INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANTATE IN MUNCA – ELECTRICIAN – Art. 1 PREVEDERI LEGISLATIVE SI DOMENII DE APLICARE Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca sunt elaborate in conformitate cu legislatia de sanatate si securitate in munca in vigoare si fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari in cadrul societatii, sistem care cuprinde urmatoarele acte legislative: - Constitutia Romaniei privind dreptul la munca, protectia sociala si ocrotirea santatii; - Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare; - Legea nr. 130 /1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca - Legea nr. 186/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.171/2005 pentru modificarea si competarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale; - Normele de aplicare de aplicare a Legii 346/2002 (Ordin 450/825/2006) ce prevede asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale; - Legea 319/2006 - legea securitatii si sanatatii in munca care creaza cadrul general de reglementare la nivel national a problematicii securitatii si sanatatii in munca (SSM); - Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte - H.G. nr. 1425/2006 ce prevede norme metodologice de aplicare a legii nr. 319/2006 care cuprinde principalele masuri de securitate si sanatate in munca, general valabile pentru orice activitate; - H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca; - H.G. nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; - H.G. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare; - H.G. nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca; - HG nr. 1051/2006privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezint a riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare - H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca; - H.G. nr.1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediul produs de echipamentele destinate utilizarii in exteriorul cladirilor; - H.G. nr. 1876/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii; - H.G. 600/2007 privind protectia tinerilor la locul de munca - H.G. nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile; - H.G. nr. 355/2007- privind supravegherea sanatatii lucratorilor; - O.U.G. 99/2000 - referitoare la perioadele cu temperaturi extreme; - O.U.G. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile ulterioare; - Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca care cuprind masurile specifice activitatilor care se desfasoara in cadrul societatii, detaliind prin aceasta prevederile normelor de aplicare a Legii nr. 319/2006. Aceste instructiuni se aplica coroborate si cu alte instructiuni proprii elaborate pentru celelalte categorii de activitati pe care le poate desfasura la un moment dat un lucrator din cadrul societatii, activitati care sunt incredintate acestuia prin sarcina de serviciu suplimentara sarcinii de serviciu de baza, ocazional sau permanent. Procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza reciproc: EXECUTANTUL: electrician SARCINA DE MUNCA: indeplineste sarcinile de serviciu conform fisei postului si/sau alte sarcini trasate de seful direct. 1
MIJLOACELE DE PRODUCTIE: masinile, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare, necesare in procesul de munca desfăşurat; MEDIUL DE MUNCA: mediu de munca normal cu iluminat natural sau artificial, cu temperatura de lucru normala; Ritmul de munca este moderat raportat la solicitarea psihica. Reglementarea masurilor de securitate si sanatate in munca in cadrul prezentelor instructiuni proprii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati, in conditii de securitate a muncii, se realizeaza prin tratarea fiecarui aspect de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului EXECUTANT-SARCINA DE MUNCA-MIJLOACE DE PRODUCTIE-MEDIU DE MUNCA, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiectul reglementarii. In acest context, continutul prezentelor instructiuni se va aplica, de la caz la caz, in functie de domeniul de activitate, cumulate cu alte instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca specifice domeniului de activitate respectiv, precum si cu standardele de securitate a muncii de referinta in domeniul de activitate abordat. Prezentele instructiuni proprii cuprind masuri specifice de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale in activităţi desfăşurate în de catre lucratori. Masurile de prevenire cuprinse in prezentele instructiuni proprii au ca scop diminuarea sau eliminarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia: respectiv executant- sarcina de munca- mjloace de productie - mediu de munca. Prezentele instructiuni proprii se aplica tuturor lucratorilor din cadrul societatii care desfasoara activitati in cadrul tuturor departamentelor sau santierelor. Angajatorul, serviciul intern de prevenire si protectie, serviciul extern de prevenire si protectie sau lucratorul desemnat cu securitatea muncii poate propune sanctionarea lucratorului sau lucratorilor, cu aplicarea prevederilor Codului Muncii, capitolul II, art. 264, daca prin nerespectarea actelor legislative privind securitatea si sanatatea in munca poate provoaca un incident periculos, risc de accident si imbolnavire profesionala sau chiar pericol grav şi iminent de accidentare la locul de munca. REVIZUIREA INSTRUCTIUNILOR Prezentele instructiuni, se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel naţional, la nivelul persoanelor juridice şi fizice sau la nivelul proceselor de muncă. Art. 2 CONDITII GENERALE DE INCADRARE SI REPARTIZARE A LUCRATORILOR Incadrarea si repartizarea lucrătorilor pentru conducatorii auto se fac pe baza avizului medical eliberat în urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile şi capacităţile fizice. Lucratorul se va prezenta la medicul de medicina muncii cu fisa de solicitare pentru examenului medical la angajare insotita de fisa de identificare a factorilor de risc profesional intocmita de catre inspectorul cu securitatea si sanatatea (angajator) in munca apoi se va elibera o fisa de aptitudini semnata si stampilata de catre medicul de medicina muncii. Conducerea societatii trebuie sa aduca la cunostinta angajatului prin fisa de identificare a factorilor de risc profesional particularitatile locului de munca privind riscurile de accidente si imbolnavire profesionala. Avizul medical la încadrare se elibereaza numai de către medic (al persoanei juridice care angajează sau al circumscripţiei teritoriale) pe baza examenelor clinico-funcţionale şi de laborator. Persoana juridică care angajează este obligată să elibereze lucrătorilor care solicită angajarea "Fişă medicală de angajare"- tip, emisă de către Ministerul Sănătăţii. Persoana juridică ce angajează are obligaţia de a preciza locul de muncă la care va fi angajat lucrătorul pentru avizul medical. Conducerea societatii trebuie sa ia masuri organizatorice corespunzatoare sau sa foloseasca mijloace adecvate, pentru a evita manipularea si transportul prin purtare a maselor sau solicitarea psihica a lucratorilor. Angajarea la noul loc de munca se face numai dupa efectuarea instructajului general inante de angajare care se realizeaza in timpul programului de lucru. Lucratorii au in principal urmatoarele obligatii : Sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie; 2
Sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare; Sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie; Pentru orice activitate susceptibila sa prezinte un risc de expunere la agenti biologici, natura, gradul si durata de expunere a lucratorilor vor fi determinate, pentru a putea evalua orice risc pentru sanatatea sau securitatea acestora si pentru a stabili masurile ce trebuie luate. Conducatorii de autovehicule au obligatia sa efectueze controlul medical anual (in afara de prevederile legii securitatii si sanatatii in munca), avind in vedere ca sarcina principala de munca consta in conducerea autovehiculului pe drumurile publice privind transportul de persoane respectiv materiale. In functie de specificul activitatii desfasurate, se interzice lucrul in cadrul activitatii respective, al lucrătorilor care prezinta diverse afectiuni, constatate la controlul medical si care constituie contraindicatii pentru desfasurarea activitatii in conditii de securitate. Art. 3 INSTRUIREA LUCRATORILOR Instruirea se face periodic conform planificarii intocmite de angajator tuturor lucrătorilor care au efectuat instrutajul general inainte de angajare şi are drept scop reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă si se efectueaza 2 ore. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. Intervalul dintre două instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie de condiţiile locului de muncă şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător. Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a)când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare; b)când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate; c)la reluarea activităţii după accident de muncă; d)la executarea unor lucrări speciale; e)la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent; f)la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; g)la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă sau de catre reprezentatul cu raspunderi in domeniul securitatii si sanatatii in munca numit de angajator. Art. 4 REALIZAREA SARCINII DE MUNCA Deservirea masinilor si sculelor este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti special pentru acest scop. Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte a utilajului. Se interzice lucrul la masini –unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara (desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model. Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului. 3
Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg. Art. 5 REGULI GENERALE Sa desfasoare activitatea in asa fel, incat sa nu expuna in pericol de accidentare sau imbolnavirea profesionala persoana proprie sau alte persoane participante la procesul de productie. Sa aduca la cunostiinta conducatorului locului de munca orce defectiune tehnica sau alta situatie care constituie pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala . Sa aduca la cunostiinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de persoana proprie si de alte persoane . Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata pe conducatorul locului de munca. Sa dea relatiile solicitate responsabilului de securitatea muncii. Sa se prezinte la lucru odihnit fara a fi sub influenta bauturilor alcoolice si sa nu consume asemenea bauturi in unitate. Fiecare lucrator va purta incaltamintea de protectie pe toata durata programului de lucru precum si manusile deprotectie a mainilor in functie de tipul de materiale manipulate. Acestea vor fi completate cu alte sortimente in conformitate cu FPIP in functie de natura lucrarilor si a riscurilor asociate. Sa respecte semnalizarile de securitate si sanatate la locul de munca. Sa cunoasca si sa-si insuseasca continutul fiselor FIU si FIM (pentru lucratorii care lucreaza cu produse chimice). Sa respecte programul de lucru stabilit, disciplina tehnologica si a muncii. Sa execute numai activitatiile si operatiile pe care le cunoaste, pentru care este pregatit profesional si pentru care este instruit. In incinta unitatii (in hale,sectii,ateliere,depozite,etc) , pe drumurile uzinale cat si pe cele publice sa se deplaseze cu atentie si numai pe caile amenajate, respectand indicatoarele de circulatie si reglementarile privind traversarea cailor de circulatie pentru mijloacele de transport. Bancurile de lucru trebuie sa fie stabile, sa aiba dimensiunile corespunzatoare operatiilor ce se executa, inaltimea adevata pozitiei comode de lucru a lucratorului. Distantele minime dintre bancuri vor fi aceleasi ca la masinile unelte In cazul pardoselii de beton, la bancurile de lucru si la masini se vor prevedea gratare de lemn. Menghinele de banc vor fi bine fixate la o inaltime care sa asigure lucratorului o pozitie corecta de lucru. Locul unde se efectueaza retezarea cu dalta trebuie sa fie protejat prin panouri mobile sau alte masuri astfel incat schijele cs se desprind sa nu poata lovi lucratorii ce lucreaza in vecinatate si pe cei ce trec prin apropiere Lipirea cu cositor se va face intr-un compartiment special amenajat prevazut cu sistem de ventilatie mecanica. In acest compartiment sunt interzise fumatul, precum si introducerea si consumarea de alimente. In cazul cand operatiile de lipire cu cositor se fac intaplator, ele se pot executa in cadrul halei fara masuri speciale. La lucrarile de ajustaj manual, operatiile respective pot fi incepute numai dupa ce piesa este bine fixata in dispozitivul de strangere. Pentru montajul elementelor a caror greutate unitara depaseste efortul fizic permis lucratorilor se vor folosi mijloace de ridicare sau mecanizari. Toate mijloacele de ridicat si transportat vor respecta prevederile din prescriptiile tehnice ISCIR . In cazul montajului pieselor grele si voluminoase, care necesita mai multi muncitori, acestia vor lucra in echipa sub comanda unui sef de echipa. Acesta va repartiza sarcinile fiecarui copmponent al echipei in functie de calificarea pe care o are, va stabili procedeele de lucru nepericuloase si va da comenzile de lucru. In cazul pieselor care trebuie ridicate cu doua macarale, manevrarea se va executa numai sub conducerea si supravegherea atenta a responsabilului cu instalatiile de ridicat, respectandu-se toate prescriptiile tehnice pentru exploatare ale ISCIR. 4
Art. 5 DOTAREA CU ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor se va face in conformitate cu prevederile "Normativului - cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie" emis de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Este interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si certificate in conformitate cu standardele si normativele in vigoare: Persoana juridica care acorda echipament individual de protectie este obligata: (1) sa doteze lucratorii cu echipament individual de protectie adecvat naturii activitatii pe care acestia o desfasoara; (2) sa intretina echipamentul individual de protectie in conditii perfecte de utilizare si siguranta prin pastrare, curatare, reparare si verificare corespunzatoare. Personalul muncitor care executa lucrari de instalatii electrice este obligat: (1) sa poarte echipamentul individual de protectie cu care a fost dotat; (2) sa nu foloseasca echipamentul individual de protectie in alte scopuri decat cel pentru care i s-a acordat; (3) in cazul schimbarii specificului activitatii sa solicite echipament individual de protectie adecvat. Art. 6 DEFINITII a. - punct neutru - acel punct al infasurarii generatorului, transformatorului etc,a carui tensiune fata de bornele exterioare este aceeasi, ca valoare absoluta, la functionarea normala; b. - punct neutru legat direct la pamant (punct de nul) - punctul neutru al transformatorului sau generatorului legat la instalatia de legare la pamant, direct sau printr-o rezistenta de valoare redusa, transformator de curent etc. c. - punct neutru izolat - punctul neutru care nu este legat la instalatia delegare la pamant, sau este legat prin aparate cu mare rezistenta electrica. d. - conductor de nul - conductorul legat la punctul de nul. e. - conductor de pamant - conductorul care face legatura dintre partea metalica ce trebuie legata la pamant si priza de pamant. f. - priza de pamant - ansamblu de electrozi metalici in contact direct cu pamantul, legati electric intre ei prin platbande metalice. g. - Instalatie de protectie prin legare la pamant -instalatia care stabileste legatura cu pamantul a partilor metalice ale unei instalatii electrice care in mod normal nu se gaseste sub tensiune, dar care in mod accidental s-ar putea afla sub tensiune. h. - tensiune de atingere - tensiunea sub care se poate afla omul atunci cand atinge elementele conducatoare de curent, care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care in mod accidental pot intra sub tensiune datorita unui defect de izolatie. i. - punere la pamant - legatura accidentala a unor parti ale instalatiei electrice, care se gasesc sub tensiune cu pamantul sau cu parti legate cu pamantul. j. - legarea la pamant operatia prin care in mod voit se leaga la pamant anumite parti ale unei instalatii electrice. Instalatia de legare la pamant are o rezistenta compusa din: rezistenta conductorului principal de legare la pamant a conductoarelor de ramificatie, rezistenta contactelor dintre partile componente ale intregii retele de legare la pamant, a contactului dintre electrozi si sol si rezistenta pe care o prezinta solul in apropierea electrozilor la trecerea curentului electric. Rezistenta electrica a solului este determinata de compozitia si rezistenta acestuia si de forma si dimensiunile electrozilor prin care se scurge curentul la pamant. Rezistivitatea solului este rezistenta electrica a unui cub cu latura de 1 cm din solul respectiv si se exprima in 25 cm. In instalatiile electrice se disting 3 tipuri de locuri cu grad de pericol de electrocutare. Denumire loc Pardoseala
Supr. metalice Praf bun Umiditate in legatura conducator de Temperatura cu pamantul electr.
5
Alte caracteristici
Loc cu grad mic de pericol
uscata
rau conducatoare de electricitate Loc periculos umeda
Loc foarte periculos
loc uscat
nu are
Incalzit
ventilat
peste 60% din da suprafa-ta zonei de manipulare
75-97% 2535°C
gaze sau lichide care scad rezistenta corpului
da
peste 97% peste 35°C
mediu coroziv
buna conducatoare de electricitate
nu are
CLASIFICAREA PRIZELOR DE PAMANT a. din punct de vedere al folosirii: prize de protectie - pentru protectia contra tensiunilor accidentale - prize de exploatare - pentru exploatarea intr-o retea electrica b. din punct de vedere al constructiei: - prize de pamant naturale - construite din partile metalice ce au fost introduse in pamant pentru alte scopuri decat legatura electrica cu pamantul ( stalpi metalici sau de beton armat ingropati in pamant, tevi metalice pentru alimentarea cu apa, in cazul cand nu au fost acoperite cu un strat izolant cu bitum). - prize de pamant artificiale - instalate special cu scop de protectie, ( tevi metalice, benzi metalice, placi metalice) introduse in pamant. Art 7. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA ELECTROCUTARII PRIN ATINGERE DIRECTA SI INDIRECTA Protectia impotriva tensiunilor de atingere periculoase a. Utilajele electrice portative si lampile electrice portative din incaperile cu grad mic de pericol, in care nu exista pericol de atingere simultana a unui utilaj si a obiectelor in contact cu pamantul, sau a doua utilaje electrice, pot fi alimentate la tensiuni pana la 220 V inclusiv. b. In cazul in care corpurile de iluminat fixe nu se pot monta la o inaltime mai mare de 2,50 m de la pardoseala, se vor utiliza tensiuni reduse pentru alimentarea acestora. c. Lampile de birou, lampile fixe din locuinte si din cladirile social-cultural-administrative, cele din dependintele acestora, precum si lampile iluminatului de siguranta, se pot alimenta la tensiunea de 220 V, cu conditia prevederii unor masuri speciale de izolare si protectie. d. Lampile fluorescente se vor alimenta la tensiunea de 220 V, luandu-se urmatoarele masuri de siguranta: d1. partile conducatoare de curent sa nu fie accesibile unei atingeri intamplatoare (sa fie montate in carcase care sa poata fi deschise numai cu scule speciale si numai de catre personal calificat); d2. partile metalice care pot intra accidental sub tensiune se vor lega la o instalatie de protectie (prin legare la pamant sau la conductorul de nul); d3. daca corpurile deiluminat nu au o pozitie fixa de functionare, pe langa masurile mai sus mentionate este necesar ca instalatia de iluminat sa fie alimentata printr-un transformator de separatie (220/220 V); e. Lampile electrice portative vor avea o constructie speciala care sa nu permita atingerea partilor conducatoare de curent. Lampa trebuie sa aiba glob de sticla si sa fie protejata cu o plasa metalica astfel fixate, incat sa nu poata ajunge sub tensiune in cazul defectarii duliei. Art. 8 IZOLAREA SUPLIMENTARA DE PROTECTIE 6
In afara de izolarea de lucru se aplica si o izolare suplimentara de protectie, care se realizeaza in mai multe moduri, dupa cum urmeaza: a. aplicand o izolare suplimentara izolarii de lucru, pentru ca partile metalice din instalatie, care nu fac parte din circuitul curentului de lucru, insa care pot fi atinse, sa nu primeasca tensiune in cazul nefunctionarii izolatiei de lucru; b. aplicand o izolare exterioara pe carcasa utilajului electric; c. izoland amplasamentul. La aplicarea izolatiei suplimentare de protectie a echipamentului electric, trebuie sa se acopere in mod solid si durabil cu material izolant toate partile metalice accesibile unei atingeri si care in caz de defect pot capata direct sau indirect tensiune. Nu se considera izolatie de protectie straturile de lac sau email, straturile de oxid, invelisul de material fibres, chiar imbibat, Izolarea de protectie se considera realizata daca se folosesc carcase si accesorii izolante, materiale de instalatii complet izolatoare, aplicarea prin presare a unui material izolant pe carcasele unor utilaje electrice mici, montari de piese intermediare izolante. Izolarea amplasamentului ca masura de protectie este admisa numai in cazul echipamentelor electrice stabile si consta in acoperirea cu material izolant atat a pardoselii, cat si a tuturor partilor metalice aflate in raza de manipulare si care se gasesc in legatura cu pamantul. Se realizeaza astfel izolarea omului atat fata de pamant, cat si fata de elementele care se gasesc in legatura cu pamantul in raza de manipulare. Acoperirile cu material izolant trebuie sa fie rezistente, legate fix cu suportul lor si suficient de mari, astfel incat echipamentul electric sa poata fi atins numai stand pe partea acoperita. Izolarea suplimentara de protectie a echipamentului electric trebuie preferata izolarii amplasamentului. Art. 9 SEPARAREA DE PROTECTIE Prin separare de protectie se realizeaza un circuit izolat fata de pamant pentru utilajul la care trebuie sa se evite pericolul de electrocutare, cu scopul inlaturarii pericolului aparitiei unor tensiuni periculoase. Separarea de protectie consta in separarea circuitului electric al unui singur consummator cu o tensiune de max. 380 V de reteaua de alimentare, prin intermediul unui transformator de separatie sau al unui grup motor-generator. In instalatia in care se va folosi separarea de protectie, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a. reteaua va avea tensiuni de pana la 500 V, iar tensiunea nominala in partea secundara a transformatorului de separatie sau a grupului motogenerator, poate fi cel mult de 380 V: b. nu se va racorda la un transformator de separatie sau grup motogenerator decat un singur consummator, cu o intensitate nominala a curentului de cel mult 15 A: c. pentru racordarea consumatorului, transformatorul de separatie sau grupul motogenerator va avea o priza montata fix. Daca consumatorul este un utilaj mobil, conductoarele de alimentare trebuie sa fie flexibile, in manta de cauciuc: d. de partea secundara, circuitul nu se va lega la pamant sau la alte elemente din instalatie: e. transformatorul de separatie va fi prevazut eel putin pe partea secundara, cu o izolatie suplimentara de protectie. Art. 10 PROTECTIA PRIN LEGARE LA PAMANT Protectia prin legare la pamant se realizeaza prin legarea partilor instalatiei electrice care trebuie protejata contra tensiunilor de atingere cu anumite parti metalice introduse in pamant pentru acest scop. Protectia prin legare la pamant trebuie aplicata in retele fara conductor de nul (cu neutrul izolat) sau unde sunt indeplinite conditiile pentru protectia prin legare la nul. Instalatiile electrice in retelele cu neutrul izolat trebuie folosite in cazurile cand conditiile de securitate speciale (pericole de electrocutare, incendii, explozii) impun aceasta. Rezistenta electrica a instalatiei de legare la pamant se mascara imediat dupa executare si apoi de doua ori pe an, vara si iarna, cand se controleaza si calitatea legaturilor de la suprafata. 7
Conductibilitatea instalatiilor de legare la pamant fixe trebuie sa fie asigurata in orice anotimp, tinand seama de starea solului (uscare, inghet). Art. 11 PROTECTIA PRIN LEGARE LA NUL Protectia prin legare la nul are ca scop evitarea mentinerii unor tensiuni de atingere periculoase la elementele din instalatiile electrice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care in mod accidental s-ar putea gasi sub tensiune. Protectia prin legare la nul trebuie sa asigure deconectarea sectorului defect prin topirea fuzibilelor sigurantelor sau prin declansarea releelor intrerupatoarelor automate de protectie, deoarece se stabileste un curent de scurtcircuit. Protectia prin legare la nul se va executa in mod obligatopriu cand punctul neutru al sursei de alimentare este legat direct la o instalatie de legare la pamant de exploatare si cand printr-o instalatie de legare la pamant de protectie nu se poate asigura in caz de defect realizarea unor tensiuni de atingere mai mici de 40 V, ca mijloace justificate tehnico-economice. Nu este permis ca in retelele sau instalatiile alimentate de aceeasi sursa de energie electrica sa se foloseasca pentru o parte din instalatii protectia prin legarea la nul, iar pentru alte instalatii sau echipamente electrice, protectia prin legarea la pamant. Se vor lua masuri care sa evite inversarea rolurilor conductoarelor izolate, legandu-se un conductor de lucru (faza) in locul conductorilor de protectie. In acest scop, conductoarele de nul de protectie, bornele sau clemele de nul de protectie vor fi marcate cu culoarea rosie. Conductorul de nul de protectie nu poate fi folosit drept conductor de nul de lucru, pe portiunea de la tabloul de distributie legat la instalatia de legare la pamant si pana la carcasa echipamentelor electrice alimentate de la acest tablou. Aceasta prevedere se aplica si retelele de iluminat. In instalatiile in care se aplica protectia prin legarea la nul sunt interzise legaturile de protectie la alte instalatii de legat la pamant decat cele care servesc si reteaua de nul de protectie. Reteaua de nul de protectie va fi legata la instalatia de legare la pamant in urmatoarele puncte: a. la capetele liniilor aeriene, la derivatiile din acestea si la tablourile de distributie; b. pe portiunea fara ramificatii ale liniilor electrice aeriene, eel putin din km in km; c. in aproiere de punctele in care liniile aeriene sau cablurile electrice patrund in locuri (cladiri, instalatii) unde se foloseste protectia prin legare la nul; d. in interiorul cladirii reteaua de nul de protectie se va racorda la instalatia de legare la pamant si la toate tablourile electrice. Sectiunea conductoarelor de nul, intre sursa de alimentare si consumator trebuie astfel determinata, incat intensitatea curentului de defect sa depaseasca de eel putin trei ori intensitatea nominala a celei mai apropiate sigurante fuzibile si de eel putin 1,5 ori intensitatea curentului de declansare a intrerupatorului automat de protectie a echipamentului electric. Conductoarele de nul vor fi instalate tot atat de ingrijit ca si conductoarele de faza, in ceea ce priveste protejarea lor impotriva solicitarilor mecanice si izolarea. Sculele electrice portative, alimentate cu cabluri flexibile de cupru, se vor lega doar la nul prin conductorul de protectie din cablul de alimentare, deoarece ca masuri suplimentare se aplica izolarea de protectie, iar deservirea acestor utilaje se face folosind mijloace individuate de protectie. Corpurile de iluminat din incaperile industriale foarte periculoase vor fi legate atat la reteaua de nul de protectie, cat si la instalatia de legare la pamant care serveste reteaua conductoarelor de nul de protectiie. In instalatiile unde se aplica protectia prin legare la nul nu este admis ca pe conductoarele de nul sa se monteze sigurante sau aparataj care pot intrerupe numai conductorul de nul. In lucrarile industriale se admite utilizarea elementelor metalice ale constructiilor (stalpi, ferme) drept conductor de nul de protectie, numai daca instalatia este legata la pamant prin elemente care prezinta o scurgere la pamant sigura si are in orice conditii o rezistenta de trecere la pamant mai mica decat 1. Indiferent de durata de functionare a utilajului, reteaua de nul de protectie va insoti in permanenta reteaua de alimentare cu energie electrica, astfel incat inainte de legarea utilajului la reteaua de alimentare cu energie electrica se va lega obligatoriu carcasa acestuia la reteaua de protectie. La executarea legaturilor de nul la utilajele portative, nu este permis a se folosi prize, fise, cutii de jonctiune si de ramificatie, care nu au contact de protectie. 8
Art. 12 PRIZE DE PAMANT Prizele de pamant constituie parte integranta din instalatia de legare la pamant care serveste reteaua de nul de protectie. Rezistenta prizei de pamant naturale sau artificiale se va determina prin masuri directe si va corespunde, ca executie si valoare, cu standardele in vigoare. Ca prize de pamant se vor folosi in primul rand prizele naturale si anume: a. Constructia metalica a cladirii respective, fie ca este constituita din stalpi metalici incastrati in beton armat, fie ca este construita din stalpi de beton armat in contact cu solul; b. Conductele metalice de apa sau canalizare ingropate in pamant; c. Tevile metalice pentru tubaje. Reteaua de conducte pentru apa poate fi intrebuintata drept priza de pamant numai in cazul cand tevile metalice sunt innadite prin legaturi bune conducatoare de electricitate si cand nu sunt acoperite cu straturi izolante (bitum etc.). Legatura la pamant trebuie facuta inainte de contorul de apa. Daca ea se face dupa contor, trebuie prevazuta suntarea contorului. Nu se vor folosi drept prize naturale conductele pentru fluide calde, combustibil sau explosive. In cazul in care rezistenta prizelor naturale indicate in prezentul subcapitol nu prezinta o valoare suficient de mica, se va executa suplimentar o priza de pamant artificiala. Nu se pot utiliza in comun prize de pamant de protectie pentru instalatia de energie electrica de j.t. si pentru instalatia de paratraznet. Priza de pamant de protectie a instalatiilor electrice de firme sau reclame luminoase poate fi comuna cu priza de pamant a imobilului respectiv. Priza de pamant de protectie a instalatiilor de receptie cu antene colective, comune pentru radio si televiziune, poate fi aceeasi cu priza de pamant a imobilului respectiv. Art. 13 PROTECTIA AUTOMATA IMPOTRIVA TENSIUNILOR DE ATINGERE Protectia prin releu de tensiune accidentala se poate intrebuinta in orice fel de retele, atat cu neutrul izolat, cat si in cele cu neutrul legat la pamant, avand drept scop inlaturarea aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase de o parte metalica care nu apartine circuitului de lucru. Protectia automata impotriva tensiunilor de atingere consta in deconectarea in timp de 0,1 sec. de la toti polii utilajului defect, la care s-a ivit o tensiune de atingere considerata periculoasa. Bobina releului de tensiune se va conecta cu un volmetru, astfel incat sa se poata controla in permanenta tensiunea dintre carcasa utilajului si priza de pamant auxiliara. Protectia automata impotriva tensiunilor de atingere nu poate inlocui protectia prin legarea la nul sau protectia prin legarea la pamant. Aceasta protectie poate fi folosita ca o masura suplimentara de rezerva in cazurile cand protectia prin legare la nul sau protectia prin legare la pamant nu prezinta siguranta realizarii unei tensiuni de atingere suficient de mici in orice situatie. Protectia automata impotriva tensiunilor de atingere trebuie controlata cu ajutorul dispozitivului de control, inainte de a pune utilajul in functiune si ulterior periodic. Art. 14 PROTECTIA IMPOTRIVA TENSIUNILOR DE ATINGERE PE SANTIERELE DE CONSTRUCTII Se vor lega la instalatiile de protectie toate partile metalice ale utilajelor electrice de actionare, comanda, protectie, reglaj, etc. in felul urmator: a. Carcasele metalice ale motoarelor electrice, ale macaralelor, betonierelor, malaxoarelor, pompelor, vibratoarelor, ciururilor, masinilor de gaurit si de profilat, circularelor, benzilor transportoare, masinilor de curatat parchet, transformatoarelor sau agregatelor de sudura; b. Carcasele metalice ale intrerupatoarelor manuale si automate de protectie si manevra, reostatelor; c. Partile metalice ale tablourilor de distributie, comanda, masura, control, etc.; d. Carcasele si miezurile transformatoarelor coboratoare de tensiune pentru alimentarea utilajelor portative; e. Partile metalice ale corpurilor de iluminat; f. Stalpii metalici ai liniilor de transport si de distributie a energiei electrice; g. Constructiile metalice ale instalatiilor de distributie electrica, de tip interior si exterior, precum si 9
imprejmuirile metalice ale elementelor conducatoare de curent; h. Corpurile mansoanelor de cabluri, prin invelisurile metalice ale cablurilor electrice izolate cu hartie, la ambele capete terminale ale acestora, asigurand astfel continuitatea invelisurilor metalice pe toata lungimea acestor cabluri. La cablurile cu astfel de izolatie, insa infasurate cu benzi metalice, se va asigura continuitatea invelisurilor metalice. Legarea la pamant a macaralelor cu cale de rulare (sine) se face legand la reteaua generala de protectie a santierului toate instalatiile electrice de pe macarale, inclusiv scheletul metallic. Conductorul de legatura va fi un cablu din cupru izolat cu invelis de cauciuc, flexibil, cu sectiunea minima de 25 mmp. Masuri de protectie contra electricitatii statice In incaperile de categorie A, B si C, cu pericol de explozie si incendiu, trebuie luate masuri obligatorii contra electricitatii statice. Procesele tehnologice la care se poate produce electricitatea statica sunt urmatoarele: a. Concasarea, sfaramarea si macinarea diferitelor produse; b. Trecerea aerului prin canale de ventilatie si deplasarea corpurilor in jgheaburi, conducte si furtunuri (la transport pneumatic etc.); c. Filtrarea aerului saturat de praf (la fabricile de zahar etc.); d. Trecerea unui lichid sau a unui material fluid cu viteza mare prin jgheab, duza sau sita (vopsit pneumatic, prelucrarea unor obiecte prin suflare cu nisip-sablare etc.); e. Pulverizarea lichidelor, in special a celor dielectrice; f. Atingerea si stropirea lichidelor in interiorul conductelor, rezervoarelor, cisternelor, vaselor de incarcare etc. (in special in timpul transportului); g. Trecerea unor obiecte sau semifabricate prin masini prelucratoare (hartia si fibrele trecute prin masini, musamaua si cauciucul in procesul de fabricatie etc.); h. Organele de masini de la instalatiile de transmisie care au viteze foarte mari. Pentru a inlatura pericolul de incendiu, datorita descarcarii sarcinilor de electricitate statica, acumulate de materiale solide, lichide sau gazoase, manevrate in diferite feluri in procele tehnologice industriale, se vor lua urmatoarele masuri speciale: a. Se vor lega la pamant carcasele masinilor, aparatelor si utilajului in care se maruntesc substantele producatoare de praf, cu pericol de incendiu sau explozie. b. Se vor lega la pamant conductele prin care se deplaseaza amestecuri de aer-praf; c. Filtrele de panza din conductele de aer vor fi captusite cu o plasa metalica bine legata la pamant, cu scopul neutralizarii sarcinilor electrostatice; d. Se va descarca la pamant electricitatea statica produsa de curelele de transmisie, prin montarea de piepteni metalici de descarcare, sau prin vopsirea curelelor electrice. De asemenea, se pot utiliza curele executate din materiale conducatoare speciale; Se vor lega la pamant toate partile metalice folosite in instalatiile pentru manipularea combustibililor lichizi.si anume: conducte, rezervoare, pompe, autocisterne, cisterne de cale ferata, sine de cale ferata la rampele de descarcare etc. Deoarece electricitatea statica se formeaza pe suprafetele corpurilor care prezinta rezistivitate mare, se vor lua masuri, acolo unde este posibil, de micsorare a rezistivitatii prin umezire cu apa sau prin adaugarea altor corpuri care sunt admise de procesul tehnologic. Prizele de pamant pentru electricitate statica se vor executa conform normativelor si standardelor in vigoare. Ele pot fi comune cu prizele de pamant ale sistemului de protectie contra atingerilor. Pentru orice alte lucrari sau probleme necuprinse in prezentul capital se vor respecta normele de tehnica a securitatii la instalatiile electrice elaborate de ministerele de resort sau factorii interesati. Art. 15 MIJLOACE DE PROTECTIE FOLOSITE IN INSTALATIILE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si dispozitivele portative, al caror scop este protejarea personalului care munceste in instalatiile electrice, langa sau in apropierea partilor aflate sub tensiune, impotriva electrocutarii, a actiunii arcului electric, a efectelor termice ale trecerii curentului, precum si impotriva altor accidente ce s-ar putea produce in timpul lucrului in aceste instalatii. Mijloacele de protectie se impart in: a. Mijloace de protectie care au ca scop sa protejeze personalul contra electrocutarii, prin izolarea 10
lui fata de partile aflate sub tensiune, sau fata de pamant (prajini electroizolante, clesti, scule cu manere izolante, manusi de cauciuc electroizolante, cizme de cauciuc electroizolante, galosi electroizolanti, platforme izolante, covorase de cauciuc electroizolante); b. Indicatoare mobile de tensiune, lampi de proba, clesti de masurat; c. Garnituri mobile pentru scurcircuitoare si legare la pamant, ingradiri mobile si placi avertizoare; d. Mijloace de protectie impotriva arcului si impotriva actiunilor chimice ale produselor arderii: ochelari de protectie, manusi de foaie de cort, masti de gaze. Se numesc mijloace principale de protectie acele mijloace a caror izolatie suporta, in conditii sigure, tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora este permis sa se atinga partile conducatoare de curent aflate sub tensiune. In instalatiile electrice de joasa tensiune exista urmatoarele mijloace principale de protectie izolante: a. Prajini electroizolante; b. Clesti izolanti pentru sigurante; c. Manusi electroizolante. Se numesc mijloace auxiliare, acele mijloace care singure nu pot garanta securitatea impotriva electrocutarii la tensiunea respectiva. Mijloacele auxiliare de protectie servesc la protectia impotriva tensiunii la atingere si impotriva arsurilor provocate de arcul electric. In instalatiile de joasa tensiune se utilizeaza urmatoarele mijloace auxiliare electroizoloante de protectie: a. Cizme electroizolante sau galosi; b. Covorase de cauciuc electroizolante; c. Platforme izolante (podete). In cadrul tuturor instalatiilor de curenti tari, precum si asupra echipelor si personalului care deservesc instalatiile, trebuie sa se afle in permanenta mijloacele de protectie necesare. Pentru pastrarea mijloacelor de protectie trebuie sa se prevada un loc special cu dispozitive pentru asezarea lor precum: a. Carlige sau suporturi pentru prajini electroizolante; b. Dulapuri pentru manusi, cizme, galosi, ochelari de protectie, masti de gaze; Mijloacele de protectie aflate asupra echipelor sau pentru folosirea individuate trebuie tinute in lazi sau genti speciale. Este interzis ca mijloacele de protectie sa fie pastrate impreuna cu sculele. Mijloacele de protectie trebuie incercate: a. La receptionarea lor, inainte de a fi date in exploatare; b. Periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc in parte; c. Cand apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare; d. Dupa o reparatie si dupa inlocuirea uneia dintre parti; e. Daca exista indoieli asupra bunei lor stari. Manusile electroizolante de cauciuc trebuie astfel alese, incat sa permita imbracarea manusilor de bumbac, de lana etc. sub ele, pentru ca personalul sa-si poata proteja mainile impotriva frigului, la deservirea instalatiilor in aer liber. Manusile trebuie sa fie destul de largi pentru ca sa permita tragerea lor peste manecile imbracamintei. Este interzisa folosirea echipamentului electroizolant in alte scopuri decat acelea pentru care acesta a fost confectionat. Dimensiunea minima a covoraselor electroizolante de cauciuc trebuie sa fie de 75x75 cm, cu tensiunea de strapungere minima de 5 kV. Covorasele care nu au fost incercate sau au fost incercate dar nu au corespuns, nu pot fi folosite ca material izolant de protectie. Manerele sculelor trebuie sa fie confectionate din material izolant, rezistent la umiditate, nefragil si neatacabil de transpiratie, de benzina, de petrol, de acid sulfuric si de acid clorhidric. Lungimea manerelor izolante trebuie sa fie eel putin 10 cm. Sculele trebuie sa fie rezistente, iar manerele izolante bine fixate in locurile lor. La lucrarile sub tensiune, sculele cu manere izolante trebuie folosite concomitant cu manusile si galosii izolanti. Exceptie fac lucrarile la tablourile de comanda din circuitele secundare si de la alte instalatii similare, unde folosirea manusilor nu este obligatorie. In instalatiile electrice de joasa tensiune se folosesc ca indicatoare de tensiune: a. Lampa de control; b. Indicatorul de neon, care functioneaza pe principiul curentului capacitiv (tip creion); 11
c. Indicatorul de neon care functioneaza pe principiul scurgerii curentului activ. Este interzis a se utiliza pentru determinarea fazelor, lampi de control destinate pentru determinarea lipsei sau prezentei tensiunii. Pentru determinarea fazelor trebuie sa se foloseasca lampi de control, fabricate pentru tensiunea dubla a instalatiei. Indicatoarele cu neon trebuie verificate si incercate cu tensiune marita, eel putin odata la 6 luni. Tensiunea de incercare este de 5000 volti, durata de incercare 2 min. Art. 16 INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE Instalatiilor de joasa tensiune care se gasesc in aceeasi incapere cu instalatiile de inalta tensiune, li se vor aplica normele de tehnica a securitatii pentru inalta tensiune. Controlul si supravegherea instalatiilor interioare si exterioare de joasa tensiune se fac de catre electricianul de serviciu care trebuie sa cunoasca atat normele de tehnica a securitatii, cat si masurile de prim ajutor in caz de electrocutare. In timpul controlului se vor verifica in special legaturile la instalatia de protectie (pamat sau conductor de nul de protectie), Electricianul care face controlul va fi dotat cu un indicator de joasa tensiune pe care il va folosi inainte de a atinge cu mana libera partite metalice ale instalatiei sau echipamentului electric. Cand se descopera un conductor al unei linii de joasa tensiune rupt, cazut la pamant sau care atarna, electricianul trebuie sa isi puna manusile electroizolante si, cu ajutorul clestelui patent, sa taie acest conductor care prezinta un pericol pentru cei ce lucreaza in imprejurimi, dupa care trece (singur sau cu echipa) la inlaturarea defectului, dupa ce in prealabil a deconectat instalatia de la retea. Manevrele si inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice de joasa tensiune se pot executa numai de persoane calificate in meseria de electrician, sau de personal special instruit, si cu respectarea normelor privind lucrul sub tensiune. In incaperile umede sau cu pericol de explozie, aceste operatii (manevre si inlocuirea sigurantelor) se pot face numai dupa scoaterea de sub tensiune. Manevrarea separatoarelor si intrerupatoarelor se face cu mainile imbracate in manusi electroizolante, stand pe un covoras de cauciuc dielectric sau pe un podet izolant. La manevrarea sigurantelor se vor purta in plus ochelari de protectie. In retele aeriene si subterane se pot executa inlocuiri de sigurante sau becuri si in timpul noptii, cu conditia ca locul de munca sa fie iluminat, iar la operatie sa participle eel putin doua persoane, din care una sa execute si alta sa supravegheze. Pentru lucrarile care se executa cu scoaterea partiala sau totala de sub tensiune a instalatiei, trebuie luate urmatoarele masuri de pregatire a locului de munca: a. Se executa scoaterile de sub tensiune necesare si se iau masuri care sa impiedice punerea in functiune a partilor din instalatie prin care s-ar putea da tensiune la locul de munca (blocaje mecanice etc); b. Se monteaza ingradiri provizorii si se aseaza placi avertizoare ("Nu inchideti, se lucreaza", "stai, tensiune, pericol de moarte"); c. Se leaga la instalatia de protectie (prin legare la pamant sau nu) dispozitivele de scurcircuitare si legare la pamant mobile si se verifica lipsa tensiunii pe partea instalatiei unde urmeaza sa se execute lucrarile. La lucrarile ce se executa fara intreruperea tensiunii, se verifica starea ingradirilor permanente sau se monteaza ca ingradiri provizorii si placi avertizoare si se controleaza ca mijloacele de pretectie si sculele ce vor fi folosite sa fie in buna stare. Ingradirile provizorii trebuie sa fie montate in asa fel, incat sa nu impiedice iesirea personalului din incapere in caz de pericol. In cazul urcarii pe stalp, muncitorul este obligat sa verifice starea acestuia si mijloacele de protectie (Centura de siguranta, carligele, franghia de ajutor); In timpul urcarii pe stalp, muncitorul trebuie sa se lege cu Centura de siguranta incepand de la o distanta de eel mult 2 m de sol, pentru a putea fi ferit de accidentare prin alunecarea carligelor. In pozitia normala de lucru, muncitorul trebuie sa se fixeze bine pe ambele carlige si sa se sprijine in Centura de siguranta. Urcarea sau lucrul pe stalpi este admisa numai pe partile laterale, in raport cu directia de intindere a conductorului, iar in cazul stalpilor de colt, pe partea unghiului exterior al liniei. Este interzisa aruncarea sculelor si materialelor de pe stalp jos sau invers. Transmiterea lor se va face cu franghia ghidata de jos de un alt muncitor care trebuie sa stea la eel putin 2 m distanta de 12
baza stalpului. La coborarea de pe stalp, Centura de siguranta nu va fi dezlegata inainte de ajungerea muncitorului la o inaltime mai mica de 2 m de la sol. Se interzice manevrarea scarii (schimbarea inclinarii pozitiei, ori coborarea ei) atat timp cat se afla o persoana urcata pe aceasta. Mutarea scarii se face numai in pozitia stransa. Folosirea scarii simple se va face de eel putin doua persoane, una care executa lucrari si una care supravegheaza si tine scara. Scara trebuie sa aiba o lungime care sa permita lucru de pe treapta care se gaseste la o distanta minima de 0,8 m fata de capatul superior al scarii . Executarea lucrarilor de pe ultimele doua trepte superioare ale scarilor rezemate sau duble este interzisa. Scarile duble trebuie sa fie prevazute cu un lant de siguranta care sa impiedice deschiderea accidentala. In cazul cand sunt necesare inlocuirea si repararea conductorilor unei linii de joasa tensiune, in locul unde aceasta linie intersecteaza conductorii unei alte linii electrice, se vor lua toate masurile pentru evitarea atingerii acestor conductori sub tensiune. Demontarea si montarea unor conductori sub o linie de transport de inalta tensiune trebuie sa se execute cu linia de inalta tensiune deconectata. Mutarea, indepartarea si deplasarea cablurilor si a mansoanelor trebuie sa se execute numai dupa intreruperea tensiunii si descaracarea cablului de sarcina lui capacitiva. Se considera utilaj electronic portativ acel utilaj construit special pentru a fi purtat usor de una sau doua persoane si cu care muncitorul in timpul lucrului are un contact bun si indelungat. Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V si 24Vastfel: - tensiunea de 24 V se va folosi la locurile periculoase; - tensiunea de 12 V in locuri foarte periculoase. Tensiunele de lucru maxime admise pentru uneltele electrice portative, folosite in locuri de munca periculoase si foarte periculoase in ceea ce priveste electrocutarea, sunt: a. 380 V daca se aplica separarea de protectie sau izolarea suplimentara de protectie drept mijloc principal de protectie, sau daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii: reteaua de alimentare este izolata fata de pamant; uneletele sunt prevazute cu protectie prin legare la pamant, care asigura tensiunile de atingere si de pas; reteaua de alimentare este prevazuta cu un intrerupator de protectie care se declanseaza la un curent de minimum 30 mA in maximum 0,2 sec. Tensiunea de 380 nu este permisa pentru alimentarea uneltelor electrice portative folosite in subteran (mine, tuneluri, galerii) si in alte locuri foarte periculoase; in aceste locuri, tensiunea de lucru pentru uneltele electrice portative este limitata la 127V. b. 127 V, daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii: - reteaua de alimentare este izolata fata de pamant; - uneltele sunt prevazute cu protectie prin legare la pamant, care asigura tensiunile de atingere si de pas; uneletele sunt prevazute cu izolatie intarita sau sunt folosite mijloace electroizolante individuale de protectie , ori este asigurat controlul permanent al rezistentei de izolatie a retelei de alimentare; c. 42 V, daca sunt prevazute cu izolatie intarita; d. 24 V, daca uneltele sunt prevazute cu izolatie normala de lucru. Tensiunile de lucru maxime admise pentru corpurile de iluminat instalate in locuri periculoase sau foarte periculose sunt: a. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe, daca sunt amplasate in afara zonelor de manipulare; b. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu lampi incandescente amplasate in zone de manipulare , daca sunt prevazute cu protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta, precum si cu una din urmatoarele asigurari: b1. o blocare care sa permita deschiderea corpului de iluminat numai cu ajutorul unei scule speciale (de ex. o cheie cu profil triunghiular); b2. o blocare care sa permita deschiderea corpului de ilumat numai dupa scoaterea lui de sub tensiune; b3. un dispozitiv de expulzare a lampii (becului) la scoaterea globului de protectie sau la spargerea acestuia. Fac exceptie corpurile de iluminat fixe pentru iluminatul de siguranta care, fiind puse sub tensiune numai in cazul intreruperii accidentale puse sub tensiune numai in cazul intreruperii accidentale a iluminatului normal, nu necesita nici una din asigurarile indicate mai sus. 13
c. 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu lampi fluorescente, cu conditia de a fi prevazute cu protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta; d. 127 V, pentru corpurile de iluminat fixe si mobile cu lampi incandescente, care sa afla in zona de manipulare, daca sunt prevazute cu: d1. protectie prin legare la pamant, care sa limiteze tensiunile de atingere si de pas; d2. alimentare de la o retea izolata de pamant; e. 24 V, pentru corpurile de iluminat portative si pentru corpurile de iluminat mobile si fixe cu lampi incandescente, care se afla in zona de manipulare, cu conditia verificarii periodice a izolatiei fata de pamant si a retelei electrice de alimentare. Utilajele portative trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) partile conducatoare sa fie inaccesibile unei atingeri intamplatoare; b) izolatia bobinajului sa reziste atat socurilor mecanice, cat si mediului in care functioneaza (umiditate, caldura, agenti corozivi, etc.); c) manerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolant sau din metal acoperit cu un material izolant. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori care sa impiedice atingerea partilor metalice ale sculei; d) conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel, incat sa nu se roada la intrarea lor in carcasa sculei si sa se impiedice pe cat este posibil smulgerea lor de la bornele de legatura. Daca scula electrica portativa nu poate fi alimentata la o tensiune redusa, constructia ei fiind pentru o alimentare la reteaua de 220 V, este necesar sa se ia masuri suplimentare, ce trebuie indeplinite in totalitate pentru a se putea evita accidentele. Aceste masuri suplimentare (in afara de cele aratate mai sus) sunt urmatoarele: a) legarea carcasei metalice la o buna instalatie de legare la pamant, care sa prezinte o rezistenta de 4 Ω sau legarea la conducatorul de nul. Legarea trebuie sa fie sigura; b) se recomanda ca legarea la retea sa se faca prin intermediul unei fise speciale care sa aiba un picior in plus pentru legarea la instalatia de protectie. In acest caz si priza va avea un lacas suplimentar legat la instalatia de protectie. Se interzic: a. apucarea uneltei electrice de partea sa activa (piatra de polizor, burghiu, freza etc.) sau de conductorul pentru alimentarea ei cu energie electrica; b. punerea sau scoaterea sculei din mandrina inainte de oprirea completa a acesteia; c. lucrul cu unelte electrice de pe o scara rezemata sau de pe o scara dubla neasigurata. Se permite lucrul de pe schele sau esafodaje. Legarea conductorilor la transformatoarele coboratoare (pe partea de 12 V sau de 24 V) se va face printr-o fisa speciala, pentru evitarea posibilitatii alimentarii lampii la o tensiune mai mare de 12 V sau 24 V. Transformatoarele pentru alimentarea lampilor si uneltelor electrice la tensiune nepericuloasa vor avea infasurarile primare si secundare pentru coloane diferite, iar miezul si carcasa se vor lega la pamant; la fel si bobinajul de tensiune nepericuloasa. La lucrarile ce se executa in interiorul rezervoarelor metalice, cazanelor etc, transformatoarele mobile trebuie lasate in afara, iar tensiunea maxima utilizata sa fie del 2V. Utilaje,mecanisme de ridicat, macarale Masinile, utilajele si instalatiile vor fi insotite obligatoriu de instructiuni privind montajul, instalarea si deservirea in conditii de securitate. In cazul cand acestea lipsesc initial, se vor intocmi de catre mecanicul sef si vor fi puse la dispozitia celor interesati, odata cu darea in exploatare a utilajului. In cazul macaralelor actionate electric, intrerupatorul general pentru instalatia electrica a macaralei trebuie sa fie usor accesibil si sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa permita inchiderea cu cheie atunci cand este deconectat. Intrerupatorul montat in cabina macaragiului trebuie sa deconecteze instalatia de actionare a macaralei fara a intrerupe iluminatul, care va avea un intrerupator independent. Interventiile pentru reparare, ungere, curatire a utilajelor sunt premise numai cand utilajul este scos din functiune, iar comenzile blocate si prevazute cu placute avertizoare de interzicere a punerii in functiune, in timpul cand se lucreaza. Utilajele de ridicat si transportat pe verticala, actionate electric, nu vor fi puse in functiune nici pentru incarcari si probe daca nu sunt legate la pamant sau la conductorul de nul, verificat si gasit in buna stare. Macaralele si utilajele de ridicat vor fi prevazute cu instalatii si aparate necesare de ilumint, montate chiar pe corpul si pe bratui lor, astfel ca sa lumineze raza de actiune si sarcina. 14
In afara de instalatia de iluminat a macaralei, pe timpul noptii, va fi iluminat si locul de munca, pentru ca operatiile de ridicare, descarcare, incarcare si transportare sa se execute in deplina siguranta. La conducerea macaralei si mecanismelor de ridicat prevazute cu actionare electrica de orice tip, vor fi admise numai persoane care au reusit la examenul dat in fata comisiei si au obtinut certificatul de calificare. In cabina de actionare a macaralei se va asterne un covor de cauciuc electroizolant, astfel ca sa acopere toate partile metalice pe care se calca. In cazul cand exista pericolul ca bratui, carligul sau cablul macaralei sa se atinga de conductorii unei retele electrice, se vor lua masuri pentru indepartarea acestui neajuns. Cand nu este posibil, nu se va lucra cu macaraua decat dupa scoaterea din functiune a liniei electrice respective. Instalatiile electrice ale utilajului de ridicat sau ale macaralelor nu se vor verifica sau repara decat dupa ce au fost scoase din functiune prin intermediul intrerupatorului general care se va incuia. Motoarele electrice, automatele, intrerupatoarele, precum si bornele lor de legatura vor avea carcase protectoare, astfel incat o atingere intamplatoare a partilor aflate sub tensiune sa fie imposibila. Interventiile lucratorilor pentru diferite reparatii in timpul noptii, se vor face numai dupa iluminarea locului de munca cu ajutorul lampilor portative. Calea de rulare a macaralei va fi legata la pamant pe ambele sine la o priza de pamant corespunzatoare. Cablul electric al macaralei turn va fi protejat printr-un jgheab de lemn ecarisat avand latimea de 30 cm si inaltimea de 40 cm, care se va monta lateral sau in interiorul caii de rulare. De asemenea, pentru protectie, cablul electric se poate suspenda in inele, pe un cablu de otel. Echipamentul electric pentru forta si lumina va trebui sa corespunda normelor si prescriptiilor in vigoare. In cabina macaragiului trebuie sa existe o priza cu tensiunea de 12 V pentru conectarea lampii portative. Art. 17 UTILAJE SI DISPOZITIVE DE CONSTRUCTII ACTIONATE ELECTRIC Orice tip de utilaj electric nu va fi pus in functiune, nici macar pentru incercare, inainte de a avea instalatia de legatura la pamant si la conductorul de nul verificat si gasita in perfecta stare de functionare. Conductorii electrici vor trebui zilnic verificati pentru a nu prezenta deteriorari ale izolatiei. Inainte de parasirea masinii se va intrerupe in mod obligatoriu alimentarea cu energie electrica. La masina electrica de filetat tevi nu se va umbla la fisa prizei de curent in timp ce inversorul se afla in alta pozitie decat cea neutra. In timpul functionarii nu se vor atinge prizele neizolate ale instalatiei electrice. Controalele si incercarile motorului se vor face numai cand curentul este interupt, adica dupa ce s-a decuplat fisa din priza de curent. Nu se vor face reparatii la sigurante decat cu sigurantele calibrate, originale. La pompa submersibila, inainte de pornirea motorului electric prin conectarea la retea, se va verifica starea cablului de legatura si daca este etans la intrarea in pompa, pentru a evita intrarea apei. Depanarea pompelor electrice se va face numai de catre un electrician. Orice interventie asupra pompei se va face numai dupa deconectarea cablului de legatura de la retea. Incaperile statiilor de pompare trebuie sa fie astfel iluminate, incat sa fie posibila buna si sigura deservire a agregatelor. Nu sunt admise spatii intunecoase. Instalatia electrica (motoare, tablouri, conducte) va fi executata tinandu-se cont de normele referitoare la executarea instalatiilor electrice pana la executarea instalatiilor electrice de pana la 1000 V. Lampile electrice portative ce se vor folosi in statiile de pompare vor fi alimentate la tensiunea de 12 V. Incaperea in care este instalat grupul electrogen va fi prevazuta cu mijloace de protectie izolanta. Art. 18 LUCRARI DE CONSOLIDARI, REPARATII SI DEMOLARI 15
Inaintea inceperii lucrarilor de demolare sau consolidare se vor lua urmatoarele masuri: a. cercetarea planurilor sau schitelor cladirii, identificarea cablurilor de alimentare cu energie electrica, telecomunicatii etc; b. intreruperea legaturilor de alimentare cu energie electrica, fara a le deteriora, sau a influenta alimentarea altor cladiri; c. iluminarea artificiala se va asigura de la o retea electrica provizorie speciala, bine izolata si fara posibilitate de deteriorare in timpul lucrarilor. Muncitorii care executa sapaturi pe traseul cablurilor electrice vor fi dotati cu cizme de cauciuc electroizolant. Gropile de fundatii si santurile ce se executa pe caile de circulatie vor fi iluminate si vor avea felinare de marcaj pentru evitarea accidentelor. La executarea lucrarilor cu preparate pe baza de apa, conductorii electrici aflati in incapere se vor scoate de sub tensiune. Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii la instalatiile electrice se vor lua urmatoarele masuri: - scoaterea de sub tensiune a partilor de instalatii la care se lucreaza; - montarea ingradirilor provizorii si afisarea placilor avertizoare: "Nu cuplati, se lucreaza"; - legarea instalatiei la pamant. Nu este permisa folosirea conductorilor izolati montati pe role sau izolatori, in poduri sau incaperi netencuite. Dozele de derivatie si conectare vor fi ferite de lovituri sau umezire cu apa. Lampile portative vor avea cos de protectie metalic si vor fi alimentate de la tensiuneade 12-24 V. Montarea sau reparatiile la tablourile electrice de distributie se va face dupa scoaterea de sub tensiune. Pe timpul executarii reparatiilor la instalatiile tehnico-sanitare se vor deconecta conductorii electrici aflati la nivelul sau deasupra conductelor respective. Art. 19 EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE PENTRU SANTIERE Instalatiile electrice se vor executa numai de catre electricieni calificati si autorizati care si-au insusit instructajul de protectie a muncii si carora li s-a prelucrat documentatia de executie. Instalatiile electrice izolate aparent cu conductori izolati si montati pe izolatori se vor executa la o inaltime de eel putin 2,5 m deasupra solului si in locuri ferite de deteriorari mecanice. Inaltimea minima de la sol pentru conductorii izolati sau neizolati trebuie sa fie de 4 m. La trecerea peste caile carosabile distanta minima trebuie sa fie de 6 m. Folosirea conductorilor neizolati este interzisa in incaperile unde necesitatile de lucru pot produce atingerea sau agatarea acestora. In toate cazurile, intrerupatoarele vor avea carcase protectoare, confectionate din materiale rezistente la foe si izolante. Intrerupatoarele cu carcase metalice se vor lega la pamant sau la reteaua de protectie (de nul). Nu se admite montarea intrerupatoarelor pe conductor! mobili (pe snururi, cordoane etc). Locurile de conectare si derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi mecanice (lovituri). La tablourile de distributie, la cutiile de distribute si la instalatiile principale, lucrarile se vor executa numai pe baza unei dispozitii date de seful exploatarii electrice a santierului sau al intreprinderii. Tablourile electrice de distributie care se monteaza in interiorul baracilor pe pereti de scadura, cu pericol de incendiu la desfacerea unui conductor din peretele tabloului, se vor monta pe o placa de azbest de marimea tabloului, fixate pe peretele de scandura. Aceste tablouri vor fi inchise in cutii de lemn, prevazute cu usi si cheie. Tablourile electrice de distributie amplasate in exterior (pe stalpi, baraci, imobile etc) se vor monta tinand seama de normele de mai sus, iar protectia lor se va face prin cutii metalice cu usa si cheie. Constructia cutiilor de protectie va fi astfel executata, incat sa permita introducerea conductorilor de jos in sus, pentru ca ploaia sa nu patrunda in interior. Toate cutiile metalice de protectie a tablourilor electrice vor fi legate la pamant. Se interzice legarea directa la tabloul de distributie a diferitelor masini sau lampi portative, electromotoare si alte aparate si dispozitive de consum de energie electrica. In interiorul tabloului de distributie se va executa un intrerupator cu parghie care va avea maner electroizolant. Folosirea conductorilor electrici cu izolatia deteriorate sau innadirea lor fara a se completa izolatia cu banda izolanta este interzisa. De asemenea, se interzice folosirea capetelor de conductor! in loc de Use la introducerea in prize. 16
Este interzis a se pune in exploatare instalatii provizorii, indiferent de motivul care ar determina acest provizoral, deoarece ar putea constitui un pericol pentru muncitori. La executarea instalatiilor electrice interioare, strapungerile de plansee de beton monolit (tavane) se vor executa numai de jos in sus, iar lucratorii vor purta ochelari de protectie contra prafului si sfaramaturilor de beton. Se interzice montarea intrerupatoarelor si prizelor in camerele de spalare. Intrerupatoarele se vor monta in anticamera. Instalatiile electrice de forta vor avea in locurile cu umiditate mare (peste 75%) pe pardoseala, in fata motoarelor electrice si a dispozitivelor lor de pornire, platforme de lemn, asezate in izolatori. Art. 20 VERIFICAREA REZISTENTEI DE DISPERSIE (PRAM) Electricitatea staticã poate provoca incendiu sau explozie urmatã sau nu de incendiu Periodic se va efectua verificarea instalaţiilor de legare la pământ pentru scurgerea electricităţii statice, în conformitate cu prevederile art. 6.6 din NORMATIVUL I 7/98 , STAS 12604/4, STAS12604/5, dispozitiile ministerului de interne DGPSI - 004. În urma acestor verificări, se vor emite buletine de încercare. Buletinele de verificare trebuie sa cuprinda: a) data efectuarii verificarii; b) functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea; c) denumirea instalatiei sau a partii din instalatie la care s-au efectuat verificari; d) rezultatul verificarii continuitatii conexiunilor electrice intre utilaje si priza de pamant; e) valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamant, masurata la utilajul cel mai indepartat de priza de pamant; f) metoda de masurare folosita, tipul si clasa de precizie a aparatelor utilizate in acest sens; g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat); h) observatii asupra defectelor constatate si inlaturate. Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamant se face: a) in instalatii subterane si in instalatii locale de legare la pamant, cel putin de doua ori pe an; b) la retelele generale de legare la pamant, cel putin o data pe an. Este obligatoriu sã fie legate la pãmânt: a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele si instalatiile (pentru amestec, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeazã materiale si substante care produc electricitate staticã; b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic; c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalaþiilor, utilajelor, încarcatoarelor si cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de încãrcare-descarcare. Conductibilitatea electricã a legaturilor se asigura prin: a) fixarea demontabilã (strângere); b) fixarea nedemontabilã (sudare, lipire etc.). Reducerea riscurilor determinate de electricitatea staticã se realizeaza prin actiuni de prevenire care vizeazã: a) locul de munca; b) legaturile la pamant; c) îmbrãcãmintea sau echipamentul de protectie a personalului; d) operatiunile si procesele de fabricaþie; e) conductorii electrici; f) izolantii. Actiunea asupra locului de munca are în vedere, în primul rand, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care sa fie în afara intervalului cuprins intre limitele inferioare si superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt: a) inertizarea incintelor închise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare si foarte mare; b) ventilarea mecanica fortata a spaþiilor sau a incintelor de lucru. Protectia împotriva electricitãtii statice se realizeazã prin conectarea la priza de pamant, care în mod uzual poate avea si alte functionalitatii cum ar fi, legarea la pamant 17
a instalaþiilor si utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pãmant a instalatiilor de protectie împotriva trãsnetului. Legarea la pamant trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu aria sectiunii transversale de minimum 10 mm2. Elementele de contact cu solul si circuitul de legare la pamant trebuie sa fie protejate impotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.
Art. 21 DEFINITII PRIVIND SECURITATEA MUNCIII - Accident de munca Accident prin care se produce vatamarea organismului uman in timpul procesului de munca sau in indeplinirea sarcinilor de munca. - Dispozitiv de protectie Dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector, riscul de accidentare. - Echipament individual de lucru Totalitatea obiectelor de imbracaminte, incaltaminte si alte accesorii, cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in scopul prevenirii uzurii premature sau murdaririi obiectelor personale. - Echipament de munca Orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc., utilizate in timpul muncii. - Echipament individual de protectie Totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei sale impotriva pericolelor la care este expus. - Instuctaj de securitate a muncii Modalitate de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza. - Instructiuni specifice de securitate a muncii Componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor, de catre unitati (prin effort propriu sau in colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii. - Instructiuni de utilizare Instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul, trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii. - Mijloc individual de protectie Mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia. - Noxa (sinonim : factor nociv) Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare. - Prevenire Ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor. - Risc Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa. - Risc profesional Risc in procesul de munca. - Situatie periculoasa Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole. - Substanta periculasa substanta care in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol. - Zona periculoasa a unui echipament de munca 18
Orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului de munca in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.
19
