunt fragmentare si neorganizate intr-o tema coerenta. Indivizii cu schizofrenie dezorganizata prezinta manierisme si bizarerii de comportament. 3. Tipul Catatonic

In tipul catat catatonic onic domina o tulbu tulburare rare psihom psihomotori otoriee marcat marcataa si care impl implica ica imobi imobilita litate te motori mot orie, e, acti activit vitate ate mot motori oriee exce excesiv siva, a, neg negati ativis vism m ext extrem rem,, mut mutism ism,, biz bizare arerii rii ale mis miscari carilor lor voluntare, repetarea automata a gesturilor sau a cuvintelor altora. Activitatea motorie excesiva este lipsita de scop si nu este influentata de stimuli externi. Poate exista un negativism extrem care se manifesta prin mentinerea unei posturi rigide in ciuda tuturor incercarilor de a fi miscat sau prin rezistenta la toate instructiunile. 4. Tipul Nediferentiat

In acest caz pot aparea simptome simptome de la la mai mai multe tipuri de schizofrenie schizofrenie 5. Tipul ezidual

5a indivizii care sunt diagnosticati cu acest tip al tulburarii a existat cel putin un episod de schizofrenie, dar in prezent nu se manifesta simptomele psihotice, pozitive. #i continua sa prezinte simptome negative ori doua sau mai multe simptome pozitive atenuate. 'aca sunt prezente idei delirante sau halucinatii, acestea nu sunt proeminente. $u se cunosc deocamdata deoc amdata cauzele exacte ale schizofreniei. Simptomele par p ar sa fie cauzate de un dezechilibru biochimic in creier, anumite schimbari biologice in functiile cheie ale creierului, cum sunt cele care guverneaza perceptiile, emotiile si comportamentele. &ercetatorii cred ca neurotransmitatorii acestora (dopamina, serotonina si altii) sunt in exces sau in deficit fata de nivelul normal si au un rol in declansarea si mentinerea acestei boli. Sistemul limbic (sediul emotiilor), talamusul (centrul de transmitere a mesajelor) si alte regiuni ale creierului ar putea de asemenea sa fie afectate. Activitatea acestor substante chimice care se numesc nu mesc neurotransmitatori este in mare parte reglata de gene si se pare ca anumiti factori genetici joaca un rol in aparitia schizofreniei. Si factorii de mediu ar putea avea o influenta. &u toate ca nu exista un acord intre cercet cer cetato atori, ri, ss-ar ar par parea ea ca tr traum aumati atisme smele le din dinain aintea tea sau din tim timpul pul nas naster terii ii,, loc locul ul nas naster terii ii si infectiile virale pot contribui la dezvoltarea tulburarii. ratamentele disponibile pot ameliora simptomele tulburarii dar majoritatea persoanelor cu schizofrenie trebuie sa faca fata la simptome reziduale pe toata durata vietii.

P!" P! "N D# $N $N% %$$&$ &$# #







'ate relative stabile% $ume - 2 Prenume - 7 8arsta 9+ - ani Sex - masculin :eligie 6 ortodoxa $ationalitate 6 romana Stare civila 6 necasatorit 2cupatie 6 pensionar 'ate variabile% 'omiciliul 6 Ploiesti, Prahova &onditii de viata si munca 6 Pacientul locuieste cu mama intr-o casa cu 9 camere, bine incalzite, incal zite, salubre. 'ispune 'ispune de venit venituri uri mater materiale iale decente. A efectuat efectuat ; clase primare la o scoal scoalaa normala. 1usturi personale si obiceiuri 6 Pacientul prefera carnea de pasare si lactate, consumator ocazional de cafea, tutun, nu consuma bauturi alcoolice. 7od de petrecerea a timpului liber 6 Pacientul petrece marea majoritate a timpului in fata televizorului, iese cateodata cu prietenii in parc. 1.2 Date Pri'ind Starea De Sanatate "nterioara

0.<.a 'ate Antopometrice - 1reutate 6 => ?g - Inaltime 6 0< cm - 1rup Sanguin 6 +0 - :h 6 (-) 0.< b 5imite Senzoriale - Alergii Alergii-- neaga - Proteze 6 nu prezinta - Acuitate 8i 8izuala zuala Si Auditiva 6 buna - Somn 7odificat 6 insomnie - 7obilitate 6 integra - Alimentatie 6 satisfacatoare 9 mese@zi - #liminari - 0 scaun@zi - urina cu aspect macroscopic normal 0.<.c Antecedente eredocolaterale 6 nesemnificative 0.<.d Antecedente Personale 6 Apendicectomie in 0**/ 1.3 $nfor(atii Despre )oala

0.9.a 7otivele Internarii 6 stare de neliniste psihomotorie - delir de persecutie - interpretativitate - suspiciozitate - insomnie 7edicatie de fond *+pre,a cp. 1- (g 1 cp. Seara/







'ebutul fenomenologiei psihopatologice a fost in urma cu aproximativ 0+ ani avand repetate internari in servicul psihiatrie. 0.9.c 'IA1$2SI& 5A I$#:$A:# Schizofrenie Paranoida

0.9.d 'A 'AA A I$#:$A:II <*.+=.<+09 - ora 00%++ 0.9.c #BA7#$ &5I$I& 1#$#:A5 • • • •

egumente si mucoase 6 palide egumente Sistem limfloganglionar 6 nepalpabil Sistem 2steoarticular 6 intregu Aparat respirator 6 torace normal conformat cu sonoritate pulmonara bilaterala. 7urmur vesicular present :C0;@min Aparat &ardiovascular AC AC 0<+@+ mm g A8C A8 C ;p@min ; p@min o &ord in limite normale, zgomote cardiace ritmice bine batute Aparat digestiv 'entitie incomplete 5imba de aspect normal Abdomen suplu nedureros la palpare, participa p articipa spontan la miscarile respiratorii ranzit intestinal prezent o o $u prezinta greturi, varsaturi Dicat, &ai biliare, Splina C in limite mormale Aparat urogenital- lajele renale libere nedureroase - ur urin inaa cu cu as aspe pect ct ma macr cros oscop copic ic no norm rmal al Sistemul nervos 6 :2 prezente bilateral - 2r 2riien enta tatt temp tempor oros ospa pattia iall - St Star aree de neli nelini nist stee Psih Psihom omot otor orie ie - 'elir de de pe persec ecuutie - Suspiciozitate - Insomnie •

•

• • • • •

• •

•

2 "N"!$*" S$ $NT#P#T"#" D"T#!0

<.0 A$A5IEA SAISDA&#:II $#82I52: D3$'A7#$A5#









0. A respira, a Drec Drecve vent ntaa re resp spir irat ator orie ie no norm rmal alaa avea o buna varstei 0;r@ min.:espiratii ritmice circulatie fara zgomote patologice. 7iscari respir res pirato atorii rii lib libere ere,, ampl amplitu itudin dinee normala egala de ambele hemitorace. :espiratie buna pe nas de tip costal inferior% A0<+@+mm 0<+@+ mm g, g , A8-;p@min A8-;p@min

----

----

<. A bea, A 'en 'entit titie ie inc incompl omplete ete,, lim limba ba roz roz,, 7anca mucoas muco asaa bu buca cala la ro rozz si um umed eda, a, gingii roz aderente dintilor. :eflex de de degl glut utit itie ie pr prez ezen ent, t, di dige gest stie ie nest ne stiing nghe heri rita ta,, apet ap etit it pr prez ezen entt 9mes 9m ese@ e@zi zi.. ran anzi zitt inte in tessti tina nall prezent. 1reutate => ?g, inaltime 0< cm

----

----

9. A elimina

5ojele normale libere, mictiuni fiziol fiz iologi ogice, ce, uri urini ni mor mormoc mocrom rome, e, scaun normal 0@zi

----

----

>. A se misca, a Postura ade deccva vatta si miscari avea o buna ad adec ecvat vate. e. Da Daci cies es su sumb mbru ru,, oc ochi hiii postura incercanati

----

----

/. A dormi, a se So Somn mn mo modi difi fica cat. t. Ado doar arme me cu Stare de neliniste Suspiciozitate







. A men enti tine ne temperature corpului in limite normale

emp mper erat atura ura cor corpo pora rala la 9= 9=.F .F& & mas asur urat ataa in ax axil ila. a. Pi Piel elee ro roz, z, transpirati trans piratiee minim minima, a, temper temperatura atura mediului ambiant <
----

----

;. A fi cu currat at,, Igie Igiena na co core resp spun unza zato toar are. e. Do Dose se ingrijit naza na zale le li libe bere re,, ca cavi vita tate te bu buca cala la ingrijita cu lipsuri. 3ngh 3n ghii ii cu cura rate te , ta taia iate te sc scur urtt de culo cu loar aree ro roz, z, par in ingr grij ijit it,, ur urec echi hi curate cur ate de con config figurat uratie ie nor normal mala. a. Piel Pi elee cur curat ata, a, net neted eda, a, ca cati tife fela lata ta normal pigmentata

----

----

*. A evita Insecuritate ps p sihologica pericolele

8ulnerabilitate fata fa ta de per peric icol ole. e. Afect Af ectare are psi psihic hica. a. :isc de accidente, comportament agresiv

ulburar ulbu rarii de gandire, situatii de criz cr iza, a, li lips psaa cunoasterii

0+. A com comuni unica ca Duncti Dunctionar onarea ea adecvata adecvata a organel organelor or de simt, debit verbal, ritm mode mo dera rat, t, ex expr prim imar area ea us usuo uoar araa a nevoil nevoilor or ,dorin ,dorintelor telor,, emoti emotiilor ilor,, incap in capabi abill sa st stabi abile leas asca ca re rela lati tiii armonioase cu cei din jur.

&omunicare 2boseala, ineficienta la tu tulb lbur urar arii de nivel af afeect ctiiv - gandire, agresivitate suspiciozitate







09. A recreea

se Stare de destindere crescuta in fata televizorului, petrece 0+-0< h in fata acestuia, merge cu prietenii in oras ocazional

0>. A invata cu m sa-ti pastrezi sanatatea

'orinta si interes de independenta, prezinta interes in acumularea de cunostinte, prezinta abilitatea de a invata

----

----

----

---

<.< P:25#7# '# '#P#$'#$A anexietate severa perturbarea imaginii de sine incapacitatea de a se odihnii comunicare inadecvata la nivel afectiv dificultatea de a-si asuma rolul social incapacitatea de a se adapta la realitate vulnerabilitate fata de pericole deficit de cunostinte <.9 D$"%N0ST$C D# NS$N% Anex An exie ieta tate te se seve vera ra di dinn ca cauz uzaa af afec ecta tari riii ps psih ihic icee ma mani nife fest stat ataa pr prin in su susp spic icio iozi zita tate te,, interpretivitate. Insomnie datorita agitatiei psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente. 8ulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de gandire manifestata prin insecuritate psihologica. &omuni &om unicar caree ina inadecv decvata ata la niv nivel el afe afecti ctivv dat datori orita ta afe afecta ctarii rii gan gandir dirii ii man manif ifest estata ata pri prinn







-

pacientul sa beneficieze de repaos fizic si psihic pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe toata durata spitalizarii pacientul sa fie supravegheat atent pe toata durata internarii asigurarea medicatiei prescrise de medic pacientul sa beneficieze de pregatire fizica si psihica adecvata in vederea oricarei tehnici interprinse mentinerea functiilor vitale si vegetative in limite normale si notarea lor in foaia de temperatura pacientul sa beneficieze de o igiena corespunzatoare mentinerea legaturii pacient-familie pe toata durata spitalizarii pacientul sa prezinte o stare de confort fizic si psihic in urmatoarele zile preveni pre venirea rea comp complic licati atiil ilor or prin prin indep indepart artare areaa obiect obiectelo elorr ascut ascutite ite din pre preajm ajmaa pacientului, izolarea lui in camera special amenajata sau imobilizarea lui in camasa speciala pana la diminuarea diminuarea agitatiei psihomotorii psihomotorii pacientul sa-si satisfaca autonom nevoile fundamentale in urmatoarele zile pacientul sa capete cunostinte medicale si sa prezinte intelegerea lor. 9.< I$#:8#$II asigur conditiile de microclimat si mediu securizat am schimbat lenjeria de pat si de corp a pacientului supr su prave avegh ghez ez,, masor masor si note notezz in foia foia de tempe tempera ratu tura ra funct functii iile le vita vitale le ale ale pacientului administrez la indicatiile medicului tratamentul neuroleptic asociat cu sedative, tranchilizante, hipnotice si vitamine colaborez cu echipa de ingrijire asigur regimul alimentar corespunzator incurajez pacientul ori de cate ori este nevoie informez familia despre starea pacinetului pregat pre gatesc esc fiz fizic ic si psi psihic hic paci pacient entul ul in in veder vederea ea oric oricare areii tehni tehnici ci ce urme urmeaza aza a fi fi efectuata pregatesc materialele necesare tehnicii respective recoltez probe biologice si patologice pentru examene de laborator insote ins ote paci pacient entul ul la ori alt ndat de med medic ic in alt ect ectie ie d







> AP5I&A:#A I$1:IGI:I52: Proble(a

0biecti'e

$nter'entii "utono(e

#'aluare

Si Delegate

<+.IB.<++= Anxietate Severa

Pacientul sa beneficieze de un mediu conf co nfor orta tabi bill si securizat, o alimentatie corespunzatoare. Pacient Pac ientul ul sa fi fiee echilibrat psihic, sa fi fiee in info form rmat at asupra regimului de viata pe care sa-l respect cte. e. Paci Pa ciet etul ul sa-s sa -sii exprime diminuarea anxietatii in decurs de >; ore.

Am plasat pacientul intr-un salon luminous, linistit, fara factor fac toripe ipertu rturba rbator tori. i. Am linist lin istit it pacientul comunicand permanent cu el. Am pregatit pacientul fizic si psihic in vederea recoltarii de produse biogice si patologice pentru examene de laborator. Am pregatit materialel mater ialeleneces enecesare(se are(seringi ringi,, ace, tampoane, tampoa ne, etc. Am recol recoltat tat sange pentru stabilirea b, glicemie, calcem cal cemie ie col colest estero eroll cre creati atinin nina, a, uree sanguina, 1P,leucotite , 8S. Am recoltat mate ma teri riif ifeca ecale le pe pent ntru ru ex exam amenu enull coproparazitologic si coprocultur coproc ultura. a. Am admin administr istrat at la indi in dica cati tiil ilee me medi dicu culu luii 0 fi fiol olaa plegomazin, 0 cp. /mg $itrazepam

<+.IB Pacientul prezinta agitatie psihomotorie, insomnie, comportament agresiv, delir .A 0<+@+mm g 1licemie-*>mg &olesterol-0.>+g 8S-0+mm@0h &reatinina-0.0*mg 3reea Sg-+.9+g &alcemie-.+mg 1P-0*.=+ 3.I 12-0.; 3.I









Insomnie

Pacientul sa beneficeze de un numar de ore suficiente de somn si sa-si exprime diminuarea starii de ob obos osea eala la in decur urss de <-9 zile

Am asigurat conditiile de favorizare a somnuluiH semi se mios oscu curi riza zare reaa inde in depa part rtar area ea factor fac torilo ilorr per pertur turbat batori ori si rog si ceil ce ilal alti ti me memb mbri ri ai ec echi hipe peii la ingrijire sa procedeze asemanator. Am observant si notat calitatea, cant ca ntit itat atea ea so somn mnul ului ui,, gr grad adul ul de satisfacere al celorlalte nevoi

<0.IBPac <0.IB Pacie ient ntul ul es este te nelin nel inis isti tit, t, susp su spic icio ioss dar cooperant cu echi ec hipa pa de in ingr grij ijir ire. e. Adoa Ad oarm rmee gr greu eu si se trezeste obosit, agitat.

<<.IBPa <<. Paccient ntul ul se simte mai lini nisstit, spun sp unee ca a re reus usit it sa Am supravegheat adoarma. com co mpo port rtam amen entu tull paci pa cien entu tulu luii si am amrap rapor orta tatt me medi dicul cului ui or oric icee <9.IB Somn Indus schimbare survenita. Am administrat la indicatia medicului Apetit prezent Eprexa cp-0+mg +J+J0, vitam amiina com ompl pleex +J++J+0, +J nitr ni traz azep epam am cp /m /mgg +J +J+J +J0, 0, &a lactic cp 0J0J0, 0 fiola plegomazin I.7 0 fiola diazepam I.7







zile

&omunica-

Pacientul sa comunice cu rea inadecvata alte persoane in modd ef efic icac acee in la nivel afectiv mo term te rmen en de 99->> zile le.. Pa Paci cien entu tull -agresivitate zi sa-s sa -sii expr ex priime verbala diminuarea

ingrijire in camasa speciala <9.IB <9.IB Pac Pacient ientul ul este este pentru a prevenii ranirea sa, sau a li lini nist stit it,, dor dorni nicc sa sa-s -sii celor din jur. Am linistit rea activitatea pacientul, adresandu-I cuvinte linistitoare

Am su supr prav aveg eghe heat at pe perm rman anen entt pacientul, punandu-I in valoare capacitatiile, talentele sirealizarile. Am dat posibilitatea pacientului sa ia singur decizii si sa-si exprime dorintele, emotii emo tiile. le.Am Am aju ajutat tat pac pacient ientul ul sa indentifice posibilitatiile sale de a

<+.IBAgresivitate verbala, verbal a, supici supiciozitat ozitate. e. $u se lasa convins sa participle la activitati. <0.IB <0.I B Pa Paci cien entu tull ss-aa linistit, vorbeste calm dar continua sa refuze







Si Delegate

'ificultate in a actiona conform propiilor convingeri

Pacient Pacie ntul ul sa-s sa-sii Am planificat impreuna cu exprime pacientul activitati religioase diminuarea (rug (r ugac aciiun uni) i).. Am dete de term rmin inat at frustrarii in pacientul sa-si exprime propriile deccurs de 9de 9->> convingeri. Amasigurat pacientul zile de confi confidentia dentialitat litatee comuni comunicand cand cu el permanent si punandu-l in legatura cu persoane dorite.

<+.IB <+.I B pac pacie ient ntul ul suspicios, neincrezator.

este es te

<0.IB pacientul nu da semen de incredere in fortele propii avand o imagine negativa despre sine. <<.IB pacientul accepta sa citeasca o carte de rugaciuni. <9.IB <9.I B pac pacie ient ntul ul es este te incantat de lectura si spun sp unee ca do dore rest stee in continuare sa citeasca rugac ru gaciu iuni ni,, mo moti tiva vand nd







<9.IB Stare suflt suflteasca easca buna.

Proble(a

0biecti'e

$nter'enti "utono(e

#'aluare

Si Delegate

'eficit de Paci Pacien entu tull saa-si si cunostinte exprimee inter exprim interesul esul medicale de a invata in decurs de 9-> zile.

Am explorat nivelul de cunostinte al pacientului privind boala, modul de manifestare, masurile de prevenire

<+.IB Pacientul nu prezinta int nteeres penntru pe acum umuularea de







dispozitie sufleteasca sufle teasca buna. $u au aparut complica cattii in starea pacientului motiv pentru care se ext exter erne neaza aza in stare ameliorata 5

#T#N"#" P" P"C$#NT!$ C$#NT!$

/.0 'A 'AA A #B#:$A #B#:$A:II :II 0/.BI.<++= 0/.B I.<++= /.< SA:#A PA PA&I#$35 &I#$353I 3I 5A #B#:$A #B#:$A:# :# Pacientul 2.7 in varsta de 9+ ani s-a internat in serviciul psihiatrie pentru stare de neliniste psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate, interpretativitate, suspiciozitate, insomnie. Sub tr trat atam amen entt ne neur urol olept eptic ic at atip ipic ic,, se seda dati tivv an anxi xiol olit itic ic,, ev evol olut utia ia a fo fost st fa favo vora rabi bila la.. Se externeaza ameliorat /.9 I5A$35 A32$27I#I In timpul sipatizarii au fost asigurate pacientului conditii optime de microclimat si mediu securizat S-a asigurat conditii de igiena corespunzatoare

Ingrijirea Bolnavului Cu Schizofrenie Paranoida

Recommend Documents