Principii sfinte
Iosif Anca
Prefaţă Principii sfinte este un studiu al unor expresii specifice literaturii sacre. Aceste sintagme sunt adevăruri chintesenţiale, care conferă celui ce şi le însuşeşte, o stare după voia lui Dumnezeu. Dacă Legea lui Dumnezeu a fost forma concentrată de exprimare a adevărului, principiile sfinte sunt o altă formă de exprimare a adevă adevărur rurilo ilorr divine divine,, pentru pentru omu omull aflat aflat sub efectu efectull lucrăr lucrării ii Duhulu Duhuluii lui Dum Dumnez nezeu, eu, prin prin ispăş ispăşire ireaa şi răscumpărarea realizată prin Domnul Domnul sus !ristos, dar cu libertatea libertatea de a alege un mod de viaţă sf"nt sau păcătos. #uv"ntul lui Dumnezeu, dătătorul Legii, cuprinde diverse forme de prezentare a voii lui Dumnezeu $ cea bună, plăcută şi desăvârşit ă% ă% &'omani ()*)+, pentru că l vorbeşte $ când într-un fel, când într-altul % &ov --*(+,
numai omul să ia seama. Lecţiile de studiu biblic, Principii sfint e, sunt o posibilitate de verificare a spiritualităţii omului născut din nou, care surprind activităţi cotidiene sau stări neanticipate de ispitiri. /oate la un loc descriu statutul şi statura noastră în !ristos, în vederea obţinerii unor unor performanţe spirituale demne de chemarea şi harurile de care dispune fiecare din cei chemaţi la gloria 0iului lui Dumnezeu. /otodată, studierea acestor principii, poate folosi iniţierii celor noi convertiţi, fiind o ucenicizare în spirit biblic, pentru dob"ndirea unor norme de conduită morală şi caracter sf"nt. 1n specific al acestei cărţi, este posibilitatea studierii fiecărei lecţii în parte, fiecare principiu fiind tratat în mod independent, chiar dacă principiile sfinte interferează profund în complexitatea vieţii creştine. 2tudierea distinctă oferă documentare biblică şi exemplificări aplicative, care, în primul r"nd, permit observarea unor stări de comportament firesc care trebuie trebuie eliminat, altfel există riscul degradării degradării şi chiar distrugerii vieţii vieţii spirituale. Astfel principiul principiul $ Biruieşte răul prin bine % va contribui la păstrarea unui mediu propice m"ntuirii, în familie şi societate. 3ierderea bătăliei în faţa răului şi acceptarea unei forme de ură, duce la pierderea luminii spirituale şi a capacităţii de slu4ire. 5n al doilea r"nd, studiul Principii sfinte este un îndrumător de consiliere spirituală necesar $momentelor% de ispită sau durere, prin stimularea năde4dii creştine şi conştientizarea faptului $...că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu ... % &'omani 6*)6+. Lecţia
„Binecuvântaţi şi nu blestemaţi”, este un îndemn pentru situaţii critice, care va face ca finalul unei ispitiri să fie o biruinţă, biruinţă, iar iar lecţia $ Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng %, %, ne asociază imperativ în ce priveşte $darea% şi $primirea%, şi în cele sufleteşti, nu doar în cele materiale. 7u în ultimul r"nd, principiile
sfinte, ne vor $ordona% pe axa slu4irii spirituale în funcţie de creşterea spirituală pe care au stimulat8o. 5ndemnul biblic* $Fiţi plini de râvnă cu duhul %, %, ne activează permanent pentru a nu pierde nicio ocazie de slu4ire în marea lucrare de m"ntuire, iar principiul* $ lu!iţi "#mnului % este o reafirmare a misiunii noastre noastre sacre, pentru a evita adandonar adandonarea ea înaltei chemări prin pasiuni pasiuni lipsite de valoare valoare reală. Alte principii principii ca* $ $ricine se laudă, să se
laude %n "#mnul %9 %9 $&ine citeşte să %nţeleagă %9 $Feriţi-vă de #rice se pare rău %, sunt avertizări pentru verificarea altor dimensiuni ale vieţii creştine. xistă şi $ aluturi sfinte %, dintre care am ales pentru începerea stud studie ieri riii princi principii piilor lor sfinte sfinte,, unu unull dintre dintre salutu saluturil rilee epist epistol olare* are* $ Harul şi pacea să vă fie înmulţite prin
cunoaşterea cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos! % &) 3etru (*)+
3rin studierea principiilor sfinte, nu doar al celor amintite în prefaţă sau prezentate în acest studiu, înţelegem că :iblia este o comoară nesecată, după cum a declarat un om care a gustat din mierea fagurului divin* $ăd că tot ce este desăvârşit are marini" poruncile #ale însă sunt fără marini. $ât de mult iubesc %eea #a! #oată ziua mă ândesc la ea. &oruncile #ale mă fac mai înţelept decât vră'maşii mei, căci totdeauna le am cu mine. (unt mai învăţat decât toţi învăţătorii mei, căci mă ândesc la învăţăturile #ale. )m mai multă pricepere decât bătrânii, căci păzesc poruncile #ale. *mi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc $uvântul #ău. +u mă depărtez de leile #ale, #ale, căci #u mă înveţi. $e dulci sunt cuvintele #ale #ale pentru cerul urii mele! ai dulci decât mierea în ura mea! % &3salmul ((;*;<8(=-+
bine” &'omani ()*)(+ „ Biruieşte răul prin bine” INTRODUCERE 1. Alternanţa şi lupta dintre bine şi rău provine de la consumul protopărinţilor noştri din pomul cunoştinţei binelui şi răului &>eneza )*;, (?9 -*(8<+
. @mul trăieşte sub această dublă provocare, fiecare av"nd efectele ei imediate şi veşnice &>eneza *?9 Deuteronom -=*(, (;+
I. PRE!ENTARE A. "nfr#n$erea "nf r#n$erea păcătos%l%i păcătos %l%i &3roverbe )*)=+ 1. @ameni cărora le place să facă răul &saia *)=9 Bica -*(89 3salmul )*-+ . @ameni care doresc binele, dar fac răul &'omani ?*(68)(+ din obişnuinţă sau supărare &eremia *))9 (-*)-9 3salmul -?*6+
&. E'plicaţia ră%l%i 1. #ei ce fac răul sunt influenţaţi sau posedaţi de un duh rău &( 2amuel (<*(9 3salmul (-*(=+ . #el rău acţionează şi se 4ustifică după $legea talionului% &>eneza )(*)-9 Cudecătorii (*-9 Luca <*--+ C. (eto)e )e *nfr#n$ere a ră%l%i 1. Acceptarea educaţiei sfinte învăţarea binelui umplerea inimii cu bunătate &3salmul (*(9 saia (*(?9 Amos *(8(+
. Dob"ndirea noii naturi, divine rodul pomului binelui &ov )6*)69 3roverbe 6*(-9 Batei ?*(?8(69 ()*-+ +. 'ezistenţa la ispite acţion"nd după modelul şi puterea divină c"nd răul este îngăduit &ov (*(9 )*(=9 3roverbe )=*))9 /it -*(8, 69 acov (*()9 ( 3etru -*;8(9 - oan ((+
. niţiativa unor acţiuni concrete 8 $4ertfele binelui% &vrei (-*(<9 ( 2amuel )*;8(;9 3roverbe (6*))9 -(*()9 eremia );*?9 >alateni <*;8(=+
-. 0acerea binelui ca $pentru Dumnezeu%. Dumnezeu%. De rău &răi+ se ocupă l &3salmul &3salmul ;?*(=9 'omani ()*(?8)(+ ()*(?8)(+ II. EE(P/E bun” &3salmul ;*(?+ A. D%0nee% 2 „cel prea bun” 1. :inele divin a realizat m"ntuirea omenirii, recuper"nd lumea afectată de păcat &>eneza (*-(9 Deuteronom )6*((9 'omani *68;+
. #unoaşterea lui Dumnezeu şi a modelului m odelului 2ău &Bica <*9 3salmul (=-*), (?+ &. 3finţii 4ec5i%l%i 6i No%l%i Testa0ent 1. osif o bunătate revărsată peste toţi &>eneza -?8=+ . 0ilimon bunătatea care iartă şi iubeşte &0ilimon (*8<, (8)(+
"NC7EIERE 1. 0ii atent să nu comiţi răul şi la fel de atent să nu omiţi bineleE &( /esaloniceni *(9 acov *(?+ . 2tăruinţa în bine va aduce pentru veşnicie* slavă, cinste, pace &'omani )*?, (=+ INTRODUCERE 3rincipiul $ Biruieşte răul prin bine % este un sfat imperativ, imperativ, cu o istorie la fel de veche ca istoria omului.
Alternanţa *ntre 8ine 6i ră% pro9ine )e la cons%0%l protopărinţilor no6tri A)a0 6i E9a )in po0%l con6tinţei 8inel%i 6i ră%l%i. $ Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare şi pomul vieţii în mi'locul rădinii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. &>eneza
)*;+ Apoi a zis omului* $ dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri nereşit % &>eneza )*(?+. 5n 4urul acestui pom apare şarpele care i8a abordat în mod
ispititor pe cei doi şi i8a provocat să măn"nce din el &>eneza -*(8<+. De atunci, pe păm"nt, binele şi răul sunt într8o continuă luptă. Alte religii spun că originea binelui şi răului este din veşnicie şi ele trebuie să fie într8un echilibru. 7oi ştim însă că răul este temporar şi doar binele este veşnic. De aceea vrem să ne şi luptăm, să fim biruitori ai răului răului prin bine.
O0%l trăie6te s%8 această )%8lă pro9ocare: la ră% prin )ia9ol%l 6i l%0ea păcătoasă 6i respecti9 la 8ine prin D%0nee% 6i toţi cei care 9or 8inele 6i se l%ptă pentr% el. :inele şi răul au efecte imediate, dar şi efecte veşnice. ată ce i8a zis Dumnezeu lui #ain* $ +u-i aşa Dacă faci bine, vei fi bine primit/ dar dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă/ dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti % &>eneza *?+. Dar, nu este uşor
să faci binele, căci trebuie să ţii răul sub control, să rezişti în faţa presiunii lui. De aceea, măcar că oamenii ştiu efectele binelui şi ale răului, nu este uşoară $ lupta cea bună %. ată un exemplu* exemplu* 5n cazul fumătoril fumătorilor or,, deşi pe panourile publicitare şi pe pachetele de ţigări, sunt inscrisuri foarte clare care arată că tutunul dăunează grav sănătăţii, cei mai mulţi dintre ei nu rezistă provocării şi continuă să8şi cheltuie banii şi să8şi grăbească moartea, dovadă că provocarea răului este aproape irezistibilă la unii. /otuşi răm"ne valabil ceea ce Dumnezeu a spus poporului srael* $ Iată, îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul % &Deuteronom -=*(+. $ Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. )lee viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta. % &Deuteronom -=*(;+ ată ce combinaţie frumoasă* viaţa şi binele, moartea m oartea
şi răul. :inecuv"ntarea aduce şi păstrează viaţa, iar răul, prin blestem, aduce moartea.
I. PRE!ENTARE A. "nfr#n$erea păcătos%l%i !aideţi să observăm cu atenţie în 2cripturi şi să privim sinceri la realitatea din viaţa noastră şi a
oamenilor în general, de ce slăbiciunea umană, în faţa răului, este at"t de accentuată. De ce oamenii fac răul p"nă acolo înc"t, spune cartea clesiastul, că păcătosul face răul şi stăruieşte de o sută de ori în elF #um putem să biruim răul prin bineF Asistăm la ceea ce am numit $ *nfr#n$erea păcătos%l%i%. @mul este dobor"t de rău, $căci cel ce face răul n-are nici un viitor şi lumina celor răi se stine % &3roverbe )*)=+. @amenii răi nu au viitor şi pentru ei nu este rezervată lumina vieţii, de aceea trebuie să ne g"ndim foarte serios la modul de abordare a acestui conflict spiritual. 2unt unii oameni care fac răul din plăcere, pentru că au a4uns extrem de răi şi s8au lăsat prinşi în mre4ele răului. Despre ei scrie în saia *)=* $ ai de cei ce numesc răul bine şi binele rău, care spun că întunericul este lumină şi lumina întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceaţă şi dulceaţa în loc de amărăciune! % xistă
oameni care au inversat valorile şi în mod făţiş proclamă răul în locul binelui. Aceeaşi realitate vinovată o 0)scultaţi, căpetenii ale lui Iacov constată şi o condamnă Domnul şi prin alţi profeţi ai acelei generaţii* $ )m zis" 0)scultaţi, şi mai mari ai casei lui Israel! +u este datoria datoria voastră să cunoaşteţi cunoaşteţi dreptatea dreptatea 1i totuşi voi urâţi binele binele şi iubiţi răul, le 'upuiţi pielea şi carnea de pe oase! După ce au mâncat carnea poporului eu, după ce-i 'upoaie pielea şi-i sfărâmă oasele/ îl fac bucăţi, ca ceea ce fierbe într-o oală, ca şi carnea dintr-un cazan, apoi striă către Domnul. Dar 2l nu le răspunde, ci *şi ascunde 3aţa de ei în vremea aceea, pentru că au făcut fapte rele.4
&Bica -*(8+ ată că, deşi trăiau în această ipostază păcătoasă, pretindeau ca Dumnezeu să8i asculte. Aici este
para)o'%l: faci ră%l 6i apoi apelei la cel care este &inele cer#n)%2I să te ferească )e ră% ;nenorocire< 6i să2 ţi facă 8ine. Aceleaşi stări păcătoase şi motive ale comiterii răului, sunt prezentate prin alt profet* $ $ăci poporul eu este nebun, nu ă cunoaşte/ sunt nişte copii fără minte şi lipsiţi de pricepere/ pricepere/ sunt meşteri să facă răul, dar nu ştiu să facă binele. % &eremia *))+ Deci unii oameni au pierdut dorinţa pentru bine şi s8au obişnuit să &oate un facă răul, fază din care schimbarea în bine este greu de realizat, de unde în întrebările aceluiaşi profet* ,, &oate etiopian să-şi sc5imbe pielea, sau un pardos să-şi sc5imbe petele #ot aşa, aţi putea voi să faceţi binele, voi, care sunteţi deprinşi să faceţi răul % &eremia (-*)-+
2ă admitem că nu avem în adunare oameni at"t de răi, dar există mulţi credincioşi, care vor să facă binele, dar din nefericire, fac răul. 3entru ei scrie 3avel în 'omani ?*(68)(, prezent"nd lupta aceasta care este at"t de acerbă în fiinţa umană* $ 1tiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac. $ăci binele, pe care vreau să-l fac, nu-l fac, iată ce fac! 1i dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine. 6ăsesc dar în mine leea aceasta" când vreau să fac binele, răul este lipit de mine.% Deci, în primul r"nd, oamenii nu fac binele pentru că natura umană este coruptă, fiindcă toţi suntem
născuţi din săm"nţa lui Adam şi a vei, care s8au hrănit din pomul cunoştinţei binelui şi răului. 3entru omul păcătos sunt multe situaţii de provocare la rău, de aceea îndemnul* $ %asă mânia, părăseşte iuţimea/ nu te supăra, căci supărarea supărarea duce numai la rău. % &3salmul -?*6+ Deci nu trebuie să răm"ne pasivi şi să privim cu
fatalism la această realitate, căci de aceea, spune apostolul 3avel, că în minte a primit o altă lege care îi sugerează binele. Gom Gom vedea că există posibilităţi prin care răul poate fi biruit prin bine, at"t în cazul celor dedaţi la rău, c"t şi a celor ce nu şi8au pierdut dorinţa pentru bine dar sunt neputincioşi în faţa acestei provocări.
&. E'plicaţia ră%l%i Ce se *nt#0plă )e fapt c#n) oa0enii fac ră%l= C5iar at#t este )e sla8ă nat%ra pe care noi o )o8#n) )o8#n)i0 i0 $eneti $eneticc )e la ;proto ;proto
facă răul din ce în ce mai demonic. 2ă nu vă pară ciudat sau incorect finalul versetului* ,, du5 rău care venea de la Domnul %. %. ra un duh rău îngăduit de Dumnezeu datorită neascultării, pentru că neascultarea este tot at"t de
vinovată ca şi închinarea la idoli. Deci neascultarea lui 2aul, a fost echivalentă cu refuzul de a mai sta sub autoritatea lui Dumnezeu şi cu dorinţa de a slu4i lui 2atan. 5n acest context spiritual trebuie să apelăm la Dumnezeu cu rugăciune* $ *nvaţă-mă să fac voia #a, căci #u eşti Dumnezeul meu. Du5ul #ău cel bun să mă călăuzească pe calea cea dreaptă! % &3salmul (-*(=+ u, de mulţi ani mi8am ales acest verset şi8l repet în mod
regulat, ca dorinţă, înaintea Domnului. 3entru ca omul să fie înşelat, diavolul creează de regulă, impresia şi starea de fapt că altul a păcătuit înt"i şi cel în cauză este în legitimitate legitimitate să se apere de rău, asemeni lui 2amson, 2amson, care se scuza în acţiunile acţiunile sale, cu $legea talionului%, dinte pentru dinte, ochi pentru ochi. $2 amson le-a zis" 0De data aceasta nu voi fi vinovat faţă de filisteni, dacă le voi face rău4 % &Cudecătorii (*-+. Dumnezeu, c"nd a dat legile pe muntele 2inai şi a prescris
reguli prin care se pedepsea răul cu rău, a avut în vedere ca 4udecătorii să folosească metoda aceasta pentru ca oamenii să vadă efectele păcatului şi să guste starea de durere cauzată de rău, dar numai l are drept să se răzbune şi să 4udece, c"nd se va termina vremea m"ntuirii şi îndurarea 2a. De aceea, să fim cu luare aminte la cuvintele Domnului, pentru a observa distincţia dintre principiile credincioşilor şi ale celor de afară* $ Dacă faceţi bine celor ce vă fac fac bine, ce răsplată vi se cuvine cuvine 1i păcătoşii păcătoşii fac aşa. % &Luca <*--+
C. (eto)e )e *nfr#n$ere a ră%l%i $um să procedăm să înfrânem răul 1n mod special de a înfr"nge răul care ţi se face prin bine, este să
ai iniţiativa binelui, chiar fără speranţa unei răsplătiri ulterioare din partea oamenilor. 3entru aceasta, acceptă
e)%caţia sf#ntă, *n9aţă 8inele, %0ple2ţi ini0a )e 8%nătate> Dacă sunt oameni care se trudesc să înveţe pe alţii să facă răul, ca în terorism, un fenomen din ce în ce mai frecvent pe plan mondial, cu at"t mai mult trebuie să ne silim, cei ce cunoaştem pe Dumnezeu, să învăţăm să facem binele. ată ce scrie pe această temă în 3salmul (*(* $ 3erice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi şi nu se aşează pe scaunul celor bat'ocoritori! bat'ocoritori! % Dacă stai în prea4ma unor oameni care îţi dau idei rele, să ştii că vei fi influenţat şi
a4ungi să faci răul. At"t copiii c"t şi tinerii care sunt în perioada de învăţare, au fost surprinşi făc"nd crime sau
alte păcate imorale, pentru că le8au vizionat sau au citit despre ele. Aşadar, nu lua parte la $ore% în care diferiţi dascăli sau colegi te provoacă la rău, ci dimpotrivă, du8te la $şcoala sf"ntă%E /ratamentul de la începutul cărţii saia este dat oamenilor pe care Dumnezeu îi considera bolnavi $ din talpi până-n creştet % şi care pot fi recuperaţi, căci $tot învăţul îşi are şi dezvăţul%. $ *nvăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă! % &saia (*(?+ 7u există altă
variantă de biruinţă asupra răului, dec"t să ne interesăm şi să întrebăm cum să facem binele. 5n primă fază binele trebuie să fie realizat în teorie, apoi în practică. 5n Amos *(8(, avem un sfat asemănător* ,, $ăutaţi binele şi nu răul, ca să trăiţi şi ca astfel, Domnul, Dumnezeul oştirilor, să fie cu voi, cum spuneţi voi! 7râţi răul şi iubiţi binele, faceţi să domnească dreptatea la poarta cetăţii/ şi poate că Domnul, Dumnezeul oştirilor, va avea milă de rămăşiţele lui Iosif. % Doamne a4ută8neE
3rin învăţarea binelui, acumulăm informaţii la nivelul minţii, prin care putem să dob"ndim o nouă g"ndire, specifică altei naturi, pentru că oamenii fac răul datorită faptului că sunt născuţi din Adam, Adam, într8o natură păcătoasă şi trebuie ca prin Duhul să regenerăm în !ristos, cel de8al doilea Adam şi astfel să devenim un pom al binelui în care nu mai sunt fructele răului. $ 8orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. &omul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. % &Batei ?*(?8(6+.Deci roada este
dată de natură. Dacă se sc5i08ă 0ai *nt#i nat%ra, 8inele se )e9oltă 6i se a?%n$e la ro)ire@ 0ai *nt#i s%nt
floricele )e 8ine, prin c%9inte 6i )orinţe, apoi apar fr%ctele care 9or a?%n$e la coacere, tot fel%l )e fapte 8%ne 8%ne.. Aceeaşi idee este prezentată în altă comparaţie, în Batei ()*-* $ 9mul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui/ dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. % #el ce a fost la sfatul
celor răi şi s8a alimentat alimentat de acolo, nu poate da dec"t dec"t din ceea ce a asimilat. Deci trebuie trebuie să a4ungem să facem binele prin acumularea de noi resusrse, dintr8o natura duhovnicească şi nu artificial. ste adevărat că doar după transformarea de la venirea Domnului, vom face binele fără să mai simţim nicio tendinţă de rău, dar dacă trăim prin Duhul, putem să avem avem biruinţă asupra răului. răului. Avem suficiente exemple de sfinţi care au biruit răul. Despre ov este scris că $ 8se abătea de la rău % &ov (*(+, ceea ce înseamnă că era provocat să facă rău, dar el învingea acele ispite. l a rezistat şi c"nd răul a izbit în casa şi în trupul lui într8un mod neobişnuit, căci a recunoscut autoritatea divină, care permite pe acest păm"nt provocările diavolului, diavolului, numit în 2cripturi $cel rău%. l a zis soţiei sale* ,,H 0$e! primim de la Dumnezeu binele şi să nu primim şi răul4 % &ov )*(=+ 5n asemenea situaţii, acov ne dă ca exemplu pe ov şi ne îndeamnă
să stăm tari în faţa răului. $ 3erice de cel ce rabdă ispita. $ăci după ce a fost ăsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făăduit-o Dumnezeu celor ce-% iubesc. % &acov (*()+ ste aceeaşi corelaţie prezentată în Deuteronom
-=, unde binele este legat de viaţă, motiv"nd pe cel ce a înţeles principiul studiat* ă 8inele c#n) 9ine ispita
ră%l%i 6i 9ei )o8#n)i c%n%na 9ieţii. Apostolul 3etru ne dă şi el un sfat practic de a rezista ispitei ispitei răului în familie, c"nd soţul sau soţia spune întoarceţi rău pentru rău, nici ocară pentru pentru ocară/ o vorbă rea, sau în societate societate c"nd cineva ne face un rău* $ +u întoarceţi dimpotrivă, binecuvântaţi, căci la aceasta aţi fost c5emaţi" să moşteniţi binecuvântarea. $ăci cine iubeşte viaţa şi vrea să vadă zile bune, să-şi înfrâneze limba de la rău şi buzele de la cuvinte înşelătoare. înşelătoare. (ă se depărteze de
rău şi să facă binele, să caute pacea şi s-o urmărească. $ăci oc5ii Domnului sunt peste cei nepri5ăniţi şi urec5ile %ui iau aminte la ruăciunile lor. Dar 3aţa Domnului este împotriva celor ce fac răul. 1i cine vă va face rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine. $5iar dacă aveţi de suferit pentru nepri5ănire, ferice de voi! +-aveţi nici o teamă de ei şi nu vă tulburaţi! tulburaţi! % &( 3etru -*;8(+ 7imeni să nu ne oprească din facerea binelui, nici &reaiubitule &scria oan lui >aiu+, nu urma răul, ci binele . $ine face chiar atunci c"nd răul ne încon4oarăE $ &reaiubitule binele, este din Dumnezeu &iată cum ne putem verifica statutul nostru de copii ai lui Dumnezeu+* cine face răul, n-a văzut pe Dumnezeu &şi pot continua să afirm, fără să greşesc* nici n8o să8L vadă.% &- oan (*((+
Dar, ca să poţi face 8inele c#n) ţi se face ră%l, tre8%ie să te sacrifici, căci 8inefacerea este o ?ertfă &vrei (-*(<+. @rice binefacere este o 4ertfă, dar, să faci o binefacere unei persoane care ţi8a făcut rău este o 4ertfă desăv"rşită. Aici este superlativul vieţii. 2ă luăm un exemplu specific deopotrivă vieţii de familie şi 0De ce asculţi tu de problemelor sociale şi politice, politice, cazul conflictului conflictului dintre 2aul şi David* $ David a zis lui (aul" 0De vorbele oamenilor care zic" 0David îţi vrea răul4 ezi ezi acum cu oc5ii tăi că Domnul te dăduse astăzi în mâinile mele în peşteră. 9amenii mei mă îndemnau să te omor/ dar te-am cruţat şi am zis" 0+u voi pune mâna pe domnul meu, căci este unsul Domnului4... :ăul de la cei răi vine, zice vec5ea zicală. De aceea eu nu voi pune mâna pe tine... &văz"nd atitudinea aceasta binevoitoare, 2aul+ a zis lui David" 0#u eşti mai bun decât mine/ căci tu mi-ai făcut bine, iar eu ţi-am făcut rău.4 % & &( 2amuel )*;8(?+ De ce acest comportament at"t de contrastantF
5n ( 2amuel (< este scris că peste David venise Duhul Domnului, iar peste 2aul, venise un duh rău, deci fiecare se alimenta din duhul care8l stăp"nea. 2ă luăm aminte la aprecierea înţeleptului, c"nd face referire la soţie bună, fapt valabil şi pentru un soţ bun* $$ine ăseşte o nevastă bună, ăseşte fericirea/ este un 5ar pe care-l capătă de la Domnul. % &3roverbe (6*))+ 5n ce constă fericirea aceastaF aceastaF 'ăspunsul este dat în 3roverbe 3roverbe -(*() 8 $ 2a îi face bine şi nu rău, în toate zilele vieţii sale. % Dar aceasta înseamnă că celălalt i8a făcut numai bineF 7u întotdeauna şi nu toţi procedează
aşa. #hiar dacă partenerul îţi face rău, fă8i binele, dovedeşte că nu va părăsit Duhul lui Dumnezeu deodată pe am"ndoi şi nu cădeţi în ispită ca Adam şi va, într8o singură zi. 2ă reziste măcar unul, ca să8l poată ridica apoi pe celălalt, care va putea să8i spună, ca 2aul către ginerele lui, David* $ #u ai fost mai bun decât mine. ;3aceţi binele fără să vă temeţi de ceva recomanda apostolul 3etru chiar şi soţiilor care au soţi necredincioşi, arăt"nd
posibila convertire convertire a lor, ca urmare a biruinţei biruinţei binelui &( 3etru 3etru -*(8<+. Dacă în familie situaţiile de atac a răului sunt totuşi mai rare, în societate sunt mai frecvente. Bereu înt"lnim oameni care vor să ne facă rău, de aceea i8a învăţat Dumnezeu pe evrei şi în locurile de deportare* $7rmăriţi binele cetăţii... % &eremia );*?+. Gom lupta pentru acest idealF 5n >alateni <8;8(=, ne sunt prezentate c"teva trepte, să putem urca mai uşor, uşor, pentru a a4unge la stadiul acesta binecuv"ntat* binecuv"ntat* ,,(ă nu obosim în facerea binelui/ căci la vremea potrivită vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. )şa dar, dar, cât avem prile', să facem bine la toţi şi mai ales fraţilor în credinţă. % Aici textul se referă la binele făptuit în mod general, dar lupt"ndu8te
să faci bine în orice circumstanţe, vei a4unge la binele care trebuie să fie un răspuns la rău. 1n bine făcut unilteral te poate obosi mai mult ca un bine făcut cu regularitate unuia care este recunoscător, dar atunci se vede puterea binelui şi valoarea valoarea principiilor sfinte. sfinte.
ă 8inele ca pentr% D%0nee% 6i n% p%rta $ri?a ră%l%i, că )e ră% se oc%pă El> Aceasta este una din concluziiile care se impun, în textul biblic de referinţă a acestui principiu &'omani ()+* $ +u întoarceţi nimănui rău pentru rău, urmăriţi ce este bine, înaintea tuturor oamenilor. Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii. &rea iubiţilor, nu vă răzbunaţi sinuri/ ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu/ căci este scris" 0:ăzbunarea este a ea/ 2u voi răsplăti4, zice Domnul. Dimpotrivă" Dimpotrivă" dacă îi este foame vră'maşului tău, dă-i să mănânce/ dacă-i este sete, dă-i să bea/ căci dacă vei face astfel, vei rămădi cărbuni aprinşi pe capul lui. % &'omani ()*(?8)=+ Adică nu recurge la rău, pentru a pedepsi răul, ci lăsă8l pe
Dumnezeu să acţioneze. 7u te g"ndi ce are în minte &răul+, ci g"ndeşte8te ce are în stomac &foame+. 7u te g"ndi la faptele lui care te8au lovit, g"ndeşte8te la picioarele lui, care sunt pe o cale rea şi îndreaptă8le pe calea cea bună. >"ndeşte8te la sufletul lui, care ar putea fi recuperat. Doamne, dă8ne încredinţarea practicării acestiu principiu sf"ntE /rebuie să fii interesat de bine şi să înveţi să8l faci. Dacă unui şef al tău, care ţi8a făcut rău, îi place ceva, oferă8i ceea ce doreşte, ca şi acel copilaş bine educat, care avea mămica în închisoare pentru credinţă şi n8a putut să8i dea un buchet de flori aşa cum obişnuia şi le8a dat ofiţerului care o arestase. Gei vedea că după ce8ai învăţat să faci binele, dob"ndeşti un comportament natural al binelui şi consideri că este corect să biruieşte răul prin bine, chiar în situaţii dificile.
II. EE(P/E bun” &3salmul ;*(?+ A. D%0nee% 2 „cel prea bun” Dumnezeu a creat un univers extraordinar de frumos &>eneza (*-(+ şi, dintr8odată ni l8a dat nouă, cel puţin păm"ntul, iar oamenii, la impulsurile diavolului, învăţ"nd răul, întin"ndu8ne cu păcatul, îl distrus sistematic. 2e luptă ecologiştii să8l ocrotească din punct de vedere fizic, pentru ca să nu fie afectat mediul încon4urător, încon4urător, dar s8au distrus relaţiile interumane şi prin filozofie, imaginea despre Dumnezeu. /otuşi /otuşi Dumnezeu a răspuns acestui rău prin a trimite binele, să biruiască răul prin bine, prin 4ertfa 2a m"ntuitoare, după cum este scris* $ Dar Dumnezeu *şi arată draostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi. Deci, cu atât mai mult acum, când suntem socotiţi nepri5ăniţi, prin sânele %ui, vom fi mântuiţi prin 2l de mânia lui Dumnezeu. % &'omani *68;+ 2lăvit să fie lE
3ă l%ă0 c%no6tinţă )e 0o)el%l l%i D%0nee% 6i să n% %ită0 8inefacerile /%i, oferite c5iar 6i celor ce fac ră%l. Deşi oamenii stăruiesc în rău, Dumnezeu îi încălzeşte şi îi luminează cu soarele 2ău, le vorbeşte, îi cheamă la viaţă şi fericire, iar binele suprem este m"ntuirea, care recuperează integral şi natura afectată de păcat Dumnezeu a luptat împotriva răului prin bine. 5n final va anihila, prin forţa puterii 2ale, răul care nu se lasă biruit prin bine. 2atan şi îngerii îngerii lui nu pot fi cuceriţi cuceriţi cu bunătate, dar oamenii pot pot fi c"ştigaţi pentru pentru Dumnezeu.
&. 3finţii 4ec5i%l%i 6i No%l%i Testa0ent
Iosif 2 o 8%nătate re9ărsată peste toţi osif, fiul lui acov este un exemplu pentru tineri* >eneza -?*(- 8 $ Israel a zis lui Iosif" 03raţii tăi pasc oile la (i5em! ino, ino, căci vreau să te trimet la ei4. 0Iată-mă, sunt ata4, a răspuns el. % osif a fost gata nu doar să
meargă la fraţii săi, ci a fost gata să suporte răul pe care i l8au făcut, deşi el nu le8a făcut niciun rău fraţilor săi. Acele rapoarte aduse tatălui său despre ei constituiau o gri4ă spre bine. Bai t"rziu, >eneza -;*< ni8l reprezintă pe mâinile lui Iosif tot ce avea şi n-avea altă ri'ă decât decât să mănânce osif în casa lui 3otifar. $ 2ipteanul a lăsat pe mâinile şi să bea. Dar Iosif era frumos la statură şi plăcut la c5ip. % ra el frumos, dar bunătatea este farmecul omului. întemniţaţii împăratului/ şi /otuşi 3otifar $ ) luat pe Iosif şi l-a aruncat în temniţă în locul unde erau înc5işi şi întemniţaţii astfel Iosif a stat acolo în temniţă. % &>eneza -;*)=+ osif a putut să spună* $ $ăci am fost luat cu sila din ţara evreilor şi c5iar aici n-am făcut nimic ca să fiu aruncat în temniţă. % &>eneza =*(+ :inele lui a fost răsplătit cu
răul, acasă, între fraţi şi în societate. 5nsă peste ani, ani, privind la osif, se poate observa observa cum arată un pom cu roade bune* $#ând au văzut fraţii lui Iosif că tatăl lor a murit, au zis" 0Dacă va prinde Iosif ură pe noi şi ne va întoarce tot răul, pe care i l-am făcut4 1i au trimes să-i spună lui Iosif" 0#atăl tău a dat porunca aceasta înainte de moarte" 0)şa să vorbiţi lui Iosif" 095! iartă neleiuirea fraţilor tăi şi păcatul lor, căci ţi-au făcut rău!4 Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău!4 Iosif a plâns când a auzit cuvintele acestea. 3raţii lui au veni şi s-au aruncat ei înşişi cu faţa la pământ înaintea lui şi i-au zis" 0(untem robii tăi4. Iosif le-a zis" 03iţi fără teamă/ căci sunt eu oare în locul lui Dumnezeu oi, nereşit, v-aţi ândit să-mi faceţi rău" dar Dumnezeu a sc5imbat sc5imbat răul în bine, ca să împlinească împlinească ceea ce se vede azi, azi, şi anume, să scape viaţa viaţa unui popor în mare număr. 3iţi dar fără teamă, căci eu vă voi 5răni, pe voi şi pe copiii voştri4. 1i i-a mânâiat şi le-a îmbărbătat inimile. % &>eneza =*(8)(+ 7ici o urmă de răutate nu s8a văzut la osif, ci doar o bunătate deplină,
căci osif avea Duhul lui Dumnezeu, avea în el un duh bun.
ili0on 2 8%nătatea care iartă 6i i%8e6te ată contextul cazului* 0ilimon avusese un sclav care8l păgubise 8 @nisim, dar care prin activitatea misionară a apostolului 3avel a a4uns să8L cunoască pe Dumnezeu. 3entru a repara relaţiile afectate, apostolul l8a trimis înapoi pe @nisim la 0ilimon, ocazie cu care i8a scris următoarele* $ 8pentru că am auzit despre credinţa pe care o ai în Domnul Domnul Isus şi draostea faţă faţă de toţi sfinţii. sfinţii. *l ro ca această părtăşie părtăşie a ta la credinţă credinţă să se arate prin fapte, care să dea la iveală tot binele ce se face între noi în Hristos. % &0ilimon (*8<+ @are s8ar putea scrie
c"teva cărţi sau epistole despre binele care se face între noi în !ristos după modelul lui DumnezeuF 3avel mai care mi-l faci, să nu fie silit, ci din bună scria* $ Dar n-am voit să fac nimic fără învoirea ta, pentru ca binele, pe care voie. &oate că el a fost despărţit de tine, pentru o vreme, tocmai ca să-l ai pentru veşnicie, dar nu ca pe un rob, ci mult mai pe sus decât pe un rob" ca pe un frate prea iubit, mai ales de mine şi cu atât mai mult de tine, fie în c5ip firesc, fie în Domnul! Dacă mă socoteşti dar ca prieten al tău, primeşte-l ca pe mine însumi. 1i dacă ţi-a adus vreo vătămare sau îţi este dator cu ceva, pune aceasta în socoteala mea. 2u, &avel, 0voi plăti4 < scriu cu
mâna mea < ca să nu-ţi zic că tu însuţi te datorezi mie. Da, frate, fă-mi binele acesta în Domnul şi înviorează-mi înviorează-mi inima în Hristos! =i-am scris bizuit pe ascultarea ta şi ştiu că vei face c5iar mai mult decât îţi zic. % &0ilimon
(*(8)(+ #omportament anticipat de 3avel, în noua dimensiune a relaţiilor frăţeşti, bazate pe dragoste, total diferită de ceea ce este în lume, arată fără echivoc posibilitatea biruinţei binelui asupra răului, odată cu dob"ndirea noii naturi duhovniceştie.
"NC7EIERE 2ă încheiem cu atenţionarea* $ ii atent, să n% faci ră%l 6i tot )e at#t )e atent să poţi face 8inele> %, întoarcă altuia rău pentru rău/ ci căutaţi potrivit cu sfatul apostolului* $ %uaţi seama ca nimeni să nu întoarcă întotdeauna să faceţi ce este bine atât între voi, cât şi faţă de toţi. % &( /esaloniceni *(+ 1neori, din neatenţie,
nu facem un bine şi după aceea ne pare rău. #u at"t mai mult, dacă ştie cineva să facă bine şi nu8l face, săv"rşeşte un păcat &acov *(?+. /ot făc"nd binele şi ur"nd răul, într8o zi vom vedea că stăruinţa în bine ne va aduce bucurie, pace şi fericirea fericirea eternă* eternă* $1i anume &Dumneze &Dumnezeu+, u+, va da viaţa veşnică celor ce, prin stăruinţa în bine, caută slava, cinstea şi nemurirea/ şi va da mânie şi urie celor ce, din du5 de âlceavă, se împotrivesc adevărului şi ascultă de neleiuire...(lavă, cinste şi pace va veni însă peste oricine face binele" întâi peste iudeu, apoi peste rec. %
&'omani )*?8(=+
duhul' ” &'omani ()*((+ „Fiţi plini de râvnă cu duhul'” INTRODUCERE 1. '"vna este entuziasmul şi pasiunea p"nă la gelozie pentru o cauză bună &acov *+ . Dimensiunea umană poate fi activată prin r"vnă &Batei )<*(+ I. PRE!ENTARE A. Orientări $re6ite 1. @cupaţii şi preocupări demonice &saia ?*()8(9 0apte (;*(;8)=, )6, -+ . 3asiuni lumeşti* materiale, culturale, sportive &) 3etru )*()8(9 ) /imotei *(=9 ( oan )*(9 0apte (?*)(9 )=*--+
+. 0ervoare religioasă tradiţională, legalistă sau mistică &'omani (=*(89 0apte )(*)=9 ))*-9 >alateni *(?+ . xistă oameni fără pasiuneF pasiuneF &osua (6*(89 3roverbe 3roverbe )<*(-8(<+ &. Orientări Orientă ri corecte co recte &feseni *(6+ 1. 0ii plin de r"vnă r "vnă şi pocăieşte8teE &Apocalipsa -*(;9 ) #orinteni ?*((+ ?*((+ . 0ii plin de r"vnă şi slu4eşte DomnuluiE &3salmul <;*;9 ((;*)=, (-;9 feseni <*(9 ( /imotei -*(8?+9 exemplul lui lisei &) 'egi )*), , <, ;8(=9 -*(9 (-*(8(?+
+. 0ii plin de r"vnă r "vnă în fapte buneE &/it )*(9 ) #orinteni 6*(<8(?, ))9 ( 3etru -*(+ C. R#9na B o )isciplină sti0%lati9ă &'omani ()*((+ 1. 3asiunile adevărate sunt unidirecţionale unidirecţionale &Batei <*)9 Luca (=*-;8)9 0ilipeni -*()8(+ . '"vna accentuează şi permanentizează activitatea prin Duhul &( #orinteni (*()8(-, -;8=+9 exemplul lui ehu ambiţia fără sfinţenie &) 'egi (=*(<, -(+
+. '"vna sf"ntă este o provocare bună pentru ceilalţi &) #orinteni 6*?869 ;*)9 0ilipeni (*()8(+ II. EE(P/E A. D%0nee% 8 r"vna desăv"rşită 1. Giaţa duhului are vigoare permanentă &saia ;*?9 -?*-)+ . '"vna conferă statornicie &imuabilitate+ şi perseverenţă în planuri &3salmul --*((9 --*((9 eremia -=*)+ &. 3finţii r"vna dob"ndită 1. lie 8 un proroc plin de r"vnă pentru Domnul şi pentru srael &( 'egi (?*(, )(9 (6*-<8=9 (6*-<8=9 (;*(=+ . 3avel 8 apostolul neobosit &>alateni &>alateni (*(9 0apte 0apte )(*)=9 0ilipeni 0ilipeni -*<9 ( #orinteni (*;8((9 (*;8((9 ) #orinteni (=*()8 (=*()8 (<9 ((*), ))8)?+
"NC7EIERE
1. '"vna produce cantitate şi calitate &vrei <*;8()+ . @amenii cu r"vnă sunt aleşi de Dumnezeu în lucrare &7umeri )*?8(-+ INTRODUCERE 5n dorinIa trăirii unei vieţi plăcute Domnului, vom aborda principiul sf"nt* $ Fiţi plini de râvnă cu
duhul %. %. R#9na este o pasi%ne ar)entă, ent%ias0%l )e2a face tot%l c% toată ini0a , p"nă într8acolo înc"t să fii marcat de gelozie, evident pentru o cauză bună. Duhul lui Dumnezeu are această caracteristică şi, prin prezenţa 2a în noi, ne8o va conferi şi nouă. $ $redeţi că deeaba vorbeşte (criptura Du5ul, pe care %-a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu elozie pentru (ine. % &acov *+
#a oame oameni ni,, cu Du Duhu hull lui lui Du Dumn mnez ezeu eu în noi, noi, ne acti activă văm m perm perman anen entt şi capa capaci cita tate teaa noas noastr trăă este este supradimensionată faţă de limitele noastre naturale9 r"vna Duhului ne ţine în permanenţă în picioare, în poziţie de luptă, sau la muncă, în vigoare şi veghere. '"vna nu ne lasă să lenevim şi să aţipim. Domnul sus spunea celor trei ucenici pe care i8a luat împreună cu 2ine în >hetsimani* $ e5eaţi şi ruaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită/ du5ul, în adevăr, este plin de râvnă, dar carnea este neputincioasă. % &Batei )<*+ Astfel, noi abordăm
acest principiu $0iţi plini de r"vnă% nu doar în dimensiunea noastră fizică, ci în dimensiunea noastră spirituală. $0iţi plini de r"vnă c% )%5%l%.
I. PRE!ENTARE A. Orientări $re6ite "n %ni9ers n% e'istă n%0ai )%5%ri 8%ne ci i )%5%ri rele, )e aceea oa0enii pot să ai8ă r#9nă i pentr% l%cr%ri rele. xistă multe orientări greşite şi pasiuni păcătoase. Astfel, unii au preocupări demonice şi se observă că acolo unde este un duh rău, în cazul unui vră4itor, de exemplu, omul acela desfăşoară activităţi de o capacitate ieşită din comun, pentru că şi duhurile rele au r"vnă pentru cauza lor. 7u găsim nicăieri în 2criptură că diavolul Ji slu4itorii slu4itorii săi ar fi obosit şi nu mai au pasiune să facă rele, ci sunt în permanenţă activi. 5n 0apte (;*(;8 )= avem prezentaţi nişte vră4itori în momentul pocăinţei lor* $ 1i unii din cei ce făcuseră vră'itorii, şi-au adus cărţile şi le-au ars, înaintea tuturor" preţul lor s-a socotit la cincizeci de mii de arinţi. $u atâta putere se răspândea şi se întărea $uvântul Domnului. % i n8au avut doar o simplă broşură, ci o bibliotecă întreagă. ată ce
s8a înt"mplat în continuare, în 0ilipi, c"nd duhurile de idolatrie &căci noi ştim că în spatele unui idol stă un duh, un demon+, i8au activat pe argintar şi pe meJterii lui. $ $uvintele acestea i-au umplut de mânie şi au început să strie" 0are este Diana efesenilor!4 &0apte (;*)6+ Dar c"nd l8au cunoscut &pe unul din colaboratorii lui
3avel+ că este iudeu, au strigat toţi într8un glas, timp de aproape două ceasuri* $ are este Diana efesenilor! % &0apte (;*-+. 2criptura ne prezintă, spre avertizare, avertizare, informaţii despre domeniile domeniile oculte, în care oamenii s8au lansat adesea inconştienţi şi demonii respectivi îi stăp"nesc cu autoritate, forţ"ndu8i să $muncească% în mod
excesiv pentru stăp"nul lor 8 2atan. 7oi cunoaştem experienţe de genul acesta în plan pozitiv, pozitiv, c"nd stăm două ore în rugăciune, lăudăm pe Domnul Ji ne umplem într8o măsură mai mare de Duh.
E'istă )i9erse pasi%ni pentr% l%cr%ri )in l%0ea aceasta, )ar să n% %ită0 că )ia9ol%l controleaă ca stăp#nitor siste0ele insta%rate pe pă0#nt . Astfel, înt"lnim oameni care sunt total pasionaţi de sport, scop pentru care sunt în stare să8şi piardă sănătatea. Alţii sunt pasionaţi de filme, în timp ce altora le place dansul şi muzica populară înc"t îJi petrec timpul liber cu aceste activităţi. xistă multiple distracIii lumeşti, de exemplu în 2pania, serbările cu toreadori se organizează aproape în fiecare localitate, deJi sunt condamnaţi pentru unele practici, de organizaţii ce luptă protecIia animalelor. animalelor. 5n zilele respective se amena4ează spaţii în interiorul localităţilor şi aproape toată lumea participă la eveniment9 unii ies în faţa taurilor pe stradă Ji îi întăr"tă într8o procesiune în care uneori mor oameni. 2pectacolele crude au loc şi în arene, unde toreadorii, cu săgeţi îi doboară pe tauri. 1nii oameni au preocupări excesive pentru muncă Ji nu mai văd altceva dec"t efort şi realizări economice. @ pasiune filozofică şi retorică greu de egalat avem prezentată în 0apte (?*)( 8 $ $ăci toţi atenienii şi străinii, care stăteau în )tena, nu-şi petreceau petreceau vremea cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou.%
5n 0apte )=*-- este prezentat apostolul 3avel, care a declarat că în timpul slu4irii lui, nu a avut nici o arintul, nici la aurul, aurul, nici r"vnă pentru cele lumeşti şi în mod special pentru cele materiale* $ +-am râvnit nici la arintul, la 5ainele cuiva %, deşi un altul din echipa lui, Dima &) /imotei *(=+, a părăsit calea sf"ntă din dragoste pentru
lume. Auzim adesea pe unii din cei care se convertesc, declar"nd c"t de mult au iubit lucrurile din lumea aceasta, de aceea şi apelul apostolului* $ +u iubiţi lumea, nici lucrurile din lume .. .% &( oan )*(+ /endinţa privirii spre lume, prin prisma pasiunilor din ea, este aparent o formă umană, dar tot cu o tentă demonică, pentru că ne activează spiritul. @mul pune suflet în aceste lucruri, căci nu ies realizări de excepţie, dacă nu se contopeşte spiritul cu materia şi întreaga viaţă este pusă pe altar pentru un ideal.
E'istă orientări $re6ite c5iar i *n plan reli$ios . 2unt unii oameni care au r"vnă pentru biserica lor, sau pentru o organizaţie, chiar dacă nu8i bună. ată ce spunea apostolul 3avel despre evrei în 'omani (=*(8 3raţilor, dorinţa inimii mele şi ruăciunea mea către Dumnezeu pentru israeliţi, este să fie mântuiţi. %e 8 ,, 3raţilor, mărtur mărturise isesc sc că ei au râvnă râvnă pentru pentru Dumnez Dumnezeu, eu, dar fără fără pricep priceper ere" e" pentru pentru că, că, întruc întrucât ât n-au n-au cunosc cunoscut ut nepri5ănirea, pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o nepri5ănire a lor înşişi şi nu s-au supus astfel nepri5ănirii, pe care o dă Dumnezeu. % 3avel scrie chiar despre el în 0apte ))*- 8 $ 2u sunt iudeu, născut în #arsul $iliciei/ dar am fost crescut în cetatea aceasta, am învăţat la picioarele lui 6amaliel să cunosc cu deamănuntul %eea părinţilor noştri şi am fost tot atât de plin de râvnă pentru Dumnezeu, cum sunteţi şi voi toţi azi. % l ştia ce r"vnă aveau iudeii, p"nă acolo că erau gata să8l omoare, cum făcuse şi el la r"ndul lui, prins în
aceeaşi lucrare nechibzuită. udeii luptau împotriva lui 3avel şi, implicit, împotriva lui Dumnezeu, care făcea prin el lucrarea 2a, dar apostolul a zis* $ +u cu ând bun sunt plini de râvnă ei pentru voi, ci vor să vă dezlipească de noi, ca să fiţi plini de râvnă faţă de ei. % &>alateni *(?+ Domnul sus a prevenit pe ucenici c"nd a
spus că unii vor omorî pe sfinIi şi vor crede că prin aceasta aduc o 4ertfă lui Dumnezeu. xistă în istoria :isericii multe astfel de exemple, cum şi în vremea noastră unii care sunt foarte zeloşi pentru cauza penticostală, alIii
pentru cea baptistă sau ortodoxă şi sunt gata să facă orice să8şi dovedească r"vna pentru organizaţia lor şi uneori nu cu un g"nd bun Ji curat.
E'istă i oa0eni fără r#9nă i fără pasi%ne= 7u am un răspuns complet la această întrebare, dar totuşi, sunt unii oameni leneşi Ji apatici, la care nu găseşti aproape nimic care să le placă. AceJtia sunt asemeni unor copii cărora nu le place nici matematica, nici disciplinele filologice, nici chiar educaţia fizică sau muzica. /otuşi, se înt"mplă să aibă o pasiune, dar poate fi ascunsă. 2ă observăm un caz din osua (6*-8, un moment din istoria evreilor, imediat după ocuparea #anaanului. $ Iosua a zis copiilor lui Israel" 0&ână când vă veţi lenevi să mereţi să luaţi în stăpânire ţara pe care v-a dat-o Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri )leeţi trei trei bărbaţi de fiecare fiecare seminţie şi-i voi porni. (ă se scoale, să străbată ţara, să facă un plan în vederea vederea împărţelii şi să se întoarcă întoarcă la mine.4 % AIi a4uns a4uns în ea şi vă este greu să o împărţiţi administrativ administrativ,, să intraţi efectiv în posesia eiF 5n
cartea 3roverbe )<*(-8(< sunt prezentaţi leneşii, fără nici o pasiune* $ %eneşul zice" 0)fară este un leu, pe uliţe este un leu4! $um se învârteşte uşa pe ţâţânile ei, aşa se învârteşte leneşul în patul lui. %eneşul îşi vâră mâna în blid şi-i vine reu s-o ducă iarăşi la ură. < %eneşul se crede mai înţelept decât şapte oameni care răspund cu 'udecată.% 3robabil are şi leneJul pasiune pentru încăpăţ"narea şi prostia lui, căci sunt Ji oameni care aleargă, dar
nu încotro trebuie să alerge, sau care umblă după nimicuri. 5nsă diavolul tot îi cercetează cu anumite preocupări păcătoase Ji pe leneJi. leneJi.
&. Orientări corecte 3ă o8ser9ă0 )in 3cript%ri ce preoc%pări sfinte ne reco0an)ă D%0nee% . Pentr% ce s%nte0 *n)e0naţi să fi0 plini )e r#9nă= 5n Apocalipsa Apocalipsa -*(; se dă un sfat pentru o :iserică în staţionare staţionare spirituală, sau chiar în regres* $ 2u mustru şi pedepsesc pe toţi aceia, pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă dar şi p#căieşte-te' % 1n om păcătos nu are şanse să se pocăiască dec"t dacă o va face din toată inima Ji cu toată silinţa. 2criptura compară drumul nostru spre 5mpărăţia lui Dumnezeu cu o alergare, la care vor fi încununaţi cu succes, numai cei ce nu încetinesc ritmul. #orintenii sunt un exemplu de credincioşi care s8au înpotmolit la un moment dat, dar apoi au reintrat în ritmul r"vnei necesare finalizării cu bine a cursei cereşti* $ $ăci uite, tocmai întristarea aceasta a voastră după voia lui Dumnezeu, ce frământare a trezit în voi! 1i ce cuvinte de dezvinovăţire! $e mânie! $e frică! $e dorinţă aprinsă! $e râvnă! $e pedeapsă! *n toate voi aţi arătat că sunteţi curaţi în privinţa aceasta.% &) #orinteni ?*((+ #e înseamnă să te pocăieşti cu r"vnăF 2ă citeşti în :iblie, ca şi cum ai avea un
examen foarte important la teologie, să fii nelipsit de la adunare, stăruind în legătura frăţească, să te rogi de mai multe ori pe zi şi să te fereşti de orice alte activităţi lumeşti, ce te8ar putea atrage spre vechile pasiuni şi păcate.
Dacă a0 re%6it să ne eli8eră0 )e pasi%nile l%0e6ti, tre8%ie să fi0 plini )e r#9nă *n a sl%?i Do0n%l%i, pentr% că inacti9itatea este %n păcat, o stare peric%loasă *n ispitire. /oţi /oţi sfinţi au putut să spună* $$ăci râvna $asei tale mă mănâncă şi ocările celor ce #e ocărăsc pe #ine cad asupra mea. % &3salmul <;*;+ #ei trimişi să vestească vanghelia, trebuie să fie total dăruiţi acelei lucrări ,, având picioarele încălţate cu râvna 2van5eliei păcii % &feseni <*(+. Altfel ne vom $izbi% de fraţi care sunt trecuţi pe programarea pentru misiune
şi nu vor merge pentru că nu au r"vnă. #um ar fi a4uns vanghelia în alte ţări dacă nu ar fi fost oameni care au slu4it cu multe sacrificii* să înveţe o altă limbă, să suporte alte condiţii de climă, stări de sărăcie şi chiar persecuţie. şti pasionat, pasionat, te interesează ce se înt"mplă în adunarea taF Ai Ai o contribuţie la lucrarea sfintăF Aceasta nu înseamnă că ţii la o organizaţie, ci la Dumnezeu şi lucrarea Lui.
R#9na tre8%ie să fie o per0anenţă *n 9iaţa l%crătorilor . $ )devărat este cuvântul acesta" 0Dacă râvneşte cineva să fie episcop, doreşte un lucru bun.4 % &( /imotei -*(+ Dacă doreşte cineva să facă lucrarea lui
Dumnezeu Ji nu are r"vnă de la început, cum să c"rmuiască activităIile spirituale şi administrative cu r"vnăF Dacă şi8a pierdut8o pe parcurs, cum îşi va mai face lucrarea p"nă la sf"rşitul vieţiiF 2ă ne amintim de lisei, care a avut r"vnă imediat ce a preluat ştafeta de la lie şi a fost activ toată viaţa. La bătr"neţe, bolnav fiind, c"nd împăratul s8a dus să8l viziteze, profetul i8a zis* $ Ia un arc şi săeţi%. /"nărul împărat a tras de trei ori şi s8a oprit. #rebuia să loveşti de cinci sau şase ori" atunci ai fi bătut pe sirieni până i-ai lisei s8a m"niat pe el, zic"ndu8i* $ #rebuia fi nimicit.% l a ştiut că aceeaşi r"vnă slabă o va avea şi în organizarea războiului şi pe front, ceea ce s8a şi
dovedit. Doamne, ridică lucrători plini de r"vnăE 7u c"ntăreIi care c"ntă numai p"nă pe la -= de ani, nu proroci care au prorocit doar c"ndva, în tinereţe Ji nu predicatori care nu mai au r"vnă pentru cercetarea :ibliei şi pentru misiune 8 oameni care mor la 4umătate de viaIă Ji sunt îngropaIi la sf"rJit. 2ă fim dăruiţi toată viaIa Ji cu toată inima pentru lucrarea DomnuluiE AminE AminE
R#9na tre8%ie să c%prin)ă toate )o0eniile 9ieţii, să fi0 plini )e râvnă pentru fapte bune , căci* $ 2l (-a dat pe (ine însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere răscumpere din orice fărădelee şi să-1i curăţească un norod care care să fie al %ui, plin de râvnă pentru fapte bune. % &/it )*(+ 7u vei putea să ai o viaţă plină de fapte bune, dacă nu ai
r"vnă pentru ele. 2criptura spune c"nd e vorba de pace* $ $aută pacea >i aleară după ea %, la fel, dacă vrei să faci milostenie, te interesezi şi ce nu poţi face singur, te asociezi cu alţii, care au posibilităIi să a4ute acea lucrare. @ r"vnă cu duhul va avea ca rezultat şi fapte bune. AJa se confecIionează hainele de in subţire pentru Bireasa Domnului. ată exemplul unui frate activ în acest domeniu* ) #orinteni 6*(<8)) 8$ ulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus în inima lui #it aceeaşi râvnă pentru voi. $ăci el a primit îndemnul nostru/ ba încă, stăpânit de o râvnă arzătoare, arzătoare, a pornit de bună voie spre voi8)m trimes cu ei pe fratele nostru, a cărui râvnă am încercat-o de atâtea ori în multe împre'urări şi care, de data aceasta, arată mult mai multă râvnă, din pricina marii lui încrederi încrederi în voi. % /rebuie să n8ai linişte dacă nu faci un bine şi să fii preocupat într8un mod
intens şi permanent de astfel de lucruri, nu sporadic. #ine n8are r"vnă este stopat repede, dar pe cel ce o are nu8l poate opri nimic* $ 1i cine vă va face rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine $5iar dacă aveţi de suferit pentru nepri5ănire, nepri5ănire, ferice de de voi! 0+-aveţi nici o teamă teamă de ei şi nu vă tulburaţi!4 tulburaţi!4 % &( 3etru -*(-8(+
C. R#9na B o )isciplină sti0%lati9ă 3entru stimularea r"vnei, apostolul îndemna* $ (n sârguinţă, fiţi fără preget) Fiţi plini de râvnă cu
duhul) lu!iţi "#mnului) % &'omani ()*((+ @rice lucrare necesară şi cu at"t mai mult dacă este urgentă, să nu o am"năm pe m"ine. A nu pregeta înseamnă că nu e suficientă o anumită măsură de r"vnă, ci trebuie eliminată
orice formă de abandon sau pasivitate. Domnul să ne a4uteE Amin.
Pasi%nile a)e9ărate s%nt %ni)irecţionale: )acă faci %n l%cr% c% toată ini0a, n% 0ai este loc pentr% altce9a. 7imeni nu poate slu4i la doi stăp"ni, căci dacă iubeşte pe unul, din oficiu, îl urăşte pe celălalt &Batei <*)+. #"nd stau cu faţa spre miazănoapte sunt cu spatele spre miazăzi Ji nu pot să merg în două părţi. Domnul sus a văzut pe cele două surori ale ale lui Lazăr, căci aveau r"vnă, numai că r"vna lor în acea zi, era diferită* diferită* ;8 aria, care s-a aşezat 'os la picioarele Domnului Domnului şi asculta cuvintele %ui. arta era împărţită cu multă slu'ire, a venit repede la 2l şi I-a zis" 0Doamne, nu-=i pasă că sora mea m-a lăsat să slu'esc sinură ?i-i dar să-mi a'ute4. Drept răspuns, Isus i-a zis" 0arto, arto, pentru multe lucruri te înri'orezi şi te frămânţi tu, dar un sinur lucru trebuieşte. trebuieşte. aria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua.4 % &Luca (=*-;8(+ Baria avea
r"vnă în ceea ce făcea, căci dacă ar fi fost alta în situaţia ei, s8ar fi $simţit% la sesizarea Bartei şi nu ar mai fi aşteptat să8i spună Domnul să8şi schimbe prioritatea şi activitatea.
Dacă n% p%te0 să a9e0 )ec#t o sin$%ră pasi%ne a)e9ărată, at%nci să ale$e0 pasi%nea sf#ntă. Aceasta nu înseamnă să nu8ţi faci lucrul, în funcţie de activitatea profesională specifică, dar mai înt"i să fi interesat de cele sfinte. După ce ţi8ai spus rugăciunea, după ce ai citit din :iblie în fiecare dimineaţă, poIi să faci şi m"ncare, dar mai înt"i fă ceva pentru suflet. Dacă este o situaţie specială, c"nd au apărut musafiri pe neaşteptate, le faci m"ncare înt"i, dar spune8Ii rugăciunea măcar în g"nd Ji pasiunea pentru cele sfinte îţi răm"ne. Amintiţi8vă de r"vna lui 3avel, pentru tradiţiile strămoşeşti, pe care a manifestat8o din copilărie şi de felul în care pasiunea pentru ceea ce făcea în plan religios a rămas, dar cu un alt conţinut. l scria* $ +u că am şi câştiat premiul, premiul, sau că am şi a'uns desăvârşit/ dar aler aler înainte, căutând să-l apuc, întrucât şi eu am fost apucat de Hristos Isus. 3raţilor, 3raţilor, eu nu cred că l-am apucat încă, dar fac un sinur lucru" uitând ce este în urma mea şi aruncându-mă spre ce este înainte, aler spre ţintă, pentru premiul c5emării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.% &0ilipeni -*()8(+ Apostolul desfăşura o activitate foarte intensă, pentru că el slu4ea Domnului cu toată
inima. Din nefericire, în vremea noastră, există mulţi oameni fără pasiune, deşi sunt creştini, care nu se ţin de orarul şi activităţile unei biserici, deşi sunt membri în acea biserică.
R#9na te face să fii *n per0anenţă acti9 i să slu4eşti cu o capacitate din ce în ce mai mare, dar să nu confundăm r"vna sf"ntă cu ambiţia. ehu avea r"vnă pentru unele activităţi, dar nu a avut o r"vnă sf"ntă ce8şi are izvorul într8o inimă predată Domnului în întregime. 3e front, conducea carul de luptă cu mare viteză, iar c"nd Dumnezeu i8a spus să nimicească toată casa lui Ahab, n8a am"nat lucrurile ci a operat schimbările şi a aplicat pedesese cu repeziciune. 3este tot, în 2amaria, în zreel, i8a adunat pe toţi preoţii lui :aal şi fii dinastiei @mri şi i8a nimicit. De ce s8a poticnit şi n8a mai avut r"vnă să nimicească şi viţeii lui eroboam de la Dan şi :etelF De ce n8a mai avut r"vnă pentru #asa lui Dumnezeu, să facă măcar o vizită la /emplul de la erusalimF l s8a lăudat cu r"vna lui pentru Domnul, c"nd a zis lui onadab, fiul lui 'ecab* $ ino cu mine şi vei vedea râvna mea pentru Domnul % &) 'egi (=*(<+, dar s8a domolit repede, pentru că nu a căutat pe Domnul $ din toată inima lui % &) 'egi
(=*-(+. '"vna care este activată de Duhul lui Dumnezeu ne conduce numai pe direcţia bună şi nu doar p"nă la o vreme. @ astfel de pasiune sf"ntă este o permanenţă în viaţa adunării, după cum este scris* $ #ot aşa şi voi, fiindcă râvniţi după daruri du5ovniceşti, să căutaţi să le aveţi din belşu, în vederea zidirii sufleteşti a
@isericii.% &( #orinteni (*()+ Aşa ar trebui, dar există o slăbiciune specifică adunărilor noastre, pentru că
r"vnim p"nă la vorbirea în limbi, dar nu mai r"vnim după tălmăcirea limbilor. Aceasta este o dovadă că r"vnim, nu din r"vnă totală pentru Domnul, ci fiindcă aşa e tradiţia :isericii 3enticostale, să ai vorbirea în limbi ca semn al primirii Duhului 2f"nt, ca să fi m"ntuit. :iblia însă spune că trebuie să ne rugăm să avem şi darul tălmăcirii, roae să aibă şi darul s-o tălmăcească. % &( pentru zidirea :isericii* $ De aceea, cine vorbeşte în altă limbă, să se roae fraţilor, râvniţi după #orinteni (*(-+ @ r"vnă bună este o r"vnă completă, dar chibzuinţă* $ )stfel dar fraţilor, proorocire, proorocire, fără să împiedicaţi împiedicaţi vorbirea în alte limbi. Dar toate să se facă în c5ip cuviincios şi cu rânduială. % &(
#orinteni (*-;8=+
R#9na R#9na este este 6i o pro9oc pro9ocar aree sf#ntă sf#ntă pentr% pentr% *ntrea *ntrea$a $a colect colecti9 i9ita itate, te, fiin) fiin) o )orinţ )orinţăă sincer sincerăă )e pro0o9are a a)e9ăr%l%i 6i 8inel%i, o )ăr%ire 0oti9aţională *n l%crarea Do0n%l%i . '"vna unora îi va motiva pe alţii, aşa s8a înt"mplat unor biserici din sfera de lucru a apostolului 3avel, de aceea le8a scris* $ După cum sporiţi în toate lucrurile" în credinţă, credinţă, în cuvânt, în cunoştinţă, în orice râvnă şi în draostea voastră pentru noi, căutaţi să sporiţi şi în această binefacere. +u spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă/ ci pentru râvna altora şi ca să pun la încercare încercare curăţia draostei voastre. % &) #orinteni 6*?+9 $ $unosc, în adevăr, adevăr, bunăvoinţa voastră, cu care mă laud cu privire la voi către macedoneni şi le spun că )5aia este ata de acum un an. 1i râvna voastră a îmbărbătat pe foarte mulţi din ei. % &) #orinteni ;*)+ #"nd te rogi cu foc înaintea Domnului, îi
determini şi pe cei de l"ngă tine să se roage mai stăruitor. #"nd c"nţi cu toată inima, vor fi îndemnaţi şi alţii să c"nte. '"vna mobilizează şi produce resursele necesare în lucrare sau în luptă, ca pe vremea lui David, c"nd evreii erau pe punctul să piardă un război şi unii se retrăgeau resemnaţi, dar unii dintre ostaşii au rezistat, au întors direcţia frontului şi astfel s8a c"ştigat războiul.
II. EE(P/E A. D%0nee% 8 r"vna desăv"rşită R#9na este o per0anenţă *n acti9itatea l%i D%0nee% . l este consecvent în toate lucrările 2ale, pentru că l are r"vnă, face totul cu pasiune Ji o vigoare permanentă. $ 2l va face ca domnia %ui să crească şi o pace fără sfârşit va da scaunului de domnie al lui David şi împărăţiei lui, o va întări şi o va spri'ini prin 'udecată şi nepri5ănire, nepri5ănire, de acum şi-n veci de veci" iată ce va face râvna Domnului oştirilor. oştirilor. % &saia ;*?+ 3utem
să înţelegemm şi noi în parte, că fără r"vnă, Dumnezeu ar fi abandonat de mult m ult omenirea, dar l va păstra pentru ea aceeaşi pasiune în veci de veci. 7u se va înt"mpla ca după sute de milioane de ani, dintr8o dată, Dumnezeu să nu mai fie pasionat de noi şi de scopurile 2ale iniţiale. 7uE Acelaşi adevăr apare şi în eremia -=*) 8 $ ânia aprinsă a Domnului nu se va potoli, până ce va împlini şi va înfăptui ândurile inimii %ui. eţi înţelee în totul lucrul acesta în cursul vremurilor. % Deci, privind în istorie, pe măsură ce etapele planului etern se derulează, ne
vom da seama cum Dumnezeu şi8a continuat lucrarea cu aceeaşi r"vnă.
&. 3finţii r"vna dob"ndită
Ilie B 2 %n proroc plin )e r#9nă pentr% pentr% Do0n%l 6i pentr% Israel 5n vremea c"nd poporul se îndepărtase de Dumnezeu, mai erau doar c"teva mii de oameni care slu4eau Domnului, el se ridică şi zice* $ iu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, al cărui slu'itor sunt, că în anii aceştia nu va fi nici rouă, nici ploaie, decât după cuvântul meu. % &( 'egi (?*(+ At"t profetul, c"t şi Dumnezeu au rămas
statornici Ji trei ani şi 4umătate. lie nu s8a mai rugat să plouă, deşi el însuşi a a4uns să rabde de foame şi sete. 5n ( 'egi (6*-<8-6 apare prorocul după o zi de luptă cu prorocii lui :aal pe v"rful muntelui* $ *n clipa când se aducea 'ertfa de seară, prorocul Ilie s-a apropiat şi a zis" 0Doamne, Dumnezeul lui )vraam, Isaac şi Israel! 3ă să se ştie astăzi că #u eşti Dumnezeu în Israel, I srael, că eu sunt slu'itorul #ău şi că toate aceste lucruri le-am făcut după porunca #a. )scultă-mă, Doamne, ascultă-mă, pentru ca să cunoască poporul acesta că #u, Doamne, eşti adevăratul Dumnezeu şi să le întorci astfel inima spre bine4! )tunci a căzut foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele şi pământul şi a supt şi apa care era în şanţ. % '"vna lui lie nu a fost o ambiţie
firească* $Aşa vreau să fac şi vă arăt că mă ţin de aceasta%. 0ocul care s8a pogor"t din cer a fost dovada consacrării lui, prin ascultarea rugăciunilor pline de r"vnă. De asemenea, c"nd s8a rugat să vină ploaia, a insistat în rugăciune p"nă la şapte ori şi ploaia a venit. 1ltimul aspect al r"vnei, manifestată de lie, după o zi de trudă Ji după rugăciunile acelea repetate, este menţionat în versetul <* $ 1i mâna Domnului a venit peste Ilie, care şi-a încins mi'locul şi a alerat înaintea lui )5ab până la intrarea în Izreel. % #e r"vnăE maginaţi8vă cum mergea
Ahab cu caii şi lie, m"nat de Duhul Domnului, căci altfel de unde aJa resurseF Bai t"rziu, în ( 'egi (;*(=, îl vedem pe lie în slăbiciunea lui, lui, căci Ji el era un om supus aceloraşi slăbiciuni slăbiciuni ca şi noi. $ 2l &lie+ &lie+ a răspuns" 0)m fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul oştirilor/ căci copiii lui Israel au părăsit leământul #ău, au sfărâmat altarele altarele #ale şi au ucis cu sabia pe prorocii prorocii #ăi/ am rămas numai eu sinur şi caută să-mi ia viaţa4! %
&( 'egi (;*(=+ 5nsă Domnul nu l8a îngropat acolo pe munte, ci i8a dat un nou mesa4, în virtutea căruia s8a dus mai departe. 5n asemenea momente critice, Domnul să ne înnoiască puterile şi vom fi ca Boise şi #aleb, care la o sută douăzeci de ani şi respectiv la optzeci şi cinci de ani, aveau aceeaşi vigoare Ji aceeaşi dorinţă pentru Domnul.
Pa9el B apostol%l neo8osit l scrie despre sine* ;8şi cum eram mai înaintat în reliia iudeilor decât mulţi din neamul meu, de o vârstă cu mine. 2ram însufleţit de o râvnă nespus de mare pentru datinile strămoşeşti. strămoşeşti. % &>alateni (*(+ 3entru el
exista riscul să răm"nă în categorie aceea de iudei care au crezut în Domnul sus, dar au rămas cu tradiţia rabinică. AceJtia i8au fost prezentaţi apostolului astfel* ;80ezi, frate, câte mii de iudei au crezut şi toţi sunt plini de râvnă pentru lee % &0apte )(*)=+. DiferenIa dintre obiceiuri şi r"vna sf"ntă pentru ceea ce8i scris în
2cripturi se vede foarte clar în viaţa lui 3avel. #opilăria şi tinereţea i8au fost marcate de r"vnă pentru interpretarea tradiţională a 2cripturilor, dar după ce a a4uns apostol, scria* $ &rin 5arul lui Dumnezeu sunt ce
sunt. 1i 5arul %ui faţă de mine n-a fost zadarnic/ ba încă am lucrat mai mult decât toţi" totuşi nu eu, ci 5arul lui Dumnezeu care este în mine. )stfel dar, dar, ori eu, ori ei, noi aşa propovăduim propovăduim şi voi aşa aţi crezut. % &( #orinteni
(*(=8((+ l a fost hiperactiv, g"ndiţi8vă numai la dorinţa lui de a a4unge la 'oma şi în 2pania, sau la r"vna cu care slu4ea, atunci c"nd nu se mulţumea să încheie slu4ba seara, ci continua uneori p"nă după miezul nopţii. #eva asemănător am citit în cartea $/riumful lui !ristos în ţara preşedintelui Bao%. 5n ea este scris despre adunările credincioşilor din #hina şi despre represaliile de care au parte cei ce vor să slu4ească Domnului. #redincioJii se adună uneori de dimineaţa şi p"nă seara t"rziu şi pe parcursul a c"torva zile studiază în secret :iblia, pentru că nu au destule exemplare. Aceasta înseamnă să ai cu adevărat r"vnă pentru lucrare. 3entru a asocia r"vna cu înţelepciunea, să8l ascultăm în continuare pe apostolul 3avel* $ +oi, însă, nu ne lăudăm dincolo de măsura noastră, ci în măsura marinilor, pe care le-a însemnat Dumnezeu câmpului nostru ca să a'unem până la voi. +u ne întindem prea mult, ca şi când n-am fi a'uns până la voi, căci, în adevăr, adevăr, până la voi am a'uns în 2van5elia lui Hristos. +u ne lăudăm peste măsura noastră, adică, nu ne lăudăm cu osteneala altuia/ ci avem năde'dea că, dacă credinţa voastră creşte, va creşte şi câmpul nostru de lucru între voi, nespus de mult, după măsura noastră. % &) #orinteni (=*(-8(+ 3avel nu a spus că în r"vna lui, ar vrea să
evanghelizeze toată lumea, ci doar at"t c"t Dumnezeu hotăr"se pentru, în limitele chemării lui. Dar oare toţi slu4im slu4im la adevărata dimensiu dimensiune ne a chemării chemării noastreF noastreF 1n copil oric"t ar fi de harnic, harnic, nu poate poate lucra c"t un om mare, dar nici nu8i cere nimeni. Dar un copil poate să nu lucreze nimic, dacă nu are chef şi este leneş, sau chiar un om mare, poate să nu lucreze nici măcar nici c"t un copil, dacă nu are bună dispoziţie. 0erice de cel ce are r"vnă pozitivă, care să nu devină o gelozie păcătoasă, care este o faptă a firii păm"nteşti. 3avel prezenta r"vna sa pentru cauza sf"ntă în acord cu voia lui Dumnezeu* $$ăci sunt elos pe voi cu o elozie după voia lui Dumnezeu, pentru că v-am loodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată. %
&) #orinteni ((*)+
Pentr% a e9al%a 9aloarea r#9nei apostol%l%i Pa9el, să %r0ări0 pro8le0ele 6i pericolele prin 6i peste care a trec%t *n )orinţa l%i arătoare )e a sl%?i l%i D%0nee% *n 9e)erea 0#nt%irii oa0enilor * $(unt ei evrei 1i eu sunt! < (unt ei israeliţi 1i eu sunt! < (unt ei sămânţă a lui )vraam 1i eu sunt! < (unt ei slu'itori ai lui Hristos < vorbesc ca un ieşit din minţi < eu sunt şi mai mult. *n osteneli şi mai mult/ în temniţe, şi mai mult/ în lovituri, fără număr/ de multe ori în prime'dii de moarte! De cinci ori am căpătat de la iudei patruzeci de lovituri fără una/ de trei ori am fost bătut cu nuiele/ odată am fost împroşcat cu pietre/ de trei ori s-a sfărâmat corabia corabia cu mine/ o noapte şi o zi am fost în adâncul mării. mării. Deseori am fost în călătorii, în prime'dii prime'dii pe râuri, în prime'dii din partea tâl5arilor, în prime'dii din partea celor din neamul meu, în prime'dii din partea păânilor, păânilor, în prime'dii în cetăţi, în prime'dii prime'dii în pustie, în prime'dii pe mare, mare, în prime'dii între între fraţii mincinoşi. *n osteneli şi necazuri, în prive5iuri adesea, în foame şi sete, în posturi adesea, în fri şi lipsă de îmbrăcăminte! %
&) #orinteni ((*))8)?+ '"vna l8a făcut să treacă peste toate condiţiile vitrege, pentru că inima îi bătea pentru Dumnezeu, după cum copiii cărora le place place 4oaca, sunt în stare să se bulgărească bulgărească în zăpadă şi dacă sunt îngheţaţi de frig, sau să se 4oace cu mingea p"nă curge apa pe ei, pentru că le place. @are de ce nu facem şi noi lucrarea sf"ntă, nu p"nă la epuizare, ci doar p"nă la capacitatea cu care ne8a înzestrat Dumnezeu, doar noi suntem oameni
mari la minte, nu copiiF
"NC7EIERE R#9na sf#ntă pro)%ce cantitate 6i calitate . 1nii 1nii afirmă afirmă că lucrează lucrează puţin, puţin, căci căci vor să să facă ceva ceva de calitate. Dar nu s8ar putea mai mult şi totuşi bineF 2e poate, urm"nd sfatul din vrei <*;8()* $ ăcar că vorbim astfel, prea iubiţilor, totuşi de la voi aşteptăm lucruri mai bune şi care însoţesc mântuirea. $ăci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră şi draostea, pe care aţi arătat-o pentru +umele %ui, voi, care aţi a'utorat şi a'utoraţi pe sfinţi. Dorim însă ca fiecare fiecare din voi să arate aceeaşi râvnă, ca să păstreze până la sfârşit o deplină năde'de, aşa încât să nu vă leneviţi, ci să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc făăduinţele. % E s%ficient să faci )in )ra$oste, n%0ai p#nă la o8oseală 6i 9ei 9e)ea că este 6i
cantitate 6i calitate . 7u trebuie dec"t să faci ceea ce poţi, dar unii prea repede spun* $7u mai potE% Dacă ar fi să fie plătit mai bine, să vezi că 0ai poate , sau dacă ar trebui să lucreze pentru cineva care îi este drag, atunci să vezi c#t 0ai poate . De ce nu am putea în orice condiţii şi de ce nu am fi gata să facem în orice vremeF 0iindcă nu avem r"vnă, sau poate avem doar pentru casele noastre, nu pentru pentru #asa Domnului, cum a fost cazul celor mustraţi de Domnul prin profetul !agai, pentru preocupările lor materialiste. Dacă toţi oamenii trebuie să se pocăiască şi să slu4ească plini de r"vna Duhului, cu at"t mai mult trebuie cei care c"rmuiesc &'omani ()*6+. De aceea D%0nee% ca%tă 6i ale$e oa0eni c% r#9nă pentr% l%crarea 3a . 1n exemplu foarte elocvent şi categoric este preotul 0ineas, despre care Dumnezeu a zis în tinereţea lui* mânia ea de la copiii lui Israel, Israel, prin râvna pe care care a avut-o pentru ine8De aceea să spui spui $ 3ineas8a abătut mânia că înc5ei cu el un leământ de pace. % &7umeri )*((8()+ Deci o adunare de credincioşi, plină de r"vnă pentru
fapte bune, trebuie condusă de lideri ca 0ineas, ca toţi să poată slu4i Domnului cu toată inima. Amin.
vremea” &feseni *(<+ „ *ăscumpăraţi vremea” INTRODUCERE 1. /impul este valoarea vieţii ce trebuie folosit cu maximă productivitate şi rentabilitate &feseni *(<+ . 'ăscumpărarea este procesul prin care un lucru v"ndut sau pierdut reintră în posesia deţinătorului iniţial &Leviticul )*)8)6+
I. DU(NE!EU/ R3CU(PRTOR A. Acti9itatea l%i D%0nee% 1. Lucrarea iniţială creaţia &>eneza (*-(9 )*(8-+ . Lucrarea de răscumpărare m"ntuirea &vrei ;*((8(+ . /rimiterea lui ona9 neascultarea, recuperarea lui, a corăbierilor şi a ninivenilor &ona (8+
&. Răsc%0părarea o0%l%i 1. 1n act al harului divin &3salmul ;*?9 ov (;*)9 'omani -*)+ . 'ealizarea trăirii unei vieţi de la început, cu alte principii &>alateni -*(-9 ( /imotei )*<9 3salmul (=?*(8)+ II. O(U/ R3CU(PRTOR A. N% pier)e 9re0ea nu o vinde vinde ieftin, nu o da pe nimicE 1. vită lucrurile deşertăciunii, pasiunile păcătoase căci ai fost răscumpărat din eleE &#oloseni *9 ) /imotei )*(8)-9 /it )*(9 ( 3etru *(8-, ?, (=+
. 7u face lucrul altuia, că8l încurci, răm"ne lucrul tău nefăcut şi nu te plăteşte nimeniE = de zile pierdute în Galea terebinţilor şi alţi ani pierduţi în srael, pentru 2aul &( 2amuel (?*68((, (?*68((, (<9 H.-(+
&. olose6te 9re0ea vinde8o la un preţ bunE bunE 1. 0ă toate lucrurile la timpul lor atunci sunt frumoaseE &clesiastul -*(86, ((+. 0ructifică ocaziile unice ca Baria &Luca (=*-;8)9 oan ()*-86+
. 0ă totul cu tragere de inimă, ca pentru Domnul lucrează bine, să nu fie nevoie să rectifici &xodul -*8;, )(9 ( #ronici );*)8-, ;9 ( #orinteni (<*(+
C. Răsc%0pără 9re0ea îmbogăţeşte timpulE 1. @rganizează8ţi bine timpul în concordanţa evenimentelor şi în corelare cu comunitateaE &3roverbe )*)?9 -(*(-8)?+9 2fatul lui etro &xodul (6*(-8)+9 Cudecata Abigailei &( 2amuel )+
. /ot ce a fost greşit trebuie reluat şi completat ce se mai poate refă8ţi căsătoria, prietenia, viaţa spiritualăE &3salmul ;=*(9 @sea -*(8-9 ) #ronici --*(=8(<9 ov (9 )+
"NC7EIERE
1. @mul nu trece de două ori prin viaţă, viaţă, ea este irepetabi irepetabilă lă şi fără răscumpărar răscumpăraree este pierdută pierdută şi irecuperabilă irecuperabilă &clesiastul ((*;8(=9 ()*6+
. Dumnezeu îşi răscumpără lucrarea pentru că este veşnic9 omul are şansa răscumpărării numai în timpul vieţii o vei folosiF &Apocalipsa &Apocalipsa )(*86+
INTRODUCERE :inecuv"ntat să fie 7umele Domnului, care poate să ne ofere binecuv"ntări înţelepte, însă noi oamenii, nu întotdeauna suntem suficient de atenţi ca să le primim şi să le păstrăm. 5n vederea folosirii înţelepte a ocaziilor vieţii, să studiem principiul enunţat prin cuvintele* $ *ăscumpăraţi vremea, căci +ilele sunt rele) % &feseni *(<+ De8a lungul istoriei omenirii, au fost perioade c"nd oamenii au trăit mai mult şi vremurile au fost mai bune. 5nsă în vremea din urmă, din punct de vedere moral şi spiritual al stării societăţii, zilele sunt rele, iar timpul timpul este valoarea valoarea vieţii vieţii ce trebuie trebuie folosit folosit cu maximă maximă productiv productivitate itate şi rentabil rentabilitate itate.. 4iaţa 4iaţa are o sin$%ră sin$%ră
copilărie, o sin$%ră tinereţe 6i, 8ine*nţeles, o sin$%ră 8ătr#neţe, )e aceea fiecare 0o0ent tre8%ie folosit *n 0o)%l cel 0ai *nţelept . !aideţi să facem o retrospectivă retrospectivă sinceră a felului în care ne8am consumat consumat viaţa p"nă aici, pentru că, pe bună dreptate, se spune că timpul este valoarea ce nu poate fi economisită, doar valorificată. Ki toate acestea să constituie pentru noi un sfat înţelept în vederea unei mai bune preţuiri a timpului. 'ăscumpărarea este posibilitatea ca un lucru odată v"ndut sau pierdut, să reintre în posesia deţinătorului iniţial. 5n Leviticul )*)8)6 avem prezentat principiul răscumpărării în domeniul funciar, o imagine ce ne poate răscumpărare pentru slu4i în studiul nostru* $ De aceea în toată ţara pe care o veţi stăpâni, să daţi dreptul de răscumpărare pământuri. Dacă fratele tău sărăceşte şi vinde o bucată din moşia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, răscumpărare, ruda lui cea mai îndeaproape, să vină şi să răscumpere ce a vândut fratele său. Dacă un om n-are pe nimeni care să aibă dreptul de răscumpărare şi-i stă în putinţa lui sinur să facă răscumpărarea, să socotească anii de la vânzare, să dea înapoi cumpărătorului ce prisoseşte şi să se întoarcă la moşia lui. Dacă n-are cu ce să-i dea înapoi, lucrul vândut să rămână în mâinile cumpărătorului până la anul de veselie/ la anul de veselie, el să se întoarcă la moşia lui şi cumpărătorul să iasă din ea. % 2ă privim mai înt"i la #el care a dat acest principiu la
Dumnezeu. 5n 2criptură 5l vom vedea ca un posesor care şi8a răscumpărat lucrarea pierdută. Apoi să privim la noi şi la posibilităţile prin care putem folosi cu maximă eficienţă timpul şi chiar să răscumpărăm ce am pierdut.
I. DU(NE!EU/ R3CU(PRTOR A. Acti9itatea l%i D%0nee% 5n activitatea 2a, Dumnezeu, a creat ceea ce avem prezentat în cartea >eneza (, apoi în >eneza )*( oştirea lor. lor. % Dar, există o sinteză a creaţiei 2ale cosmice. $ )stfel au fost sfârşite cerurile şi pământul, şi toată oştirea
datorită afectării cosmosului, mai înt"i a părţii din cer, apoi a păm"ntului şi a omului, D%0nee% a pier)%t o
parte )in 9alorile 3ale, )in proprietatea 3a. El *nsă n% le2a lăsat pier)%te, ci a iniţiat %n proces )e răsc%0părare plătin) %n preţ, pentr% ca l%cr%rile care I2a% aparţin%t 6i pot să fie re9alorificate, să re)e9ină proprietatea 3a, )%pă %n calen)ar sta8ilit )e El . Lucrarea de răscumpărare este efectuată în Domnul sus !ristos. 5n vrei ;*((8( este scris despre dreptul de răscumpărare, referitor la om şi prin el întreg păm"ntul. $ Dar Hristos a venit ca are &reot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul acela mai mare şi mai desăvârşit, care nu este făcut de mâini, adică nu este din zidirea aceasta/ şi a intrat, odată pentru totdeauna, în %ocul prea sfânt, nu cu sâne de ţapi şi de viţei, ci cu însuşi sânele (ău, după ce a căpătat o răscumpărare răscumpărare veşnică...1i tocmai de aceea este 2l mi'locitorul unui leământ nou, pentru ca, prin moartea %ui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite sub leământul dintâi, cei ce au fost c5emaţi, să capete veşnica moştenire, care le-a fost făăduită.%
După principiul răscumpărării din Leviticul ), noi nu aveam putere să ne răscumpărăm singuri, dar rudenia noastră, Domnul !ristos, a plătit preţul şi ne8a răscumpărat. Astfel, Dumnezeu este din nou stăp"nul nostru de drept şi de fapt. Lucrul acesta se poate observa at"t la nivel universal, c"t şi în cazul unor evenimente particulare. >"ndiţi8vă >"ndiţi8vă la misiunea lui ona pentru pentru niniveni. Dumnezeu l8a trimis să vestească pedeapsa pedeapsa iminentă. l a plecat în altă parte, dar Dumnezeu nu a lăsat lucrarea pierdută, ci, printr8o furtună, l8a reperat pe ona şi a cercetat pe corăbieri. Apoi, printr8un peşte, l8a recuperat pe ona şi l8a trimis din nou la 7inive şi astfel a salvat şi pe niniveni &ona (8+. Acesta este stilul de lucru al lui Dumnezeu, de a c"ştiga tot ce nu este pierdut cu desăv"rşire.
&. Răsc%0părarea o0%l%i 5n 3salmul ;*?86 este prezentată imposibilitatea de8a ne răscumpăra singuri* $ Dar nu pot să se răscumpere răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării. răscumpărării. :ăscumpărarea :ăscumpărarea sufletelor lor este aşa de scumpă, că nu se va face niciodată. % Ki ov, care a fost un om foarte bogat, bogat, nu a încercat să se folosească de
posesiunile sale pentru a se răscumpărara, ci dimpotrivă, avea credinţă în şansa unei răscumpărări divine. l :ăscumpărătorul meu este viu şi că se va ridica la urmă pe pământ. % &ov (;*)+ De aceea, zicea* $ Dar ştiu că :ăscumpărătorul
prin răscumpărare, noi putem putem să începem viaţa noastră de la început, căci Dumnezeu, dă tuturor tuturor lucrurilor un nou nou înce începu put. t. Dacă Dacă enea enea 1 prein preintă tă o0%l o0%l pe pri0%l pri0%l pă0#nt pă0#nt,, final% final%ll 2 Apocal Apocalips ipsaa prein preintă tă i0a$i i0a$inea nea
răsc%0părătoare a %n%i no% *ncep%t. Dumnezeu ne8a creat şi noi, în mod natural, devenim oameni mari, dar suntem destinaţi morţii fizice. 5nsă, prin lucrarea naşterii din nou, Dumnezeu, aduce o răscumpărare şi ne reîncepem viaţa de la început. ste ceea ce nu pricepea 7icodim, ca un om bătr"n să se mai nască odată. Dar, ceea ce se înt"mplă acum, nu este dec"t o regeneză spirituala, pentru că înnoirea totală va fi la revenirea Domnului, c"nd vom lua totul de la început şi cele vechi nu ne vor mai veni în minte. 2tarea care a fost pierdută va fi uitată totalmente pentru că Dumnezeu va răscumpăra tot ce a fost pierdut. /rebuie să ne clădim şi noi viaţa pe principiul răscumpărării. 5n primul r"nd, în vederea răscumpărării veşnice, şi în al doilea r"nd, în vederea
răscumpărării tuturor lucrurilor care pot fi răscumpărate în viaţa aceasta trecătoare.
II. O(U/ R3CU(PRTOR A. N% pier)e 9re0ea Goi prezenta c"teva principii prin care omul poate să răscumpere vremea şi, prin aceasta, valorile vieţii, iar în final, viaţa. 0iecare trebuie să fie atent pentru a nu da timpul pe gratis sau al vinde prea ieftin, evit"nd lucrurile deşertăciunii şi pasiunile păcătoase, pentru că am fost răscumpăraţi din ele. Ori )e c#te ori ne pier)e0
9re0ea c% l%cr%rile păcătoase, păcătoase, care aparţin aparţin l%0ii acesteia, pier)e0 9re0ea 6i „9in)e0” ile sc%0pe 6i 6i 8inec%9#ntate care ar p%tea fi folosite pentr% sla9a l%i D%0nee%. Lucrurile deşertăciunii se comit de regulă în relaţii cu cei de afară pentru că ei prin foarte multe activităţi îşi pierd vremea fără folos. 5n acest context este valabil îndemnul* $ Purtaţi-vă cu %nţelepciune faţă de cei de afară; răscumpăraţi vremea) % &#oloseni *+
4e)eţi c%0 răsp%n)eţi celor ce 9ă in9ită la )i9erse acti9ităţi )e petrecere a ti0p%l%i 6i n% 9ă lăsaţi pro9ocaţi )e ei, căci o)ată c% pier)erea ti0p%l%i se pier) 6i alte 9alori. Astfel, *n )o0eni%l 9or8irii, se c5elt%ie 0%lt ti0p, )ar se co0it 6i 0%lte păcate, )e aceea *n)e0n%rile: „ Fereşte-te de v#rbăriile g#ale şi lumeşti / căci cei ce le ţin, vor înainta tot mai mult în necinstirea lui Dumnezeu % &) /imotei )*(<+9 $ Fereşte-te de naştere la certuri. % &) /imotei )*)-+9 $ Deci dacă cineva se %ntrebările nebune şi nef#l#sit#are , căci ştii că dau naştere curăţeşte de acestea, va fi un vas de cinste, sfinţit, folositor stăpânului său, destoinic pentru orice lucrare bună. %
&) /imotei )*)(+ 5n loc să fii un vas în care oamenii să toarne toate sucurile lor, aparent dulci, dar nehrănitoare, mai bine fii un vas la dispoziţia lui Dumnezeu, în care l să pună apa 2a sf"ntă, pentru a fi cu adevărat folositor semenilor tăi. 2ă privim şi posibilitatea folosirii timpului sub determinarea m"ntuirii răscumpărătoare* $ 2l (-a dat pe (ine însuşi pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelee şi să-1i curăţească un norod care să fie al %ui, plin de râvnă pentru fapte fapte bune. % &/it )*(+ )*(+ 1n timp de două ore, care îl ai liber, liber, îl poţi folosi benefic şi pentru a
avea o răsplată, muncind ceva util pentru tine, sau pentru alţii, potrivit îndatoririlor tale şi nevoilor celor din 4ur. Dar trebuie să ai pasiune şi înţelepciune pentru aşa ceva. Aici se pune problema unei g"ndiri înţelepte şi apoi a dar, fiindcă Hristos a pătimit în trup, înarmaţi-vă şi voi cu acelaşi fel de evitării pierderii de vreme* $ )stfel dar, ândire. ândire. $ăci $el ce a pătimit în trup, a sfârşit-o cu păcatul/ pentru ca, în vremea care-i mai rămâne de trăit în trup, să nu mai trăiască după poftele oamenilor, ci după voia lui Dumnezeu. )'une, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia neamurilor, neamurilor, şi aţi trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în c5efuri şi în slu'iri idoleşti neînăduite8(fârşitul tuturor lucrurilor este aproape. 3iţi înţelepţi dar şi ve5eaţi în vederea ruăciunii. % &(
3etru 3etru *(8? *(8?++ /%0ea aceasta este constit%ită pe siste0%l )e6ertăci%nii. Oa0enii a)%nă 8ani 6i apoi *i
cons%0ă *n 0o) păcătos, pentr% ca ti0p%l )e 0%ncă să )istr%$ă ti0p%l )e o)i5nă 6i refacere, apoi este )istr% )istr%ss 6i ti0p%l ti0p%l )e 0%ncă 0%ncă prin prin )i0in% )i0in%ar area ea capaci capacităţ tăţii ii intele intelect% ct%ale ale 6i fiice fiice.. /otul otul se pierd pierdee parcă parcă evapor"ndu8se şi vremea s8a dusE
Pentr% a n% pier)e 9re0ea, n% face l%cr%l alt%ia, că2l *nc%rci, ră0#ne l%cr%l tă% nefăc%t 6i n% te plăte6te ni0eni. ă2ţi trea8a ta> 1n exemplu specific, de pierdere a vremii, este prezentat în cartea ( 2amuel, capitolele (? la -(, 5ncep"nd cu evenimentele din Galea terebinţilor şi p"nă după moartea lui 2aul. A fost o pierdere de vreme, pentru că 2aul ar fi trebuit să înţeleagă că Dumnezeu l8a lepădat şi să8l lase pe David în locul lui, dar pentru că nu a înţeles, au stat = de zile p"nă c"nd a venit David 8 noul împărat şi a adus izbăvirea, apoi au mai stat ani de zile, p"nă au înţeles la nivel naţional, că fiul lui sai a fost ales de Domnul şi trebuie pus în funcţie. #"tă vreme 2aul a încercat să răm"nă împărat, victoria definitivă asupra filistenilor a înt"rziat tot at"ţia ani. Au murit oameni, oameni, a fost duşmănie în ţară şi abia într8un t"rziu evreii l8au acceptat pe David împărat. 5n felul acesta, se poate înt"mpla, ca în familie soţii, sau alţi membri să nu8şi facă fiecare lucrarea lui şi să se amestece în treburile altuia. De exemplu, soţul să se amestece în toate amănuntele bucătăriei şi să n8o lase pe soţie să lucreze aşa cum ştie, timp în care nici el nu8şi face lucrul lui. 2au soţia, în loc să8şi facă treaba ei în casă, s8ar duce din cinci în cinci minute la soţ să8i spună cum să aşeze cărămizile în zid, sau să8i dea telefon, să8l întrebe întruna de ce face aşa şi nu face altfel. 5n felul acesta, s8ar bruia unul pe altul, nelăs"ndu8se reciproc, să8şi facă treaba la timp. La fel se poate înt"mpla şi în biserică, dacă nu ne înţelegem locul, ne pierdem vremea nefăc"ndu8ne treaba noastră şi nelăs"nd nici pe alţii să8şi facă lucrul încredinţat de Domnul.
&. olose6te 9re0ea ăc#n) toate l%cr%rile la ti0p%l lor, folose6ti 9re0ea corect sa% să o 9ini la %n preţ 8%n. foarte important să ştii ce trebuie făcut într8un anumit sezon, să ştii c"nd trebuie să mergi la serviciu, c"nd trebuie să vii, c"nd trebuie să te culci şi c"nd trebuie să te scoli. 5n unele privinţe este simplu că avem orarul de la fabrică sau de la şcoală, dar trebuie ordine în toate domeniile, nu numai în cele impuse de alţii. Dacă copiii trebuie să fie la şcoală la ora opt, ei sunt punctuali datorită impunerii, dar dacă ştiu să8şi folosească bine timpul şi c"nd vin acasă, îşi vor face temele şi vor avea timp de m"ncare, 4oacă, odihnă şi alte activităţi. Unii oa0eni sp%n: „N2
a0 9re0e să 0ăn#nc”, pentr% că n% 6ti% c%0 să se or$aniee. Poate că ar p%tea să 0#n#nce n%0ai *n ti0p%l c#t se 9aită că n% a% ti0p, )ar ceas%l )in 0intea lor are %n tic2tac prea *ncet. 7u degeaba spune 2criptura că toate lucrurile lucrurile sunt frumoase la vremea lor, lor, dar să8l ascultăm pe 2olomon care enumeră c"teva activităţi ce trebuie făcute la orarul lor* $ #ate %şi au vremea l#r şi fiecare lucru de sub
ceruri %şi are ceasul lui . +aşterea îşi are vremea ei şi moartea îşi are vremea ei/ săditul îşi are vremea lui şi smulerea smulerea celor sădite îşi are are vremea ei8tămăduirea ei8tămăduirea îşi are are vremea ei8zidirea ei8zidirea îşi are vremea vremea ei/ plânsul îşi are are vremea lui şi râsul îşi are vremea lui/ bocitul îşi are vremea lui şi 'ucatul îşi are vremea lui/ aruncarea cu pietre îşi are vremea ei şi strânerea pietrelor îşi are vremea ei/ îmbrăţişarea îşi are vremea ei şi depărtarea de îmbrăţişări îşi are vremea ei/ căutarea îşi are vremea ei şi pierderea pierderea îşi are vremea ei/ păstrarea îşi are vremea ei şi lepădarea îşi are vremea ei/ ruptul îşi are vremea lui şi cusutul îşi are vremea lui/ tăcerea îşi are vremea ei şi vorbirea îşi are vremea vremea ei/ iubitul îşi are vremea lui şi urâtul îşi are vremea vremea lui/ războiul îşi are vremea lui şi pacea îşi are vremea ei. % &clesiastul -*(86+. Gersetul (( concluzionează* $ 9rice lucru 2l îl face frumos la
vremea lui/ a pus în inima lor c5iar şi ândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu. % 7oi nu avem o organigramă infinită în mintea noastră, dar măcar
în măsura în care putem să anticipăm şi s8o organizăm, s8o respectăm. Dacă timpul este folosit corect, este o binecuv"ntare, dar dacă am pierdut pierdut vremea, este o pagubă, adesea irecuperabilă. irecuperabilă.
3%nt %nele l%cr%ri *n 9iaţă, ca )e e'e0pl% acti9ităţile )in a$ric%lt%ră, *n care )acă n% ai se0ănat sa% plantat ce9a la ti0p%l potri9it, o poţi face c% *nt#riere )e %n seon, *n toa0na sa% pri0ă9ara %r0ătoare, *n f%ncţie )e soi%l 6i specific%l fiecărei c%lt%ri, )ar s%nt *n 9iaţă %nele ocaii %nice . ată un eveniment ce evidenţiază acest adevăr* Domnul poposea cu ucenicii în casa Bartei şi a Bariei. $ 8aria, care sa aşezat 'os la picioarele Domnului şi asculta cuvintele %ui. arta era împărţită cu multă slu'ire, a venit repede la 2l şi I-a zis" 0Doamne, nu-=i pasă că soru-mea m-a lăsat să slu'esc sinură ?i-i dar să-mi a'ute4. Drept răspuns, Isus i-a zis" 0arto, arto, pentru multe lucruri te înri'orezi şi te frămânţi tu, dar un sinur lucru trebuieşte, aria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua. % &Luca (=*-;8(+ Baria a răscumpărat vremea
părtăşiilor sfinte, dar Barta nu a înţeles pe deplin valoarea acelor ceasuri de prezenţă divină. Ki ca dovadă că în viaţa Bariei funcţiona bine bine acest principiu şi nu a fost doar o înt"mplare, înt"mplare, iată ce scrie în oan ()*-86* $ aria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preţ, a uns picioarele picioarele lui Isus şi I-a şters picioarele cu părul ei/ şi s-a umplut casa de mirosul mirului. 7nul din ucenicii (ăi, Iuda iscarioteanul, fiul lui (imon, care avea să-% vândă, a zis" 0De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei şi să se fi dat săracilor4 ?icea lucrul acesta nu pentru că purta ri'ă de săraci, ci pentru că era un 5oţ, şi, ca unul care ţinea puna, lua el ce se punea în ea. Dar Isus a zis" 0%as-o în pace/ căci ea l-a păstrat pentru ziua înropării ele. &e săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe ine nu ă aveţi totdeauna.4 % 3e săraci ar fi putut să8i a4ute şi săptăm"na următoare, dar gestul care l8a făcut
Baria pentru Domnul nu mai putea fi făcut peste c"teva zile. De aceea, înţelegeţi care sunt ocaziile uniceE Dacă nu ai făcut un bine c"ndva, poţi purta o remuşcare în suflet toată viaţa. #ă nu te8ai rugat într8un moment special, poţi avea pierderi irecuperabile. Dar să poţi face toate lucrurile la vremea lor şi să nu ratezi ocaziile unice trebuie să lucrezi cu tragere de inimă, ca pentru Domnul, lucr"nd c"t se poate de bine, înc"t să nu mai fie nevoie să rectifici. 1n copil care îşi scrie ur"t un text, în ideea că se grăbeşte şi vrea să c"ştige timp, s8ar putea să fie nevoit să8l mai scrie o dată şi a cheltuit mai mult timp dec"t dacă ar fi scris frumos de la început. #ine spune o mulţime de vorbe necontrolate, s8ar putea să supere pe mulţi şi să cheltuiască mai mult timp, pentru a fi iertat. @mul care spune mai puţine, dar pe înţeles, nu va pierde vremea nici el, nici alţii, care nu ştiu ce să facă, pentru că nu au înţeles ce voia să spună.
Iată )o%ă i0a$ini „%nice” )in istoria Israel%l%i * Dumnezeu i8a poruncit lui Boise şi prin el întregii un prinos Domnului. Domnului. 3iecare 3iecare să aducă prinos Domnului Domnului ce-l adunări, următoarele* $ %uaţi din ce aveţi şi aduceţi un lasă inima" aur, arint şi aramă/ materii vopsite în albastru, în purpură, în cărămiziu, în subţire şi păr de capră/ piei de berbeci vopsite în roşu şi piei de viţel de mare/ mare/ lemn de salcâm, untdelemn pentru sfeşnic, mirodenii mirodenii pentru untdelemnul unerii şi pentru tămâia mirositoar mirositoare/ e/ pietre pietre de oniA şi alte pietre pentru împodobirea împodobirea efodului şi a pieptarului. pieptarului. % &xodul -*8;+ Dacă o familie nu ar fi dat atunci, ci peste un an de zile, s8ar fi dus la
Boise să8i spună* $Acum vrem să dăm şi noi, hai, mai fă un cort%. #e rost ar fi avutF A fost o şansă unică pentru
evrei să aibă o contribuţie la fabricarea #ortului şi a obiectelor sacre. #"nd s8a construit /emplul, împăratul David şi toţi ceilalţi care au vrut, au făcut diferite donaţii pentru Domnul. David, în dragostea lui, a adunat multe materiale şi i8a predat lui 2olomon planul primit de la Domnul. Apoi a mai dat din bunurile lui proprii şi exemplul său a fost urmat de alţi demnitari &( #ronici );+. La fel ca în cazul din pus, a fost o unica şansă în viaţa acelei generaţii, de a dărui pentru locaşul sf"nt. #"nd se construieşte o biserică, unii se 4ertfesc foarte mult, alţii au rezerve şi găsesc motive motive să nu contribuie contribuie,, dar au ratat vremea potrivită potrivită pentru pentru acea lucrare şi nu se mai înt"lnesc cu ea. Apostolul 3avel oferă un sfat general în vederea folosirii vremii cu înţelepciune şi randament maxim* $#t ce faceţi, să fie făcut cu drag#ste' % &( #orinteni (<*(+ 2ă ştiţi că pentru ce8aţi făcut din dragoste nu vă pare rău niciodată şi n8aţi pierdut vremea, dar c"nd s8a făcut ceva cu 4umătate de inimă, a rămas o energie nefolosită, care oricum s8a pierdut, căci $din oficiu% îmbătr"nim.
C. Răsc%0pără 9re0ea Prin răsc%0părare se *08o$ăţe6te ti0p%l co0%n. 5n ce fel timpul poate să fie folosit, înc"t nu doar eu să8l valorific, ci să8i a4ut şi pe alţii să8l valorifice cu intensitateF /impul nostru este paralel cu timpul celor de l"ngă noi. Dacă cineva a vorbit doar zece minute, dar a spus ceva fără valoare şi apoi a încercat să se scuze afirm"nd că a epuizat un timp foarte scurt, scurt, să ţină cont dacă în sală au fost fost de mie de oameni, că zece minute ori o mie, înseamnă zece mii de minute, adică mai mult de o sută şaizeci şi şase de ore, deci aproape o săptăm"nă întreagă s8a consumat. Astfel s8a consumat greşit timpul multora, cu excepţia celor care au avut inspiraţia şi posibilitatea să să facă altceva în acele minute.
Or$anieaă2ţi 8ine ti0p%l *n concor)anţa e9eni0entelor, e9eni0entelor, *n e9ol%ţia lor cronolo$ică 6i *n corelare c% cei )in ?%r. Dacă eşti mecanic şi te apuci să montezi un motor, pune componentele în ordinea tehnologică şi verifică pe etape realizarea procesuluio. 5n paralel, dacă eşti într8un atelier auto şi trebuie efectuate şi alte reparaţii la acea maşină, asigură8te că se lucrează şi la alte sisteme sau părţi, pentru ca să fie toate gata într8un timp optim, să nu aştepte unii după alţii, dacă pot lucra mai mulţi deodată. La fel este şi în alte domenii.
3ă l%ă0 a0inte la c#te9a sfat%ri *nţelepte * 3roverbe )*)? 8 $e+i-ţi %ntâi de treburi afară, %ngri!eşte de lucrul câmpului şi ap#i apucă-te să-ţi +ideşti casa) % Agricultura şi vremea nu stau după nimeni. #ărămizile pot să aştepte, p"nă ai timp să le zideşti, dar, în c"mp, recolta nu aşteaptă. ată cum ştie să răscumpere vremea femeia înţeleaptă, dar în egală măsură pot să ia exemplu şi bărbaţii* $ 2a face rost de lână şi de in şi lucrează cu mâini 5arnice. 2a este ca o corabie de neoţ/ de departe îşi aduce pâinea8(e ândeşte la un oor şi-l cumpără/ din rodul muncii ei sădeşte o vie. 2a îşi încine mi'locul cu putere şi îşi oţeleşte braţele. ede că munca îi mere bine, lumina ei nu se stine noaptea. 2a pune mâna pe furcă şi deetele ei ţin fusul. % &3roverbe
-(*(-8(;+ 5n corespondenţă cu organizarea muncii ei intelectuale şi fizice, ea îşi corelează activitatea cu ceilalţi din casă. $ 2a se scoală când este încă noapte şi dă 5rană casei sale şi împarte lucrul de peste zi slu'nicelor sale.% &3roverbe -(*(+ #e c"ştig ar fi să se scoale ea la ora patru dimineaţa, să muncească p"nă la nouă şi apoi,
obosită, ca alta p"nă seara, să 8şi dea seama că o parte din activităţi le puteau executa alţi membri ai familiei sau unele a4utoare. Astfel de situaţii sunt o necesitate de zi cu zi în gospodărie, căci poţi să pui mai înt"i rufele în maşina de spălat şi apoi să mergi la bucătărie şi se fac toate deodată, chiar dacă nu ai a4utoare. Dacă l%cr%rile a%
)e0arat 8ine 6i s%nt s%pra9e$5eate, f%ncţioneaă 8ine . $ .a veghea+ă asupra cel#r ce se petrec %n casa ei şi nu mănâncă pâinea lenevirii) % 5n general, noi, oamenii dacă nu suntem controlaţi, avem tendinţa să o lăsăm mai încet şi să pierdem vremea. Acum să nu înţelegem din cele afirmate p"nă aici, că trebuie să ne consumăm toată viaţa numai în muncă, doar nu suntem sub lui robia lui 0araon şi a lui Bamona, fără să mai avem timp pentru suflet şi pentru odihnă. Dimpotrivă, dacă nu8ţi organizezi bine munca, nu mai ai timp nici să măn"nci, cu at"t mai mult să dai m"ncare sufletului şi aceasta numai din lipsă de organizare şi de corelare a lucrului cu cei din 4ur. 4ur. 2ă observăm care a fost sfatul lui etro, pentru Boise, care a avut o capacitate nemaiînt"lnită, nemaiînt"lnită, căci la ()= de ani nu8i slăbise vederea, nu i se epuizase energia fizică şi avea puterea să stea de dimineaţa p"nă seara să 4udece pe poporul srael. $(ocrul lui oise a văzut tot ce făcea el pentru popor şi a zis" 0$e faci tu acolo cu poporul acela De ce stai sinur şi tot poporul stă înaintea ta, de dimineaţa până seara4 oise a răspuns socrului său" 0&oporul vine la mine ca să ceară sfat lui Dumnezeu. $ând au vreo treabă, vin la mine/ eu 'udec între ei şi fac cunoscut poruncile lui Dumnezeu şi leile %ui4. (ocrul lui oise i-a zis" 0$e faci tu nu este bine. #e istoveşti sinur şi vei istovi şi poporul acesta, care este cu tine/ căci lucrul este mai presus de puterile tale şi nu-l vei putea face sinur. )cum ascultă lasul meu/ am să-ţi dau un sfat şi Dumnezeu va fi cu tine!4 % &xodul
(6*(8(;+ Boise a luat în seamă sfatul şi i8a organizat pe evrei în structuri ierarhice şi numai cazurile mai grele a4ungeau la el, iar dacă era cazul să8i depăşească pe el, se prezenta cu ele la Dumnezeu. #"nd cineva ne dă un sfat mai bun, referitor la folosirea timpului, să8l ascultăm şi să nu spunem* $u aşa ştiu şi nu8mi schimb stilul%. Dacă vei ţine numai de ideea ta, îţi vei pierde vremea, numai să ştii că nu trăieşti mai mult. Dacă se poate face ceva mai uşor, printr8o conexiune sau delegare, fă8o.
Răsc%0părarea prin rel%are 6i co0pletare este o altă for0ă )e re9alorificare a ti0p%l%i. 5n ce fel, în ziua de astăzi, sau în săptăm"na aceasta, se mai poate valorifica ceva din timpul ce s8a scurs p"nă aiciF De exemplu, sunteţi căsătoriţi de sau de ( ani şi v8aţi obişnuit într8un anumit stil, folosind cuvinte neplăcute pentru partener sau pierz"nd timp cu unele activităţi lipsite de valoare. Gedeţi Gedeţi ce se poate modifica, ca pentru viitor să nu se mai repete greşelile şi să c"ştigaţi, dacă se poate, ce s8a pierdut în trecut. 7u că se mai pot întoarce anii aceia, dar se poate îmbunătăţi şi îmbogăţii viaţa de familie, bucur"ndu8vă acum cu o intensitate mai mare unul de celălalt, căci celui ce i se iartă mult, iubeşte mult. 5n toate domeniile şi în toate relaţile, este bine să fim marcaţi de dorinţa de recuperare recuperare a ceea ce s8a pierdut, rog"ndu8ne rog"ndu8ne ca psalmistul* $ *nveseleşte-ne tot atâtea zile câte ne-ai smerit, tot atîţia ani cât am văzut nenorocirea! % &3salmul ;=*(+
3ă l%ă0 e'e0pl%l profet%l%i Osea, care a avut o viaţă de familie insuportabilă şi totul părea distrus, zis" 0Du-te iarăşi şi iubeşte iubeşte o femeie iubită iubită de un ibovnic şi trecutul, prezentul şi viitorul. l scria* $ Domnul mi-a zis" preacurvă/ preacurvă/ iubeşte-o cum iubeşte Domnul Domnul pe copiii lui Israel, Israel, care se îndreaptă îndreaptă spre spre alţi dumnezei şi care care iubesc turtele de stafide!4 i-am cumpărat-o cu cincisprezece sicli de arint, un omer de orz şi un letec de orz. 1i i-am
zis" 0:ămâi multă vreme numai a mea, nu te deda la curvie, nu mai fi a nici unui alt bărbat şi voi fi şi eu la fel cu tine!4% &@sea -*(8-+ Asta înseamnă să nu mai aminteşti nimic din toate relele din trecut, să nu mai foloseşti în
mod păcătos timpul, cum ai făcut8o p"nă atunci şi să iei totul ca de la început. #e a cerut @sea de la ea, s8a oferit şi el la r"ndul lui, să facă. 7u a fost uşor, dar a plătit un preţ ca să o răscumpere şi apoi s8a plătit preţul greu al schimbării stilului de viaţă. #ineva mi8a spus despre un om care şi8a risipit timpul pentru o vreme, absent"nd de la biserică. La un moment dat, fiind cercetat de Domnul, s8a hotăr"t să8L slu4ească cu toată dăruirea, aşa înc"t fraţii au constatat că nimeni nu8l întrece în r"vnă. l voia să răscumpere ce a pierdut înainte. :anii pe care nu i8a dat o perioadă la biserică, îi răscumpără d"nd acum mai mult, timpul pe care nu l8a folosit în cele sfinte, îl foloseşte acum cu mult zel.
(anase, *0părat%l l%i I%)a, este %n alt e'e0pl% )e 9iaţă sc5i08ată. l a avut cea mai lungă domnie 8 de ani şi a fost multă vreme din cale afară de rău, dar iată ce s8a înt"mplat* înt"mplat* $ Domnul a vorbit lui anase şi poporului său, dar ei n-au vrut să asculte. )tunci Domnul a trimes împotriva lor pe căpeteniile oştirilor împăratului )siriei, care au prins pe anase şi l-au pus în lanţuri. %-au leat cu lanţuri de aramă şi l-au dus la @abilon. $ând a fost la strâmtoare, strâmtoare, s-a ruat Domnului, Dumnezeului lui şi s-a smerit adânc înaintea Dumnezeului părinţilor săi. I-a făcut ruăciuni/ şi Domnul, lăsându-(e înduplecat, i-a ascultat cererile şi l-a adus înapoi la Ierusalim în împărăţia lui. 1i anase a cunoscut că Domnul este Dumnezeu. După aceea, a zidit afară din cetatea lui David, la apus, spre 65i5on în vale, un zid care se întindea până la poarta peştilor şi cu care a încon'urat dealul şi l-a făcut foarte înalt. ) pus şi căpetenii de război în toate cetăţile întărite ale lui Iuda. ) înlăturat din $asa Domnului dumnezeii străini şi idolul )starteei, a dărâmat toate altarele altarele pe care le zidise pe muntele $asei Domnului şi la Ierusalim, şi le-a aruncat afară din cetate. ) aşezat din nou altarul Domnului, a adus pe el 'ertfe de mulţumire mulţumire şi de laudă şi a poruncit lui Iuda să slu'ească Domnului, Dumnezeului lui lui Israel. % &) #ronici --*(=8(<+ 3ocăinţa i8a adus lui Banase o răscumpărare spirituală a vieţii, dar
şi un c"ştig material, prin binecuv"ntare în cele păm"nteşti. 3entru cei care au rămas credincioşi în viaţa de familie şi în pocăinţă, prezint exemplul lui ov. 3rintr8o con4unctură cosmică ciudată, ciudată, el şi8a pierdut averea, familia, sănătatea, relaţiile relaţiile de familie şi prietenii. /oate /oate au fost afectate şi părea totul pierdut, dar dintr8o dată Dumnezeu a făcut ca totul să fie răscumpărat. 0oarte posibil ca şi ani să8i fi dat Domnul în plus şi timpul acela pierdut să fi fost total rec"ştigat. 7u ştiu dacă el şi8ar fi dublat în timpul acela averea, dacă lucrurile ar fi mers în mod obişnuit, dar după ce a dob"ndit o răscumpărare a tuturor lucrurilor, lucrurilor, toate posesiunile i s8au dublat. Dumnezeu poate şi cu noi să facă aşa ceva. /rebuie doar să ne lăsăm la îndem"na Lui, pentru ca timpul şi viaţa noastră va fi răscumpărată în întregime. Amin.
"NC7EIERE 'ăscumpărarea are în esenţă dragostea şi harul lui Dumnezeu atribuit oamenilor prin naşterea din nou şi prin înnoirea tuturor lucrurilor. lucrurilor. Dumnezeu nostru este un Dumnezeu răscumpărător, răscumpărător, căruia îi place ca ceea ce a făcut să nu se piardă şi să fie recuperat. 5n ideea aceasta, vedeţi să nu fiţi afectaţi de $teoria reconcilierii
universale%, conform căreia 2atan şi ceilalţi îngerii căzuţi căzuţi vor fi răscumpăraţi. Dumnezeu răscumpără răscumpără sistemul şi creaţia ca întreg, ca lucrare, nu toate fiinţele. @amenii au parte de harul răscumpărării, în baza substituirii realizate de 4ertfa Domnului !ristos, dar îngerii nu beneficiază de acest har, pentru că statutul lor a fost diferit. 5n aceste condiţii favorabile, trebuie să ne folosim cu eficienţă viaţa. 5nţeleptul 2olomon spunea* $6oneşte orice necaz din inima ta şi depărtează răul din trupul tău/ căci tinereţea şi zorile vieţii sunt trecătoare. % &clesiastul ((*(=+ 2ă nu pierdem vremea cu lucruri lumeşti, să ne folosim de ocaziile repetabile sau
unice, organiz"ndu8ne activităţile în mod inteligent şi recuper"nd ce se mai poate, prin înnoire spirituală, stare, care oferă posibilitatea rec"ştigării lucrurilor pierdute. 5n Apocalips Apocalipsaa )(*86 )(*86 este arătată arătată răsc%0părarea l%i D%0nee% *n for0a finală şi este prezentată şansa omului de a8şi răscumpăra timpul, pentru că răscumpărarea maximă a timpului înseamnă* cu viaţa aceasta să c"ştigăm veşnicia. Dacă iei totul de la început, în condiţia condiţia veşniciei, nu se pune în socoteală timpul ce s8a scurs, dar dacă pierzi timpul şi nu8l răscumperi, răscumperi, nu poţi să intri în veşnicie. veşnicie. $ &el ce şedea pe scaunul de d#mnie
a +is/ 01ată, .u fac t#ate lucrurile n#i2) 3i a adăugat/ 0crie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de cre+ut şi adevărate2) 4p#i mi-a +is/ 0a isprăvit' .u sunt 4lfa şi $mega, (nceputul şi fârşitul) &elui ce %i este sete, %i v#i da să bea fără plată din i+v#rul apei vieţii) &el ce va birui, va m#şteni aceste lucruri) .u v#i fi "umne+eul lui şi el va fi fiul 5eu)2 &Aceasta numai Dumnezeu poate să o facă. @amenii rectifică, retehnologizează, dar Dumnezeu face totul de la început. #"t despre ceilalţi care răm"n în stări de păcate şi îşi cheltuie vremea în mod
6partea l#r este %n ia+ul, care arde cu f#c şi cu puci#asă, puci#asă, adică m#artea m#artea a d#ua) % i şi8au ratat toată inuti+ 6partea veşnicia. Amintiţi8vă de cazul t"lharului m"ntuit, care şi8a răscumpărat viaţa şi a intrat în 5mpărăţia lui Dumnezeu cu şanse sigure datorită adeveririi date de B"ntuitorul. #eilalţi care se pierd, c"nd te uiţi la bătr"neţea lor, îţi dai seama că au pierdut totul şi nu pot să8şi răscumpere timpul, chiar dacă cineva a fost un om de stat sau mare savant. A2ţi răsc%0păra 9iaţa *nsea0nă să ai 6ansa s2o iei )e la *ncep%t, )ar aceasta n% se
poate )ec#t prin 0#nt%ire.
alţii % &#oloseni -*(-+ $ (ngăduiţi-vă unii pe alţii
INTRODUCERE 1. 5ngăduinţa creştină este permisivitatea în acţiunile şi relaţiile umane, care nu afectează principiilor divine &#oloseni -*(-9 'omani (*(68(;+
. Dumnezeu este modelul desăv"rşit al îngăduinţei înţelepte I. UN DU(NE!EU "NDUITOR A. Dra$ostea )i9ină trateaă c% *n$ă)%inţă li8ertatea fiinţelor create 1. l $îngăduie% oamenilor &le oferă, le dă har+ să se bucure de viaţă &( 'egi (*69 clesiastul *(;+. x.* $(abatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru (abat % &Barcu )*)?+
. l suportă pe cei răi p"nă la o vreme &7eemia ;*-=9 Daniel ?*()9 'omani )*+ &. A%toritatea )i9ină controleaă ;9ieaă< tot%l 1. 5ngăduinţa Lui e conformă desfăşurării planului divin &) 'egi (;*)9 0apte )*)?9 *)?8)69 (*-9 ( #orinteni (<*?9 acov *(-8(<+
. 5ngăduinţa nu afectează siguranţa credincioşilor în raport cu* spiritele rele &( #orinteni (=*(-9 Deuteronom (6*(+9 oamenii &>eneza )=*<9 -(*?9 ( #ronici (<*)(9 3salmul ()(*-8+
+. 7u este îngăduită scurgerea de informaţii din rai &) #orinteni ()*9 Apocalipsa (=*+ II. "NDUINFE U(ANE A. A%to*n$ă)%inţe A%to*n$ă) %inţe 1. 'egula filtru a legii slobozeniei* $ #oate lucrurile îmi sunt înăduite, dar nu toate sunt de folos/ toate lucrurile îmi sunt înăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine. % &( #orinteni <*()9 (=*)-9 0ilipeni )*9 )
#orinteni -*(?9 >alateni *(-+
. Atenţie la viaţa de familieE &( #orinteni ?*8<9 zechiel ))*(=+ &. "n$ă)%inţe reciproce 1. Acceptarea altora şi a stilurilor diferite &acov -*(?9 Deuteronom )*)<8-=9 ( 2amuel )*)9 0apte (=*)69 >alateni )*-9 Batei ()*), ?, ()9 atenţie la răutate şi formalism+
. Acceptarea celor slabi şi a celor ce greşesc &'omani (*(8(=, (-8(<, )(8)-9 #oloseni -*(-9 ) /imotei )*)8)<9 feseni *(8-9 ) #orinteni ((*9 dragostea acceptă, îngăduie, pe cei sinceri nu pe cei răi9 în aspecte aleatorii nu păcătoase+
"NC7EIERE
1. 5ngăduinţa este exprimarea dragostei în familia divină, determinată de evoluţiile diferite în procesul creşterii spirituale &feseni *((8(<+ *((8(<+
. 5ngăduinţ 5ngăduinţaa lui Dumnezeu Dumnezeu este unilaterală, unilaterală, dar a noastră noastră trebuie să fie bilaterală bilaterală 8 $unii pe alţii% alţii% &#oloseni &#oloseni -*(-+
INTRODUCERE 5n studierea principiilor sfinte, dorim ca prin lumina 2fintele 2cripturi şi prin harul 2f"ntului Duh ce ne va fi dat, dat, să c%lti9ă0 *n9ăţăt%ri pentr% o 9iaţă )e0nă, aşa după cum se aşteaptă de la cei m"ntuiţi. 2ă
alţii % &#oloseni -*(-a+. analizăm sintagma* $ (ngăduiţi-vă unii pe alţii Ce este *n$ă)%inţa cre6tină= 5n planul relaţiilor interfrăţeşti trebuie să existe o anumită permisivitate în acţiuni, dar în toate trebuie să ţinem cont de principiile divine, pentru că nu ne putem permite orice. /otodată,
fiecare tre8%ie să *n$ă)%ie pe alţii 6i el la r#n)%l l%i, tre8%ie să fie *n$ă)%it )e alţii . ată ce scrie apostolul 3avel, după ce tratează c"teva noţiuni despre îngăduinţă* $$ine slu'eşte lui Hristos în felul acesta, este plăcut lui Dumnezeu şi cinstit de oameni. )şa dar, dar, să urmărim lucrurile, care duc la pacea şi zidirea zidirea noastră. % &'omani
(*(68(;+ Deci, îngăduinţa creează un mediu de colaborare şi pace în vederea unei zidiri reciproce, accept"nd chiar unele stări nedesăv"rşite, evident, nu de dragul acelor slăbiciuni, ci cu scopul zidirii şi m"ntuirii, pentru că nu suntem cu toţii într8o înţelegere uniformă şi nu avem o creştere egală. 3entru a nu fi înşelaţi şi să nu îngăduim îngăduim ce trebuie, trebuie, sau să îngăduim îngăduim prea mult, mult, vă propun propun în această lecţie să8L privim pe Dumnezeu ca model al unei îngăduinţe înţelepte şi, după aceea, să observăm din 2cripturi şi din viaţa practică, ce anume putem să ne permitem unii altora.
I. UN DU(NE!EU "NDUITOR "NDUITOR A. Dra$ostea )i9ină trateaă c% *n$ă)%inţă li8ertatea fiinţelor create Dumnezeu îi îngăduie pe oameni, căci viaţa este o îngăduinţă de la Dumnezeu, l le oferă şansa să se bucure de existenţa lor. lor. 2ă analizăm c"teva pasa4e biblice care prezintă acest subiect. 5mpăratul David, la sf"rşitul vieţii sale, declara astfel* $ @inecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, care mi-a dat astăzi un urmaş pe scaunul meu de domnie şi mi-a înăduit să-l văd! % &( 'egi (*6+ ste un har să te bucuri de urmaşi, nu
doar să8ţi vezi copilul pe tron, ci şi să8ţi vezi copiii căsătoriţi, să a4ungi să8ţi vezi nepoţii şi să8ţi cunoşti strănepoţii. /otodată, /otodată, Dumnezeu a dat posibilitatea omului omului de a gusta din bunurile vremelnice vremelnice oferite de l. cuiva avere şi boăţii boăţii şi i-a înăduit să mănânce mănânce din ele, să-şi ia partea partea lui din ele şi $ Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva să se bucure bucure în mi'locul muncii muncii lui, acesta este un dar dar de la Dumnezeu. % &clesiastul *(;+ De multe ori, tinerii şi
bogaţii, nu realizează îngăduinţa aceasta. Dar cei ce duc lipsă o vreme, sau cei ce nu au avut şi apoi au a4uns să aibă, o socotesc ca pe un har. #ine stă o vreme bolnav într8un cărucior şi apoi a4unge iar pe picioare, îşi dă seama
că mişcarea este o îngăduinţă a lui Dumnezeu, un har pentru om. >eneraliz"nd, putem afirma că tot ce oferă Dumnezeu oamenilor nu este contra cost, nici dintr8o altă obligaţie sau merit, ci l face toate acestea ca un har sau, uneori, ca un hat"r. B"ntuitorul le8a explicat celor din vremea 2a, care încadrau pe Dumnezeu şi principiile religioase în legi rigide şi adesea indiferente la nevoile oamenilor* $(abatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru (abat. % &Barcu )*)?+ 0ariseii nu îngăduiau poporului să aibă destindere nici în ziua odihnei9 $aceasta nu8i voie, cealaltă nu trebuie făcută%, măcar că erau subiectivi în prescripţiile lor. i n8au înţeles că ziua de odihnă este o îngăduinţă de la Dumnezeu pentru om. l putea să8i poruncească lui Adam, în urma păcatului lui, să muncească fără a se odihni şi să sufere în trup toată viaţa, însă Dumnezeu îngăduie să ne bucurăm de binefacerile 2ale, dar toate acestea trebuie să se întoarcă de la noi spre l, cu recunoaşterea şi mulţumirea cuvenită.
Tre8%ie să o8ser9ă0 )in 3cript%ri 6i )in toată istoria, că D%0nee% *i *n$ă)%ie 6i pe cei răi. /oţi oamenii sunt păcătoşi, dar unii sunt sunt foarte răi şi se luptă împotriva lui Dumnezeu, Dumnezeu, dar l îi îngăduie, adică îi tolerează o vreme. ată ce citim despre srael în 7eemia ;*-=* $ I-ai înăduit astfel mulţi ani, le-ai dat înştiinţări prin Du5ul #ău, prin proroci proroci şi tot n-au luat aminte. )tunci i-ai dat în mâinile unor popoare străine. % 3"nă a8i
abandona, i8a îngăduit mulţi ani, deşi au fost unii împăraţi răi, lăsaţi pe tron )= sau chiar = de ani. Acest fapt este valabil pentru toate popoarele. 5n prezentarea profetică a imperiilor ce s8au succedat în istorie, apare următoarea menţiune* $ 1i celelalte fiare au fost dezbrăcate de puterea lor, dar li s-a înăduit o lunire a vieţii până la o vreme şi un ceas anumit. % &Daniel ?*()+ 5ndelunga răbdare a lui Dumnezeu a îngăduit oameni ca*
!itler, 2talin şi at"ţia alţii. 7oi uneori nu avem îngăduinţă nici pentru cei de l"ngă noi, care nu ne8au făcut un rău intenţionat, dar Dumnezeu îngăduie şi pe cei care stăruiesc în rău. #ineva poate se întreabă* Dar )e ce este
D%0nee% at#t )e *n$ă)%itor, *nc#t per0ite p#nă la li0ită %nele sit%aţi 6i *n$ă)%ie ca oa0enii să se c5in%ie %nii pe alţii 6i să )o0ine ră%l, aproape să crei că2I nepăsător 6i 6i că n%2/ )oare )oare )e cei ce s%feră= Iată e'plicaţia: „ au „ au dispreţuieşti tu b#găţiile bunătăţii, %ngăduinţei şi %ndelungii 7ui răbdări8 9u ve+i tu că bunătatea lui "umne+eu te %ndeamnă la p#căinţă8” p#căinţă8 ” &'omani )*+ Dumnezeu are o rezervă imensă de bunătate, care face să domnească îngăduinţa.
&. A%toritatea )i9ină controleaă ;9ieaă< tot%l D%0nee% *n$ă)%ie tot%l *n li0itele sta8ilite )e El, n% *n 0o) a8sol%t. Dacă D%0nee% ar per0ite )ia9ol%l%i să facă tot ce 9rea, ar rec%r$e la )istr%$eri %r$ente. Dacă oa0enii ar fi lăsaţi *n ră%tatea lor să2 6i *0plinească $#n)%rile rele, ră%l n2ar 0ai a9ea li0ite. Dumnezeu pune, fiinţelor create, anumite hotare, ca şi mării, şi vom vedea că îngăduinţa Lui pentru toţi oamenii este conformă desfăşurării planului divin, fără să se încalce termenele stabilite de l. ată un caz* împăraţii Asiriei, în expansiunea lor imperială, au zdrobit cetate cu cetate, au nimicit regiuni întregi, au deportat popoare şi au a4uns la porţile erusalimului. Deveniseră semeţi, dar în acel moment le8a fost transmis un mesa4 din partea lui Dumnezeu, prin prorocul saia* $ +-ai auzit că 2u de mult am preătit aceste lucruri şi că le-am 5otărât din vremurile vec5i )cum însă am înăduit să se
împlinească şi să prefaci cetăţi întărite în mormane de dărâmături. dărâmături. % &) 'egi (;*)+ ată cum răutatea oamenilor
este încorporată în planul lui Dumnezeu, pentru a se descoperi bunătatea şi harurile 2ale şi pentru a se vedea păcătoşenia omului şi scopurile diavolului. /ot ce este îngăduit de sus, are un scop conform planului lui Dumnezeu. Domnul sus cunoştea bine mersul lucrurilor, c"nd i8a zis lui 3ilat, care credea că el este autoritatea putere dacă nu ţi-ar fi dată de sus8 % &oan (;*((+ Atunci c"nd a fost îngăduit ultimă* $ +-ai avea nici o putere
oamenilor să8L bat4ocorească şi să8L răstignească pe 0iul lui Dumnezeu, ucenicii au rămas uimiţi în faţa acestei realităţi. De ce a fost îngăduitF /oate s8au petrecut conform mesa4elor profetice din 2cripturi, care se refereau la Domnul sus* $8căci nu-mi vei lăsa sufletul în %ocuinţa morţilor şi nu vei înădui ca (fântul #ău să vadă putrezirea. putrezirea.% &0apte )*)?+ A fost îngăduit să8L omoare, dar n8a fost îngăduit să răm"nă în morm"nt. $ *n adevăr, adevăr, împotriva :obului #ău celui sfânt, Isus, pe care %-ai uns #u, s-au însoţit în cetatea aceasta Irod şi &ilat din &ont cu +eamurile şi cu noroadele lui Israel, ca să facă tot ce 5otărâse mai dinainte mâna #a şi sfatul #ău. % &0apte
*)?8)6+
Tre8%ie să *nţele$e0 că 6i plan%rile noastre *n acti9ităţile )in 8iserică sa% *n )o0eni%l fa0ilial, n% se realieaă )ec#t at#t c#t *n$ă)%ie D%0nee% 6i El *n$ă)%ie at#t c#t este *n plan%l /%i . #"nd Dumnezeu vrea să ne limiteze sau să ne canalizeze eforturile într8o anumită direcţie, vom vedea că nu8i îngăduit nimic mai treacăt, ci tra năde'de să mult. ată cum a înţeles 3avel acest adevăr* $ De data aceasta nu vreau să vă văd în treacăt, mai rămân cu voi câtăva vreme, dacă va %ngădui "#mnul) % &( #orinteni (<*?+ Gedeţi, nu a putut să8şi facă un
plan sigur, cu ce să facă şi c"nd să facă. Acest $dacă% are de8a face cu îngăduinţa lui Dumnezeu. La fel este şi în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face plan economic. 1nii zic* $ )stăzi sau mâine ne vom duce în cutare neust neustor orie ie şi vom câşti câştia! a! % &acov &acov *(-+ *(-+ 'ecoma 'ecomanda ndarea rea apost apostolu olului lui este este în confor conformit mitate ate cu princ principi ipiul ul
suveranităţii divine* $ Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru. % &acov *(+ *(+ #"t de reală este poezia fratelui oanid, despre un ţăran care spunea că face tot ce vrea şi c"nd s8a dus la t"rg, să8şi v"ndă boii, lucrurile de la piaţă nu s8au potrivit cu afirmaţia lui de acasă, deşi soţia lui l8a prevenit şi i8a spus* $Gei face, vei vinde, dacă îţi va îngădui Dumnezeu%. $#um dacă8mi îngăduie DumnezeuF 0ac ce vreau cu marfa mea%, a protestat el. Dar bietul de el a sosit doar spre dimineaţă, fără nici un ban şi bătut zdravăn. #"nd a sosit la uşă şi soţia lui a întrebat cine e, el a răspuns* $:ărbatul tău, dacă va îngădui Dumnezeu%. ată, aşadar că tot ce este în univers, depinde de libertatea îngăduită de Dumnezeu, de limitele şi timpul pe care l le decide. 5ngăduinţa pe care o permite Dumnezeu celor răi, nu ne nelinişteşte prea mult pe noi, căci ştim că l le stăp"neşte şi le sincronizează pe toate, în aşa fel, înc"t spiritele rele să nu ne poată afecta peste măsură şi nici oamenii să nu poată abuza în a ne face rău fără limite. De aceea, trebuie să fim liniştiţi, să nu ne revoltăm pe cei răi şi să nu8i pizmuim c"nd vedem că Dumnezeu le dă libertăţi. i nu ne vor putea oprima pe noi, dacă Dumnezeu ne le îngăduie. xistă un control al lui Dumnezeu şi în timp de ispită. $ +u v-a a'uns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. 1i Dumnezeu, care este credincios, nu va înădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre/ voastre/ ci, împreună împreună cu ispita, a preătit preătit şi mi'locul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda. % &(
#orinteni (=*(-+ 2ă luăm un exemplu pentru a vedea şi înţelege limitele îngăduinţei lui Dumnezeu, în raporturile dintre
oameni. :ătr"nul Avraam Avraam avea nouăzeci şi nouă de ani şi 2ara spre optzeci şi nouă, c"nd a4unseseră din nou într8 o ţară străină, în >herar. Abimelec, după spusele lui Avraam, a luat8o drept $liberă% pe 2ara şi a dus8o la curtea sa, dar $ Dumnezeu i-a zis în vis" 01tiu şi 2u că ai lucrat cu inimă curată" de aceea te-am şi ferit să păcătuieşti împotriva ea. Iată de ce n-am înăduit să te atini de ea.4 % &>eneza )=*<+ Dacă în acest caz Dumnezeu ar fi
permis ceea ce s8a înt"mplat cu 0araon în gipt &>eneza & >eneza ()+, g"ndiţi8vă că în lunile următoare trebuia să apară saac şi s8ar fi creat premiza unor dubii cu privire la paternitatea luiF Dar Dumnezeu n8a îngăduit. 2ituaţii de acest gen sunt mai rare, dar alte situaţii pot fi frecvente. 7oi avem anumite bunuri şi am vrea ca Dumnezeu să8i nu8i lase pe alţii să le fure, sau să nu8şi bată 4oc de noi. Au fost situaţii c"nd unii erau pe punctul să fie prădaţi şi hoţii au avut o reţinere. #ineva urma să fie înşelat şi lucrurile s8au încurcat, încurcat, căci este valabil ce scrie în 3salmul ()(* -86 8 $ Da, 2l nu va înădui să ţi se clatine piciorul/ $el ce te păzeşte, nu va dormita. Iată că nu dormitează, nici nu doarme $el ce păzeşte pe Israel. Domnul este &ăzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă. De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. Domnul te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul. Domnul Domnul te va păzi la plecare plecare şi la venire, de acum şi până până în veac. % 3atriarhul acov a experimentat
aşa ceva şi a spus soţiilor lui* $ 1i tatăl vostru m-a înşelat" de zece ori mi-a sc5imbat simbria/ dar Dumnezeu nu i-a înăduit să mă păubească. % &>eneza -(*?+
5ngăduinţele lui Dumnezeu se extind în orice domeniu, al vieţii acesteia şi al celei viitoare, astfel, nu este îngăduit să se scurgă informaţii din rai. @amenii fac tot felul de speculaţii, unii pretind viziuni, alţii emit teorii, dar este interzis să ştim exact cum va fi în 5mpărăţia lui Dumnezeu. 5n ) #orinteni ()*, apar cuvintele unuia căruia i8a fost dat să întregească 2cripturile, ale unuia care a avut harul să fie vrednic de crezare* % 8a fost răpit în rai, şi a auzit cuvinte, care nu se pot spune şi pe care nu-i este înăduit unui om să le rostească. % 2lavă
Domnului, că va veni vremea c"nd ne vom duce acolo şi o să fie îngăduit să le vedem. ste scris, de asemenea în Apocalipsa, că sunt nume care nu este voie să le ştim dec"t atunci. 2unt alte aspecte ale planului divin care sunt interzise să fie divulgate. 5n Apocalipsa (=*, oan relatează că, pe c"nd a început să scrie, i s8a spus* scrie... %. $ &ecetluieşte... şi nu scrie...
II. "NDUINFE U(ANE A. A%to*n$ă)%inţe Ce tre8%ie să20i *n$ă)%i, ce pot să20i per0it= 7oi trăim după legea slobozeniei, dar, după cum în societate, libertatea nu presupune să faci ce vrei, la fel este şi în plan spiritual. A fi slobozi nu înseamnă că putem face orice vrem, orice orice g"ndim, ci avem limite. @ metodă de filtrare filtrare este enunţată enunţată de apostolul apostolul 3avel* $#ate
lucrurile %mi sunt %ngăduite, dar nu t#ate sunt de f#l#s6 % &( #orinten #orintenii <*()+ <*()+ $#oate lucrurile îmi sunt înăduite, înseamnă* tot ce visez, tot ce îmi vine în minte, tot ce mi se propune, pot să le notez pe o listă, ca
fiindu8mi îngăduite, evident aici nu cuprindem ceea ce stim din start că este păcat. 3ot să trec în inventarul libertăţii teoretice, multe lucruri. După aceea trebuie să aplic filtrul, pentru a8mi permite doar ceea ce trebuie şi este util. ată c"teva* c"teva* pot să8mi permit permit o dată să nu vin la adunare dacă sunt obosit şi nu trebuie trebuie să mă mustre
conştiinţa şi să8mi imaginez că sunt lepădat pentru că am lipsit de la adunare9 pot să8mi permit o dată să nu postesc într8o zi în care obişnuiam, sau să măn"nc, înainte de ora mea obişnuită, dacă am o problemă specială. Dar sub ce g"nd îmi voi permite libertatea aceastaF #are g"nd mă va c"rmui în a o faceF Apostolul 3avel prezintă libertăţi diferite, diferite, în domeniul alimentar şi al sărbătoririi zilelor, zilelor, dar afirmă în dreptul lor motivaţia motivaţia sf"ntă a unei opţiuni, nu o atitudine ce nu ţine cont nici de Domnul, nici de semeni &'omani (+. "n pri0%l r#n)
tre8%ie să ne $#n)i0 )acă acele li8ertăţi *n$ă)%ite folosesc 9ieţii spirit%ale . 7imeni să nu se uite numai la foloasele lui, ci la foloasele altuia &0ilipeni )*+. Adică îmi pot permite să nu vin într8o zi la adunare, dacă cineva are o problemă specială ce nu se poate am"na pe a doua zi, am slobozenia să mă duc să8l a4ut, dar nu pentru vreo plăcere păcătoasă.
„#ate lucrurile %mi sunt %ngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine ” &( #orinteni <*()b+. Dacă eu mi8am permis odată să răm"n de la adunare acasă, pentru că am avut o problemă de rezolvat şi lucrul acesta devine cronic şi eu lipsesc mereu, înseamnă că a pus stăp"nire pe mine. 5ngăduinţa mă sesizează*
#ate lucrurile sunt %ngăduite, dar vezi că devii robul unei stări păcătoase. /ot în aceeaşi idee, 3avel scria* $ 6 #ate nu t#ate +idesc % &( #orinteni (=*)-+. 3cop%l *n$ă)%inţei n% este satisfacerea firii pă0#nte6ti, nici slo8oenia ei )in c#n) *n c#n), să2i 0ai slă8i0 c5in$ile 6i s2o lăsă0 să26i )ea )r%0%l, să n% se s%foce )e tot 6i apoi iar ne pocăi0 6i str#n$e0 c%relele, ci i)irea noastră, cre6terea spirit%ală, 0#nt%irea . 1nul poată să pretindă* $u am îngăduinţa să mă îmbrac mai sumar sau să beau băuturi alcolice%. Dar acestea zidescF Dacă nu a4ută la creşterea spirituală a comunităţii frăţeşti, restr"nge8ţi îngăduinţa. Altul Altul se poate scuza zic"nd* $u am îngăduinţa să glumesc, căci am umor nativ%. Da, dar cei din 4ur, care sunt mai reţinuţi, vor fi deran4aţi de stilul tău distractiv şi, dacă nu8i a4uţi spiritual, caută să nu8i întristezi. 5n ) #orinteni -*(?, regula libertăţii libertăţii şi a îngăduinţei, este prezentată prezentată într8un alt cadru* cadru* $ &ăci "#mnul
este "uhul; şi unde este "uhul "#mnului, ac#l# este sl#b#+enia) % Dacă ne vom lăsa călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu, l ne va face sensibili la ce să ne permitem şi ce să nu ne permitem. 5n cărţile lui, Matchman Matchman 7ee, scrie despre un creştin dintr8o localitate izolată, care nu avea pe cine să consulte în probleme de îngăduinţă, #"nd s8a pus la masă să8şi consume paharul de vin cu care era obişnuit, a avut o reţinere. reţinere. Găz"ndu8i ezitarea, soţia i8a zis* $Dar nu iei paharulF% $#eva mă reţine%, a răspuns el. $ Dar ţi8a spus predicatorul că nu8i voieF%, a adăugat ea. $7u, dar ceva din mine nu mă lasă%. 1lterior a întrebat şi ce bine că a primit acelaşi sfat. Duhul lui 3raţilor, voi aţi Dumnezeu ne dă undă verde sau ne arată stopul de oprire. oprire. Doamne călăuzeşte8ne, te rugămE rugămE $ 3raţilor, fost c5emaţi la slobozenie. +umai, nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci slu'iţi-vă unii altora în draoste. % &>alateni *(-+ 3entru că exact aici îţi vei da seama ce te lasă Duhul şi ce nu
te lasă, căci este în contradicţie cu firea păcătoasă. Gezi Gezi cine reclamă îngăduinţa aceeaF Aceasta nu înseamnă să nu8mi îngădui să măn"nc, dacă mie îmi este foame şi să beau dacă îmi este sete, dar voi ţine cont de ceea ce este sănătos şi cu pace.
Tre8%ie să e'iste 0%ltă *n$ă)%inţă *n 9iaţa )e fa0ilie , căci $ +evasta nu este stăpână pe trupul ei, ci bărbatul bărbatul.. #ot astfel, astfel, nici bărbatul bărbatul nu este stăpân pe trupul lui, ci nevasta. nevasta. (ă nu vă lipsiţi lipsiţi unul pe altul de datoria de soţi, decât doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu postul şi cu ruăciunea/
apoi să vă împreunaţi iarăşi, ca să nu vă ispitească (atana, din pricina nestăpânirii voastre. %ucrul acesta îl spun ca o înăduinţă/ nu fac din el o poruncă. % &( #orinteni ?*8+ Deci, poţi să8ţi îngădui anumite perioade de
abstinenţă în viaţa de familie, dar nu poţi face o regulă generală sau un orar unilateral, dacă celălalt nu poate rezista tentaţiilor cărnii. 3e de altă parte, nu putem să îngăduim orice fantezie sexuală. 5n zechiel ))*(= sunt condamnaţi cei care îşi permit, îşi îngăduie, să aibă relaţii intime, atunci c"nd soţia, din punct de vedere fizic, nu poate să ia parte în mod normal, normal, natural, la acest act.
&. "n$ă)%inţele reciproce Tre8%ie să *n$ă)%i0 pe alţii c% stil%rile lor )iferite. N% s%nte0 toţi la fel 6i cine n% 9a *nţele$e pe alt%l 9a că)ea *n ispita )e a n%2l s%porta. 1nora le place muzica clasică, astfel ei doresc să c"nte corul, alţii dacă nu8i o c"ntare mai $populară%, o doină, spun că nu a fost har. 5n muzică e nevoie să ne îngăduim unii pe alţii, dar aceasta nu înseamnă că nu avem limite şi acceptăm orice stil în muzică. 2unt temperamente diferite, unii foarte vulcanici, extrovertiţi, iar alţii introvertiţi, melancolici. 1nul este foarte concentrat la vorbe, altul care este lent, trebuie să8l laşi să se exprime, exprime, căci, dacă8l grăbeşti ca şi pe celălalt, îl stresezi. stresezi. 1nul măn"ncă repede şi doreşte să se ridice de la masă, iar altul altul doreşte să mai stea şi să măn"nce încet. încet. 2oluţia rezolvării diferenţelor care pot provoca divergenţe este $ *nţelepciunea care vine de sus, este, întâi, curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică. % &acov -*(?+ Dacă nu8i îngădui pe
ceilalţi în astfel de aspecte ale vieţii, vei a4unge să te separi de ei fără temei, să nu8i asculţi, să te cerţi, să8i bănuieşti de lucruri rele, iar ceilalţi să te învinuiască exact la fel pe tine. 0enomenele ce s8au înt"mplat la începuturile :isericii, nu sunt întru totul repetabile, dar principiile sunt valabile. Dumnezeu a trebuit să8l a4ute pe 3etru, cu o vedenie, să se deplaseze acasă la #orneliu şi, c"nd a a4uns acolo, le8a spus înainte de predică. $ ...că nu este înăduit de %ee unui iudeu să se însoţească împreună cu unul de alt neam, sau să vină la el/ dar Dumnezeu mi-a arătat arătat să nu numesc pe nici un om spurcat spurcat sau necurat. % &0apte (=*)6+ /rec"nd vanghelia de la
o ţară la alta, apar multe diferenţe şi mulţi misionari au trebuit să se îmbrace şi să măn"nce ca băştinaşii şi astfel s8au îngăduit unii pe alţii. 0iecare trebuie să aibă o toleranţă în comportament, comportament, aşa au acceptat iudeii pe neamuri şi neamurile între ele.
ii atent, )acă n% c%09a, )in ră%tate sa% for0alis0, n%2l *n$ă)%i pe alt%l. Dragostea rezolvă aceste tendinţe, ea este superioară formelor şi este opusul răutăţii, al urii. O8ser9ă c% o8iecti9is0 ce n% te lasă să2i
*n$ă)%i pe alţii. Doar pentru că aşa ai fost obişnuit tuF Dar ştii că şi ei au fost obişnuiţi altfelF 'om"nii care pleacă în uropa, se înt"lnesc în aceeaşi biserică, cu credincioşi veniţi din alte zone ale ţării. 0iecare vine cu părerea şi obişnuinţa lui şi este nevoie să se îngăduie unii pe alţii* ardelenii pe moldoveni şi împreună pe olteni, nu numai în domeniul limba4ului, cu regionalismele şi accentele specifice, ci în multe alte privinţe. Dacă nu8l poţi îngădui nici nici cum vorbeşte, cum îl vei îngădui îngădui ce vorbeşteF
De ase0enea, tre8%ie să2i acceptă0 6i să2i *n$ă)%i0 pe cei sla8i, care $re6esc 0ai %6or. ată ce scrie asupra păreril#r %nd#ielnice) %nd#ielnice) în 'omani (*(8) 8 „ Primiţi bine pe cel slab %n credinţă şi nu vă apucaţi la v#rbă asupra
:nul crede că p#ate să mănânce de t#ate; pe când altul, care este slab, nu mănâncă decât verdeţuri) % 5ncearcă să înţelegi pe fiecare, nu8ţi bate 4oc de nimeni, cum sunt unii care dispreţuiesc pe cei ce au alt meniu, sau alte practici, în probleme de încredinţare. De duhovnicesc duhovnicesc ce eşti 4udeci sau dispreţuieştiF 3oate că unii măn"ncă mai sănătos, sau alţii, din educaţie religioasă, nu măn"ncă sau nu sunt obişnuiţi cu un orice meniu. „&ine mănâncă
să nu dispreţuiască pe cine nu mănâncă; şi cine nu mănâncă, să nu !udece pe cine mănâncă, fiindcă "umne+eu l-a primit) &ine eşti tu, care !udeci pe r#bul altuia8 "acă stă %n pici#are sau cade, este treaba stăpânului său; t#tuşi, va sta %n pici#are, căci "#mnul are putere să-l %ntărească pentru ca să stea) :nul s#c#teşte # +i mai pe sus decât alta; pentru altul, t#ate +ilele sunt la fel) Fiecare să fie deplin %ncredinţat %n mintea lui)” lui)” &'omani (*-8+ Dacă cineva vrea să pună deoparte o zi pentru Domnul, trebuie preţuit, nu numai îngăduit. 0iecare să lucreze cu dragostea care îi va uni şi8i va creşte spre maturitate şi pe unul şi pe celălalt. „ ă
nu ne mai !udecăm dar unii pe alţii) &i mai bine !udecaţi să nu faceţi nimic, care să fie pentru fratele v#stru # piatră de p#ticnire sau un prile! de păcătuire) .u ştiu şi sunt %ncredinţat %n "#mnul 1sus, că nimic nu este necurat %n sine şi că un lucru nu este necurat decât pentru cel ce crede că este necurat) % &'omani (*(-8(+ $ (ncredinţarea pe care # ai, păstrea+-# pentru tine, %naintea lui "umne+eu) Ferice de cel ce nu se #sândeşte
singur %n ce găseşte bine) )))#t ce nu vine din %ncredinţare, e păcat) % &'omani (*))8)-+ Deci trebuie să îngăduim anumite diferenţe, pentru că nu toţi au aceeaşi convingere, fiind educaţi diferit şi p"nă a4ung în
dat#ri dragoste să înţeleagă şi să trăiască la fel, e bine să se accepte unii pe alţii. „ 9#i, care suntem tari, suntem dat#ri să răbdăm slăbiciunile cel#r slabi şi să nu ne plăcem n#uă %nşine) Fiecare din n#i să placă apr#apelui, %n ce este bine, %n vederea +idirii alt#ra) ” &'omani (*(8)+ Dra$ostea *n$ă)%ie pe cei sla8i, n% pe cei răi. 7u8ţi cere Dumnezeu să îngădui pe unul care lucrează din răutate. 3e acesta trebuie să8l îndemni, să8l mustri de două, trei ori, iar în final, dacă nu se îndreaptă, să rupi legătura cu el. 5ntr8o biserică, un frate nu participa la #ina Domnului pe considerentul că ea trebuie servită numai seara%. 5n aceste condiţii, i8am sfătuit pe fraţi să pregătească o dată #ina Domnului într8o seară, dar fără să ştie el că lucrarea se face din pricina lui. 2ă anunţe din timp, ca el să se poată pregăti şi dacă atunci o ia liniştit, cu pace, înseamnă că aceasta a fost înţelegerea lui şi nu trebuie neapărat condamnat. Dar dacă nici atunci nu o ia şi e tot ispitit, înseamnă că are şi alte probleme. 7u trebuie acceptaţi toţi cu toate dorinţele lor, de dragul îngăduinţei creştine. De exemplu, dacă vine cineva în adunare şi afirmă cu aroganţă* $3e mine trebuie să mă lăsaţi să c"nt în stilul meu, să mă îmbrac în felul meu, să mă rog cum vreau eu, căci trebuie să mă îngăduiţi%.1n astfel de om, trebuie sfătuit cu dragoste, iar dacă răm"ne indisolubil şi rece, trebuie $măsurat% cu întelepciune şi $împachetat% adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus pe care tot cu înţelepciune, căci apostolul scria* $ *n adevăr, noi nu l-am propovăduit, sau dacă este vorba să primiţi un alt du5 pe care nu l-aţi primit, sau o altă 2van5elie, pe care n-aţi primit-o, primit-o, o5, cum îl înăduiţi înăduiţi de bine! % &) #orinteni ((*+ 7umai pe cei sinceri, indiferent de gradul
de cunoaştere şi maturitate, trebuie să8i înţelegem. Astfel, unele surori participă la #ina Domnului, în orice condiţii biologice, altele nu. 7u trebuie să se anatemizeze unele pe altele pentru încredinţarea pe care au moştenit8o sau dob"ndit8o. 5n mod special, lucrătorii trebuie să fie plini de o îngăduinţă răbdătoare &) /imotei )*)8)<+. Dar totodată îngăduinţa este o necesitate pentru toţi, de aceea 3avel scria* $ ă sfătuiesc dar eu, cel
întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi într-un c5ip vrednic de c5emarea, pe care aţi primit-o, cu toată smerenia smerenia şi blândeţea, cu îndelună răbdare/ %ngăduiţi-vă unii pe alţii %n drag#ste şi căutaţi să păstraţi unirea
"uhului, prin legătura păcii) % &feseni *(8-+ 5n adunare este ca şi în familie* c"nd te căsătoreşti, fiecare are stilul lui, la m"ncare sau în comportament, dar în dragoste îl accepţi, ba încă eşti în stare să faci cum îi place celuilalt.
"NC7EIERE "n$ă)%inţa este o e'pri0are a )ra$ostei *n ca)r%l fa0iliei )i9ine )eter0inată )e e9ol%ţiile )iferite *n proces%l cre6terii spirit%ale. 5n feseni *(( este scris că au fost r"nduiţi de Domnul, diferiţi slu4itori pentru unirea credinţei8 credinţei8 % edificarea altor slu4itori cu scopul zidirii trupului lui !ristos $ până vom a'une toţi la unirea
&vers.(-+. Dar p"nă a4ungem toţi la unire, cum ne raportăm unii la alţiiF nevoie să ne acceptăm p"nă vom învăţa cum este mai bine şi apoi vom accepta toţi binele, căci $ dacă în vreo privinţă sunteţi de altă părere, Dumnezeu vă va lumina şi în această privinţă % &0ilipeni -*(8(<+. -*(8(<+. 7u toată viaţa viaţa trebuie să ne suportăm, ci să
mergem spre uniformizare în credinţa adevărului şi în dragoste. 3rincipiul de referinţă are anexate următoarele sfaturi, pe care le prezint drept concluzie* „ (ngăduiţi-vă „ (ngăduiţi-vă
unii pe alţii şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul) &um va iertat rist#s, aşa iertaţi-vă şi v#i) % &#oloseni -*(-+ 5ngăduinţa lui Dumnezeu este unilaterală, numai l ne îngăduie pe noi, noi nu avem ce să8 îngăduim Lui. l este desăv"rşit şi ne îngăduie. Dar, Dar, între noi, îngăduinţa este bilaterală, în familie, familie, at"t soţul, c"t şi soţia, trebuie să se accepte unul pe celălalt, iar în adunare trebuie să ne iertăm şi să ne îngăduim unii pe alţii şi astfel avem năde4de că vom a4unge aşa cum îi place Domnului. Aşadar, dacă este cazul, redefiniţi8 redefiniţi8 vă principiul îngăduinţei, căci în familie este nevoie tot timpul de îngăduinţă, iar în :iserică şi mai mult, dar avem năde4dea că într8o zi vom a4unge desăv"rşiţi desăv"rşiţi şi Dumnezeu va fi totul în toţi. Amin. Amin.
„Fiţi recun#scăt#ri ” &#oloseni -*(+ INTRODUCERE 1. 'ecunoştinţa este o atitudine intelectuală şi sentimentală de gratitudine, mulţumire, izvor"tă din cunoaşterea şi recunoaşterea adevărului &#oloseni -*(+
. @mul recunoscător este amabil, plăcut la fire şi vorbeşte cu inimă curată şi mulţumitoare &3roverbe -*<+ I. RECUNOGTINFA "N AFA /UI DU(NE!EU A. Preentare 1. 'ecunoaşterea tuturor binefacerilor lui Dumnezeu &Cudecători *((+* *((+* a< haruri vremelnice &3salmul (=-*(89 Bica <*-869 osua )-*(+ 8< perspective veşnice &vrei ()*)6+ . 'ecunoaşterea dreptăţii lui Dumnezeu în 4udecată, atitudini şi acţiuni &Deuteronom ((*)89 ((*)89 6*-89 3salmul <*;+
&. E'e0ple 1. 7ebucadneţar 8 o recunoştinţă învăţată prin smerire şi înălţare &Daniel &Daniel *)<, -(8-9 *)(+ . #ei zece leproşi recunoştinţa mulţumirii &Luca (?*(-8(;+-. (?*(-8(;+-. +. 3ărinţii orbului din naştere vindecat de Domnul !ristos o totală lipsă de recunoştinţă &oan ;*(68)-+ II. RECUNOGTINFA RECUNO GTINFA "N RE/AFII/E RE/AF II/E INTERU(ANE INTE RU(ANE A. Preentare 1. Afirmarea şi reafirmarea adevărului &Deuteronom )(*(?9 >eneza (6*()8(+ . Bulţumirea pentru toate serviciile &) #orinteni ;*()8(+ &. E'e0ple 1. Locuitorii 2ihemului pedeapsa pentru nerecunoştinţă &Cudecătorii ;*(<8), <8?+ . 3avel recunoştinţa pentru slu4irea frăţească &'omani (<*-89 0ilipeni *(=8)=+ +. Ahaşveroş o recunoştinţă t"rzie &stera )9 <+ . David un om recunoscător faţă de mulţi &( 2amuel -=*)<8-(9 ) 2amuel ;*(8?9 ( 'egi )*?+ "NC7EIERE 1. @mul recunoscător are un adevăr preţuit şi etichetat corect, pe care8l poartă în inimă şi în faptă &Batei ((*)8 ((*)8 )<9 'omani (-*+
. /ratează8i cu bunătate şi pe nerecunoscătoriE &Luca <*-9 3roverbe -*-+
INTRODUCERE 5n această lecţie, vom continua prezentarea principiilor sfinte, cu sfatul apostolic* $ Fiţi recun#scăt#ri % &#oloseni &#oloseni -*(b+. Rec%no6tinţa este o atit%)ine intect%ală 6i senti0entală, )e $ratit%)ine, )e 0%lţ%0ire,
i9or#tă )in c%noa6terea 6i rec%noa6terea a)e9ăr%l%i 6i c%prin)e *ntrea$a noastră fiinţă, făc#n)%2ne a0a8ili, plăc%ţi la fire 6i c% o ini0ă cal)ă. @mul recunoscător vorbeşte cu inimă curată şi mulţumitoare. $ *ecun#ştinţa este # fl#are rară %, dar cei credincioşi o cultivă. Astfel, ea creşte, înfloreşte şi răsp"ndeşte mirosul ei binecuv"ntat, mireasma sf"ntă. 3e parcursul acestui studiu să încercăm să ne analizăm cu sinceritate, să vedem, în primul r"nd, în ce măsură suntem recunoscători faţă de Dumnezeu şi apoi c"t de recunoscători suntem în relaţiile interumane. 7u ne vom propune să analizăm c"t de recunoscători sunt alţii faţă de noi, ci c"t de recunoscători suntem noi.
I. RECUNOGTINFA "N AFA /UI DU(NE!EU A. Preentare /rebuie să8 fim recunoscători lui Dumnezeu pentru toate binecuv"ntările prmite de la l. 3rorociţa şi 4udecătoarea Debora chema poporul $8(ă laude cu lasul lor binefacerile Domnului, binefacerile cârmuirii (ale în Israel8 % &Cudecători *((+ 3utem să clasificăm binefacerile Domnului în haruri vremelnice, în tot ceea ce
l ne oferă în viaţa păm"ntească şi în perspective veşnice. 'eferitor la viaţa pe păm"nt, dar cu efecte veşnice, David recomanda* $ Binecuvântea+ă, suflete, pe "#mnul şi t#t ce este %n mine să binecuvânte+e 9umele 7ui
cel sfânt' Binecuvântea+ă, suflete, pe "#mnul şi nu uita nici una din binefacerile 7ui' 2l îţi iartă toate fărădeleile tale, 2l îţi vindecă toate bolile tale/ 2l îţi izbăveşte izbăveşte viaţa din roapă, 2l te încununează cu bunătate bunătate şi îndurare/ îndurare/ 2l îţi satură de bunătăţi bătrâneţea şi te face să întinereşti întinereşti iarăşi ca vulturul. % &3salmul (=-*(8+
5ntreaga fiinţă umană poate să recunoască această realitate şi să participe la exprimarea recunoştinţei faţă de Dumnezeu. #hiar dacă în viaţa aceasta, nu avem parte de împlinirea tuturor idealurilor, atunci c"nd vom primi un trup de slavă vom beneficia din plin de toate harurile pregătite de /atăl ceresc. Dar p"nă atunci, harurile vremelnice sunt de mare valoare şi toate le primim de la Dumnezeu. 5n comparaţie, dacă ai avut parte de un tratament medical binefăcător, de un medic care a efectuat cu succes o operaţie chirurgicală, atunci c"nd te înt"lneşti cu el este normal să8i spui* $Gă sunt aşa de recunoscător%. 2au în alte domenii ale vieţii, dacă cineva ţi8 a făcut un bine, e potrivit să te întorci cu mulţumire spre el. Dar pe Dumnezeu nu8L înt"lnim pe stradă, ca atunci să ne amintim de binefacerile Lui şi să8 fim recunoscători. /otuşi, la orice pas, se poate vedea bunătatea Lui, de aceea prin credinţă, în mod conştient, repetat şi regulat, să ne plecăm genunchi cu recunoştinţă. 5n acest peisa4, ce atrage atenţia prin manifestarea naturală a bunătăţii lui Dumnezeu, nu este loc pentru nemulţumire. Gom vedea mai t"rziu, c"nd vom reveni la această idee, că op%s%l rec%no6tinţei este ne0%lţ%0irea, acea stare care
n% 9rea să26i a0intească %n 8ine, iar ne0%lţ%0it%l, este cel care n% 9rea să 0%lţ%0ească )e6i ar a9ea
0oti9e să o facă. 2ă ne amintim de evrei, dar fără să le repetăm atitudinea. i au avut parte din plin de gri4a lui :ăspunde-i! $ăci Dumnezeu, care i8a întrebat mai t"rziu* $ &oporul eu, ce ţi-am făcut şi cu ce te-am ostenit :ăspunde-i! te-am scos din ţara 2iptului, te-am izbăvit din casa robiei şi am trimes înaintea ta pe oise, )aron şi aria! &oporul eu, adu-ţi aminte ce plănuia @alac, împăratul oabului, şi ce i-a răspuns @alaam, fiul lui @eor şi ce s-a întâmplat din (itim până la 65ilal, ca să cunoşti binefacerile Domnului! 0$u ce voi întâmpina pe Domnul şi cu ce mă voi pleca înaintea Dumnezeului $elui &rea *nalt *l voi întâmpina oare cu arderi de tot, cu viţei de un an Dar primeşte Domnul oare mii de berbeci, sau zeci de mii de râuri de untdelemn (ă dau eu fărădeleile mele pe întâiul meu născut, rodul trupului meu pentru păcatul sufletului meu4 0=i s-a arătat, omule, ce este bine şi ce alta cere Domnul de la tine, decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău4% &Bica <*-86+ Avem datoria să nu uităm tot ce ne8a făcut Dumnezeu, să avem o atitudine de respect şi
recunoştinţă, ceea ce evreii nu au avut, deşi Dumnezeu i8a copleşit cu bunătăţi şi le8a dat tot ce le8a promis. 2ă ascultăm ce a spus osua, la sf"rşitul vieţii lui, referitor la recunoştinţă* $ Iată că astăzi eu mă duc pe calea pe care mere tot ce este pământesc. *ecun#aşteţi dar din t#ată inima v#astră şi din t#t sufletul v#stru,
că nici unul din t#ate cuvintele bune, r#stite asupra v#astră de "#mnul, "umne+eul v#stru, n-a rămas ne%mplinit; t#ate vi s-au %mplinit, nici unul n-a rămas ne%mplinit) % &osua )-*(+ vreii au avut istoria lor, noi pe a noastră &personală, familială sau raportată la un alt colectiv+, dar în toate se poate vedea bunătatea lui Dumnezeu faţă de oameni. 2ă învăţăm din experienţele evreilor şi să fim recunoscători, faţă de Dumnezeu, pentru tot ce ne8a oferit în viaţa aceasta şi în perspectivă eternă* $ 3iindcă am primit dar o împărăţie, care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumit#ri şi să aducem astfel lui "umne+eu # %nchinare plăcută, cu evlavie şi
cu frică8% &vrei ()*)6+ Dacă vom fi recunoscători lui Dumnezeu în fiecare închinare pentru împărăţia care am primit8o, deşi nu am intrat intrat în ea în mod definitiv, definitiv, doar aşa va fi închinarea noastră noastră plăcută. 1neori 1neori datori datorită tă stări stărilor lor noastr noastree vinova vinovate, te, nu avem avem parte parte de la Dum Dumnez nezeu, eu, doar doar de binefa binefacer cerii şi promisiuni veşnice ci şi de aplicarea dreptăţii, de 4udecată. 'ecunoştinţa faţă de Dumnezeu trebuie să accepte toate atitudinile şi toate acţiunile Lui care sunt drepte. 5nţeleptul 2olomon scria* $ :ecunoaşte-% &pe Dumnezeu+ în toate căile tale &3roverbe -*<+. 5ntorc"ndu8ne din nou la istoria evreilor, în Deuteronom ((*)8 vom înt"lni
binecuv"ntările lui Dumnezeu împletite cu 4udecăţile 2ale, cu încercările prin care i8a trecut. $ *ecun#aşteţi recunoaşte şi vedea copiii voştri < pedepsele Domnului, Dumnezeului vostru, mărimea astă+i < ce n-au putut recunoaşte %ui, mâna %ui cea tare şi braţul %ui cel întins, semnele %ui şi faptele pe care le-a săvârşit în mi'locul 2iptului împotriva lui faraon, împăratul 2iptului şi împotriva întreii lui ţări. :ecunoaşteţi ce a făcut el oştirii 2iptului, cailor cailor lui şi carelor carelor lui, cum a făcut să vină peste ei apele apele mării :oşii, când vă urmăreau urmăreau şi i-a nimicit nimicit pentru totdeauna. % Boise le aminteşte şi de felul în care Dumnezeu 28a purtat cu ei, în drum spre #anaan.
$ )stfel, te-a smerit, te-a lăsat să suferi de foame şi te-a 5rănit cu mană, pe care nici tu n-o cunoşteai şi nici părinţii tăi n-o cunoscuseră, ca să te înveţe că omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice lucru care iese din ura Domnului trăieşte trăieşte omul8 *ecun#aşte dar în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te mustră cum mustră un om pe copilul lui. % &Deuteronom 6*-8+ 1neori c"nd părinţii îşi disciplinează copiii, datorită imaturităţii, ei să nu
recunosc faptul că părinţii au dreptate. La fel putem fi noi în relaţia cu Dumnezeu, dacă s8a înt"mplat să fim lipsiţi de anumite bunătăţi, vom recunoaşte că l a făcut aşa, ca să prelucreze fiinţa noastrăF De aceea, Domnul să ne dea înţelepciunea să8L putem recunoaşte în toate, să8 vedem m"na întinsă spre noi, fie cu daruri, fie ca o avertizare părintească.
&. E'e0ple Ne8%ca)neţar 2 o rec%no6tinţă *n9ăţată prin s0erire 6i *nălţare Decretul $din sfatul stră4erilor cerului% referitor la împăratul :abilonului, cuprindea şi $ &orunca să lase trunc5iul trunc5iul cu rădăcini rădăcinile le copacului, copacului, înseamnă că împărăţi împărăţiaa ta iţi va rămânea ţie %ndată ce vei recun#aşte
stăpânirea &elui ce este %n ceruri % &Daniel *)<+. Dumnezeu a luat o măsură severă împotriva lui* şapte ani să trăiască printre animale, p"nă va a4unge să recunoască faptul că Dumnezeu l8a pus pe tron şi tot l poate să8i retragă prerogativele c"nd vrea şi să i le dăruiască iarăşi. pisodul a început într8un moment de m"ndrie, c"nd împăratului şi un împăratul şi8a asumat rolul suprem, în realizările sale. $ +u se sfârşise încă vorba aceasta a împăratului las s-a poorât din cer şi a zis" 0)flă, împărate +ebucadneţar, +ebucadneţar, că ţi s-a luat împărăţia! % &Daniel *-(+ ată şi trecerea vremii sorocite, sorocite, eu, +ebucadneţar, +ebucadneţar, am ridicat oc5ii spre finalul experimentului, în declaraţia lui* $ După trecerea cer şi mi-a venit iarăşi mintea la loc. )m binecuvântat pe $el &rea *nalt, am lăudat şi slăvit pe $el ce trăieşte veşnic, )cela a cărui stăpânire este veşnică şi a cărui împărăţie dăinuieşte din neam în neam. % &Daniel *-+ 2ă8
l ascultăm şi pe profet prezent"nd evenimentul şi oferind explicaţii* $ 8a fost izonit din mi'locul copiilor oamenilor, oamenilor, inima i s-a făcut ca a fiarelor şi a locuit la un loc cu măarii sălbatici/ i-au dat să mănânce iarbă ca la boi şi trupul i-a fost udat cu roua cerului, până când a recun#scut că "umne+eu &el Prea (nalt stăpâneşte
peste %mpărăţia #amenil#r şi că # dă cui vrea) % &Daniel *)(+ ată cum Dumnezeu a reuşit, fără greutate, să aducă pe acest împărat în condiţia de a fi recunoscător. #azul lui poate fi generalizat, pentru că, în final, toţi îngerii şi întreaga umanitate, vor trebui să recunoască pe Dumnezeu în toate harurile, dar şi în toate 4udecăţile 2ale.
Cei ece lepro6i B lepro6i B rec%no6tinţa 0%lţ%0irii 0%lţ%0irii *nvăţătorule, ai milă de noi!4 $ând i-a văzut Isus, le-a zis" i $ şi-au ridicat lasul şi au zis" 0Isuse, *nvăţătorule, 0Duceţi-vă şi arătaţi-vă preoţilor!4 1i pe când se duceau, au fost curăţiţi. 7nul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu las tare. -a aruncat cu faţa la pământ la pici#arele lui 1sus şi 1-a
mulţumit) 2ra samaritean. Isus a luat cuvântul şi a zis" 09are n-au fost curăţiţi toţi cei zece Dar ceilalţi nouă, unde sunt +u s-a ăsit decât străinul acesta să se întoarcă şi să dea slavă lui Dumnezeu4 % &Luca (?*(-8(6+
ată că B"ntuitorul a socotit necesară recunoaştinţa acestui om vindecat şi le8a imputat celorlalţi absenţa acestor atitudini. 7u ştiu care a fost viitorul celor nouă, dar c"t despre acesta, B"ntuitorul i8a zis, în timp ce încă era aplecat la păm"nt înaintea 2a, într8o atitudine de recunoştinţă* $ (coală-te şi pleacă/ credinţa ta te-a mântuit % &vers. (;+.
Părinţii or8%l%i )in na6tere 9in)ecat )e Do0n%l 7ristos B o totală lipsă )e rec%no6tinţă crezut că fusese orb şi că îşi căpătase i au fost într8o situaţie asemănătoare cu a leproşilor* $ Iudeii n-au crezut
vederea, până n-au c5emat pe părinţii lui. 1i când i-au venit părinţii, i-au întrebat" întrebat" 0)cesta este fiul vostru, care spuneaţi că s-a născut orb $um dar vede acum4 Drept răspuns, părinţii lui au zis" 0 este în vârstă, el sinur poate vorbi despre ce-l priveşte4. &ărinţii lui au zis aceste lucruri, pentru că se temeau de iudei/ căci iudeii 5otărâseră acum că, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinaoă. De aceea au zis părinţii lui" 02ste 02ste în vârstă, întrebaţi-l întrebaţi-l pe el.4 % &oan ;*(68)-+ Dacă Domnul !ristos ar fi fost de faţă &oricum
l ştia totul+, oare ce atitudine ar fi avut aceşti doi părinţiF Desigur ei s8au rugat lui Dumnezeu să le vindece copilul şi acum l se îndurase de el. 3oate au murmurat, în acei ani de boală a fiului lor, nu ştiu, dar păcate grave care să fi cauzat pedeapsa orbirii n8au fost, a spus8o B"ntuitorul, dar să ţi se vindece copilul, după ce a fost orb din naştere şi ca părinte să zici* $ 1tim că acesta este fiul nostru şi că s-a născut orb. Dar cum vede acum, sau cine i-a desc5is oc5ii, nu ştim. *ntrebaţi-l pe el, este o lipsă gravă gravă de recunoştinţă. Băcar pe pe ascuns să fi mers
la B"ntuitorul să spună* $2untem aşa de bucuroşi pentru ce8ai făcut fiului nostru%. 78au făcut8o nici pe faţă, nici pe ascuns, pentru că au fost nerecunoscători. Dar lui Dumnezeu nu8i pare rău de darurile date. 3oate un om şi8ar fi cerut înapoi darul, dacă nu ştii să spui nici* $Bulţumesc frumosE%.
II. RECUNOGTINFA "N RE/AFII/E INTERU(ANE A. Preentare 2ă analizăm recunoştinţa pe care trebuie să o avem faţă de oameni, dar fără să uităm vreodată o atitudine de veşnică proşternere înaintea lui Dumnezeu, pentru tot ce ne8a oferit în viaţa aceasta şi ceea ce a păstrat pentru veşnic veşnicia ia viitoa viitoare. re. Rec%no6tinţa are )e2a face c% afir0area 6i reafir0area a)e9ăr%l%i. N% poţi să fii
rec%noscător )acă n% rec%no6ti %n a)e9ăr, a)e9ăr, )ar a)esea oa0enii %ită 8inefacerile făc%te )e se0enii lor. lor. De exemplu, potrivit cu permisivităţile familiale dictate de împietrirea inimilor evreilor, dacă la un moment dat un bărbat, voia să aibă încă o femeie, poate mai frumoasă, poate mai t"nără, putea să o ia. Dacă cea de8a doua femeie, a4ungea mai iubită dec"t cea dint"i, era tentat să8i favorizeze copiii, uitănd lucruri din prima căsnicie şi încălc"nd dreptul celor înt"i născuţi. 5n situaţia aceasta avea următoarea obligaţie* $ 8să recunoască de întâi născut pe fiul aceleia pe care n-o iubeşte şi să-i dea o parte îndoită din averea lui/ căci fiul acesta este cel dintâi rod al puterii lui şi lui i se cuvine dreptul de întâi născut. % &Deuteronom )(*(?+
Uneori oa0enii n% 9or să rec%noască %n a)e9ăr pentr% că aceasta *nsea0nă s0erire 6i c5iar pe)eapsă, ceea ce *n $eneral o0%l%i n% *i place. #red că este o combinaţie de stări şi atitudini, pe de8o parte frica, iar pe de alta umilinţa, fapt evidenţiat în următoarele două cazuri* 2olii lui Dumnezeu au vizitat familia lui Avraam şi c"nd au prevestit naşterea unui fiu $ (ara a râs în sine, zicând" 0)cum, când am îmbătrânit, să mai am pofte Domnul meu bărbatul de asemenea este bătrân4. Domnul a zis lui )vraam" 0&entru ce a râs (ara, zicând" 0$u adevărat să mai pot avea copil copil eu, care sunt bătrână48(ara bătrână48(ara a tăăduit tăăduit şi a zis" 0+-am râs4. $ăci i-a fost frică. Dar 2l a zis" 0@a da, ai râs.4 % &>eneza (6*()8(+9 acov urma să se prezinte mascat mascat în faţa lui
saac pentru a primi primi binecuv"ntarea, binecuv"ntarea, atunci a zis zis mamei sale 'ebeca* $ &oate că tatăl meu mă va pipăi şi voi
trece drept mincinos înaintea lui şi, în loc de binecuvântare, voi face să vină peste mine blestemul. % &>eneza
)?*()+
(%lţ%0irea pentr% toate ser9iciile face parte )in rec%no6tinţă, a6a c%0 se o8ser9ă *n ca%l sl%?irii )e a?%torare )in a)%nările pri0elor $eneraţii )e cre)incio6i. 5n erusalim erau credincioşi în condiţii de sărăcie, iar cei din Bacedonia, săraci şi ei, dar nu în vreme de foamete, au hotăr"t să8i a4ute, alături de cei din Ahaia. Apostolul i8a motivat şi a explicat* $ $ăci a'utorul dat de darurile acestea, nu numai că acoperă nevoile sfinţilor, sfinţilor, dar este şi o pricină de multe mulţumiri către Dumnezeu. )şa că dovada dată de voi prin a'utorul acesta, îi face să slăvească pe Dumnezeu pentru ascultarea pe care mărturisiţi că o aveţi faţă de 2van5elia lui Hristos şi pentru dărnicia a'utorului vostru faţă de ei şi faţă de toţi/ şi-i face să se roae pentru voi şi să vă iubească din inimă, pentru 5arul nespus de mare al lui Dumnezeu faţă de voi. ulţumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru darul %ui nespus de mare! mare! % &) #orinteni #orinteni ;*()8(+ ;*()8(+ #e frumos frumos le împleteşte împleteşte apostolul apostolul 3avel aiciE Toţi
s%nte0 )atori l%i D%0nee%, să2I 0%lţ%0i0, iar c#n) ne a?%tă0 %nii pe alţii, să aprecie0 a?%tor%l )at, 0ai c% sea0ă c#n) %n sărac a )at )at )in p%ţin%l l%i. Din următoarea înt"mplare vom vedea ce înseamnă să fii recunoscător faţă de binefacerile de care ai avut parte* 5ntr8un compartiment de tren erau, printre alţii, doi călători care se vedea că se cunosc de mai multă vreme. Deodată, unuia i s8a făcut rău, &o criză de epilepsie+, atunci celălalt, şi8a dat repede 4os puloverul, i l8a pus la cap, a trecut la intervenţiile necesare şi, p"nă şi8a revenit, s8a ocupat de el tot timpul. După ce s8a restabilit vigoar vigoarea ea celui celui bon bonav av,, au contin continuat uat să discut discutee împreu împreună. nă. #"nd #"nd a văzut văzut ce s8a înt"mpla înt"mplat, t, un călăto călătorr din compartiment, a devenit curios şi cînd s8a ivit ocazia, l8a întrebat în particular, pe cel ce a fost at"t de atent cu prietenul lui* $De ce te porţi cu at"ta at"ta gri4ă faţă de acest om, este rudenia taF% 'ăspunsul 'ăspunsul a fost* $7u%. #u o şi mai mare curiozitate, respectivul, a întrebat din nou* $şti plătit pentru aceasta printr8un venit socialF% A primit acelaşi acelaşi răspuns* răspuns* $7u%. $7u%. Atunci, Atunci, a continuat continuat el* $Dar care e explicaţi explicaţiaF% aF% $ste $ste o istorie comună%, comună%, a răspuns răspuns binefăcătorul* $7oi am"ndoi am fost soldaţi pe frontul din Gietnam şi într8o luptă, eu am fost rănit, iar cel care este acum bolnav, m8a dus în spate mai multe zile, pentru că eu nu mai puteam să mă deplasez pe picioare, iar frontul înainta. Datorită Datorită lui, eu am scăpat cu viaţă şi sunt sunt relativ sănătos. sănătos. l m8a îngri4it cum a putut, putut, p"nă am reuşit să a4ungem la unitatea noastră. După terminarea războiului el s8a stabilit în Anglia, iar eu în 2tatele 1nite. Am fost at"t de marcat de efortul lui făcut pentru mine, înc"t am rămas prieteni după război şi am corespondat. După c"ţiva ani, am aflat că binefăcătorul meu a4unsese bolnav şi a rămas singur. Atunci mi8am v"ndut posesiunile care le aveam în 2tatele 1nite şi m8am mutat în Anglia să fiu l"ngă el, fără să am pretenţia să fiu plătit pentru aceasta. /răiesc /răiesc din pensie şi din veniturile bancare aferente proprietăţilor v"ndute. /ot /ot ce fac, este din recunoştinţă pentru ceea ce el a făcut în război pentru mine%. @ astfel de atitudine trebuie să8şi regăsească şi în viaţa noastră echivalentul. 3oate soţul sau soţia te8a îngri4it atunci c"nd erai bolnav. Acest aspect trebuie să8i marcheze şi pe copii şi să nu uite că atunci c"nd au fost mici, părinţii nu au dormit, i8au îngri4it, i8au spălat şi le8au făcut toate cele necesare. /oţi trebuie să aibă o recunoştinţă în egală măsură faţă de părinţi la bătr"neţe, în cazul unei boli sau în apropierea morţii. 2unt suficiente motive să fim mulţumitori unii faţă de alţii, de aceea, Dumnezeu să ne dea harul recunoştinţeiE #red ar
fi mult mai bine să devenim mai naturali, nu standardizaţi după calendar. @amenii obişnuiesc să8şi trimită felicitări cu diferite ocazii, dar ar fi mai potrivit să îi mulţumeşti cuiva printr8un telefon, printr8o scrisoare, sau prin c"teva vorbe, atunci c"nd te înt"lneşti cu acea persoană, chiar pentru lucruri din trecut, nu doar în virtutea obiceiului. @amenii care sunt recunoscători, recunoscători, fac doar ceea ce sunt datori să facă. Ki chiar dacă va fi ceva în plus, va fi răsplătit din plin de Dumnezeu. /endinţa firească este să nu fii recunoscător în inima ta, să nu găseşti motive să răspunzi cu recunoştinţă, cu mulţumire, ca să nu mai zic de o recunoştinţă practică de îngri4ire sau alte recompense materiale. Altfel relaţiile dintre oameni se fr"ng, atunci c"nd cineva a4unge în necaz şi cel căruia i8a făcut bine nu8i răspunde cu bunăvoinţă, bunăvoinţă, 2atan nu va pierde ocazia să8i spună* $Gezi, $Gezi, tu l8ai a4utat la r"ndul tău, c"nd el a fost la greu, iar el a uitat să fie recunoscător%. Ga Ga fi tentat să spună ca psalmistul* $#"nd ei erau bolnavi, eu posteam şi mă rugam şi acum nimeni din neamul lor nu vine să mă vadă%. Dar dacă tu vei fi recunoscător cuiva şi dacă nu pentru el, ci pentru altcineva, cum a zis David de Befiboşet* $5ţi voi face bine pentru tatăl tău onatan%, ferice de tine. Dacă nu găsiţi pe nimeni pentru care fiţi recunoscători, faceţi8o în 7umele Domnului sus.
&. E'e0ple /oc%itorii 3i5e0%l%i B pe)eapsa pentr% nerec%no6tinţă 2ă ne amintim mai înt"i despre starea nenorocită în care se afla srael sub asuprirea madianiţilor, care $#ăbărau în faţa lui, nimiceau roadele ţării până spre 6aza/ şi nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măari. $ăci se suiau împreună cu turmele şi corturile lor, soseau ca o mulţime de lăcuste, erau fără număr, ei şi cămilele lor şi veneau în ţară ca s-o pustiiască. Israel a a'uns foarte nenorocit din pricina lui adian şi copiii lui Israel au striat către Domnul. % &Cudecăto &Cudecătorii rii <*8<+ Ktiţi ce s8a înt"mpla înt"mpla c"nd evreii au strigat strigat către
DomnulF l le8a ridicat ca izbăvitor pe >hedeon. 3rin el, Dumnezeu le8a dat odihnă patruzeci de ani. >hedeon avusese ?= de copii şi unul dintre fiii lui, Abimelec, împreună cu nişte oameni de nimic, i8au ucis pe toţi pe aceeaşi piatră. A scăpat doar otam, cel mai t"năr dintre ei, fugind şi din muntele >arizim el a strigat cu glas tare, către locuitorii 2ihemului, arăt"ndu8le c"t au fost de nerecunoscători. $ )cum, oare cu adevărat şi cu toată curăţia aţi lucrat voi, făcând împărat pe )bimelec )ţi arătat voi bunăvoinţă faţă de Ierubaal şi de casa lui aţi purtat voi oare cu el potrivit cu slu'ba pe care v-a făcut-o $ăci tatăl meu s-a luptat pentru voi/ şi-a pus viaţa în prime'die şi v-a izbăvit din mâna lui adian/ şi voi v-aţi ridicat împotriva casei tatălui meu, i-aţi ucis fiii, şaptezeci de oameni, pe aceeaşi piatră şi aţi făcut împărat peste locuitorii din (i5em pe )bimelec, fiul roabei lui, pentru că este fratele vostru. % &Cudecătorii ;*(<8(6+ După ce le8a vorbit astfel, le8a rostit blestemul*
$ Dacă în adevăr şi cu toată curăţia v-aţi purtat voi astăzi faţă de Ierubaal şi casa lui, bine! )bimelec să fie bucuria voastră şi voi să fiţi bucuria lui! Dacă nu, să iasă un foc din )bimelec şi să mistuie pe locuitorii din (i5em şi casa lui ilo/ şi un foc să iasă din locuitorii (i5emului şi din casa lui ilo şi să mistuie pe )bimelec! %
&Cudecătorii ;*(;8)=+ Dumnezeu i8a îngăduit trei ani de zile, după care, blestemul lui otam, sentinţa pentru nerecunoştinţa lor s8a adeverit. $ )tunci Dumnezeu a trimes un du5 rău între )bimelec şi locuitorii (i5emului, şi locuitorii (i5emului au fost necredincioşi lui )bimelec, pentru ca şi cruzimea săvârşită cu cei şaptezeci de fii ai
lui Ierubaal să-şi ia pedeapsa şi sânele lor să cadă asupra fratelui lor )bimelec, care-i ucisese şi asupra locuitorilor (i5emului, (i5emului, care-l a'utaseră să ucidă pe fraţii săi. % &Cudecători ;*)-8)+ $ )stfel a făcut Dumnezeu să cadă asupra lui )bimelec răul pe care-l făcuse tatălui său, uciând pe cei şaptezeci de fraţi ai lui/ şi Dumnezeu a făcut să cadă asupra capului oamenilor din (i5em tot răul pe care-l făcuseră. )stfel s-a împlinit faţă de ei blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal. % &Cudecătorii ;*<8?+ Au murit toţi şi cetatea a fost distrusă.
Dumnezeu ne pretinde recunoştinţă, iar atunci c"nd ea nu este adusă, ne facem vinovaţi înaintea Lui. De aceea, inima trebuie să ne devină sensibilă şi plină de mulţumire. 2ă nu uităm* cu ce măsură am măsurat, ni se va măsura, adăug"ndu8se dob"nda. La fel, dacă am luat cu împrumut, trebuie să dăm dob"nda &Luca <*-6+. <*-6+.
Pa9el B rec%no6tinţa pentr% sl%?irea frăţească 5n 'omani (<*-8, el scrie despre oamenii cărora le era recunoscător. $ (puneţi sănătate &riscilei şi lui )cuila, tovarăşii mei mei de lucru în Hristos Isus, Isus, care şi-au pus capul capul în 'oc, ca să-mi scape viaţa. %e mulţumesc mulţumesc nu numai eu, dar şi toate @isericile ieşite dintre neamuri. % Această rec%no6tinţă n% a fost %n ca iolat. Iată o
altă scrisoare )e 0%lţ%0ire, )e rec%no6tinţă * $ )m avut o mare bucurie în Domnul, că, în sfârşit, aţi putut să vă înnoiţi iarăşi simţămintele voastre faţă de mine. ă ândeaţi voi la aşa ceva, dar vă lipsea prile'ul. +u zic lucrul acesta având în vedere nevoile mele/ căci m-am deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă ăsesc. 1tiu să trăiesc smerit şi ştiu să trăiesc în belşu. *n totul şi pretutindeni pretutindeni m-am deprins să fiu sătul şi flămând, să fiu în belşu şi să fiu în lipsă. &ot totul în Hristos, care mă întăreşte. Dar bine aţi făcut că aţi luat parte la strâmtorarea strâmtorarea mea. 1tiţi voi înşivă, filipenilor filipenilor,, că, la începutul 2van5eliei, 2van5eliei, când am plecat din acedonia, acedonia, nici o @iserică nu a avut leătură cu mine în ce priveşte ;darea şi ;primirea ;primirea afară de voi. $ăci mi-aţi trimes în #esalonic, odată şi c5iar de două ori, ceva pentru nevoile mele. +u că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după câştiul care prisoseşte prisoseşte în folosul vostru. )m de toate şi sunt în belşu. (unt boat, de când am primit prin 2pafrodit 2pafrodit ce mi-aţi trimes, 8un miros de bună mireasmă, mireasmă, o 'ertfă bine primită şi plăcută lui Dumnezeu. 1i Dumnezeul meu să înri'ească de toate trebuinţele trebuinţele voastre, după boăţia (a, în slavă, în Isus Hristos. ) lui Dumnezeu şi #atăl nostru să fie slava în vecii vecilor! )min. % &0ilipeni *(=8)=+ Deci 3avel nu ar fi fost
nemulţumit, dacă filipenii nu l8ar fi a4utat, dar a fost înc"ntat de gestul lor. #unosc"ndu8le inima, el a fost at"t de legat de filipeniE Ki el şi ei erau foarte recunoscători. Apostolii i8au învăţat pe credincioşi să fie plini de căldură sufletească unii faţă de alţii. După ce am amintit aceste două cazuri, cred că este de dorit pentru toţi, să8l urmăm pe 3avel nu pe Abimelec. Abimelec Abimelec este tipul omului firesc, pe c"nd 3avel este tipul omului cu duhovnicesc, care s8a dat pe sine exemplu, călc"nd pe urmele Domnului.
A5a69ero6 2 o rec%no6tinţă t#rie. Acest împărat s8a $trezit% t"rziu 8 într8o într8o noapte şi a considera consideratt necesar să8i fie recunoscător lui Bardoheu, care a intervenit pentru viaţa sa &stera )9 <+. l poate fi luat şi ca exemplu de uitare să mai fi recunoscător, dar vorba proverbului* $mai bine mai t"rziu, dec"t niciodată%.
Da9i) B %n o0 rec%noscător faţă )e 0%lţi. l nu a uitat, uitat, atunci atunci c"nd a avut avut posib posibili ilitat tatea, ea, să se revanşeze faţă de onatan &) 2amuel ;*(8?+, dar nici faţă de ceilalţi prieteni ai săi &( 2amuel -=*)<8-(+. ar pe fiii lui :arzilai, galaaditul, i8a lăsat în sarcina fiului său, 2olomon, să8i răsplătească pentru tatăl lor &( 'egi )*?+.
"NC7EIERE O0%l rec%noscător are toate l%cr%rile 0ăs%rate, preţ%ite 6i etic5etat corect, ceea ce *nsea0nă să ai o0 atit%)ine corectă *n 0inte 6i *n 0o) practic, faţă )e toţi cei cărora le e6ti )ator. 7u ar fi o realizare să devenim recunoscători doar din cultură, din politeţe. bună şi aceasta, dar este mecanică, nu naturală, ca în cazul următor, c"nd un om a reclamat că a avut anumite neplăceri în cursul unui zbor cu avionul şi a făcut o sesizare la acea companie. La foarte scurt timp, i8a venit o scrisoare în care directorul general îşi cerea scuze speciale. #"nd a văzut el ce atitudine a avut acel om, s8a dus p"nă la birourile companiei, pentru a8l cunoaşte personal pe acel funcţionar at"t de amabil. Dar, înainte de a a4unge la director, director, secretara i8a zis* $Da, acesta8i formularul pe care îl folosim pentru orice reclamaţie, pentru a nu ne pierde clienţii%. @mul a fost total decepţionat, d"ndu8şi seama că toată problema a fost să completeze încă un formular şi să treacă numele reclamantu reclamantului lui în spaţiul spaţiul gol. 7u8i suficient suficient să devenim devenim politicoş politicoşi,i, înc"t să se mire ceilalţi ceilalţi cum ştim noi să mulţumim şi să apreciem, dar fără să punem suflet în aceasta.
Rec%no6tinţa este o atit%)ine a ini0ii. #"nd îi mulţumeşti soţiei tale, de fiecare dată c"nd te aşteaptă cu căldură şi cu masa pregătită, cu inima plină de iubire şi pace, să nu afirmi acestea doar pentru ca ea s8o facă şi mai departe şi să nu o dezamăgeşti. 2ă o faci pentru că aşa se cuvine, la fel cum în raporturile noastre cu autorităţile, trebuie să acţionăm din îndemnul cugetului, nu doar de frica pedepsei &'omani (-*+ sau pentru că aşa ar fi normal să nu ne pierdem prestigiul. 1neori spunem copiilor* $Bulţumeşte pentru ceea ce ai primitE%, dar dacă ei nu înţeleg sensul mulţumirii, ea n8are mare valoare. Dacă avem conştienţa recunoştinţei, nu mai e nevoie să ne sesizeze cineva, ci vom fi recunoscători cu promtitudine, promtitudine, ca Domnul sus, sus, care a zis /atălui* /atălui* $... 0#e laud, #ată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Da, #ată, #e laud, pentru că aşa ai ăsit #u cu cale!4 % &Batei ((*)8)<+ #u alte cuvinte*
$5ţi sunt recunoscător pentru ce ai făcut, pentru ceea ce u văd şi constat pe teren în fiecare zi%.
răi ” (%lţi oa0enii oa0enii s%nt ne0%lţ%0itori, ne0%lţ%0itori, )ar D%0nee% „este „este bun şi cu cei nemulţumit#ri şi cu cei răi ” &Luc &Lucaa <*- <*-+. +. 3ă *i %r0ă0 6i noi 0o)el%l, )acă s%nte0 sa% )acă 9re0 să )e9eni0 copiii /%i. Dacă
D%0nee% *i trateaă c% 8%nătate pe toţi, să2i trată0 6i noi la fel. 7erecunoştinţa, care uită repede binele, este specifică oamenilor din lunme, aşa cum rezultă şi din următoarea istorioară* 1n paşă a trecut cu trăsura peste un pod, dar caii s8au speriat, el a căzut în apă şi era să se înece. Atunci Atunci un cerşetor, care stătea l"ngă pod, a sărit în apă şi l8a salvat. După recuperarea atela4ului, paşa l8a luat cu el în caleaşcă şi i8a zis* $5ţi mulţumesc şi îţi voi fi foarte recunoscător. 5ţi voi da un sac cu galbeni%. Dar merg"nd pe drum, paşa s8a răzg"ndit şi8a zis* $7u8ţi dau galbenii galbenii promişi, promişi, căci căci s8ar putea să te prade hoţii hoţii şi va fi rău de tine, dar pentru pentru că tot trebuie trebuie să mă revanşez, o să8ţi dau o turmă de oi şi o să o duci bine şi nu va mai fi nevoie să cerşeşti l"ngă pod%. Dar pe parcurs, iar s8a răzg"ndit şi a zis* $/u nu ştii să te ocupi de oi şi vor muri toate%. 2pun"nd acestea, au a4uns la palat. 2ervitorii au deschis repede porţile şi prima vorbă a paşei a fost* $Luaţi8l pe acest om şi daţi8i o bătaie bună, căci sigur, sigur, pentru aceasta, mă va ţine minte mai mult dec"t dacă i8aş da bani sau turme de oi%. 5n schimb,
credincioşii adevăraţi iartă şi uită toate relele, după cum toate păcatele noastre nu mai sunt amintite de Dumnezeu, care ne8a promis ştergerea tuturor păcatelor &vrei (=*(?+. 2ă nu ne mai aducem aminte de cele rele şi vom deveni mulţumitori şi recunoscători, dar să ne aducem aminte de cele bune* $ (ă nu te părăsească bunătatea şi credincioşia" credincioşia" leaă-ţi-le la ât, scrie-le pe tăbliţa inimii tal e.% &3roverbe -*-+ Amin.
nu” &Batei *-?+ „ "a, da; nu, nu” INTRODUCERE 1. Da şi respectiv nu, sunt cele mai scurte dar mai categorice, contrare şi definitive exprimări ale deciziilor şi H sau ale convingerilor &Batei *-?+
. xprimarea verbală are ar e valoarea unui anga4ament responsabil &Batei ()*-<8-?+ I. RE/E(ENTRI &I&/ICE A. "n perioa)a 4ec5i%l%i Testa0ent 1. Anga4amente prin 4urăminte sau făgăduinţe &vrei <*(?8)=9 7umeri -=*(869 clesiastul *8+ . Bodificările erau determinate doar de imposibilitatea de drept şi de păcat &7umeri -=*6, ()9 Leviticul *(, 8<9 )?*)68);9 3salmul (*9 Barcu <*)<9 Daniel <*6+
&. "n perioa)a No%l%i Testa0ent 1. Abrogările au fost determinate de îmbunătăţirea relaţiilor &Batei *--8-?9 acov *()+ . xistă domenii, situaţii în care nu sunt obligatorii da şi H sau nu &oan ?*68;, (9 (;*;+ II. PRINCIPII A/E AIR(RII GI NERII A. E'e0pl%l l%i Is%s 7ristos 1. sus !ristos Da, pentru credincioşi* a< făgăduinţele #uv"ntului &) #orinteni (*(?8)=9 0apte )*(6, -;9 Apocalipsa (*?9 ))*)=9 Luca ((*(+ 8< intervenţii particulare &Batei & Batei 6*)8-9 ((*;8(=9 )<*<-8<9 )?*((+ . sus !ristos 7u, pentru necredincioşi &Batei (-*);9 )*;8()9 Luca (<*-=+ &. Principiile e'pri0ărilor cate$orice: „)a” sa% „n%” 1. Galoarea lui $da% şi $nu% exprimă statornicia &stabilitatea+ într8o lume fără valori concrete &stabile+. Galoarea de adevăr sau minciună &7eemia <*-89 Luca (*<=9 0apte *?86+
. #ompatibilitatea lui $da% sau $nu% cu $înduplecarea înţelepciunii% &acov -*(?8(69 0apte (;*6, )<+. 2tăruinţa nu trebuie să facă din $da% &adevăr+ 8 $nu% &minciună+, căci aduce moartea &Cudecătorii (*(<8(?9 (<*(<8(?9 ( 'egi (-*?8(=, (8)+. 5nduplecarea instaurează un adevăr întreg &Batei )(*)68-=+, nu8l schimbă &>alateni *?869 Batei )?*)=+
+. Determinarea lui $da% şi $nu% în condiţii speciale &3roverbe (<*--9 (6*(69 xodul )6*-=9 ( 2amuel )-*;8(9 ) 2amuel *(;8)9 zra )*<)8<-+
"NC7EIERE 1. $ Da, da% şi $nu, nu% arată fidelitatea pentru Dumnezeu şi valorile adevărului, dar şi rezistenţa în faţa
presiunilor şi înşelătoriilor înşelătoriilor demonice demonice &Luca ))*<8<=9 3salmul 3salmul <)*(8+
. $ Da, da % şi $nu, nu% constituie şi şi un mod de de exprimare sf"ntă 8 $morţii se acoperă cu pământ, viii cu 5ârtii, iar credincioşii cu da şi nu %
INTRODUCERE 5n această lecţie vom încerca să înţelegem ceea ce Domnul sus a spus ucenicilor şi totodată nouă prin cuvintele* $Felul v#stru de v#rbire să fie/ 0"a, da; nu, nu2; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rău) % &Batei *-?+ Aşadar ne vom opri la expresia* $ Da%, reconfirmată ori de c"te ori este nevoie şi $ N%%, care este repetat pentru a dovedi o realitate. Acestea sunt cele mai scurte, dar şi cele mai categorice şi definitive exprimări ale convingerilor. convingerilor. 1n $da% sau $nu% arată o atitudine care te aşează în mod categoric de o parte sau de alta. B"ntuitorul spunea în Batei ()*-<8-?* $ ă spun că, în ziua 'udecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. $ăci din cuvintele tale vei fi scos fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit.% adevărat că atunci nu exista at"ta birocraţie, nu erau at"tea acte c"te sunt astăzi, dar at"t ce este scris
c"t şi o exprimare verbală, ne face responsabili înaintea lui Dumnezeu. De aceea şi relaţiile interumane, discuţiile şi anga4amentele, trebuie să aibă în conţinutul lor, aceste expresii.
I. RE/E(ENTRI &I&/ICE A. "n perioa)a 4ec5i%l%i Testa0ent 5n Gechiul Gechiul /estament, /estament, anga4amentele se luau, de regulă, prin 4urăminte şi făgăduinţe. #hiar şi Dumnezeu a folosit aceste forme de confirmare, pentru a le dovedi oamenilor, statornicia spuselor 2ale* $ De aceea şi Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moştenitorilor moştenitorilor făăduinţei nestrămutarea 5otărârii %ui, a venit cu un 'urământ/ pentru ca, prin două lucruri care nu se pot sc5imba şi în care este cu neputinţă ca Dumnezeu să mintă, să ăsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare scăpare a fost să apucăm năde'dea care ne era pusă înainte, pe care o aveam ca o ancoră a sufletului/ o năde'de tare şi neclintită, care pătrunde dincolo de perdeaua perdeaua dinăuntrul #emplului, #emplului, unde Isus a lucrat pentru pentru noi ca înainte merător merător,, când a fost făcut 0are 0are &reot în veac, după rânduiala lui el5isedec.4 % &vrei <*(?8)=+ @amenii aveau certitudine, încep"nd cu Avraam, că
Dumnezeu va împlini cele promise, fiindcă a făgăduit şi apoi 28a 4urat. Aceasta nu înseamnă că dacă Dumnezeu spunea un simplu $da%, dacă spunea o singură vorbă, cum a cerut sutaşul, nu era îndea4uns. l a 4urat ca să le dovedească într8un mod indubitabil hotăr"rea Lui. 5n relaţiile dintre oameni, vom observa, sub impactul unor reguli, dreptul unui bărbat şi al unei femei de a se anga4a sau nu, într8o anumită lucrare* $ oise a vorbit căpeteniilor seminţiilor copiilor lui Israel şi a zis" 0Iată ce porunceşte Domnul. $ând un om va face o 'uruinţă Domnului, sau un leământ prin care se va lea printr-o făăduială, făăduială, să nu-şi calce cuvântul, ci să facă potrivit cu tot ce i-a ieşit din ură. $ând o femeie va face
o 'uruinţă Domnului şi se va lea printr-o făăduială, în tinereţea ei şi în casa tatălui ei şi tatăl ei va afla de 'uruinţa pe care a făcut-o ea şi de făăduiala cu care s-a leat, < dacă nu-i zice nimic în ziua când află de 'uruinţa ei, toate 'uruinţele 'uruinţele ei vor fi primite şi orice făăduială cu care care s-a leat ea, va fi primită/ dar dacă tatăl ei nu-i dă voie în ziua când ia cunoştinţă de 'uruinţa ei, toate 'uruinţele ei şi toate făăduielile cu care se va fi leat ea, nu vor avea nici-o tărie/ şi Domnul o va ierta, pentru că nu i-a dat voie tatăl ei. $ând se va mărita, după ce a făcut 'uruinţe sau după ce s-a leat printr-un cuvânt ieşit de pe buzele ei şi bărbatul ei va lua cunoştinţă de lucrul acesta şi nu-i va zice nimic în ziua când va lua cunoştinţă de ele, 'uruinţele ei va rămâne în picioare/ picioare/ şi făăduielile cu care se va fi leat ea vor rămâne în picioare/ dar dacă bărbatul ei nu-i dă voie în ziua când ia cunoştinţă de 'uruinţa ei, el va desfiinţa 'uruinţa pe care a făcut-o şi cuvântul scăpat de pe buzele ei, cu care s-a leat ea/ şi Domnul o va ierta. % &7umeri -=*(86+
5n clesiastul *8, înţeleptul ne sfătuieşte pe toţi* $ "acă ai făcut # !uruinţă lui "umne+eu, nu +ăb#vi
s-# %mplineşti ;)acă ;)acă ea a fost acceptată )e a%toritatea co0petentă<, căci 7ui nu-1 plac cei fără minte; de aceea %mplineşte !uruinţa, pe care ai făcut-#) 5ai bine să nu faci nici-# !uruinţă, decât să faci # !uruinţă şi să n-# %mplineşti)” %mplineşti) ” Deci nicio)ată n% a fost o8li$atori% ca oa0enii să se an$a?ee prin astfel )e fă$ă)%inţe, prin ?%ră0inte, )ar a% a9%t )rept%l să apelee la ele. Cre) că ?%ră0intele a% fost necesare )atorită stil%l%i )e 9iaţă al l%0ii acesteia, *n care oa0enii )e 0%lte ori *6i calcă c%9#nt%l 6i n% s%nt sinceri . #hiar şi în vremea noastră există anumite anga4amente, în domeniul militar, politic, social şi religios, c"nd oamenii, pentru a8şi dovedi ataşamentul trebuie să 4ure. 1nele dintre ele nu sunt în contradicţie cu ceea ce spune 2criptura. Bă refer, de exemplu, la depoziţia unui martor care va 4ură că spune adevărul în instanţă, dar nu în toate putem fi forţaţi să 4urăm. 3rin principiul acesta, :iblia ne învaţă să fim oameni de cuv"nt, în relaţiile cu toţi oameni. oameni.
C5iar )acă potri9it re$le0entărilor )in /e$ea l%i (oise, ?%ră0intele era% ire9oca8ile, se a)0itea% e'cepţii. xemplul ipotetic din 7umeri -=, permitea imposibilitatea implinirii 4urăm"ntului de drept.. De asemenea, dacă cineva se anga4a să facă un lucru şi constata că e rău, putea să revină* $ $ând cineva, fiind pus sub 'urământ ca martor martor,, va păcătui, nespunând ce a văzut văzut sau ce ştie şi va cădea astfel sub vină vină % &Leviticul *(+9
$ sau când cineva, vorbind cu uşurinţă, 'ură că are să facă ceva rău sau bine şi nebăând de seamă la început, baă de seamă mai târziu şi se va face astfel vinovat" $ând cineva, deci, se va face vinovat de unul din aceste lucruri, trebuie să-şi mărturisească păcatul. )poi să aducă lui Dumnezeu ca 'ertfă, pentru păcatul pe care l-a făcut, o parte femeiască din turmă şi anume, o oaie sau o capră, ca 'ertfă ispăşitoare. 1i preotul să facă pentru el ispăşirea păcatului lui. % &Leviticul *8<+ Dar existau şi situaţii standard, obligatorii şi irevocabile* $ #ot ce va dărui un om Domnului prin făăduinţă, din ce are, nu va putea nici să se vândă, nici să se răscumpere" fie om, fie dobitoc, fie un oor din moşia lui/ tot ce va fi dăruit Domnului prin făăduinţă, va fi un lucru prea sfânt pentru Domnul. +ici un om înc5inat Domnului prin făăduinţă nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât. %
&Leviticul )?*)68);+ Aşadar, 4urăm"ntul şi făgăduinţa aveau o valoare definitivă, atunci c"nd omul era în drept să împlinească ce a făgăduit. Dacă nu putea, dacă a greşit în anumite condiţii, Domnul îl ierta. ra socotit un păcat fără voie. 28 ar putea ca în str"mtorare, omul să făgăduiască un dar pentru Domnul, sau într8un moment de bucurie să ofere
cuiva ceva şi în urmă să8i pară rău. l trebuie să răm"nă ferm. $ 2l nu-şi ia vorba înapoi, dacă face un 'urământ în pauba lui. % &3salmul (*+ Dacă ai semnat actul, bunul este livrat nereturnabil, altfel te faci vinovat, dacă din
părere de rău te schimbi. De aceea am citit din clesiastul, clesiastul, că Dumnezeu nu te forţează să faci făgăduinţe făgăduinţe pripite, dar dacă le8ai făcut, atunci fii omul care le împlineşte. 1neori datorită anga4amentului în faţa altora, care ne8ar putea desconsidera, nu schimbăm un $da% cu un $nu%, asemeni lui rod, care a zis cu 4urăm"nt fetei rodiadei* $ 9ri ce-mi vei cere, îţi voi da, fie şi 'umătate din împărăţia mea &Barcu <*)-+. mediat, ea, îndemnată de mama ei, a cerut capul lui oan :otezătorul. #"nd si8a dar, din pricina 'urămintelor sale şi din dat seama de greşeala făcută, $ *mpăratul s-a întristat foarte mult/ dar, pricina oaspeţilor, oaspeţilor, n-a vrut să zică nu. % &Barcu <*)<+ Băcar că în asemenea situaţii s8ar putea schimba un $da%
cu $nu%. De ce să răm"nem la $leea mezilor şi perşilor , c"nd am putea scăpa pe cineva &Daniel <*6+F
&. "n perioa)a No%l%i Testa0ent Testa0ent ată cuvintele Domnului sus, atunci c"nd a enunţat acest principiu* $ )ţi mai auzit iarăşi că s-a zis celor din vec5ime" 0(ă nu 'uri strâmb/ ci să împlineşti faţă de Domnul 'urămintele tale4. Dar 2u vă spun" (ă nu 'uraţi nicidecum/ nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu/ nici pe pământ, pentru că este aşternutul picioarelor %ui/ nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui *mpărat. (ă nu 'uri nici pe capul tău, căci nu poţi face un sinur păr alb sau neru. % &Batei *--8-<+ (#nt%itor%l a lansat %n siste0 )e relaţii,
)iferit faţă )e cel )in 4ec5i%l Testa0ent. A a8ro$at ?%ră0intele, pentr% că 9oia ca oa0enii să n% 0ai fie )eter0inaţi )oar )e ni6te le$i stricte, pe care ei s2a% an$a?at că le respecte, )%pă ce D%0nee% a t%nat )in cer%ri, )e pe 3inai. Relaţiile )intre oa0eni, tre8%ie să fie a0icale, )ar *n acela6i ti0p transparente 6i sta8ile. El a is: „Felul „ Felul v#stru de v#rbire să fie/ 0"a, da; nu, nu2; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rău)% &Batei *-?+ Acelaşi sfat îl dă şi apostolul acov, ca unul care înţelesese clar cuvintele B"ntuitorului, în epistola sa, scrisă pentru evrei 8 deci modificarea îi priveşte pe toţi care intră în sistemul sistemul noului legăm"nt* $ 5ai
presus de t#ate, fraţii fraţii mei, să nu vă !uraţi nici pe cer, cer, nici pe pământ, nici pe vreun altfel altfel de !urământ) &i „da” al v#stru să fie „da” şi „nu” să fie „nu”, ca să nu cădeţi sub !udecată) % &acov *()+. Ac%0 să n% crea)ă cine9a că tre8%ie să ne ro8otiă0 6i să sp%ne0 )oar „)a” 6i „n%”. 3%nt sit%aţii *n care n% s%nte0 o8li$aţi să sp%ne0 %n „)a” sa% neapărat %n „n%” . 2ă ne amintim că B"ntuitorul a fost întrebat şi provocat de fraţii 2ăi să se suie la erusalim şi l nu a răspuns cu un simplu $da% sau $nu% ci a zis* 0(uiţi-vă voi la praznicu praznicull acesta/ acesta/ 2u %ncă nu ă sui la praznicul acesta, fiindcă nu i s-a împlinit încă $0(uiţi-vă vremea4. După ce le-a spus aceste lucruri, a rămas în 6alilea. % &oan ?*68;+ $ &e la 'umătatea praznicului, Isus s-a suit la #emplu. #emplu. 1i învăţa norodul % &oan ?*(+. De exemplu, o fată nu poate să dea un răspuns categoric $da%
sau $nu% unui băiat într8o într8o fază incipientă, incipientă, ea va putea spune* $încă nu%, dar s8ar putea putea în final să fie $da%. 2au în faţa unei provocări oferite* $Grei $Grei să faci lucrarea aceastaF% 3oţi răspunde deocamdată cu $nu ştiu% şi ulterior să spui un $da% hotăr"t sau un $nu% irevocabil, răm"ne de văzut. Bai există o situaţie, pe care o învăţăm tot de la B"ntuitorul nostru, c"nd era interogat şi 3ilat ar fi vrut
să afle multe de la l. #"nd suntem ispitiţi, nu doar în faţa autorităţilor, nu trebuie să răspundem întotdeauna. 7imeni nu poate fi obligat să spună $da% sau $nu%, căci aceasta ar fi însemnat uneori să8i trădeze pe fraţi. Domnul a spus că ceea ce trebuie să vorbim ne va fi dat atunci, nu neapărat un $da% sau $nu% &Batei (=*(;8)=+. 1nii care au avut cura4, i8au evanghelizat pe anchetatori, alţii cu multă abilitate, au răspuns ce le8a pus Domnul iarăşi în odaia pe inimă. Aceasta nu înseamnă că au minţit. minţit. ată cum 28a raportat Domnul Domnul la 3ilat, care $ ) intrat iarăşi de 'udecată şi a zis lui Isus" 0De unde eşti #u4 Dar Isus nu i-a dat nici un răspuns. % &oan (;*;+ 1nii oameni ne
trag de limbă, voind să afle anumite lucruri de la noi, dar nu trebuie să le răspundem cu $da% sau $nu%, dacă nu sunt în drept să8l audă şi nu avem încredinţarea să8l spunem.
II. PRINCIPII A/E AIR(RII 3AU NERII A. E'e0pl%l l%i Is%s 7ristos Domnul sus !ristos a folosit c"nd era necesar ,,da% şi respectiv $nu%. l este $da% pentru credincioşi şi $nu% pentru necredincioşi. ată ce scrie şi 3avel, cel care călca pe urmele Domnului** $ *n luarea 5otărârii acesteia, am lucrat eu în c5ip uşuratic (au 5otărârile mele sunt nişte 5otărâri, pe care le iau în felul lumii, ca să fie în mine ;Da şi ;+u. $redincios $redincios este Dumnezeu că vorbirea vorbirea noastră faţă de voi n-a fost şi ;Da şi ;+u. $ăci 3iul lui Dumnezeu, Isus Hristos, care a fost propovăduit de noi în mi'locul vostru, prin mine, prin (ilvan, şi prin #imotei, n-a fost ;da şi ;nu, ci în 2l nu este decât ;da. *n adevăr, adevăr, făăduinţele lui Dumnezeu, oricâte ar fi ele, toate în 2l sunt ;da/ de aceea şi ;)min, pe care-l spunem noi, prin 2l, este spre slava lui Dumnezeu.% &) #orinteni (*(?8)=+ Adică, dacă Dumnezeu ne8a făgăduit ceva, prin l, este $da% şi răm"ne $da%,
căci Dumnezeu este credincios şi nu poate să mintă.
3ă l%ă0, spre e'e0plificare, %nele fă$ă)%inţe )i9ine, care se *0plinesc c% si$%ranţă: Dumnezeu se robii ei şi peste roabele roabele ele voi turna, în zilele acelea, din anga4ase prin profetul oel* $ "a , c5iar şi peste robii Du5ul eu şi vor proroci proroci % &0apte )*(6+. La vremea potrivită a început împlinirea ei, deaceea să ştie toţi cei care
nu au fost părtaşi la lucrarea Duhului 2f"nt, că Dumnezeu a spus un $da% şi răm"ne $da%. 28a împlinit de atunci şi făgăduinţa răm"ne în vigoare sub semnul unui $da% &0apte )*-;+. @ altă făgăduinţă pe care o aşteptăm, apare în Apocalipsa (*? 8 ;Iată că 2l vine pe nori. 1i orice oc5i *l va vedea/ şi cei ce %-au străpuns. 1i toate seminţiile pământului se vor boci din pricina %ui! "a , )min %. 5n încheiere, cartea Apocalipsa revine revine cu ultimul $da% din din
:iblie, pe aceeaşi temă*. $ $el ce adevereşte aceste lucruri, zice" 0 "a , 2u vin curând4. )min! ino, Doamne Isuse!% &Apocalipsa ))*)=+ Dacă ne8a spus că vine, noi stăm liniştiţi şi cu toată încrederea.
E'presia afir0ati9ă „)a” a fost folosită )e Do0n%l 6i *n sit%aţii partic%lare . 7oi avem nevoie de un $da% sau $nu%, din partea Domnului, c"nd avem o problemă, ca în următorul caz* ;... un lepros s-a apropiat de 2l, I s-a înc5inat şi I-a zis" 0Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti4. Isus a întins mâna, (-a atins de el şi a zis" 0 "a, vreau, fii curăţit!4 *ndată a fost curăţită lepra lui. % &Batei 6*)8-+ #e valoare valoare a avut $da%8ul $da%8ul care l8a
spus DomnulF 1n da de vindecare. Doamne, mai spune asemenea $da%E 5ntr8o altă situaţie, c"nd oamenii se
întrebau despre oan :otezătorul, după cum şi noi ne întrebăm pentru unii* $2unt lucrătorii DomnuluiF% sau ,,#are este statutul lor înaintea lui DumnezeuF% #el ce confirmă trebuie să fie Domnul, care i8a încadrat în lucrarea 2a. Atunci Domnul a zis* $ )tunci ce aţi ieşit să vedeţi 7n proroc "a , vă spun şi mai mult decât un proroc/ proroc/ căci el este acela despre care s-a scris" 0Iată, trimet înaintea feţei #ale #ale pe solul eu, care *ţi va preăti preăti calea înaintea #a % &Batei ((*;8(=+. ată şi un $ )a% de confirmare pentru 2ine* $ Isus tăcea. 1i marele marele preot a luat luat cuvântul şi I-a zis" 0#e 'ur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, 3iul lui Dumnezeu4. 0Da4, i-a răspuns Isus, 0sunt!4 0@a mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe 3iul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu, Dumnezeu, şi venind pe norii norii cerului.4 % &Batei )<*<-8<+
Ac%0 9rea% să o8ser9ă0 că pentr% cei necre)incio6i, El este „n% %. #ăci pe c"t este de $da% în favoarea m"ntuirii, a unor haruri individuale sau colective, pe care ni le oferă, pe at"t este de categoric şi c"nd zice $nu% şi răm"ne $nu%. 5n pilda neghinei, observăm cum îngerii ascultă de un $nu%. i l8au întrebat pe stăp"n, văz"nd neghina împreună cu gr"ul* $vrei s8o smulgemF% ;0 9u4, le-a zis el, 0ca nu cumva, smulând ne5ina, să smuleţi şi râul împreună cu ea. % &Batei (-*);+. $7u%8ul acesta îi favorizează o vreme pe cei răi, las"ndu8i
împreună cu cei buni, dar aceasta nu înseamnă că nu vor avea parte de un alt $nu% respingător, ca cel adresat fecioarelor neînţelepte. $$ele înţelepte le-au răspuns" 0 9u/ ca nu cumva să nu ne a'ună nici nouă nici vouă/ ci mai bine duceţi-vă la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă48Dar el, drept răspuns, le-a zis" 0)devărat vă spun, că nu vă cunosc!% &Batei )*;8()+ Acelaşi refuz a fost pronunţat şi de Avraam, bogatului din Luca (<,
care a intervenit să facă ceva pentru cei rămaşi acasă. s8a spus că au pe Boise şi pe proroci, să asculte de ei. Dumnezeu nu poate fi apelat să8şi modifice principiile principiile şi lucrările 2ale. #"nd l a zis $da%, aşa răm"ne şi dacă le împlineşte peste mii de ani şi c"nd spune $nu% nu mai modifică nici îngerii, nici oamenii.
&. Principiile e'pri0ărilor cate$orice: „)a” sa% „n%” De ce este at"t de important în unele situaţii să spunem da sau nu şi aşa să răm"năF 4aloarea l%i „)a”,
e'pri0ă statornicia, sta8ilitatea noastră *ntr2o l%0e fără 9alori . 3entru oamenii din lume, fie ei politicieni, familişti sau prieteni, azi e albă, m"ine e neagră, totul se schimbă. "n societate, *n $eneral, n% 0ai 6tii ce e
a)e9ăr 6i ce2i 0inci%nă, )ar pentr% %n cre)incios, %n „)a” )ă 9aloare a)e9ăr%l%i 6i %n „n%” arată 0inci%na. ată un caz practic. Duşmanii reconstrucţiei erusalimului l8au tot provocat pe 7eemia, iar el le8a răspuns* ;..." 0)m o mare lucrare de făcut şi nu pot să mă poor/ cât timp l-aş lăsa ca să vin la voi, lucrul ar înceta4. i-au făcut în patru rânduri aceeaşi cerere şi le-am dat acelaşi răspuns. % &7eemia <*-8+ 1neori îţi dai
seama c"nd cineva te provoacă la un lucru rău şi răspunzi cu $nu%. Dar diavolul este insistent, se pricepe grozav la stăruinţe şi revine, a doua oară, a treia sau patra oară, p"nă c"nd să zici $da%. 3oate să8ţi facă de zece ori aceeaşi cerere, dar tu să8i dai acelaşi răspuns* $nu%. 7u viiF 7u. Dacă ar înţelege unii care sunt chemaţi şi provocaţi cum scrie în 3salmul (, să se ducă pe calea celor răi, să se aşeze pe scaunul celor bat4ocoritori, să răm"nă conştienţi şi hotăr"ţi în a spune* $7u%. 2e spune uneori că ai luat pe $nu% în braţe, dar uneori chiar că
trebuie luat şi str"ns tare, să nu8l scapi. @ decizie statornică avem şi în Luca (*<=* Dumnezeu spusese preotului Naharia cum să8i pună numele copilului, dar rudeniile au intervenit şi ştiţi că cei de aproape au uneori o influenţă mare, dar lisaveta, soţia lui, avea cunoştinţă de o pronunţare divină şi c"nd toţi au insistat, ;8mama lui a luat cuvântul şi a zis" 0 9u. $i are să se c5eme Ioan.4% 1neori nici nu mai merită să tot argumentezi şi să tot povesteşti, că numai pierzi vremea.
2pune $nu% şi gata, că unii nu vor să priceapă. 2ă urmărim şi cazul din 0apte *?8;, pentru a înţelege ce înseamnă să minţi şi să te ţii tare de $da% sau c"nd nu este aşa, de $nu%. După ce Anania a minţit în faţă şi a fost pedepsit pe loc $ $am după trei ceasuri, a intrat şi nevastă-sa, fără să ştie ce se întâmplase. &etru i-a zis" 0(pune-mi, cu atât aţi vândut moşioara4 0"a2 , a răspuns ea, 0cu atâta4. )tunci &etru i-a zis" 0$um de v-aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Du5ul Domnului Iată picioarele picioarele celor ce au înropat înropat pe bărbatul tău, sunt la uşă şi te vor lua şi pe tine.4 % Bultora, posibil că le8a
venit să creadă, dacă aşa au zis am"ndoi, deşi au venit separat şi totuşi nu era aşa. 0iţi atenţiE 5n faţa unui adevăr să spunem $da%, iar în faţa unei minciuni să spunem* $nu%.
Dacă a0 *n9ăţat să fi0 at#t )e cate$orici *n a sp%ne „)a” 6i „n%”@ c%0 se *0pacă acestea c% *n)%plecarea” *nţelepci%nii *nţelepci%nii care 9ine )e s%s”= 2ă luăm ca exemplu pe 3avel, care era în fes, ;... a intrat întro sinaoă ... timp de trei luni a vorbit cu ei despre lucrurile privitoare privitoare la împărăţia lui Dumnezeu şi căuta să înduplece pe cei ce-l ascultau. &0apte (;*6+ i erau în necunoştinţă şi 3avel a căutat să8i aducă la adevăr. "nsă o
parte )intre e9rei 6i 0%lţi )in alte popoare n% accepta% trecerea )e la %n n% fals la %n )a a)e9ărat, )i0potri9ă, e9reii pro9oca% nea0%rile, care s8au revoltat revoltat zic"nd* ;8 vedeţi şi auziţi că &avel acesta, nu numai în 2fes, dar aproape în toată )sia, a înduplecat şi a abătut mult norod şi zice că zeii făcuţi de mâini nu sunt dumnezei. % &0apte (;*)<+ Deci, este indicat să te laşi înduplecat, atunci c"nd ai zis un $nu% greşit şi să zici
un $da% în faţa adevărului. Aici îşi are loc înduplecarea înţelepciunii, nu încăpăţ"narea, căci înţelepciunea care vine de sus este curată şi nu te înduplecă la rău, ci la bine.
"ntr2o stare stare )e *n)%plecare la ră%, pe care o st%)ie0 ca să să face0 )iferenţa, p%ternic%l 3a0son a că%t pra)ă acestei *n)%plecări )e )o%ă ori * $ +evasta lui (amson plânea lână el şi zicea" 0#u n-ai decât ură pentru mine şi nu mă iubeşti/ ai spus o 5icitoare copiilor poporului meu şi nu mi-ai dezleat-o!4 1i el i-a răspuns" 0+-am dezleat-o nici tatălui meu, nici mamei mele" să ţi-o dezle ţie4 2a a plâns lână el tot timpul celor şapte zile cât a ţinut ospăţul/ şi în ziua a şaptea, i-a dezleat-o, căci îl necă'ea. 1i ea a dat copiilor poporului ei dezlearea 5icitorii. % &Cudecătorii (*(<8(?+ A rezistat at"tea zile, dar în final, l8a înduplecat să8şi
calce anga4amentul şi 2atan a ţinut minte aceasta, deşi era doar o ghicitoare, o vorbă între oameni. 2atan a văzut că este uşor de înduplecat la rău şi exact pe filiera aceasta mai t"rziu, 2amson a fost înduplecat de Dalila* fiecare zi cu stăruinţele ei, sufletul i s-a umplut de o nelinişte de moarte şi$ 3iindcă ea îl necă'ea şi-l c5inuia în fiecare a desc5is toată inima faţă de ea şi i-a zis" 0@riciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt înc5inat Domnului din pântecele mamei mele. Dacă aş fi ras, puterea m-ar părăsi, aş slăbi şi aş fi ca orice alt om.4 % &Cudecătorii
(<*(<8(?+ Aceasta Aceasta a fost o înduplecare vinovată. Lăsaţi8vă înduplecaţi de înţelepciune şi nici în ruptul capului nu vă lăsaţi înduplecaţi de nebunie. Acceptaţi ca dintr8un $nu% fals, să se facă un $da% adevărat şi dintr8un $da% fals,
să se facă un $nu% adevărat, căci aceasta vă va face bine. 5nduplecarea la bine întregeşte adevărul, nu8l schimbă. #a să înţelegem efectul puternic al înduplecării în a8ţi schimba atitudinea, prezint şi cazul din Batei &reoţii cei mai de seamă şi bătrânii au înduplecat noroadele noroadele să ceară pe @araba, iar pe Isus să-% )?*)= 8 $ &reoţii omoare. % u cred că dacă le8ar fi spus cineva cu o zi înainte, să renunţe la sus, ar fi răspuns* $7u%. Dar a doua
zi au renunţat, pentru că au fost înduplecaţi. Ki8au schimbat opinia, ca în lumea politică, c"nd spui $da% pentru unul şi $nu% pentru altul.
(ai ofer %n ca ca să 9e)e0 că sc5i08area l%i l%i „)a” c% „n%”, ne poate costa 9iaţa . Dumnezeu a trimis un proroc din uda să meargă în srael la :etel, dar i8a dat un consemn, despre care aflăm din discuţiile mâncare şi-ţi voi da un purtate* $ *mpăratul a zis omului lui Dumnezeu" 0Intră cu mine în casă, să iei ceva de mâncare dar4. 9mul lui Dumnezeu a zis împăratului" 'umătate din casa ta să-mi dai, n-aş intra cu tine. 9u voi mânca pâine şi nu voi bea apă în locul acesta/ căci iată ce poruncă mi-a fost dată, prin cuvântul Domnului" 0(ă nu mănânci pâine nici să bei apă şi nici să nu te întorci pe drumul pe care te vei duce4. 2l a plecat pe un alt drum şi nu s-a întors pe drumul pe care venise la @etel. % &( 'egi (-*?8(=+ 5n prima fază a spus trei de $nu% şi nu l8a
putut îndupleca împăratul. împăratul. Dar a venit un proroc care a fost mai influent ca împăratul şi l8a corupt. Aici e puterea înţelepciuniiE #"nd vrea unul de afară să te înduplece, poate îţi dai seama mai uşor că este o abatere de la adevăr, dar dacă vine un duh de rătăcire printr8o prorocie falsă, eşti tentat să spui un $da% în loc de $nu. A venit celălalt proroc şi i8a zis* ;801i eu sunt proroc ca tine/ şi un îner mi-a vorbit din partea Domnului şi mi-a zis" 0)du-l acasă cu tine ca să mănânce pâine şi să bea apă4. *l minţea % &( 'egi (-*(<+. Ki finalul este scris în versetul )*
$9mul lui Dumnezeu a plecat &după ce s8a abătut de la propriile afirmaţii, oprindu8se să măn"nce la :etel+ / şi a fost întâlnit pe drum de un leu care l-a omorât. #rupul lui mort era întins pe drum/ măarul a rămas lână el şi leul stătea şi el lână trup. % /oate /oate acestea, pentru că a schimbat schimbat pe $nu% cu $da%. Doamne Doamne a4ută8ne să nu fim
abătuţi, să fim veghetori, căci Dumnezeu nu8şi schimbă #uv"ntul, chiar dacă unii predică altfel, sau pretind noi revelaţiiE
Pentr% sit%aţii speciale, c#n) *ţi lipse6te o c%no6tinţă )in C%9#nt, sa% %n 0esa? )in partea Do0n%l%i 6i este este $re% )e sp%s „)a” sa% „n%”, „n%”, se poate apela c% r%$ăci%ne la tra$erea tra$erea la sorţi , căci este scris* $(orţul pune capăt neînţeleerilor şi 5otărăşte între cei puternici % &3roverbe (6*(6+. u am fost pus uneori în situaţia de a mă duce la o adunare sau alta, c"nd nu aveam nicio promisiune dată pentru un frate sau altul şi fiecare pleda pentru adunarea sa. Am recurs la sorţ, pentru un arbitra4 la care nimeni nu mai avea nimic de spus, ştiind că* $(e aruncă în poala 5ainei, dar orice 5otărâre vine de la Domnul. % &3roverbe (<*--+
"n siste0%l preoţesc aaronic e'ista% )o%ă pietre speciale, prin care preot%l p%tea pri0i %n răsp%ns )e la Do0n%l * $(ă pui în pieptarul 'udecăţii 7rim şi #umim Blumină şi desăvârşireC, care să fie pe inima lui )aron, )aron, când se va înfăţişa el înaintea Domnului. )stfel, )aron )aron va purta necurmat pe inima lui 'udecata copiilor lui Israel, când se va înfăţişa înaintea Domnului. % &xodul )6*-=+ @ situaţie concretă avem în ( 2amuel )-*;8(( preotului )biatar" 8 $ David, luând cunoştinţă de acest plan rău pe care-l punea la cale (aul împotriva lui, a zis preotului 0)du efodul!4 1i David a zis" 0Doamne, Dumnezeul lui Israel, robul tău a aflat că (aul vrea să vină la $5eila ca să nimicească cetatea din pricina mea. ă vor da în mâinile lui locuitorii din $5eila (e va poorî (aul aici,
cum a aflat robul #ău Doamne, Dumnezeul lui Israel binevoieşte şi descoperă lucrul acesta robului #ău!4 1i Domnul a răspuns" 0(e va poorî.4 % După părerea unora exista în acele două pietre sclipitoare o anumită
reflecţie care era înţeleasă prin $da% sau $nu. "nsă D%0nee% n% răsp%n)ea *ntot)ea%na, cum s8a înt"mplat în cazul următor* ;... (aul a zis lui )5ia" 0)du încoace c5ivotul lui Dumnezeu!4 $ăci pe vremea aceea c5ivotul lui Dumnezeu era cu copiii lui Israel. &e când vorbea (aul cu preotul, preotul, zarva în tabăra filistenilor se făcea tot mai mare/ şi (aul a zis preotului" 0#raeţi mâna!4 )poi (aul şi tot poporul care era cu el s-au strâns şi au înaintat până la locul luptei/ şi filistenii au întors sabia, unii împotriva altora şi învălmăşeala era nespus de mare. % &( &(
2amuel (*(68)=+ 5n acea bătălie ;... (aul a întrebat pe Dumnezeu" 0(ă mă poor după filisteni *i vei da în mâinile lui Israel4 Dar în clipa aceea nu i-a dat nici un răspuns. % &( 2amuel (*-?+ 3este ani, c"nd 2aul trăia
în neascultare, Domnul nu i8a mai vorbit sub nici o formă &( 2amuel )6*<+. 2unt situaţii în care Dumnezeu, datorită unui păcat, nu zice nici $da% nici $nu%, de aceea ar trebui ca pe l"ngă un $da% şi $nu% să mai fie un sorţ alb şi apoi să cauţi să vezi de ce Dumnezeu nu spune $da% sau $nu%.
"NC7EIERE A6a)ar, „)a” arată fi)elitatea noastră faţă )e D%0nee% 6i 9alorile a)e9ăr%l%i ”, iar „n%” arată reistenţa noastră *n faţa )ia9ol%l%i 6i a presi%nilor ră%l%i . De fapt $da%8ul nostru trebuie zis după ce şi Dumnezeu zice $da%. ar c"nd ştim că diavolul ar vrea să obţină ceva de la noi, să ţinem de $nu%, oric"t ar încerca el să8l schimbe. 2ă fim statornici ca în următorul vers de poezie, referitor la fiară şi închinarea falsă* $@ric"t de mare8i semnul ei H Gom spune nu şi8a zecea oară%. 2ă nu fim ca apostolul 3etru sub ispită, care a zis de c"teva ori* $N%8L cunosc%, c"nd adevărul era $)a%, dar a cedat la provocările diavolului &Luca ))*<8<=+. încrede 2ă răm"nem încredinţaţi ca David, care a scris în 3salmul <)*(8 $ "a , numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul/ de la 2l îmi vine a'utorul. "a , 2l este (tânca şi )'utorul meu, #urnul #urnul meu de scăpare/ scăpare/ nicidecum nu mă voi clătina8 "a , suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci de la 2l îmi vine năde'dea. % 2unt momente c"nd în har şi
binecuv"ntare spunem foarte uşor $da%, încrederii în Dumnezeu, dar c"nd vine necazul, mai poţi să zici tot $da%, cu aceeaşi siguranţăF Ar trebui să răm"nă $da% şi atunci, şi peste ani. Dacă am spus $da% lui Dumnezeu c"nd ne8 am botezat şi dacă l nu are pentru noi dec"t $da%, atunci să avem şi noi pentru l numai $da%. Dacă am spus $nu% păcatului, atunci să fie un $nu% pentru totdeauna. ar în relaţiile dintre noi, c"nd ne8am anga4at să facem ceva, să fim oameni de cuv"nt, fără să acceptăm modificări, cu excepţia cazurilor în care trebuie să schimbăm răul cu binele.
Trăirea c% „)a” 6i „n%” este o relaţionare relaţionare si0plă 6i eficientă pentr% sfinţi . 5n lume se spune* $Borţii se acoperă cu păm"nt, viii cu h"rtii%. u spun* $#redincioşii se acoperă cu Oda şi Onu%, at"t faţă de Dumnezeu, c"t şi faţă de alţii. Doamne a4ută8ne să fim oameni cu valoare de adevăr şi să avem harul unei comunicării curate şi sigureE AminE
blestemaţi ” &'omani ()*(+ „ Binecuvântaţi şi nu blestemaţi
INTRODUCERE 1. :inecuv"ntarea şi blestemul sunt două sisteme în care acţionează legea cauză H efect ele au intervenit în urma consumului din pomul cunoştinţei binelui şi răului &acov -*;8(=+
. Ambele sunt active, de aceea trebuie studiate &Deuteronom -=*(;8)=+ I. &INECU4NTAREA GI &/E3TE(U/ A. &inec%9#ntarea 1. 1n Dumnezeu care binecuv"ntează &>eneza (*)), )69 )*-9 ov (*(=9 3salmul ()6*8<9 Batei *8+ . @ binecuv"ntare ca răspuns &( #ronici );*(=8(-9 3salmul (=-*(8)+ +. 1n mod de raportare între oameni &>eneza (*(;8)=9 )*-(, <=9 Luca )*)68-9 7umeri ))*<9 )-*6, )=+ &. &leste0%l 1. :lesteme rostite ca pedeapsă &Baleahi )*)9 ) 3etru )*(+* a< de către Dumnezeu &>eneza -*(, (?9 *((+ 8< de către oameni &osua <*)<9 ( 'egi (<*-9 ) 'egi )*)-8)9 7eemia (-*)9 7umeri *)(8))+ . :lesteme rostite sub imbold demonic &3roverbe )<*)9 -=*((+* a< răzbunări umane &'omani -*(9 xodul )(*(?9 3roverbe )=*)=9 ) 2amuel (<*8<9 3salmul (=;*)6+ 8< scopul diavolului &Leviticul )*(=8(<9 ov (*((, )(9 )*;8(=9 Leviticul )*(=8(<+ II. &INECU4NTARE &I NECU4NTARE GI NU &/E3TE( &/E 3TE( &Cudecătorii (?*(8)9 3salmul <)*9 ) 2amuel )=*;8(=+ A. 7ar%l 8inec%9#ntării 1. poca harului &Deuteronom )6*(8)9 >alateni -*(9 >eneza ()*)+ . :lestemul funcţionează din oficiu, dar poate fi înlocuit cu binecuv"ntarea &3roverbe -*--9 Deuteronom Deuteronom )-*(89 saia <*-8?9 3roverbe -*--9 3salmul <*+
&. Oa0enii 8inec%9#ntării &eremia (?*8?+ 1. :inecuv"ntări rostite de cei binecuv"ntaţi, care doresc, ca şi Dumnezeu, binecuv"ntarea &'omani ()*(9 >alateni -*(9 >eneza ()*)9 clesiastul (=*)=9 7umeri <*))8)?+
. :inecuv"ntări :inecuv"ntări &3salmul (+* a< în viaţa aceasta &>eneza )*(9 -;*+ 8< în viaţa veşnică &( #ronici (?*)?9 Batei )*-+ "NC7EIERE 1. #ine are parte de binecuv"ntare trebuie să dea binecuv"ntare &( 3etru -*;9 Apocalipsa ))*-+
. :inecuv"ntarea aduce viaţa9 blestemul cauzează moartea &vrei <*?86+ INTRODUCERE 3rivin 3rivindd în între întreaga aga 2cript 2criptur urăă observ observăm ăm că 8inec%9#ntarea 6i 8leste0%l s%nt )o%ă siste0e care
f%ncţioneaă potri9it le$ii ca%ă H efect. Ele a% apăr%t i0e)iat )%pă ce o0%l a păcăt%it, $%st#n) )in po0%l c%no6tinţei 8inel%i 6i ră%l% i. De atunci încoace, fiecare dintre noi, prin exprimarea verbală sau doar în g"ndurile noastre, putem să rostim sau să g"ndim ceva bun sau ceva rău pentru alţii. Apostolul acov scria următoarele, vorbind despre limbă* $$u ea binecuvântăm pe Domnul şi #atăl nostru şi tot cu ea blestemăm pe oameni care sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu. Din aceeaşi ură iese şi binecuvântarea şi blestemul! +u trebuie să fie aşa, fraţii mei! mei! % &acov -*;8(=+
Dumnezeu îl pune pe om în faţa acestor realităţi, nu doar că putem să binecuv"ntăm sau să blestemăm pe alţii, ci noi, la r"ndul nostru, avem parte de binecuv"ntare sau de blestem. l a zis evreilor* „1au a+i cerul şi
pământul mart#ri %mp#triva v#astră că ţi-am pus %nainte viaţa şi m#artea, binecuvântarea şi blestemul) 4lege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta, iubind pe "#mnul, "umne+eul tău, ascultând de glasul 7ui şi lipindu-te de .l/ căci de aceasta atârnă viaţa ta şi lungimea +ilel#r tale şi numai aşa vei putea l#cui %n ţara pe care a !urat "#mnul că # va da părinţil#r părinţil#r tăi, lui 4vraam, 1saac şi 1ac#v) 1ac#v) % &Deuteronom -=*(;8)=+ I. &INECU4NTAREA GI &/E3TE(U/ A. &inec%9#ntarea 3rivind la istoria binecuv"ntării, observăm că primul care a pronunţat8o a fost Dumnezeu. 7 oi a9e0 )e2
a face c% %n D%0nee% 8ine9oitor care 8inec%9#nteaă . 5n cartea >eneza se află primele cuvinte adresate de 0$reşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi apele mărilor/ să se l creaţiei* $ Dumnezeu le-a binecuvântat şi a zis" 0$reşteţi, înmulţească şi păsările pe pământ.4 % &>eneza (*))+9 $ Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis" 0$reşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l/ şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare vieţuitoare care se mişcă pe pământ.4 % &>eneza (*)6+9 $ Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta (-a odi5nit de toată lucrarea %ui, pe care o zidise şi o făcuse. % &>eneza )*-+
Deci orice lucrare bună s8a ales cu o binecuv"ntare din partea lui Dumnezeu. l 28a exprimat în favoarea acelei lucrări şi a continuităţii ei.
Din cartea Io9 află0 c%9inte care aparţin l%i 3atan, )eclar#n)%2l pe D%0nee% ca cel care 8inec%9#nteaă, iar pe o0 ca %n%l care 8eneficiaă )e 8inec%9#ntare. ste o realitate ce trebuie înţeleasă privind la acest sistem, Dumnezeu care a creat totul şi 2atan care vrea să distrugă creaţia Lui. ată cum binecuv"ntează Dumnezeu* $ +u l-ai ocrotit #u pe el, casa lui şi tot ce este al lui )i binecuvântat lucrul mâinilor lu şi turmele lui acopăr ţara. % &ov (*(=+ Ki ca să nu creadă cineva că Dumnezeu binecuv"ntează
preferenţial şi izolat, prezint o făgăduinţă valabilă pentru toate familiile credincioşilor. credincioşilor. $ )şa este binecuvântat omul care se teme de Domnul. (ă te binecuvânteze Domnul din (ion, să vezi fericirea Ierusalimului, în toate zilele vieţii tale şi să vezi pe copiii copiilor copiilor tăi! &acea să fie fie peste Israel! % &3salmul ()6*8<+
Din Din c%9i c%9int ntel elee (#nt (#nt%i %ito tor% r%l% l%ii *nţe *nţele le$e $e0 0 că tot tot pă0# pă0#nt nt%l %l *ncă *ncă 8ene 8enefi fici cia aăă )e o for0 for0ăă )e 8inec%9#ntare )in partea l%i D%0nee%. Dacă El 6i2ar retra$e 0#na, ar ră0#nea 8leste0 s%tă la s%tă, n2ar 0ai ră0#ne ni0ic c% 9iaţă 6i n2ar 0ai fi nici %n 8ine . $ Dar 2u vă spun" Iubiţi pe vră'maşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi ruaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prionesc, ca să fiţi fii ai #atălui vostru care este în ceruri/ căci 2l face să răsară soarele (ău peste cei răi şi peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi drepţi şi peste cei nedrepţi. nedrepţi. % &Batei *8+ Deci, credincioşii sunt în
atenţia şi favoarea divină, dar l încă are milă faţă de toţi oamenii. #"nd ne g"ndim la binecuv"ntările cu care ne8a înt"mpinat Dumnezeu, ele cer un răspuns din partea noastră. ste normal şi corect ca şi noi să binecuv"ntăm pe Dumnezeu. ată cuvintele de binecuv"ntare ale unui întreii adunări. 2l a zis" 0@inecuvântat om după voia lui Dumnezeu* $ David a binecuvântat pe Domnul în faţa întreii să fii #u din veac în veac, Doamne, Dumnezeul părintelui nostru Israel! ) #a #a este, Doamne, mărirea, puterea şi măreţia, veşnicia şi slava, căci tot ce este în cer şi pe pământ este al #ău/ a #a, Doamne, este domnia, căci #u #e înalţi ca un stăpân mai presus presus de orice! De la #ine vine boăţia şi slava, #u stăpâneşti stăpâneşti peste tot, în mâna #a #a este tăria şi puterea şi mâna #a poate să mărească şi să întărească toate lucrurile. )cum, Dumnezeul nostru, #e lăudăm şi preamărim +umele #ău cel slăvit. % &( #ronici );*(=8(-+ 5n rugăciunile noastre la adresa Domnului,
cuvintele de binecuv"ntare ar trebui să se înmulţească* $ @inecuvântează, suflete, pe Domnul şi tot ce este în mine să binecuvânteze +umele %ui cel sfânt! @inecuvântează, suflete, pe Domnul şi nu uita nici una din binefacerile %ui! % &3salmul (=-*(8)+ 2untem datori să8L slăvim pe #el 3rea 5nalt pentru dumnezeirea 2a şi
totodată să8L binecuv"ntăm pentru tot ce ne8a dăruit prin binecuv"ntarea 2a.
&inec%9#ntarea este 6i %n 0o) )e raportare *ntre oa0eni. Gedeţi, oamenii se salută, îşi urează de bine, dar cea 0ai fr%0oasă co0%nicare este 8inec%9#ntarea . 3entru a înţelege, să urmărim două situaţii diferite din viaţa patriarhilor. $ el5isedec a binecuvântat pe )vraam şi a zis" 0@inecuvântat să fie )vraam de Dumnezeul $el &rea *nalt, ?iditorul cerului şi al pământului. @inecuvântat să fie Dumnezeul $el &rea *nalt, * nalt, care a dat pe vră'maşii tăi în mâinile tale!4 1i )vraam i-a dat zeciuială din toate. % &>eneza (*(;8)=+ ată de ce
n8ar trebui să ratăm nici8o ocazie c"nd am putea să spunem fraţilor noştri* $ "umne+eu să te binecuvânte+e'% 1neori suntem seci în saluturi, c"nd am putea să fim mai cu viaţă şi să dăm celuilalt un pachet de binecuv"ntare. Ascultaţi şi cuvintele lui Laban către robul lui Avraam* $ 80ino, binecuvântatul Domnului! &entru ce stai afară )m preătit casa şi am preătit un loc pentru cămile.4 % &>eneza )*-(+ @ binecuv"ntare verbală şi realăE
5n acea casă se practica binecuv"ntarea. $ )u binecuvântat pe :ebeca şi i-au zis" 09, sora noastră, să a'uni mama a mii de zeci de mii şi sămânţa ta să stăpânească cetăţile vră'maşilor săi!4 % &>eneza )*<=+
"n 0o0ente speciale, ocaionale, )ar 6i o8i6n%ite, rostiţi 8inec%9#ntări> Lăsaţi ca mintea să vă fie umplută de Duhul lui Dumnezeu şi să fiţi călăuziţi pentru ca în binecuv"ntările rostite să puteţi fi ca şi acov, c"nd şi8a binecuv"ntat copiii, rostind pentru fiecare o binecuv"ntare, care s8a adeverit în timp. 7u degeaba ne
spune 2criptura să binecuv"ntăm şi să nu blestemăm. #uvintele acestea au efect, pentru că ele reprezintă ceea ce este în duhul nostru şi noi acţionăm potrivit cu ceea ce suntem. :inecuv"ntarea sau blestemul au efect, pentru că vor determina relaţia între mine şi cel căruia mă adresez. /otodată ele au efect pentru că în cuv"nt este o putere, căci aşa lucrează sistemul spiritual al universului. #"nd îl rugăm pe Dumnezeu să binecuv"nteze pe cineva, dacă o spunem cu inima sinceră, l chiar ia aminte şi va împlini acea dorinţă. Ki între oameni se obişnuieşte să se pună o vorbă bună pentru cineva, pentru a8i face un bine, iar c"nd se colaborează cu Dumnezeu este perfect, ca în cazul discuţiei dintre lisei şi >hehazi* $#e bine putem să8i facem acestei femei din 2unemF Ki au binecuv"ntat8o cu cuvintele* cuvintele* $La anul pe vremea aceasta vei avea un copil%. xact de un copil aveau nevoie, nevoie, căci erau bogaţi şi nu aveau copii. 5n schimb, dacă cineva îşi permite să blesteme, 2atan va fi foarte prompt şi activ, iar Dumnezeu îi permite uneori să aducă nenorocirea şi s8ar putea să8i pară rău la urmă. Dar după o binecuv"ntare rostită şi împlinită, nimănui nu8i va părea rău niciodată. Trăi0 s%8 tentaţia )e a rosti o 8inec%9#ntare pentr% ceilalţi
sa% )e a ne a8ţine să rosti0 %n 8leste0= Aşa se explică frăm"ntarea lui :alaam şi luările lui de poziţie la provocările insistente adresate de :alac. $ ino, te ro, să-mi blestemi pe poporul acesta, căci este mai puternic decât mine/ poate că aşa, îl voi putea bate şi-l voi izoni din ţară, căci ştiu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat şi pe cine blestemi tu este blestemat. % &7umeri ))*<+ :alaam a răspuns* $ $um să blestem eu pe cel ce nu-l blestemă Dumnezeu $um să defaim eu pe cel ce nu-l defaimă Domnul Iată că am primit poruncă să binecuvântez. "a, .l a binecuvântat şi eu nu p#t %nt#arce) %nt#arce) % &7umeri )-*6, )=+
&. &leste0%l 5n 2criptură, blestemul este rostit ca pedeapsă. 2unt oameni blestemaţi datorită stării lor de păcat. Dumnezeu se adresa, prin profeţi, preoţilor postexilici, cu sesizarea că binecuv"ntarea are de8a face cu ascultarea şi blestemul cu neascultarea* $ Dacă nu veţi asculta, dacă nu vă veţi pune inima ca să daţi slavă +umelui eu, zice Domnul oştirilor, oştirilor, voi arunca în voi blestemul şi voi blestema binecuvântările voastre/ voastre/ da, le-am şi bleste blestemat mat,, pentru pentru că n-aveţ n-aveţii pe inimă inimă porunc poruncaa ea. ea. % &Bal &Balea eahi hi )*)+ )*)+ Deci Deci D%0nee% n% poate să fie
coparticipant la 8inec%9#ntările tip lit%r$ice ale %nor oa0eni, )oar *n 9irt%tea sl%?8ei lor . Dacă ei n% s%nt sfinţi, n% pot să trans0ită 8inec%9#ntare. @riunde şi oric"nd în istorie, oamenii abătuţi de la credinţă sunt socotiţi blestemaţi. Aşa îi prezintă şi apostolul 3etru, după ce enumeră stările de păcat în care trăiesc* $ %e scapără oc5ii de preacurvie preacurvie şi nu se satură de păcătuit. omesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sunt nişte blestemaţi! % &) 3etru )*(+ Dumnezeu care a pus în faţa oamenilor binecuv"ntarea şi
blestemul, l însuşi a blestemat blestemat anumite stări vinovate vinovate pentru că ele nu pot să primească binecuv"ntarea binecuv"ntarea 2a. 78aş vrea ca cineva să8L creadă pe Dumnezeu nervos c"nd a blestemat, ca un om ispitit, dar l nu poate să fie de acord cu răul, de aceea se pronunţă deschis împotriva lui şi8l condamnă.
"n enea, i0e)iat c%0 a apăr%t păcat%l, D%0nee% a 8leste0at 6arpele 6i apoi pă0#nt%l: $803iindcă ai făcut lucrul acesta, blestemat eşti între toate vitele şi între toate fiarele de pe câmp48 % &>eneza
-*(+ $803iindcă ai ascultat de lasul nevestei tale8blestemat este acum pământul din pricina ta84 % &>eneza -*(?+ mediat după ce a fost blestemat, au început să iasă din păm"nt spinii şi pălămidă, iar c#n) Cain a a?%ns
să26i %ci)ă fratele, fiin) 8ir%it )e ră%, a a?%ns ca 6i el să fie 8leste0at )e D%0nee%: $ )cum blestemat eşti tu, izonit din oorul acesta, care şi-a desc5is ura ca să primească din mâna ta sânele fratelui tău! % &>eneza
*((+ Drept urmare ablestemului, #ain nu a mai avut nici un loc unde să fie liniştit între oameni, pentru că el s8a pus în această stare lipsită lipsită de pace, prin neascultarea neascultarea lui.
"n aceea6i atit%)ine, 9rea% să2i *nţele$e0 6i pe oa0enii l%i D%0nee% care a% rostit 8leste0e . Găz"nd manifestarea răului, l8au condamnat, condamnat, pronunţ"nd sentinţe, sentinţe, care au venit de fapt de la Dumnezeu, pentru că s8au adeverit şi potrivit cu termenul de execuţie specificat. Aici putem aminti blestemul lui osua rostit asupra erihonului* $ )tunci a 'urat Iosua şi a zis" 0@lestemat să fie înaintea Domnului omul care se va scula să zidească din nou cetatea aceasta a Ieri5onului! $u preţul preţul întâiului său născut îi va pune temeliile şi cu preţul celui mai tânăr fiu al lui îi va aşeza porţile. % &osua <*)<+ Dacă citim în ( 'egi (<*- vom vedea că acest
blestem s8a împlinit întocmai peste sute de ani. 7u a trecut termenul de prescriere. ;&e vremea lui, Hiel din @etel a zidit iarăşi Ieri5onul/ i-a pus temeliile cu preţul lui )biram, întâiul lui născut şi i-a pus porţile cu preţul lui (eub, cel mai tânăr fiu al lui, după cuvântul pe care-l spusese Domnul prin Iosua, fiul lui +un. % Deci
blestemul lui osua a fost un blestem dat de Dumnezeu prin gura lui. 1n alt caz avem în ) 'egi )*)-8) şi se referă la copii. $ De acolo &lisei+ s-a suit la @etel. 1i pe când merea pe drum, nişte băieţaşi au ieşit din cetate şi şi-au bătut 'oc de el. 2i îi ziceau" 0(uie-te, pleşuvule! (uie-te pleşuvule!4 2l s-a întors să-i privească şi i-a blestemat în +umele Domnului. )tunci au ieşit doi urşi din pădure şi au sfâşiat patruzeci şi doi din aceşti copii. %
ată un efect imediat şi categoric al blestemului. De aceea, temeţi8vă copii, nu supăraţi părinţii, nu 4igniţi oamenii în v"rstă, ca nu cumva, cineva, să pronunţe o astfel de hotăr"re care să fie vizată de Dumnezeu şi să vi se înt"mple o nenorocire. 1n caz concret despre felul în care acţionează blestemul avem în 7umeri *)(8)), unde este descrisă o situaţie ipotetică de familie, c"nd un soţ o învinuieşte învinuieşte pe soţia lui că nu i8a i8a fost credincioasă. Dacă existau alte alte probe, ea ar fi fost ucisă cu pietre, dar dacă nu avea martori, trebuia procedat astfel* $8preotul să pună pe femeie să 'ure cu un 'urământ de blestem şi să-i zică" < 0Domnul să te facă să a'uni de blestem şi de urie în mi'locul poporului tău, făcând să ţi se usuce coapsa şi să ţi se umfle pântecele şi apele acestea aducătoare de blestem să intre în măruntaiele tale/ ca să facă să ţi se umfle pântecele şi să ţi se usuce coapsa!4 1i femeia să zică" 0)min! )min!4 % Dacă era vinovată, 2criptura spune în continuare, că se înt"mpla exact aşa. 7u cumva să
aibă cineva vreo teamă, că dacă cineva din gelozie, din neîncredere, sau necunoaştere, va pronunţa vreun blestem, se va şi înt"mpla întocmai. 2unt şi oameni specializaţi în blesteme, magie şi diferite desc"ntece, dar sare vrabia vrabia încoace încoace şi încolo încolo şi cum zboară zboară rândunica rândunica,, aşa nu nimere nimereşte şte blestemu blestemull neîntemei neîntemeiat. at. % $$um sare
&3roverbe )<*)+ Deci 8leste0%l poate să26i atin$ă ţinta, )acă e'istă te0ei o 9ino9ăţie, pentr% că D%0nee%
este iniţiator%l %n%i 8leste0 *nte0eiat, care )e fapt este o pe)eapsă. l poate să8l pronunţe direct sau prin oameni. Dar dacă cineva blestemă, doar din răzbunare umană şi acestea sunt multe printre oameni, nu înseamnă că cel blestemat blestemat trebuie trebuie să se teamă. @amenii au a4uns a4uns p"nă acolo că8şi blestemă blestemă părinţii, părinţii, una dintre dintre cele mai
grave stări* $ 2ste un neam de oameni care blestemă pe tatăl său şi nu binecuvântează pe mamă-sa. % &3roverbe -=*((+ @bservaţi cum sună versetulF /ata este autoritatea primară, dar îl blestemă, iar mama este persoana cea mai intimă, dar nici pe ea nu o binecuv"ntează. 7u degeaba scria 3avel în 'omani -*(, că oamenii sunt plini de blesteme.
4rea% să sesiă0 c%0 3atan 9rea să )%că oa0enii pe cel 0ai *nalt pisc al ră9rătirii lor, să a?%n$ă să 8leste0e pe D%0nee%. 3cop%l l%i s%pre0 se 9e)e foarte clar *n ca%l l%i Io9. El 9rea să arate că D%0nee% n2a creat %n siste0 8%n 6i ca atare tre8%ie să ne ri)ică0 *0potri9a /%i, *n 0o)%l cel 0ai încredinţat că #e va blestema în faţă. % &ov cate$oric. $ Dar ia întinde-=i mâna şi atine-te de tot ce are şi sunt încredinţat
(*((+ După ce Ki8a întins m"na, în versetul )( avem cuvintele lui ov. ;8Domnul a dat şi Domnul a luat, < binecuvântat fie +umele Domnului! % Aici, diavolul a pierdut total. l a crezut că va c"ştiga un blestem, dar a
făcut ca Dumnezeu să se mai aleagă cu o binecuv"ntare. Dar nici Dumnezeu, nu a rămas dator şi a dat lui ov înapoi binecuv"ntarea. Diavolul a încercat, din nou, fără rezultat, să8l ispitească pe ov, c"nd a zis* $ Dar ia întinde-=i mâna şi atine-#e de oasele şi de carnea lui şi sunt încredinţat că #e va blestema în faţă % &ov )*+. nepri5ănirea Apoi a încercat să o provoace pe soţia lui, care a cedat. ;+evastă-sa i-a zis" 0#u rămâi neclintit în nepri5ănirea ta! @lestemă pe Dumnezeu şi mori!4 Dar Iov i-a răspuns" 0orbeşti 0orbeşti ca o femeie nebună84 % &ov )*;8(=+
5n cartea Leviticul )*(=8(< este prezentat un conflict, c"nd doi oameni s8au certat şi unul a a4uns să blesteme pe Dumnezeu. A fost închis şi Dumnezeu i8a pronunţat sentinţa de condamnare la moarte, pentru încălcarea poruncii a treia. De aceea, trebuie să facem o distincţie clară între blestemele care vin de la Dumnezeu, care urmăresc pe păcătos şi blestemele care vin de la diavolul, care sunt o stare avansată de păcate, o formă de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu şi a tuturor oamenilor. oamenilor.
II. &INECU4NTARE GI NU &/E3TE( 2ă analizăm cazul din Cudecătorii (?*(8) 8 $ 2ra un om din muntele lui 2fraim, numit ica. 2l a zis mamei sale" 0$ei o mie o sută de sicli de arint, care ţi s-au luat şi pentru care ai blestemat c5iar în auzul urec5ilor mele, arintul acesta este în mâinile mele, eu îl luasem4. 1i mamă-sa a zis" 0@inecuvântat să fie fiul meu de Domnul!4 % Ki astăzi dacă i se fură unui om o mie de euro, omul este ispitit să blesteme. #"nd i se ia,
blestemă, iar c"nd i se dă, binecuv"ntează. Aici este şi blestem şi binecuv"ntare. 3robabil şi8a dat seama că ar fi rău şi de ea, dacă ar cădea blestemul asupra copilului ei şi a încercat să repare greşeala. Bai este o stare de blestem la nivelul g"ndirii, tot duplicitară* 3salmul <)* 8 $ 8cu ura binecuvântează, dar cu inima blestemă. % Aşa ca şi oab, c"nd l8a omor"t pe Amasa, întreb"ndu8l dacă este sănătos şi în mod mişelesc i8a luat viaţa &) 2amuel )=*;8(=+. Doamne, păzeşte8ne de o asemenea stareE 2ă fii în stare să săruţi pe cineva şi în acelaşi timp să8i g"ndeşti rău, să8l ucizi chiar.
A. 7ar%l 8inec%9#ntării
De ce tre8%ie să 8inec%9#ntă0 6i să n% 8leste0ă0= "n pri0%l r#n) pentr% că noi a0 a9%t parte )e 5ar%l 5ar%l 8in 8inec% ec%9#n 9#ntăr tării. ii. De c"nd omul a păcătuit, ne ameninţă blestemul şi totuşi, noi am avut parte de binecuv"ntare. 5n Lege, binecuv"ntarea era determinată de ascultarea poruncilor. poruncilor. 5n Deuteronom )6*), Dumnezeu le8a spus evreilor* $ Iată toate binecuvântările care vor veni peste tine, ... dacă vei asculta de lasul Domnului Dumnezeului Dumnezeului tău. % Dar prin Domnul sus avem un har mai mare. Dumnezeu a promis lui Avraam Avraam că în
săm"nţa lui &în sus !ristos+ va binecuv"nta toate neamurile păm"ntului. $ Hristos ne-a răscumpărat din blestemul %eii, făcându-(e blestem pentru noi, < fiindcă este scris" 0@lestemat e oricine este atârnat pe lemn4 < pentru ca binecuvântarea binecuvântarea vestită lui )vraam să vină peste neamuri, în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Du5ul făăduit. % &>alateni -*(-8(+ 3entru noi blestemul s8a suspendat, de aceea nici nu mai avem
$dreptul% să blestemăm. Dacă am avut parte de binecuv"ntare, să ne bucurăm de harul iertării şi al primirii binevoitoare, de care Domnul Domnul ne8a făcut parte şi să dorim dorim tuturor aceeaşi binecuv"ntare. binecuv"ntare. 3oate se întreabă cineva* Dacă unii sunt răi, Dumnezeu nu8i mai blestemăF 3entru cei răi blestemul funcţionea funcţionează ză din oficiu. 1n caz concret de suspenda suspendare re a blestemul blestemului, ui, îl avem în diferenţa diferenţa de atitudine atitudine faţă de anumite categorii de oameni* $ $el scopit sau famenul să nu intre în adunarea Domnului. $el născut din curvie să nu intre în adunarea adunarea Domnului, nici c5iar al zecelea neam al lui să nu intre intre în adunarea Domnului. amonitul amonitul şi moabitul să nu intre în adunarea adunarea Domnului, nici c5iar al zecelea neam, pe vecie % &Deuteronom )-*(8-+.
@ameni @ameniii aceşti aceştiaa nu erau erau accept acceptaţi aţi pe lista lista binecu binecuv"n v"ntăr tării, ii, dar Dum Dumnez nezeu eu era pregăt pregătit it să înt"mp înt"mpine ine cu binecuv"ntare şi categoriile excluse c"ndva* $ (trăinul care se alipeşte de Domnul, să nu zică" 0Domnul mă va despărţi de poporul (ău!4 1i famenul să nu zică" ;Iată că eu sunt un copac uscat!4 $ăci aşa vorbeşte Domnul" 03amenilor, care vor păzi (abatele ele, care vor alee ce-i este plăcut şi vor stărui în leământul eu, le voi da în $asa ea şi înăuntrul zidurilor ele un loc şi un nume mai bune decât fii şi fiice/ le voi da un nume veşnic, care nu se va stine. 1i pe străinii, care se vor lipi de Domnul ca să-I slu'ească şi să iubească +umele Domnului, pentru ca să fie slu'itorii slu'itorii %ui şi pe toţi cei ce vor păzi păzi (abatul, ca să nu-l nu-l pânărească, pânărească, şi vor stărui în leământul eu, îi voi aduce la muntele eu cel sfânt şi-i voi umplea de veselie în $asa ea de ruăciune. )rderile )rderile lor de tot şi 'ertfele lor vor fi primite pe altarul eu, căci $asa ea se va numi o casă de ruăciune pentru toate popoarele.4 popoarele.4 % &saia <*-8?+ ată cum harul binecuv"ntării pe care şi8l dorea David şi credincioşii
evrei, care au cunoscut pe Dumnezeu şi care se oferea în #asa Lui, s8a extins peste toţi. Gremea harului este şi a evreilor şi a neamurilor. 2tatutul nostru spiritual ne poziţionează în cea mai mare favoare divină* $ Ferice de cel
pe care-l alegi u şi pe care-l primeşti %naintea ta ca să l#cuiască %n curţile ale) 9e v#m sătura de binecuvântarea &asei ale6 ale6”” ;Psal0%l ;Psal0%l J-:< J-:< Pentr% Pentr% că n% e'ist e'istăă 8inec%9# 8inec%9#nta ntare re )ec#t )ec#t *n Casa Casa l%i D%0nee%, aici este s%rsa 8inec%9#ntării . $ @lestemul este în casa celor răi, dar locuinţa celor nepri5ăniţi o binecuvântează.% &3roverbe -*--+
&. Oa0enii 8inec%9#ntării 3rofetul eremia scria în cartea sa* $ @inecuvântat să fie omul, care se încrede în Domnul şi a cărui
năde'de este Domnul!8blestemat să fie omul care se încrede în om, care se spri'ineşte pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul! % &eremia (?*?, + 7oi trebuie să rostim binecuv"ntarea şi să trăim în binecuv"ntare, aici şi
în veşnicie. De aceea suntem sfătuiţi* $ Binecuvântaţi pe cei ce vă prig#nesc/ binecuvântaţi şi nu blestemaţi) % &'omani ()*(+ 3ot să strige copiii răi după după noi cum vor, dar nu8i mai blestemăm cum a făcut lisei, ci le dorim binecuv"ntarea pe care o rostim noilor născuţi, pentru toată viaţa. De aceea condamnăm pe cei care îi leapădă pe copii de 2atan, iar c"nd cresc şi fac ceva năzb"tii, iar îi dau lui 2atan. Dacă îi binecuv"ntăm de la început, să 0orbeşte lui )aron şi fiilor lui şi răm"nă binecuv"ntaţi p"nă în sf"rşit. $ Domnul a vorbit lui oise şi a zis" 0orbeşte spune-le" 0)şa să binecuvântaţi binecuvântaţi pe copiii lui Israel şi să le ziceţi" 0Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească! Domnul să facă să lumineze 3aţa %ui peste tine şi să (e îndure îndure de tine! Domnul să-1i înalţe 3aţa peste tine şi să-ţi dea pacea! )stfel să pună +umele eu peste copiii lui Israel şi 2u îi voi binecuvânta.4 %
&7umeri <*))8)?+ Adres"nd cererile acestea în rugăciune, Dumnezeu se anga4ează să împlinească dorinţele bune ale celor credincioşi.#ei care vin la #asa Domnului şi intră sub binecuv"ntarea Lui, în epoca binecuv"ntării, vor avea parte de ea. 3utem fi mai bogaţi în binecuv"ntări binecuv"ntări sau mai săraci, depinde depinde de noi. bătrân, înainta înaintatt în vârstă vârstă// şi "#mnul 4vraam era bătrân, Iată Iată e'e0p e'e0pl%l l%l a )oi oa0eni oa0eni 8in 8inec% ec%9#n 9#ntaţ taţi: i: $ 4vraam
binecuvânt binecuvântase ase pe 4vraam 4vraam în orice lucru. % &>eneza )*(+ 5l binecuv"ntase cu un copil credincios şi era în perspectivă să8l binecuv"nteze cu o noră bună. Bai t"rziu, osif, era rob, dar $ ..., Domnul a binecuvântat casa eipteanului, din pricina lui 1#sif; şi binecuvântarea "#mnului a fost peste tot ce avea el, fie acasă, fie la câmp.% &>eneza -;*+ 1n om binecuv"ntat va fi binecuv"ntat peste tot pe unde va merge. Aceasta8i doar partea
de binecuv"ntare pentru păm"nt. @ dorim pentru noi şi pentru toţi cei de l"ngă noi. 7e bucurăm că suntem binecuv"ntaţi şi le le dorim şi altora binecuv"ntare. binecuv"ntare.
Dar perspecti9a perspecti9a cea 0are a 8inec%9#ntării este este 9e6nicia. Do0n% Is%s a is: „ 4tunci %mpăratul va +ice cel#r de la dreapta 7ui/ 0eniţi 0eniţi binecuvântaţii atălui atălui 5eu de m#şteniţi (mpărăţia, (mpărăţia, care v-a f#st pregătită de la %ntemeierea lumii)2” lumii)2 ” &Batei )*-+ #e binecuv"ntareE @ împărăţie incomensurabilă, inimaginabilă. 7e bucurăm de binecuv"ntările vremelnice, dar pentru imensitatea acestei binecuv"ntări ar trebui să strigăm de bucurie. @ percepem oareF Dacă a9e0 parte )e a6a o 0are 8inec%9# 8inec%9#ntar ntare, e, n% cre) că cine9a 0ai este
?%stificat să $#n)ească %n ră% c#t )e 0ic 0ic *n )rept%l alt%ia. "NC7EIERE "n aceste con)iţii, se i0p%ne %n sfat ce tre8%ie asc%ltat: „ 9u „ 9u %nt#arceţi rău pentru rău, nici #cară pentru #cară; dimp#trivă, binecuvântaţi, căci la aceasta aţi f#st chemaţi/ să m#şteniţi binecuvântarea) ” &( 3etru -*;+ Aşa că putem să spunem* $Doamne, /u ne8ai dat nouă viaţa limitată pe păm"nt şi viaţa veşnică viitoare, dă8le tuturor oamenilor măcar cele necesare vieţii acesteia limitate, căci în 5mpărăţia /a ştim că nu pot să a4ungă cei care sunt încă sub incidenţa blestemului%. 5n cetatea viitoare $ +u va mai fi nimic vrednic de blestem acolo8 % &Apocalipsa ))*-+
Noi ne 9o0 ale$e c% 8inec%9#ntarea sa% c% 8leste0%l, *n %r0a răsp%ns%l%i nostr% )e o 9iaţă la
5ar%rile l%i D%0nee% , conform imaginii următoare* $$ând un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el şi rodeşte o iarbă folositoare folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare binecuvântare de la Dumnezeu. Dar dacă aduce spini şi mărăcini, este lepădat şi aproape să fie blestemat şi sfârşeşte prin a i se pune foc. % &vrei
<*?86+ Dumnezeu să fie binecuv"ntatE :inecuv"ntarea Lui să fie din plin peste noi. 7oi să binecuv"ntăm şi să nu mai blestemăm, nici măcar în g"nd. #i, dimpotrivă, să ne silim să binecuv"ntăm, răm"n"nd sub binecuv"ntare binecuv"ntare şi dorindu8i pe toţi alături de noi în moştenirea binecuv"ntării. Amin. Amin.
rău ” &( /esaloniceni *))+ „Feriţi-vă „Feriţi-vă de #rice se pare rău”
INTRODUCERE 1. $0eriţi8vă% un sfat de sesizare9 un principiu pe care va l8a enunţat, dar nu l8a respectat &>eneza -*-+ . $0eriţi8vă%* de orice formă P înfăţişare a răului, evitaţi orice apropiere de rău P de orice variantă a răului &( /esaloniceni *))+
I. DO(ENII/E RU/UI A. Ră%l c%nosc%t ;)eter0inat< 1. fectul consumului din pomul cunoaşterii binelui şi răului &>eneza )*(<8(?9 -*8<, ))+ . 2copul Legii &educaţiei sfinte+ 8 constantele binelui şi răului &'omani (*)68-)9 )*;, (8(6, )-9 -*)=+. +. xplicaţiile cele mai profunde, mai exacte, au fost date de Domnul sus !ristos &Batei *(?8(;, )(8)), )?8 )6H+
&. Ră%l nec%nosc%t ;ne)eter0inat< 1. 'ele neprecizate neprecizate distin distinct ct forme extreme extreme sau noi ale răului* răului* ofrande ofrande umane umane pentru pentru zei, fumat, fumat, droguri droguri &eremia -)*-9 0apte )-*(9 'omani ;*(9 0ilipeni (*;8((9 ( oan )*(8(<9 *(;+
. 'ele complexe, complexe, care trebuie trebuie sesizate prin interpret interpretare, are, calculate calculate într8un într8un sistem sistem de valori* valori* ecumenism, ecumenism, procreare, etc &feseni *)=8)9 *)=8)9 *68(?9 Batei ()*(869 ( /imotei /imotei )*68(9 *))8)-+ *))8)-+
II. ERIREA DE RU A. erirea )e păcate 1. Gegherea Gegherea 8 a fi cu ochii în patru, căci atacurile diavolului sunt posibile în toate condiţiile &( 3etru *69 3salmul -*(-8(<9 ( #orinteni ()*<8?9 ( /imotei *?9 <*9 feseni *);9 *(;9 'omani ()*;9 (<*(?9 Apocalipsa (;*(=9 ))*;9 Deuteronom )-*;8(+
. 3ăcatul &răul+, datorită naturii păcătoase, poate duce la robie spirituală, din care se scapă cu greu &>alateni *(-, (<8)(9 ( 3etru (*(8(<9 )*((9 ( /esaloniceni *-8+
&. erirea )e stările pre0er$ătoare ale ră%l%i ;păcat%l%i< 1. 3rote4area de formele $tampon%, pregătitoare ale păcatului &vrei ()*(9 ( /imotei (*, (68(;9 Batei *);8-=9 ) /imotei -*, (-9 )*(, )-+
. vitarea pricinilor de păcătuire &Luca (?*(8)9 'omani (*(-, )(+. Atenţie la ceea ce face rău altoraE &( #orinteni 6*?8(-9 (=*-)8--9 ) 2amuel ((*)89 Cudecătorii 6*)?+
"NC7EIERE 1. 'ăul este tot rău şi dacă8l cunoşti şi dacă nu8l cunoşti cunoşti &Deuteronom ()*-=8-)+, ()*-=8-)+, deci, alege bineleE &3salmul
((;*(=(+
. ste vrednic de urmat sfatul recabiţilor 8 pilda generaţiilor de sute de ani* $regimul dietetic e bun şi pentru bolnavi şi pentru sănătoşi%9 sănătoşi%9 $e mai bine să fii fii puritan dec"t liberal% liberal% &3roverbe *(8(, )?9 (*)?+ (*)?+
INTRODUCERE Feriţi ţi-v -văă de #ric #ricee se pare pare rău rău ” &( /esalon „Feri esalonice iceni ni *))+ *))+ este este sfatul sfatul aposto apostolul lului ui 3avel, 3avel, prin prin care care D%0nee%, ne *n)ea0nă să ne feri0 )e orice for0ă sa% *nfăţi6are a ră%l%i. 3ă e9ită0 orice apropiere )e ră% 6i orice 9ariantă a ră%l%i. De regulă, tentaţia umană este de8a ne apropia cel puţin să observăm răul, sau să8 l cercetăm puţin. Dar sfatul 2cripturii este categoric* $ feriţi-vă%, $păstraţi )istanţa faţă )e ră% %. 3rincipiul acesta l8a enunţat va în >eneza -. 7u ştiu exact cu ce cuvinte s8a derulat dialogul între Dumnezeu şi respectiv Adam şi va. Din cuvintele menţionate în 2cripturi, porunca spunea doar să nu măn"nce din pomul cunoştinţei binelui şi al răului, dar va a zis că Dumnezeu le8a cerut* $(ă nu mâncaţi din el şi nici să nu vă atineţi de el, ca să nu muriţi.% &>eneza -*-+ Degeaba a cunoscut ea $principi%l feririi )e ră%” , căci nu l8a aplicat.
7oi să învăţăm în această lecţie, să ne fundamentăm încă o dată cunoştinţa în ceea ce priveşte ferirea de rău şi să fim gata să păstrăm o distanţă suficient de mare faţă orice rău.
I. DO(ENII/E RU/UI A. Ră%l c%nosc%t ;)eter0inat< Pri0a posi8ilitate )e tan$enţă c% ră%l a apăr%t *n $ră)ina E)en * $ Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta" 0&oţi să mănânci după plăcere plăcere din orice pom din rădină/ dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri nereşit.4 % &>eneza )*(<8(?+ ată că deşi
binele, figura în enunţ înaintea răului, totuşi răul predomină şi, adeseori, este mai atrăgător dec"t binele. @ referire la conotaţia acestui pom avem şi în provocarea diavolului* $ Dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor desc5ide oc5ii, şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul. % &>eneza -*+ Aici a fost
o minciună, una din multele lui minciuni. Dumnezeu ştie ce este bine şi ce este rău, dar l poate fi provocat să facă răul, pe c"nd omul a a4uns să cunoască binele şi răul, dar fără putere să se împotrivească răului. 3entru Dumnezeu a zis" 0Iată că omul a a'uns ca căderea în această stare, Dumnezeu a luat o măsură drastică* $ Domnul Dumnezeu unul din +oi, cunoscând binele şi răul. (ă-l împiedicăm dar acum ca nu cumva să-şi întindă mâna, să ia şi din pomul vieţii, să mănânce din el şi să trăiască în veci.4 % &>eneza -*))+ #eea ce ar fi fost o nenorocire pentru om
şi pentru întreg sistemul în care ar fi fost integrat.
Dar A)a0 A)a0 6i E9a n% c%no6tea% )o0eniile ră%l%i. Ei a% fost 6ocaţi )e ce s2a *nt#0plat *n 0intea lor 6i pe teren. "nsă )e at%nci 6i p#nă astăi, )ia9ol%l a e'tins *n per0anenţă ră%l, l2a )i9ersificat, l2a 0%ltiplicat. De aceea, voi arăta răul sub două aspecte* $răul cunoscut% şi $răul necunoscut%.
3cop%l /e$ii l%i D%0nee% a fost )e a arăta 8inele 6i ră%l, )e a e9i)enţia constantele 8inel%i 6i ale ră%l%i. @mul a fost educat prin Lege să ştie ce este bine şi ce este rău, ce este păcat şi ce este neprihănire, ;8 deoarece prin %ee vine cunoştinţa deplină a păcatului. % &'omani -*)=+, deşi oamenii, la originea lor, aveau
cunoaşterea de Dumnezeu, de adevăr. $$ând neamurile, măcar că n-au %ee, fac din fire lucrurile %eii, prin aceasta ei, care n-au o lee, îşi sunt sinuri lee/ şi ei dovedesc că lucrarea %eii este scrisă în inimile lor/ fiindcă despre despre lucrarea lucrarea aceasta mărturiseşte cuetul lor şi ândurile lor, lor, care sau se învinovăţesc, sau se dezvinovăţesc între ele. % &'omani )*(8(+ $ 3iindcă nu au căutat să păstreze păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia voia minţii lor blestemate, blestemate, ca să facă lucruri neînăduite. neînăduite. )stfel )stfel au a'uns plini de orice fel de neleiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate/ plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase/ sunt şoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, lăudăroşi, născocitor născocitorii de rele, neascultă neascultători tori de părinţi, părinţi, fără priceper pricepere, e, călcători călcători de cuvânt, cuvânt, fără draoste draoste firească firească,, neînduplecaţi, fără milă. 1i, măcar că ştiu 5otărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri, sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi ăsesc de buni pe cei ce le fac. % &'omani (*)68-)+ @amenii, prin
ceea ce le8a vorbit Dumnezeu pot să separe binele şi răul, cunosc"ndu8le efectele, răsplata şi respectiv pedeapsa* strâmtorare va veni peste orice suflet omenesc care care face răul" întâi peste iudeu, apoi peste rec. % $ +ecaz şi strâmtorare
&'omani )*;+ @rdinea şi gravitatea pedepsei, sunt date de gradul de cunoaştere* $ #u, care te numeşti iudeu, care te reazimi pe o %ee, care te lauzi cu Dumnezeul tău, care cunoşti voia %ui, care ştii să faci deosebire între lucruri, pentru că eşti învăţat de %ee. % &'omani )*(?8(6+ $#u care care te făleşti cu %eea, necinsteşti pe Dumnezeu prin călcarea călcarea acestei %ei % &'omani )*)-+ Aşadar, este mai vinovat cel care ştie, dar o anumită cunoaştere
despre bine o au toţi oamenii. "n 0intea o0%l%i se pro)%ce %n proces, la ni9el%l c%no6tinţei 6i al con6tiinţei,
c#n) face %n l%cr% 8%n, prin care se confir0ă 8inele, iar c#n) co0ite co0ite ră%l, se )eclan6eaă %n feno0en )e con)a0nare. 2ă ne fie clar, că a alege binele sau răul nu este doar o simplă opţiune, ci este o acceptare sau o răzvrătire, faţă de Dumnezeu şi întregul 2ău sistem de valori 8 o aprobare sau o dezaprobare pentru tot ceea ce Dumnez Dum nezeu eu define defineşt ştee bine bine sau rău. rău. "n sc%r$erea ti0p%l%i 8inele 6i ră%l a% s%portat 0%taţii 0a?ore, *n
filoofiile 6i practicie %0ane, )ar 8inele 6i respecti9 ră%l s%nt ni6te constante, care n% se 0o)ifică *n raport c% $#n)irea )i9ină, căci D%0nee% n% este sc5i08ător. xplicaţiile cele mai profunde, adică exact ce a vrut să spună Legea au fost enunţate de Domnul sus !ristos. l nu a schimbat cu nimic valorile binelui sau a răului, &roorocii/ am venit nu să stric, ci să dar le8a evidenţiat. l a spus* $ (ă nu credeţi că am venit să stric %eea sau &roorocii/ împlinesc. $ăci adevărat vă spun, câtă vreme nu va trece cerul şi pământul, nu va trece o iotă sau o frântură de slovă din %ee, înainte ca să se fi întâmplat toate lucrurile. % &Batei *(?8(6+ l a luat pe r"nd c"teva porunci şi
le8a explicat* explicat* $ )ţi auzit că s-a zis celor din vec5ime" 0(ă nu ucizi/ oricine va ucide, va cădea sub pedeapsa 'udecăţii4. Dar 2u vă spun că ori şi cine se mânie pe fratele său, va cădea sub pedeapsa 'udecăţii/ şi oricine va zice fratelui său" 0&rostule!4 0&rostule!4 va cădea sub pedeapsa (oborului/ (oborului/ iar oricine-i va zice" 0+ebunule4, va cădea sub pedeapsa focului 5eenei... )ţi auzit auzit că s-a zis celor din vec5ime" vec5ime" 0(ă nu preacurveşti4. preacurveşti4. Dar 2u vă spun spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit preacurvit cu ea în inima lui. % &Batei *)(8)?+.
&. Ră%l nec%nosc%t ;ne)eter0inat< #uv"ntul lui Dumnezeu defineşte în mod clar lucrurile, astfel avem o cunoaştere concretă a domeniilor răului printr8o separare clară şi veşnică de bine, dar diavolul se pricepe la confuzii şi a sincretizat formele răului. xistă păcate neprecizate concret şi, deci, necondamnate nominal în :iblie. 5n situaţia aceasta se cuprind păcatele foarte grave, lucruri at"t de anormale, înc"t Dumnezeu nici nu a vorbit despre ele. De exemplu, se predică $să nu vă certaţi în familii%, familii%, dar aţi auzit pe cineva cineva predic"nd* $să nu vă daţi daţi în cap şi să vă omor"ţi%. omor"ţi%. 7uE Ar fi prea de tot pentru noi. ar alte rele sunt păcate noi, apărute de8a lungul istoriei, care atunci c"nd a fost scrisă 2criptura, nu figurau între viciile vremii.
Din 3cript%ră 9o0 9e)ea că păcate ca a9ort%l, f%0at%l, cons%0%l )e )ro$%ri, sport%l co0petiti9, etc s%nt con)a0nate n%0ai in)irect. 5n eremia -)*- este scris 8 $ )u zidit înălţimi lui @aal în valea @en Hinom, ca să treacă prin foc lui oloc pe fiii şi fiicele lor/ lucru pe care nu li-l poruncisem/ şi nici nu-i trecuse prin ând, că au să facă asemenea rozăvii ca să ducă pe Iuda în păcat. % ată cum oamenii în
perversiunea şi degradarea lor morală şi spirituală şi8au pierdut simţirea şi, c"nd pierd orice reflecţie asupra binelui şi răului, se complac cu răul pe zi ce trece. De aceea, omul trebuie să suporte un proces invers de iluminare a cugetului, ca din nou să detecteze cu uşurinţă ce este bine şi ce este rău. 2pre deosebire de unii din înaintaşii lui, 3avel zice despre sine, că din copilărie se silise să8şi păstreze cugetul curat pentru că se preocupa cu ce este scris în Lege &0apte )-*(+. Bai t"rziu, după convertire, a a4uns la o curăţie mai desăv"rşită, c"nd scrie* ;8nu mint, cuetul meu luminat de Du5ul (fânt îmi este martor. martor. % &'omani ;*(+ l se ruga Domnului pentru cei
credincioşi, pentru a putea determina relele pe care alţii nu le identifică şi nu le văd ca păcate. $ 1i mă ro ca draostea voastră să crească tot mai mult în cunoştinţă şi orice pricepere, ca să deosebiţi lucrurile alese, pentru ca să fiţi curaţi şi să nu vă poticniţi până în ziua venirii lui Hristos, plini de roada nepri5ănirii, prin Isus Hristos, spre spre slava şi lauda lui Dumnezeu. Dumnezeu. % &0ilipeni (*;8((+
Iată o altă re$%lă prin prin care p%te0 să )etectă0 8inele )e ră%, fiin)că %n l%cr% poate părea 8%n la o pri0ă 9e)ere, )ar *n fon) să fie ră%, iar %n l%cr% n% poate să fie 6i 8%n 6i ră% * $ +u iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, draostea #atălui nu este în 2l. % &( oan )*(+ Deci nu poţi să
iubeşti concomitent şi lucrurile lui Dumnezeu şi lucrurile diavolului, căci între ele se produce un fenomen de respingere. B"ntuitorul spunea* $nu poţi slu4i la doi stăp"ni%. 3entru te verifica dacă un lucru este bun, găseşte opusul acelui lucru şi vei vedea mai uşor care e al lui Dumnezeu şi care aparţine lumii. Dacă îţi este drag ce aparţine lumii, vezi că acolo e domeniul răului, de aceea caută partea opusă unde este binele. 2unt lucruri total contrastante, dar care trebuie analizate, să nu răm"nă răul nedeterminat. 2ă nu mergem pe ideea* $pe mine cugetul nu mă mustră%, căci nu există vreo scăpare pentru cineva pentru că nu ştie sau nu vrea să cunoască* $1tim că suntem din Dumnezeu şi că toată lumea zace în cel rău. % &( oan *(;+ Aceasta înseamnă că fie vom gravita în 4urul răului, fie că mediul m ediul nostru propice şi plăcut va fi voia lui Dumnezeu.
E'istă rele co0ple'e *n ansa08l%l ră%l%i, *n care o an%0ită cotă s2ar p%tea să fie ne9ino9ată, )ar
care se co0pro0ite prin relaţia c% partea 9ino9ată . Aceste rele trebuie interpretate sau calculate în sistemul respectiv. De exemplu* ecumenismul. ste rău să ne rugăm şi să c"ntăm împreună cu alţiiF 3entru rezolvarea ecuaţiei trebuie determinate mai multe necunoscute. #are e scopul acelei adunăriF #e fel de oameni sunt cei care se adună% #um se desfăşoară slu4baF Astfel, nu ar fi nici un rău dacă s8ar aduna credincioşi şi necredincioşi, dar să facă o slu4bă numai cei credincioşi. Alt domeniu complex este în plan economic, cu probleme legate de acumularea banilor, banilor, de plăţile care trebuie efectuate către stat, sau de salariile care trebuie plătite muncitorilor muncitorilor.. un întreg sistem de contabilitate care trebuie văzut dacă pentru un credincios este bun, sau este rău, dacă este drept, sau este nedrept. 3entru a putea determina realitatea într8un sistem complex, dacă el aparţine binelui sau răului, să ţinem cont de sfatul apostolului 3avel, referitor la înnoirea g"ndirii* $ Dar voi n-aţi învăţat aşa pe Hristos/ dacă, cel puţin, %-aţi ascultat, şi dacă, potrivit adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi, cu privire privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vec5i care se strică după poftele înşelătoare/ şi să vă înnoiţi în du5ul minţii voastre, voastre, şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după c5ipul lui Dumnezeu, de o nepri5ănire nepri5ănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul. % &feseni *)=8)+ 5n continuare, el enumeră şi condamnă c"teva
rele uşor de determinat* $lăsaţi8vă de minciună, cine fura să nu mai fure, nici un cuv"nt stricat să nu vă iasă din gură%. Apoi arată şi fapte sau stări mai greu de detectat* $amărăciune &care nu se observă neapărat în exterior+, iuţime, m"nie, strigare, clevetire şi răutate%. #oncluzia este categorică* toate aceste rele $ să piară din mi'locul vostr u% u% &v. -(. l explică nevoia de delimitare a binelui de rău, scriind în continuare* $ (ă nu vă întovărăşiţi dar deloc cu ei. 9dinioară eraţi în întuneric/ dar acum sunteţi lumină în Domnul. 7mblaţi deci ca nişte copii ai luminii. $ăci roada nepri5ănirii stă în orice bunătate, în nepri5ănire şi în adevăr. $ercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ba încă mai derabă osândiţi-le8Dar toate aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală/ pentru că ceea ce scoate totul la iveală, este lumina. De aceea zice" 0Deşteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morţi şi Hristos te va lumina8%uaţi seama deci să umblaţi cu băare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi. De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţeleeţi care este voia Domnului. % &feseni *?8(?+ 5n orice domeniu, studiaţi
fenomenele şi decideţi să fiţi de partea binelui şi a adevărului. Dacă vrei să accepti diverse practici ale medicinii alternative, cercetează şi vei afla ce este rău în acupunctură sau în reflexologie. 2tudiază întreg sistemul şi vei vedea că oamenii nu se pot limita la aspecte de ordin medical, ci trec bariera $dincolo%, în lumea spiritelor, specifice acestor tehnici de sorginte păgănă şi ocultă. Deci atenţie, investighează sistemul acela, chiar dacă ţi se par multe necunoscute şi răul este nedeterminat, trebuie să a4ungi să8l defineşti şi să8l introduci pe lista bunelor sau a relelor.
II. ERIREA DE RU A. erirea )e păcate (ai *nt#i, să ne fie clar t%t%ror, că tre8%ie să ne păi0 )e tot ce este păcat. Dar pentr% aceasta,
tre8%ie să 9e$5e0, să fi0 c% oc5ii *n patr%, căci atac%rile )ia9ol%l%i s%nt )iferite 6i se pot )er%la *n orice ve5eaţi! &entru că potrivnicul potrivnicul 9re0e. ată ce scrie în ( 3etru *6 despre stilul de atac al diavolului* $ 3iţi tre'i şi ve5eaţi! vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să în5ită. % A da t"rcoale presupune o
încolţire din toate părţile, pentru a vedea pe unde este omul mai vulnerabil. Dacă ar fi numai posibilitatea ca noi 3ereşte-ţi limba de rău şi să ne ducem l"ngă rău, ar fi mai uşor, dar vine răul l"ngă noi. David recomandă* $ 3ereşte-ţi buzele de cuvinte înşelătoare! Depărtează-te de rău, şi fă binele/ caută pacea şi aleară după ea! 9c5ii Domnului sunt peste cei fără pri5ană, şi urec5ile %ui iau aminte la striătele lor. lor. Domnul *şi întoarce întoarce 3aţa împotriva celor răi, ca să le şteară pomenirea de pe pământ. % &3salmul -*(-8(<+ #"nd ai spus o vorbă rea, ai
devenit un om rău. #e uşor este să spui o vorbă rea, iar după vorbe, urmează faptele şi să nu crezi că poţi să vorbeşti rău şi faci bineE 5n drumul pustiei, Dumnezeu locuia în mi4locul taberei lui srael şi c"nd ei făceau răul, Dumnezeu se retrăgea retrăgea şi norul norul dispărea. dispărea. Do0n%l este foarte e'i$ent *n separarea sacr%l%i )e profan , de aceea le8a zis* $$ând vei ieşi cu oastea împotriva vră'maşilor tăi, fereşte-te de orice lucru rău. Dacă va fi la tine cineva care să nu fie curat, în urma unei întâmplări din timpul nopţii, să iasă din tabără, şi să nu intre în tabără8$ăci Domnul Dumnezeul tău, mere mere în mi'locul taberei taberei tale, ca să te ocrotească ocrotească şi să-ţi dea în în mână pe vră'maşii vră'maşii tăi dinaintea ta/ tabăra ta va trebui deci să fie sfântă, pentru ca Domnul să nu vadă la tine nimic necurat şi să nu se abată de la tine. % &Deuteronom )-*;8(+ La fel şi acum, ne întrebăm uneori de ce nu ne răspunde Dumnezeu ca în saia <
unde este scris, că l zice imediat* Oată8Bă. Aşa ar fi, dar puţin rău sub privirea lui Dumnezeu, care nu poate să vadă răul, 5l face să nu ne mai privească cu plăcere şi chiar să se m"nie pe noi. 2ă ascultăm şi atenţionarea* „Fereşte-te de basmele lumeşti şi băbeşti) &aută să fii evlavi#s) % &( /imotei *?+ Adesea unii oameni, femei şi copii, discută de toate. Ar fi mai bine să se discute despre lucrurile sfinte. Aceasta nu înseamnă că nu putem să discutăm despre sănătate, probleme administrative sau şcoală, dar există tentaţia în firea păm"ntească, datorită faptului că trăim între oameni lumeşti şi8i auzim cum vorbesc, să vorbim şi noi ca ei. Dacă mergi într8un mi4loc de transport în comun şi pe scaunul din faţă doi vorbesc despre cele scrise în presă, îţi vine să ceri ziarul de la ei, sau să te alături discuţiei lor. 2ă respectăm ce este scrie şi vom fi feriţi de acest fel de provocări la rău* $ vorbiţi %ntre v#i cu psalmi, cu cântări du5ovniceşti8 % &feseni *;+, iar faţă de toţi să folosim cuvinte care să dea har celor ce le aud &feseni *);+. "n toate: „Fie-vă „Fie-vă gr#a+ă de rău şi lipiţi-vă tare
de bine)” bine)” &'omani ()*;b+ 1n frate mi8a povestit că a stat o săptăm"nă în #oreea. Ki pentru că nu era obişnuit cu meniurile lor, lor, a răbdat foame aproape tot timpul. Atunci zicea* $aş da (== de dolari dolari pe o mămăliguţă%. mămăliguţă%. #"nd se apropia de restaurantele lor îl apuca greaţa, numai de mirosuri şi cu at"t mai mult c"nd vedea cele expuse. @, ce bine ar fi să avem şi noi senzaţia aceasta înainte de8a înghiţi toate vorbele rele ale lumii sau ;8zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricaţi la minte, lipsiţi de adevăr şi care cred că evlavia este un izvor de câşti.
Fereşte-te de astfel de #ameni) % &( /imotei <*+ 'ăul are diferite forme şi de toate trebuie să ne ferim. Apostolul oan scrie* $ 1i m-am aruncat la picioarele picioarele lui ca să mă înc5in lui. Dar el mi-a zis" 0 Fereşte-te să faci una ca aceasta ! 2u sunt un împreună slu'itor cu tine şi cu fraţii tăi, care păstrează păstrează mărturia lui Isus. %ui Dumnezeu înc5ină-te! % &Apocalipsa (;*(=+
7u ştiu cum se face că oan, deşi i8a vorbit un înger, înger, la scurtă vreme a fost tentat să se închine la altul şi din nou este atenţionat pe acelaşi ton* $ Fereşte-te să faci una ca aceasta %. 1neori suntem ca şi copiii trebuie să le repeţi aceleaşi lucruri de mai multe ori.
A te feri )e ră% *nsea0nă a păstra )istanţă, nu a merge umăr l"ngă umăr şi cot la cot. /rebuie să ne ferim de orice rău, pentru că nu ştim planul diavolului de atac şi în carne orice om este slab. 2i ce este mai grav, e faptul că, odată ce ai păcătuit, poţi să cazi într8o cursă a diavolului şi să răm"i în robia acelui păcat, din care se scapă cu greu. De exemplu, dacă un t"năr nu este atent şi nu se fereşte să tragă un fum dintr8o ţigară, va fi ispitit să fumeze şi altădată. #ei care l8au provocat, văz"nd că cedează uşor, îl vor provoca din nou şi cu timpul devine dependent de fumat. #ineva poate va spune* $Avem libertate, putem cerceta toate lucrurile, doar să luăm ce este bun%. Da, dar vezi cum le cercetezi, nu cumva să răm"i prins în $cursa diavolului %. Apostolul atenţiona* 3raţilor, voi aţi fost c5emaţi la slobozenie. +umai, nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea $ 3raţilor, pământească, ci slu'iţi-vă unii altora în draoste. $ăci toată %eea se cuprinde într-o sinură poruncă" 0(ă iubeşti pe aproapele aproapele tău ca pe tine însuţi4. Dar dacă vă muşcaţi şi vă mâncaţi unii pe alţii, luaţi seama să nu fiţi nimiciţi unii de alţii. ?ic dar" umblaţi cârmuiţi de Du5ul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti. % &>alateni *(-8
(<+ 5n lupta aceasta, dacă ai căzut prizonier, nu mai scapi c"nd vrei tu, numai dacă Dumnezeu face o minune şi te iubiţilor, vă sfătuiesc ca pe nişte străini şi călători, să vă eliberează. De aceea, ascultă sfaturile sfinte* $ &rea iubiţilor, feriţi de poftele firii pământeşti care se războiesc cu sufletul. % &( 3etru )*((+9 $ $a nişte copii ascultători, nu vă lăsaţi târâţi în poftele, pe care le aveaţi altădată, când eraţi în neştiinţă. $i, după cum $el ce v-a c5emat este sfânt, fiţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră. $ăci este scris" 03iţi sfinţi, căci 2u sunt sfânt.4 % &( 3etru (*(8
(<+ 2ă fim atenţi, prinre altele, la un domeniu grav al răului, care astăzi a luat amploare* $ oia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră" să vă feriţi de curvie/ fiecare din voi să ştie să-şi stăpânească vasul în sfinţenie şi cinste, nu în aprinderea poftei, ca neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu. % &( /esaloniceni *-8+ Aceasta înseamnă
nici să nu priveşti o reclamă cu conţinut imoral sau o persoană îmbrăcată indecent, să nu z"mbeşti la o expresie provocatoare, să nu g"ndeşti nimic tentant în dreptul altei persoane, dec"t asupra aceleia la care ai drept legitim* soţ, soţie. 0aţă de alte persoane să păstrezi o distanţă c"t mai mare şi astfel vei fi cu at"t mai sigur. 5n cartea 3roverbe, curvia este comparată cu focul, dar arde mai rău dec"t focul. un foc care nu se stinge cu vremea. 3ăstrează distanţa, înc"t nici să nu8i simţi fumul, chiar nici să nu ştii unde8i focul.
&. ere6te2te )e stările pre0er$ătoare ale ră%l%i ;păcat%l%i< Atenţie la onele ta0pon 6i prote?eaă2te )e for0ele care prefaţeaă ră%l . Dacă vrei să te fereşti de ceartă, fereşte8te de vorbele care nasc cearta. Dacă vrei să te fereşti de m"ndrie,nu apela la cosmetizări fizice şi evită să fii în compania unor oameni extravaganţi şi orgolioşi. Dacă vrei să nu fi afectat de cutremur, nu te feri doar de epicentru, fereşte8te de orice undă de şoc, pe orice suprafaţă s8ar extinde. 2ripturile ne îndeamnă să fim să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alerăm alerăm cu foarte atenţi* $... să
stăruinţă în alerarea alerarea care care ne stă înainte. % &vrei ()*(+ Am văzut oameni pe care îi socotesc înţelepţi, pentru că
atunci c"nd vor să lucreze ceva, fac mai înt"i curăţenie la locul de muncă. Dar sunt şi oameni nepricepuţi, care feresc numai puţin lucrurile la o parte, c"t să poată trece cu picioarele, dar vor fi incomodaţi în activitatea lor. lor. #a să nu fii st"n4enit de rău, dă la o parte tot ce crezi că te încurcă, elimină total răul. 1nii oameni au doar o formă de evlavie şi ei cred că în starea aceasta parţială de sfinţire se poate duce pocăinţa, dar în timp, ei pot avea probleme. 7u te încurca cu oameni care doar în parte se feresc de rău, căci. ;8 oamenii răi şi înşelători vor mere din rău în mai rău, vor amăi pe alţii şi se vor amăi şi pe ei înşişi. % &) /imotei -*(-+ ată un alt sfat în roaă-i fierbinte înaintea lui Dumnezeu, să se ferească de această privinţă*$ )du-le aminte de aceste lucruri şi roaă-i certurile de cuvinte, care nu duc la alt folos decât la pieirea celor ce le ascultă. 3ereşte-te 3ereşte-te de întrebările nebune şi nefolositoare, nefolositoare, căci ştii că dau naştere la certuri. % &) /imotei )*(, )-+ De aici înţelegem că păcatul are o fază
prenatală, care în mod natural va duce într8o într8o zi la apariţia lui vizibilă, vizibilă, la fel cum o femeie care este însărcinată va purta o vreme copilul în în p"ntece, dar după un timp îl va va naşte. 0ereşte8te de ceea ce precede răul. 7u te uita oricum şi oriunde, dacă nu vrei să nu păcătuieşti cu ochii şi, ca să poţi să păstrezi un cuget curat, păstrează distanţă faţă de rău. 0ii sensibil în sufletul tău şi nu te murdări. 0ii ca un om care umblă în haine albe. 1n astfel de om nu va umbla printre butoaie cu ulei ars şi se va feri c"nd vine o maşină şi e o baltă pe drum, pentru că vrea să8şi păstreze hainele curate. Bintea noastră trebuie să fie curată, căci* $=inta poruncii este draostea, care vine dintr-o inimă curată, dintr-un cuet bun şi dintr-o credinţă neprefăcută. &orunca pe care ţi-o dau, fiule #imotei, după proorociile făcute mai înainte despre tine, este ca, prin ele să te lupţi lupta cea bună şi să păstrezi credinţa şi un cuet curat, pe care unii l-au pierdut şi au crezut din credinţă. % &( /imotei (*, (68(;+ De exemplu, un om cu un cuget curat, dacă a greşit şi a spus o vorbă
nepotrivită, îşi va cere scuze, dar cine obişnuieşte să strige şi aude după aceea că unii sunt supăraţi pe el, pentru că a fost nepoliticos şi dur, se apără cu vehemenţă şi comite altă vinovăţie. La fel reiese din cuvintele B"ntuitorului din Batei *);8-=, care ne vorbesc tot despre treptele de cădere în rău. 2ănu păşeşti pe prima, ca drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la să răm"i pe platoul sfinţeniei* $ Dacă deci oc5iul tău cel drept tine/ căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în 5eenă. Dacă mâna ta cea dreaptă dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapăd-o de la tine/ căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele mădularele tale şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în 5eenă. % ste ca în cazul unui om prins de un
deget la o maşinărie şi angrena4ul puternic ar urma să8i fr"ngă tot trupul, aşa8i că ar fi mai bine dacă i8ar smulge numai degetulF 'ăm"ne numai fără un deget, dar nu moare. "n concl%ie: „&alea „&alea #amenil#r fără prihană este
să se ferească de rău; acela %şi pă+eşte sufletul, care veghea+ă asupra căii sale) % &3roverbe (<*(?+ 1n om neprihănit umblă întotdeauna cu mare atenţie. Despre ov este scris că se abătea de la rău, ceea ce l8a a4utat să răm"nă neprihănit. 'ăul apare pe pe drum ca un obstacol, ca o cursă şi trebuie evitat în permanenţă. permanenţă.
E9ită pricinile )e păcăt%ire. ere6te2te )e l%cr%rile care s%nt %n ră% pentr% alţii, n% neapărat pentr% tine. 28ar putea ca ţie să nu8ţi cauzeze un rău direct, dar dacă sunt pricini de păcătuire pentru alţii, iată c"t de mare este impactul şi c"t de grozavă este vinovăţia* $ Isus a zis ucenicilor (ăi" 02ste cu neputinţă să nu vină prile'uri de păcătuire/ dar vai de acela prin care vin! )r fi mai de folos pentru el să i se lee o piatră de
moară de ât şi să fie aruncat în mare, decât să facă pe unul din aceşti micuţi să păcătuiască. % &Luca (?*(8)+
maginează8ţi că mergi cu maşina pe şosea şi ai în faţă un începător. /u îţi permiţi să faci slalom de pe o bandă pe alta, el se sperie şi intră cu maşina în şanţ, iar tu te 4ustifici, spun"nd că nici nu l8ai atins. 2au un altul, se poate scuza şi chiar acuza, după ce l8a provocat la ceartă pe un om mai irascibil, că el nu l8a 4ignit iar celălalt l8a blestemat de multe ori. Dar cine l8a ispitit să blestemeF 0ereşte8te să nu cauzezi răul. ată un caz sub incidenţa amiază spre seară, David s-a s-a sculat de pe pat/ şi pe când se plimba pe acoperişul acoperişul acestui fenomen* $ *ntr-o după amiază casei împărăteşti, a zărit de acolo o femeie care se scălda şi care era foarte frumoasă la c5ip. David a întrebat cine este femeia aceasta şi i-au răspuns" 02ste @at-1eba, fata lui 2liam, nevasta lui 7rie, Hetitul4. 1i David a trimes nişte oameni s-o aducă. 2a a venit la el şi el s-a culcat cu ea. După ce s-a curăţat de necurăţia ei, ea s-a întors acasă. % &) 2amuel ((*)8+ 3rovocarea :at8Kebei l8a făcut pe David, omul lui Dumnezeu să comită un
păcat mare şi pentru toate a primit o pedeapsă drastică, care a fost o nenorocire pentru toată naţiunea. De unde a pornit păcatulF xistau şi alte cauze, dar în această fază, :at8Keba, care se scălda în aer liber, a fost pricina de păcătuire. De aceea, nici o femeie înţeleaptă înţeleaptă nu va provoca pe cineva cineva care, din înt"mplare, va putea putea să o vadă.
"NC7EIERE "n fon), ori c%no6ti, ori n% c%no6ti că %n l%cr% este ră%, ră%l e tot ră% . Dacă ai consumat otravă şi pe etichetă scria sirop sau otravă, la fel de repede mori. De aceea, foloseşte cele două modalităţi în lupta împotriva răului şi ferirea de el. 3e de o parte să te fereşti de tot ce ştii că e rău şi, pe de altă parte să înveţi binele. 7u studia răul, căci după ce8l cunoşti, eşti tentat să8l faci. srael a fost avertizat* $ După ce Domnul, Dumnezeul tău, va nimici toate neamurile pe care le vei izoni dinaintea ta, după ce le vei izoni şi te vei aşeza în ţara lor, vezi să nu te laşi prins în cursă, călcând pe urmele lor, după ce vor fi nimicite dinaintea ta. 3ereşte-te să nu cercetezi despre despre dumnezeii lor şi să zici" 0$um slu'eau neamurile acestea dumnezeilor dumnezeilor lor 1i eu vreau să fac la fel4. #u să nu faci aşa faţă de Domnul, Dumnezeul tău/ căci ele slu'eau dumnezeilor lor, lor, făcând toate urâciunile pe care le urăşte Domnul şi ele c5iar îşi ardeau în foc fiii şi fiicele lor în cinstea dumnezeilor lor. oi să păziţi şi să împliniţi toate lucrurile pe care vi le poruncesc eu/ să n-adăuaţi nimic la ele şi să nu scoateţi nimic din el e.% e.% &Deuteronom ()*);8-)+ ere6te2te )e orice se pare că este ră%>
'ecabiţii s8au ferit de anumite lucruri vizibil rele şi de altele care nu erau neapărat rele, dar au fost scutiţi de multe alte rele. "ntot)ea%na %n re$i0 )ietetic este 8%n pentr% 8olna9i, )ar n% este ră% nici pentr% cei
sănăto6i. E 0ai 8ine să fii p%ritan )ec#t să fii li8eral . Acestea sunt cele două tendinţe în creştinism. 3uritanii se feresc de toate lucrurile care par rele9 liberalii le studiază şi cred că o să reziste în faţa atacurilor mai puternice ale răului, dar adesea cad înfr"nţi. 5nchei cu sfatul categoric al înţeleptului* 3roverbe *(8( 8 $ +u intra pe cărarea celor răi şi nu umbla pe cărarea celor neleiuiţi! 3ereşte-te de ea, nu trece pe ea/ ocoleşte-o şi treci înainte!%
%nţeleagă ” &Batei )*(+ „&ine citeşte să %nţeleagă” INTRODUCERE 1. #uvintele scrise sau vorbite constituie cartea tehnică de descriere a tuturor lucrurilor, dar trebuie înţelese în mod corect &Batei )*(8(<+
. 2cripturile prezintă desfăşurarea &metodologia+ planului divin, dar dacă cineva nu8l înţelege, nu poate fi salvat &( #orinteni (*-<8-69 ) 3etru -*(8(<+
I. "NFE/EEREA B O NECE3ITATE A CO(UNICRII A. "nţele$erea *n co0%nicarea inter%0ană 1. #omunicare #omunicareaa este îngreunată îngreunată datorită datorită efectelor efectelor /urnului /urnului :abel9 dar at"t c"t se poate poate citi şi H sau traduce, trebuie înţeles &>eneza )*)-9 Batei (*(=+
. xprimarea verbală sau scrisă se interpretează* a< direct expresii clare &Batei 6*;+ 8< indirect expresii sau semne codificate &oan (-*)?9 >eneza )-*(8(<9 osua *)(8))9 ) 2amuel ()*(68(;+
&. Co0%nicarea )intre )i9initate 6i %0anitate 1. Dumnezeu vorbeşte şi scrie &5i semănăm+, dar trebuie înţeles &Deuteronom *(, ))9 ( 2amuel -*68(=+ . Dumnezeu se descoperă H se explică, se face înţeles, dar în mod limitat şi progresiv &Deuteronom );*);9 ov -?*8(<9 Daniel ;*))8)-9 eremia )-*)=9 Luca (6*-(8-9 oan ()*(<9 (-*()+
II. "NFE/EEREA ;INTERPRETAREA< B O REA/I!ARE A DU7U/UI A. (o)%ri )e ;ne<*nţele$ere 1. nterpretarea greşită sau neînţelegerea 2cripturilor este rezultatul unei atitudini greşite faţă de Dumnezeu şi a influenţei diavolului &) 3etru -*(9 saia <*;8(=9 @sea (*;9 Batei (-*()8(;9 Luca 6*(=9 0apte )6*)-8)?9 oan ;*-=8(9 ) #orinteni *)8<+
. 5nţelegerea corectă se realizează într8o minte deschisă, curată şi prin împlinirea făgăduinţei de asistenţă spirituală a Duhului 2f"nt &eremia )*?9 3roverbe )6*9 Daniel ()*(=9 7eemia 6*(8()9 Batei ((*(9 Luca )*9 oan <*68<;+
&. Re%ltate ;efecte< ale *nţele$erii 1. B"ntuirea sau pierzarea &) 3etru -*(, ((8(69 acov )*)=+ . @ slu4bă bine realizată &3roverbe )=*)9 );*?9 0apte <*(=9 ) /imotei )*?+ +. 0ilip şi famenul citeşte, ascultă explicaţiile, crede şi vei fi m"ntuit &0apte 6*))8-(+ "NC7EIERE
1. 7u se poate înţelege fără să se citească $ 3erice de cine citeşteH% &Apocalipsa (*-9 @sea *<+ . 7u se poate înţelege numai citind, dacă nu eşti luminat de Dumnezeu &oan 6*-8?9 ( #orinteni )*(+ INTRODUCERE 2intagma* $&ine citeşte să %nţeleagă %, a fost enunţată de Domnul sus !ristos. ată contextul în care a fost afirmată* afirmată* Domnul a vorbit vorbit despre distrugerea distrugerea erusalimulu erusalimuluii şi venirea 0iului omului, omului, folosind folosind expresii expresii codificate, adăug"nd* $cine citeşte să %nţeleagă” . . l a zis* $ De aceea, când veţi vedea 0urâciunea pustiirii2 , despre care a vorbit prorocul Daniel, ;0 aşe+ată %n l#cul sfânt2 < cine citeşte să %nţeleagă ! < atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fuă la munţi. % &Batei )*(8(<+
u cred că pentru evrei, expresia aceasta însemna mai mult dec"t pentru creştinii care nu cunosc în mod suficient aspectele profetice. Dar putem să generalizăm această expresie, g"ndindu8ne că întotdeauna cuvintele scrise sau vorbite, constituie cartea tehnică de descriere a oricărui produs. Lucrurile în sine nu pot fi întotdeauna într8o stare de autoprezentare, ci trebuie prezentate. De exemplu, 2criptura spune că nimeni nu a văzut vreodată pe Dumnezeu. l este prezentat prin anumite cuvinte care8L descriu şi prin care ni8L imaginăm* 5n urmă, noi ne facem o imagine despre Dumnezeu şi caracterului 2ău, care poate să fie c"t mai reală sau foarte superficială şi chiar greşită. 5n ideea înţelegerii a ceea ce citim, trebuie să punem problema foarte serios, pentru că 2cripturile prezintă planul divin în desfăşurarea lui în timp, iar dacă cineva nu8l înţelege îşi pierde m"ntuirea &) 3etru -*(8 (<+. 3e de altă parte, sunt multe aspecte la nivelul vieţii de credinţă, activităţi bisericeşti care ar trebui înţelese într8un consens, privite la fel, pentru a fi eliminate dezbinările. ată ce scrie 3avel vorbind despre darurile Duhului 2f"nt, o problemă care şi atunci şi astăzi, e foarte controversată şi neînţeleasă unitar* $ $e De la voi a pornit $uvântul lui Dumnezeu Dumnezeu (au numai până la voi a a'uns el el Dacă crede cineva că este proroc proroc sau insuflat insuflat de Dumnezeu, să înţeleaă că ce vă scriu eu, este o poruncă a Domnului. 1i dacă cineva nu %nţelege, să nu
%nţeleagă!% &( #orinteni (*-<8-6+ I. "NFE/EEREA B O NECE3ITATE A CO(UNICRII A. "nţele$erea *n co0%nicarea inter%0ană maginaţi8vă un african vorbindu8ne vorbindu8ne în limba lui. lui. l ar putea să vorbească p"nă ar răguşi răguşi şi noi nu am răm"ne cu nimic, pentru că nu8i înţelegem cuvintele. #omunicarea este foarte îngreunată încep"nd de la /urnul :abel, dar problema este şi mai complicată, atunci c"nd vorbim aceeaşi limbă şi totuşi nu înţelegem sensul cuvintelor. cuvintelor. Dacă ar fi numai să nu ne înţelegem limbile, problema se poate poate rezolva, căci ele se pot învăţa sau vom folosi un translator. 5n >eneza )*)-, avem pe osif şi fraţii lui, despre care scrie* $ 2i nu ştiau că Iosif îi înţeleea, căci vorbea cu ei printr-un tălmaci. % l înţelegea limba lor, dar i se traducea pentru a nu fi
deconspirat planul urmărit de el. ste indicat uneori, chiar dacă pricepi ce a vorbit interlocutorul tău, să mai fie un interpret, ca să fie o asigurare că ai înţeles toate cuvintele, căci „a *nţele$e” ce ai a%it, )ă 9aloare celor mulţimea la (ine şi a zis" 0 4scultaţi şi %nţelegeţi) %nţelegeţi) % &Batei (*(=+ a%ite, de de aceea, aceea, $ Isus a c5emat mulţimea
"n raport%rile )intre oa0eni, %nele e'presii s%nt )irecte. De exemplu, dacă se anunţă* $ridicaţi8vă în picioare%, dacă nu pricepe cineva limba vede gestul celorlalţi şi se ridică şi el. 2au, cum spunea sutaşul roman* ;8 zic unuia/ 0Du-te!4 şi se duce/ altuia" 0ino!4 şi vine/ şi robului meu" 03ă cutare lucru!4 şi-l face % &Batei
6*;+ 6*;+.. O e'pri0are )irectă se *nţele$e %6or, )ar e'istă e'pri0ări in)irecte, %nele c% s%8*nţeles, altele
e'pri0ate prin se0ne, căci n% p%te0 să folosi0 *ntot)ea%na e'presii )irecte. 1nii nu suportă să le spui un un adevăr în faţă, sau poate trebuie să priceapă numai o anumită persoană, nu şi cea de l"ngă ea. Atunci se spune codificat, aşa cum a zis Domnul către uda* $ $e ai să faci, fă repede % &oan (-*)?+ şi ceilalţi nu au priceput nimic, căci Domnul înadins a vrut ca numai el să înţeleagă. Tot%6i, at%nci c#n) n% este necesar, feriţi29ă )e
9or8ele c% )o%ă *nţeles%ri. 3entru exemplificarea vorbirii indirecte, prezint o discuţie, specific orientală, dintre Avraam şi fron hetitul* 2ara, soţia lui Avraam, murise, el nu avea loc de îngropare şi a cerut băştinaşilor să i se v"ndă o bucată de păm"nt. La cererea lui, proprietarul, a fost gata să i8l cedeze. $ 1i 2fron a răspuns astfel lui )vraam" 0Domnul meu, ascultă-mă! 9 bucată de pământ de patru sute de sicli de arint, ce este aceasta între mine şi tine *nroapă-ţi *nroapă-ţi dar moarta!4 4vraam 4vraam a %nţeles pe .fr#n . 1i )vraam a cântărit lui 2fron preţul cumpărării despre care vorbise, în faţa fiilor lui Het" patru sute de sicli de arint, care mereau la orice neustor. % &>eneza )-*(8
(<+ #onform acestui preţ subînţeles, dacă ceri cuiva o piesă de care car e ai nevoie la maşină şi ştii că el a cumpărat8o şi n8a folosit8o, c"nd îl întrebi c"t costă, costă, el răspunde* $#e să coste, am dat pe ea doar cincizeci de lei%. Atunci Atunci tu ai înţeles că şi pe tine te costă cincizeci de lei. 1n alt caz, diferit* evreii trecuseră ordanul şi, la porunca lui osua, luaseră nişte pietre din ordan pentru a le clădi la >hilgal. le aveau o semnificaţie pentru generaţiile viitoare* $ 2l a zis copiilor lui Israel" 0$ând vor întreba copiii voştri într-o zi pe părinţii lor" 0$e înseamnă pietrele acestea4 să învăţaţi pe copiii voştri şi să le spuneţi" 0Israel a trecut Iordanul Iordanul acesta pe uscat84 % &osua *)(8))+ 2unt at"tea semne, chiar în
natură, cu o grafică oarecare, pe care trebuie să le cunoşti. 1n domeniu uşor de înţeles sunt semnele de circulaţie. #e ar însemna ca pe fiecare semn să scrie toate regulile ce trebuie aplicate atunci c"nd înt"lneşti semnul respectivF Dar la fiecare inscripţie, care a intrat în uzul oamenilor, ei îi ştiu înţelesul. 3ot să fie şi interpretări greşite. De exemplu, în traducerea #ornilescu, pentru a identifica şi alte cuvinte sau subiecte similare, există referinţe, simbolizate grupat cu o steluţă, două steluţe, apoi urmează o cruciuliţă, două cruciuliţe şi cineva care a interpretat greşit greşit a zis* $ai văzut că şi :iblia voastră voastră este plină de cruci%. Dar cruciuliţa cruciuliţa aceea este un semn de identificare literal şi nu are nimic a face cu un simbol de ordin religios. /ot în domeniul înţelegerii în relaţiile interumane, mai prezint şi situaţia lui David referitoare la copilul bolnav, bolnav, pentru care el a stăruit înaintea Domnului* $ ) şaptea zi, copilul a murit. (lu'itorii lui David s-au temut să-i dea de veste că a murit copilul. $ăci ziceau" 0$ând copilul trăia încă, i-am vorbit şi nu ne-a ascultat" cum să îndrăznim să-i spunem" 0) murit copilul4 )re să se întristeze şi mai mult4. David a băat de seamă că
slu'itorii lui vorbeau în şoaptă între ei şi a înţeles că murise copilul. 2l a zis slu'itorilor slu'itorilor săi" 0) murit copilul4 1i ei au răspuns" 0) murit.4 % &) 2amuel ()*(68(;+ Deci, pentru a nu8i pune o situaţie neplăcută în faţă, poţi pe
un om să8l faci să înţeleagă indirect ce s8a înt"mplat, astfel îl a4uţi să înţeleagă treptat, ceea ce i8ar fi greu să primească dintr8o dată. 5n situaţii tragice, este înţelept să nu8l pui pe om direct în faţa faptului împlinit, chiar dacă evenimentul nedorit este ireversibi, căci îl a4uţi, limit"nd şocul durerii.
&. Co0%nicarea )intre )i9initate 6i %0anitate Dumnezeu vorbeşte şi scrie. Aşa8i că8 semănămF Dar trebuie să8L înţelegem. #um s8a comportat Dumnezeu c"nd a luat legătura cu poporul evreuF 2ă învăţăm cum trebuie înţeles Dumnezeu, căci l este acelaşi în veci. Boise a chemat pe tot sraelul şi i8a zis " ;.. 0)scultă, Israele, leile şi poruncile pe care vi le spun astăzi în auzul vostru. *nvăţaţi-le şi împliniţi-le cu scumpătate. &Deuteronom *(+9 $ )cestea sunt cuvintele pe care lea rostit Domnul cu las tare pe munte, din mi'locul focului din nori şi din neură deasă şi le-a spus la toată adunarea voastră, fără să adaue ceva. %e-a scris pe două table de piatră şi mi le-a dat. % &Deuteronom *))+
Deci, c"nd Dumnezeu a vorbit, l s8a adresat cu voce tare, să audă toţi, ca să le fie clar ce spune. Dumnezeu ţine foarte mult la a se exprima corect, la a scrie corect, pentru a fi înţeles corect. Atunci c"nd Dumnezeu a vorbit lui 2amuel, a repetat de c"teva ori* $2amuele, 2amuele% &( 2amuel -*(=+. #opilul nu a înţeles, dar bătr"nul li şi8a dat seama şi l8a învăţat cum să răspundă spun"nd* $ orbeşte Doamne, căci robul #ău ascultă % &( 2amuel -*6, ;+. Dacă Dumnezeu este preocupat să8L înţelegem, s8ar cuveni ca şi noi să fim atenţi şi să8L ascultăm. Dumnezeu 2e explică pe 2ine, 2e face înţeles, dar nu le spune pe toate odată. 5n Deuteronom );*); este scris că lucrurile descoperite sunt ale noastre şi ale urmaşilor noştri, dar cele ascunse sunt ale lui Dumnezeu. 1neori 1neori avem multe întrebări, întrebări, dar D%0nee% n% este )isp%s să ne răsp%n)ă la orice 6i să infor0ee pe
oricine. El se )escoperă *n 0o) pro$resi9, )%pă re$%lile sfinţeniei /%i, )%pă etapele plan%l%i )e 0#nt%ire . #a suport al acestor afirmaţii, citez din ov -?* 8 $ Dumnezeu tună cu lasul %ui în c5ip minunat/ face lucruri mari pe care noi nu le înţeleem. % Aici, lihu se referea la fenomenele naturii. Astăzi înţelegem mai multe ca
atunci, dar tot nu le înţelegem toate fenomenele care se derulează, sub ce legi şi prin ce impulsuri acţionează. /ot /ot plutirea norilor, norilor, minunile )celuia a cărui ştiinţă este desăvârşită lihu întreabă în versetul (<* $ *nţelei tu plutirea
@amenii de ştiinţă de astăzi vor să pună la punct un sistem de formare a norilor şi să aducă ploaie c"nd vor. #u ocazia unei sărbătoriri de la 2t. 3etersburg, ruşii au bombardat norii şi i8au depărtat de oraş pentru a se bucura de sărbătoare din plin. Deci anumite fenomene sunt percepute de oameni, dar nu pot fi controlate în mod total. La fel este scris în psalmi, despre minunile lui Dumnezeu, care sunt mult mai multe dec"t putem noi să le ştim şi să le evaluăm.
#n)iţi29ă c#t efort )ep%n oa0enii ca să *nţelea$ă feno0enele fiice 6i c5i0ice ale 0ateriei. Dacă s2ar )ep%ne tot at#ta interes 6i s2ar aloca tot at#tea fon)%ri 6i ti0p *n a2/ *nţele$e pe D%0nee% *n plan spirit%al, oa0enii ar fi 0%lt 0ai aproape )e c%noa6terea a)e9ăr%l%i. Dar este at"t de puţină preocupare pentru cele sfinte. 'ar înt"lnim oameni care stau înaintea lui Dumnezeu pentru a8L înţelege şi apoi a8L asculta. /otuşi, există şi oameni preaiubiţi şi scumpi, ca profetul care a scris* $ 2l m-a învăţat, a stat de vorbă cu mine şi
mi-a zis" 0Daniele, am venit acum să-ţi luminez mintea. $ând ai început tu să te roi, a ieşit cuvântul şi eu vin să ţi-l vestesc/ căci tu eşti prea iubit şi scump. Ia aminte dar la cuvântul acesta şi înţelee vedenia! % &Daniel
;*))8)-+ 1n om de o inteligenţă sclipitoare ca Daniel avea nevoie să8i fie luminată minteaF Da. 3rofetul a avut nevoie de un mentor superior pentru a8i destăinui aspectele codificate ale planului lui Dumnezeu. #ele #ele prezen prezentat tatee în contin continuar uare, e, combi combină nă elemen elementel telee spirit spiritual ualee cu cele cele istori istorice. ce. De altfel altfel,, ele sunt sunt nu va împlini şi va înfăptui înfăptui interdependente. Aşa rezultă şi din cuvintele* $ ânia Domnului nu se va potoli, până nu planurile inimii %ui. eţi înţelee în totul lucrul acesta în cursul vremurilor vremurilor.. % &eremia )-*)=+ #"tă pasiune şi
efort au depus profeţii Gechiului /estament să înţeleagă evenimentele venirii DomnuluiE #"tă frăm"ntare teologică este astăzi să pricepem derulările apocaliptice, dar nici atunci, nici astăzi, nu pot fi înţelese în mod total, dar în cursul vremurilor le vom înţelege şi este suficient să le înţelegem în momentul derulării lor, ca şi în următorul caz* $ Isus a luat cu (ine pe cei doisprezece şi le-a zis" 0Iată că ne suim la Ierusalim şi tot ce a fost scris prin prooroci prooroci despre 3iul omului, se va împlini. $ăci va fi dat în mâna neamurilor/ *l vor bat'ocori, *l vor ocărî, *l vor scuipa/ şi, după ce-% vor bate cu nuiele, *l vor omorî, dar a treia zi va învia4. 2i n-au înţeles nimic din aceste lucruri" căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei şi nu pricepeau ce le spunea Isus. % &Luca (6*-(8
-+ 3entru ucenici a fost suficient să reţină referinţele despre patimi, iar în viitor a venit şi vremea înţelegerii lor. /rebuie să vedem diferenţa de timp dintre auzirea acelor cuvinte şi cel al înţelegerii lor. $ 7cenicii %ui n-au înţeles aceste lucruri de la început/ dar, după ce a fost proslăvit Isus, şi-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre despre 2l şi că ei le împliniseră împliniseră cu privire privire la 2l. % &oan ()*(<+
II. "NFE/EEREA ;INTERPRETAREA< B O REA/I!ARE A DU7U/UI A. (o)%ri )e ne H *nţele$ere @rice exprimare, exprimare, vorbire, vorbire, scriere, scriere, poate fi înţeleasă înţeleasă sau neînţeleasă, neînţeleasă, dar mă voi referi referi acum, acum, strict strict la a înţelege 2criptura. #ă nu o să8i înţelegem exact pe politicieni, sau că nu vom putea să percepem evoluţia pieţei în plan economic, acestea vin şi trec, dar veşnicia nu este comparabilă cu lucrurile vieţii acesteia. 3cript%ra
tre8%i tre8%iee *nţele *nţeleasă asă,, că altfel altfel s%nte0 s%nte0 pier)% pier)%ţi. ţi. Apostolul 3etru scria* $ (ă credeţi că îndeluna răbdare a Domnului nostru este mântuire, cum v-a scris şi prea iubitul nostru frate &avel, după înţelepciunea dată lui, ca şi în toate epistolele epistolele lui, când vorbeşte vorbeşte despre despre lucrurile acestea. *n ele sunt sunt unele lucruri rele rele de înţeles, pe care care
cei neştiut#ri şi nestat#rnici le răstălmăcesc ca şi pe celelalte cripturi, spre pier+area l#r) % &) 3etru -*(+ Dacă o interpretare greşită, conştientă sau inconştientă amăgire, duce la pierderea m"ntuirii, trebuie să fim profund preocupaţi de adevăr, adevăr, pentru că interpretările contrare contrare nu pot fi valide deopotrivă, deopotrivă, cel puţin una fiind fiind eronată. 2ă luăm un pasa4 din cartea prorocului saia, capitolul <, pentru că aceste cuvinte sunt preluate de B"ntuitorul şi de apostolul 3avel şi prin ele se explică de ce unii nu înţeleg. Despre ei a zis apostolul* $ cine nu
%nţelege, să nu %nţeleagă %. $ 2l a zis atunci" 0Du-te şi spune poporului acestuia" 0*ntr-una veţi auzi şi nu veţi înţelee/ într-una veţi vedea şi nu veţi pricepe!4 *mpietreşte inima acestui popor, fă-l tare de urec5i şi astupă-i
oc5ii ca să nu vadă cu oc5ii, să n-audă cu urec5ile, să nu înţeleaă cu inima, să nu se întoarcă la ine şi să nu fie tămăduit.4 % &saia <*;8(=+ ste dorinţa lui Dumnezeu ca unii să nu înţeleagăF Atunci de ce le vorbeşte şi 5i
condamnă ulterior pentru lipsa de înţelegereF ată o primă explicaţie* $ $ine este înţelept, să ia seama la aceste lucruri! $ine este priceput, să le înţeleaă! $ăci căile Domnului sunt drepte/ şi cei drepţi umblă pe ele, dar cei răzvrătiţi cad pe ele. % &@sea (*;+ Doar cei drepţi sunt şi pricepuţi, căci ştiinţa sfinţilor este priceperea, aşa cum
explica şi Domnul sus, atunci c"nd a citat textul din saia < * $ De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţele. 1i cu privire la ei se împlineşte prooro proorocia cia lui Isaia, care zice" 0eţi 0eţi auzi cu urec5ile voastre şi nu veţi înţelee/ veţi privi cu oc5ii voştri şi nu veţi vedea4 . $ăci inima acestui popor s-a împietrit/ au a'uns tari de urec5i şi-au înc5is oc5ii, ca nu cumva să vadă cu oc5ii, să audă cu urec5ile, să înţeleaă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec! % &Batei (-*(-8(+ Aparent este un
contrast între aceste două texte biblice. "n Isaia, este scris că D%0nee% le2a *nc5is oc5ii, iar Do0n%l a
afir0at că ei 6i2a% *nc5is oc5ii. Cele )o%ă te'te se ar0onieaă o8ser9#n) or)inea *nc5i)erii oc5ilor= /extul este reluat, pe viu, în 0apte )6*)-8)?, c"nd apostolului 3avel a asistat la împlinirea acestei realităţi* $ I-au 5otărât o zi şi au venit mai mulţi la locuinţa lui. &avel le-a vestit *mpărăţia lui Dumnezeu, le-a adus dovezi şi a căutat să-i încredinţeze, prin %eea lui oise şi prin &rooroci, despre lucrurile privitoare la Isus. orbirea ţinea de dimineaţă până seara. 7nii au crezut ce le spunea el, iar alţii n-au crezut. 3iindcă ei au plecat acasă %n
ne%nţelegere unii cu alţii, &avel n-a adăuat decât aceste vorbe" 0@ine a spus Du5ul (fânt prin prorocul Isaia către părinţii voştrii, când a zis" ;Du-te la poporul acesta şi zi-i" 0eţi auzi cu urec5ile voastre şi nu veţi înţelee/ cu oc5ii voştri veţi privi, şi nu veţi vedea. $ăci inima acestui popor s-a împietrit/ ei aud reu cu urec5ile şi-au înc5is oc5ii, ca nu cumva să vadă cu oc5ii, să audă cu urec5ile, să înţeleaă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu şi să-i vindec.4 % Cei ce26i *nc5i) oc5i, a)ică, n% 9or să pri0ească a)e9ăr%l c%
sinceritate, c% pocăinţă, n% 9or *nţele$e, iar )%pă c#te9a *ncercări )i9ine )e il%0inare ref%ate, D%0nee% *i lasă *n *nt%neric B le *nc5i)e oc5ii, l%*n)%2le 6ansa %nei *nţele$eri *nţele$eri %lterioare , aşa cum rezultă din ceea ce s8 a înt"mplat la 'oma. @ înţelegere diferită naşte neînţelegere, pentru că uni primesc adevărul curat iar alţii nu, cei din urmă, irosindu8şi şansa m"ntuirii, aşa cum scrie şi în Luca 6*(= 8 $... ca 0măcar că văd, să nu vadă şi măcar că aud, să nu înţeleaă.4 %
La fel a explicat Domnul situaţia cu ocazia vindecării orbului din naştere* $ )poi Isus a zis" 02u am venit în lumea aceasta pentru 'udecată" ca cei ce nu văd, să vadă şi cei ce văd, să a'ună orbi4. 7nii din fariseii care erau lână 2l, când a auzit aceste vorbe, I-au zis" 0Doar n-om fi şi noi orbi! 0Dacă aţi fi orbi4, le-a răspuns Isus, 0n-aţi avea păcat/ dar acum ziceţi" 0edem4. 0edem4. #ocmai de aceea, păcatul vostru rămâne. % &oan ;*-;8(+
Dacă %n o0 n% *nţele$e, pentr% că n% a fost infor0at, n% s2a interesat, Do0n%l *i )esc5i)e oc5ii să 9a)ă 6i 0intea să *nţelea$ă, ceea ce s2a *nt#0plat c% acel or8, care a a?%ns să2l 9a)ă pe Do0n%l Is%s ca (esia. Dar, Dar, pentr% cei ce 9e)ea% ;*nţele$ea%< că l%crările Do0n%l%i era% a)e9ărate, a6a c%0 a afir0at 6i Nico)i0 2 că ni0eni n% le poate face )acă n% ar fi D%0nee% c% el 2 )ar n% rec%no6tea%, Do0n%l a )ecis să2i facă să n% 0ai *nţelea$ă ni0ic . 5ntr8o altă imagine* dacă îi este foame cuiva, Dumnezeu nu8l lasă să moară de foame, îi dă să măn"nce, dar dacă îi pune m"ncarea pe masă şi cel flăm"nd nu vrea să măn"nce, i8o ia înapoi şi
dacă după aceea ar vrea să măn"nce, nu mai are ce* $$ăci celui ce are &o dorinţă bună+, i se va da şi va avea de prisos &înţelegere+9 iar de la cel ce n-are &dragoste de Dumnezeu şi dorinţa să facă voia Lui+, se va lua c5iar şi ce are. &din cunoaşterea sf"ntă+% &Batei (-*()+ Dumnezeu este drept în hotăr"rea 2a şi cei ce nu înţeleg, nu vor fi
m"ntuiţi, pentru că ei de fapt nu vor să înţeleagă, nu că n8ar putea să înţeleagă sau Dumnezeu nu ar vrea să le explice. i nu vor aşa cum vrea Dumnezeu şi vor altfel, dar altfel nu se poate. 7u8L învăţăm noi pe Dumnezeu ce este drept, trebuie să8L lăsăm să ne înveţe l pe noi. 3entru a delimita aria luminii de zona sortită întunericului, apostolul 3avel explică* $ $a unii, care am lepădat meşteşuirile ruşinoase şi ascunse, nu umblăm cu vicleşu şi nu stricăm $uvântul lui Dumnezeu. $i, prin arătarea arătarea adevărului, ne facem vrednici vrednici să fim primiţi de orice cuet omenesc, înaintea lui Dumnezeu. 1i dacă 2van5elia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce sunt pe calea pierzării, a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina 2van5eliei slavei lui Hristos, care este c5ipul lui Dumnezeu. % &) #orinteni *)8+ Deci, orbirea oamenilor are la origine influenţa
diavolului, dar vinovăţia lor este dată de atitudinea lor lipsită de sinceritate şi complacerea în sfera de influenţă a amăgitorului, în păcat. 7umai cel ce vrea să vină la lumină, va putea să dob"ndească o învăţătură curată, o înţelegere corectă, altfel, răm"ne în ignoranţă sau în amăgire printr8o înţelegere greşită a 2cripturilor.
"nţele$erea corectă se realieaă *ntr2o 0inte )esc5isă 6i c%rată . De fapt este o făgăduinţă a lui Dumnezeu că ne va lumina mintea şi ne va face să înţelegem. l 28a anga4at să ne ofere asistenţa Duhului 2ău. 7u priceperea noastră umană descoperă adevărurile adevărurile şi apoi strigăm* vriQaE 7uE 7oi, c"nd descoperim adevărul, strigăm* 2lavă lui DumnezeuE Duhul 2ău ne8a descoperit adevărurile sfinte. l face lumină în mintea m intea noastră. 7u noi producem $curentul% de la care avem lumină, noi ne racordăm la sursă şi lumina ne vine de la Dumnezeu, de aceea trebuie să ne apropiem de l cu credinţă şi dorinţe de sfinţire. 5n această idee, a înţelegerii prin apropierea de sursă, am avut o experienţă zilele acestea, c"nd mergeam pe drum cu maşina şi mă g"ndeam la studiul acesta. Ascultam postul de radio $Gocea $Gocea vangheliei%, dar în timp ce mă îndepărtam de @radea, emisiunea era receptată tot mai slab p"nă c"nd, pe aceeaşi lungime de undă a intrat în emisie un alt post de radio. Ki mi8am zis* aşa e şi cu înţelegerea voii lui Dumnezeu. Dacă te depărtezi de l, vocea Lui se aude tot mai slab, apar paraziţi pe reţea, toată viaţa înveţi şi nu a4ungi niciodată la cunoştinţa adevărului, iar dacă te îndepărtezi mai mult, pe aceeaşi lungime de undă &cu aceeaşi minte+, auzi cu totul altceva. 5n schimb, cine se apropie de $erusalimul de sus%, o să audă şi bătăile $inimii lui Dumnezeu%, o să înţeleagă pulsul vremii şi n8o să8i sune ceasul numai c"nd o să se trezească la 4udecată. 5n cartea profetului eremia, avem o făgăduinţă, e drept, condiţionată, venită parcă să atenueze sentinţa dată prin saia &că nu vor înţelege+* $ %e voi da o inimă ca să înţeleaă că 2u sunt Domnul. 2i vor fi poporul eu, iar 2u voi fi Dumnezeul lor, lor, dacă se vor întoarce întoarce la ine cu toată inima lor % &eremia )*?+. 3uţin mai curăţiţi, albiţi şi lămuriţi/ lămuriţi/ cei răi t"rziu, Domnul a venit prin alt profet, cu încă o explicaţie de fond* $ ulţi vor fi curăţiţi, vor face răul, şi nici unul din cei răi nu va înţelee, dar cei pricepuţi vor înţelee. % &Daniel ()*(=. ste ca şi în
cazul unui copil, care 9rea să asc%lte părinţii, chiar dacă îi spun ceva în şoaptă, şoaptă, el este dispus să să asculte sau, dacă nu a auzit ce au spus, va cere el lămuriri şi va executa imediat. imediat. Dar un copil care nu vrea să asculte va zice*
n8am auzit sau n8am înţeles9 mă duc, dar nu chiar acum. Dacă oamenii îşi permit să facă aşa cu Dumnezeu, l nu va fi vinovat de urmările nepriceperii lor vinovate. 5n vederea înţelegerii corecte a celor citite sau auzite a celor scrise, este foarte important să participăm la adunările creştine, care au fost constituite pe sistemul sinagogilor. le îşi au originea în împrăştierea poporului evreu rămas fără /emplu şi care s8a adunat în comunităţi locale pentru a asculta Legea. ată o adunare a evreilor, evreilor, felul în care li se predica 2criptura şi ei înţelegeau cuvintele sfinte* $ $ând a venit luna a şaptea, copiii lui Israel erau în cetăţile lor. lor. )tunci tot poporul s-a strâns ca un sinur om pe locul desc5is dinaintea porţii apelor. apelor. )u zis cărturarului 2zra să se ducă să ia cartea %eii lui oise, dată de Domnul lui Israel. 1i preotul 2zra a adus %eea înaintea adunării, alcătuită din bărbaţi şi femei şi din toţi cei ce erau în stare s-o înţeleaă. 2ra întâia zi a lunii a şaptea. 2zra a citit în carte de dimineaţă până la amiază, pe locul desc5is dinaintea porţii apelor, în faţa bărbaţilor şi femeilor şi în faţa celor ce erau în stare stare s-o înţeleaă. #ot poporul a fost cu luare luare aminte la citirea cărţii %eii...2i citeau desluşit în cartea %eii lui Dumnezeu, şi -i arătau %nţelesul, ca să-i facă să
%nţeleagă ce citiseră 8$ăci înţeleseseră cuvintele care li se tâlcuiseră. % &7eemia 6*(8(). ată o realitate dovedită şi la şcoală, se poate ca în şase ore, cu mici pauze, să asculţi şi să înţelegi lecţiile. De aceea este foarte importantă im portantă predicarea sau studierea detaliată, clară, care a4ută la înţelegere. #"nd înţelegi 2criptura, poţi să stai în adunare ore în şir şi nu oboseşti, eşti destins, destins, dar c"nd nu înţelegi, te plictişeşti sau eşti iritat. iritat. #"nd este un subiect mai greu de asimilat, datorită complexităţii lui, trebuie să revenim asupra lui, p"nă c"nd Domnul ne va a4uta să8l înţelegem. 5n mod special, descoperirile escatologice sunt mai greu de înţeles. La fel s8a înt"mplat cu explicaţiile Domnului de după înviere, adresate ucenicilor* $ )tunci le-a desc5is mintea, ca să înţeleaă (cripturile. % &Luca )*+ 5nainte de răstignire, ucenicii n8au priceput tot ce le8a spus Domnul, dar p"nă la urmă au înţeles. 0iecare predicator are stilul său, fiecare proroc are cuvintele lui specifice, nu poate proroci dec"t cu vocabularul lui, dar dacă suntem sub călăuzirea Duhului lui Dumnezeu, vom înţelege şi nu trebuie să ne trudim să explicăm oamenilor cu at"ta trudă filozofică sau oratorică. De fapt, 2criptura se înţelege, în primul r"nd pe baza iluminării Duhului, nu a logicii şi a unei exprimări literare corecte. B"ntuitorul vorbea în pilde şi nu le8a explicat $mai clar% anumite lucruri, ci doar le vorbea cu cuvintele primite de la /atăl, iar unii pricepeau şi alţii nu pricepeau. cer. Dacă 5ntr8o predică, Domnul le8a zis* $ 2u sunt &âinea vieţii82u sunt &âinea vie, care s-a poorât din cer. mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac/ şi pâinea, pe care o voi da 2u, este trupul eu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii. %a auzul acestor cuvinte, iudeii se certau între ei şi ziceau" 0$um poate omul acesta să ne dea trupul %ui să-l mâncăm4...ulţi din ucenicii %ui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis" 0orbirea 0orbirea aceasta este prea de tot" cine poate s-o sufere4 Isus, care ştia în (ine că ucenicii (ăi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis" 0orbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire Dar dacă aţi vedea pe 3iul omului suindu-(e unde era mai înainte...Du5ul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic/ cuvintele, pe care vi le-am spus 2u, sunt du5 şi viaţă. % &oan <*68<-+ i au înţeles totul literal. Dacă ar fi vorbit un apostol,
am fi comentat comentat spun"nd* spun"nd* $putea $putea să găsească alte cuvinte cuvinte mai pe înţeles înţeles sau să se explice după aceea, dar nu8 putem imputa B"ntuitorului B"ntuitorului că nu a formulat aceste idei cu alte expresii, pentru că l ştia ce zice. Dimpotrivă, este o dovadă dovadă clară că l le8a lăsat codificate codificate.. Bemoria Bemoria umană e carne, carne, fie ea cea mai performant performantăă minte, dar
dacă nu8i Duh, nu înţelegi nimic. Dacă înţelegerea s8ar baza pe înţelepciunea omenească, primii la m"ntuire ar fi savanţii şi filozofii lumii acesteia. Dar Domnul sus s8a rugat şi a zis* $Doamne /ată, /ată, /e8ai /e8ai ascuns de cei înţelepţi şi mai degrabă /e8ai descoperit copiilor%. Ki cei înţelepţi, în felul lumii, pot fi m"ntuiţi, numai că au nevoie de Duhul lui Dumnezeu, la fel ca oamenii de r"nd. Duhul este acela care dă viaţă. viaţă. Doamne, dă8ne Duhul şi dă8ne viaţaE Amin.
&. Re%ltate ale *nţele$erii ;efecte< Dacă 9o0 a9ea 0intea l%0inată )e D%5%l Do0n%l, 9o0 p%tea *nţele$e plan%l 0#nt%irii 6i 9o0 p%tea *0plini ceea ce ne re9ine . Datorită neînţelegerii neînţelegerii corecte sunt at"tea at"tea abateri prin erezii şi învăţături false. false. fapte este moartă moartă F% #um să înţeleagă acov -*)= notează* $ rei dar să înţelei, om nesocotit că credinţa fără fapte
dacă nu vor să facă şi faptele credinţei şi cred că toată m"ntuirea ţine doar de un concept teologic, fie el numit şi
„rei dar să %nţelegi8” De credinţă. „rei De aceasta depinde m"ntuirea şi răsplata, pentru că, dacă vei înţelege, vei şti cum să faci lucrarea lui. Degeaba dispui de o maşină modernă, computerizată, dacă tu nu ştii să lucrezi cu ea. Ai putea face treabă c"t altul ce lucrează lucrează manual într8o lună, lună, dar dacă nu ştii să lucrezi lucrezi cu ea, doar încurci lucrurile. lucrurile. @dată, 3avel era într8o nedumerire, voia să meargă într8o misiune, dar a avut prin Duhul o interdicţie. 1lterior a avut o vedenie şi din aceea a înţeles că trebuie să meargă în Bacedonia să vestească vanghelia acolo &0apte(<*(=+. Doamne, a4ută8ne şi pe pe noi să înţelegem ce avem de făcut. Ki mie mi8a promis Domnul, în urmă cu un timp, că8mi va face $semnalele% mai luminoase, ca să înţeleg mai uşor unde să mă duc în misiune şi unde să nu mă duc. Ki, efectiv, am simţit a4utorul acesta la nivelul Duhului pentru a percepe mai uşor direcţia şi timpul unor misiuni misiuni.. 3rivind aplica aplicativ tiv,, pentru a vedea vedea că *nţele$erea corectă ne a?%tă *n l%crare, n% )oar la
0#nt%ire, să luăm ca domeniu de referinţă dărnicia* $ $el bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s-o priceapă.% &3roverbe );*?+ #"nd este nevoie să fie a4utat a4utat un om necă4it, cei care care sunt luminaţi o să priceapă că îndreaptă trebuie a4utat şi vor şti ce să facă în planul a4utorării. Apoi, la modul general, înţeleptul scrie* $ Domnul îndreaptă paşii omului, dar ce înţelee omul din calea sa % &3roverbe )=*)+ 5n mersul evenimentelor, în stările spontane,
dacă am pornit pe un drum rău, Dumnezeu ne poate reorienta reorienta pe direcţia bună, dar trebuie să înţelegem eroarea, ca următoarea dată să nu mai greşim. Dumnezeu te8a scăpat o dată, dar să ştii a doua oară să te păzeşti de pericol. ată un caz* 1n frate păstor a fost chemat să se stabilească definitiv în 2tatele 1nite. l s8a rugat Domnului şi printr8un proroc a fost arătată următoarea vedenie* 2tătea în faţa unei uşi transparente şi era invitat de cei dinăuntru, să intre. Atunci, Atunci, un sol al Domnului i8a legat m"inile să nu poată deschide uşa. Găz"nd aceasta, cei dinăuntru au deschis ei şi8l invitau să intre. Atunci solul Domnului a întrebat* $2ă8i leg şi picioarele să nu poată intra%, dar Domnul a răspuns* răspuns* $7uE Dacă n8a priceput priceput de ce i8am legat m"inile, lasă8l lasă8l să se ducă. Ga Ga regreta el că nu a ascultat%. 0ratele a înţeles şi a refuzat să plece. Ki pentru că sunt at"tea de făcut în lucrare, adaug un verset pentru cei implicaţi în slu4ire, dar este valabil pentru toţi. $ (nţelege ce-ţi spun / Domnul îţi va da pricepere în toate lucrurile. % &) /imotei )*?+ Ar fi un mare risc să faci lucrarea lui Dumnezeu, fără ca l să8ţi lumineze mintea. Amintiţi8vă de cazul 0ilip şi famenul
etiopian. 0iecare a avut nevoie să înţeleagă înţeleagă voia Domnului. Domnului. 1n mesa4 concret a fost necesar pentru lucrarea lucrarea lui 0ilip, iar înţelegerea 2cripturilor a fost la fel de necesară pentru m"ntuirea famenului.
"NC7EIERE N% se poate să *nţele$i fără să cite6ti 6i fără să a%i, )e aceea este scris: „ Ferice de cine citeşte % &Apocalipsa (*-+. (*-+. Lecţia aceasta s8a intitulat* intitulat* $ &ine citeşte să %nţeleagă %, deci mai înt"i, fiecare să citească, dacă vrea să înţeleagă. Dacă nu citeşti, c"nd primeşti acasă o adeverinţă de informare că ai primit un colet sau o sumă de bani, e ca şi cum nu ai fi primit nimic. Dar în plan spiritual, nu se poate înţelege chiar citind, dacă nu eşti luminat de Duhul lui Dumnezeu. B"ntuitorului întreba* $ &entru ce nu înţeleeţi vorbirea ea &entru că nu puteţi asculta $uvântul eu. oi aveţi de tată pe diavolul/ şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. 2l de la început a fost uciaş/ şi nu stă în adevăr, adevăr, pentru că în el nu este adevăr. adevăr. 9ri de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii. Iar pe ine, pentru că spun adevărul, nu ă credeţi. credeţi. $ine din voi mă poate dovedi că am păcat Dacă spun adevărul, pentru ce nu ă credeţi credeţi $ine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele cuvintele lui Dumnezeu/ voi de aceea n-ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu. % &oan 6*-8?+ #ine #ine nu este dispus să să împlinească
voia Domnului nu nu o va înţelege. #um să înţelegi înţelegi adevărul, c"nd c"nd îţi place minciunaF minciunaF #um să ai parte de sfinţire, c"nd îţi place necurăţiaF Doamne, îndură8te de noi şi dă8ne pricepere sf"ntăE 5nchei explicaţiire referitoare la acest principiu, cu o constatare pe această temă, a apostolului 3avel* $ "ar #mul firesc nu primeşte lucrurile "uhului lui "umne+eu, căci, pentru el, sunt # nebunie; şi nici nu le
p#ate %nţelege, pentru că trebuiesc trebuiesc !udecate duh#vniceşte) duh#vniceşte) % &( #orinteni )*(+
da” &Luca <*-6+ „ "aţi şi vi se va da” INTRODUCERE 1. 1nele principii sfinte, izvor"te din caracterul lui Dumnezeu, sunt opuse principiilor firii umane decăzute &Luca <*)?8-?+
. $ Daţi şi vi se va da% primul care oferă &dăruieşte+, c"ştigă &Luca <*-6+ I. CU( „ "4<1 „ "4<1 =” A. "n )o0eni%l 0aterial 1. @ferirea de valori material8financiare potrivit necesităţilor sau preţuirii, iubirii &Deuteronom (*<8((9 3salmul (*9 (*(8-9 (()*)8, ;9 (*(+
. ducaţia $dăruirii cu bucurie%, din familia /atălui /atălui &Luca <*-8-<9 ) #orinteni 6*;+. @ ofertă liberă şi la timp &) #orinteni ;*?9 Batei ?*()9 stera <+
&. "n alte )o0enii 1. 0amilia cadru permanent şi nelimitat de $dăruire% &) #orinteni ()*(9 ( /imotei *9 ( 3etru -*(8), ?9 feseni *)(8-=+
. @ferta iubirii divine, manifestată prin $ fiii $elui &reaînalt % &Batei )=*)69 oan (=*(69 ( oan -*(<9 0apte -*<9 'omani (-*;+
II. CU( „ 1 . 4 "4 8 ” A. Din partea cel%i ce a pri0it ;1 Ioan :1K< 1. Drept răspuns şi echivalenţă la ceea ce ai făcut &) #orinteni 6*()8(9 ( 2amuel )*68((9 ov (9 );*()8(<9 -(*(<8)=9 )+
. 2uplimentare determinată de mulţumire sau altă împlinire determinată de a4utorare, după nevoie &( 'egi (=*(=8(-9 Luca <*-69 ?*89 ( /imotei *;8(=+
&. Din partea l%i D%0nee% 1. 3rintr8o repartiţie binecuv"ntată pe păm"nt, fie din partea celor ce au primit, fie din partea altora sau direct din partea lui Dumnezeu &) /imotei (*(<8(69 (*(<8(69 acov (*(?9 3salmul <*;9 ) #orinteni #orinteni ;*<8()+
. 3rintr8o răsplată eternă, calculată cu gratitudine &Batei (=*(8)9 )*-89 Luca (*(+ "NC7EIERE 1. $ Daţi% este un mod luminat de călăuzire a $orbilor%9 observarea şi implementarea unui mod superior de raportare între fiinţe independente, dar interdependente &Luca <*-;8=+
. $ i se va da % un sfat diri4at de dreptatea şi iubirea lui Dumnezeu &0apte )=*-9 >alateni <*?8(=9 vrei <*;8 (=+
INTRODUCERE #ontinuăm să studiem împreună principiile sfinte, specifice caracterului lui Dumnezeu şi opuse stilului de viaţă lumesc, cu cuvintele Domnului, adresate celor ce vor să8L urmeze* $ Dar 2u vă spun v#uă, care 5ă
ascultaţi " Iubiţi pe vră'maşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, ruaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi. Dacă te bate cineva peste o falcă, întoarce-i întoarce-i şi pe cealaltă. Dacă îţi ia cineva 5aina cu sila, nu-l opri să-ţi ia şi cămaşa. 9ricui îţi cere, dă-i/ şi celui ce-ţi ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi. $e voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel. Dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine 1i păcătoşii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei. Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine 1i păcătoşii fac aşa. 1i dacă daţi cu împrumut acelora de la care nădă'duiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine 1i păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să ia înapoi întocmai. oi însă, iubiţi pe vră'maşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădă'duiţi ceva în sc5imb. 1i răsplata voastră va fi mare şi veţi fi fiii $elui &rea *nalt/ căci 2l este bun şi cu cei nemulţumitori şi cu cei răi. 3iţi dar milostivi, cum şi #atăl #atăl vostru este milostiv. +u 'udecaţi, şi nu veţi fi 'udecaţi/ nu osândiţi, şi nu veţi fi osândiţi/ iertaţi şi vi se va ierta. % &Luca
<*)?8-?+ 3arte din cuvintele acestea le8am abordat în lecţiile trecute, altele poate că vor fi referinţe pentru cele viitoare, dar acum, în mod deosebit, ne vom opri la versetul următor care zice* $ "aţi, şi vi se va da / ba încă, vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. $ăci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura. % &Luca <*-6+
3otrivit acestui principiu, cel care oferă primul, c"ştigă. Dar cum putem să avem o dorinţă permanentă pentru a împlini acest îndemn şi a avea parte de răsplătirile împlinirii luiF 3otrivit acestui principiu, noi facem măsura, sau dacă vreţi, e făcută de Dumnezeu, trebuie doar să ne convingem de valoarea ei şi să o folosim. Gom răspunde în studiul acesta la două întrebări* #um $ daţiF% şi #um $vi se va da F%, adică vom învăţa să ştim să dăm, potrivit cu ceea ce dorim să primim.
I. CU( „ "4<1 =” =” A. "n )o0eni%l 0aterial A $da%, are o primă interpretare şi cea mai simplă de observat, în domeniul material, adică oferirea de valori materiale, financiare, potrivit nevoilor semenilor noştri. 2e poate dărui şi peste nevoile de bază, potrivit preţuirii de care se bucură cineva cineva în inima dăruitorului. dăruitorului. 3entru a înţelege potrivit contextului biblic, cuvintele B"ntuitorului din Luca <, să vedem condiţiile din Lege, în care li se cerea oamenilor să a4ute pe cei săraci, să dea cu împrumut, uneori fără şansa rambursării* tău, te va binecuvânta, cum ţi-a spus, spus, aşa încât vei da cu împrumut împrumut multor neamuri, dar tu $ Domnul, Dumnezeul tău, nu vei lua cu împrumut de la ele/ tu vei stăpâni peste multe neamuri, dar ele nu vor stăpâni peste tine. Dacă va fi la tine vreun sărac dintre dintre fraţii tăi, în vreuna din cetăţile tale, în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău,
să nu-ţi împietreşti inima inima şi să nu-ţi înc5izi mâna înaintea fratelui tău celui lipsit. $i să-ţi desc5izi mâna, şi să-l împrumuţi cu ce-i trebuie ca să facă faţă nevoilor lui. ezi să nu fii aşa de rău ca să zici în inima ta" 0)5! se apropie anul al şaptelea, anul iertării!4 ezi să n-ai un oc5i fără milă pentru fratele tău cel lipsit şi să nu-i dai. $ăci atunci el ar stria către Domnul împotriva ta, şi te-ai face vinovat de un păcat" ci să-i dai şi să nu dai cu părere părere de rău în inimă/ căci pentru pentru aceasta te va binecuvânta binecuvânta Domnul, Dumnezeul Dumnezeul tău, în toate toate lucrările de care care te vei apuca. #otdeauna vor fi săraci în ţară/ de aceea îţi dau porunca aceasta" 0(ă-ţi desc5izi mâna faţă de fratele tău, faţă de de sărac şi faţă de cel lipsit lipsit din ţara ta. % &Deuteronom (*<8((+ (*<8((+
5n cartea 3salmilor, avem prezentate alte referinţe de susţinere a acestui principiu. $ 2l &cel &cel neprihănit+ nu-şi dă banii cu dobândă şi nu ia mită împotriva celui nevinovat. $el ce se poartă aşa, nu se clatină niciodată. %
&3salmul (*+ 5n relaţiile dintre iudei, Dumnezeu nu a acceptat dob"nda, pentru că ce s8ar c"ştiga în mod normal prin dob"ndă, se c"ştigă prin binecuv"ntarea lui Dumnezeu, c"nd se a4ută un om necă4it. $ 3erice de cel ce înri'eşte de cel sărac! $ăci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte/ Domnul îl păzeşte şi-l ţine în viaţă. 2l este fericit pe pământ şi nu-l laşi la bunul plac al vră'maşilor lui. Domnul îl spri'ineşte, când este pe patul de suferinţă" îi uşurezi durerile în toate bolile lui. % &3salmul (*(8-+ ată aşadar, cum Dumnezeu răsplăteşte aceste
acte de dăruire, la momentul nevoii tale, pentru că şi tu ai acţionat în momentul nevoii altuia. #el care este /ată şi la unul şi la celălalt, te va recompensa prin bunătatea 2a. $ 3erice de omul care se teme de Domnul şi care are o mare plăcere pentru poruncile %ui! (ămânţa lui va fi puternică pe pământ/ neamul oamenilor fără pri5ană va fi binecuvântat. 2l are în casă boăţie şi belşu şi nepri5ănirea nepri5ănirea lui dăinuieşte în veci. $elui fără pri5ană îi răsare o lumină în întuneric, 2l este milostiv, îndurător şi drept. $e bine-i mere omului care face milă şi împrumută pe altul şi care îşi rânduieşte faptele după dreptate!... .l este darnic, dă celor lipsiţi/ milostenia lui ţine în veci/ capul i se înalţă înalţă cu slavă. % &3salmul (()*(8;+ (()*(8;+
"n %r0a oferirii %n%i *0pr%0%t sa% altei )ăr%iri, )acă pri0itor%l n% poate să )ea *napoi, &i8lia *n9aţă să te 0%lţ%0e6ti c% răsplata ce o 9ei pri0i )e la Do0n%l . 2ă fiu înţeles, în mod normal, Dumnezeu nu8ţi cere să8i dai cuiva bani să8şi cumpere o maşină, ci at"t c"t să facă faţă nevoilor de trai. ste un act de milă să dai, dar totodată este un act de dreptate, căci ar trebui să fie o potrivire, Dumnezeu vrea să îngri4im unii de alţii. 1nii oameni au o afecţiune nativă de milă şi le este mai uşor să dea, dar trebuie să atingem toţi stadiul acesta. De aceea, Dumnezeul nostru, ca /ată, se ocupă de noi pentru a ne educa în dăruire. Domnul spunea* ;8 veţi fi fiii $elui &rea *nalt,8 cum şi #atăl vostru este milostiv. % &Luca <*-8-<+ #opiii, în mod natural seamănă
părinţilor, părinţilor, iar asemănarea cu Dumnezeu presupune şi acte de dăruire. 5n 2cripturi 5l avem prezentat ca model pe #el înt"i născut din toată zidirea, care seamănă întru totul cu /atăl* /atăl* $ $ăci cunoaşteţi 5arul Domnului nostru Isus Hristos. 2l, măcar că era boat, s-a făcut sărac pentru voi, pentru ca prin sărăcia %ui, voi să vă îmboăţiţi. % &)
#orinteni 6*;+ Domnul ne8a dat tot ce aveam nevoie. 1n om neprihănit nu dă doar bani sau anumite lucruri materiale, ci oferă tot ce e nevoie. 1neori este nevoie să dai o m"ng"iere, alteori trebuie să dai cinste. /rebuie să dăm a4utor în orice domeniu s8ar cere, conform regulii de aur* $ #ot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel/ căci în aceasta este cuprinsă %eea şi &roorocii. &roorocii. % &Batei ?*()+ 'ezultă că noi trebuie mai înt"i, să respectăm principiul* $ daţi şi vi se va da %.
0ormularea din acest verset este un a4utor chiar pentru cei care g"ndesc în mod firesc. @mul dominat de $u% ştie ce şi8ar dori şi astfel poate să facă un calcul, ce ar vrea să8i facă lui cineva şi exact aşa, cu a4utorul Domnului, să poată oferi el înt"i, cu năde4dea că i se va face lui după aceea. @ricum Dumnezeu va veghea să nu răm"nem nerăsplătiţi, fie în bine, fie în rău, aşa cum s8a înt"mplat în conflictul !aman 8 Bardoheu* 5n dimineaţa, c"nd împăratul Ahaşveroş se pregătea să răsplătască pe Bardoheu, fără să ştie ce va urma, $ Haman a intrat şi împăratul i-a zis" 0$e trebuie făcut pentru un om pe care vrea să-l cinstească împăratul4 Haman şi-a zis în sine" 0&e cine altul decât pe mine ar vrea vrea împăratul să-l cinstească4 cinstească4 % &stera <*<+ l s8a g"ndit tot ce şi8ar dori
el. Ki întruc"t el era împătimit de glorie, nu a cerut bani, pentru că8i avea, el însuşi a zis că vrea să facă o donaţie pentru vistieria împăratului, de zece mii de talanţi de argint, dacă i se îndeplineşte dorinţa. Dacă !aman ar fi aplicat principiul pe care noi îl studiem, ar fi fost fericit, căci a fost pus să execute ce a vrut să i se facă lui, dar evident că el nu practica acest principiu, de aceea atunci c"nd l8a aplicat împăratul pentru Bardoheu, ;8Haman s-a dus în rabă acasă, acasă, mâ5nit şi cu capul capul acoperit. % &vers. ()+
&. "n alte )o0enii a0ilia este %n ca)r% per0anent 6i neli0itat )e )ăr%ire . 2oţii sunt determinaţi să dea unul altuia şi copiilor, de iubirea naturală şi copiii, la r"ndul lor trebuie să )ea 6i li se 9a )a, în generaţia următoare, neuit"nd că parte li s8a dat de4a, prin îngri4irea de care au avut parte în primii ani de viaţă. ;8$e-i drept, nu copiii sunt datori să aonisească pentru părinţii lor, ci părinţii pentru copiii lor. % &) #orinteni ()*(+ De aceea, părinţilor,
$daţi %. După ce aţi dat mai înt"i viaţă, daţi tot ceea ce puteţi oferii în viaţă. @ricum, copiii ştiu să ceară, dar nu întotdeauna trebuie să li se dea exact ce cer, ci ceea ce trebuie. 3rivind la aceeaşi relaţie, pe celălalt sens, citez din ( /imotei * 8 $ Dacă o văduvă are copii sau nepoţi de la copii, aceştia să se deprindă să fie evlavioşi întâi faţă de cei din casa lor, lor, şi să răsplătească ostenelile părinţilor, părinţilor, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu.% #opii, daţi părinţilor voştri ce au nevoie, în mod deosebit la bătr"neţeE 7u fiţi ca acel bărbat care era
trist pentru că îi murise tata şi nu aflase dec"t după cinci zile. #ineva l8a întrebat* $/ata dumneavoastră a locuit departeF% $7u, în acelaşi cartier%. $Avea telefonF% $Da%. $Dumneavoastră aveaţiF% $Da%. $#"ţi ani avea tatălF% $;= de ani%. $Ki era prea mult, m ult, să8l sunaţi măcar la două zile şi să întrebaţi de ce ar avea nevoieF 5ntrebare la care nu se poate răspunde cu sinceritate, numai rcunosc"ndu8şi vina. 5n relaţiile dintre soţi, să înţeleagă şi soţii şi soţiile că fiecare poate să dea banii în casă, să spună o vorbă bună, să se dăruiască în întregime, după cum îndemna apostolul*. $ #ot astfel, nevestelor, fiţi supuse şi voi bărbaţilor voştri/ pentru ca, dacă unii nu ascultă $uvântul, să fie câştiaţi fără cuvânt, prin purtarea nevestelor lor, când vă vor vedea felul vostru de trai" curat şi în temer e.% @ărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rândul vostru, cu înţelepciune cu nevestele e.% &( 3etru -*(8)+ $ @ărbaţilor, voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moşteni împreună cu voi 5arul vieţii, ca să nu fie împiedicate ruăciunile voastre. % &( 3etru -*?+ Dăruieşte iubire, oferă slu4ire şi ţi se va da, poate peste ani,
c"nd vei avea mai mare nevoie de ele. 3oate la tinereţe, va trebui să te oferi pe tine însuţi unui soţ sau unei soţii care nu ştie să răsplătească. Dar dacă la bătr"neţe tu vei fi bolnav, între timp celălalt se va pocăi şi8ţi va da înapoi
tot ce ai făcut, îngri4ind de tine. Dacă vom respecta tot ce ne8a spus Domnul, nu o să fim în pagubă, căci ni se va da. Bodelul desăv"rşit de dăruire, care trebuie să devină şi modelul nostru pentru alţii, este Domnul sus, 0iul preaiubit al /atălui. l a spus cu referire la viaţa 2a* $ +imeni nu i-o ia cu sila, ci # dau .u de la 5ine)
4m putere s-# dau şi am putere s-# iau iarăşi, aceasta este porunca, pe care am primit-o de la #atăl eu. % &oan (=*(6+ B"ntuitorul şi8a dat viaţa şi s8a dat în schimb şi viaţa lui şi viaţa noastră a tuturor şi ne va avea pentru eternitate alături de l. 2acrificiul nostru, după modelul lui este prezentat în ( oan -*(<* $ +oi am cunoscut draostea %ui prin aceea că 2l 1i-a dat viaţa pentru noi/ şi noi deci trebuie să ne dăm viaţa pentru fraţi%. Dacă vezi nevoile fizice ale cuiva şi nu8l poţi a4uta în plan material, aur,, nmaterial, ca 3etru, care a zis* $ )rint şi aur am/ dar ce am îţi dau. % &0apte -*<+, dă un a4utor sufletesc, o vorbă bună, dă ce ai, căci la Dumnezeu nu se are în
vedere ce n8are cineva, ci ceea ce are. 2ă nu uităm şi cele cele scrise în 'omani (-, unde suntem învăţaţi să dăm dăm şi cinstea cuvenită autorităţilor, autorităţilor, sau orice altceva suntem datori să dăm, în raport cu toţi oamenii.
"48” II. CU( „1 „1 . 4 "48” A. Din partea celor ce a% pri0it Domnul ne8a motivat să8L iubim, $noi *l iubim pentru că 2l ne-a iubit întâi % &( oan *(;+. De regulă, ni se va da, mai întăi, ca revanşă, ceea ce noi am dat, ceea ce am făcut. De exemplu, credincioşii din erusalim au dat cu bucurie, c"nd se adunau a4utoare pentru văduve, pentru săraci, pentru fraţi. i au dat fără ca cineva să ţină evidenţa a tot ce au dat. Au urmat vremuri de sărăcie, o foamete profeţită care s8a adeverit, dar după mulţi ani, ei au fost a4utaţi de alţii din mare depărtare. $ &entru că, dacă este bunăvoinţă, darul este primit, avându-se în vedere ce are cineva, nu ce n-are. )ici nu este vorba ca alţii să fie uşuraţi, iar voi strâmtoraţi/ ci este vorba de o potrivire" potrivire" în împre'urarea împre'urarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor, lor, pentru ca şi prisosul lor să acopere, la rândul lui, nevoile voastre, aşa ca să fie o potrivire/ după cum este scris" 0$el ce strânsese mult, n-avea nimic de prisos şi cel ce strânsese puţin, nu ducea lipsă. % &) #orinteni 6*()8(+ Acum să nu creadă cineva, că
noi, prin expunerea acestui principiu, instituim un serviciu social permanent şi obligatoriu. 7u. :iblia spune că pe cine dă cu bucurie îl iubeşte Dumnezeu. Deci surplusul surplusul unuia trebuie să8şi găsească locul locul în lipsa celuilalt. De aceea, cei din uropa de sud8est, Bacedonia, Ahaia, au trimis a4utoare la erusalim. i nu au beneficiat cu ani în urmă de bunurile materiale ale celor de la erusalim, ci alţii, dar ei au beneficiat de valorile spirituale prin apostolii care le8au propovăduit vanghelia şi prin care Dumnezeu i8a îmbogăţit pentru veşnicie.
Este foarte i0portant să )ăr%i0 la ti0p, căci 6i D%0nee% )ă 5rana la 9re0e &3salmul (*(+ şi noi ne rugăm* Doamne, dă8ne astăzi p"inea necesară. 7u ar fi de dorit să ne8o dea m"ine sau săptăm"na viitoare. 5nţeleptul recomanda să nu fie am"nată o binefacere. #unoaşteţi situaţia lui ov. l era un om bogat, dar, datorită încercării permise de Dumnezeu, a sărăcit într8o singură zi &ov (+. Dar c"nd a avut, el a fost un mare dăruitor, după cum declara în apărarea lui* $$ăci scăpam pe săracul care cerea a'utor şi pe orfanul lipsit de spri'in.
@inecuvântarea @inecuvântarea nenorocitului nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei. ă îmbrăcam cu dreptatea şi-i slu'eam de îmbrăcăminte, îmbrăcăminte, nepri5ănirea nepri5ănirea îmi era manta şi turban. 9rbului îi eram oc5i şi şc5iopului picior. picior. $elor nenorociţi le eram tată şi cercetam pricina celui necunoscut. Dacă n-am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plâns oc5ii văduvei, dacă mi-am mâncat sinur pâinea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea, eu, care care din tinereţe tinereţe l-am crescut ca un tată, tată, eu, care de la naştere naştere am spri'init pe văduvă/ văduvă/ dacă am văzut pe cel nenorocit ducând lipsă de 5aine, pe cel lipsit neavând învelitoare, fără ca inima lui să mă fi binecuvântat, fără să fi fost încălzit de lâna mieilor mei/ dacă am ridicat mâna mâna împotriva orfanului, orfanului, pentru că mă simţeam spri'init de 'udecători/ atunci, să mi se dezlipească umărul de la înc5eietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărâme!% &ov -(*()8))+ ată cum, într8un mod binevoitor, ov, a fost gata să dăruiască tuturor, dar în
finalul cărţii &ov )+ aflăm că Dumnezeu i8a dat dublu şi i8a binecuv"ntat şi urmaşii. l a primit, căci şi el oferise din plin. Dacă cineva este în postura celui ce a primit şi apoi are posibilitatea să dea, pentru el principiul ar suna astfel* $dă cum ţi s8a dat, dar nu uita şi de ceea ce trebuie dat pe deasupra%. 2ă8l luăm de model şi pe 2olomon în aur, foarte multe mirodenii raport cu împărăteasa din 2eba* $ 2a a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, şi pietre scumpe. +-au mai venit niciodată în urmă atâtea mirodenii mirodenii câte a dat împărăteasa din (eba împăratului (olomon. 8. *mpăratul (olomon a dat împărătesei din (eba tot ce a dorit, tot ce a cerut şi i-a mai dat şi pe deasupra daruri vrednice de un împărat ca (olomon. )poi ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei, cu slu'itorii ei. % &( 'egi (=*(=8(-+ 7u mă îndoiesc de faptul că 2olomon s8a bucurat de cele ce i s8au adus, deşi
avea, căci era bogat, dar este frumos să dăruieşti şi celui ce are, din preţuire şi respect. Lucrarea aceasta formează relaţii plăcute între oameni şi înnobilează vieţi. 1neori 1neori dăm celorlalţi ce avem noi şi ei nu au, dar vom primi în schimb ce n8avem noi, dar au ei. @ricum, împărăteasa s8a simţit onorată c"nd s8a întors, în ţara ei nu numai cu răspunsurile pe care i le8a dat 2olomon, ci şi cu darurile primite. 7u doar copiii şi bătr"nii se bucură de cadouri, ci oricare dintre noi, chiar şi despre Dumnezeu este scris că se bucură, nu că nu are, că doar ale Lui sunt toate, dar c"nd vede că dăruim din iubire, 5şi vede caracterul reflectat în noi. 'ăsplata pentru tot ceea ce am dăruit este şi o necesitate, la bătr"neţe $ 9 văduvă, ca să fie înscrisă în rândul văduvelor, trebuie să n-aibă mai puţin de şaizeci de ani, să nu fi avut decât un sinur bărbat/ să fie cunoscută pentru faptele ei bune/ să fi crescut copii, să fi fost primitoare de oaspeţi, să fi spălat picioarele sfinţilor, sfinţilor, să fi a'utat pe cei nenorociţi, să fi dat a'utor la orice faptă bună. % &( /imotei *;8(=+ 3rimele văduve
care trebuie trebuie a4utate, sunt cele care au dat c"nd au putut, putut, apoi celelalte, celelalte, din milă. Dumnezeu Dumnezeu va purta de gri4ă celor ce au dat c"nd au fost în putere să o facă, atunci c"nd au avut ce da. Amintiţi8vă şi de acel sutaş, care prin eforturile sale materiale, financiare, a clădit sinagoga iudeilor. #u vremea i s8a îmbolnăvit un rob şi a cerut a4utor de la bătr"nii iudei. i s8au dus la Domnul sus şi au zis aşa* ;803ace să-i faci acest bine/ căci iubeşte neamul nostru şi el ne-a zidit sinaoa.4 % &Luca ?*+
&. Din partea l%i D%0nee%
/oate cazurile amintite, dovedesc acest principiu* ov a primit înapoi, sutaşul a fost răsplătit, împărăteasa din 2eba s8a întors cu mai multe daruri, femeile în v"rstă vor fi a4utate pentru eforturile lor din tinereţe. Dar chiar dacă unii oameni nu dau înapoi şi nu sunt sunt recunoscători, Dumnezeu, care a conceput principiul principiul îţi va din partea Lui. 3rintr8o repartiţie r"nduită r"nduită de l, pe păm"nt, poate să8ţi dea din partea partea altora sau poate poate să8ţi binecuv"nteze binecuv"nteze munca şi să te pună în posesia unei comori nebănuite de tine, care are de8a face cu dărnicia ta de odinioară. ată o rugăciune pe această temă a apostolului 3avel* $ Domnul să-şi verse îndurarea peste casa lui 9nisifor/ căci de multe ori m-a mânâiat şi nu i-a fost ruşine de lanţul meu. +u numai atât, dar, când a fost la :oma, m-a căutat cu multă ri'ă şi m-a ăsit. Dea Domnul să capete îndurare îndurare de la Domnul 0în ziua aceea4. #u ştii foarte bine cât a'utor mi-a dat el în 2fes. % &) /imotei (*(<8(6+ @ricine poate observa m"na lui Dumnezeu la lucru* $ (ă ştiţi" cine seamănă puţin, puţin va secera/ iar cine seamănă mult, mult va secera. 3iecare să dea după cât a 5otărât în inima lui" nu cu părere de rău, sau de silă, căci 0pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu4. 1i Dumnezeu poate să vă umple cu orice 5ar, 5ar, pentru ca, având totdeauna în toate lucrurile din destul, să prisosiţi în orice faptă bună, după cum este scris" 0) împrăştiat, împrăştiat, a dat săracilor, săracilor, nepri5ănirea nepri5ănirea lui rămâne în veac4. 0$el ce dă sămânţă semănătorului semănătorului şi pâine pentru 5rană4, vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămânţa de semănat şi va face să crească roadele roadele nepri5ănirii voastre. voastre. *n c5ipul acesta veţi fi îmboăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu. % &) #orinteni ;*<8((+ Dumnezeu se
anga4ează să ne răsplătească. /e îndoieşti de aceastaF l este primul care respectă acest principiu şi ne va da dacă am dat.
Dar pentr% că D%0nee% este 9e6nic 6i scop%rile /%i s%nt eterne, El n% ne )ă n%0ai aici, ci pentr% tot ce2a0 )at, ne 9o0 *nt#lni )%pă *n9iere, c% o răsplată calc%lată c% e'actitate, pe care o 9o0 pri0i c% $ratit%)ine. Drept dovadă citez din cuvintele B"ntuitorului, nu din năzuinţele noastre* $ $ine primeşte un proroc, proroc, în numele unui proroc, proroc, va primi răsplata unui proroc/ şi cine primeşte pe un om nepri5ănit, în numele unui om nepri5ănit, va primi răsplata unui om nepri5ănit. 1i oricine va da de băut numai un pa5ar de apă rece unuia din aceşti micuţi, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde pierde răsplata. % &Batei (=*(8)+9 de mâncat/ i-a fost sete şi 5i-aţi dat de de băut/ am fost străin, şi 5-aţi $$ăci am fost flămând şi 5i-aţi dat de
primit , am fost ol şi 5-aţi %mbrăcat / am fost bolnav şi aţi venit să ă vedeţi/ am fost în temniţă şi aţi venit pe la mine% &Batei )*-8-<+. Aţi reţinut de c"te ori se repetă expresia $ )at%, în diverse forme de manifestare a eiF
/oate sunt consemnate şi le va spune acestora* ;8eniţi binecuvântaţii #atălui eu de moşteniţi împărăţia care v-a fost preătită de la întemeierea lumii. % &Batei )*-+. )*-+. Băsura Băsura cu care ni se va răsplăti răsplăti aici, este mai mare
dec"t orice dob"ndă bancară, iar dincolo, este măsura m"inii lui Dumnezeu. 7oi dăm cu m"na noastră, Dumnezeu dă cu m"na Lui, noi dăm în viaţa aceasta, Dumnezeu ne dă toată veşnicia. 2iguranţa răsplăţii are însă şi o condiţie, ca să nu creadă cineva că facem pe filantropii, dăruim tot ce avem şi drept recompensă Dumnezeu ne asigură raiul. Domnul sus a spus t"nărului bogat* dacă dai vei avea o comoară în cer, dar cu condiţia că vei veni să mă urmezi. l a spus tuturor celor pe care i8a îndemnat să dea, că răsplătirile eterne sunt pentru cei neprihăţiţi, calificativ menţionat şi în textul amintit anterior Batei )* $ 1i va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ţi răsplătească/ dar ţi se va răsplăti la învierea celor nepri5ăniţi. % &Luca (*(+
"NC7EIERE 3entru a înţelege cuv"ntul $ daţi %, Do Domnu mnull $le-a spus şi pilda următoare" 09are poate un orb să călăuzească pe un alt orb +u vor cădea amândoi în roapă 7cenicul nu este mai presus de învăţătorul lui/ dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul lui. % &Luca <*-;8=+ A da este un mod luminat de călăuzire, un
mod superior de a te raporta la oamenii de l"ngă tine. Dacă este cineva într8o groapă şi tu nu8i vezi nevoia, o să cazi şi tu în groapă l"ngă el. Dacă nu o să8i dai, azi nu are el, dar m"ine poate nu o să ai nici tu şi nu va avea nici el de unde sau de ce să8ţi dea şi o să vă scufundaţi am"ndoi în sărăcie şi în necaz. Dar dacă tu $vezi%, că ţi8a deschis Dumnezeu mintea să pricepi acest nou model de a trăi 8 $daţi% 8 îl a4uţi şi ai şanse să fi a4utat în viitor, viitor, drept răspuns la acţiunea ta.
da”, este %n efect )iri?at )e )reptatea 6i i%8irea l%i D%0nee%, a6a)ar: „ ă Răsplata: „vi „vi se va da”, „ ă nu #b#sim %n facerea binelui; căci la vremea p#trivită, v#m secera, dacă nu v#m cădea de #b#seală) 4şa dar, cât avem prile!, să facem bine la t#ţi şi mai ales fraţil#r %n credinţă) ” &>alateni <*;8(=+ iubiţilor, totuşi de la voi aşteptăm lucruri mai bune şi care 1n ultim sfat* $ ăcar că vorbim astfel, prea iubiţilor, însoţesc mântuirea. $ăci Dumnezeu nu este nedrept ca să uite osteneala voastră şi draostea, pe care aţi arătato pentru +umele %ui, voi, care aţi a'utorat şi a'utoraţi pe sfinţi. % &vrei <*;8(=+ 2ă binecuv"ntăm binecuv"ntăm pe Domnul Domnul
care ne8a învăţat acest adevăr. 1nii pot să spună* $5ţi mulţumesc Doamne, căci dacă nu învăţam acest principiu la timp, aş fi trecut prin mari nevoi. Dacă nu aş fi m"ng"iat eu pe alţii, acum aş fi rămas singur%. /oate acestea acestea sunt cerinţe pe care Dumnezeu ni le cere să le împlinim în avanta4ul nostru. #ine dă e c"ştigat, căci $ 2 mai ferice a da, decât a primi % &0apte )=*--+. Doamne, dă8ne puterea să dăm şi puterea să aşteptăm liniştiţi p"nă ni se va da.
Astfel o să ne bucurăm de ceea ce ni se va da, aici şi în veşnicie. Amin.
;egheaţi'” &Barcu (-*)?+
INTRODUCERE 1. $e5eaţi! este o funcţie de ocrotire, supraveghere &) 'egi (6*69 Barcu (-*-+ . @mul este dator să fie un veghetor, alături de Dumnezeu &Barcu (-*-?9 3salmul ()?*(+ I. 4E7EA! A3UPRA TA &clesiastul (=*+ A. Păe6te ce ţi s2a *ncre)inţat &) /imotei (*()8(9 Apocalipsa -*((+ 1. vreii trebuiau să vegheze să răm"nă statornici în legăm"ntul cu Domnul &Deuteronom *;, (8(6, )-9 osua )-*((+
. Datoria fundamentală a creştinului este păzirea #uv"ntului respectarea poruncilor, păstrarea neafectată a imaginii lui Dumnezeu şi a scopului 2ău &( 2amuel (*))9 oan (*(9 ( oan )*-89 *)8-9 xodul )9 Batei )6*)=9 Luca ((*)69 3salmul ((;*?, (=(+
+. Gegherea ne menţine apţi pentru înt"mpinarea Domnului păzindu8ne de rutinare în cele permanente şi de înşelare în cele schimbătoare &Luca )(*-8-<9 Batei )*)9 )*(-9 ( /esaloniceni /esaloniceni *8<+
&. (eto)e )e 9e$5ere, reco0an)ate )e *nţelepci%ne &3roverbe )*((9 6*-9 (;*(<+ 1. @ vorbire controlată, calculată, bazată pe g"nduri curate &3roverbe (-*-9 )(*)-9 3salmul -;*(9 0ilipeni *?+ . 'espectarea unui orar evlavios, în special la rugăciune &0ilipeni *<9 feseni <*(69 #oloseni *)9 ( 3etru *?9 eremia 6*?9 Batei )<*(9 ) #orinteni <*9 ) /imotei *?9 ( #ronici (=*(-+
II. 4E7EA! 4E 7EA! A3UPRA CA3EI CA3 EI DO(NU/UI A. (arele 9e$5etor este Do0n%l Casei 1. l veghează peste tot păm"ntul &clesiastul *69 eremia (*((8()9 (*((8()9 -(*)69 *)?9 3salmul ;(*((8()+ . l ne asigură protecţie totală &7umeri <*)9 Deuteronom -)*(=9 3salmul ()(9 ) /esaloniceni -*-9 uda (*)8 )9 ( 3etru (*+
&. 4e$5erea celor )in Casa Do0n%l%i 1. 1n levit era mai important ca o santinelă, el avea gri4ă de accesul în #asa 2f"ntă şi de toate lucrurile aferente slu4irii şi întreţinerii /emplului /emplului &7umeri (*-9 ( #ronici ;*(;8)=9 ( 2amuel ?*(9 zra -*;9 *+
. 1n credincios trebuie să vegheze pentru păstrarea sacralităţii adunării, prote4"nd8o de pătrunderea influenţelor negative, de cei răi şi de $#el 'ău% &Luca ()*(9 0apte )=*-(9 0ilipeni -*)9 ( 3etru *), 69 ) /imotei *(+
+. Gegherea Gegherea trebuie să fie o permanenţă şi în interiorul comunităţii şi al familiei pentru păstrarea adevărului Ji a unei atmosfere binecuv"ntate &vrei (=*)9 ()*(8(<9 ) #ronici (;*?9 3roverbe -(*)?+
"NC7EIERE 1. 3ăzirea Legii Domnului ne păzeşte pe noi paza grădinii l8ar fi păzit pe Adam &3roverbe <*)=8))9 (<*(?9
)=*)6+ ). Biţpa $ Domnul să ve5eze8% &>eneza -(*;+9 ca un prieten şi niciodată ca un duşman &ov );*)89 (;*((8()9 )*-9 3salmul -*?9 =*)-+
INTRODUCERE #are este aria de cuprindere teoretică şi practică a cuvintele B"ntuitorului nostru, c"nd a zis* $ $e vă zic vouă, zic tuturor" e5eaţi! % &Barcu (-*-?+. #"nd ne g"ndim la $a veghea% ne trece prin minte serviciul unei
santinele, al unui portar sau al unui om care supraveghează desfăşurarea unei lucrări. 2pectrul vegherii este foarte larg, căci în orice domeniu, at"t pentru a se obţine ceva, c"t şi pentru a fi păstrat, e nevoie de veghere. Dumnezeu cu îngerii 2ăi sunt prezentaţi ca nişte veghetori, căci contextul acestui univers cere veghere, dar Ji omul este dator să vegheze. 3e noi ne interesează partea umană, dar vom preciza şi a4utorul pe care ni8l Domnul o casă, oferă Dumnezeu în veghere, pentru că altfel toată truda noastră ar fi zadarnică. $ Dacă nu zideşte Domnul deeaba lucrează cei ce o zidesc/ dacă nu păzeşte Domnul o cetate, deeaba ve5ează cel ce o păzeşte. %
&3salmul ()?*(+
I. 4E7EA! A3UPRA TA 5nţeleptul 2olomon nota că funcţie de atitudinea noastră în anumite situaIii putem avea biruinţă sau eşec, oricare ar fi condiţiile* condiţiile* $$ând izbucneşte împotriva ta mânia celui ce stăpâneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sânele rece te păzeşte de mari păcate. % &clesiastul (=*+ Dacă nu eşti atent, poţi greşi uşor, dar dacă eşti veghetor,
rezişti şi în cele mai dificile stări.
A. Păe6te ce ţi s2a *ncre)inţat @ santinelă are anumite obiective în pază, iar noi, în plan spiritual, avem gri4a sufletului nostru. 3avel îi scria lui /imotei, ca un tată unui copil în credinţă, să vegheze în plan spiritual, făc"nd referire şi la paza pe care o oferă Dumnezeu* $ 1i din pricina aceasta sufăr aceste lucruri/ dar nu mi-e ruşine, căci ştiu în cine am crezut. 1i sunt încredinţat încredinţat că 2l are putere să păzească ce I-am încredinţat încredinţat până în ziua aceea. Dreptarul Dreptarul învăţăturilor învăţăturilor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, ţine-l cu credinţa şi draostea care este în Hristos Isus. %ucrul acela bun care ţi s-a încredinţat, păzeşte-l prin Du5ul (fânt, care locuieşte în noi. % &) /imotei (*()8(+ #eva
asemănător spunea Domnul celor din 0iladelfia* ;8&ăstrează ce ai, ca nimeni să nu-ţi ia cununa % &Apocalipsa -*((+. #u alte cuvinte, fii atent, ca nimeni să nu te deposedeze de valorile tale. 3rivind în 2cripturi ne amintim de evreii eliberaIi din gipt, cum ahve s8a anga4at să devină Dumnezeul lor. Astfel, le8a oferit un statut special printre naţiunile păm"ntului. i au intrat, datorită harului lui Dumnezeu, într8un legăm"nt, dar trebuiau să8l păzească, să răm"nă statornici în cerinţele lui. Iată sesiările Do0n%l%i prin
(oise pentr% fiecare e9re%: „ 9umai, „ 9umai, ia seama asupra ta şi veghea+ă cu luare aminte asupra sufletului tău,
%n t#ate +ilele vieţii tale , ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care ţi le-au văzut oc5ii şi să-ţi iasă din inimă/ fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi. % &Deuteronom *;+ $ 3iindcă n-aţi văzut nici un c5ip în ziua când va vorbit vorbit Domnul din mi'locul mi'locul focului, focului, la Horeb, Horeb, vegheaţi cu luare aminte asupra sufletel#r v#astre , ca nu cumva să vă stricaţi şi să vă faceţi un c5ip cioplit, sau o înfăţişare a vreunui idol, sau c5ipul vreunui om sau c5ipul vreunei femei, sau c5ipul vreunui dobitoc de pe pământ, sau c5ipul vreunei păsări care zboară în ceruri, sau c5ipul vreunui dobitoc care care se târăşte pe pământ, sau c5ipul vreunui peşte care trăieşte în apele dedesubtul pământului.% &Deuteronom *(8(6+ $ egheaţi asupra v#astră, ca să nu daţi uitării legământul pe care l-a
%ncheiat cu v#i "#mnul, "umne+eul v#stru şi să nu faceţi vreun c5ip cioplit, nici vreo înfăţişare oarecare, pe care ţi-a oprit Domnul, Dumnezeul tău, s-o faci. % &Deuteronom *)-+ 5nsă dacă ne uităm la istoria lor, vedem că
n8au vegheat Ji au uitat minunile şi slava ascunsă în nor şi foc, au uitat şi legăm"ntul, deşi era scris cu degetul lui Dumnezeu. osua, care a urmat după Boise, le8a amintit acelaşi sfat, la finalul vieţii sale. $ egheaţi dar cu luare
aminte asupra sufletel#r v#astre, ca să iubiţi pe "#mnul, "umne+eul v#stru) % &osua )-*((+ Analiz"nd avertizările de aici, putem formula cerinţa divină ce se impune în viaţa oricui om cu care Dumnezeu a încheiat un legăm"nt. 7oi trebuie să fim atenţi în plan spiritual, ca să nu pierdem imaginea lui Dumnezeu din mintea noastră, ca nu cumva păcatul să ne ruineze viaIa. Gegherea ne menţine într8o stare bună, care ne asigură m"ntuirea. #ineva relata despre tatăl lui, care de cur"nd a trecut la Domnul. Atunci c"nd cei peste zece copii, copii, în special special unele dintre dintre fiice pl"ngeau pl"ngeau l"ngă patul lui, el i8a zis* ,,De ce pl"ngeIiF pl"ngeIiF Dacă veţi păstra păstra credinţa aşa cum v8am învăţat, ne vom înt"lni cu toţii în împărăţia lui Dumnezeu. #el ce veghează asupra căii lui va beneficia beneficia de harul Domnului Domnului Ji va a4unge cu bine la sf"rJit%. sf"rJit%. Datoria f%n)a0entală a cre6tin%l%i este
păirea C%9#nt%l%i, a)ică respectarea 9oii Do0n%l%i. C%9#nt%l este o e'pri0are a caracter%l%i l%i D%0nee%, o e9i)enţiere a 9oii 3ale 6i a scop%l%i 3ă% . Domnul sus a avertizat pe ucenicii 2ăi Ji le8a oferit un exemplu concret de veghere. $ %uaţi seama, ve5eaţi şi ruaţi-vă/ căci nu ştiţi când va veni vremea aceea. (e va întâmpla ca şi cu un om plecat într-altă ţară, care îşi lasă casa, dă robilor săi putere, arată fiecăruia care este datoria lui şi porunceşte portarului să ve5eze. % &Barcu (-*--8-+ Deci noi trebuie să ne achităm de toate
sarcinile pe care Domnul ni le8a trasat, nu doar să avem gri4a ca Domnul să ne prindă pe fază, căci vom rata revenirea Lui, de aceea gri4a noastră principală trebuie să fie păzirea poruncilor sfinte. AJa s8a înt"mplat cu 2aul, care, deJi a a4uns împărat cu acceptul lui Dumnezeu, a fost schimbat la puţin timp, după aceea, pentru că nu )scultarea face mai păzea cuv"ntul Lui. Aceasta a fost m"hnirea Domnului şi întristarea lui 2amuel, care a zis* $ )scultarea mult decât 'ertfele şi păzirea cuvântului (ău face mai mult decât răsimea berbecilor. % &( 2amuel (*))+
#uvintele B"ntuitorului din oan (*( ne oferă încă un amănunt* $ "acă 5ă iubiţi, veţi pă+i p#runcile
5el)” 5el)” Orice alt 0oti9 n% are 9aloare c#t are i%8irea *n a ne )eter0ina să 9e$5e0 i să păi0 C%9#nt%l . Acelaşi aspect îl reia oan şi8l explică* $ 1i prin aceasta ştim că *l cunoaştem, dacă păzim poruncile %ui. $ine zice" 0*l cunosc4 şi nu păzeşte poruncile %ui, este un mincinos şi adevărul nu este în el. Dar cine păzeşte $uvântul %ui, în el draostea lui Dumnezeu a a'uns desăvârşită/ prin aceasta ştim că suntem în 2l. % &( oan )*-8
+ 7imeni nu se poate lăuda că 5l cunoaJte pe Dumnezeu, dacă nu respectă voia 2a, exprimată prin #uv"ntul 2ău* $$unoaştem că iubim pe copiii lui Dumnezeu prin aceea că iubim pe Dumnezeu şi păzim poruncile %ui.
$ăci draostea de Dumnezeu stă în păzirea poruncilor %ui. 1i poruncile %ui nu sunt rele. &( oan *)8-+
Amintiţi8vă de imaginea Bariei, Bariei, sora lui Boise, Boise, c"nd stătea stătea pe malul 7ilului. 7ilului. 3entru că în sicriaşul de papură era fratele fratele ei, ea a fost foarte foarte atentă să nu i se înt"mple înt"mple ceva, pentru pentru că8l iubea. a a fost gata să vorbească vorbească pentru copilaJ cu fata lui faraon Ji să fugă la mama ei pentru salvarea lui &xodul )+. Dar dacă ar fi fost o altă fată anga4ată de mama lui Boise, să vadă de copilaşul acela, n8ar fi avut aceeaJi pasiune, căci nu era iubirea pe ucenici... =i rol. 7umai iubirea ne ţine în poziţie de $drepţi%. $drepţi%. Domnul sus spunea spunea ucenicilo ucenicilorr 2ăi* ;... faceţi ucenici...
%nvăţaţi-i să pă+ească t#t ce v-am p#runcit)” p#runcit) ” &Batei )6*(;8)=+ ată, aJadar, datoria noastră sacrăE u cred că noi ne8am silit să păzim #uv"ntul Domnului, dar pentru a vă încura4a şi mai mult, vă prezint, din 3salmul ((;, un spun, este să păzesc cuvintele anga4ament al unui om care a înIeles înIeles Ji a iubit iubit #uv"ntul* $ &artea mea, Doamne, o spun, #ale Bv. EC. *mi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc $uvântul #ău. % &v. (=(+
#"t priveşte aşteptarea venirii Domnului, trebuie să 9e$5e0 pentr% că an%0ite e9eni0ente se repetă
*n 9iaţa noastră i e'istă o ten)inţă )e r%tinare, iar altele, potri9it profeţiei apocaliptice, se 9or s%cce)a c% repeici%ne 6i 9or a9ea for0e )in ce *n ce 0ai asc%nse 6i 0ai s%8tile, ceea ce pres%p%ne )%8lă pro9ocare . La cele obişnuite să nu le scădem din valoare, iar la cele care se schimbă, să nu ne înşelăm, neînIeleg"ndu8le. îmbuibare de mâncare şi Domnul a spus* $ %uaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se înreuneze inimile cu îmbuibare băutură, şi cu înri'orările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră. $ăci ziua aceea va veni ca un laţ peste toţi cei ce locuiesc pe toată faţa pământului. e5eaţi dar în tot timpul, şi ruaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, care se vor întâmpla, şi să stai în picioare înaintea 3iului omului.% &Luca )(*-8-<+ 5n fiecare zi* la serviciu, la şcoală sau acasă, trebuie să avem în vedere, pe l"ngă cele
materiale, o pregătire de apropiere continuă de Domnul, căci altfel ne ia iureşul repetitiv şi competitiv al vieIii Ji al societăIii. Lumea aceasta este din ce în ce mai obositoare Ji vegherea este din ce în ce mai grea. 3avel a scris celor din vremea lui, despre venirea Domnului, sesiz"ndu8i* $ oi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei. +oi nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului. întunericului. De aceea să nu dormim ca ceilalţi, ci să ve5em şi să fim tre'i. tre'i. % &(
/esaloniceni *8<+ 7iciun eveniment din lumea politică, economică sau religioasă să nu ne abată de la vegherea noastră, de la starea de aşteptare a Domnul nostru. Ki, dacă vom veghea, va fi ferice de noi.
&. (eto)e )e 9e$5ere reco0an)ate )e *nţelepci%ne 5n 3roverbe )*((8() este scris despre oferta )e asistenţă a *nţelepci%nii* $c5ibzuinţa va ve5ea asupra ta, priceperea te va păzi, ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvântări stricate. % Un o0 *nţelept
este ca 6i %n%l care ar fi )otat c% )iferite siste0e )e alar0ă i ra)are@ el *6i )ă i0e)iat sea0a, recepteaă i interpreteaă. $$ine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul/ cine nu ve5ează asupra căii sale, va muri. % &3roverbe (;*(<+ 3e ideea acestui verset, g"ndiţi8vă la imaginea unui şofer Ji a unei maşini care are o carte tehnică de exploatare. 5ngri4indu8ţi maşina să fie într8o stare bună de funcţionare, să nu aibă probleme la direcţie, la sistemul electronic electronic şi electric, la fr"nă, de fapt, în primul r"nd, nu8Ji păzeşte păzeşte maşina să nu Ji8o lovească, lovească, ci se păzeşte pe sine însuJi. Dacă este atent la drum Ji ţine cont de indicatoare Ji de ceilalţi participanţi la trafic, se şi
păzeşte pe el.
O pri0ă 0eto)ă )e 9e$5ere pres%p%ne o 9or8ire controlată, calc%lată, 8aată pe $#n)%ri c%rate. 7u poţi vorbi controlat, dacă în mintea ta nu ai ordine. 1n om confuz Ji schimbător, sau deznădă4duit, va vorbi cu uşurătate şi frică. Cel cre)incios tre8%ie să 9e$5ee as%pra 9or8irii l%i . $ $ine-şi păzeşte ura, îşi păzeşte sufletul/ cine-şi desc5ide buzele mari aleară aleară spre pieirea lu. % &3roverbe &3roverbe (-*-+ (-*-+ Aşa Aşa cum fiecare fiecare casă are o
poartă mică pe care se intră în ea şi o poartă mare care se deschide să intre maşina, tot la fel, să nu deschidem gura larg dec"t în situaţii speciale, în rest să fim cu gura mică, cu vorbe puţine şi înţelepte pentru a ne păzi de orice rău. Astfel, nu intra în afaceri care nu sunt bune, nu te complica în prietenii care sunt vinovate, nu te lansa în discuţii care pot să8ţi atragă ruşine sau alte stări negative. $ $ine îşi păzeşte ura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. % &3roverbe )(*)-+ 2ă nu lăsăm în mintea noastră să staţioneze orice fel de g"nduri Ji să facă 0oi ve5ea asupra căilor mele, ca piaţă din ea, ci să ne prote4ăm. 2ă luăm un anga4ament ca David* $ ?iceam" 0oi să nu păcătuiesc cu limba/ îmi voi pune frâu urii, cât va sta cel rău înaintea mea.4 &3salmul -;*(+ 1neori
diavolul stă la poartă şi ne invită la dialog* $eşi să vorbim puţin%, provoc"ndu8ne* $#e zici de aceasta, ce zici de cealaltăF% 'efuzaIi insistenIa lui şi astfel se va împlini ce scrie în 0ilipeni *? 8 $ 1i pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi ândurile în Hristos Isus. %
O a )o%a 0eto)ă )e 9e$5ere cere respectarea %n%i orar e9la9ios, ca o santinelă . B8am uitat la cocostârcul îşi cunoaşte vremea păsări cum ştiu să vină şi să plece la vremea lor, după cum este scris* $ $5iar şi cocostârcul pe ceruri/ turtureaua, rândunica şi cocorul îşi păzesc vremea venirii lor/ dar poporul eu nu cunoaşte %eea Domnului!% &eremia 6*?+ #"t de punctuali suntem, în primul r"nd, la rugăciune, căci Domnul a spus ucenicilor*
$e5eaţi şi ruaţi-vă să nu cădeţi în ispită8 % &Batei )<*(+. Doar greşeala nevegherii e suficientă şi se pot înt"mpla păcate şi stări vinovate. Dacă nu te rogi dimineaţa, c"nd pleci într8o călătorie, sau în faţa unei lucrări, poIi lua o decizie greşită. Gegherea Gegherea în rugăciune, înseamnă a te lansa într8o lucrare, după ce ai discutat înt"i cu Dumnezeu. $(tăruiţi în ruăciune, ve5eaţi în ea cu mulţumiri. % &#oloseni *)+ 2ă ne imaginăm un serviciu de corespondenţă. @are suntem gata să răspundem cu mulţumiri la toate cererile care le8am adresat şi ne8au fost rezolvateF 5n egală măsură trebuie să veghem în cereri c"t Ji în mulţumiri şi toate cu conştienţa trecerii timpului, care poate să ne fie favorabilă, în condiţia vegherii. $ (fârşitul tuturor lucrurilor este aproape. 3iţi înţelepţi dar şi ve5eaţi în vederea ruăciunii. % &( 3etru *?+ @rice lucru este frumos şi util dacă se face la vreme. Kcoala
trebuie făcută la vremea ei, că mai t"rziu nu te a4ută mintea, lucrul c"mpului trebuie făcut la timpul potrivit, căci trece sezonul. #ăsătoria şi naşterea de copii au vremea lor. 5nseamnă că toată viaţa noastră trebuie să fie o continuă încadrare într8un orar prielnic. Apostolul Apostolul 3avel spunea că el mereu a fost în vegheri. /rebuie să veghem permanent, de dimineaţa, c"nd sună ceasul, ca să nu scapăm autobuzul Ji să a4ungem la timp la serviciu sau la şcoală şi p"nă seara, la activităţile private. Dacă vrei să fii atent cu trupul tău, vei fi atent la un orar al mesei şi al odihnei, în funcţie de îndatoririle specifice şi promisiunile pe care le8ai făcut. #u mult mai multă veghere trebuie să se deruleze viaţa noastră în plan spiritual. erice )e cel ce are %n orar per0anent pentr% l%cr%rile sfinte , căci fără orar unele activităţi se tot am"nă p"nă se face seară şi apoi răm"n nefăcute.
4e$5erile pres%p%n 0o0ente speciale )e 9erificare c#n) stă0 *naintea Do0n%l%i 6i ne cercetă0 c%
ce a0 $re6it *n i%a care a trec%t. 2ă avem această atitudine cel puţin la final de zi şi vom vedea că Dumnezeu prin harul 2ău, prin Duhul 2f"nt, ne va aduce aminte posibilele abateri. 3oate am uitat să îngri4im de un sărac, sau nu am fost consecvenIi cu citirea 2cripturii. 5n acest timp, Dumnezeu ne poate preveni şi asupra unor evenimente pe care noi în mod normal nu le anticipăm că se vor înt"mpla în momentele următoare. 2taţi de veghe şi veţi vedea cum Dumnezeu vă va conştientiza ce se înt"mplă Ji ce trebuie făcut. După ce o viaţă întreagă alerarea, am păzit credinţa. credinţa. % &) /imotei a vegheat, 3avel spune* $ -am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alerarea,
*?+ Dar dacă te cercetezi numai la final, s8ar putea să8Ii pierzi credinţa, familia şi averea.
II. 4E7EREA A3UPRA CA3EI DO(NU/UI A. (arele 9e$5etor este Do0n%l Casei Dacă ar lăsa Dumnezeu gri4a #asei 2ale numai pe unii ca noi, oare ce s8ar înt"mplaF D%0nee% este cel
)int#i care 9e$5eaă peste noi, care s%nte0 Casa /%i. Toto)ată, Toto)ată, El 9e$5eaă peste tot pă0#nt%l. 7u se face nimic în universul acesta fără controlul şi acceptul 2ău. #hiar dacă sunt lucruri care aparent se desfăşoară fără o intervenţie a lui Dumnezeu, fără ca l să fie de acord cu ele, totuşi l, deşi îi lasă pe oameni, aceasta nu înseamnă că nu supraveghează, că nu8i vede. $$ând vezi în ţară pe cel sărac năpăstuit şi 'efuit în numele dreptului dreptului şi dreptăţii, să nu te miri de lucrul acesta! $ăci peste cel mare ve5ează altul mai mare şi peste ei toţi $el &rea *nalt. % &clesiastul *6+ 5ntr8o zi, l îi va chema pe toţi la 4udecată, d"nd fiecăruia plata cuvenită.
Dumnezeu se numeşte pe 2ine veghetor, c"nd 28a prezentat lui eremia, printr8o vedenie şi l8a întrebat. $ $e vezi Ieremio Ieremio 2u am răspuns" 0ăd un ve5etor!4. 1i Domnul mi-a zis" 0@ine ai văzut/ căci 2u ve5ez asupra $uvântului eu, ca să-l împlinesc.4 &eremia (*((8()+ Deci, Dumnezeu este atent la ce a spus şi toată gri4a Lui
este să8Ki împlinească #uv"ntul dat, al cărui mesa4 este şi datoria noastră să8l respectăm în veghere.
3cript%rile a0intesc frec9ent )espre paa pe care D%0nee% o oferă copiilor 3ăi, *n plan spirit%al 6i *n plan fiic * $ Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească! % &7umeri <*)+9 $ 2l &Dumnezeu+ &Dumnezeu+ l-a ăsit &pe &pe sinurătate plină de urlete înfricoşate/ %-a încon'urat, l-a înri'it >i l-a păzit ca srael+ într-un ţinut pustiu, într-o sinurătate lumina oc5iului %ui. % &Deuteronom -)*(=+9 $ *mi ridic oc5ii spre munţi8 De unde-mi va veni a'utorul )'utorul vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul. Da, 2l nu va înădui să ţi se clatine piciorul/ $el ce te păzeşte, nu va dormita. Iată I ată că nu dormitează, nici nu doarme $el ce păzeşte pe Israel. Domnul este &ăzitorul tău, Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă. De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. Domnul te va păzi de orice rău, îţi va păzi sufletul. Domnul te va păzi la plecare plecare şi la venire, de acum şi până în veac.% &3salmul ()(*(86+ #um ne păzeşte DumnezeuF #onform 3salmului ;(, psalmul păzirii dumnezeieşti,
înţelegem că puterea 2a şi îngerii oferă o ocrotire de 4ur împre4ur în orice moment, iar Domnul sus !ristos, arăta cu amănunte, ca firul de păr sau senzaţia de sete, că suntem sub gri4a divină mai mult ca un copilaş în bratele mamei. Dintre multe alte expresii minunate care reflectă paza lui Dumnezeu, am ales, în încheiere, pe cea din
uda )8), cu care îşi încheie epistola fratele Domnului* $ Iar a )celuia, care poate să vă păzească de orice cădere şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără pri5ană şi plini de bucurie înaintea slavei (ale, sinurului Dumnezeu, ântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii şi acum şi în veci. )min. % ste o plăcere să stai de pază cu un Dumnezeu care şi l veghează. l are
toată gri4a noastră, dar ne cere să nu plecăm de sub protecIia Lui. De fapt, a ne păzi înseamnă să răm"nem sub protecţia lui Dumnezeu. Dacă un miel ar pleca din turmă, degeaba i8ar spune păstorul să se păzească de lup. /oată gri4a mielului este să răm"nă în turmă Ji să8Ji urmeze păstorul.
&. 4e$5erea celor )in Casa Do0n%l%i 5n ce priveJte gri4a pe care trebuie să o avem în #asa Domnului, să observăm mai înt"i o datorie a leviţilor, conform ( #ronici ;*(;8)=* $ 1alum, fiul lui $ore, fiul lui 2biasaf, fiul lui $ore şi fraţii săi din casa tatălui său, coreiţii, împlineau slu'ba de păzitori ai praurilor cortului/ părinţii lor păziseră intrarea în tabăra Domnului şi 3ineas, fiul lui 2leazar, 2leazar, fusese odinioară căpetenia lor şi Domnul era cu el. % 3entru a îndeplini
slu4ba lui, într8un moment critic, 0ineas a luat o armă în m"nă, căci el era păzitor pus de Domnul în #asa 2a &7umeri )+. #u ocazia construirii celui de8al doilea /emplu, leviţii revin la slu4bele vegherii sfinte. $ 1i Iosua, cu fiii şi fraţii săi, $admiel, cu fiii săi, fiii lui Iuda, fiii lui Henadad, cu fiii şi fraţii lor %eviţii, s-au preătit toţi, ca un om, să ve5eze asupra celor ce lucrau la casa lui Dumnezeu % &zra -*;+. $ Dar oc5iul lui Dumnezeu ve5ea asupra bătrânilor iudeilor. 1i au lăsat să meară înainte lucrările până la trimiterea unei înştiinţări către Dariu şi până la primirea unei scrisori de la el în această privinţă. % &zra *+ i păzeau să nu fie atacaţi
şi să se întrerupă lucrările, dar peste toate evenimentele veghea Dumnezeu.
Un cre)incios tre8%ie să 9e$5ee să n% intre ră%l )in afară *n Casa Do0n%l%i 6i *nă%ntr% să fie toate *n or)ine . 5n ce priveşte vegherea cu privire la pericolele de afarăă, biserica trebuie prote4ată de influenţele păcatului. 3avel a avut o mare gri4ă pentru credincioşii din 0ilipi Ji le8a scris o întreită avertizare* $ &ăziţi-vă de câinii aceea/ păziţi-vă de lucrătorii aceea răi/ păziţi-vă de scri'elaţii aceea! % &0ilipeni -*)+ . 3ăzirea cea mai
simplă este să nu avem de8a face cu cei răi, pentru că noi nu avem de luptat împotriva cărnii şi a s"ngelui. 7u este treaba noastră să dăm pe cineva pe m"na autorităţilor, nici să recurgem la alte metode specifice socieţăţii laice, doar să nu8i lăsăm să intervină în viaţa bisericii. La nevoie, putem recurge la nominalizări, cum a procedat 3avel scriind lui /imotei despre Alexandru #ăldăraru. $ &ăzeşte-te şi tu de el, pentru că este cu totul împotriva cuvintelor noastre. % &) /imotei *(+ Această gri4ă este în primul r"nd o sarcină a conducerii, ei trebuie să
păzească turma, dar este şi o sarcină a oricui din adunare. $ 3iFi tre'i >i ve5eaFi ... pentrucă potrivnicul vostru diavolul dă târcoale... % &( 3etru *6+. >"ndiţi8vă la prezentarea biblică, a acestor învăţători falşi, proroci
mincinoşi, care vin în turmă îmbrăcaţi în haine de oi, cu cuv"ntări dulci, dar înşelătoare. #"nd un c"ine latră de la distanţă, te păzeşti de el, dar este mai periculos cel care nu latră, ci se apropie şi muşcă. Karpele nu8i at"t de vinovat pentru că muşcă, ci pentru că se ascunde ca să muşte.
"n 9e$5erea )in interior%l 8isericii 6i c5iar )in fa0ilie tre8%ie să păstră0 a)e9ăr%l i o at0osferă
8inec%9#ntată. $ (ă ve5em unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la draoste şi la fapte bune. % &vrei (=*)+ De exemplu, dacă avem cunoştinţă de cineva care nu mai vine la adunare, vegherea cere să8l căutăm şi să încercăm să8l recuperăm, căci în versetul următor scrie să nu părăsim adunarea, cum au unii obicei. $ %uaţi seama bine ca nimeni să nu se abată abată de la 5arul lui Dumnezeu, Dumnezeu, pentru ca nu cumva să dea lăstari lăstari vreo vreo rădăcină de amărăciune, să vă aducă tulburare şi mulţi să fie întinaţi de ea. e5eaţi să nu fie între voi nimeni curvar sau lumesc ca 2sau, care pentru o mâncare şi-a vândut dreptul de întâi născut. % &vrei ()*(8(<+ 2ă nu uităm că
răul vine din afară, dar poate intra sub forme subtile, ca un cal troian. @riunde ar fi, răul trebuie localizat şi îndepărtat. 'eferitor la vegherea din familie, primul responsabil este bărbatul, dar şi femeia înţeleaptă $... ve5 ve5ea ează ză asup asupra ra celo celorr ce se petr petrec ec în casa casa ei8 ei8 % &3rov &3roverb erbee -(*)? -(*)?++ Am"ndo Am"ndoii au datori datoriaa organ organiză izării rii şi
supravegherii membrilor familiei, în relaţiile cu cei din 4ur Ji lumea materială.
"NC7EIERE D%0nee% i2a cer%t o0%l%i )e la *ncep%t%l e'istenLei l%i să fie 9e$5etor. l i8a spus lui Adam să păzească grădina, dar paza grădinii i8ar fi păzit sufletul. #ine păzeJte #uv"ntul este sub protecţia lui Dumnezeu, aşa cum rezultă şi din următoarele proverbe biblice* $ 3iule, păzeşte sfaturile tatălui tău şi nu lepăda învăţătura mamei tale" leaă-le necurmat la inimă, atârnă-le de ât. 2le te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat şi îţi vor vorbi la deşteptare! % &3roverbe <*)=8))+9 $ $alea oamenilor fără pri5ană este să se ferească de rău/ acela îşi păzeşte sufletul, care ve5ează asupra căii sale. % &3roverbe (<*(?+ 2ocotiţi perimetrul stabil o grădină şi cel
mobil, o cale. Acasă şi în biserică, păzeşte8ţi grădina, iar c"nd mergi printre oameni, într8o parte şi alta, păzeşte8ţi credincioşia păzesc pe împărat şi el îşi calea. 3rincipiile sfinte nu sunt o povară, ci sunt un har. $ @unătatea şi credincioşia întăreşte întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. % &3roverbe )=*)6+ 1n împărat ar fi mult mai sigur pe tronul lui, dacă
ar fi bun şi credincios, dec"t dacă ar avea mai mulţi oameni în garda lui. #eauşescu ar fi fost mai bine păzit dacă ar fi fost mai binevoitor cu poporul, dec"t că şi8a adunat multă securitate.
D%0nee% n% a a8anonat oa0enii, )%pă e'p%larea )in E)en, )ar 9e$5erea )i9ină este o fa9oare acor)ată celor ce 9e$5eaă as%pra căii lor &3salmul =*)-+. 7umai pentru aceştia se adevereşte urarea rostită de Laban, pentru acov şi casa lui, la iţpa &Geghere+* $ Domnul să ve5eze asupra mea şi asupra ta, când ne vom pierde din vedere unul pe altul. % &>eneza -(*;+ ov îJi amintea despre vremurile lui bune, spun"nd* $ 95! cum nu pot să fiu ca în lunile lunile trecu trecute, te, ca în zilele zilele când mă pă+ea "umne+eu , când candela %ui strălucea deasupra capului meu, şi %umina %ui mă călăuzea în întuneric! $um nu sunt ca în zilele puterii mele, când Dumnezeu ve5ea ca un prieten prieten peste cortul meu8 % &ov );*)8+ Dar c"nd ov a văzut că i8au murit copiii şi şi8a
pierdut toată averea, poate l8a încercat încercat o îndoială că Dumnezeu nu8l mai păzeşte. păzeşte. Dar cine l8a păzit pe ov să nu8i ia diavolul viaIaF DomnulE #ine i8a refăcut în final ferma de animale şi i8a dăruit alţi copiiF DomnulE #hiar şi atunci c"nd ni se înt"mplă o catastrofă, Domnul veghează. Ki c"nd suntem sănătoJi e vegherea Domnului şi c"nd tăbăreşte în 'urul celor ce se tem de 2l şi-i scapă din suntem bolnavi, căci David scria* $ *nerul Domnului tăbăreşte prime'die.% &3salmul -*?+ 2ă vedem deasupra m"na lui Dumnezeu care ne veghează şi atunci c"nd este soare, şi
atunci c"nd plouă. Geghind, să8L aşteptăm pe Domnul Ji vom avea harul să ne ia la l. Amin.
„$ricine „$ricine se laudă, să se laude %n "#mnul ” &) #orinteni (=*(?+ INTRODUCERE 1. Gremurile remurile din urmă sunt vremurile vremurile lăudăroş lăudăroşilor* ilor* alazon &gr.+ lăudăros9 medic 8 vraci din >recia antică P alazoneia &gr.+ 8 lăudăroşenie9 a8ţi asuma calităţi demne de laudă, dar pe care nu le posezi deloc sau numai
parţial &'omani (*-=9 ( oan oan )*(<+.
. Gremea :isericii prin excelenţă este vremea laudei în Domnul &eremia ;*)-8)9 ) #orinteni (=*(?8(69 ( /imotei -*)+
I. /AUDA PENTRU DO(NU/ A. De ce lă%)ă0 pe Do0n%l= &( #ronici (<*-8-<+ 1. 3entru m"ntuirea realizată de l pentru noi &( #orinteni (*)68-(9 feseni )*68;+ . 3entru toate lucrările 2ale &( #orinteni *<8?9 saia )*(+ &. C%0 să2/ lă%)ă0 pe Do0n%l= &3salmul (69 )*;9 (=6*-+ 1. 3rin toate formele verbale de exprimare umană &@sea (*)9 vrei (-*(9 3salmul (=9 feseni *(;9 Batei ((*)8)<+
. 3rin viaIa trăită, prin caracterul atribuit de natura divină &0ilipeni (*((9 /it (*(<9 ( 3etru )*()9 Leviticul (;*)9 feseni (*8(+
II. /AUDA CU4ENIT OA(ENI/OR A. Ni0eni să n% se la%)e sin$%r ;pe sine<, n%0ai *n Do0n%l 1. Lauda de sine de orice formă este o evaluare subiectivă şi fără de folos &) #orinteni -*(9 (=*()8(69 ((*(<9 ()*(8<9 Daniel *-, -?9 acov *(8(<+
. Aprecierile personale trebuie să realizeze un centru obiectiv de greutate at"t între oameni c"t şi între Dumnezeu şi oameni &acov (*;8(=9 >alateni <*()8(9 3roverbe )?*)9 ( #orinteni (*(-+
+. Lauda personală corectă este confirmată de un cuget curat &) #orinteni (*()+ &. /a%)ă2i pe cei 9re)nici, )ar c% 0ăs%ră %0ană> 1. Laudă partenerul şi părinţii, direct şi în societate &3roverbe -(*)68-(9 xodul )=*()+ )=*()+ . Laudă familia bisericii, :iserica Domnului, potrivit cu realizările Duhului, în diferite domenii &vrei ((*-;8 =9 ( #orinteni ((*)9 ) #orinteni (*(9 *()9 ?*(9 6*(69 ) /esaloniceni (*-8+
"NC7EIERE 1. Lauda în Domnul este un raport al vieţii de aici şi a celei viitoare* aici, prin Domnul, ne lăudăm cu 5mpărăţia Lui acolo vom primi lauda pentru ce a realizat l aici prin noi H în noi &vrei -*<9 ( #orinteni *9 ( 3etru (*?+
. Dragostea poartă în sine adevărata laudă &( #orinteni (-*+
INTRODUCERE Lăudat să fie DomnulE 5n această lecţie ne vom opri să aprofundăm sfatul şi interdicţia9 $ $i, 0#ricine se 4. &entru că nu cine se laudă sinur va fi primit, ci acela pe care Domnul îl laudă, să se laude %n "#mnul 4. laudă. % &) #orinten #orintenii (=*(?8(6+ (=*(?8(6+ 2fatul 2fatul acesta apare şi în 3rofeţi* 3rofeţi* eremia ;*)-8) ;*)-8) 8 $ )şa vorbeşte Domnul" 0*nţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, boatul să nu se laude cu boăţia lui. $i cel ce se laudă să se laude că are pricepere şi că ă cunoaşte, că ştie că 2u sunt Domnul, care fac milă, 'udecată şi şi dreptate dreptate pe pământ! $ăci în acestea acestea ăsesc plăcere plăcere 2u, zice Domnul.4 %
2ă cercetăm 2cripturile şi să vedem ce putem înţelege din expresia aceasta Ji cum ar trebui să procedăm c"nd vrem să8L lăudăm pe Domnul şi totuşi să apreciem activitatea şi viaţa tuturor oamenilor. Acest domeniu vremurile din urmă , sunt vremurile este foarte important şi necesar, căci după cum au anunţat profeţiile biblice, vremurile lăudăroşilor &) /imotei -*)+. 5n limba greacă, cuvintele $ alazon% &lăudăros+ Ji $alazoneia% &lăudăroşenie+ erau
specifice limba4ului laic. $ )lazon% erau numiţi medicii 8 vraci care umblau cu leacuri de v"nzare prin toată ţara, lăud"ndu8se că leacurile lor sunt bune la orice boală şi că ei sunt în stare să vindece orice om. Dacă acum două mii de ani erau astfel de lăudăroJi, cu at"t mai mult în vremea marilor progrese umane, în era topurilor. Dar în biserică, datorită m"ntuirii prin har, har, Dumnezeu este totul, iar noi suntem ceea ce suntem doar prin l. Dumnezeu creaţiei şi cu at"t mai mult pentru 5arul mântuirii . Aşadar, între m"ntuiţi nu este loc trebuie lăudat pentru 5arul creaţiei
pentru lauda profană, ci doar doar pentru lauda în Domnul. Domnul.
I. /AUDA PENTRU DO(NU/ A. De ce lă%)ă0 pe Do0n%l= Iată %n fra$0ent al %nei c#ntări )e la%)ă i o atit%)ine B răsp%ns, o la%)ă pentr% Do0n%l * îndurarea %ui ţine în veac! ?iceţi" 0ântuieşte-ne, Dumnezeul $ %ăudaţi pe Domnul, căci este bun, căci îndurarea mântuirii, strâne-ne şi scoate-ne din mi'locul neamurilor, ca să lăudăm +umele #ău cel sfânt şi să ne punem slava în a #e lăuda! @inecuvântat @inecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, din veşnicie în veşnicie! 1i tot poporul a zis" 0)min!4 şi lăuda pe Domnul. % &( #ronici (<*-8-<+ Domnul merită să fie lăudat pentru m"ntuirea pe care a
realizat8o realizat8o pentru noi. Plan%l Plan%l )e 0#nt%ire este 0ai 0%lt )ec#t o l%crare l%crare )e artă sa% realiare realiare 6tiinţific 6tiinţifică, ă, o
l%crare c% efecte inco0ens%ra8ile pentr% noi. D%0nee% ne2a 0#nt%it )in i%8ire, ceea ce2I oferă 9aloare a8sol%tă. l ne8a conferit toate harurile şi toate drepturile de fii ai 2ăi. #redincioşii sunt văzuţi ca o realizare a lucrării lui Dumnezeu prin #el care este chipul lui Dumnezeu, prin #el care 28a efectuat m"ntuirea 8 Domnul sus. $1i Dumnezeu a ales lucrurile 'osnice ale lumii şi lucrurile dispreţuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt/ pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. 1i voi, prin 2l, sunteţi în Hristos Isus. 2l a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înţelepciune, nepri5ănire, sfinţire şi răscumpărare, pentru ca, după cum este scris" 0$ine se laudă, să se laude în Domnul4 % &( #orinteni (*)68-(+. $ $ăci prin 5ar aţi fost
mântuiţi, prin credinţă. credinţă. 1i aceasta nu vine de la voi/ ci este darul lui Dumnezeu. +u prin fapte, ca să nu se laude nimeni.% &feseni )*68;+ (#nt%irea este o l%crare )e la%)ă, )ar ni0eni )intre noi n% poate să fie lă%)at *n
ce pri9e6te 0#nt%irea. N%0ai Do0n%l, căci El a realiat2o. Ni0eni )intre noi n% poartă titl%l )e co0#nt%itor, co0#nt%itor, %n%l sin$%r este (#nt%itor B Do0n%l Is%s 7ristos> 7oi poate ne8am obişnuit cu drepturi de fii, căci unii sunt născuţi în biserică şi li se pare că moştenesc prin origine harul m"ntuirii. 7uE 0iecare l8a primit personal de la Domnul. Domnul. ar c"nd vom fi primiţi pe porţile porţile veşniciei, pe $titlul $titlul de m"ntuire% va figura doar 7umele 7umele lui Dumnezeu şi al 0iului 2ău. Lauda pentru m"ntuirea veşnică se cuvine în mod absolut lui Dumnezeu.
Pe l#n$ă 0#nt%irea propri%2isă, D%0nee% 0erită să fie lă%)at, pentr% toate l%crările pe care le realieaă *n &iserica 3a . l ne8a asociat Ji pe noi în lucrarea Lui, nu pentru că n8ar fi putut să ne m"ntuiască singur, ci a vrut să ne dea un har mai mare. l dă daruri şi anga4ează oameni în slu4be sfinte. Acestea sunt tot un motiv de laudă la adresa Lui, pentru felul în care l lucrează prin noi. ată cum aprecia 3avel oferta divină de 3raţilor, pentru voi am spus aceste lucruri, în icoană de vorbire, vorbire, cu privire la mine şi la )polo, ca prin slu4ire* $ 3raţilor, noi înşine, să învăţaţi să nu treceţi peste ;ce este scris" şi nici unul din voi să nu se fălească de loc cu unul împotriva celuilalt. celuilalt. $ăci cine te face deosebit $e lucru ai, pe care să nu-l fi primit 1i dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit % &( #orinteni *<8?+ Dumnezeu dă daruri, dar tot l decide cum se foloseşte de
darurile date. Dacă l vrea să nu mai folosească un vas, acel vas rămîne gol. #u ce să se laudeF #ă stă pe masă şi aşteaptă să curgă untdelemn în elF Aşadar, pentru toate lucrările care8 aparţin, pentru că noi nu avem date despre veşnicia trecută şi prea puţine despre veşnicia viitoare, Dumnezeu a fost şi răm"ne #el care merită să fie lăudat* $ Doamne, #u eşti Dumnezeul meu/ pe #ine #ine #e voi înălţa! %aud +umele #ău, căci ai făcut lucruri minunate/ planurile #ale făcute mai dinainte s-au împlinit cu credincioşie. % &saia )*(+ De aceea, fie 7umele Domnului lăudat de acum şi p"nă
în veacE
&. C%0 să2/ lă%)ă0 pe Do0n%l= Dacă D%0nee% 0erită să fie lă%)at, c%0 să2/ lă%)ă0= 5n 3salmul (6*(8( este prezentat universul, într8o secţiune verticală, provocat la un timp de laudă pentru #el ce o merită. $ %ăudaţi pe Domnul! %ăudaţi pe Domnul din înălţimea cerurilor, cerurilor, lăudaţi-% în locurile cele înalte! %ăudaţi-% toţi înerii %ui! %ăudaţi %, toate oştirile %ui! %ăudaţi-%, soare soare şi lună, lăudaţi-%, toate stelele luminoase!...(ă laude +umele Domnului, căci 2l a poruncit şi au fost făcute, le-a întărit pe veci de veci/ le-a dat lei şi nu le va călca. %ăudaţi pe Domnul de 'os de pe pământ, balauri de mare şi adâncuri toate/ foc şi rindină, zăpadă şi ceaţă, vânturi năprasnice, care împliniţi poruncile %ui, munţi şi dealuri toate, pomi roditori şi cedri toţi, fiare şi vite toate, târâtoare şi păsări înaripate, înaripate, împăraţi ai pământului pământului şi popoare popoare toate, voievozi şi toţi 'udecătorii 'udecătorii pământului, tineri tineri şi tinere, bătrâni şi copii! (ă laude +umele Domnului! $ăci numai +umele %ui este înălţat" măreţia %ui este mai presus de pământ şi de ceruri. 2l a înălţat tăria poporului (ău" iată o pricină de laudă pentru toţi credincioşii %ui, pentru copiii lui Israel, popor de lână 2l. %ăudaţi pe Domnul! % /oate fiinţele vii şi chiar materia fără viaţă,
constelaţiile care se mişcă fără încetare şi tot ceea ce este pe păm"nt, pot să aducă o laudă lui Dumnezeu. 2unt şi alIi în psalmi care cheamă universul, această $sală nemărginită de spectacol% să8L laude pe #reator. Dacă am putea prin Duhul să ne apropiem de cetatea Dumnezeului nostru cum e scris în 3salmul 6, am auzi laudele care se aduc înaintea lui Dumnezeu.
Noi, oa0enii, tre8%ie să lă%)ă0 pe Do0n%l prin toate for0ele 9er8ale )e e'pri0are. 3rin c"ntare, prin rugăciune, prin povestirea lucrărilor Lui minunate, sau orice alt mod m od de8a ne exprima. 1neori putem să ne exprimăm laudele prin exclamaţii. 3rofetul @sea îndemna* $ )duceţi cu voi cuvinte de căinţă şi întoarceţi-vă la Domnul. (puneţi-I" 0Iartă toate neleiuirile, primeşte-ne cu bunăvoinţă şi *ţi vom aduce în loc de tauri, lauda buzelor noastre. % &(*)+ /ot în ideea acesta este scris şi în vrei (-*(* $ &rin 2l &sus+, &sus+, să aducem totdeauna lui Dumnezeu o 'ertfă de laudă, adică, rodul rodul buzelor care mărturisesc +umele %ui. % De aceea, să8 c"ntăm, să8L
lăudăm în orice vreme. Apostolul 3avel şi 2ila în 0ilipi, la miezul nopţii, legaţi în butuci, c"ntau imnuri de laudă. i nu aveau motive omeneşti de bucurie, fiind închişi, dar slava lui Dumnezeu nu poate fi umbrită de un penitenciar. penitenciar. De aceea, folosiţi c"ntarea în toate ocaziile pentru a lăuda pe Domnul. $ orbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări du5ovniceşti, şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului. % &feseni
*(;+ #uvintele de laudă prin c"ntare Ji rugăciune, sunt reacţia logică şi naturală a celor ce văd lucrarea lui Dumnez Dum nezeu eu,, ca în cazul cazul c"nd* c"nd* ;... Isus a luat cuvântul şi a zis" 0#e laud, #ată, Doamne al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. pruncilor. Da, #ată, #e laud, pentru că aşa ai ăsit #u cu cale! % &Batei ((*)8)<+
Dar, pe l#n$ă c%9intele )e la%)ă pentr% Do0n%l, 0ai tre8%ie să a9e0 o e'pri0are faptică, prin caracter%l nostr%, care tre8%ie să fie tot o la%)ă a)%să l%i D%0nee%. ată ce scrie în ( 3etru )*() 8 $ (ă aveţi o purtare bună în mi'locul neamurilor, pentru ca în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin faptele voastre voastre bune, pe care le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării. cercetării. % 7u cumva să cădem în ispita
evreilor neevlavioşi, de a8L lăuda prin cuvinte şi al dezonora dezonora prin trăire* $ 2i se laudă că cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele îl tăăduiesc, căci sunt o scârbă" nesupuşi şi netrebnici pentru orice faptă bună. % &/it (*(<+ ată nepri5ănirii, prin Isus Hristos, Hristos, spre slava şi lauda lui cum ar trebui să fie starea noastră în faptă* $ plini de roada nepri5ănirii, Dumnezeu.% &0ilipeni (*((+ Aduc"nd roadă, facem să se aducă laudă vierului. #e grădină frumoasă areE 5n
Leviticul (;*) avem un caz practic de laudă pentru Domnul. $ *n al patrulea an, toate roadele să fie înc5inate Domnului, spre lauda %ui. % vreii erau datori să8L lăude pe Domnul, căci i8a dus într8o ţară plină cu pomi
roditori. @ laudă pentru Domnul se realizează Ji prin dărnicie, căci l a binecuv"ntat c"mpul cu recoltă şi vrea să ne bucurăm toţi de ea.
"nsă6i e'istenţa 0#nt%iţilor este o la%)ă pentr% D%0nee%. (#nt%iţii s%nt ca ni6te stele, 6i oric#t )e 0%lte stele are cer%l, n% ar fi a6a ce fr%0os )acă ar lipsi ei. 3lă9it să fie D%0nee%, „ căci ne-a rânduit mai dinainte să fim %nfiaţi prin 1sus rist#s, după buna plăcere a v#ii ale, spre lauda slavei harului ău, pe care ni l-a dat %n Prea 1ubitul 7ui)))şi care este # arvună a m#ştenirii n#astre, pentru răscumpărarea cel#r câştigaţi de "umne+eu, spre lauda slavei 7ui) ” &feseni (*8(+ Adică slava lui Dumnezeu va creşte, va avea o laudă în plus pentru existenţa m"ntuiţilor. @, de am fi cu toIii mai eficienţi în lauda pe care o aducem lui
Dumnezeu, mai prompţi în acţiunile noastre de cinstire a 7umelui 2ăuE
II. /AUDA CU4ENIT OA(ENI/OR A. Ni0eni să n% se la%)e sin$%r ;pe sine<, n%0ai *n Do0n%l Din regulile bunei8cuviinţe, se Jtie că $ la%)a )e sine n% 0iroase a 8ine%. @rice laudă de sine, sub orice formă ar fi ea, este o evaluare subiectivă Ji fără de folos. /u nu te poţi vedea corect pe tine cine eşti, iar inima este nespus de rea şi înşelătoare &eremia (?*;+. ată argumentele biblice pentru această afirmaţie. 3avel a avut iarăşi să ne lăudăm sinuri sinuri (au nu cumva de8a face cu unii care obişnuiau să se laude şi întreabă* $ *ncepem noi iarăşi avem trebuinţă, ca unii, de epistole de laudă, către voi sau de la voi % &) #orinteni -*(+ spita de a te lăuda, te
poate face să scrii o epistolă de laudă , sau simţi simţi nevoia nevoia să te laude altul altul într8o într8o epistolă de laudă. 3avel scria* îndrăzneala să ne punem alături sau în rândul unora din aceea care care se laudă sinuri. Dar ei, $ +ereşit, n-avem îndrăzneala prin faptul că se măsoară cu ei înşişi şi se pun alături ei cu ei înşişi, sunt fără pricepere. pricepere. % &) #orinteni (=*()+ i
se lăudau cu realizările lor, dar nu se poate să te apreciezi obiectiv tu pe tine însuIi. 5n acest context este scris* suferiţi-mă măcar ca nebun, ca să mă laud şi eu $ Iarăşi spun" să nu mă creadă nimeni nebun. (au altmintrelea, suferiţi-mă puţintel % &) #orinteni ((*(<+. $ 2 nevoie să mă laud, măcar că nu este de folos. oi veni totuşi la vedeniile şi descoperirile Domnului. % &) #orinteni ()*(+ Deci nu există sens Ji valoare în lauda de sine. $ &i, 0#ricine se
laudă, să se laude %n "#mnul2) Pentru că nu cine se laudă singur, va fi primit, ci acela pe care "#mnul %l laudă)% &) #orinteni (=*(?8(6+ Ga Ga veni ziua răsplătirilor, răsplătirilor, c"nd Dumnezeu va aduce laude celor care le merită. /a%)a )e sine este interisă, c5iar )acă este pe 0erit , cum a fost cazul lui 3avel. ată ce zice el* $$unosc un om în Hristos, care acum paisprezece ani, a fost răpit până în al treilea cer Bdacă a fost în trup nu ştiu/ dacă a fost fără trup, nu ştiu" Dumnezeu ştieC8 $5iar dacă aş vrea să mă laud, n-aş fi nebun, căci aş spune adevărul/ dar mă feresc, feresc, ca să n-aibă nimeni despre mine o părere părere mai înaltă decât ce vede în mine, sau ce aude de la mine. % &) #orinteni ()*)8<+ 7ici nu mai vorbim despre unii care se laudă pe nedrept cu dărniciile
pe care nu le8au făcut, sau se laudă că le vor face, dar nu se ştie c"nd şi cui. Apostolul acov îndemna la reconsiderarea potenţialului nostru, care este dependent de voia şi puterea divină. $ oi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi" 0Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare cutare sau cutare cutare lucru4. &e când acum vă făliţi cu lăudăroşiile voastre! 9rice laudă de felul acesta este rea. % &acov *(8(<+
xistă totuşi situaţii c"nd putem să formulăm aprecieri oneste despre noi, în sensul de a relata o lucrare în care am fost implicaIi sau poate trebuie punctat care a fost rolul nostru într8o anumită acIiune. Aprecierile
greutate *ntre noi ca oa0eni 6i *ntre aceste n% tre8%ie să se transfor0e *n la%)e, ci să păstree %n centru de greutate *ntre stare de 'os să se laude cu noi 6i D%0nee% . #e vreau să spun prin acest $centru de greutateF% $ 3ratele dintr-o stare înălţarea înălţarea lui. @oatul dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui" căci va trece ca floarea ierbii. % &acov (*;8(=+ 1n
bogat poate să se laude cu o casă şi astfel să se laude pe sine, dar el trebuie să recunoască Ji faptul că este trecător pe păm"nt şi cine ştie a cui va fi în viitor casa aceea. De asemenea, altul poate avea o casă mai mare şi
atunci balanţa nu se se înclină în favoarea lui. lui. #el de 4os poate să se laude laude cu m"ntuirea în !ristos, !ristos, prin care are o poziţie mai înaltă dec"t condiţia sa social8economică, dar aceasta nu e meritul lui. Dacă g"ndim aJa, toţi vom putea să stăm liniştiţi liniştiţi Ji să funcţionăm ca un trup, în care ochii nu s8au lăudat lăudat niciodată către nas* $2untem doi şi şi stăm deasupra taE%. @rganele din trup, consideră că fiecare este la locul lui şi util, pentru ca viaţa să decurgă normal. 5n >alateni <*()8(, avem o altă evidenţă a acestui centru de greutate, ca nu cumva în plan religios să fim ispitiţi să ne lăudăm* $ #oţi cei ce umblă după plăcerea oamenilor, vă silesc să primiţi tăierea împre'ur, numai ca să nu sufere ei prionirea pentru crucea lui Hristos. $ăci nici ei, care au primit tăierea împre'ur, nu păzesc %eea/ ci voiesc doar ca voi să primiţi tăierea împre'ur, împre'ur, pentru ca să se laude ei cu trupul vostru. *n ce mă priveşte, departe de mine ândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstinită faţă de mine şi eu faţă de lume! % Apostolul 3avel, după ce condamnă poziţia pe
nedrept superioară a iudaizatorilor, specifică adevăratul motiv de laudă, pe care l8a adoptat şi el. Lauda aceasta poate să o împrumute orice om. La fel a procedat el în #orint, c"nd a zis* $ Hristos a fost împărţit &avel a fost răstinit pentru voi % &( #orinteni (*(-+ Apoi a arătat că el a semănat, dar a echilibrat situaIia, situaIia, adăug"nd că a
fost nevoie Ji de Apolo, care a udat. Ki a încheiat at"t de frumos, explic"nd că nu el şi Apolo au realizat minunea m"ntuirii din #orint, ci realizatorul este Dumnezeu, care face ca cele semănate şi udate să crească. #"nd procedăm corect cu laudele nu ne supraapreciem nici nu ne subapreciem, ci răm"nem slu4itori ai Dumnezeului #elui mare. 2lăvit să fie l în veciE
3in$%ra la%)ă care poate să e'iste 6i să fie reală este aceea pe care o )ă %n c%$et c%rat, l%0inat )e D%5%l 3f#nt, care va face doar aprecieri duhovniceşti şi8ţi va spune* spune* $şti în credinţă, mulţumeşte DomnuluiE% DomnuluiE% 3avel zice* $ %auda noastră este mărturia, pe care ne-o dă cuetul nostru că ne-am purtat în lume şi mai ales faţă de voi, cu o sfinţenie şi o curăţie de inimă date date de Dumnezeu, bizuindu-ne nu pe o înţelepciune înţelepciune lumească, ci pe 5arul lui Dumnezeu.% &) #orinteni (*()+ Dar aceasta este tot o laudă în Domnul, care8Ii dă liniştea că l este
în H cu tine. #"nd cugetul are liniştea aceasta, simte nevoia unei exprimări verbale de laudă şi recunoştinIă faIă de Dumnezeu, lăud"ndu8L în deplină conştienţă.
&. /a%)ă2i pe cei 9re)nici, )ar c% 0ăs%ră %0ană N% eifica pe ni0eni. Apreciaă pe oa0eni, oa0eni, )ar )%pă capacitatea lor reală *n fa0ilie, *n 8iserică 6i *n societate. 5n lume sunt puţine lucruri de laudă, chiar dacă sunt de apreciat anumite valori profesionale, culturale, pentru care trebuie să dăm cuiva cinstea cuvenită. 5n cartea 3roverbele, înţeleptul prezintă o femeie înţeleaptă în desfăşurarea activităţilor cotidiene, care merită evidenţiată* $ 3iii ei se scoală şi o numesc fericită/ bărbatul ei se scoală şi-i aduce laude zicând" 0ulte fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate4. Dezmierdările Dezmierdările sunt înşelătoare înşelătoare şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. :ăsplătiţi-o cu rodul rodul muncii ei şi faptele ei s-o laude la porţile porţile cetăţii. % &3roverbe -(*)68-(+ 1n frate obişnuia să
spună, atunci c"nd sosea într8un colectiv unde era şi soţia lui* $#aut o nevastă bună pe numele meu, sunt şi altele, dar sunt pe numele altora%. 2e poate şi este corect ca în familie să8ţi apreciezi partenerul. ste normal să
fie apreciată o femeie pentru activitatea ei din gospodărie. Ki pentru soţ se pot găsi asemenea aprecieri şi să nu uităm de părinţi, să8i cinstim, vorbind bine despre ei, spun"nd ceea ce au făcut pentru copii. 3oate părinţii tăi au fost săraci c"nd s8au căsătorit şi acum tu locuieşti într8o casă pentru că ei au muncit. 7u lăuda doar casa pe care a făcut8o vecinul, laudă8ţi casa pe care au făcut8o părinţii tăi, după condiţiile care s8au putut şi după stilul vremii lor, neuit"nd că nici un stil nu o să răm"nă veşnic. 5n biserică, pentru că suntem toţi o familie, se merită să8i apreciem pe fraţi prin prisma realizărilor Duhului în diferite domenii. Dar să fi0 atenţi c%0 for0%lă0 la%)ele, căci oa0enii oa0enii s%nt sla8i 6i 9%lnera8ili 9%lnera8ili
la ispita 0#n)riei. 3avel a avut un ţepuş ca să nu se umfle de m"ndrie. #onform vrei ((*-;8=, merită evidenţiaţi cei care au suferit multe* $ #oţi aceştia, măcar că au fost lăudaţi pentru credinţa lor, totuşi n-au primit ce le fusese făăduit/ pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să n-a'ună ei la desăvârşire fără noi. % #hiar Dumnezeu 28a lăudat cu ov, deci şi noi putem să ne lăudăm cu mulţi credincioşi
de8a lungul istoriei şi, evident, cu cei menţionaţi în :iblie, căci ei nu mai pot să se umfle de m"ndrie, dar despre cei care trăiesc, să vorbim cu atenţie. ată cum proceda apostolul 3avel* $ ă laud că în toate privinţele vă aduceţi aminte de mine şi că ţineţi învăţăturile întocmai cum vi le-am dat. % &( #orinteni ((*)+ La fel şi astăzi, e
de dorit ca un predicator, sau un păstor, să ne spună* $Bă bucur de voi pentru că sunteţi devotaţi lucrării sfinte%. 1neori, aprecierile din frăţietate au un rol polemic, căci 3avel scria* $ $u aceasta nu ne lăudăm sinuri iarăşi înaintea voastră, ci vă dăm un temei de laudă cu privire la noi, ca să aveţi cu ce răspunde acelora care se laudă cu ce este în înfăţişare şi nu cu ce este în inimă. % &) #orinteni *()+ l arăta corintenilor, că în confruntarea cu
duşmanii credinţei, din interiorul comunităţii, ei se puteau lăuda cu 3avel şi ceilalţi, care au trudit acolo luni de zile şi pe care Dumnezeu i8a folosit în lucrarea 2a. Deci lauda era ca o necesitate, nu o făceau pentru a fi slăvit 3avel şi echipa lui. i erau implicaţi într8o str"ngere de a4utoare şi le zice* $ )m trimis cu el şi pe fratele a cărui laudă în 2van5elie este răspândită prin toate @isericile. % &) #orinteni 6*(6+ 5ndeosebi în domeniul a4utorărilor
trebuia un om de încredere şi pentru că se adunau bunuri materiale şi financuiare din mai multe adunări. 0olosind un om care era apreciat de toţi, c"nd oamenii auzeau de numele lui, puteau să8şi deschidă deschidă toată inima pentru lucrarea aceasta. ste normal să se facă o asemenea apreciere, pentru ca oamenii să aibă încredere, că omul responsabil de lucrare, este un om de năde4de şi nu8şi dau banii pe m"na oricui, pentru că erau şi atunci, ca şi acum, mulţi care umblau să adune bani pentru diferite alte scopuri. 7u numai cu corintenii a procedat 3avel aşa, căci iată ce a scris el tesalonicenilor* $ #rebuie să mulţumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi, fraţilor, cum se şi cuvine, pentru că credinţa voastră mere mereu crescând, şi draostea fiecăruia din voi toţi faţă de ceilalţi se măreşte tot mai mult. De aceea ne lăudăm cu voi în @isericile lui Dumnezeu, pentru statornicia şi credinţa voastră în toate prionirile şi necazurile, pe care le suferiţi. % &) /esaloniceni (*-8+ #um să nu te lauzi
cu o asemenea bisericăF 3entru că vor fi a4utaţi şi alţii să facă la fel, auzind despre cei din /esalonic, că, deşi înt"mpină necazuri şi suferinţi, progresează progresează în plan spiritual şi se sacrifică unii pentru alţii în dragoste. dragoste. 0olosiţi în sens pozitiv lauda, fructific"nd realizările cuiva. Aşadar, pentru toţi oamenii şi pentru toate lucrurile, întotdeauna se cuvine laudă lui Dumnezeu. #"t despre oameni, chiar dacă trebuie să8i lăudăm, să găsim formele de apreciere ziditoare, nu de provocare la ispită
şi nu defavorizarea unuia în faţa celuilalt şi să ţinem cont, în primul r"nd, că tot ce au este de la Dumnezeu. 5n epistolele adresate bisericilor din Asia Bică &Apocalipsa )8-+, unele au fost apreciate pentru partea lor bună, dar în acelaşi timp au fost mustrate sau avertizate pentru scăpările şi deficienţele lor. Bare gri4ă c"nd facem aprecieri pentru fraţi care slu4esc. 7u spune spune unui predicator musafir* $0rate, te8a folosit Dumnezeu în mod extraordinarE%, extraordinarE%, în auzul fratelui său, care a venit împreună cu el şi a predicat şi el în aceeaşi zi, căci, tăcerea ta în dreptul lui, va însemna* $/u de de ce ai venitF% 28ar putea ca aprecierea ta să fie subiectivă. 7u8l ridica pe unul p"nă la coşul de fum de pe casă, ca să se evaporeze sau să8l ia v"ntul, iar pe celălalt nu8l coborî în beci, lasă8i la parter pe am"ndoi, să plece cum au venit, împreună.
"NC7EIERE /a%)a %n%i cre)incios ţine cont )e 9iaţa )e aici 6i )e cea 9iitoare. Aici ne lă%)ă0 c% "0părăţia 9iitoare, iar acolo 9o0 fi lă%)aţi pentr% ce a0 făc%t aici, prin 5ar%l Do0n%l%i. De aceea este )iferenţă )iferenţă *ntre noi 6i l%0e, căci ei se raporteaă n%0ai la cele preente. Giaţa viitoare este valoarea noastră supremă şi c"nd va veni Domnul, atunci se va privi în urmă spre ce8am făcut aici, $... dacă păstrăm până la sfârşit încrederea nezuduită şi năde'dea cu care ne lăudăm. % &vre &vreii -*<+ -*<+ $ De aceea să nu 'udecaţi nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric şi va descoperi ândurile inimilor. )tunci, fiecare îşi va căpăta lauda de la Dumnezeu. % &( #orinteni *+ 0iecare va avea dosarul lui de
analiză şi recomandare. #"t va fi de aurit şi ce va conţine el, o să se vadă la venirea Domnului. Dumnezeu le încercarea credinţei credinţei voastre, voastre, cu mult mai scumpă contabilizează toate şi atunci va face aprecierile, $ pentru ca încercarea decât aurul care piere şi care totuşi este încercat încercat prin foc, să aibă ca urmare urmare lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos. % &( 3etru (*?+ Atunci o să fim îmbrăcaţi în haina de mireasă şi faptele fiecăruia vor străluci şi
vom vedea că tot ce8am primit este de la Domnul şi totul se va întoarce ca o laudă spre l. Atunci nimeni nu va mai fi ispitit de m"ndrie, căci vom fi pe deplin umpluţi de Dumnezeu şi vom putea să ne primim partea noastră de răsplată şi de laudă. 3"nă atunci, să slu4im cu iubire, căci dragostea nu se laudă &( #orinteni (-*+. Astfel, în familie, c"nd soţul îşi iubeşte soţia, nu o să spună tot timpul cine este el, iar despre soţie nici să nu amintească, măcar cum o cheamă. 5n iubirea lui pentru ea, va găsi cuvinte de apreciere la adresa ei. La fel, în dragostea pentru fraţi, îi vom cinsti cu cuvintele noastre. 5n final, Dumnezeu ne va lăuda pentru ceea ce am făcut, iar noi vom avea noi capacităţi să8L lăudăm pe Dumnezeu. Dar p"nă atunci, $ oricine se laudă să se laude în Domnul %, aşa cum am învăţat din 2fintele 2cripturiE
„9u te teme” &3l"ngerile &3l"ngerile lui eremia -*?+ INTRODUCERE 1. $ +u te teme% este un mesa4 necesar, venit din partea lui Dumnezeu pentru poporul 2ău &saia -*+ . :iblia prezintă de cine să te temi şi de cine şi de ce să nu te temi &Luca ()*8?+ I. TE(E2TE DE DU(NE!EU A. O8li$ati9itatea te0erii )e D%0nee% 1. Dumnezeu este 2tăp"n absolut şi veşnic al universului &Baleahi (*<9 Apocalipsa Apocalipsa (*+ . /ot păm"ntul este chemat la temere de Dumnezeu &3salmul --*69 clesiastul -*(9 ()*(-8(9 eremia (=*?+ &. C%0 tre8%ie să ne te0e0= &#e este temerea de DumnezeuF+ 1. 3rin păzirea atentă şi totală totală a Legii 2ale &#uv"ntului+ &#uv"ntului+ 8 scopul $2inaiului% $2inaiului% &Deuteronom *(=8()9 *(=8()9 <*)+ . 3rintr8o slu4ire responsabilă, curată şi permanentă &Deuteronom (=*()8(-, )=9 'omani ((*)=+ C. &eneficii ale te0erii )e D%0nee% 1. 5ncheierea legăm"ntului legăm"ntului &>eneza (*(9 vrei ((*?9 ((*?9 Daniel (=*(;+ (=*(;+ . @ferirea serviciilor şi asistenţei divine &Baleahi -*(<9 3salmul -(*(;9 (*(;+ II. NU TE TE(EM. A. Te0eri posi8ile 1. /eama de acţiuni umane, de adversitate 8 de la respingere la ucidere &7umeri (*68;9 Deuteronom ?*(?8(69 Batei (=*)69 oan ;*))9 Apocalipsa Apocalipsa )*(=+
. /eama de condiţii vitrege în viaţă* sărăcie, boală &Luca ()*);8-)+ +. /eama /eama de forţele oculte sau de animale &Cudecătorii <*(=9 eremia (=*)89 ov *))9 >eneza ;*)9 ) 'egi <*(8 (?+
. /oate /oate acestea anulează sau afectează credinţa &Barcu *-<9 Batei (*-=+ &. 3fat%ri 6i *nc%ra?ări &3l"ngerile lui eremia -*?+ 1. Lucrează legal şi cu înţelepciune &'omani (-*9 3roverbe (*--9 (*(<+ . 0ii drept &neprihănit+, ca Dumnezeu să8ţi fie favorabil &3roverbe (=*))9 3salmul (()*869 (()*869 ( 3etru -*(8(+ +. Acţionează fără teamă în lucrarea sf"ntă şi c"nd sunt multe motive de teamă &) #orinteni ?*9 0apte )=*)=9 0ilipeni (*(9 3roverbe )6*(+
C. Ar$%0ente 6i )o9ei 1. 7u te teme, căci Dumnezeu este un @crotitor desăv"rşit &) 'egi <*(<9 3salmul ((6*<9 stera <(- 9 saia ()*)+ . srael şi împăratul David sau ov, sunt exemple suficiente &vrei ((*)?9 xodul (*(-9 saia *(=, (-8(9 3salmul )-*9 )?*(9 -*9 <*-89 ov (*(, ;9 );*)89 -*)+
"NC7EIERE
1. /emerea /emerea de Dumnezeu şi încrederea în l te califică înaintea Lui &0apte (=*-9 (<*(+ . #redincioşii au asigurat un prezent şi un viitor fără teamă &vrei (-*<9 eremia <*)?+ INTRODUCERE 5n aceasă lecţie din tematica $ Principii sfinte%, studiem o expresie care apare în mod repetat în 2cripturi* $ 9u te teme%. a este un mesa4 necesar venit din partea lui Dumnezeu pentru poporul 2ău şi dorim în continuare ca acest mesa4 să devină o realitate puternică şi permanentă în vieţile noastre. $ (puneţi celor slabi de inimă" 03iţi tari şi nu vă temeţi! Iată Dumnezeul vostru, răzbunarea va veni, răsplătirea lui Dumnezeu/ 2l însuşi va veni şi vă va mântui.4 % &saia -*+ 5n situaţii similare, fiecare dintre noi, bazaţi pe #uv"ntul venit de la Domnul,
tari şi nu vă temeţi %. să fim gata să îmbărbătăm îmbărbătăm şi să spunem spunem celor fricoşi* fricoşi* $Fiţi tari %. A9e0 *ncre)ere *n aceste afir0aţii pe 8aa 3cript%rilor, 3cript%rilor, care ne sp%n )e cine să ne te0e0 6i )e cine 6i )e ce să n% ne te0e0. Acestea sunt cuvintele B"ntuitorului din Luca ()*8?, spuse într8un mod foarte clar* $ă spun vouă, prietenii ei" (ă nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nu mai pot face nimic. )m să vă arăt de cine să vă temeţi. #emeţi-vă #emeţi-vă de )cela care, care, după ce a ucis, are puterea să arunce în 5eenă/ 5eenă/ da, vă spun, de 2l să vă temeţi. +u se vând oare oare cinci vrăbii cu doi bani #otuşi, #otuşi, nici una din ele nu este uitată uitată înaintea lui Dumnezeu. 1i c5iar perii din cap, toţi vă sunt număraţi. Deci să nu vă temeţi" voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii. % #"t de bogat este acest adevăr presărat în toată 2criptura pentru diferite situaţii.
I.TE(E2TE DE DU(NE!EU A. O8li$ati9itatea te0erii )e D%0nee% D%0nee% este stăp#n%l a8sol%t 6i 9e6nic al %ni9ers%l%i, )e aceea, tot ceea ce e'istă, *ncep#n) c% fiinţele cere6ti, oa0enii, toate 9ietăţile 6i c5iar l%cr%rile 0ateriale tre8%ie să2I fie s%8or)onate, *n fon), să ai8ă *n ele senti0ent%l 6i noţi%nea te0erii )e D%0nee%. 5n ultima cartea a Gechiului /estament, Baleahi (*<, Dumnezeu însuşi întreba prin profet* $ 7n fiu cinsteşte pe tatăl său şi o sluă pe stăpânul său. Dacă sunt #ată, unde este cinstea care i se cuvine Dacă sunt (tăpân, unde este teama de ine zice Domnul oştirilor către voi, preoţilor, care nesocotiţi +umele eu şi care ziceţi" 0$u ce am nesocotit noi +umele #ău4 Analiz"nd
această temă, constatăm, că în vremea din urmă, temerea de Dumnezeu dispare din ce în ce mai mult, chiar între cei care se laudă că8L cunosc pe Dumnezeu. /otuşi, Apocalipsa ne stă în faţă şi nu înt"mplător voi cita chiar din această ultimă carte* $ $ine nu se va teme, Doamne şi cine nu va slăvi +umele #ău $ăci numai #u eşti (fânt şi toate neamurile vor veni şi se vor înc5ina înaintea #a, pentru că 'udecăţile #ale au fost arătate! % &Apocalipsa
(*+ #hiar dacă oamenii nu vor în mod deliberat să înţeleagă temerea de Dumnezeu, va veni vremea c"nd toţi vor tremura înaintea Lui. 3rin mesa4ul evanghelic, este chemat tot păm"ntul la temere de Dumnezeu. 5ndemnăm pe orice om,
bătr"n sau copil, demnitar sau întemniţat, să privească spre Barele 2tăp"n. ată ce scria înţeleptul în clesiastul -*(, făc"nd o referire la aceasta* $ )m a'uns la cunoştinţa că tot ce face Dumnezeu dăinuieşte în veci şi la ceea ce face 2l nu mai este nimic de adăuat şi nimic de scăzut şi că Dumnezeu face aşa pentru ca lumea să se teamă de 2l.% Dacă ţinem cont de cele scrise în clesiastul -, unde scrie despre viaţă, moarte şi alte evenimente care îşi
au vremea lor, vreme pe care Dumnezeu o decide, înţelegem că l decide aşa, ca oamenii să nu uite că l este stăp"n. 5n aceeaşi atitudine, de respect total pentru Dumnezeu, se încheie cartea lui 2olomon* $ (ă ascultăm dar înc5eierea tuturor învăţăturilor" #eme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile %ui. )ceasta este datoria oricărui om. $ăci Dumnezeu va aduce orice faptă la 'udecată şi 'udecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău. % &clesiastul ()*(-8(+ Aşadar, tot ce este în univers trebuie să se teamă de Dumnezeu
care este #reator şi 2tăp"n absolut.
&. C%0 tre8%ie tre8%ie să ne te0e0 ;)e D%0nee%=< D%0nee%=< Te0erea )e D%0nee% se 0anifestă *n pri0%l r#n) prin păirea atentă 6i totală a C%9#nt%l%i 3ă% , a Legii 2ale. 5n Gechiul /estament aflăm că Dumnezeu a explicat ,,scopul 2inaiului%, al cadrului în care a fost enunţată Legea. 1neori se recită pe un fond muzical, cu sunete care să facă versurile facă mai vii. La fel, Dumnezeu a creat un fond audio video, video, prin care să fie mai expresiv. expresiv. Boise a zis poporului* poporului* $ )du-ţi aminte de ziua când te-ai înfăţişat înaintea Domnului, Dumnezeului tău, la Horeb, Horeb, când Domnul mi-a zis" 0(trâne poporul la ine! $ăci vreau vreau să-i fac să audă cuvintele ele, ca să înveţe să se teamă teamă de ine tot timpul cât vor trăi pe pământ şi să înveţe şi pe copiii lor să le păzească4. oi v-aţi apropiat şi aţi stătut la poalele muntelui. untele era aprins şi flăcările se ridicau până în inima cerului. 2ra întuneric, nori şi neură deasă. 1i Domnul v-a vorbit din mi'locul focului/ voi aţi auzit sunetul cuvintelor %ui, dar n-aţi văzut nici un c5ip, ci aţi auzit doar un las. % &Deuteronom *(=8()+ Atunci ei au început să tremure, p"nă c"nd, la un moment, dat au zis să nu le
mai vorbească Dumnezeu în felul acesta, pentru ca nu cumva să moară Dar Dumnezeu înadins le8a vorbit aşa, ca să le fie teamă să mai păcătuiască şi ca să ştie că Dumnezeu este 2f"nt. 7umele Lui să fie binecuv"ntatE
(oise a sintetiat reli$ia e9reilor astfel: „ ă „ ă te temi de "#mnul, "umne+eul tău, pă+ind, %n t#ate +ilele vieţii tale, tu, fiul tău şi fiul fiului tău, t#ate legile şi t#ate p#runcile 7ui pe care ţi le dau şi să ai +ile multe)% &Deuteronom <*)+ A te teme de Dumnezeu înseamnă a8 slu4i în mod responsabil şi curat. Dumnezeu a organizat poporul 2ău, în special leviţii şi seminţia lui Aaron să facă slu4be. i trebuiau să se teamă de Domnul prin a respecta cu scrupulozitate toate r"nduielile r"nduielile la /emplu. /emplu. Amintiţi8vă Amintiţi8vă că, deşi erau proaspăt organizaţi, organizaţi, pentru că au călcat o poruncă, fiii lui Aaron au fost arşi, căci Dumnezeu $ este un foc mistuitor . l a zis prin Boise* $ )cum, Israele, ce alta cere de la tine Domnul, Dumnezeul tău, decât să te temi de "#mnu l, Dumnezeul tău, să umbli în toate căile %ui, să iubeşti şi să slu'eşti Domnului, Dumnezeului tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău, să pă+eşti p#runcile "#mnului şi legile 7ui pe care ţi le dau astăzi, ca să fii fericit % &Deuteronom (=*()8 necredinţei lor şi tu stai în (-+ Gorbind Gorbind despre evreişi neamuri, 3avel zice* $ )devărat" au fost tăiate din pricina necredinţei picioare picioare prin credinţă" credinţă" +u te înâmfa dar, dar, ci teme-te! % &'omani ((*)=+ Acestea sunt scrise, pentru că s8ar putea
ca noi, socotindu8ne în har, să ne răsfăţăm şi să nu8L mai considerăm pe Dumnezeu acelaşi foc mistuitor. 7u uitaţi, Dumnezeu 28a manifestat prin potop, prin distrugerea 2odomei şi în alte situaţii foarte necruţătoare, în revărsarea m"niei 2ale9 dar toate acele pedepse sunt limitate faţă de ceea ce prevede cartea Apocalipsa, căci Dumnezeu 2e va dezlănţui într8o zi în m"nia 2a, împotriva tuturor celor ce nu se tem de l şi nu8i respectă #uv"ntul.
C. &eneficii ale te0erii )e D%0nee% Dacă ne 9o0 te0e )e Do0n%l, 9o0 fi sc%tiţi )e tea0a pe care o a% cei )in l%0e , de m"nia şi focul 4udecăţii. Dumnezeu, pe baza trăirii în temere de l, va încheia cu noi un legăm"nt. #"t este de interesant să8L vezi pe Dumnezeu, în relatările 2cripturii, oprindu8se în dreptul unor oameni şi vorbindu8le, ca şi cum ar vorbi un om cu prietenul prietenul lui. 3entru evrei, Dumnezeu Dumnezeu 28a descoperit descoperit cu fulgere fulgere şi tunete tunete înc"t nu puteau puteau să suporte suporte priveliştea, dec"t de la poalele muntelui, iar Boise, sus, pe munte discuta cu Dumnezeu faţă în faţă. Boise avea o temere prin care era atras de Dumnezeu, înc"t într8o zi a zis* $Doamne, aş vrea să /e văd mai de aproape, fără perdeaua slavei care te ascunde%. La fel a fost asigurat şi Avraam, Avraam, de posibile temeri, într8un timp c"nd se putea aştepta la represalii din partea împăraţilor din m"na cărora eliberase pe Lot şi pe cei din zona 2odoma, dar a fost ocrotit de Dumnezeu. 3e de altă parte, în urma războiului, Avraam ar fi putut să beneficieze de bogăţiile lor, dar lucr"nd cu frică de Dumnezeu le8a respins, socotind că nu era în drept să8i revină lui. $ După aceste întâmplări, $uvântul Domnului a vorbit lui )vraam într-o vedenie şi a zis" 0)vrame, nu te teme/ 2u sunt scutul tău şi răsplata ta cea foarte mare.4 % &>eneza (*(+ 3entru Avraam, glasul lui Dumnezeu era o voce plăcută şi se
bucura să8l audă, căci el avea o temere sf"ntă de Dumnezeu, după cum este scris despre despre el şi despre un altul care credinţă +oe, când a fost înştiinţat de Dumnezeu despre lucruri care nu se avea temere de Dumnezeu $ &rin credinţă vedeau şi, plin de o teamă sfântă, a făcut un c5ivot ca să-şi scape casa/ prin ea, el a osândit lumea şi a a'uns moştenitor al nepri5ănirii care se capătă prin credinţă. credinţă. &rin credinţă )vraam, )vraam, când a fost c5emat să plece întrun loc, pe care avea să-% ia ca moştenire, moştenire, a ascultat şi a plecat fără să ştie unde se duce. %&vrei ((*?86+ i nu şi8
a permis să nesocotească mesa4ul lui Dumnezeu, să8l am"ne sau să8l comenteze, ci l8au ascultat, supun"ndu8se cerinţelor divine.
D%0nee% oferă toate ser9iciile 3ale, pentr% cei care se te0 )e El. Popor%l 3ă% 8eneficiaă )e toată asistenţa )i9ină . 3entru o înţelegere mai bună, să luăm o comparaţie din zilele noastre. A te teme de Dumnezeu înseamnă a cotiza la cea mai sigură societate de asigurări. /u doar îţi plăteşti cotizaţia, aceasta fiind partea ta de teamă de Dumnezeu şi, în rest, nu mai ai de ce să te temi, pentru că tu eşti asigurat, orice s8ar înt"mpla. ată ce scrie despre cei care se tem de Domnul* $ 9, cât de mare este bunătatea #a, pe care o păstrezi pentru cei ce se tem de #ine #ine şi pe care o arăţi celor ce se încred în #ine, #ine, în faţa fiilor oamenilor! % &3salmul
-(*(;+ ste un fond de asigurare inestimabil de mare la Dumnezeu. $ 2l împlineşte dorinţele celor ce se tem de 2l, le aude striătul şi-i scapă. % &3salmul (*(;+ #ine se teme de Dumnezeu nu8şi face singur dreptate, nu
abuzează de drepturile sale, asemenea lui osif sau 7eemia, care au zis* $eu mă tem de Dumnezeu%. Dumnezeu
în schimb împlineşte dorinţele unor astfel de oameni, îi asistă, îi înviorează oferindu8le tot ceea ce au nevoie. Aceştia sunt oamenii care îl respectă pe Dumnezeu ca 2tăp"n şi de care l ţine cont. @, de ne8am număra printre eiE
II. NU TE TE(E A. Te0eri posi8ile Cine se te0e )e D%0nee%, n% tre8%ie să se 0ai tea0ă )e ni0ic. Aceasta înseamnă mult, pentru că sunt at"tea temeri posibile, în faţa unor acţiuni umane, de la adversitate p"nă la ucidere, de la o simplă respingere p"nă la o persecuţie de moarte. 1neori, poate te temi pentru că cineva îţi răspunde dur, sau te temi că un om nu te bagă în seamă sau nu te primeşte. 2unt oameni care stau la o uşă ore întregi şi se tem să bată la ea, sau să8şi spună nevoia. 3oate cineva se teme să nu fie dat afară din serviciu sau să nu fie penalizat. Dacă ne g"ndim la situaţiile de pe întreg păm"ntul, sunt at"tea şi at"tea temeri, pentru că oamenii sunt sub influenţa diavolului şi sunt în stare să8şi facă rău unii altora. >"ndiţi8vă la evreii care s8au temut de canaaniţi, în frunte cu cele zece iscoade, şi n8au fost gata să se ducă spre #anaan, #anaan, ci mai degrabă degrabă se împăcau împăcau cu ideea robiei. Cale8 6i Ios%a f%seseră părta6i la acelea6i
i0a$ini, )ar iată ce2a% sp%s ei: „ 9umai, „ 9umai, nu vă ră+vrătiţi %mp#triva "#mnului, şi nu vă temeţi de #amenii din ţara aceea, căci %i v#m mânca) .i nu mai au nici un spri!in/ "#mnul este cu n#i, nu vă temeţi de ei' % &7umeri (*;+ i nu s8au hazardat să spună că sunt mai grozavi ca ceilalţi, dar s8au încrezut în Dumnezeu. #a oameni, au avut aceeaşi imagine c"nd au văzut c"t sunt de mari uriaşii #anaanului, dar au zis* $ Dacă Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în ţara aceasta, şi ne-o va da" este o ţară în care cure lapte şi miere. % &7umeri
(*6+ 3entru ei intrarea în #anaan nu era o problemă problemă de luptă, în care biruie cel care e mai tare, ci era o lucrare a credinţei, a înţelegerii puterii divine. divine. Dacă Dumnezeu a decis să le dea lor ţara, înseamnă că era a lor. lor. După ce au peregrinat = de ani prin pustie, în faţa intrării în #anaan, Boise le reaminteşte* $ &oate că vei zice în inima ta" 0+eamurile acestea sunt mai mari la număr decât mine/ cum voi putea să le izonesc4 (ă nu te temi de ele. )du-ţi aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, lui faraon şi întreului 2ipt. % &Deuteronom ?*(?8(6+ Acum
poate nu mai aveau îndrăzneala să spună cu voce tare, că se temeau de ce li se înt"mplase mai înainte, dar frica să fie înăuntrul lor. 5n vremea noastră, din teamă, unii oameni nu vin la evanghelizări pentru că îi ameninţă preotul că nu le va mai face slu4be. 5n timpul Domnului sus era la fel, căci părinţii care şi8au văzut copilul orb din naştere aceste lucruri, pentru vindecat, au refuzat să ia legătura cu Domnul şi să mărturisească minunea* $ &ărinţii au zis aceste că se temeau de Iudei/ căci iudeii 5otărâseră acum că, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinaoă. % &oan ;*))+ 5n loc să strige în gura mare* $Dumnezeu a făcut o minune în casa noastră%, de
teamă, au tăcut. trupul, dar care care nu pot Acestea sunt situaţii uşoare, dar Domnul sus a spus* $ +u vă temeţi de cei ce ucid trupul,
ucide sufletul/ ci temeţi-vă mai derabă de $el ce poate să piardă şi sufletul şi trupul în 5eenă. % &Batei (=*)6+
storia :isericii are at"ţia martiri, oameni care nu s8au înfricat, ci şi8au mărturisit credinţa în faţa rugului arz"nd şi în faţa altor forme de tortură. 3ersecuţii, de neuitat încă, au fost multe în 1niunea 2ovietică şi martiri sunt şi astăzi în ţările musulmane. /uturor Domnul le spune ca :isericii din 2mirna* $ +u te teme de ceea ce ai să suferi.% &Apocalipsa )*(=+
Tea0a )e con)iţii 9itre$e *n 9iaţă, tea0a )e *08olnă9ire, sa% poate că 9a tre8%i să )%ci %n 5an)icap toată 9iaţa, tea0a că 9ei fi sărac 6i n% 9ei a9ea ce să 0ăn#nci 6i alte *ncă 0%lte te0eri te pot stresa 6i c5iar *08olnă9i . ată ce spunea Domnul sus, ca o concluzie, după ce le8a spus să nu se îngri4oreze pentru trup, pentru hrană şi îmbrăcăminte. $(ă nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea şi să nu vă frământaţi mintea. $ăci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută, #atăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele. $ăutaţi mai întâi *mpărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. +u te teme, turmă mică/ pentru că #atăl vostru vă dă cu plăcere *mpărăţia. % &Luca ()*);8-)+ Deci, să căutăm 5mpărăţia cu g"ndul că
Dumnezeu ne aşteaptă să ne8o dea cu plăcere, ştiind că, lucrurile vieţii acesteia sunt mult mai neînsemnate. Dacă ne dă veşnicia, cum nu ne va purta de gri4ă în viaţa de aiciF 2ă ne imaginăm un copil care merge la tatăl lui şi cere zece lei, pentru a8şi cumpăra ceva pentru şcoală, imediat după ce tata i8a spus că i8a pus o sută de mii de euro în cont, pe c"nd va fi mare Gă puteţi imagina pe copil spun"nd* $@ sută de mii de euro îmi dă sigur, dar cei zece lei mă tem că nu mi8i dă%. #am aşa suntem şi noi c"nd ne temem că în viaţa aceasta Dumnezeu nu este atent cu ce se înt"mplă cu noi. un paradox, nuF A zis că ne dă cu plăcere 5mpărăţia, dar cele necesare, vieţii de aici, nu ni le dă cu plăcereF 7u8şi au rost temerile referitoare la sănătate sau la cele necesare traiului. Dacă l vrea să te ţină într8o condiţie mai modestă şi să fii mai sărac, ce poţi să faciF 2ă te frăm"nţi degeaba sau să te încrezi în l. 1nii oameni au teamă de întuneric, de vră4itorii sau alte de forţe magice. 1nii se tem de $sf"ntul Anton%, Anton%, cu ocazia primirii unor scrisori care le cer să se implice în circuitul lor, dar dacă Anton a fost cu adevărat credincios, el nu are treabă cu noi, iar dacă nu, e total neputincios. /oate /oate acestea sunt situaţii în care oamenii au o teamă total nefondată. 5n alte zone ale lumii, dacă se pocăieşte un om într8un trib şi se înt"mplă ceva, ceilalţi se tem că s8au răzbunat spiritele pe ei, că au fost supăraţi strămoşii neamului. Asigurările 2cripturilor au o mare valoare în privinţa aceasta, ca oamenii să nu se teamă de forţele întunericului, de dumnezeii neamurilor. neamurilor. De ce să ne tememF !ai să ne g"ndim. Diavolul ne8ar bea într8o lingură de apă, dacă ar putea, cum a încercat cu ov, dar n8a putut face nimic, nimic, fără îngăduin îngăduinţa ţa divină. 7ici oamenii nu ne pot face ceea ce vor, nici duhurile, duhurile, pentru că Dumnezeu este 2tăp"nul tuturor. 2ă urmărim c"teva referinţe biblice cu privire la teamă* >hedeon nu s8a temut să distrugă formele idolatre, căci Domnul a zis printr8un proroc* $ 2u sunt Domnul, Dumnezeul vostru/ să nu vă temeţi de dumnezeii amoriţilor, în a căror ţară locuiţi. Dar voi n-aţi ascultat lasul eu. % &Cudecătorii <*(=+ Bai t"rziu, alt proroc a
zis* $ )şa vorbeşte Domnul" 0+u vă luaţi după felul de vieţuire al neamurilor şi nu vă temeţi de semnele cerului, pentru că neamurile se tem de ele. $ăci obiceiurile popoarelor popoarelor sunt deşarte8Dumnezeii aceştia sunt ca o sperietoare sperietoare de păsări într-un oor de castraveţi, şi nu vorbesc/ sunt duşi de alţii, pentru că nu pot să meară.
+u vă temeţi de ei, căci nu pot să facă nici un rău şi nu sunt în stare stare să facă nici un bine. % &eremia (=*)8+
xistă at"tea veşti proaste în zodiac, puse pe seama mişcării astrelor, care s8ar putea răsfr"nge peste oameni şi ei sunt în imposibilitatea de a se apăra. Dar toate acestea sunt imaginaţii speculative, ce se dovedesc a fi eronate, elimin"nd treptat probabilitatea producerii lor. Galabil este ce a spus Domnul ucenicilor* $ ă dau putere să călcaţi peste toată puterea vră'maşului şi nimic nu vă va putea vătăma. % &Luca (=*(;+ 2ă ştiţi că şi teama de
animale este o slăbiciune a noastră în duh, pentru că Dumnezeu a zis* $ să apuce roaza şi frica de voi pe orice dobitoc de pe pământ. % &>eneza ;*)+ Au fost credincioşi de8a lungul istoriei care s8au impus în faţa animalelor
pentru că Dumnezeu i8a învrednicit ca atare şi a pus un înger l"ngă ei, aşa cum s8a înt"mplat cu Daniel. Dar şi peste puterea întunericului, întunericului, peste forţele diavolului, diavolului, sunt tot îngeri superiori superiori ai lui Dumnezeu. Amintiţi8vă de cele scrise scrise în cartea cartea lui Daniel, Daniel, c"nd un înger a fost trimis la el, dar a fost oprit pentru pentru o vreme de o căpetenie căpetenie a întunericului. Dar cine a ieşit biruitorF 5ngerul Domnului. #redeţi că Domnul şi8ar lăsa un înger sau vreun credincios ostatic undeva prin universF universF #red că aici este binevenită imaginea din ) 'egi <*(8(?, c"nd sirienii au încon4urat pe lisei lisei şi slu4itorul lui i8a i8a văzut. 2inceri să fim, poate că cei mai mulţi dintre dintre noi vedem doar cu ochii slu4itorului. $ (lu'itorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis de dimineaţă şi a ieşit. 1i iată că o oaste încon'ura cetatea, cu cai şi cară. 1i slu'itorul a zis omului lui Dumnezeu" 0)5! domnul meu, cum vom face4 2l a răspuns" 09u te teme, căci mai mulţi sunt cei cu n#i decât cei cu ei2 . 2lisei s-a ruat şi a zis" 0Doamne, desc5ide-i oc5ii să vadă4. 1i Domnul a desc5is oc5ii slu'itorului, care a văzut muntele plin de cai şi de cară de foc împre'urul lui 2lisei. % #e credeţiF 5ngerii aceştia ai lui Dumnezeu sunt în rezervă acum, sau sunt tot activiF
2ă nu credeţi că eu n8am avut nici o frică şi nu8mi amintesc c"nd mi8a fost teamă ultima dată, dar spun"ndu8le, mă încura4ez pe mine şi pe dumneavoastră. Aceste realităţi sunt prea puternice să pot trece pe l"ngă ele şi să nu vă spun, în aşa fel ca să vă răm"nă la toţi în minte, asigurarea divină* 71 GR /BSE Dacă ne vom teme, credinţa ne va slăbi şi vom deveni nişte înfr"nţi. Amintiţi8vă de războaiele din Gechiul /estament, c"nd mulţi au fugit de pe front numai pentru că au auzit un zgomot, n8au aşteptat nici măcar să vadă cine sunt cei care vin împotriva lor. Aşa este omul care se teme, nu vede nimic şi fuge ca de uriaşi. numai%. 2au amintiţi8vă de 3etru, care Domnul spunea lui air în faţa morţii reale a fiicei sale* $ +u te teme, crede numai
a pornit pe ape şi dintr8odată văz"nd valul s8a scufundat. Acum g"ndiţi8vă, pe el absenţa valului l8a a4utat să meargă pe mareF 3e mare se poate merge dacă nu sunt valuriF 5n mod fizic nu se poate, dar valul a făcut ca el să se b"4b"ie. @, de8am crede măcar c"nd nu sunt valuri, să umblăm măcar atunci şi în momemte dificile Domnul să ne dea m"na şi să ne scapeE
&. 3fat%ri 6i *nc%ra?ări apropiat şi ai zis" 0+u te teme!4 % &3l"ngerile lui 3rofetul scria* $ *n ziua când #e-am c5emat, #e-ai apropiat
eremia -*?+ Deci Dumnezeu era acolo, doar s8a apropiat şi a şoptit mai tare* $7u te temeE%. "n plan %0an,
)acă 9rei să n% te te0i, iată c#te9a sfat%ri concrete: l%creaă le$al 6i c% *nţelepci%ne. Dacă eşti în ilegalitate e normal să te temi de poliţie, de finanţe. finanţe. Dacă nu ai lucrat cu înţelepciune, înţelepciune, te temi că nu este bună bună lucrarea. 5n
3roverbe (*(< este scris* $ *nţeleptul se teme &să nu respecte legea statului şi legea lui Dumnezeu+ şi se abate de la rău, dar nesocotitul este înâmfat şi fără frică. % 7esocotitului nu8i este frică de poliţie c"nd comite o
ilegalitate, dar o să8i fie frică după ce e prins. @mul cuminte are teamă înainte, dar are linişte după aceea. 5nţelepciunea striga* $.. dar cel ce m-ascultă va locui fără ri'ă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău. % &3roverbe (*--+ Toate aceste principii s%nt 9ala8ile *n ceea ce pri9e6te pro8le0ele 0ateriale sa% le$ea
)intr2o ţară, )ar fii )rept 6i nepri5ănit, 0ai *nt#i *naintea l%i D%0nee%, ca El să2ţi fie fa9ora8il. Dacă n% e6ti corect *naintea l%i D%0nee%, con6tiinţa ta constit%ie o tea0ă *n sine pentr% ceea ce2ai făc%t. „ &elui rău de ce se teme aceea i se %ntâmplă, dar cel#r neprihăniţi li se %mplineşte d#rinţa) % &3roverbe (=*)+ Dacă ai fost corect *naintea l%i D%0nee% 6i ai fost %n 8inefăcător, să n% te te0i că 9ei ră0#nea )e ocară, sărac 6i &e bine-i merge #mului care face milă şi %mprumută pe altul, şi care %şi nea?%torat, căci este scris: „„&e rânduieşte faptele după dreptate' &ăci el nu se clatină nici#dată; p#menirea celui neprihănit ţine %n veci) .l nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare, %ncre+ăt#are %n "#mnul) 1nima %i este mângâiată, n-are nici # teamă, până ce %şi vede %mplinită d#rinţa faţă de p#trivnicii lui) % &3salmul (()*86+ (()*86+ 1n alt sfat* acţionează fără teamă în lucrarea sf"ntă, chiar dacă sunt motive de temeri. De exemplu, mergi să faci evanghelizare într8un sat cu oameni împotrivitori, în mod natural există o teamă, dar prin puterea lui Dumnezeu, trebuie predicat fără teamă. 5ntr8o adunare cu tendinţe lumeşti şi apostate, să te ridici şi să proroceşti fără teamă. 5n faţa unei situaţii de păcat ce trebuie condamnat sau c"nd trebuie mustrat cineva, fă8o fără teamă. ată ce a zis apostolul 3avel, slu4itorilor din fes* $ 1tiţi că n-am ascuns nimic din ce vă era de folos, şi nu m-am temut să vă propovăduiesc şi să vă învăţ înaintea norodului şi în case. % &0apte )=*)=+ La unii teama
apare pe motive de vinovăţie, dar $ cel nepri5ănit îndrăzneşte ca un leu tânăr. % &3roverbe )6*(+
C. Ar$%0ente 6i )o9ei 5n 3salmul ((6*< ((6*< este scris că n% tre8%ie să ne te0e0, pentr% că a9e0 %n ocrotitor )esă9#r6it * $ Domnul este partea mea, nu mă tem de nimic" ce pot să-mi facă nişte oameni % #e a putut să8i să8i facă !aman lui BardoheuF 7imic. 7ici măcar nu a putut să8l schimbe de la poartă, sau să8l trimită undeva într8un colţ al împărăţiei. 1n alt cuv"nt de îmbărbătare avem în saia ()*) 8 $ Iată, Dumnezeu este izbăvirea mea, voi fi plin de încredere şi nu mă voi teme de nimic/ căci Domnul Dumnezeu este tăria mea şi pricina laudelor mele şi 2l m-a mântuit.% #ine este plin de încredere este fără teamă. loc #"nd poporul srael a a4uns în faţa Bării Bării 'oşii Dumnezeu le8a spus* $ +u vă temeţi de nimic, staţi pe loc şi veţi vedea izbăvirea, izbăvirea, pe care v-o va da Domnul în ziua aceasta/ căci pe eipteni aceştia, pe care-i vedeţi azi, nu-i veţi mai vedea niciodată. % &xodul (*(-+ /ot pentru ei, în cartea profetului saia sunt nişte cuvinte prea
bogate ca să8mi permit să nu le amintesc trat"nd tema aceasta şi vă rog să vă g"ndiţi la ele prin prisma istoriei înri'orare, căci 2u evreilor de8a lungul sutelor şi miilor de ani* $ +u te teme, căci 2u sunt cu tine/ nu te uita cu înri'orare, sunt Dumnezeul tău/ 2u te întăresc, tot 2u îţi vin în a'utor. a'utor. 2u te spri'inesc cu dreapta dreapta ea biruitoare...$ăci 2u sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă şi-ţi zic" 0+u te teme de nimic, 2u îţi vin în a'utor.4 a'utor.4 %
&saia (*(=8(-+ Aşa suntem şi noi uneori. Dumnezeu ne ţine de m"nă şi tot trebuie să ne mai spună* $ +u te teme de nimic, viermele lui Iacov şi rămăşiţă slabă al lui Israel/ căci 2u îţi vin în a'utor8 % &vers.(+ @ric"t ai fi de
slab, nu te teme. #u c"t eşti mai slab, cu at"t Domnul te spri4ină mai tare. 1n bun exemplu este este David, care a avut multe multe motive de temeri şi a trecut prin multe multe situaţii de teamă, teamă, cu socrul său, cu copilul său, Absalom şi cu toţi duşmanii lui. l a scris multe versete de încredere în psalmi. 2ă mântuirea mea" de cine să mă tem ne amintim c"teva, în special în timp de teamă* $ Domnul este lumina şi mântuirea Domnul este spri'initorul spri'initorul vieţii mele" de cine să-mi fie frică % &3salmul )?*(+9 $ 9ri de câte ori mă tem, eu mă încred în #ine % &3salmul <*-+. Doamne, lasă o astfel de încredere şi peste noi ca peste DavidE Ki din acest punct
de vedere al încrederii lui în Domnul, David a fost un om după inima lui Dumnezeu. 7oi povestim cu entuziasm despre confruntarea lui David cu >oliat, căci o ştiu şi copiii, dar g"ndiţi8vă ce încredere a avut el în Dumnezeu să meargă cu praştia şi cu c"teva pietricele în faţa unui uriaş. Duhul lui Dumnezeu venise peste el şi dacă8L chemăm şi peste noi, atunci ne vedem tari în puterea Domnului şi nu mai avem frică în toate situaţiile acestea.
"NC7EIERE /emerea de Dumnezeu ne califică înaintea Lui. O0%l care este con6tient )e p%terea l%i D%0nee% 6i
trăie6te *n asc%ltare )e El, este cel 0ai 8ine cotat *naintea Do0n%l%i . Din casa lui #orneliu, 3etru a zis* ;80*n adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că în orice neam, cine se teme de 2l şi lucrează nepri5ănire este primit de 2l. % &0apte (=*-8-+ #orneliu a trăit în temere de Dumnezeu9 deşi era ofiţer roman,
era conştient că deasupra cezarului este Dumnezeu. Ki prima femeie credincioasă din uropa, avea aceeaşi calitate. ;8 %idia, vânzătoare de purpură, din cetatea #iatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu, şi asculta. Domnul i-a desc5is inima, ca să ia aminte la cele ce spunea &avel. % &0apte (<*(+ ra doar o v"nzătoare, dar se
purta cu clienţii în temere de Dumnezeu, ca şi cum următorul client ar fi fost un trimis al Lui. La fel este scris şi despre ov, ov, un om care se temea de Dumnezeu. 2untem şi noi oameni cu teamă de DumnezeuF
Dacă s%nte0 oa0eni c% tea0ă )e D%0nee%, preent%l 6i 9iitor%l nostr% tre8%ie să fie fără tea0ă. „ 4şa că putem +ice plini de %ncredere/ 0"#mnul este a!ut#rul meu, nu mă v#i teme/ ce mi-ar putea face #mul8% &vrei (-*<+. 7umai Dumnezeu ne poate întări şi apoi veşnicia va fi fără teamă pentru că acolo turma8i fără lupi. /eama /eama nu8şi va mai avea sensul în viaţa viitoare. Dar p"nă atunci ;8tu, robul eu Iacov, nu te teme, şi nu te înspăimânta, Israele! $ăci te voi izbăvi din pământul depărtat, şi-ţi voi izbăvi sămânţa din ţara în care este roabă. Iacov se va întoarce iarăşi, va locui liniştit şi fără teamă/ şi nu-l va mai tulbura nimeni. % &eremia
<*)?+ 5n năde4dea acestui viitor binecuv"ntat şi veşnic să manifestăm încă de pe acum încredere deplină în toate promisiunile Domnului, în a4utorul 2ău permanent. Dacă vreunul dintre noi se simte apăsat şi se g"ndeşte că Dumnezeu îl va 4udeca sau pedepsi pentru anumite fapte sau atitudini, să ceară îndurarea lui Dumnezeu, ca apoi să fie fără teamă, în orice vreme.
„ lu!iţi "#mnului ” &'omani ()*((+ INTRODUCERE 1. $2lu4iţi Domnului% este o chemare pentru poporul lui Dumnezeu &xodul ?*(<+ . 2lu4irea se face în condiţiile existente, dar conform cerinţelor sfinte &( 2amuel -*(9 ()*(8)9 xodul (;*<+ I. CE E3TE 3/UIREA "NAINTEA DO(NU/UI= A. "n perioa)a 4ec5i%l%i Testa0ent 1. @ religie monoteistă, teocratică, fără sincretisme &Deuteronom (=*()8(-9 ( 2amuel ?*-9 Batei *(=9 'omani ;*8+
. Absenţa slu4irii, refuzul ei, duce la idolatrie, care este o altă slu4ire adulteră &'omani (*)9 ( /esaloniceni /esaloniceni (*;+ &. "n perioa)a No%l%i Testa0ent 1. @ religie a aceluiaşi Dumnezeu, dar numai a credinţei şi a închinării în duh şi adevăr &oan *))8)9 'omani ?*<9 ) #orinteni -*?8;9 0ilipeni )*(?9 vrei ;*(+
. 7eînţelegerea religiei curate duce la rătăcire &oan 6*-8 ?9 (<*)+ II. CU( 3E 3/UEGTE DO(NU/UI= A. Con)iţii. Cerinţe. Caracteristici 1. 2lu4irea lui Dumnezeu este o necesitate de drept şi de fapt. l este gelos în iubire &Baleahi (*<9 Batei <*)9 Luca (?*?8(=+
. 2lu4irea înseamnă punerea la îndem"na Domnului a întregii fiinţe, precum Domnul sus !ristos &'omani ()*(8 )9 ( #orinteni <*)=9 Batei )=*)69 3salmul =*?869 vrei 6*<9 (=*8(=+
+. 2lu4irea este ucenicie &oan ()*)<+ nu numai o slu4ire sacerdotală &7umeri (6*(8-9 Deuteronom (=*)=9 ( #orinteni ((*))9 ((*))9 0apte )*<+, este un mod m od de viaţă &#oloseni -*)-8)9 feseni <*8;+
. 2lu4irea se face la parametri ceruţi de Dumnezeu* cu scumpătate, cu preţuire şi în cinstirea Lui &osua )*(, -(9 ) #orinteni <*-8+9 slu4ind tuturor din dragoste &'omani (*(69 #oloseni *(?9 Luca (*);9 >alateni *(-+9 cu frică şi bucurie ca îngerii &3salmul )*?9 (==*)9 0ilipeni )*(), (6+
-. 2lu4irea este specifică darului &chemării+ fiecăruia9 ea poate fi principală sau secundară &0apte <*)9 ( 3etru *(=9 ( #orinteni ()*+. @amenii trebuie pregătiţi pentru slu4ire &feseni *((8()9 ( #ronici )6*;9 ) #ronici -*--9 0apte (-*-<9 Luca (=*=9 oan ()*)+. 2lu4ba se poate pierde &3salmul (=;*69 0apte (*(?, )+
J. 2lu4irea propriu8zisă este directă, numai înaintea Domnului &singur+ sau indirectă* în grup, biserică sau pentru alţi oameni &eremia ?*)9 ) #orinteni *(68)=9 Daniel -*)<9 <*(=, (<, )=9 osua )*(9 0apte (=*) 9(-*(8+
. 2lu4irea fiecăruia va fi răsplătită, dar şi inactivitatea va fi pedepsită &Baleahi -*(9 xodul )-*)9 oan ()*)69 Luca (6*)=8)<9 Batei )*)8-=+
&. E'e0p E' e0ple le &alături de îngeri vrei (*(9 Batei *((9 Apocalipsa Apocalipsa ))*;+ 1. 3avel un rob şi apostol &0apte )<*(<9 )=*)9 )?*)-9 'omani (*;9 (*(?9 feseni -*?9 ( /imotei (*()9 )
/imotei (*-+
. Ana o femeie evlavioasă &Luca )*-?+ "NC7EIERE 1. 2lu4irea în univers este afectată de răzvrătirea Diavolului şi efectele ei. @amenii nu ştiu sau nu vor să8 slu4ească Domnului &) 'egi (?*(8(<, )8)?+
. 2copul final m"ntuirea este o slu4ire totală, reciprocă şi armonioasă &Daniel ?*(=, (, )?9 Apocalipsa Apocalipsa ))*(8 +
INTRODUCERE $ lu!iţi "#mnului %, %, este o chemare pentru poporul lui Dumnezeu. Atunci c"nd ehova a chemat pe Boise pentru eliberarea sraelului din gipt, el a motivat ieşirea lor, zic"nd $... lui faraon" 0Domnul, Dumnezeul evreilor, m-a trimis la tine, să-ţi spun" 0%asă pe poporul eu să plece, ca să-mi slu'ească în pustie. Dar iată că până acum n-ai ascultat.4 % &xodul ?*(<+ 2lu4irea este o chemare pentru noi toţi. Dacă sraelul a fost chemat să
slu4ească Domnului în mod permanent şi noi suntem chemaţi dintre toate naţiunile păm"ntului, să slu4im aici şi apoi în veşnicie, după cerinţele pe care le are Dumnezeu, potrivit cu sfinţenia 2a. Ki un copil este chemat să slu4ească Domnului şi orice om cu cea mai mare slu4bă în lumea aceasta trebuie să fie tot un slu4itor al Domnului. 5n ( 2amuel -*( scrie despre copilul 2amuel, care slu4ea Domnului, înaintea lui li, stare care l8a caracterizat toată viaţa, fiind un exemplu de dedicare şi integritate &( 2amuel ()*(8)+. Aş vrea ca prin această lecţie să ne verificăm şi noi condiţia de slu4itori înaintea lui Dumnezeu. Greau să înţelegem şi vom vedea aceasta din conţinutul studiului că nu doar cei numiţi slu4itori consacraţi, sunt slu4itori. Dumnezeu a vrut, încă din vremea lui srael, să aibă o împărăţie de preoţi, nu doar o seminţie &xodul (;*<+, iar în veşnicie cei m"ntuiţi sunt prezentaţi ca slu4itori slu4itori ai Domnului.
I. CE E3TE 3/UIREA "NAINTEA DO(NU/UI= A. "n perioa)a 4ec5i%l%i Testa0ent A sl%?i Do0n%l%i *nsea0nă 0ai *nt#i să practici o reli$ie 0onoteistă, teocratică, fără nici %n a0estec i)olatr% . Dumnezeu niciodată nu a permis sincretisme, l cerut să se slu4ească Lui şi numai Lui, după felul în care l a arătat în cartea Legii. ată regula* $ )cum, Israele, ce alta cere de la tine Domnul, Dumnezeul tău, decât să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să umbli în toate căile %ui, să iubeşti şi să slu'eşti Domnului, Dumnezeului tău, din toată inima ta şi din tot sufletul tău, să păzeşti poruncile Domnului Domnului şi leile %ui pe care ţi le dau astăzi, ca să fii fericit % &Deuteronom (=*()8(-+ Aici, pe păm"nt, şi cu at"t mai mult în perspectivă
veşnică, slu4itorii lui Dumnezeu se bucură să slu4ească unui Dumnezeu pe care8L putem numi* Binunat, :un,
ubitor. vreii vreii au fost avanta4aţi avanta4aţi faţă de celelalte popoare, popoare, pentru că au fost învăţaţi învăţaţi să slu4ească slu4ească Domnului. Domnului. înfierea, slava, leămintele, darea %eii, 3avel scrie despre harurile pe care le au evreii. $ 2i sunt israeliţi, au înfierea, slu'ba dumnezeiască, dumnezeiască, făăduinţele, făăduinţele, patriar5ii, patriar5ii, Hristosul, care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. )min. % &'omani ;*8+ 5nsă nu întotdeauna sraelul a fost gata să slu4ească Domnului. A
avut repetate şi grave înclinări spre idoli, de aceea, Dumnezeu, a trimis în aproape toate generaţiile profeţi care chemau poporul înapoi la slu4irea sf"ntă. $ (amuel a zis întreii case a lui Israel" 0Dacă din toată inima voastră vă întoarceţi la Domnul, scoateţi din mi'locul vostru dumnezeii străini şi )starteele, îndreptaţi-vă inima spre Domnul, şi slu'iţi-I numai %ui/ şi 2l vă va izbăvi din mâna filistenilor.4 filistenilor.4 % &( 2amuel ?*-+ Aceste atenţionări au
fost necesare, căci scopul diavolului diavolului a fost dintotdeauna, să abată pe om de la slu4irea înaintea Domnului. Domnului. xact cu această ispită s8a prezentat şi înaintea Domnului !ristos, dar l a biruit şi i8a zis diavolului* $ 0&leacă, (atano4, i-a răspuns Isus. 0$ăci este scris" 0Domnului, Dumnezeului tău să te înc5ini şi numai %ui să-I slu'eşti.4% &Batei *(=+
P%te0 să o8ser9ă0 )in 3cript%ri 6i )in *ntrea$a istorie, că a8senţa sl%?irii sa% ref%%l ei )%ce la i)olatrie, care este o sl%?ire a)%lteră. De aceea Dumnezeu a zis, în porunca a doua, doua, să nu8ţi faci alţi dumnezei, dumnezei, pentru că în final vei a4unge să le slu4eşti. Aşa s8a păg"nizat lumea $ căci au sc5imbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slu'it şi s-au înc5inat făpturii în locul 3ăcătorului, care este binecuvântat în veci! )min. %
&'omani (*)+ ată în ce stare vinovată a a4uns omul, să slu4ească naturii sau să se divinizeze pe sine. 3erioada primilor apostoli dovedeşte ce răsunet a avut chemarea la slu4irea sf"ntă şi într8 o zonă plină de idoli* $ $ăci ei înşişi istorisesc ce primire ne-aţi făcut şi cum de la idoli v-aţi întors la Dumnezeu, ca să slu'iţi Dumnezeului celui viu şi adevărat. % &( /esaloniceni (*;+
&. "n perioa)a No%l%i Testa0ent Testa0ent 7eamurile nu au mai fost chemate la o slu4ire ca aceea a evreilor din Gechiul Gechiul /estament. /estament. 7oul /estament /estament prezintă o reli$ie a acel%ia6i D%0nee%, )ar %na n%0ai a cre)inţei, n% a for0elor fiice, a ?ertfelor. vreii aveau obiecte cultice şi ritualuri, dar acum avem o religie a duhului şi adevărului, aşa cum spunea Domnul sus #atălui în du5 şi în în oan *)-* $ Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când înc5inătorii adevăraţi se vor înc5ina #atălui adevăr/ fiindcă astfel de înc5inători doreşte doreşte şi #atăl. % Ki de atunci şi p"nă astăzi forma aceasta trebuie să o aibă
oricine vrea să8i slu4ească lui Dumnezeu şi slu4irea să fie primită.
"n Ro0ani a9e0 o e'p%nere foarte clară care p%ncteaă )iferenţa 6i arată fel%l *n care "i sl%?i0 l%i D%0nee% *n no%l le$ă0#nt * $ Dar acum, am fost izbăviţi de %ee şi suntem morţi faţă de %eea aceasta, care ne ţinea robi, pentru ca să slu'im lui Dumnezeu într-un du5 nou, iar nu după vec5ea slovă. % &'omani ?*<+9 aducătoare de moarte, scrisă şi săpată în pietre, era cu atâta slavă încât fiii lui Israel nu $ )cum, dacă slu'ba aducătoare puteau să-şi pironească pironească oc5ii asupra feţei lui oise, din pricina strălucirii feţei lui, măcar că strălucirea strălucirea aceasta era trecătoare, trecătoare, cum n-ar fi cu slavă mai derabă slu'ba Du5ului Dacă slu'ba aducătoare aducătoare de osândă, a
fost slăvită, cu cât mai mult o întrece întrece în slavă slu'ba aducătoare de nepri5ănire nepri5ănire % &) #orinteni -*?8;+ 2lu4bele
vechi au fost r"nduite de Dumnezeu pentru o vreme, dar odată socotiţi neprihăniţi prin credinţa în 4ertfa Domnului sus !ristos, avem acces nu într8un cort fizic, ci direct la Dumnezeu, şi8 slu4im în duhul nostru. 2ă slu4im cu reverenţă, în sfinţenie, în condiţii ce nu pot fi înţelese dec"t dacă crezi, dacă eşti conştient, că atunci c"nd c"nţi sau faci altceva, faci o slu4bă înaintea lui Dumnezeu. @ închinare, fie ea şi în cămăruţa ta, este ceva mai înălţător dec"t dacă te8ai prezenta la un festival sau la un concurs. Dacă nu înţelegem slu4irea din noul legăm"nt riscăm să ne rătăcim. 1nii oameni nu l8au înţeles pe B"ntuitorul c"nd spunea despre trupul şi s"ngele 2ău, despre lucrarea pe care o va face l în vederea m"ntuirii. Atunci l le8a zis* $ &entru ce nu înţeleeţi vorbirea ea &entru că nu puteţi asculta $uvântul eu8$ine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu/ voi de aceea n-ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu. % &oan 6*-8 ?+ @rice om care este
chemat de Dumnezeu la slu4ire, trebuie să aibă o inimă sensibilă la aceste lucruri. ar cei care nu o vor avea, căci B"ntuitorul a spus că unii vor crede că ucig"ndu8ne vor aduce o slu4bă lui Dumnezeu, dovedesc nesinceritate, răutate şi necredinţă. storia :isericii este plină de martiri, care au fost ucişi de unii care au crezut că 5i fac o slu4bă lui Dumnezeu &oan (<*)+.
II. CU( 3E 3/UEGTE DO(NU/UI= A. Con)iţii. Cerinţe. Caracteristici 3entru a practica o religie sacră, sacră, am notat şapte condiţii pe care le voi enumera.
1. 3l%?irea l%i D%0nee% este o necesitate )e )rept 6i )e fapt. Dumnezeu este stăp"n şi este normal să8L slu4im. l este gelos şi nu acceptă să8Ki împartă slava cu nimeni. l este Dumnezeu şi nu mai poate să aibă pe nimeni şi nimic l"ngă 2ine. Altfel n8ar mai fi Dumnezeu. De aceea, l striga prin profetul Baleahi (*< 8 $... dacă sunt (tăpân unde este teama de ine .. .%. Domnul sus spunea spunea ca unul care cunoaştea cunoaştea problema mai bine
ca oricine* $ +imeni nu poate slu'i la doi stăpâni. $ăci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt/ sau va ţinea la unul şi va nesocoti pe celălalt" +u puteţi slu'i lui Dumnezeu şi lui amona. % &Batei <*)+ Acest adevăr vreau să8
l punctez în faţa dumneavoastră dumneavoastră.. Ori "l sl%?i0 l%i D%0nee% *n totalitate, ori n% are ne9oie )e sl%?irea
noastră. De aceea a spus Domnul, lui 2atan, relu"nd ce spune în Deuteronomul* $ Domnului, Dumnezeu să I te înc5ini şi numai %ui să-I slu'eşti. % u cred că 2atan ar fi fost mulţumit să8i fi oferit atunci o închinare şi după
aceea L8ar fi lăsat în pace. l este mulţumit să cotizezi la el din c"nd în c"nd, dar Dumnezeu nu acceptă una ca aceasta. Dacă vrem să8 slu4im lui Dumnezeu, trebuie să8 dăm toată inima noastră. B"ntuitorul a spus pilda robilor netrebnici, arăt"nd că ei trebuie să8şi facă lucrul la c"mp, iar atunci c"nd vin acasă, să execute şi acolo tot ce li se porunceşte şi să considere, în final, că toate acele lucruri erau datori să le facă &Luca (?*?8(=+. Adică, dacă noi slu4im slu4im lui Dumnezeu Dumnezeu la biserică, biserică, prin specificu specificull slu4bei şi vom slu4i slu4i şi acasă, nu vom putea spune* spune* $Doamne, eu slu4esc în plus%, ci $eu slu4esc pentru că aşa este normal să slu4esc, /u eşti singurul care se merită să fie slu4it şi o fac pentru că aşa se cuvine%. 5ngerii aleşi 5l slu4esc fără nicio întrerupere, fără nicio abatere. 7ici
unul dintre ei nu spune lui Dumnezeu* $Doamne, scuză8mă am făcut un mic serviciu diavolului, avea de transmis nişte informaţii şi l8am a4utat. Atunci cum am putea noi să spunem* $Doamne, eu 5ţi slu4esc Sie, dar am în program şi unele activităţi activităţi ale străinului%F. străinului%F.
. 3l%?irea *nsea0nă p%nerea la *n)e0#na l%i D%0nee% a *ntre$ii noastre fiinţe: )%5 6i tr%p, prec%0 Do0n%l Is%s. l a slu4it în Duhul Lui, dar a slu4it şi în trupul Lui. De aceea zice 3avel* $ ă îndemn dar fraţilor, fraţilor, pentru îndurarea îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre voastre ca o 'ertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu/ aceasta va fi din partea voastră o slu'bă du5ovnicească. (ă nu vă potriviţi c5ipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu" cea bună, plăcută şi desăvârşită. % &'omani ()*(8)+ 0iinţa ta adusă înaintea Domnului este de fapt contribuţia ta la slu4ba
lui Dumnezeu. 2ă nu uităm că duhul şi trupul nostru sunt cumpărate şi sunt ale lui Dumnezeu &( #orinteni <*)=+. 3avel nu exagerează cu nimic c"nd afirmă că el este un rob al lui Dumnezeu. ste doar o recunoaştere a condiţiei noastre. Dumnezeu îţi cere trupul şi mintea &duhul+, care trebuie să fie la îndem"na lui Dumnezeu, pentru ca întreaga fiinţă să poată slu4i. (o)el%l s%pre0 *n sl%?ire este (#nt%itor%l. l a spus în Batei )=*)6 8 $ &entru că nici 3iul omului n-a venit să I se slu'ească, ci 2l să slu'ească şi să-1i dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi. % Aşa a fost profeţit şi în 3salmul =*? 8 $ Iată-mă că vin! < în sulul cărţii este scris despre despre mine. % Ki în
vrei (=*< este arătat anga4amentul împlinit* $ #u n-ai voit nici 'ertfă, nici prinos/ ci i-ai preătit un trup. % xact aceasta vrea Dumnezeu în 7oul /estament. 2chimb"ndu8se sistemul 4ertfelor, 4ertfelor, în locul animalelor, aici sunt 4ertfite trupurile noastre, noastre, dar nu arse, ci închinate închinate lui Dumnezeu, prin slu4ire. slu4ire.
+. 3l%?irea este o %cenicie. E'istă )o%ă lat%ri ale sl%?irii. Pri0a este sl%?irea propri%2isă, a)ică ti0p%l nostr% efecti9 )e a)%nare, r%$ăci%ne, c#ntare, la%)ă 6i 0isi%ne. Cea )e2a )o%a 2 rest%l ti0p%l%i 2 este o sl%?ire ca 0o) )e 9iaţă . Astfel, la serviciu, slu4esc firmei şi este în avanta4ul meu ca să8mi întreţin viaţa şi familia, dar şi acolo eu sunt tot în calitate de slu4itor al lui Dumnezeu. Amintiţi8vă că în Gechiul /estament, Dumnezeu a ales din srael pe preoţi, dintre fiii lui Aaron şi pe leviţi din seminţia cu acelaşi nume şi nu i8a lăsat să se preocupe de problemele naţiunii naţiunii în plan gospodăresc, economic. economic. i aveau partea lor de a slu4i Domnului pentru toţi ceilalţi, care nu puteau să se apropie să aducă 4ertfă, nici măcar să a4ute preoţii. #"nd suntem într8o slu4ire propriu8zisă, suntem în postura leviţilor şi a preoţilor, căci acum noi avem acces înaintea lui Dumnezeu. 5n Gechiul Gechiul /estament, /estament, nu oricine putea să aibă slu4ire propriu8zisă. 2ingura slu4ire specială pentru tot poporul era de trei ori pe an la /emplu, dar preoţii şi leviţi erau tot anul acolo. Ki în 7oul /estament se face o diferenţă, căci 3avel zice în ( #orinteni ((*)), să facem deosebire între prezenţa la adunare şi activităţile noastre de familie, de @iserica lui Dumnezeu şi vreţi să acasă. $$e +-aveţi case pentru ca să mâncaţi şi să beţi acolo (au dispreţuiţi @iserica faceţi de ruşine pe cei ce n-au nimic $e să vă zic (ă vă laud *n privinţa aceasta nu vă laud. % Deci acasă
puteau să8şi ducă viaţa liniştiţi, să se bucure de viaţa de familie, dar zicea el, c"nd vă adunaţi la masa sf"ntă este ceva diferit. Aceasta nu înseamnă neapărat un locaş sacru, ci activităţi consacrate Domnului. #red că partea de slu4ire din adunările noastre este uşor de înţeles, dar este important să înţelegem partea cealaltă a slu4irii, ca mod de viaţă, după regula* $9rice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care ştiţi că veţi primi de la Domnul răsplata moştenirii. oi slu'iţi Domnului Hristos. %
&#oloseni -*)-8)+ 5n activitatea zilnică, a slu4i Domnului înseamnă a nu lua parte la stricăciunile lumii ci a trăi după principiile sfinte. $ $ăci cine umblă cu strâmbătate, îşi va primi plata după strâmbătatea, pe care a făcuto/ şi nu se are în vedere faţa omului. % &#oloseni -*)+ 1n slu4itor al lui Dumnezeu trebuie să fie corect, să nu :obilor, ascultaţi de stăpânii mintă şi să nu comită alte abateri. xplicaţii mai pe larg avem în feseni <*8; 8 $ :obilor, voştri pământeşti, cu frică şi cutremur, în curăţie de inimă, ca de Hristos. (lu'iţi-le nu numai când sunteţi sub oc5ii lor, ca şi cum aţi vrea să plăceţi oamenilor, ci ca nişte robi ai lui Hristos, care fac din inimă voia lui Dumnezeu. (lu'iţi-le (lu'iţi-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor oamenilor,, căci ştiţi că fiecare, fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răsplată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut. 1i voi stăpânilor, purtaţi-vă la fel cu ei/ feriţi-vă de ameninţări, ca unii care ştiţi că (tăpânul lor şi al vostru este în cer şi că înaintea %ui nu se are în vedere faţa omului.% Deci fie că este cineva într8o funcţie de conducere, fie că execută o muncă de 4os, trebuie să se
considere ca unul care slu4eşte lui Dumnezeu. #e frumos ar fi să fie aşa în societăţile comerciale de astăziE /rist este c"nd nu fac aşa nici patronii şi nici anga4aţii pocăiţi. #e bine este la şcoală c"nd un profesor credincios începe ora cu rugăciune, cu un g"nd dumnezeiesc9 se construieşte un sistem de relaţii propice unei atmosfere spirituale. La fel, dacă mai mulţi credincioşi lucrează în aceeaşi instituţie sau fabrică, dacă acolo ei se poartă frumos şi rostesc un salut sf"nt, atunci ei vor putea să slu4ească Domnului în toată plinătatea #uv"ntului. Dar dacă ei trăiesc două stări total diferite una de alta, în adunare sfinţi, afară lumeşti, ei nu pot fi adevăraţi slu4itori.
. 3l%?irea se face la para0etrii cer%ţi )e D%0nee%. 7u putem slu4i lui Dumnezeu cum vrem noi, după cum nu poţi merge la un patron şi să8i spui* $eu fac numai ce vreau %. 7u, trebuie să faci ce vrea el. 7u poţi merge la o fermă, ca muncitor cu ziua, să spui* $eu decid ce şi cum să seamăn%. Lui Dumnezeu trebuie să8 slu4im cu scumpătate şi preţuire şi să8L cinstim cinstim printr8o slu4ire slu4ire din dragoste. 2ă nu fim ca fiul cel mare, care şi8a dezvăluit adevăratul caracer, atunci c"nd a venit fiul risipitor acasă şi a zis* ,, eu îţi slu'esc ca un rob de atâţia ani% &Luca (*);+. #el ce slu4eşte din dragoste nu va spune* $Dumnezeu ne cere să mergem la adunare duminica
şi încă de trei ori peste săptăm"nă şi nu avem ce face, pe deasupra mai trebuie să postim c"teva zile şi să respec respectăm tăm nu ştiu ştiu c"te c"te norme% norme%.. Aceasta Aceasta ar fi o slu4ir slu4iree obo obosit sitoar oare, e, dar în iubire iubire,, )acă "l 9o0 *nţele$e pe
D%0nee% 6i ce perspecti9ă a9e0 noi, )e2a sl%?i alăt%ri )e *n$eri toată 9e6nicia, 9o0 a9ea o ten)inţă 0ere% cresc#n)ă )e a2I sl%?i 0ai c% )ăr%ire . De aceea, osua a cerut poporului srael, să8 slu4ească cu nici un prile' de scumpătate lui Dumnezeu, iar 3avel afirma despre sine şi colaboratori lui* $ +oi nu dăm nimănui nici poticnire, poticnire, pentru ca slu'ba noastră să nu fie defăimată. $i în toate privinţele, arătăm că suntem nişte vrednici slu'itori ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări, strâmtorări, în bătăi, în temniţe, în răscoale, în osteneli, în ve5eri, în posturi. % &) #orinteni <*-8+
"ntr%c#t sl%?irea *naintea l%i D%0nee% este a)esea 6i o sl%?ire *naintea oa0enilor , după cum este 3raţilor, voi aţi fost c5emaţi la slobozenie. +umai, nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru scris* $ 3raţilor, firea pământească, ci slu'iţi-vă unii altora în draoste. % &>alateni *(-+ 2untem sfătuiţi să ţinem cont de
diferenţele dintre noi. 3avel scrie unora dintre ei să fie atenţi cu slu4irea, ca să o îndeplinească bine. $ $ine slu'eşte lui Hristos Hristos în felul acesta &adică renunţ"nd să măn"nce o m"ncare din pricina fratelui său, care poate s8ar
poticni+, este plăcut lui Dumnezeu şi cinstit de oameni. % &'omani (*(6+ @ slu4ire înaintea lui Dumnezeu, trebuie
să fie înţeleasă de cei din 4ur, av"nd în vedere m"ntuirea lor.Dacă vom avea o atitudine 4ertfitoare în slu4ire faţă de toţi, ea va fi plăcută lui Dumnezeu. ată un exemplu* 5ntr8o familie, unul dintre copii a venit de la şcoală şi i8a adus mamei un dar. 1n frate mai mic l8a cerut, iar mama a zis* $3oftimE% Dar cel care8i adusese cadoul a zis mamei* $7u, lui nu il dau, numai ţieE% Atunci, Atunci, mama a zis* $Dar mie îmi faci o mai mare bucurie dacă il dai lui şi eu mă necă4esc dacă tu nu8ţi iubeşti fratele%. La fel, Dumnezeu vrea să8 slu4im Lui, slu4ind tuturor fiilor Lui. l 28a identificat cu oricare din noi şi a zis* $#ine le8a făcut lor, Bie Bi8a făcut%.
3l%?irea *naintea l%i D%0nee% are )o%ă lat%ri co0ple0entare: frica 6i 8%c%ria. Dacă slu4eşti cu teama că Dumnezeu este foarte sever şi pretenţios, nu poţi să slu4eşti liber, dar nici dacă eşti lipsit de teamă af"ntă crez"nd că totu8i c"nt şi voie bună. 2ă luăm modelul îngerilor, căci ei 5l cunosc mai îndeaproape pe Dumnezeu. Despre ei pune 2criptura că se bucură, dar în acelaşi timp slu4esc cu teamă înaintea lui Dumnezeu. dar, prea iubiţilor, iubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi până la Aşa scria şi apostolul 3avel* $ )stfel dar, capăt mântuirea mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea8#ot aşa şi voi, bucuraţi-vă şi bucuraţi-vă împreună cu mine. % &0ilipeni )*()8(6+ :ucură8te c"nd eşti
chemat la adunare, dar acolo stai cu frică frică înaintea lui Dumnezeu, Dumnezeu, fii atent la ceea ce asculţi şi şi la ceea ce spui.
-. 3l%?irea este specifică )ar%l%i fiecăr%ia. 1nul este chemat să slu4ească prin profeţie, altul prin c"ntare, altul prin dărnicie. 0iecare să8şi înţeleagă darul lui. /inerii întreabă* $#um pot să8mi aflu darulF% #el care a venit venit la pocăinţă pocăinţă la =8= =8= de ani întreabă* întreabă* $La ce mai sunt eu bun acumF% 1n răspuns avem în feseni *((8() 8 $1i 2l a dat pe unii apostoli/ pe alţii, prooroci/ pe alţii evan5elişti/ pe alţii, păstori şi învăţători, pentru desăvârşirea sfinţilor, sfinţilor, în vederea lucrării de slu'ire, slu'ire, pentru zidirea trupului lui Hristos. % Deci, slu4itorii
:isericii sunt chemaţi să se ocupe de membri, să8i califice şi atunci se va vedea fiecare la ce slu4ire este mai potrivit. Dar dacă nu ne ocupăm de oameni şi facem numai noi slu4bă, vom a4unge ca şi în bisericile tradiţionale, cu cler şi laici. 3rorocul 2amuel avea mulţi ucenici în şcoala prorocilor şi astfel se formau şi alţii. B"ntuitorul nu doar a predicat mulţimilor, l a format ucenici care care au devenit apostoli. Dacă fiecare se pune la îndem"na Domnului, în c"ţiva ani, fiecare va vedea la ce este chemat şi ce lucrare i se poate încredinţa. 28ar putea ca unii să aibă o chemare principală şi alta secundară. Apostolii erau chemaţi să propovăduiască, dar puteau şi să slu4ească împărţind a4utoare. De exemplu* un frate este uşier, uşier, dar poate şi să predice. 5n acest caz, nu o să8l ţinem numai la uşă, pentru că e bun uşier, ci trebuie folosit cu randament în predicare. Apostolul 3etru zice* $# a nişte buni ispravnici al 5arului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slu'ească altora după darul, pe care l-a primit.% &( 3etru *(=+ 2e poate să fie o continuitate sau o asemănare între slu4irea pe care le8a avut cineva
înainte şi după ce s8a întors la Domnul. Dacă un frate a fost c"ntăreţ, va slu4i Domnului prin c"ntare. Dacă Barta a fost cu slu4irea înainte, a rămas tot cu slu4irea, o slu4ire pentru Dmnul.
iecare tre8%ie să sl%?ească Do0n%l%i )%pă )ar%l 6i 5ar%l ce i s2a )at )ar să 6tiţi că sl%?8a se poate pier)e> A fost profeţit în 3salmul (=;*6 despre uda că slu4ba lui o s8o ia altul. 3etru, în cuv"ntarea sa, de două ori menţionează că uda şi8a pierdut slu4ba slu4ba &0apte (*(?, )+. La Dumnezeu nu sunt restructurări, ca la oameni, la l este o extindere a activităţii, dar, dacă nu slu4eşti după r"nduieli, îţi pierzi slu4ba. >"ndiţi8vă ce se alege de un om care îşi pierde slu4ba şi amintiţi8vă amintiţi8vă de 2aul, care înt"i şi8a pierdut pierdut slu4ba, pentru pentru că nu şi8a făcut8o făcut8o bine, iar
după aceea şi8a pierdut şi m"ntuirea.
J. 3l%?irea poate să fie )irect *naintea Do0n%l%i sa% H 6i pentr% oa0eni. 5n :abilon, Daniel se ducea în odaia lui, deschidea ferestrele, c"nta şi se ruga &Daniel <*(=+. ra cineva în asistenţăF 7imeni. xistă o parte a slu4irii pe care o facem direct înaintea Domnului. 7e rugăm în comun, nu să ne audă cineva, dar c"nd ieşim în faţa adunării pentru o c"ntare, slu4irea este şi pentru oameni. 3utem fii ispitiţi să facem o slu4ire doar pentru oameni, în adunare, dar acasă să nu ni se audă glasul, asemenea fariseilor, cărora le plăcea să se roage numai pe la colţurile uliţelor, să fie auziţi de oameni. Domnul sesiza absenţa slu4irii în ascuns, care ne face mai puternici pentru slu4irea publică* $ 1i toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu 2l prin Isus Hristos şi ne-a încredinţat slu'ba împăcării8+oi dar, dar, suntem trimeşi împuterniciţi împuterniciţi ai lui Isus Hristos/ şi, ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă ruăm fierbinte, în +umele lui Hristos" *mpăcaţi-vă cu Dumnezeu! % &)
#orinteni *(68 )=+ xistă şi o slu4ire în familie, pe care osua s8a anga4at să o facă în mod permanent c"nd a zis* $eu şi casa mea, vom slu'i Domnului. % &osua )*(+ #orneliu, de asemenea, se ruga cu regularitate cu toată casa lui şi făcea milostenii &0apte (=*)+.
. 3l%?irea fiecăr%ia 9a fi răsplătită, )ar 6i inacti9itatea 9a fi pe)epsită . B"ntuitorul a spus pilda talanţilor şi pilda polilor, conform cărora fiecare a fost recompensat după efortul depus, dar şi cel care şi8a ascuns talantul în ştergar sau în păm"nt a fost aspru pedepsit, tăiat în două şi alungat. A fost considerat ca unul care nu vrea să împărăţească Dumnezeu Dumnezeu peste el, de aceea nu 8a slu4it. slu4it. Dumnezeu a spus evreilor, evreilor, prin Boise* $oi să slu'iţi Domnului, Dumnezeului vostru şi 2l vă va binecuvânta pâinea şi apele şi voi depărta boala din mi'locul tău. % &xodul )-*)+ 3oate şi în vremea noastră mai sunt unii care se întreabă, ca cei din Baleahi -*( 8
#e-am câştiat dacă am păzit poruncile %ui &dacă8i slu4im lui Dumnezeu+F% Avem şi noi necazuri şi nu întotdeauna suntem răsplătiţi pentru slu4irea noastră, dar B"ntuitorul a spus8o în mod repetat* $ Dacă *mi slu'eşte cineva, să ă urmeze/ şi unde sunt 2u, acolo va fi şi slu'itorul eu. Dacă *mi slu'eşte cineva, #atăl #atăl îl va cinsti. %
&oan ()*)<+ #red că va fi minunat c"nd vom slu4i în cinste, înaintea Domnului şi alături alături de îngeri.
&. E'e0ple Pa9el, %n ro8 6i apostol El a fost unul dintre slu4itorii cei mai devotaţi ai 7oului /estament. /estament. l declara despre sine în 0apte )=*) 8 $ Dar eu nu ţin numaidecât la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfârşesc cu bucurie calea şi slu'ba, pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca să vestesc 2van5elia 5arului lui Dumnezeu. % /ot el a lupta cea bună, mi-am isprăvit isprăvit alerarea alerarea,, am păzit credinţa. credinţa. De acum mă spus în ) /imotei *?86 8 $ -am luptat lupta aşteaptă cununa nepri5ănirii, pe care mi-o va da, în ;ziua aceea, Domnul, Gudecătorul cel drept. 1i nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea %ui. % ată ce principii, care explică rezultatele deosebite e care le8a
avut apostolul neamurilorE
Ana, o fe0eie e9la9ioasă $ :ămasă văduvă şi fiind în vârstă de optzeci şi patru ani, )na nu se depărta de #emplu şi zi şi noapte
slu'ea lui Dumnezeu cu post şi cu ruăciuni. ) venit şi ea în acelaşi ceas şi a început să laude pe Dumnezeu şi să vorbească despre Isus tuturor tuturor celor ce aşteptau mântuirea Ierusalimului. % &Luca )*-?8-6+ a este un model
de slu4ire pentru femei. Activitatea ei o va califica pentru o bună răsplată în 5mpărăţia lui Dumnezeu.
"NC7EIERE "n %ni9ers, Dia9ol%l a pro)%s %n )eacor) 0a?or 6i a *n9ră?8it o parte )in *n$eri să n% 0ai sl%?ească sl%?ească l%i D%0nee%. De ase0enea, ase0enea, a răsc%lat răsc%lat pe oa0eni oa0eni *0potri9a l%i D%0nee%. D%0nee%. /otuşi, oamenii au fost toleraţi pentru o vreme, în slu4irea lor idolatră, deşi au fost situaţii ca în cazul celor deportaţi de asirieni în Sara 2f"ntă, care au fost ucişi de lei pentru că nu ştiau să slu4ească Dumnezeului adevărat &) 'egi (?*)8)<+. 2copul final al lui Dumnezeu este să readucă întreg cosmosul la o slu4ire sf"ntă în dragoste. Atunci ne vom bucura de tot ceea ce l a făcut şi va face pentru cei m"ntuiţi şi îi vom oferi cu o devoţiune totală serviciile noastre pentru scopurile 2ale &Daniel ?*(=, (, )?+. 5n Apocalipsa )), este văzut tot universul în slu4ire. 5n lor. % &Apocalipsa cetatea eternă. $8:obii %ui vor slu'i şi ei. 2i vor vedea 3aţa %ui şi +umele %ui va fi pe frunţile lor.
))*-8+ Dumnezeu să ne dea harul să avem parte de atmosfera de slu4ire care va fi în cer şi să ne pregătim de acum pentru activităţile de atunci şi de acolo. 5ntregul cosmos va fi într8o armonie desăv"rşită şi într8o slu4ire deplină. Doamne, a4ută8ne să8Si slu4im, încă de acum, aşa cum se cuvineE Amin.
alt#ra” ;Efeseni -:1< „ upuneţi-vă unii alt#ra” INTRODUCERE 1. 2upunerea este o stare de relaţionare, manifestată în general de un subordonat în raport cu superiorul său &Luca ?*6+
. 0irea păm"ntească, datorită influenţelor diavolului, se află într8o stare de nesupunere, chiar imposibilitate de ascultare corectă &'omani 6*?+
I. 3UPUNEREA "NAINTEA /UI DU(NE!EU A. 3%p%nerea *n$erilor 1. 2upunerea îngerilor slu4itori o ascultare, o executare plăcută &3salmul (=-*(;8)(9 vrei (*(+ . 2upunerea obligatorie controlul îngerilor căzuţi &( 3etru -*))9 feseni (*(?8)-+ &. 3%p%nerea oa0enilor 1. Bodelul de legătură între cele două lumi, în condiţie umană, este Domnul !ristos toţi se vor supune şi l se va supune &( 3etru )*)-9 0ilipeni )*69 Luca )*(9 ( #orinteni (*)?8)6+
. :iserica &trupul+ este chemată la o supunere voluntară, conştientă, faţă de !ristos, care este #apul &feseni *)+9 at"t liderii, sub călăuzirea Duhului 2f"nt &oan (*)<9 0apte (*)6+9 c"t şi fiecare individ, suprim"nd voinţele firii şi ale păcatului &acov *(8?+
II. 3UPUNEREA AF DE OA(ENI A. 3%p%nerea faţă )e a%torităţile instit%ite )e D%0nee% 1. 2upunerea faţă de autorităţile statului &'omani (-*(, + şi conducerea financiar8economică &/it )*;8(=9 -*(9 ( 3etru )*(-9 ( /imotei )*69 ( #ronici )6*)(+9 cu rugăciune pentru o conducere bună &) #ronici ()*69 (6*?9 eremia )?*<9 -=*6+
. 2upunerea în familie* soţie soţ, model pentru copii &feseni *)9 #oloseni -*(69 ( 3etru -*(8), + +. 2upunerea în adunare* membri conducători slu4itori9 tineri bătr"ni9 femei bărbaţi &( #orinteni (<*(8(<9 7eemia -*9 ( 3etru *9 ( #orinteni (*-9 ( /imotei )*((9 )*((9 -*9 -*9 0ilimon (*68;+
&. Co0ponentele ;caracteristicile< s%p%nerii cre6tin%l%i 1. 2ubordonarea este o stare de raportare a duhului &recunoaştere a statutului+ realizabilă în !ristos, prin care am ieşit din structurile cu influenţă demonică &Luca (=*(?, )=9 >alateni )*89 *;9 #oloseni )*)=9 ( oan *<+
. 2ubordonarea presupune împlinirea părţii ce revine fiecăruia pentru ca întregul să funcţioneze bine, acceptarea controlului necesar &>alateni <*)8((+ <*)8((+
+. 5n condiţii de egalitate &relativă+ supunerea urmează modelul 0iului 4ertfindu8se în favoarea celuilalt, pe care îl provoacă la o acţiune binevoitoare &Batei ?*()9 feseni *)(+
"NC7EIERE
1. /oate /oate 5i sunt şi trebuie să8 fie supuse lui Dumnezeu &3salmul ((;*;(9 clesiastul clesiastul (*(-9 -*(=+ . 2upunerea într8un sistem divin dintr8o voinţă conştientă a fiecărei fiinţe, creează premisele unei societăţi desăv"rşite &Apocalipsa ))*-8+
INTRODUCERE >lorificat să fie Dumnezeul nostru, care ne învaţă principiile 2ale sfinte, printre care şi $ (upuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos % &feseni *)(+. 2ub îndrumarea sa, vom aborda sfera supunerii în întreaga ei
lucrare, neuit"nd să punctăm şi supunerea reciprocă, toate acestea conform cu ceea ce :iblia spune, cu ceea ce ar trebui să fim şi Dumnezeu să ne a4ute. AminE
3%p%nerea este o for0ă )e relaţionare, o poiţie a cel%i s%8or)onat faţă )e con)%cător%l să% . 0ormularea sutaşului din vanghelia după Luca, arată ce bine înţelegea el supunerea, căci în mod special în armată, inferiorii trebuie să se supună unui grad superior* $ $ăci şi eu, care sunt sub stăpânirea altuia, am sub mine ostaşi. 1i zic unuia" 0Du-te!4 şi se duce/ altuia 0ino!4 şi vine/ şi robului meu" 03ă cutare lucru!4 şi-l face.% &Luca ?*6+ 5n societate, se cere o formă de supunere, însă noi vom analiza în primul r"nd supunerea în
plan spiritual. 5n lumea spirituală, este o realitate, unde constatăm condiţia firii noastre păm"nteşti datorată influenţei diavolului. diavolului. @menirea este într8o condiţie de răzvrătire şi supunerea nu este deloc agreată de omul căzut în păcat. $ 3iindcă umblarea după lucrurile firii pământeşti este vră'măşie împotriva lui Dumnezeu, căci, ea nu se supune %eii lui Dumnezeu, şi nici nu poate să se supună. % &'omani 6*?+ @mul a a4uns într8o aşa stare
4osnică, înc"t chiar şi cei care au o intenţie bună, aşa cum nota 3avel în 'omani ?* $ vreau să fac binele %, nu pot să8şi controleze firea lor în întregime şi să se supună lui Dumnezeu. De aceea, doar după ce ne întoarcem la Domnul, dob"ndim o stare spirituală în care putem să ne supunem cu adevărat.
I. 3UPUNEREA "NAINTEA /UI DU(NE!EU A. 3%p%nerea *n$erilor 2ă sesizăm cele ce se petrec în cer, cer, în lumea spiritelor spiritelor şi să vedem supunerea supunerea care există există acolo. Din 2cripturi observăm supunerea îngerilor slu4itori, care sunt numiţi duhuri slu4itoare şi execută cu plăcere ordinele primite de la Dumnezeu. Atitudinea lor de supunere este descrisă în 3salmul (=-*(;8)), unde Dumnezeu este văzut în rolul 2ău de conducător, iar îngerii, în activităţile lor permanente* $ Domnul 1i-a aşezat scaunul de domnie în ceruri şi domnia %ui stăpâneşte peste tot. @inecuvântaţi pe Domnul, înerii %ui, care sunteţi tari în putere, care împliniţi poruncile %ui şi care ascultaţi de lasul cuvântului %ui. @inecuvântaţi pe Domnul, toate oştirile %ui, robii %ui, care faceţi voia %ui! @inecuvântaţi pe Domnul, toate lucrările %ui, în toate locurile stăpânirii %ui! @inecuvântează, suflete pe Domnul! % 3rin expresia* $ @inecuvântaţi @inecuvântaţi pe Domnul, înerii %ui %
înţelegem înţelegem că atunci atunci c"nd sunt trimişi trimişi să facă c"te ceva, îngerii, îngerii, pot să meargă cu bucurie. bucurie. i acceptă acceptă să fie
trimişi oriunde şi oric"nd şi pentru ei nu este o povară supunerea. Bodelul slu4irii îngerilor în supunere, poate fi recomandat omului 7u la fel se poate spune despre îngerii căzuţi, chiar dacă şi ei trebuie să se supună. 3entru ei, subordonarea este o stare obligatorie, asupra lor se exercită un control şi n8au ce face. i nu fac slu4be sfinte, dar trebuie să respecte ordinele impuse de Dumnezeu . olosin) o co0paraţie, ne p%te0 i0a$ina *n$erii că%ţi
ase0eni ani0alelor )e pra)ă )in $ră)ina oolo$ică. oolo$ică. Ele n% 6i2a% sc5i08at nat%ra, )ar sta% *ntr2o *ntr2o c%6că pentr% că le s%nt i0p%se li0ite 6i n% a% c%0 să iasă afară *n li8ertate. (ăn#ncă ce le este )at, )e6i ar )e9ora c% cr%i0e c5iar pe *n$ri?itorii lor. lor. La fel, Domnul sus !ristos deţine controlul spiritelor răzvrătite, l $care stă la dreapta lui Dumnezeu, după ce (-a înălţat la cer şi 1i-a supus înerii, stăpânirile şi puterile. % &( 3etru -*))+ @ altă prezentare de ansamblu a stăp"nirii divine şi a subordonării lumii spirituale o avem în feseni (*(;8)-* ;...după lucrarea puterii tăriei %ui, pe care a desfăşurat-o în Hristos, prin faptul că %-a înviat din morţi şi %-a pus să şadă la dreapta (a, în locurile cereşti, mai presus de orice domnie, de orice stăpânire, de orice putere, de orice dreătorie şi de orice nume, care se poate numi, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor. 2l I-a pus totul sub picioare şi %-a dat căpetenie peste toate lucrurile, @isericii, care este trupul %ui, plinătatea $elui ce împlineşte totul în toţi. % 5n primul r"nd, $evadarea% dintre cei morţi, a fost o dovadă de
supremaţie şi de control asupra lui 2atan, care avea indirect puterea morţii. 2ă nu uităm că inclusiv :iserica este pusă să stăp"nească peste îngerii căzuţi şi ei sunt subordonaţi credincioşilor. credincioşilor. 7ici nu s8ar putea altfel, să fie subordonaţi capului care este !ristos, dar să nu se subordoneze trupului care sunt credincioşii 2ăi.
&. 3%p%nerea oa0enilor ăc#n) le$ăt%ră *ntre cer 6i pă0#nt, Do0n%l Is%s 7ristos a fost %n 0o)el )esă9#r6it )e s%p%nere. 5n faţa calvarului, l 28a rugat /atălui, dacă se poate să fie îndepărtat paharul acela. ată cum descrie apostolul 3etru, care a fost aproape de Domnul şi care nu a fost de acord de la început ca l să fie răstignit* $ $ând era bat'ocorit, nu răspundea cu bat'ocuri/ şi, când era c5inuit, nu ameninţa, ci (e supunea dreptului Gudecător. % &(
3etru )*)-+ 28a supus #elui care a cerut ca plata pentru păcat să fie moartea şi a acceptat8o. De aceea $ (-a făcut ascultător &supus+ &supus+ până la moarte şi încă o moarte de cruce % &0ilipeni )*6+. 7u doar finalul vieţii păm"nteşti a
Domnului sus !ristos a fost o evidenţă de supunere, ci chiar şi copilăria Lui a fost evidenţiată tot de supunere. 0ie şi răm"nă un exemplu de urmat pentru copiii noştriE La () ani era iniţiat în tainele sfinte şi discuta cu bătr"nii împreună cu ei &osif şi Baria+, a venit la +azaret şi le era supus8 % &Luca care erau cărturari. $ )poi (-a poorât împreună
)*(+ adevăr, 0a pus Do0n%l a )o9e)it s%p%nere n% )oar *n con)iţie %0ană, ci 6i *n cer . $ Dumnezeu, în adevăr, totul sub picioarele %ui4. Dar când zice că totul I-a fost supus, se înţelee că afară de $el ce I-a supus totul. 1i când toate lucrurile Ii vor fi supuse, atunci c5iar şi 3iul (e va supune $elui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toţi. % &( #orinteni (*)?8)6+ Dumnezeu, prin l învaţă supunerea în tot universul,
aşa cum am citit despre domnii şi stăp"niri. @amenii, la r"ndul lor, trebuie să se supună lui !ristos. 3entru că, după ce l va controla printr8o supunere absolută întreg universul, (e va supune /atălui, /atălui, pentru a intra cu toţii în armonia veşnică pe care Dumnezeu a conceput8o.
Noi, &iserica, s%nte0 c5e0aţi la o s%p%nere 9ol%ntară 6i con6tientă *n faţa l%i 7ristos, căci este scris* $1i după cum @iserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile.% &feseni *)+ #"nd mă g"ndesc la supunerea :isericii, mă refer mai înt"i la liderii ei. #um să se
supună :iserica, dacă nu se supun mai înt"i apostolii, prorocii şi toţi conducătorii ei. #u ocazia înt"lnirii slu4itorilor din 0apte (, văd supunerea lor în faţa lui !ristos. 7u toate conciliile bisericilor de mai t"rziu s8au conformat acestor realităţi. 1neori au fost edicte c"nd înalte feţe bisericeşti au dat cu pumnul în masă şi au zis* $Aşa răm"neE% Aceasta nu a fost supunere. #ei adunaţi la erusalim au scris* $ $ăci s-a părut nimerit Du5ului (fânt şi nouă ...% &0apte (*)6+ (*)6+ Duhul 2f"nt este #el care execută execută ordinele ordinele lui !ristos, căci Domnul Domnul a spus
ucenicilor ucenicilor care 5l ascultau ascultau,, că va trimite trimite pe un altul de care trebuie trebuie să asculte. asculte. ;... ânâietorul, adică Du5ul (fânt, pe care-% va trimite #atăl, în +umele eu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce vam spus 2u. % &oan (*)<+ De asemenea, fiecare membru din :iserică este chemat să se supună. 2upunerea este
o luptă permanentă între Duhul lui Dumnezeu care este în noi şi firea umană decăzută, care nu poate să se şi certurile între între voi supună. Aici Aici este lupta noastră de o viaţă, după cum întreba apostolul* $ De unde vin luptele şi +u vin oare din poftele poftele voastre, voastre, care se luptă în mădularele mădularele voastre... voastre... (uflete prea curvare! curvare! +u ştiţi că prietenia lumii este vră'măşie cu Dumnezeu )şa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vră'maş cu Dumnezeu. $redeţi că deeaba vorbeşte (criptura Du5ul, pe care %-a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu elozie pentru (ine. Dar, Dar, în sc5imb, ne dă un 5ar şi mai mare. mare. De aceea zice (criptura" 0Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă 5ar celor smeriţi4. (upuneţi-vă dar lui Dumnezeu. *mpotriviţi-vă diavolului şi el va fui de la voi. % &acov *(8?+ Dumnezeu să cerceteze liderii bisericii noastre şi pe fiecare credincios pentru ca
să devenim supuşi lui Dumnezeu, înc"t să8L putem recunoaşte ca Domn. 2tările noastre interioare sunt o revărsare a realităţii spirituale din 4ur. 7oi ne confruntăm cu aceleaşi lupte cu care se confruntă toată generaţia noastră, pentru că aceleaşi spirite acţionează peste tot.
II. 3UPUNEREA AF DE OA(ENI A. 3%p%nerea faţă )e a%torităţile a%torităţile instit%ite )e D%0nee% D%0nee% A%torităţile instit%ite )e D%0nee% s%nt cele )e or)in: politic2social sa% financiar2econo0ic, fa0ilia 6i &iserica. "n toate aceste loc%ri se )esfă6oară 9iaţa oa0enilor: la ser9ici%, acasă 6i la 8iserică, fiin) %n *ntre$ siste0 )e s%p%nere. 3rivind în societate, să nu uităm cele scrise în 'omani (-*(* $ 9ricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte/ căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. 1i stăpânirile care sunt, au fost rânduite de Dumnezeu. % 2tăp"nirile au p"rghii pentru a sili oamenii să se supună, cu excepţia celor trebuie care evită într8un fel sau altul. Dar iată care trebuie să fie starea noastră interioară în supunere. $ De aceea trebuie
să fiţi supuşi nu numai de frica pedepsei, ci şi din îndemnul cuetului. % &'omani (-*+ Deci nu se poate ca
Duhul lui Dumnezeu care ne învaţă supunerea, să ne permită ca în societate să fim nişte răzvrătiţi. 7u se poate ca un copil credincios Domnului să fie un răzvrătit la şcoală. 7u se poate să fii un bun credincios în slu4ba de la biserică şi la firmă să fii cel care care conduce protestele şi nu se subordonează. 2ă ascul ascultăm tăm c"teva c"teva sfatur sfaturii biblic biblicee pentru pentru situa situaţii ţii de servi serviciu ciu sau asemăn asemănăto ătoare are,, specif specifice ice vremii vremii lor, să le mperiului 'oman, c"nd 4umătate din populaţie erau sclavi* $ (fătuieşte pe robi să fie supuşi stăpânilor lor, fie pe plac în toate lucrurile, să nu le întoarcă vorba, să nu fure nimic, ci totdeauna să dea dovadă de o desăvârşită credincioşie, ca să facă în totul cinste învăţăturii lui Dumnezeu, ântuitorul nostru. % &/it )*;8(=+
3%p%nerea cre6tină n% *nsea0nă n%0ai să e'ec%ţi silit, ci să te sile6ti să faci c% 8%c%rie, căci o faci 0ai %6or. #"nd te cheamă un prieten să8l a4uţi, o faci de bucurie şi nu aştepţi să fii plătit, dar la fel ar trebui trataţi şi ceilalţi oameni. Dacă poţi să8ţi schimbi serviciul, Dumnezeu nu te opreşte. :iblia spune că dacă cineva este rob şi poate să fie liber, să o facă, dar dacă nu poţi, nu are rost ca toată ziua să lucrezi cu supărarea în minte şi cuvinte ur"te în limba4, dimpotrivă, fii mai docil că va fi mai bine. $ (luilor &anga4aţilor &anga4aţilor C, fiţi supuse stăpânilor &patronilor+ voştri cu toată frica, nu numai celor ce sunt buni şi blânzi, ci şi celor reu de mulţumit. &( 3etru )*(6+ 7u este uşor să te supui unui patron mai capricios sau unui maistru ori şef de echipă mai dificil. #u at"t mai greu a fost în antichitate, c"nd drepturile sclavului erau aproape inexistente.
Tot%6i, pentr% a fi 0ai %6or, noi s%nte0 *n)e0naţi să ne r%$ă0 pentr% o societate c#t 0ai fa9ora8ilă pricipiilor sfinte: ;...pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dreătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea. % &( /imotei )*)+ 3entru a înţelege mai
bine diferenţa, să ne g"ndim la israeliţii care au fost eliberaţi din gipt să trăiască în condiţii favorabile. #e bine era sub unii împăraţi, c"nd se odihneau sub viţa şi smochinul lor. lor. 5nsă Dumnezeu a îngăduit uneori să fie asupriţi de împăraţi păg"ni, de popoare străine şi atunci le era foarte greu. Amintiţi8vă de robia lor din gipt şi de alte asupriri ulterioare. Dumnezeu le8a zis* $G8am lăsat să a4ungeţi robi, ca să vedeţi diferenţa între a8Bi slu4i, sau a vă lăsa pe m"na altor popoare%. Au fost situaţii, pe timpul profetului eremia, c"nd Dumnezeu le8a zis* $3un un 4ug pe g"tul vostru şi împreună cu multe alte popoare veţi fi supuşi lui 7ebucadneţar, 7ebucadneţar, fiindcă nu8Bi sunteţi supuşi Legii Bele%. Deci există o interdependenţă între felul în care te supui lui Dumnezeu şi felul în care ; (upuneţi-vă dar lui Dumnezeu. *mpotriviţi-vă diavolului şi el va fui de îngăduie l să te supună alţii. Aşadar ; la voi. % &acov *?+ Dacă nu te supui lui Dumnezeu, l te poate lăsa pe m"na lui 2atan, care nu are milă. l îi
chinuie grozav pe oameni dacă sunt lăsaţi pe m"na lui şi în asemenea situaţii, oamenii nu se mai pot împotrivi. +evestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, cum 5n familie, supunerea este inseparabilă de viaţa spirituala* $ +evestelor, se cuvine în Domnul. % &#oloseni -*(6+ Adică potrivit cu ordinea şi ierarhia lăsată de Dumnezeu, o soţie care nu
este supusă soţului nu este o adevărată credincioasă, chiar dacă soţul este mai puţin bun. 'egula specifică răm"ne supunerea şi în familiile mixte* $ #ot astfel, nevestelor, fiţi supuse şi voi bărbaţilor voştri/ pentru ca, dacă unii nu ascultă $uvântul, să fie câştiaţi fără cuvânt, prin purtarea nevestelor lor, când vor vedea felul vostru de trai" curat şi în temere. % &( 3etru -*(8)+ 7u este uşor ca soţiile să facă aşa, dar să nu uite că Dumnezeu, Dumnezeu, cel care
le8a cerut aceasta le şi răsplăteşte, iar dacă bărbaţii se convertesc, supunerea le va fi răsplătită şi în familie. 5n
continuarea textului &vers. +, este dat un exemplu de supunere* $ )stfel se împodobeau odinioară sfintele femei, care nădă'duiau în Dumnezeu şi erau supuse bărbaţilor lor/ ca (ara8 % 3oate vă g"ndiţi că Avraam Avraam a fost un soţ
bun dar şi patriarhii au avut greşelile lor. 5ntr8o zi Avraam a zis 2arei* $/u să spui peste tot că eşti sora mea, ca mie să8mi meargă meargă bine%. 5n urma deciziei deciziei ei de supunere supunere a avut probleme, probleme, dar Dumnezeu Dumnezeu a intervenit intervenit în favoarea ei. #red că supunerea soţiilor faţă de soţ este cel mai puternic impact şi impuls pentru copii ca să se supună şi ei. i trebuie să crească în ascultare, dar dacă mama nu va fi o soţie supusă, nici ei nu vor asculta cu uşurinţă.
alt#ra” are )o%ă aspecte: pri0%l este %6or )e *nţeles: E% cre) că e'presia „ upuneţi-vă „ upuneţi-vă unii alt#ra” inferiorii să se s%p%nă s%periorilor, al )oilea aspect ne cere s%p%nere *n reciprocitate, prin sl%?ire 6i prin *0plinirea ne9oilor parteneriale. 3ă o8ser9ă0 aceasta *n a)%nare. Bembrii trebuie să se supună celor care sunt slu4itori c"rmuitori, dar şi aici cele două aspecte ale supunerii se împletesc. #ei din adunare ascultă de cei din conducere c"nd li se cere să efectueze anumite lucrări pentru bunul mers al adunării, dar c"nd un credincios sau o familie din adunare, are nevoie de un a4utor spiritual sau material, din partea conducătorilor, conducătorilor, cine comandă fraţilor. $unoaşteţi casa lui 1tefana/ ştiţi că şi cine executăF ată o recomandare de supunere* $ *ncă un îndemn, fraţilor. ea este cel dintâi rob al )5aiei şi că s-a pus cu totul în slu'ba sfinţilor. sfinţilor. 3iţi şi voi supuşi unor astfel de oameni şi fiecăruia care a'ută la lucru şi se osteneşte. % &( #orinteni (<*(8(<+ De exemplu, unui diri4or de fanfară care se
trudeşte să procure partituri şi instrumente şi depune efort să8i înveţe, n8ar fi corect să i se supună toţi cei din fanfarăF Atunci c"nd vezi c"t munceşte, este creştineşte să8l necă4eşti şi să nu8l asculţiF 2au unuia care s8a pus la îndem"nă cu casa lui pentru a se face rugăciuni, ceea ce înseamnă timp şi cheltuieli, cum să nu i te supui c"nd îţi cere să fie a4utat într8o zi de post. Duhul care este în tine te motivează, pentru că este interesat de lucrarea aceea care se face. Dacă n% a0 asc%lta %nii )e alţii 6i n% ne2a0 s%p%ne, n% s2ar p%tea face nici2o l%crare . 2ă respectăm sfatul apostolului 3etru* $ #ot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. 1i toţi în leăturile voastre, să fiţi împodobiţi cu smerenie. smerenie. $ăci, 0Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă 5ar.4 5ar.4 % &(
3etru *+ Deci, un frate bătr"n şi evlavios nu vine să poruncească milităreşte, ci va spune ca 3avel c"nd îi scria lui 0ilimon* ;... măcar că am toatăslobozenia în Hristos să-ţi poruncesc, ce trebuie să faci, vreu mai derabăp să-ţi fac o ruăminte... % &0ilomon (*68;+ 5n aceste condiţii, cred că se va face mai mult dec"t se cere, aşa cum
anticipa şi apostolul. Gin şi cu un sfat biblic pentru surori, acum c"nd mişcarea feministă se luptă să dovedească faptul că tăcere, cu toată supunerea. supunerea. % &( răm"nerea femeii în starea de supunere este o eroare* $ 3emeia să înveţe în tăcere,
/imotei )*((+ 2timate surori, poate sunt momente în care nu sunteţi de acord cu această regulă sf"ntă, dar uitaţi8 vă cu atenţie în ce stare a a4uns societatea care a $mutat% femeia de la locul ei. 78a mai rămas nici femeie, dar nu a devenit nici bărbat şi ce este mai grav, familiile se destramă într8un ritm alarmant. 2taţi liniştite şi, dacă aveţi vreo dorinţă, ea să fie exprimată din subordonare, ca o cerere, nu ca o formă de răzvrătire şi de nesupunere, care nu vă califică nici înaintea lui Dumnezeu, nici a oamenilor. 7ici nu8mi pot imagina o femeie care este supusă acasă şi să nu fie supusă în adunare şi invers. 5n lume este altfel* 5mi amintesc despre o şedinţă într8un consiliu profesoral, c"nd un profesor profesor a comentat ceva în legătură legătură cu ce a spus directorul, la care soţia soţia lui, i8a zis în şoaptă* şoaptă*
$/aciE%. mediat el i8a răspuns* $Asta acasă, aici vorbescE%. #red că între credincioşi nu8şi are locul o asemenea manifestare şi atitudine. 1n ultim sfat despre supunerea copiilor lucrătorilor, dar e bun pentru toţi* ;8să-şi c5ivernisească bine casa şi să-şi ţină copiii în supunere cu toată cuviinţa. % &( /imotei -*+ 1neori se pot manifesta răzvrătiri în
familiile slu4itorilor, ceea ce8i face aproape imposibil de ascultat în adunare. Acesta nu8i descalifică neapărat de la m"ntuire, dar dacă nu sunt ascultaţi de copiii lor, n8o săi asculte nici copiii altor familii. maginaţi8vă că v8aţi chema copiii din stradă să8şi facă temele şi ei nu v8ar asculta, apoi veţi începe să strigaţi la copiii vecinilor să plece fiecare la temele lor. lor. @ să z"mbească, nu8i aşaF.
&. Co0ponentele ;caracteristicile< s%p%nerii cre6tin%l%i 3%8or)onarea este o stare )e raportare a )%5%l%i. O0%l păcătos, c#n) se s%p%ne ră%l%i, este s%8 infl%enţa )ia9ol%l%i. iecare păcătos este ro8%l 9iciilor l%i, el n% 9rea neapărat să se s%p%nă ră%l%i, )ar )%5%l care e *n el, este s%8or)onat )ia9ol%l%i. /a fel, )acă D%5%l l%i D%0nee% este *n noi, )in ofici% ne s%8or)onă0 9oii l%i D%0nee% . 7u este o forţare să ne supunem Lui, ci doar o acceptare controlul Duhului lui Dumnezeu. 3utem să constatăm supunerea către Dumnezeu şi prin starea de opoziţie în faţa diavolului. Dacă ne subordonăm celor care ne învaţă bine, să nu ne mai supunem celor care ne învaţă rău, după cum scria apostolul 3avel* ;8din pricina fraţilor mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi, ca să pândească slobozenia, pe care o avem în Hristos Isus, cu ând să ne aducă la robie/ noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nici o clipă măcar, pentru ca adevărul 2van5eliei să rămână cu voi. % &>alateni )*8+9 $ Dar acum, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis, după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai întoarceţi întoarceţi iarăşi la acele învăţături începătoare, începătoare, slabe şi sărăcăcioase, sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou % &>alateni *;+ 3avel explică
starea veche de supunere şi cea de după refacerea relaţiei cu Dumnezeu, în 'omani <. Acum suntem robi ai lui Dumnezeu prin ascultare şi am scăpat de supunerea pe care o aveam înainte datorită slăbiciunii firii noastre faţă de cel rău şi toate principiile lui. De aceea, controlaţi8vă viaţa cum este scris în oan *< ;... cine cunoaşte pe Dumnezeu ne ascultă... &rin aceasta cunoaştem du5ul lui Dumnezeu Dumnezeu şi du5ul rătăcirii.. .% 'ăzvrătirea şi lipsa de
subordonare sunt o influenţă demonică. #"nd te supui, te apleci în faţa lui Dumnezeu, conform feseni *)(* $(upuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos %, iar în altă traducere avem expresia* ;..din respect pentru Hristos %, pentru onoarea Lui.
Pe )e altă parte, s%8or)onare *nsea0nă *0plinirea părţii ce re9ine fiecăr%ia, pentr% ca *ntre$%l să f%ncţionee 8ine. (#inile se s%p%n cap%l%i, )ar se s%p%n 6i picioarelor. "n pri0%l r#n) tot or$anis0%l, se s%p%ne cap%l%i, )ar apoi )acă picior%l are o ne9oie, 0#na *l asc%ltă. Nicio)ată picioarele n% s2a% p%t%t *ncălţa sin$%re 6i a tre8%it să o facă 0#inile. Aşa s8a înt"mplat într8o leprozerie, unde erau nişte fructe într8un pom, l"ngă care era unul care avea picioare bune, dar nu avea degete la m"ini să le ia, împreună cu altul avea m"ini, dar era într8un cărucior şi nu putea să se înalţe p"nă la ele. i s8au înţeles ce au de făcut şi cel cu picioare a luat în spinare pe cel cu m"ini şi din două 4umătăţi s8au făcut un om întreg şi astfel au luat fructele şi le8au
sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel m"ncat am"ndoi. #ine s8a supus aiciF Aşa este şi în slu4ire. $ &urtaţi-vă sarcinile leea lui Hristos. Dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înşeală sinur. 3iecare să-şi cerceteze fapta lui şi atunci va avea cu ce să se laude numai în ce-l priveşte pe el şi nu cu privire la alţii/ căci fiecare fiecare îşi va purta sarcina sarcina lui însuşi. însuşi. % &>alateni <*)8+ 2arcina ta este o slu4ire pentru ceilalţi. /oate /oate darurile sunt
date în folosul celorlalţi, tu slu4eşti altuia şi el îţi slu4eşte ţie* $ $ine primeşte învăţătură în $uvânt, să facă parte din toate bunurile lui şi celui cel învaţă. % &>alateni <*<+ La fel stau lucrurile în raporturile materiale* $ (ă nu obosim în facerea binelui/ căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală. )şa dar, cât avem prile', să facem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă. 7itaţi-vă cu ce slove mari v-am scris, cu însăşi mâna mea! &>alateni <*;8((+.
2upunerea poate să fie şi în condiţii de egalitate. Dacă sunt două surori de aceeaşi v"rstă, sau doi bărbaţi au aceeaşi poziţie, cine slu4eşte primulF Bodelul Domnului !ristos este idealul în supunere. l măcar că avea chipul lui Dumnezeu s8a supus în totul /atălui, dar a primit onoare după aceea. Aici cred că este valabilă şi regula de aur lăsată de Domnul în Batei ?*() 8 $ #ot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel/ căci în aceasta este cuprinsă %eea şi &rorocii. % Deci să nu faci ce ţi8au făcut alţii &rău+, ci ce vrei să8ţi facă &bine+.
0aceţi8vă servicii în mod reciproc, fără să puneţi întrebarea* $#ine începeFE
"NC7EIERE Toate l%cr%rile "i s%nt s%p%se l%i D%0nee%, căci El este 3tăp#n 6i tre8%ie să2I fie s%p%se. Cine "l c%noa6te ice: „ "upă „ "upă legile ale stă %n pici#are t#tul astă+i, căci t#ate lucrurile (ţi sunt supuse) % &3salmul ((;*;(+ Dumnezeu nu are nevoie să se roage de cineva* $!ai, fă şi tu astaE%, dar nici nu se impune întotdeauna. l şi8a pus legile 2ale şi numai uneori recurge la măsuri de silire a oamenilor. Adesea este foarte interesant cum îi $activează% Dumnezeu pe oameni să se supună, amintindu8ne de /urnul :abel. ată cum a sesizat 2olomon aceasta* $ i-am pus inima să cercetez şi să adâncesc cu înţelepciune tot ce se întâmplă sub ceruri" iată o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor. % &clesiastul (*(-+ Dumnezeu i8a zis lui
Adam* $La muncăE% nteresant, oamenii, de atunci şi p"nă astăzi, muncesc şi se pun unul pe altul să muncească. #hiar şi faraon, faraon, care credea credea că se împotriveş împotriveşte te lui Dumnezeu Dumnezeu şi i8a pus pe evrei la muncă, nu făcea dec"t să îndeletnicire supune Dumnezeu pe fiii execute ceea ce Dumnezeu poruncise. 2olomon zice* $ )m văzut la ce îndeletnicire oamenilor.% &clesiastul -*(=+
Dar nu o supunere obligatorie sau inconştientă este scopul lui Dumnezeu pentru finţele create. 3lanul lui Dumnezeu este un sistem divin în care noi pe linie de duh, de cuget, să ne subordonăm Lui şi astfel se creează premizele unei societăţi desăv"rşite. ată o imagine pentru viaţa viitoare* $ +u va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. (caunul de domnie al lui Dumnezeu şi al ielului vor fi în ea. :obii %ui * i vor slu'i. 2i vor vedea faţa %ui şi +umele %ui va fi pe frunţile lor. lor. )colo nu va mai fi noapte. 1i nu vor mai avea trebuinţă nici nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina. 1i vor împărăţi în vecii vecilor. % &Apocalipsa ))*-8+
Acolo nimeni nu va mai avea ideea să nu execute, dar aceasta nu înseamnă că va fi o egalitate matematică. Gom
fi tot supuşi şi robi în raiF @bservaţi ce interesantă va fi supunerea aceasta. Acei numiţi robi, în versetul -, scrie că ei de fapt împărăţesc. 5n 5mpărăţia lui Dumnezeu toţi 5i vor slu4i, dar 5i vor slu4i în timp ce vor şi domni. #um se poate aţa cevaF ste ca într8o familie $perfectă%, unde o soţie bună, care are un soţ pe măsură, i se supune căut"nd să8i facă tot ceea ce ştie că8i place, iar el îi îndeplineşte toate dorinţele, situaţie situaţie în care ea, av"nd tot ce8şi doreşte, ea $împărăţeşte% . xemplul acesta este o imagine, o exprimare limitată, a felului în care, în împărăţia lui Dumnezeu, ne vom supune Lui şi totdată vom domni împreună cu l. 7u ne răm"ne dec"t să lăsăm pe Duhul lui Dumnezeu să ne înveţe supunerea de aici. AminE
"uh >” &feseni *(6+ $ Fiţi plini de "uh>” INTRODUCERE 1. @mul &Adam+ a fost creat la capacitate &plin+, dar un atentat &ispita+ l8a golit &memoria a fost virusată+ şi dezgolit &>eneza )*(;9 )*(;9 -*(=8((+, -*(=8((+, stare în care omul omul a prezentat prezentat mare interes interes pentru 2atan &Luca*((*)<+ &Luca*((*)<+
. $ 3iţi plini de Du5! % este o cerinţă, dar şi o ofertă divină &feseni *(6b+. 0iecare să8şi apropie vasul &) 'egi *-+ şi Dumnezeu să îl umple de puterea Duhului 2ăuE &Luca *))9 0apte *--9 ) /imotei )*(<+
I. DOU "(PRFII P/INE &întuneric 8 lumină+ A. "0părăţia l%0ii ;*nt%neric%l%i< 1. @amenii au fost iniţiaţi în în rău, a4ung"nd plini de orice orice rău, dar fără nimic bun &'omani (*)-8-)+, condiţie condiţie de condamnare, dar şi ocazie de pocăinţă &clesiastul 6*((9 ;*-9 'omani )*8<+
. xistă P pot să existe asemenea stări vinovate şi între cei credincioşi, chiar cu tendinţe potenţiale de slu4ire &0apte 6*)-9 ( /imotei <*-89 uda (<+
&. "0părăţia l%i D%0nee% ;l%0inii< 1. $ Dimpotrivă%. 2tarea :isericii trebuie să fie lumină &dragoste+, nu întuneric &feseni *68(9 #oloseni (*;8(9 clesiastul ((*?9 >alateni *))8)-9 ( #orinteni (-+
. 3linătatea Duhului este o revărsare, o transmitere a naturii şi a caracterului divin, pentru cei ce trec &revin+ în teritoriul voii Lui &) 3etru (*-869 xodul -*<8?+
II. CU( 3E REA/I!EA! P/INTATEA /UI DU(NE!EU "N NOI= &oan -*8(=+ A. iţi plini )e D%0nee%> H iţi plini )e Is%s> &feseni -*(;9 >alateni )*)=9 )*)=9 feseni *(6+ *(6+ 1. 7ecesitatea înţelegerii lucrării dumnezeieşti &oan (*;, (, (<9 (*)<9 (<*(-8(+ . fectuarea acestei lucrări revine Duhului, care operează în întreaga fiinţă umană &( 3etru -*9 acov -*(?+ &. Proce)%ra )e realiare a plinătăţii D%5%l%i 1. Locul Duhului în fiinţa umană este mintea &g"ndirea unitatea centrală a unui computer+ . Afecţiunea ma4oră a omului a fost în g"ndire &'omani (*)(9 >eneza <*9 6*)(9 saia *68;+. @mul este o fiinţă intelectuală la nivelul minţii se dă bătălia, pentru o existenţă în carne şi trăire în Duh9 Duhul este forţa care acţionează, selectează ce8i bine bine şi anulează ce8i rău cu acceptul omului, omului, dar cu puterea Duhului &'omani ()*)9 ()*)9 ) #orinteni (=*-89 ( 3etru *(+
+. Lucrarea se face printr8o inundare a minţii9 infuzie de #uv"nt 8 umplerea discului, prin citire meditare 8 ascultare &vrei *()9 #oloseni -*()8(?9 -*()8(?9 3salmul ((;*6, ((;*6, ;<8;;, (69 (69 (;+
. @ atenţionare ma4oră E &) #orinteni ((*-9 0apte *-)8-9 *-8, (-+ "NC7EIERE
1. 0iecare credincios trebuie să dorească statura plinătăţii lui !ristos &feseni *(-9 #oloseni )*), ;9 'omani *(?+
. @biectivul plinătăţii va fi desfătarea în plinătatea slavei Duhului &3salmul (<*((9 saia <<*((9 ( #orinteni (*)6+
INTRODUCERE 2ă ne amintim că înt"iul om, Adam, a fost creat matur, $plin%. $plin%. Bintea lui era înzestrată cu înţelepciune. 5ntreaga lui fiinţă a fost dotată cu aptitudini, dar ispita din den, nu doar că l8a dezgolit pe dinafară, despuindu8l de slava lui Dumnezeu, dar l8a golit şi pe dinăuntru. Apoi, omul gol, dar cu o anumită capacitate de încorporare în el, a fost în centrul interesuluui permanent al lui 2atan. 2ă nu uităm cuvintele Domnului sus, care arăta că o casă goală, măturată, împodobită, prezintă pentru 2atan o pasiune de8a reveni cu alte şapte duhuri mai rele şi a instala o stare mai rea dec"t cea dint"i &Luca ((*)<+. Aceasta se amplifică, în special în cazul celor care au avut o anumită influenţă sau chiar o posesiune demonică. xpresia $Fiţi plini de "uh' % aparţine scrisorii scrisorii adresate de 3avel către efeseni efeseni 8 $ +u vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Du5. % &*(6+ #hemarea lui Dumnezeu, cerinţa sf"ntă de8a fi
plin de Duh, este o realitate pentru că, mai înt"i, este o ofertă divină. Dumnezeu nu ne8a cerut* $ fiţi plini de Du5%, dar să facem noi rost de Duh. Dumnezeu Dumnezeu ne8a ne8a dat mai înt"i Duhul Duhul 2ău şi prin l putem să fim plini. plini.
Domnul sus a suflat peste ucenici Duhul 2f"nt, apoi le8a dat din plin Duhul în ziua 'usaliilor şi a împuternicit pe apostoli, care au continuat lucrarea. /oată /oată biserica din erusalim şi împre4urimi era la un moment dat plină de Duh. De aceea, să ne rugăm ca Dumnezeu să ridice oameni plini de putere, pe care să8i învrednicească în slu4ire şi prin ei, Dumnezeu să8i umple pe toţi ceilalţi. Domnul poate să toarne p"nă se umple vasul, dar numai atunci c"nd va fi la îndem"na Lui, va a4unge plin de Duh şi aceasta se va vedea. ată ce se spunea despre Domnul sus în urma constatării plinătăţii 2ale în Luca *))* $ 1i toţi *l vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de 5ar, care ieşeau din ura %ui &profetice, ziditoare, înţelepte, dătătoare de m"ng"iere, de pace+ şi ziceau" 09are 09are nu este acesta feciorul lui Iosif4 % l era un om obişnuit în imaginea lor, după cum şi noi, ceilalţi, răm"nem în plan
social aceiaşi, dar vom avea o altă putere de trăire. #a să devenim plini de Duh, trebuie să umblăm în locurile unde Dumnezeu dă Duhul, în compania oamenilor care au o măsură de Duh, cu tendinţă spre plinătate şi să ne ferim de oamenii care nu transmit Duhul prin prezenţa lor. 3avel scria în ) /imotei )*(<8(? despre meneu şi 0ilet, sfătuindu8l pe /imotei /imotei să împartă drept #uv"ntul Adevărului, căci cei doi se ţineau de vorbării goale şi lumeşti. /ot discursul lor nu făcea dec"t să dezonoreze 7umele lui Dumnezeu, printr8o doctrină greşită, printr8o viaţă abătută de la adevăr, secătuind auditoriul. auditoriul.
I. DOU "(PRFII P/INE
@bservăm din 2criptură şi se poate constata foarte simplu pe teren, că în universul acesta există două împărăţii* una este plină de întuneric şi alta este plină de lumină.
A. "0părăţia l%0ii ;*nt%neric%l%i< Diavolul, în interesul său pentru om, pentru fiecare individ în parte, dar şi pentru o comunitate întreagă,
Fiindcă ;oa0enii< n-au căutat să păstre+e pe "umne+eu %n cun#ştinţa l#r lucrează intens la cucerirea lor. $ Fiindcă ;reţineţi i)eea )espre c%no6tinţă<, c%no6tinţă<, "umne+eu i-a lăsat %n v#ia minţii l#r blestemate, ca să facă lucruri ne%ngăduite) 4stfel au a!uns plini de #rice fel de nelegiuire , de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate/ plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase/ sunt şoptitori, bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, fără pricepere, pricepere, călcători de cuvânt, fără draoste firească, neînduplecaţi, fără milă. 1i, măcar că ştiu 5otărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri, sunt vrednici vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi ăsesc de buni pe cei ce le fac.% &'omani (*)68-)+ (*)68-)+ ată c"t $încape% într8un într8un om plin de păcat. păcat. 2e poate a4unge a4unge la plinătate plinătateaa răului, c"nd
oamenii şi8ar merita os"nda imediat de la Dumnezeu, dar l încă îi suportă şi $ nu se aduce repede la îndeplinire 5otărârea dată împotriva faptelor rele, de aceea este plină inima fiilor oamenilor de dorinţa să facă rău %
&clesiastul 6*((+. Dar de ce înt"rzie 4udecata divinăF Avem răspunsul în 'omani )*8< 8 $ (au dispreţuieşti tu boăţiile bunătăţii, înăduinţei înăduinţei şi îndelunii %ui răbdări +u vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă Dar, Dar, cu împietrirea împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îţi aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei şi a arătării dreptei 'udecăţi a lui Dumnezeu, care va răsplăti fiecăruia după faptele lui. % Gine
vremea răsplătirii pentru toate, dar p"nă atunci, oamenii pot să răm"nă plini de toată stricăciunea păcatului. /risteţea cea mare, apare atunci c"nd şi între credincioşi există astfel de tendinţe, tendinţe, nu doar slăbiciuni sau ispite nebiruite. 2e poate înt"mpla ca în unele adunări să fie oameni care să a4ungă plini de păcat. :a încă, în culmea vinovăţiei lor, să dorească să fie în slu4be duhovniceşti. 1n asemenea caz a fost în 2amaria. ată ce a zis 3etru către 2imon* $căci văd că eşti plin de fiere amară şi în lanţurile fărădeleii. % &0apte 6*)-+ l voia să primească putere ca să dăruiască Duhul 2f"nt, dar era plin de răutate. Au mai fost şi alte cazuri, de aceea 3avel scria* $ Dacă învaţă cineva pe oameni învăţătură deosebită şi nu se ţine de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Hristos şi de învăţătura care care duce la evlavie &care8l apropie pe om în smerenie de Dumnezeu şi8l face
să8şi vadă păcatul şi să dorească sfinţenia+, este plin de mândrie &o influenţă demonică foarte periculoasă+ şi nu ştie nimic" ba încă are boala cercetărilor fără rost şi a certurilor de cuvinte, din care se naşte pizma, certurile, clevetirile, bănuielile rele, rele, zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricaţi la minte, lipsiţi de adevăr şi care cred că evlavia este un izvor de câşti. 3ereşte-te de astfel de oameni. % &( /imotei <*-8+ $ 2i sunt nişte cârtitori, cârtitori, nemulţumiţi cu soarta lor/ trăiesc după poftele lor/ ura le este plină de vorbe trufaşe şi slăvesc pe oameni pentru câşti.% &uda (*(<+ Iată c%0 oa0enii oa0enii tin) spre c%l0ea c%l0ea ră%l%i, ră%l%i, p#nă c#n) a?%n$ *n 8enă totală. totală.
Pentr% astfel )e oa0eni este păstrată ne$%ra *nt%neric%l%i pentr% 9ecie.
&. "0părăţia l%i D%0nee% ;l%0inii< 2ă privim la plinătatea luminii lui Dumnezeu, care luminează pe orice om &oan (*<+. $ 1i noi toţi am primit din plinătatea %ui, şi 5ar după 5ar. 5ar. % &oan (*(<+ Avem lumină dacă este Duhul în noi. (ai *nt#i l%0ina,
*n sens fiic, face tot%l 9ii8il, l%0ina este o i0a$ine foarte fi)elă a c%no6tinţei. Prin l%0ină o8ser9ă0 nat%ra *ntrea$ă 6i ea a)%ce c%no6tinţă: $9dinioară eraţi întuneric/ dar acum sunteţi lumină în Domnul. 7mblaţi deci ca nişte copii ai luminii. % &feseni *6+ Lumina cunoştinţei este realizată de lucrarea Duhului în
mintea noastră, dar trebuie să dorim aceasta, după cum este scris* $ De aceea şi noi, din ziua când am auzit aceste lucruri, nu încetăm să ne ruăm pentru voi şi să cerem să vă umpleţi de cunoştinţa voii %ui , în orice fel de înţelepciune şi pricepere du5ovnicească. % &#oloseni (*;+ Dumnezeu, mai înt"i ne inundă mintea, căci ea a
fost afectată în mod fundamental în om, pentru ca astfel să ne purtăm într8un chip vrednic de Domnul. Un al
)oilea efect al l%0inii, pe l#n$ă 9ii8ilitate, este *ntreţinerea 9ieţii. Prin l%0ină prin) 9iaţă nat%ra, plantele 6i fiinţele cresc. @mul însuşi are nevoie de lumină şi de roadele luminii. $ pentru ca astfel să vă purtaţi într-un c5ip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru" aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu/ întăriţi, cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei %ui, pentru orice răbdare şi îndelună răbdare, cu bucurie, mulţumind #atălui, #atălui, care v-a învrednicit să aveţi parte de moştenirea sfinţilor, sfinţilor, în lumină. % &#oloseni (*(=8()+ 3rin luminare, mintea descoperă adevărurile veşnice. /ot sub efectul luminii
Duhului, se transmit în noi toate darurile luminii sau roadele Duhului. l ne8a strămutat în 5mpărăţia 0iului dragostei Lui, pentru că dragostea este fondul f ondul tuturor acţiunilor lui Dumnezeu, prin care avem răscumpărarea, în s"ngele Lui şi iertarea păcatelor. păcatelor. $ $ăci roada luminii stă în orice bunătate, în nepri5ănire şi în adevăr. % &feseni *;+ Dacă eşti plin de lumină, vei musti de bunătate, chiar dacă te va irita cineva, tu vei avea belşug de pace, pentru că acestea se datorează plinătăţii luminii. luminii. 5n aceste condiţii potenţiale de har, este scris* $ $ercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului şi nu luaţi de loc parte la lucrările neroditoare ale întunericului8 % &feseni *(=8((+ #"nd nu te mai atrage întunericul, vei
gusta harurile luminii, căci $ dulce este lumina şi o plăcere pentru oc5i să vadă soarel e.% &clesiastul ((*?+ Atunci de ce să mai trăim în întuneric întuneric şi să nu vedem bineF bineF De ce să nu fim gata să a4utăm pe cineva, cineva, trec"nd ca preotul şi levitul pe l"ngă omul căzutF $ Dar toate aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală/ pentru că ceea ce scoate totul la iveală, este lumina. De aceea zice" 0Deşteaptă-te tu, care dormi &căci dar, ca nişte somnul somnul aparţine aparţine nopţii+, nopţii+, scoală-te din morţi şi Hristos te va lumina. % &feseni *(-8(+ $ )stfel dar, aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, blândeţe, cu îndelun îndelunăă răbdar răbdare. e. % &#ol &#olos osen enii -*() -*()++ 3e deas deasup upra ra,, să ne echi echipă păm m cu drag dragos oste te,, pace pace şi
recunoştinţă. /oate acestea vor dovedi că natura morală a lui Dumnezeu este în noi, căci ne8a umplut cu ce are este un Dumnezeu plin de îndurare îndurare şi milostiv, milostiv, l. Aşa s8a prezentat prezentat Dumnezeu lui Boise* Boise* $ Domnul, Dumnezeu este încet la mânie, plin de bunătate şi credincioşie, care *şi ţine draostea până în mii de neamuri de oameni ...
&xodul &xodul -*<8?+ -*<8?+ Dacă *n noi 9ine D%5%l l%i D%0nee%, s%nte0 %0pl%ţi c% atri8%tele l%i D%0nee% . Dar toate acestea nu vin de la Dumnezeu din oficiu, pe nesimţite, ci în urma colaborării noastre cu l, în acceptarea
renunţării &golirii+ de cele rele. $ Dumnezeiasca %ui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea $elui ce ne-a c5emat prin slava şi puterea %ui, prin care 2l ne-a dat făăduinţele %ui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fuit de stricăciunea, care este în lume prin pofte. % &) 3etru (*-8+
@amenii care sunt plini de întuneric au în ei fire demonică. @mul este un vas în care pot să fie inspiraţiile demonice, sau cele divine. @mul are calităţile diavolului, sau calităţile lui Dumnezeu. $ De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta/ cu fapta, cunoştinţa/ cu cunoştinţa, înfrânarea/ înfrânarea/ cu înfrânarea, răbdarea/ cu răbdarea, evlavia/ cu evlavia, draostea de fraţi/ cu draostea de fraţi, iubirea de oameni.% &) 3etru (*8?+
II. CU( 3E REA/I!EA! P/INTATEA /UI DU(NE!EU "N NOI= A. iţi plini )e D%0nee% > #um putem fi plini de lumina cunoştinţei lui Dumnezeu şi de roadele DuhuluiF Dacă încercăm noi să creăm o senzaţie, sau să avem impresia îndumnezeirii, este fără folos şi se va vedea atunci c"nd ne vom confrunta cu ispita, sau în situaţii critice, ce putere sau ce plinătate este în noi. P%te0 fi %0pl%ţi )e D%5 c%
accept%l 6i contri8%ţia noastră, )ar l%crarea este a D%5%l%i l%i D%0nee% . Domnul sus spunea* $ $ând va veni ânâietorul, Du5ul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul/ căci 2l nu va vorbi de la 2l, ci va vorbi tot ce va fi auzit şi vă va descoperi lucrurile viitoare. 2l ă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al eu şi vă va descoperi% &oan (<*(-8(+. (<*(-8(+. Apoi, Domnul a explicat* explicat* $#ot ce are #atăl, este al eu/ de aceea am zis că va lua din ce este al eu, şi vă va descoperi. % &oan (<*(+ /a fel )e a)e9ărat este să sp%i: „ii plin )e
D%5>”, „ii plin )e Do0n%l Is%s>” sa% „ ii plin )e D%0nee%>” . Aceasta spune 3avel în >alateni )*)=* $ nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. %
"n final, toţi tre8%ie să fi0 plini )e D%0nee% pentr% ca D%0nee% să fie tot%l *n toţi. /a aceasta l%creaă D%5%l, )e aceea Pa9el afir0a: „şi-7 „ şi-7 r#g ca, p#trivit cu b#găţia slavei ale, să vă facă să vă %ntăriţi %n putere, prin "uhul 7ui, %n #mul dinăuntru, aşa %ncât rist#s să l#cuiască %n inimile v#astre prin credinţă; pentru ca, având rădăcina şi temelia pusă %n drag#ste, să puteţi pricepe %mpreună cu t#ţi sfinţii, care este lărgimea, lungimea, adâncimea şi %nălţimea; şi să cun#aşteţi drag#stea lui rist#s, care %ntrece #rice cun#ştinţă, ca să a!ungeţi plini de t#ată plinătatea lui "umne+eu) % &feseni -*(<8(;+ #e scop măreţ are Dumnezeu cu noiE 5n final, trebuie să a4ungem la statura plinătăţii lui !ristos, care este o imagine fidelă a /atălui. Doamne, a4ută8ne să pricepem acest scop binecuv"ntatE
&. Proce)%ra )e realiare a plinătăţii D%5%l%i De fapt ce se *nt#0plă *n fiinţa %0ană, c#n) 9ine D%5%l 3f#nt= #um poate poate un om să se se nască din din
nou, nou, ca să fie născut născut din DuhF DuhF C%0 poate poate %n o0 plin plin )e *nt%ne *nt%neric ric,, să a?%n$ă a?%n$ă la o ase0ene ase0eneaa stare stare
dar, fiindcă rist#s a pătimit %n trup, %narmaţi-vă şi v#i cu acelaşi fel )%0neeiască= Iată răsp%ns%l: „ 4stfel „ 4stfel dar, de gândire) &ăci &el ce a pătimit %n trup, a sfârşit-# cu păcatul; pentru ca, %n vremea care-i mai rămâne de trăit %n trup, să nu mai trăiască după p#ftele #amenil#r, ci după v#ia lui "umne+eu) )'une, în adevăr, că în trecut aţi făcut voia neamurilor şi aţi trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în c5efuri şi în slu'iri idoleşti neînăduite. De aceea se miră ei că nu aleraţi împreună cu ei la acelaşi potop de desfrâu şi vă bat'ocoresc. % &( 3etru *(8+ #"nd ne8am întors la Domnul, g"ndim altfel şi ceilalţi ceilalţi nu ne înţeleg, pentru că nu
g"ndesc ca noi, de aceea ne bat4ocoresc, dar vinovăţia lor cade în socoteala lui Dumnezeu, la vremea 4udecăţii. Dar cum se poate schimba g"ndirea, pentru că toată problema plinătăţii pleacă de la g"ndire. (intea este ca
%nitatea centrală a %n%i co0p%ter. N% *n 0%6c5i sa% *n alte or$ane se realieaă plinătatea D%5%l%i, ci *n fiindcă, măcar că au 0inte. Din 'omani (*)(, rezultă rezultă că mintea a fost afectată. afectată. Aici Aici s8a produs întunericul. întunericul. ,, fiindcă, cunoscut pe Dumnezeu, nu %-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit/ ci s-au dedat la ândiri deşarte şi inima &mintea+ lor fără pricepere s-a întunecat. % 2e poate dovedi fizic, că omului pot să8i fie amputate părţi
din trup şi el poate să trăiască fără ele, poate să aibăchiar transplant transplant de inimă, căci el tot la fel g"ndeşte. Bintea Bintea este singura care are preţ şi dacă ai schimba8o, nu mai este aceeaşi persoană, iar dacă este afectată, se va vedea în felul cum trăieşte. $ 3iindcă &oamenii+ n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neînăduite. % &vers.)6+ Bintea lor a a4uns plină de rele,
căci toate faptele se produc mai înt"i la nivelul minţii. Aceeaşi constare apare în vremea potopului* $ Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile ândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare fiecare zi numai spre rău. % &>eneza <*+ @mul a cultivat răul la nivelul g"ndirii şi viaţa i s8a afectat în întregime.
Ki acelaşi lucru era şi după potop. $ 8+u voi mai blestema pământul, din pricina omului, pentru că întocmirile ândurilor din inima omului sunt rele din tinereţea tinereţea lui8 % &>eneza 6*)(+ Am putea spune chiar $rele din
copilăria lui%, numai că atunci Dumnezeu îi a4ută prin educaţie, dacă învaţă. Dar la tinereţe, c"nd omul este de4a responsabil şi ceea ce face, face f ace în mod conştient, este mai vinovat dacă păcătuieşte.
Iată ce „)istanţă” este *ntre ceea ce ar tre8%i să fie 6i ceea ce este, *n 0intea oa0enilor care trăiesc fără c%no6tinţa l%i D%0nee% „&ăci „ &ăci gândurile 5ele nu sunt gândurile v#astre şi căile v#astre nu sunt căile 5ele, +ice "#mnul) 0&i cât sunt de sus cerurile faţă de pământ, atât sunt de sus căile 5ele faţă de căile v#astre şi gândurile 5ele faţă de gândurile v#astr e. v#astr e.% &saia *68;+ Apropierea g"ndirii noastre de g"ndirea divină este posibilă nmai prin Duhul 2ău. Duhul lui Dumnezeu, venit din cer, ne8a adus g"ndurile Lui. g"nduri cereşti, pe care le pune în mintea noastră şi ne umple astfel de felul Lui de a g"ndi. De aceea, 3avel spune în 'omani ()*(8)* $ ă îndemn dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o 'ertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu" aceasta va fi din partea voastră o slu'bă du5ovnicească. (ă nu vă potriviţi c5ipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu" cea bună, plăcută şi desăvârşită. % ste uşor să8ţi aduci tot trupul la îndem"na lui Dumnezeu, c"nd
mintea este schimbată. #u o nouă cunoştinţă, vor emana noi trăiri şi noi fapte, care sunt r"nduite de Dumnezeu, să umblăm în ele. 7u fapte ale firii, ale forţării noastre umane, doar al acceptului nostru uman, ci o realizare a
Duhului.
Iată o altă i0a$ine co0pletă a *nar0ării noastre la ni9el%l $#n)irii: „ 5ăcar „ 5ăcar că trăim %n firea pământească, t#tuşi nu ne luptăm călău+iţi călău+iţi de firea pământească) &ăci armele cu care ne luptăm n#i, nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, %ntărite de "umne+eu ca să surpe %ntăriturile) % &) #orinteni (=*-8+ Deci răm"nem aceiaşi în plan fizic, căci răscumpărarea trupului se face c"nd vine Domnul, numai că avem o altă călăuzire, făgăduită de Domnul printr8o nouă g"ndire. Duhul lui Dumnezeu este pus în noi ca să ne fortifice mintea, mintea, ca să supună orice orice putere demonică, demonică, care vrea să aibă acces în mintea noastră. noastră. Duhul 2f"nt anulează anulează orice influenţă din mintea noastră $ care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu şi orice ând îl facem rob ascultării de Hristos. % &vers. + 7u doar în biserică să nu acceptăm g"nduri rele, ci să fim plini de puterea
Domnului în fiecare zi, c"nd şi dintr8o parte şi din alta, ca nişte săgeţi inamice, ne atacă g"nduri pe care le putem opri acum cu scutul credinţei, iar cunoştinţa cunoştinţa să păstreze ordine în minte şi o plinătate a Duhului. Doamne, a4ută8 neE
U0plerea n% se conf%n)ă c% o că)ere *n transă, nici n% se o8ţine printr2o %n)ă )e 6oc specială, pe care să o pri0e6ti *n 0o) instantane% 6i re$%lat. Este a)e9ărat că preenţa D%5%l%i 9ine spontan, )ar 9ine peste o ini0ă )oritoare )e D%0nee%, care a *nc5is toate onele )e acces pentr% păcat. De aceea scrie apostolul 3avel* $ $uvântul lui Hristos să locuiască din belşu în voi în toată înţelepciunea. *nvăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări du5ovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră. % &#oloseni -*(<+ Acestea sunt activităţi, activităţi, care ne umplu şi nu ne lasă să ne golim. Dar
dacă şi saluturile sunt goale şi în loc de $3acea Domnului% este $#eau%, de unde plinătateF 5n multe situaţii, pocăiţii se înt"lnesc la o cafea, nu la o rugăciune şi atunci ne mirăm că nu este plinătate. 7u mai stăm sub ploaia care vine de la Dumnezeu şi suntem ca un păm"nt uscat care are nevoie de apă. De unde recoltăF 5n :iserica din erusalim, s8a putut produce o umplere, căci ei toţi stăruiau cu un cuget în rugăciune &0apte (*(+. i s8au silit să8şi disciplineze g"ndurile înc"t au putut ei şi să se roage şi $ toţi s-au umplut de Du5ul (fânt şi au început să vorbească în alte limbi după după cum le da Du5ul să vorbească. % &0apte )*+ $ 2i stăruiau în învăţătura apostolilor, în leătura frăţească, în frânerea pâinii, şi în ruăciuni. % &0apte )*)+ Au fost şi ei
oameni ca noi, dar erau nelipsiţi de la adunare, discutau în primul r"nd de lucrurile sfinte şi orice ocazie o foloseau să se roage9 aşa s8a produs produs umplerea. $#oţi împreună erau nelipsiţi de la #emplu în fiecare zi, frâneau pâinea acasă, şi luau 5rana, cu bucurie şi curăţie de inimă. 2i lăudau pe Dumnezeu şi erau plăcuţi înaintea întreului norod. 1i Domnul adăua în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi. % &0apte )*<8?+ Deci,
şi acasă c"nd m"ncau nu se ocupau de glume proaste sau să vorbească de rău unul pe altul, căci erau cu frica lui cutremurat locul unde erau adunaţi/ toţi s-au umplut de Du5ul Dumnezeu în ei. $ După ce s-au ruat ei, s-a cutremurat (fânt şi vesteau $uvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală. ulţimea celor ce crezuseră, era o inimă şi un suflet. +ici unul nu zicea că averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obşte. )postolii mărturiseau cu multă putere putere despre învierea Domnului Isus. 1i un mare 5ar era peste toţi. % &0apte *-(8--+ ată de ce este lipsă de har, de
plinătate. !arul este direct direct proporţional cu plinătatea. Despre Domnul sus este scris că avea cuvinte pline de har &Luca *))+, pentru că at"t la începutul
ispitirii &Luca *(+, c"t şi la terminarea ispitirii a fost tot plin de puterea Duhului &Luca *(+. Dar dacă la ispită cădem, suntem seci, de aceea trebuie să nu luăm parte la lucrări neroditoare ale întunericului &feseni *((+, *((+, căci ne golim de Duh ca Anania, care iar avea din plinătatea întunericului. $ &etru i-a zis" 0)nania, pentru ce ţi-a umplut (atana inima ca să minţi pe Du5ul (fânt şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei moşioarei Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta 1i, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei $um s-a putut naşte un astfel de ând în inima ta +-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.4 % &0apte *-8+ Bai înt"i s8a născut un g"nd în inima
lui, care a crescut, cum spunea Domnul despre săm"nţa de muştar, înc"t la un moment dat i8a umplut mintea, dar a fost tăiat fără să mai fie lăsat un an, ca în pilda cu smochinul neroditor. neroditor. Dacă se scutura floarea cu săm"nţă din pomul lui Anania, Anania, multă stricăciune aducea. Aşa este scris şi despre meneu şi 0ilet, ale căror cuv"ntări aveau un efect foarte distructiv.
Dacă 9re0 ca D%0nee% să ne %0ple 0intea, pe fiecare *n 0o) partic%lar, partic%lar, cre) că este ne9oie să2/ lăsă0 pe D%0nee% să ne in%n)e c% C%9#nt%l 3ă%. Este ne9oie să stă0 *n părtă6ii sfinte )e r%$ăci%ne, %n)e $#n)%rile noastre să se %nească c% $#n)%rile /%i. 3ă stă0 *n co0pania oa0enilor sfinţi, care pot să ne )ea 9re%n )ar )%5o9nicesc. 3ă e9ită0 orice co0panie a l%0ii. 7u putem să ieşim din lume, căci muncim împreună cu ei, dar, c"nd este un timp liber, cel care vrea să fie umplut, va alerga la fraţi, va apuca cinci minute de rugăciune sau chiar în timp ce va lucra, va încerca să mediteze la cele sfinte sau să c"nte. 5n timpul c"ntării, de at"tea ori vine o măsură de putere, de Duh peste noi. Dacă vom citi zilnic #uv"ntul, dacă vom asculta cu plăcere vanghelia, predicile, să ştiţi că vom deveni plini nu doar de cunoştinţă, ci şi de fapte bune. 7u se poate să citeşti viaţa lui osif şi să nu fii provocat să8ţi păstrezi curăţia. 7u se poate, citind istoria lui ov, să nu ai mai multă putere să rabzi. Acestea au fost scrise pentru noi. 0iind încon4uraţi cu un nor aşa mare de martori, c"nd toţi aleargă cu stăruinţă spre 5mpărăţie, îţi vine să zici* $Doamne, nu mă las de eiE #um au biruit ei şi eu voi biruiE% 5n fruntea tuturor este Domnul. $ 1i orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în +umele Domnului Isus, şi mulţumiţi, mulţumiţi, prin 2l, lui Dumnezeu Dumnezeu #atăl. #atăl. % &#oloseni -*(?+ Domnul să ne a4uteE
5n ) #orinteni ((*((*- este menţionată teama apostolului, apostolului, ca nu cumva ucenicii să piardă plinătatea* plinătatea* $ Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăit pe 2va cu şiretlicul lui, tot aşa şi ândurile voastre să nu se strice de la curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos. % Astfel de fenomene nedorite au loc în cazul celor ce nu se luptă
pentru plinătate şi se mulţumesc în stări mediocre. mediocre. 2ă ne oprim puţin la 3salmul ((;, să vedem c"t de mult iubim #uv"ntul lui Dumnezeu* ;ă desfăt în poruncile #ale, #ale, căci le iubesc. *mi întind mâinile spre poruncile #ale, pe care le iubesc şi vreau să mă ândesc adânc la orânduirile #ale. % &vers. ?86+ Deci, păstraţi8le în minte, ca să puteţi medita profund asupra lor. marini" poruncile #ale #ale însă sunt fără marini. $ât de Autorul exclamă apoi* $ ăd că tot ce este desăvârşit are marini" mult iubesc %eea #a! #oată ziua mă ândesc la ea. % &((;*;<8;?+ Dacă v8ar da cineva un telefon pe amiază şi ar
întreba* $De c"nd te8ai trezit şi p"nă acum, la ce te8ai g"ndit din 2cripturăF% 3oate unii ar zice* $Aşa ocupat am fost că nici să mă rog nu am avut timp%. 5nsă puţin probabil ca să fi fost concentrat p"nă atunci numai în plan profesonal. De regulă, prin minte ne trec multe g"nduri şi dacă nu suntem disciplinaţi, disciplinaţi, suntem invadaţi de g"ndurile deşărtăciunii, caz în care, nu vom putea spune ca psalmistu* $ (unt mai învăţat decât toţi învăţătorii
mei, căci mă ândesc la învăţăturile #ale. % &3salmul ((;*;;+
"NC7EIERE Aşadar, chemarea noastră este statura plinătăţii lui !ristos, cel de8al doilea Adam* $ Dacă deci, prin reşeala reşeala unuia sinur, sinur, moartea a domnit prin el sinur, sinur, cu mult mai mult cei ce primesc, %n t#ată plinătatea,
harul şi darul neprihănirii, v#r d#mni %n viaţă prin acel unul singur, care este 1sus rist#s' % &'omani *(?+ Acesta Acesta este scopul slu4irii slu4irii din /rupul /rupul lui !ristos* !ristos* ;până vom a'une toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei 3iului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la %nălţimea staturii plinătăţii lui rist#s) ” &feseni *(-+ $&ăci %n
.l l#cuieşte trupeşte t#ată t#ată plinătatea "umne+eirii) "umne+eirii) % &#oloseni )*;+ Dumnezeu ne8a oferit posibilitatea de8a fi plini de Duh, pentru că ne pregăteşte pentru 5mpărăţia 2a, unde Duhul va fi prezent în plinătate în toţi. /oţi vor fi plini de Duh, toţi vor fi la înălţimea plinătăţii lui !ristos. Acolo vom fi toţi plini, fără lupta de a ne sili să nu ne golim şi să ne umplem, dacă a fost vreo scurgere de putere. Atunci se va împlini făgăduinţa pentru erusalim* $ @ucuraţi-vă împreună cu Ierusalimul şi înveseliţi-vă cu el, toţi cei ce-l iubiţi/ împărţiţi şi bucuria cu el, acum, toţi cei ce l-aţi plâns, ca să fiţi săturaţi, bând laptele mânâierilor lui, ca să vă desfătaţi în totul de plinătatea slavei lui. % &saia <<*(=8((+ >"ndiţi cum va fi aceastaE
Aţi avut vreo bucurie în DuhulF Aţi văzut oameni care au stat în rugăciune 8 ore şi li s8a părut doar c"teva minuteF Alţii studiază #uv"ntul c"teva ore, apoi intră în meditaţie cu Dumnezeu şi timpul îşi pierde sensul. Atunci ne vom desfăta din plin de slava plinătăţii lui Dumnezeu. 7e dorim să a4ungem în prezenţa lui Dumnezeu şi să răm"nem împreună cu l, fără să mai fie nevoie să ne atingă serafimii cu cărbunele sfinţirii. Dar p"nă atunci să ne luptăm în fiecare zi şi să zicem* $Doamne, şi astăzi vreau să fiu plin de DuhE%, urc"nd din putere în putere, p"nă c"nd vom fi plini de plinătatea plinătatea lui Dumnezeu. Dumnezeu. 2lăvit să fie lE Amin.
3al%t%ri sfinte &( #orinteni (<*)=+ INTRODUCERE 1. 'elaţiile dintre fiinţele vii au la baza interacţiunii lor saluturile9 chiar şi lumea animală are $saluturi% specifice . 5mpărăţia lui Dumnezeu prin îngeri şi sfinţii de pe păm"nt, sub călăuzirea Duhului lui Dumnezeu, foloseşte saluturi sfinte
I. PRE!ENTARE A. 3al%t%ri *n 4ec5i%l Testa0ent 1. 2aluturi propriu8zise &Cudecătorii (;*)=9 ( 2amuel )*<9 'ut )*9 3salmul ((*(9 Daniel (=*(;9 zra *(?9 *?+
. 5ntrebări de sănătate discuţii despre problemele generale ale vieţii &xodul (6*?9 Cudecătorii (6*(9 ) 'egi (=*(+
&. 3al%t%ri *n No%l Testa0ent Testa0ent 1. $ Har şi pace % &'omani (*?9 ( #orinteni (*-9 ) #orinteni (*)9 >alateni (*)9 feseni (*)9 0ilipeni (*)9 #oloseni Har, (*)9 ( /esaloniceni /esaloniceni (*(9 ) /esaloniceni (*)9 /it /it (*9 0ilimon (*-9 ( 3etru (*)9 ) 3etru (*)9 Apocalipsa Apocalipsa (*+9 $ Har, îndurare şi pace % &( /imotei (*)9 ) /imotei (*)+
. $ Harul să fie cu voi % &'omani (<*)9 ( #orinteni (<*)-9 >alateni <*(69 feseni <*)9 0ilipeni *)-9 #oloseni *(69 ( /esaloniceni *)69 ) /esaloniceni -*(69 ( /imotei <*)(9 ) /imotei *))9 /it -*(9 0ilipeni (*)9 vrei (-*)9 Apocalipsa ))*)(+
+. $(ănătate în general la încheiere &'omani (<*-8(<, )(, )-9 ( #orinteni (<*)=9 ) #orinteni (-*()8(-9 0ilipeni *)(8))9 #oloseni *(8(9 ( /esaloniceni /esaloniceni *)<9 ) /esaloniceni -*(?9 /it -*(9 vrei (-*)9 acov (*(9 ( 3etru *(-8(9 ) oan (-9 - oan (+
. Alte saluturi* &Luca )*-<9 oan (;*)(9 ( 3etru *(9 feseni <*)-9 uda (*)9 'omani (*--9 ) /imotei *))+ II. CARACTERI!ARE CARACTERI!ARE A. 3al%t%ri social B c%lt%rale 1. le reprezintă dorinţe, sentimente, aprecieri din respect sau rutină &Daniel -*;9 *(=9 <*)(9 0apte )-*)<, -=+ . /rebuie folosite saluturile $bune%* bună ziuaH. şi evitate saluturile $goale% &. Conţin%t%l 6i rol%l sal%t%rilor sfinte 1. 2aluturile sunt o deschidere spre relaţii frăţeşti &( #ronici ()*(<8(69 'omani (<*(<9 ( #orinteni (<*)=+ . 2aluturile sunt o rugăciune, o chemare a 7umelui Domnului în părtăşia sfinţilor &Batei (6*)=9 ) #orinteni (-*(9 0ilipeni *(;, )-9 ( oan (*-89 ) oan (*-+
+. 2aluturile sunt o binecuv"ntare realizabilă, dorită şi necesară &oan )=*(;8)-9 'ut )*(-9 Luca (*-;89 >alateni
(*-8 de la /atăl şi 0iul9 ) 3etru (*) să fie înmulţite+
. 2aluturile trebuie să fie însoţite de apelative corespunzătoare* fraţi, surori, sfinţi, părinţi şi de o politeţe şi cinstire permanentă &#oloseni (*(8)9 ( /esaloniceni *)<9 /it -*(+
"NC7EIERE 1. @ părtăşie spirituală sf"ntă conţine la început şi la încheiere saluturi sfinte &feseni *(;9 uda (*(8)=+ . 5n cer vom fi înt"mpinaţi cu saluturi sfinte, iar credincioşii fac $repetiţii% pentru părtăşia sfinţilor &Batei )*-9 Apocalipsa (;*8;9 ))*)=8)(+. #"ntările şi exclamaţiile sunt saluturi îmbogăţite &Apocalipsa *(-8(9 (*(8-+
INTRODUCERE :inecuv"ntat să fie 7umele DomnuluiE l a dăruit fiinţelor create diverse funcţii, printre care şi capacitatea de relaţionare în diverse diverse domenii. At"t la oameni, c"t şi la toate soiurile de fiinţe create, create, găsim o bază comună a interacţiunii lor. La înt"lnire şi la despărţire, oamenii se salută folosind anumite expresii. Dar şi lumea animală are saluturi prin sunete, mai stridente, mai guturale sau prin anumite mişcări specifice, după cum şi oamenii se pot saluta prin ridicarea m"inii sau aplecarea capului. 5nsă dintre toate saluturile, $ 3al%t%rile sfinte% constituie cele mai speciale şi înălţătoare forme de interacţionare. Din 2cripturi, observăm că şi îngerii se salută. Domnul sus saluta şi l, şi foarte posibil ca şi între spiritele căzute să se folosească saluturi necurate. 5n acest context, aş vrea să ne facem un inventar al saluturilor pe care le folosim, să c"ntărim consistenţa lor şi să ne decidem pe viitor, viitor, după studiul acestui subiect, subiect, ce fel de saluturi vom folosi în relaţiile noastre, at"t în plan frăţesc, c"t şi în plan social. Bai înt"i, voi prezenta saluturile care apar în 2criptură, iar apoi ne vom opri să caracterizăm aceste saluturi, pentru a motiva folosirea saluturile sfinte şi pentru a contracara folosirea nepotrivită a altor cuvinte drept saluturi.
I. PRE!ENTARE A. 3al%t%ri *n 4ec5i%l Testa0ent 5n Gechiul /estament putem distinge saluturi propriu8zise şi $întrebări de sănătate%. 2ă observăm c"teva saluturi. 5n perioada 4udecătorilor, un levit a poposit peste noapte în una din cetăţile lui :eniamin şi a fost înt"mpinat de un bătr"n care se întorcea de la c"mp. $ @ătrânul a zis" 0 Pacea să fie cu tine' #oate nevoile tale le iau asupra mea, numai să nu rămâi în piaţă peste noapte.4 &Cudecătorii (;*)=+ 3este c"teva sute de ani, salutul
era încă prezent, căci David şi8a sfătuit trimişii la 7abal să salute astfel* $H ă trăieşti %n pace şi pacea să fie cu
casa ta şi cu t#t ce este al tău) % &( 2amuel )*<+ Bai găsim alte două saluturi folosite între cei din uda, din :etleem, un cuv"nt de salut şi un răspuns la salut. $ 1i iată că @oaz a venit din @etleem şi a zis secerătorilor"
; "#mnul să fie cu v#i' 2i au răspuns" ; "#mnul să te binecuvânte+e'% &'ut )*+ ată cum un salut bun
provoacă un răspuns pe măsură. 5n vremea noastră, oamenii se salută frecvent cu $#eau% şi unii se căznesc să răspundă din obişnuinţă sau chiar din călăuzire cu $ Pacea Do0n%l%iE% sau $Do0n%l să te 8inec%9#ntee> % şi uneori se simte umilită prima persoană. Alteori îi este greu persoanei care răspunde, să folosească un salut sf"nt. 5n psalmi sunt foarte multe saluturi şi exclamaţii sfinte, adresate onor indivizi, unei familii sau unei mulţimi, ca de exemplu* $Fiţi binecuvântaţi de "#mnul, care a făcut cerurile şi pământul' % &3salmul ((*(+ ată ce cuv"nt plin de esenţă. 1n Dumnezeu #reator poate să8ţi dăruiască binecuv"ntarea. /ot din Gechiul /estament aflăm şi două saluturi din domeniul social, din afara statului srael, cuvinte pe care le foloseau dreătorului :e5um, oamenii în relaţiile dintre ei, verbal sau în scris* $ Iată răspunsul trimis de împărat dreătorului loofătului 1imşai şi celorlalţi tovarăşi ai lui de slu'bă, care locuiau la (amaria şi în alte locuri de cealaltă parte a :âului. 0 ănătate şi aşa mai departe.4 % &zra *(?+ ar în zra *? apare expresia $ &ătre %mpăratul
"ariu, sănătateE%, salut care se regăseşte şi astăzi în societate. De altfel, toate saluturile pe care le8am citit se folosesc şi astăzi, însă cele sfinte într8un mod din ce în ce mai restr"ns. >"ndindu8ne la ţara noastră, o ţară creştină, cel puţin din acest punct de vedere, sunt zone în ţară unde oamenii se salută cu $3lă9it să fie Is%s % şi se răspunde* răspunde* $ "n 9eci, A0in %. 5n unele zone se salută cu $Doa0ne
a?%tă% şi se răspunde cu un contrasalut corolar. Dar epoca comunistă ne8a adus la un mediu urban de $ &%nă )i0ineaţa% sau $&%nă i%a%. 7ici acestea nu sunt rele, dar treptat, cu infuzia din alte limbi, au apărut multe altele. ată c"teva referinţe despre întrebările de sănătate. etro împreună cu 2efora, nevasta lui Boise şi fii ei, >herşom şi liezer, au sosit la Boise. $ oise a ieşit înaintea socrului său, s-a aruncat cu faţa la pământ şi l-a sărutat. -au %ntrebat unul pe altul de sănătate şi au intrat în cortul lui oise. % &xodul (6*?+ 3e vremea
împăraţilor* $ &lecând de acolo &ehu+, a întâlnit pe Ionadab, fiul lui :ecab, care venea înaintea lui. 7-a %ntrebat
de sănătate şi i-a zis" 0Inima ta este tot aşa de curată, cum este inima mea faţă de a ta4 1i Ionadab a răspuns" 02ste4. 0Dacă este4, a răspuns Ie5u, 0dă-mi mâna4. 1i Ie5u l-a suit la el în car8 % &) 'egi (=*(+ 3robabil, aşa
cum se obişnuieşte uneori, cu ocazia salutului este şi o str"ngere de m"nă reciprocă sau o îmbrăţişare, o sărutare sf"ntă, tot aşa au procedat şi cei doi. #red că întrebările de sănătate, care şi astăzi pot să se folosească atunci c"nd doi oameni se înt"lnesc, trebuie să fie de uz general* $#e8ţi mai face familiaF%, $#um o mai duci cu sănătateaF%, dar să nu se vizeze probleme intime, specifice, doar dacă prietenia dintre cei doi permite, altfel vei fi ca unul care se amestecă în treburile altuia. Discuţiile trebuie să fie mai voalate şi doar dacă celălalt vrea să se destăinuie, atunci poţi să intri în amănunte, altfel nu trage perdeaua ultimei încăperi.
&. 3al%t%ri *n No%l Testa0ent 5n 7oul /estament, în mod special în epistole avem saluturi. #u excepţiea pistolei către vrei, epistolele lui oan şi a lui acov, toate celelalte epistole şi Apocalipsa, încep cu salutul* $ ar şi paceE%. 5n Gechiul /estament, pace s8a mai zis, dar 5ar%l a apărut abia în 7oul /estament, /estament, şi rostit înaintea păcii, face ca să
tuturor,, care vină o pace deplină. 5n 'omani (*?, se poate vedea întreaga ambianţă a acestui salut* $ Deci, vouă tuturor sunteţi preaiubiţi preaiubiţi ai lui Dumnezeu în :oma, c5emaţi să fiţi sfinţi" ar şi pace de la "umne+eu, atăl n#stru şi
de la "#mnul 1sus rist#s' % Dacă ar fi avut 3avel telefon sau un radio, fiecare credincios, ar fi putut să audă în casa lui binecuv"ntatul salut. Aceast salut apare îmbogăţit în ( /imotei (*)* $ către #imotei, adevăratul meu copil în credinţă" ar, ar, %ndurare şi pace de la "umne+eu, atăl n#stru, şi de la rist#s 1sus, "#mnul n#stru' % Aici,
îndurarea este pusă în pachet alături de har şi pace, dar tot de la Dumnezeu şi de la Domnul sus !ristos. #u aceeaşi urare i se adresează apostolul şi în ) /imotei (*). Din faptul că se regăseşte în toate aceste epistole, cred că 3avel o folosea şi la înt"lnirea cu credincioşii. De altfel, exprimarea în scris este uneori doar o redare scriptică a unei exprimări sau unei realităţi verbale. 0olosim noi salutul aceastaF 7e8am g"ndit de c"te ori apare în :iblie şi cum apostolul neamurilor îl folosea at"t de frecventF 3etru îl foloseşte şi el în ambele epistole. 2ă obsevăm şi saluturile de la sf"rşitul epistolelor* $ arul să fie cu v#i %, %, salut care lipseşte încep"nd cu vrei şi p"nă la uda, dar se găseşte în toate celelalte epistole ale lui 3avel. 5n ( #orinteni (<*)-, apar mai multe saluturi, un buchet, dar nu lipseşte nici salutul permanent* $ arul "#mnului 1sus rist#s să fie cu v#i %. Acesta este un salut întreg. Bai demult, şi la noi era salutul* $ Pacea Do0n%l%i Is%s să fie c% 9oi %, apoi s8a tăiat expresia $c% 9oi%, consider"nd că este o adresare directă, mai t"rziu a dispărut şi cuv"ntul $ Is%s%, a rămas $Pacea Do0n%l%i% şi apoi doar $Pace%, iar p"nă la urmă s8a transformat pentru unii într8un $ Pa%, care nu mai ştii dacă are conţinut spiritual sau este un salut salut de ordin social. 5n feseni, salutul apare îmbogăţit, aceasta în ideea să nu restr"ngem salutul, ci dimpotrivă, dacă putem să8l îmbogăţim. $ arul să fie cu t#ţi cei ce iubesc pe
"#mnul n#stru 1sus rist#s %n curăţie) ))) % &feseni <*)+. ste ste îmbogăţit, dar şi select. select. 7u un har risipit, risipit, ci doar pentru toţi cei ce8L iubesc pe Domnul sus şi ştiu să facă deosebire, cum se spune la #ina Domnului, între ceea ce este sacru şi ceea ce este obişnuit. @ altă expresie, care de fapt, este mai vastă şi are corespondent într8o anumită măsură în Gechiul /estament, sunt saluturile de sănătate. le apar tot la încheierea epistolelor. epistolelor. #ele mai vaste saluturi de sănătate se regăsesc în pistola către 'omani. Acest salut în zona noastră, este foarte rar înt"lnit. l este folosit probabil de cei care ştiu ce mult preţuieşte sănătatea, dar ştiţi că, în general, noi preţuim sănătatea doar după ce o pierdem* $ puneţi sănătate &riscilei şi lui )cuila, tovarăşii mei de lucru în Hristos Isus8(puneţi sănătate şi @isericii care se adună în casa lor % &'omani (<*-8a+. Apoi sunt enumeraţi alţi sfinţi* $H puneţi sănătate lui 2penet, preaiubitul preaiubitul meu, care a fost cel dintâi rod rod al )siei pentru Hristos. Hristos. puneţi sănătate ariei, care s-a ostenit mult pentru voi.% &v. &v. b8<+ 3entru apostol, apostol, unul era preaiubit, preaiubit, altul era scump, scump, toţi erau fraţi iubiţi iubiţi în Domnul. Domnul. 3"nă la
versetul (< sunt saluturi de sănătate, adresate în mod nominal, iar apoi scrie, de la versetele )(8))* $ #imotei, tovarăşul meu de lucru, vă trimite sănătate/ tot aşa şi %uciu, Iason şi (osipater, rudele mele. ă trimit sănătate în Domnul eu, #erţiu, care am scris epistola aceasta %. Aceste saluturi sunt o o sănătate întreagă, spirituală şi
fizică, aşa cum îi scrie scrie oan lui >aiu9 >aiu9 $sănătatea ta să sp#rească tot aşa cum sporeşte şi sufletul tău . La fel şi 3avel despre* $6aiu, azda mea şi a întreii @iserici, vă trimite sănătate . < 2rast, vistiernicul cetăţii, vă trimite
sănătate/ tot aşa şi fratele $uart. % &'omani (<*)-+ ar în încheierea acestui acestui lanţ de saluturi foloseşte expresia de care am vorbit de4a* $ arul "#mnului n#stru 1sus rist#s să fie cu v#i t#ţi) ))) % &v. )+ 5n unele zone, fraţii care
vizitează o biserică transmit şi primesc saluturi frăţeşti. 2ă o facem din inimă, căci este o binecuv"ntare care se înmulţeşte cu fiecare fiecare credincios care o pronunţă. Dintre saluturile care apar mai rar în scrierile 7oului /estament, /estament, amintesc salutul Domnului sus !ristos astfel, însuşi Isus a stat stat în mi'locul lor lor şi le-a zis" 0 Pace pentru ucenicii 2ăi din din Luca )*-<* $ &e când vorbeau ei astfel,
v#uă'4 5n mod sigur, dacă Domnul sus ar veni în mod vizibil, ne8ar saluta din nou cu acest salut sau cu un altul, din cele de natură spirituală pe care le8a folosit. /ot /ot cu $ Pace% salută şi 3etru, ca un apostol care învăţa de @abilon, vă trimite sănătate. #ot #ot aşa şi arcu, la învăţătorul lui, c"nd scrie* $ @iserica aleasă cu voi, care este în @abilon, fiul meu. (puneţi-vă sănătate unii altora cu o sărutare de draoste. Pacea să fie cu v#i cu t#ţi care sunteţi %n
rist#s 1sus'))) % &( 3etru *(-8(+ Bai apar şi alte expresii cu pace, alăturate altor aspecte, în feseni <*)-8)* fraţil#r, şi drag#ste %mpreună cu credinţa, din partea lui "umne+eu atăl şi din partea "#mnului 1sus $ Pace fraţil#r, rist#s' arul să fie cu t#ţi cei ce iubesc pe "#mnul n#stru 1sus rist#s %n curăţie) ))) % 5n uda ), există un salut diferit, o urare, dar seamănă foarte mult cu celelalte saluturi. $ (ndurarea, pacea şi drag#stea să vă fie
%nmulţit % ar în ) /imotei *)), este scris un alt salut pe care8l folosesc, puţin diferit în vremea noastră, fraţii din zona :ucovinei. $ "#mnul 1sus rist#s să fie cu duhul tău' arul să fie cu v#i' %. ste biblic, şi dacă în duhul nostru este Duhul lui Dumnezeu, acest salut este ca şi o asamblare perfectă, că Duhul a venit pentru ca să8L reprezinte pe 0iul. u salut frecvent cu* $ Pace 6i 8inec%9#ntare> %. 0iecare poate să8şi aleagă unul sau mai multe saluturi sfinte din cele din :iblie sau o nouă combinaţie, dar tot extrasă din 2criptură.
II. CARACTERI!ARE CARACTERI!ARE A. 3al%t%ri social2c%lt%rale 5n relaţiile cu cei de afară, trebuie să salutăm cu multă înţelepciune. Dacă vreţi să8i binecuv"ntaţi, binecuv"ntaţi8i, mai cu seamă c"nd vin la biserică. Aici putem să8i binecuv"ntăm cu un salut sf"nt, dar atunci c"nd intri în birou sau în atelier nu poţi să le spui un salut întreg biblic9 ei nu vor înţelege asta, nu vor aprecia şi Domnul sus a spus să nu arunci mărgăritare porcilor şi lucruri sfinte la c"ini, că se întorc împotriva ta şi te rup. /otuşi, trebuie folosite folosite saluturile care descriu descriu dorinţe, sentimente curate, curate, respect şi apreciere. /oate /oate acestea sunt bune, dar pentru unii, saluturile sunt un raport de rutină, de aceea, unele s8au restr"ns şi oamenii le rostesc rece, fără să g"ndească dacă transmit sau nu un mesa4 prin ele. Din cartea Daniel aflăm saluturi care se practicau la curtea regală. $ 2i au luat cuvântul şi au zis împăratului +ebucadneţar" 0 ă trăieşti veşnic %mpărate' 4% &Daniel -*;+. 5mpăraţii îşi doreau să răm"nă pe tron
c"t mai mult şi atunci era pentru ei o bucurie să le dorească toţi supuşii c"t mai mulţi ani de domnie. 5n capitolul *(= observăm că şi împărăteasa l8a salutat pe împărat cu aceeaşi expresie. $ 3ă trăie6ti 9e6nic, *0părate> % ste indicat să se practice saluturi cu respect chiar acolo unde oamenii sunt apropiaţi. Ki Daniel a folosit la r"ndul lui această expresie în capitolul <*)(, în dimineaţa de după noaptea din groapa cu lei* $ eşnic să trăieşti %mpărate' %. ste un salut bun, pe care l8am putea folosi folosi şi printre credincioşi, credincioşi, căci suntem chemaţi la o viaţă veşnică. Gă
recomand să folosiţi saluturile bune, cu conţinut curat, sănătos, nu saluturile goale care nu au esenţă spirituală sau practică. Dacă vă deplasaţi undeva la ţară, unde oamenii mai păstrează saluturile evlavioase, chiar provenite din mediul ortodox, folosiţi8le. 7u8i spune bunicului tău $#eau%, nici un simplu salut, spune8i ceva mai pe înţelesul lui. mai frumos $ &%nă )i0ineaţa%, $O i 8%nă%, O seară plăc%tă%, sau $3o0n )%lce%, saluturi care să reprezinte ceva. u nu stabilesc lista cu saluturi ce pot fi folosite, doar ofer recomandări de a folosi saluturi înţelepte pentru societate. societate. Dar între noi, la biserică, acasă direct, la telefon sau atunci c"nd ne înt"lnim în diferite împre4urări, între credincioşi nu8şi au locul dec"t saluturi sfinte. Dacă veţi fi atenţi la ceea ce urmează îmi veţi da dreptate, de fapt f apt nu mie, ci 2cripturii care recomandă astfel de saluturi.
&. Conţin%t%l 6i rol%l sal%t%rilor sfinte "n pri0%l r#n) sal%t%rile s%nt o )esc5i)ere spre relaţii frăţe6ti. #"nd treci pe l"ngă cineva şi nu8l saluţi, înseamnă că nu vrei să intri în vorbă cu el, cu excepţia c"nd nu l8ai văzut. 2ingura situaţie c"nd e bine să saluţi scurt şi să mergi mai departe e atunci c"nd trebuie evitat de a sta de vorbă cu un om ispitit. De salutat trebuie salutaţi toţi oamenii, cel puţin cu un salut scurt, dar dacă este vorba de un frate, sau de o soră, soră, care are poate nevoie de o m"ng"iere, să adaugi pe l"ngă salut c"teva întrebări de sănătate. La adunare, c"nd te aşezi l"ngă cineva pe bancă, spune8i cu dragă inimă* $ Domnul Isus să-ţi binecuvânteze viaţa % şi vei vedea că faţa i se va lumina. 7u deschide uşa pentru $vecinul% tău numai c"t să poată băga m"na să te salute, deschide să intre cu întreaga fiinţă. 3rimeşte8l cu bucurie, aşa cum s8a înt"mplat în ( #ronici ()*(<8(6 8 $ 1i din fiii lui @eniamin şi ai lui Iuda au fost unii care s-au dus la David în cetăţuie. David a ieşit înainte şi le-a vorbit astfel" 0Dacă veniţi la mine cu ânduri bune, ca să mă a'utaţi, inima mea se va uni cu voi/ dar dacă veniţi să mă înşelaţi, în folosul vră'maşilor mei, când nu fac nici o silnicie, Dumnezeul părinţilor noştri să vadă şi să 'udece!4 ;)masai, unul din căpitanii de seamă, a fost apucat de Du5ul şi a zis" 0(untem cu tine, Davide şi cu tine, fiul lui Isai! Pace, !4 1i David i-a primit şi i-a pus între pace ţie, şi pace cel#r ce te a!ută, căci "umne+eul tău ţi-a a!utat !4 căpeteniile oştirii. % Deci un salut poate fi venit prin Duhul. 5nţelegeţi că saluturile noastre trebuie inspirate şi
atunci se creează o deschidere în frăţietate. Legăturile frăţeşti au stat la baza :isericii din erusalim şi lipsa de saluturi şi de părtăşie dintre fraţi va duce la îndepărtarea oamenilor de :iserică, la secătuirea spitualităţii sfinte. La sf"rşitul pistolei către romani, (<*(< 3avel a scris* $ puneţi-vă sănătate unii alt#ra cu # sărutare
sfântă) #ate #ate bisericile lui rist#s rist#s vă trimit sănătate) % Deci, cei ce sunteţi în !ristos at"t la nivelul comunităţii, c"t şi la nivel de individ, spuneţi8vă $saluturi calde% unii altora. u trebuie să mă confesez că am mai greşit uneori, c"nd, despărţindu8mă de mai mulţi fraţi, eram comod şi ridicam o m"nă în sus zic"nd* $ Pace 9o%ă%. ste mai frumos să dai m"na m "na cu fiecare în parte, este o relaţie de frăţietate mai binecuv"ntată. Asemănător este scris în ( #orinteni (<*)= 8 $ #ţi fraţii vă trimit sănătate) puneţi-vă sănătate unii alt#ra cu # sărutare sfântă) % La îmbrăţişarea frăţească se pretează şi o sărutare pe obraz, cu oficialitate, dar numai dacă vezi că şi celălalt se deschide. Dacă atunci c"nd dă m"na, o ţine întinsă, atunci mulţumeşte8te cu $3acea Domnului%, nu trece tu peste
$gard%. Dar acolo unde este deschidere reciprocă, este binevenită şi o sărutare.
"n al )oilea r#n), sal%t%rile s%nt o r%$ăci%ne 6i o c5e0are a N%0el%i Do0n%l%i. 5nt"lnirea noastră din salut trebuie să cheme prezenţa divină. Domnul sus a spus în Batei (6*)= $ $ăci acolo unde sunt adunaţi doi sau trei în +umele eu, sunt şi 2u în mi'locul lor. % Deci înt"lnirea a doi credincioşi aduce din oficiu prezenţa
DomnuluiF Dacă sunt doi oameni în care Domnul sus trăieşte, normal că l este acolo. Dacă se salută în 7umele Domnului şi unul spune* $Pacea Do0n%l%i Is%s % şi celălalt răspunde* $ Te 8inec%9#nte *n N%0ele
Do0n%l%i%, ei de4a sunt adunaţi în 7umele Domnului, căci 7umele Domnului a fost rostit prin salutul lor. 1nele salutu saluturi ri invocă invocă între întreaga aga dum dumnez nezeir eire* e* $7ar% 7ar%ll Do0n Do0n%l %l%i %i Is%s Is%s 7ris 7risto toss 6i )ra$ )ra$os oste teaa l%i l%i D%0n D%0ne ee% e%,, 6i
*0părtă6irea 3f#nt%l%i 3f#nt%l%i D%5, să fie c% 9oi c% toţi> A0in.% &) #orinteni (-*(+ 7e vom folosi şi de alte versete, pentru a vedea că saluturile sunt efectiv o rugăciune necesară părtăşiei noastre. 7u întotdeauna c"nd te înt"lneşti pe stradă ai ocazia să te rogi împreună cu un credincios, dar salutul este de4a o rugăciune scurtă, chem"nd 7umele Domnului. Lasă8te călăuzitE 3oate vei împlini prin salut nevoia lui sufletească sau de altă natură, după cum este scris* $ 1i Dumnezeul meu să înri'ească de toate trebuinţele voastre, după boăţia (a, în slavă, în Isus Hristos. ) lui Dumnezeu şi #atăl nostru să fie slava în vecii vecilor! )min. (puneţi sănătate fiecărui sfânt în Hristos Isus. 3raţii care sunt cu mine, vă trimit sănătate. #ţi sfinţii vă
trimit sănătate, mai ales cei din casa $ezarului. arul "#mnului 1sus rist#s să fie cu v#i cu t#ţi' )min. &0ilipeni *(;8)-+ Aceeaşi Aceeaşi comuniune cu divinitatea apare şi în scrierile apostolului oan* $H deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. 1i părtăşia noastră este cu #atăl şi cu 3iul (ău, Isus Hristos. 1i vă scriem aceste lucruri pentru ca bucuria voastră să fie deplină % &( oan (*-8+9 $ arul,
%ndurarea şi pacea să fie cu v#i din partea lui "umne+eu atăl şi din partea "#mnului 1sus rist#s, Fiul tatălui, %n adevăr şi %n drag#ste >” &) oan (*-+ "ntr2o a treia i0a$ine, sal%t%rile sal%t%rile s%nt o 8inec%9#ntare realia8ilă, realia8ilă, )orită 6i necesară. necesară. Acest aspect apare în multe din saluturile pe care le8am înt"lnit* har, îndurare şi pace din partea lui Dumnezeu. 7oi nu ne dăm seama uneori, că salut"nd pe cineva, suntem împuterniciţi de Dumnezeu, căci toate darurile din biserică sunt în folosul altora şi rostind o binecuv"ntare, Dumnezeu o dăruieşte prin tine interlocutorului tău. Gă rog, g"ndiţi8vă la starea ucenicilor ucenicilor c"nd stăteau cu uşile încuiate încuiate şi salutul Domnului Domnului pentru pentru ei.. $ *n seara aceleiaşi zile, cea dintâi a săptămânii, pe când uşile locului unde erau adunaţi ucenicii erau încuiate, de frica Iudeilor, a venit Isus, a stătut în mi'locul lor şi le-a zis" 0 Pace v#uă!4 1i după ce a zis aceste vorbe, le-a arătat mâinile şi coasta (a. 7cenicii s-au bucurat, când au văzut pe Domnul. Isus le-a zis din nou" 0 Pace v#uă! $um -a trimes pe ine #atăl, aşa vă trimet şi 2u pe voi4. După aceste vorbe, a suflat peste ei şi le-a zis" 0%uaţi Du5 (fânt!4 %
&oan )=*(;8))+ A venit Duh 2f"nt peste ei c"nd a zisF Da. 2ă ştiţi că şi pacea a venit c"nd a zis* $ Pace 9o%ă%. #redeţi că şi noi c"nd rostim $ Pacea Do0n%l%i%, Dumnezeu poate să dea pace persoanei cu care ne înt"lnimF Da, dacă e rostit prin credinţă. După cum printr8un cuv"nt de credinţă se poate spune unei persoane bolnave* $'idică8te%, la fel se poate zice $Du8te în pace%, aşa cum spunea Domnul sus păcătoşilor, la fel putem să spunem şi noi sub călăuzirea Duhului şi să oferim diverse haruri altor persoane. Amintiţi8vă de cazul lui 'ut, c"nd :oaz i8a adresat cuvinte calde. a a răspuns* $ orbele tale au mers la inima slu'nicei tale % &'ut )*(-+.
Astfel, prin c"teva cuvinte cuvinte poţi m"ng"ia un suftel suftel care are nevoie de m"ng"iere. zilele acelea şi a plecat în rabă 1n alt caz doveditor avem în Luca (*-;8 8 $ aria s-a sculat c5iar în zilele spre munţi, într-o cetate a lui Iuda. ) intrat în casa lui ?a5aria şi a urat de bine .lisavetei . $um a auzit 2lisaveta urarea ariei, i-a săltat pruncul în pântece şi 2lisaveta s-a umplut de Du5ul (fânt. 2a a striat cu las tare" 0 Binecuvântată eşti tu %ntre femei şi binecuvântat este r#dul pântecelui tău . $um mi-a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu 3iindcă iată, cum mi-a a'uns la urec5i lasul urării tale, mi-a săltat pruncul în pântece de bucurie.4 % 3rezenţa Duhului cu puterea şi lucrările 2ale a fost apelată prin salutul de
urare. Astfel pot afirma că lipsa spiritualităţii se vede încă din saluturi. Azi au pătruns saluturile lumeşti şi în biserică şi, dacă se continuă aşa, vom auzi asemenea saluturi şi de la amvon. Ki ce o să sufle peste bisericăF G"nt din deşert.
"n al patr%lea r#n), sal%t%rile tre8%ie să fie *nsoţite )e apelati9ele coresp%nătoare . 7u8i frumos să spui* $3ace, mă%. mai frumos* $Pacea Do0n%l%i, frate %, $Do0n%l să 9ă 8inec%9intee, părinţilor %. Dacă nu foloseşti şi apelative frumoase, este ca şi cum ai avea un tablou frumos, dar nu ştii să8i faci o ramă şi toată ziua îi rupi din colţuri. 5ntotdeauna trebuie să fie politeţe, cinste, chiar şi în absenţa unei persoane. Degeaba îl binecuv"ntezi c"nd este de faţă, iar în spate n8ai nici un respect pentru el. /rebuie respectat orice om căruia i8ai adresat cu bucurie şi respect saluturi, atunci c"nd l8ai înt"lnit. Gă rog să reţineţi cum se adresa 3avel* „6către
sfinţii şi fraţii credinci#şi %n rist#s, care sunt %n &#l#se/ ar şi pace de la "umne+eu, atăl n#stru, şi de la "#mnul 1sus rist#s)” rist#s) ” &#oloseni (*)+ /imotei este învăţat de 3avel, cu privire la relaţiile frăţeşti, să fie atent cu tinerii, curat cu surorile tinere şi să respecte pe cele în v"rstă şi pe bătr"ni. 5n adunările creştine trebuie promovate valorile sfinte sfinte în toate activităţile. activităţile.
"NC7EIERE O părtă6ie spirit%ală spre care tre8%ie să tin)e0 *ncepe 6i se *nc5eie c% sal%t%ri sfinte. 5ntre alfa şi omega trebuie să fie sf"nt întreg alfabetul, celor credincioşi. 7u se poate ca, după un salut uşuratic, imediat să zici* $!ai să ne rugăm%, sau să fii grabnic să asculţi #uv"ntul. 3oate să apară eventual o discuţie din domeniul politic sau economic, pentru că se atrage una pe cealaltă, însă trebuie să 4ustificăm întreg conţinutul părtăşiei noastre. $orbiţi între voi cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări du5ovniceşti şi cântaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului. % &feseni *(;+ #a să se poată vorbi cu psalmi, trebuie început cu un salut bun din
psalmi. #ontrastul dintre oamenii care dovedesc prin vorbele lor, încep"nd cu saluturile, cui aparţin, este prezentat în epistola uda. Despre una din aceste categorii oameni, a profeţit noh, spun"nd că vor fi plini de vorbe de ocară şi, c"nd slăvesc pe oameni, o fac doar pentru c"ştig, în rest, gura le este plină de vorbe trufaşe. iubiţilor &să facem parte din cealaltă categorie de oameni, care ştiu să salute şi să vorbească, după $ Dar voi, prea iubiţilor
modelul apostolilor şi a tuturor sfinmţilor+ aduceţi-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos. Hristos. $um vă spuneam că în vremurile vremurile din urmă vor fi bat'ocoritori, care care vor trăi după poftele lor neleiuite8Dar voi, prea iubiţilor, iubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa credinţa voastră prea sfântă, ruaţi-vă prin
Du5ul (fânt, ţineţi-vă în draostea lui Dumnezeu şi aşteptaţi îndurarea îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa veşnică. % &uda (*(?8)(+
"n cer 9o0 fi *nt#0pinaţi c% sal%t%ri sfinte, iar cre)incio6ii fac repetiţii . Domnul sus spunea în dreapta %ui" Oeniţi binecuvântaţii atălui 5eu de Batei )*- că $ )tunci *mpăratul va zice celor de la dreapta
m#şteniţi (mpărăţia, care v-a f#st pregătită de la %ntemeierea lumii) % #"nd au fost binecuv"ntaţi aceştiaF 3rintre altele au fost binecuv"ntaţi întruna de fraţi. Apocalipsa (;*<8;, prezintă înt"mpinarea din cer. $ 1i am auzit, ca un las de loată multă, ca vuietul unor ape multe, ca bubuitul unor tunete puternice, care zicea" 0 4liluia! Domnul, Dumnezeul nostru $el )totputernic, )totputernic, a început să împărăţească. (ă ne bucurăm, să ne veselim şi să-I dăm slavă! $ăci a venit nunta ielului/ soţia %ui s-a preătit preătit şi i s-a dat să se îmbrace cu in subţire, subţire, strălucitor şi curat4. )poi mi-a zis" 0(crie" 3erice de cei c5emaţi la ospăţul nunţii ielului!4 )poi mi-a zis" 0)cestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu!4 % #"ntările care vor fi în cer şi expresiile de slavă aduse
#elui ce şade pe scaunul de domnie şi Bielului sunt enumerate c"te şapte într8un loc, ca saluturi îmbogăţite, exclamaţii la dimensiunea cerului. Adică, nu ne vom mulţumi cu un singur salut să 8l dăm lui Dumnezeu, ci vom avea o binecuv"ntare întreagă pe care tot l o va pune în gura noastră. Dacă vrem să a4ungem acolo, atunci să învăţăm să salutăm dumnezeieşte, pentru ca prin saluturile noastre, relaţiile frăţeşti să prospere, să fie chemată prezenţa Domnului, să fie împlinite nevoile fraţilor şi să avem respect şi demnitate între noi. 2ă nu uităm şi de respectul pe care trebuie şi vrem să8l oferim celor de afară şi pentru toate, binecuv"ntat să fie DomnulE Amin.
%ntăriţi-vă”” &( /esaloniceni *((+ „ 5ângâiaţi-vă şi %ntăriţi-vă
INTRODUCERE 1. B"ng"ierea îşi are originea şi resursele în Dumnezeu şi este o permanentă necesitate în viaţa creştină &) #orinteni (*-8?+
. 5ntărirea în duh este necesară pentru creştere şi refacere spirituală &feseni -*(<9 ( /esaloniceni /esaloniceni *(+ I. (NIAFI24 A. Un D%0nee% D%0nee % care 0#n$#ie 0 #n$#ie &AtenţieE Luca <*)9 (<*)+ 1. l a oferit o m"ng"iere veşnică9 m"ntuirea aşteptată de la primii patriarhi &>eneza *);9 Luca )*)9 ) /esaloniceni )*(<8(?+
. l m"ng"ie pe toţi copiii 2ăi, prin 2cripturi, l oferă speranţă în smerenie şi ascultare &'omani (*8(-9 3salmul (()*(, 69 ((;*=9 ov <*(=9 ) #orinteni ?*<9 saia ?*(+
&. Oa0enii tre8%ie să folosească 0#n$#ierea 1. #e presupune &conţine+ m"ng"iereaF 2ă asculţi necazul şi să vorbeşti cu afecţiune, din dragoste, pentru încredere şi înviorare &ov )(*(8-9 saia -<*(9 <<*(-9 ( /esaloniceni )*((8()9 ( #orinteni (*-9 0ilipeni )*(8)+. B"ng"ierea este o slu4bă a Duhului &oan (*(<, )<9 (*)<+
. #e oameni au nevoie de m"ng"iereF #ei care suferă necazuri sau pentru moartea cuiva drag &>eneza )*
+. @ameni care au practicat m"ng"ierea* osif &>eneza =*)(+9 :arnaba &0apte *-<+, alţii &#oloseni *((9 ) /imotei (*(<+
II. "NTRIFI24 A. Ce pres%p%ne ;ce este< *ntărirea spirit%ală= 1. 0ortificare, dotare spirituală, dezvoltare necesară creşterii şi rezistenţei &) #orinteni (=*9 feseni <*(=8((9 0ilipeni *(-9 ( /imotei (*()9 ) /imotei *(<8(?9 ( #orinteni (<*(-+
. a conferă putere de răbdare cu bucurie şi statornicie, încredinţare puternică &credinţă+ în învăţăturile :ibliei &#oloseni (*((9 0apte (;*)=9 ( /esaloniceni -*(89 vrei )*+
&. Necesitatea 6i practica *ntăririi 1. @ameni ce trebuie întăriţi* poporul şi conducătorii &Deuteronom -(*<8?9 osua (*<, (69 Luca ))*-)9 ( 3etru *(=9 vrei ()*()+
. #ine poate şi trebuie să8i întărească* Dumnezeu &3salmul ((;*(--9 (-6*-+9 îngerii &Daniel (=*(68(;9 Luca ))*-+9 credincioşii plini de har, de credinţă şi de duh &'omani (*((8()9 0apte (*))9 (*-)9 (6*)-+
"NC7EIERE
1. B"ng"iaţi8vă şi întăriţi8vă este o poruncă divină, la care participă toate efectivele sfinte &saia =*(9 ;*(-9 <(*)9 ( /esaloniceni *((+
. 0ii producător, comerciant, intermediar, nu doar consumator de m"ng"ieri şi întăriri &0ilipeni (*?8(9 ) #orinteni ()*(8(+
INTRODUCERE 2ă studiem în continuare un alt principiu sf"nt, analiz"nd două cuvinte de îndemn asociate* $ mânâiaţivă% şi $întăriţi-vă%.
B"ng"ierea îşi are originea, c"t şi resursele în Dumnezeu şi este o necesitate permanentă a vieţii creştine. ată ce scria 3avel despre m"ng"iere, după un necaz şi în luptă cu duşmanii vangheliei* $ @inecuvântat să fie Dumnezeu, #atăl Domnului nostru Isus Hristos, &ărintele îndurărilor îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mânâieri, care ne mânâie în toate necazurile noastre, noastre, pentru că, prin mânâierea mânâierea cu care noi înşine suntem mânâiaţi de Dumnezeu, să putem mânâia pe cei ce se află în vreun necaz! $ăci, după cum avem parte din belşu de suferinţele lui Hristos, tot aşa, prin Hristos avem parte din belşu şi de mânâiere. mânâiere. )şa că, dacă suntem în necaz, suntem pentru mânâierea şi mântuirea voastră/ dacă suntem mânâiaţi, suntem pentru mânâierea voastră, care se arată prin faptul că răbdaţi aceleaşi suferinţe ca şi noi. 1i năde'dea noastră pentru voi, este neclintită, pentru că ştim că, dacă aveţi parte de suferinţe, aveţi parte şi de mânâiere. % &) #orinteni (*-8?+
Greau să învăţăm de la Dumnezeu cum şi pe cine trebuie să m"ng"iem. l c"ntăreşte toate lucrurile* ispitele, necazurile şi durerile ce le îngăduie cu scop bun, direct proporţional cu puterea fiecăruia, apoi oferă m"ng"iere. 5n 2cripturi, este prezentată frecvent nevoia de întărire în duh, echivalentă întăririi fizice, necesară unui copil pentru creştere sau unui om care a fost slăbit după o boală, sau o perioadă de post. 5n plan spiritual, este necesar să fim întăriţi pentru a creşte spiritual, pentru a avea rezistenţă, imunitate, pentru a ne putea face lucrarea la care suntem chemaţi. ată un extras din una dintre rugăciunile apostolului 3avel* ;...şi-% ro ca, potrivit cu boăţia slavei (ale, să vă facă să vă întăriţi în putere, putere, prin Du5ul %ui, în omul dinăuntru8 % &feseni -*(<+. #eea
ce făcea el prin rugăciune de la distanţă, trebuia aplicat de ei la faţa locului. $ă ruăm, de asemenea, fraţilor, să mustraţi pe cei ce trăiesc în neorânduială/ să îmbărbătaţi pe cei deznădă'duiţi/ să spri'iniţi pe cei slabi, să fiţi răbdători cu toţi. % &( /esaloniceni *(+ Domnul să ne a4ute mai înt"i să8 pricepem voia şi apoi s8o putem
împlini.
I. (NIAFI24 A. Un D%0nee% care 0#n$#ie De la început vreau să vă amintesc faptul că deşi în viaţa aceasta ne este oferită o parte necesară de m"ng"iere, fiind pe păm"nt tot vor răm"n lacrimi şi necazuri, pentru că m"ng"ierea deplină şi definitivă, aparţine
celei de8a doua veniri a Domnului sus !ristos. De aceea nu este ferice de bogaţii care şi8au primit aici toată m"ng"ierea &Luca <*)+. B"ntuitorul prezintă un caz particular în Luca (<*), unde părintele Avraam îi zice bogatului nemilostiv* ;...adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune şi %azăr şi-a luat pe cele rele/ acum aici, el este mânâiat, iar tu eşti c5inuit. % Deci, aici suntem m"ng"iaţi, iar dacă cineva nu va fi m"ng"iat
pe deplin în lumea aceasta, să ştie că restul de m"ng"iere răm"ne pentru înt"lnirea cu Domnul, c"nd orice lacrimă lacrimă ne va fi ştearsă din ochi, c"nd durerile durerile şi gemetele vor fugi şi vom scăpa scăpa pentru pentru totdeauna totdeauna de rele, de moarte, de diavolul şi de de tot ce s8ar putea încadra în această această categorie a răului. @dată ce omul a fost alungat din grădina denului, putea fi comparat cu un copil rămas pe stradă, pe care mama nu8l mai alintă mereu în braţe şi tata nu8l mai m"ng"ie, şterg"ndu8i lacrimile de fiecare dată. De aceea, la primii patriarhi se observă dorinţa lor profundă de a fi m"ng"iaţi. 1nul dintre ei, Lameh, c"nd a născut truda mâinilor un copil $ 2l i-a pus numele +oe &m"ng"iere+, zicând" 0)cesta ne va mânâia pentru osteneala şi truda noastre, care vin din acest pământ, pe care l-a blestemat Domnul. % &>eneza *);+ 5ntr8adevăr, prin el a salvat
Dumnezeu Dumnezeu lumea de atunci, atunci, dar at"t de puţini, puţini, doar familia familia sa. #u fiecare fiecare generaţie, generaţie, dorinţa dorinţa de m"ng"iere m"ng"iere continuă să apară pe paginile 2cripturii. 5n 7oul /estament, /estament, în Luca )*), găsim pe 2imion, un bătr"n călăuzit de Duhul 2f"nt, care ducea o viaţă cu frică de Dumnezeu şi aştepta m"ng"ierea lui srael, pentru că erau multe profeţii despre ea, în special în cartea lui saia. #"nd a văzut pe Domnul, s8a bucurat că m"ng"ierea era pe rol. #ea mai mare m"ng"iere pentru toată omenirea este m"ntuirea. @ric"t ai m"ng"ia pe un om, ori c"t i8ai spune că viaţa lui se îmbunătăţeşte, că va trăi mai bine şi nu va mai avea duşmani, dacă el va g"ndi raţional, va fi conştient că pe păm"nt, cu fiecare zi, se aprop apropie ie de moarte moarte.. (#n$#ierea prof%n)ă a o0enirii este fă$ă)%inţa 9ieţii 9e6nice, 0#nt%irea . Despre realizarea m"ng"ierii aşteptate, despre care a vorbit şi 2imion, scrie şi 3avel în ) /esaloniceni )*(<8(? 8 $ 1i însuşi Domnul nostru Isus Hristos şi Dumnezeu, #atăl nostru, care ne-a iubit şi ne-a dat, prin 5arul (ău, o mânâiere veşnică şi o bună năde'de, să vă mânâie inimile şi să vă întărească în orice lucru şi cuvânt bun! %
Adică, oric"t ar fi cineva de necă4it, m"ntuirea, este suficientă să8i ofere omului bucurie în suflet. Ah, ce har, sunt m"ntuit, voi fi cu Dumnezeu în veşnicieE Aceasta este cea mai mare m are fericireE Dar Dumnezeu şi aici îi m"ng"ie pe copiii 2ăi. l oferă speranţă, dar numai în ascultare de #uv"ntul 2ău. xistă o formă de m"ng"iere care ne vine de la Dumnezeu fără intermediari, direct în duhul nostru. 7u te poţi m"ng"ia dacă eşti vinovat, dacă nu ai ascultat, nu ai linişte, dar dacă ai făcut voia Domnului, tu te m"ng"i chiar prin lucrul acesta. 7oi suntem m"ng"iaţi prin #uv"ntul lui Dumnezeu care este în 2criptură9 trebuie doar să8l citim şi este de aceeaşi valoare ca şi cum ar veni Dumnezeu şi ar vorbi încă o dată. #uv"ntul are referinţe generale sau specifice, care sunt pentru credincioşi şi pe care le putem lua ca şi cum Domnul ni s8ar adresa chiar acum. $1i tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mânâierea pe care o dau (cripturile, să avem năde'de... Dumnezeul răbdării şi al mânâierii să vă facă să aveţi aceleaşi simţăminte, unii faţă de alţii, după pilda lui Isus Hristos.. Dumnezeu năde'dii să vă umple de toată bucuria şi pacea, pe care o dă credinţa, pentru ca, prin puterea Du5ului (fânt, să fiţi tari în năde'de! &'omani
(*8( (*8(-+ -+ De aceea, aceea, c#n) 9ă si0ţiţi ne0#n$#iaţi, )esc5i)eţi 3cript%ra 6i lăsaţi2/ pe D%0nee% să 9ă
0#n$#ie. Dar să citim condiţia în care putem beneficia de această m"ng"iere* $ %ăudaţi pe Domnul! 3erice de omul care se teme de Domnul şi care are o mare plăcere pentru poruncile %ui! ...2l nu se teme de veşti rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul. Inima îi este mânâiată, n-are nicio teamă, până ce îşi vede împlinită dorinţa faţă de potrivnicii lui. % &3salmul (()*(86+ #el în cauză ştie că Dumnezeu este credincios, după mânâierea mea în necazul meu" că făăduinţa #a îmi va da iarăşi viaţă. % cum este scris* $ )ceasta este mânâierea
&3salmul ((;*=+ ((;*=+ ov a beneficiat de o asemenea m"ng"iere şi în necaz l8a a4utat, pentru că încercarea era aşa de dură la toate nivelele, iar m"ng"ietorii din 4ur erau nişte m"ng"ietori supărăcioşi. l zicea* $ *mi va rămâne măcar măcar această această mânâier mânâiere, e, această această bucurie în durerile durerile cu care care mă copleşeşt copleşeşte" e" că niciodat niciodatăă n-am călcat poruncile $elui (fânt. (fânt. % &ov <*(=+
5n ) #orinteni ?*<, avem o regulă a m"ng"ierii în care ne putem încadra, dacă vrem să avem parte de ea* care mânâie pe cei smeriţi, ne-a mânâiat prin venirea venirea lui #it. % Deci, c"nd vrem m"ng"iere de $ Dar Dumnezeu care
la Dumnezeu trebuie trebuie să avem în vedere vedere şi smerenia necesară. necesară. l pe cei m"ndri m"ndri îi coboară, coboară, îi zdrobeşt zdrobeştee şi nu8i m"ng"ie, dar pe cei smeriţi îi ridică şi le înviorează duhurile &saia ?*(+.
&. Oa0enii tre8%ie să folosească 0#n$#ierea 0iecare în parte se poate cerceta dacă a practicat m"ng"ierea, c"t de corect a făcut8o şi ce are de schimbat pentru a corespunde 2cripturilor. 2cripturilor. 'evin la ov, ov, pentru a vedea cum trebuie să m"ng"iem şi ce presupune m"ng"ierea. B"ng"ierea nu înseamnă să treci pe l"ngă cineva distant şi să8i spui* $Lasă, nu te mai necă4i, că8ţi trece, doar şi alţii au probleme%.
Ca o pri0a parte a 0#n$#ierii, lasă2l pe cel *ntristat să26i sp%nă neca%l * $ Iov a luat cuvântul şi a zis" 0)scultaţi, ascultaţi cuvintele mele, daţi-mi măcar această mânâiere. mânâiere. %ăsaţi-mă să vorbesc, vă ro/ şi, după ce voi vorbi, veţi putea să vă bateţi 'oc. % &ov )(*(8-+ 3e unii, nu trebuie să8i întăreşti cu cuvinte mari, ei au
nevoie doar să ştie că cineva îi ascultă şi au cui îi spune durerea şi, în parte, sunt m"ng"iaţi. At"t îşi dorea şi ov, doar să fie şi el ascultat
O altă parte a %nei a)e9ărate 0#n$#ieri, este sensi8ilitatea sensi8ilitatea i%8irii, care trateaă trateaă %n o0 *ntristat c% co0pasi%ne. 7u poţi m"ng"ia pe cine cine nu iubeşti, căci o vei face mecanic şi matematic. $ Deci dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mânâiere în draoste, dacă este vreo leătură a du5ului, dacă este vreo milostivire şi vreo îndurare, faceţi-mi bucuria deplină şi aveţi o simţire, o draoste, un suflet şi un ând. %
&0ilipeni )*(8)+ Adică, încearcă să te cobori l"ngă omul acela căzut, să vezi ce simte, ce g"ndeşte, ce nevoie are şi de abia apoi vei putea să8l m"ng"i. 3rofetul saia oferă o imagine a m"ng"ierii printr8o mamă care îşi ţine copilul în braţe şi îi cunoaşte toate sc"ncetele, deşi el nu poate vorbi. 3entru că îl iubeşte, ea nu poate fi indiferentă faţă de lacrimile lui sau alte nevoi fizice sau sufleteşti.
D%pă *n)eplinirea pri0elor )o%ă cerinţe, c#n) 0#n$#i pe cine9a, tre8%ie să2i oferi *ncre)ere, să2l *n9iorei 6i să2l ri)ici. ată o slu4bă a m"ng"ierii* $ $ine proroceşte, dimpotrivă, vorbeşte oamenilor, spre zidire,
sfătuire sfătuire şi mânâiere. mânâiere. % &( #orinteni (*-+ ste adevărat că unele profeţii v8au atins sufletele şi v8aţi ridicat
îmbărbătaţiF Duhul lui Dumnezeu cunoaşte trebuinţele noastre şi prin cei inspiraţi ne vorbeşte ca atare. Doar de la Dumnezeu poţi să transmiţi o adevărată m"ng"iere şi prin Duhul o poţi face cel mai bine. Gă îndemn să folosiţi frecvent şi m"ng"ierea după exemplul dat de apostolul 3avel* $ 1tiţi iarăşi că am fost pentru fiecare din voi, ca un tată cu copiii lui" vă sfătuiam, vă mânâiam şi vă adeveream, să vă purtaţi într-un c5ip vrednic de Dumnezeu, care vă c5eamă în *mpărăţia şi slava (a. % &( /esaloniceni )*((8()+ 5ntotdeauna se zideşte şi se
adevereşte mai uşor cu m"ng"iere. Aceasta este o slu4bă a Duhului şi numai un om duhovnicesc poate să m"ng"ie cu adevărat. 5n oan ( şi (, de mai multe ori, Duhul 2f"nt este numit B"ng"ietorul. 0ără l, am fi orfani. Adică l oferă acea m"ng"iere de mamă sau de tată. a trebuie distribuită prin părinţii spirituali sau prin ânâietorul, adică Du5ul (fânt, (fânt, pe care-% va trimite trimite #atăl, #atăl, în fraţii mai mari în credinţă. Domnul spunea* $ Dar ânâietorul, +umele eu, vă va învăţa toate toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am v-am spus 2u. % &oan (*)<+
2lu4ba m"ng"ieri m"ng"ieriii este indispen indispensabi sabilă lă în lume, lume, unde Domnul Domnul avertiza avertiza că vor fi multe necazuri necazuri şi suferinţe. 5n situaţii de moarte a celor dragi şi nu numai, oamenii au nevoie să fie m"ng"iaţi. Deşi omul pare tare pe poziţie, iar unii sunt distraţi, distraţi, totuşi, spunea înţeleptul că veselia veselia se poate termina cu întristare. La fel este notat şi în 3salmul -=, unde David scrie în mod figurativ că Domnul l8a aşezat pe un munte, unde se credea în siguranţă, dar apoi l8a făcut să se vadă singur şi a simţit nevoia m"ng"ierii divine. 2ă studiem c"teva cazuri c"nd oamenii au simţit nevoia de m"ng"iere. u cred că 2ara l8a iubit foarte mult pe saac, chiar dacă scrie numai despre Avraam, Avraam, c"t despre ea nici nu ne îndoim. După ce a murit 2ara, saac a rămas cu un gol în suflet, care nu a în cortul mamei putut fi umplut cu nimic nimic trei ani de zile, dar după aceea a apărut apărut 'ebeca. $ Isaac a dus pe :ebeca în sale (ara/ a luat pe :ebeca, ea a fost nevasta lui şi el a iubit-o. )stfel a fost mânâiat Isaac, pentru pierderea pierderea mamei sale. % &>eneza )*
primit cuvinte de m"ng"iere din partea lui :oaz, căci o m"ng"iere întreagă nu înseamnă doar să spui cuiva să nu se necă4ească, fără să8l a4uţi cu nimic şi el să răm"nă tot gol şi flăm"nd. @ m"ng"iere înseamnă pe l"ngă cuvinte şi un a4utor. $ 1i a zis" 09! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! $ăci tu m-ai mânâiat şi vorbele tale au mers la inima slu'nicei tale. 1i totuşi eu nu sunt nici măcar ca una din slu'nicele tale.4 % Gorbele lui :oaz au
a4uns p"nă la inima lui 'ut. @mul întristat nu este rănit în exterior, exterior, ca să8i pui un banda4 şi să se vindece, vindece, trebuie laser pentru m"ng"iere, să8l poţi pansa la inimă şi să alini durerea din interior. 1n alt pasa4 pasa4 biblic de m"ng"iere, m"ng"iere, pe care îl folosim folosim frecvent la înmorm"ntări, înmorm"ntări, este în ( /esalon /esaloniceni iceni adevăr, ce vă spunem, prin $uvântul Domnului" noi cei vii, care vom rămânea până la *(8(? 8 $ Iată, în adevăr, venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi. $ăci însuşi Domnul, cu un striăt, cu lasul unui ar5an5el şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, (e va poorî din cer şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. )poi noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzdu5/ şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. % 5nsă realitatea de pe teren dovedeşte că unii predicatori n8au înţeles că 3avel unii pe alţii cu aceste cuvinte cuvinte % &v. (6+. i vorbesc doar pentru a scoate încheie ideea cu sfatul* $ ânâiaţi-vă dar unii
lacrimi, repet"nd* $A murit mama şi nu se mai întoarce%, $2ora răm"ne văduvă%, ba încă, am auzit pe unul care a zis* $Acum voi spune c"teva cuvinte în urma cărora familia va pl"nge%, deci, el, neapărat voia să8i facă să pl"ngă
pe membrii familiei. 7u insist"nd pe fenomenul despărţirii m"ng"i pe cineva, ci prezent"nd reînt"lnirea din momentul revenirii Domnului. 3rietenii lui ov au avut c"teva încercări nereuşite de m"ng"iere, iar st%)i%l st%)i%l acesta acesta are 0enir 0enirea ea să
*n9eţe pe %nii care n2a% 0#n$#iat, că tre8%ie să 0#n$#ie, iar pe alţii care a% 0#n$#iat, să2i califice *n această l%crare at#t )e necesară. $#rei prieteni ai lui Iov, 2lifaz din #eman, @ildad din 1ua5, şi =ofar din +aama, au aflat de toate nenorocirile care-l loviseră. (-au sfătuit şi au plecat de acasă să se ducă să-i plână de milă şi să-l mânâie. % &ov )*((+ Au venit cu un g"nd bun, s8au sfătuit toţi trei, dar iată ce declară ov despre supărăcioşi &ov (<*)+, pentru că ei nu au avut răbdare cu el ei, mai t"rziu* ;8voi toţi sunteţi nişte mânâietori supărăcioşi
să8i asculte necazul în întregime. i îl acuzau cu exprimări filozofice, dar în final, pentru că nu au vorbit drept, Dumnezeu i8a pus să aducă o 4ertfă pentru vina lor şi ov să se roage pentru pentru ei. 5n schimb ov, ov, în zilele lui bune, aşezam în fruntea lor/ a avut un rol de m"ng"ietor pentru cei necă4iţi. l zicea* $ *mi plăcea să mă duc la ei şi mă aşezam eram ca un împărat în mi'locul unei oştiri, ca un mânâietor lână nişte întristaţi. % &ov );*)+ ov nu putea să
vadă oameni necă4iţi şi să răm"nă indiferent. La sf"rşitul încercării, spre bucuria lui ov, ov, s8au întors toţi acei care se depărtaseră depărtaseră de el. $ 3raţii, surorile şi vec5ii prieteni ai lui Iov au venit toţi să-l vadă şi au mâncat cu toţi în casă. %-au plâns şi l-au mânâiat pentru toate nenorocirile, pe care le trimisese Domnul peste el şi fiecare i-a dat un c5esita şi un inel de aur. % &ov )*((+ @ m"ng"iere împreună cu un dar, este mult mai eficientă.
O altă cate$orie )e oa0eni care tre8%ie 0#n$#iaţi s%nt cei care a% că%t 6i s2a% pocăit )%pă aceea . xistă riscul să nu se mai poată ridica, nu pentru că au păcătuit, ci pentru că sunt dobor"ţi de 2atan cu prea multă întristare şi deznăde4de, de aceea apostolul învaţă* $ 2ste destul pentru omul acesta pedeapsa, care i-a fost dată de cei mai mulţi/ aşa că acum, este mai bine să-l iertaţi, şi să-l mânâiaţi, ca să nu fie doborât de prea multă mâ5nire. De aceea, vă ro, să vă arătaţi iarăşi draostea faţă de el8 % &) #orinteni )*<86+ Deci să nu înţeleagă
cineva greşit. 5nt"i pocăinţa şi pedeapsa, iar după aceea este bine să fie iertat, vizitat şi încura4at. Domnul să ne dea harul să putem m"ng"ia cu adevărat şi pe aceşti fii risipitoriiE osif, patriarhul, s8a remarcat ca m"ng"ietor m "ng"ietor.. l practica m"ng"ierea nu numai în familie, ci şi c"nd era în administraţia penitenciarului din gipt. Astfel, într8o dimineaţă a văzut pe doi dintre deţinuţi st"nd trişti şi i8a întrebat care este cauza supărării lor. i i8au spus cauza frăm"ntării lor, iar el a făcut pentru ei ce a putut. Bai t"rziu, el spune şi fraţilor săi* $ 3iţi fără teamă, căci eu vă voi 5răni, pe voi şi pe copiii voştri. 1i i-a mânâiat şi le-a îmbărbătat inimile. % &>eneza =*)(+ 7u uitaţi de cei care vă sunt duşmani, sau v8au fost, c"nd a4ung ei în
necaz, folosiţi momentul să8i m"ng"iaţi, dacă au nevoie. 5n 7oul /estament, găsim în 0apte *-< pe :arnaba, care este numit $fiul m"ng"ierii%. 7umele lui era osif, dar apostolii îl numeau :arnaba şi din puţinele referinţe pe care le avem despre el, ne dăm seama că era omul care voia să8i apropie pe unii de alţii, să nu se piardă nimeni. l era un om cu suflet mare. 2unt şi alţi m"ng"ietori în 2cripturi, printre care, casa lui @nisim, Aristarh, Barcu, ust. 3avel scria* ;...ei sunt din numărul celor tăiaţi împre'ur, şi sinurii care au lucrat împreună cu mine pentru *mpărăţia lui Dumnezeu, oameni care mi-au fost de mânâiere. % &#oloseni *((+ #hiar apostolul 3avel, a4uns în temniţă, avea nevoie de m"ng"iere.
II. "NTRIFI24 Ce pres%p%ne ;ce este< *ntărirea spirit%ală= 7oi toţi avem nevoie să ne dezvoltăm spiritual şi să fim întăriţi în momente de slăbiciune, datorate ispitelor sau necazurilor. ată ce scrie în ) #orinteni (=* 8 $ $ăci armele cu care ne luptăm noi, nu sunt supuse firii pământeşti, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile. întăriturile. % Adică, noi suntem slabi, suntem doar oameni şi nimeni nu8i puternic prin sine însuşi,
Dumnezeu ne întăreşte prin ceea ce pune la îndem"na noastră, numai trebuie să intrăm în posesia acestor întărituri, a acestor arme. 3avel scria în feseni < despre lupta spirituală. l a văzut soldaţi care erau echipaţi tot fraţilor, întăriţi-vă în Domnul timpul şi a făcut această minunată comparaţie cu lupta noastră spirituală. $ *ncolo, fraţilor, şi în puterea tăriei %ui. *mbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca să puteţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. % &feseni <*(=8((+ Deci, trebuie să ne întărim, căci este necesar, nu doar aşa că vrem să
fim tari ca şi unii tineri care fac culturism, nu pentru că nu pot să muncească la serviciul ce îl au, ci doar ca să arate mai puternici şi să impresioneze. 3entru noi este o necesitate, căci vin ispitele şi dacă vom fi tari, vom fi biruitori şi vom putea putea a4uta şi pe alţii. alţii. 5n 0ilipeni *(-, 3avel arată din propria experienţă, ce realizări există dacă un om este întărit. $ &ot totul în Hristos, care mă întăreşte %. /ot el afirmă că Dumnezeu l8a întărit şi l8a pus în slu4ba Lui &( /imotei (*()+.
xistă cineva care şi8ar putea face slu4ba sf"ntă sf"ntă cu puterile luiF 7uE 5n ) /imotei /imotei *(<8(?, 3avel scria despre vremea detenţiei lui din 'oma. ;8toţi m-au părăsit8Domnul a stat lână mine şi m-a întărit8 %. Domnul este gata oric"nd să ne întărească, dar întărirea nu vine aşa, din aer, ca şi cum te8ai pune într8o climă mai caldă şi din oficiu vine un aer cald peste tine, ci trebuie să vii la sursă şi să stai aproape de Dumnezeu ca l să te întărească. ată cum îşi imagina apostolul apostolul pe un om întărit de Dumnezeu şi cum ne putem verifica dacă suntem tari răbdare şi îndelună răbdare, răbdare, cu sau nu* 8 $ *ntăriţi, cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei %ui, pentru orice răbdare bucurie, mulţumind #atălui, care v-a învrednicit să aveţi parte de moştenirea sfinţilor, în lumină. % &#oloseni
(*((8()+ (*((8()+ #ine este tare, rabdă cu bucurie. Dacă eşti tare, poţi să rezişti şi asta fără să te epuizezi, fără să transpiri, să rezişti cu tenacitate, să fii biruitor, iar în final să porţi cununa. Dar aceasta nu este uşor, de aceea să citim din ( /esaloniceni -*(8, ca să vedem ce gri4ă avea 3avel de credincioşi, căci ştia că în general nu erau suficient de tari, deşi Dumnezeu ne pune la îndem"nă harul 2ău. $ De aceea, fiindcă nu mai puteam răbda, am socotit mai bine să fim lăsaţi sinuri în )tena şi v-am trimes pe #imotei, fratele nostru şi slu'itorul lui Dumnezeu în 2van5elia lui Hristos, Hristos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze îmbărbăteze în credinţa voastră, voastră, pentru ca nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri/ căci ştiţi sinuri că la aceasta suntem rânduiţi. 1i când eram la voi, v-am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceea ce s-a şi întâmplat, cum bine ştiţi. % Deci m"ng"ierea trebuie
asociată cu întărirea. B"ng"ierea te pansează, iar întărirea fortifică din nou partea care a fost rănită. Astfel, cele două lucrează ca un întreg. 7oi avem nevoie să fim întăriţi întăriţi la nivelul minţii, minţii, adică să ne fie clar tot ce credem. 2taţi 2taţi tari şi ţineţi toate învăţăturile sfinteE #e înseamnă aceastaF 3ot să vină o sută de predicatori cu diverse erezii, pe noi nu ne influenţează, ci răm"nem tari în adevărul pe care8l ştim. Despre tăria în #uv"nt vorbea 3avel în 0apte (;*)= 8
$$u atâta putere se răspândea şi se întărea $uvântul Domnului. %. 2e întărea prin minunile care însoţeau întărea mărturia mărturia lor cu semne, semne, puteri şi predicarea. Acelaşi adevăr este scris în vrei )* 8 $ *n timp ce Dumnezeu întărea felurite minuni, minuni, şi cu darurile Du5ului Du5ului (fânt, împărţite împărţite după voia (a!
&. Necesitatea 6i practica *ntăririi C%0 p%te0 să2i a?%tă0 pe cei ce ce a% ne9oie )e *ntărire= Ktiţi că şi Domnul sus a avut nevoie să fie cer, ca să-% întărească. % &Luca ))*-+ osua a fost de întărit la un moment dat* $ )tunci I s-a arătat un îner din cer,
t"năr conducător militar şi nu luat dintr8odată din mulţime şi pus în faţă, căci a stat = de ani alături de Boise, totuşi, atunci c"nd a fost pus în slu4bă, Dumnezeu şi Boise îi tot spuneau* ;*ntăreşte-te şi îmbărbătează-te % &Deuteronom -(*<8?9 osua (*<+. 3entru el, în faţa războaielor fizice şi spirituale ale #anaanului, pentru noi, în luptele spirituale şi alte conflicte ce le avem, e nevoie să de întărire, că frica dezarmează masele de oameni. ste foarte important să spunem cu credinţă şi bărbăţie, celor ce au nevoie, să răm"nă statornici în ceea ce cred, să lupte şi să aştepte făgăduinţele Domnului cu răbdare. 5n ce priveşte priveşte întărirea întărirea,, ea ne vine de la Dumnezeu. Dumnezeu. David David a avut experienţ experienţee repetate cu Dumnezeu, Dumnezeu, #e-am c5emat, m-ai ascultat, ascultat, m-ai îmbărbătat îmbărbătat şi mi-ai întărit întărit despre care a scris în 3salmul (-6*- 8 $ *n ziua când #e-am sufletul.% 1neori suntem ca şi 3etru pe mare, simţim că ne scufundăm, dar c"nd strigăm după a4utor, l ne
îmbărbătează. 0iecare cred că avem experienţe cu Domnul şi putem spune* $Doamne, /e8am /e8am chemat, m8ai întărit şi mi8ai dat cura4%. Apoi îngerii, pe l"ngă alte misiuni, au rolul să întărească pe cei credincioşi. Daniel, în faţa unei descoperiri dumnezeieşti şi a unei străluciri supraomeneşti, a pălit şi a căzut la păm"nt, dar un înger a venit şi l8a întărit, iar el a zis* $ ...orbeşte domnul meu, căci m-ai întărit % &Daniel (=*(;+. 5n multe situaţii am auzit despre intervenţie îngerilor, pentru întărirea cuiva. u cred că este nevoie să fie întărită o mamă înainte de a merge să nască sau credincioşii înaintea unui martira4. Dacă n8ar fi întăriţi de Dumnezeu, n8ar rezista, dar în asemenea momente l îi întăreşte, îi face să primească moartea şi să privească gloria divină. 3avel şi alţi slu4itori din 7oul /estament au folosit lucrarea de întărire printre credincioşi. l a scris în 'omani (*((8() 8 $ $ăci doresc să vă văd, ca să vă dau vreun dar du5ovnicesc pentru întărirea voastră, sau mai derabă, ca să ne îmbărbătăm laolaltă în mi'locul vostru, prin credinţa, pe care o avem împreună şi voi şi eu. %
2ă ne rugăm ca în biserică să fie oameni cu darul îmbărbătării, necesar întăririi celor slabi şi proroci, care prin mesa4ele lor să întărească sufletele credincioşilor. credincioşilor. ată c"teva citate care dovedesc cum credincioşii obişnuiau să se întărească unii pe alţii. 5ntr8un moment special, după încercarea de ucidere cu pietre a lui 3avel, el s8a întors la ei, întărind sufletele ucenicilor. ;82l îi îndemna să stăruie în credinţă, şi spunea că în *mpărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri. %
&0apte (*))+ l cel lovit cu pietre a întărit pe ceilalţiF Am ascultat recent pe o înregistrare despre nişte fraţi de la o misiune de răsp"ndire a 2cripturilor şi de a4utorare a4utorare a familiilor martirilor, care au stat în cumpănă dacă să mai a4ute sau nu pe credincioşii din /hailanda, pentru că acolo unii fuseseră torturaţi, iar alţii omor"ţi şi au zis ei*
$Doamne, dacă mai ţinem legătura cu ei, le vom cauza mai mari suferinţe%. Dar c"nd au primit o scrisoare din partea lor în care îi îndemnau* $7u vă temeţi, noi suntem gata să murim ca şi fraţii noştri care au trecut de4a la Domnul, trimiteţi8ne mai departe :iblii şi literatură şi lucrarea va continua%. Atunci fraţii au zis* $Dacă ei acolo nu se tem şi ne îmbărbătează pe noi în America, cum să nu fim tari şi măcar de la distanţă să8i spri4inim în rugăciune%. 1n alt caz avem în 0apte (*-), unde este vorba de o slăbire în credinţă. rau două păreri doctrinare. 1nii propuneau să păstreze Legea lui Boise, alţii să răm"nă numai în învăţătura apostolilor, iar sufletele credincioşilor erau afectate. 3e l"ngă hotăr"rea în scris a prezbiterilor şi a :isericii din erusalim au trimis şi pe proroci, au îndemnat pe fraţi, şi i-au întărit cu multe cuvinte %. /ot din 0apte (6*)$ Iuda şi (ila, care şi ei erau proroci, petrecut câtăva vreme în )ntio5ia, &avel a plecat şi a străbătut din loc în loc citim despre 3avel 8 $ După ce a petrecut ţinutul 6alatiei şi 3riiei, întărind pe toţi ucenicii. % i ştiau cele necesare m"ntuirii, dar trebuiau spri4iniţi şi
sfătuiţi ca să nu se teamă. /oţi /oţi oamenii au probleme, sunt ispitiţi, de aceea trebuie să fie întăriţi. ste foarte important să practicăm cu succes aceste două lucrări care sunt la îndem"na noastră* m"ng"ierea şi întărirea. Dacă în în probleme de sănătate ne încura4ămunii încura4ămunii pe alţii, alţii, de ce nu am face8o şi în plan spiritualF 2ă nu fim pesimişti şi să spunem* $7u ştim ce8o să se aleagă de noi%. 2ă nu lăsăm duhuri de deznăde4de să ne cuprindă ci să credem că Dumnezeu ne a4ută şi o să avem biruinţă.
"NC7EIERE (#n$#ierea 6i *ntărirea s%nt por%nci )i9ine pentr% cre)incio6i *n relaţia c% ceilalţi cre)incio6i. După cum ne este poruncit, iubiţi8vă unii pe alţii, cine nu iubeşte nu împlineşte #uv"ntul lui Dumnezeu, la fel,
%ntăriţi-vă unii pe alţii, m"ng"iaţi8vă şi întăriţi8vă, întăriţi8vă, este o poruncă nou testamentală* $ "e aceea, mângâiaţi-vă şi %ntăriţi-vă cum şi faceţi %n adevăr) % &( /esaloniceni /esaloniceni *((+ *((+ Dumnezeu o face, dar ne cere şi nouă să o facem. 5n saia =, a fost profeţit despre despre m"ng"ierea poporului poporului lui Dumnezeu, iar Domnul sus sus în sinagoga sinagoga din 7azaret, 7azaret, a reluat cele profeţite în saia <(, spun"nd că s8a împlinit vremea c"nd cei întristaţi trebuie să fie m"ng"iaţi, în năde4dea m"ntuirii, dar şi pentru nevoile vieţii de aici şi întăriţi în faţa ispitelor. ispitelor. La toţi ne place nouă să fim m"ng"iaţi, să fim întăriţi şi e necesar. Dar să nu fim numai consumatori de m"ng"ieri şi toată viaţa să trăim în proptele ca să nu cădem. /rebuie /rebuie să devenim un intermediar de m"ng"ieri, m"ng"ieri, care oferă şi altora altora dreptul la a4utor sufletesc sufletesc şi spiritual spiritual la nevoie. nevoie. ată ce scrie 3avel, 3avel, despre cum se poate poate realiza, nu doar consuma m"ng"iere. $ 2ste drept să ândesc astfel despre voi toţi, fiindcă vă port în inima mea, întrucât, atât în lanţurile mele cât şi în apărarea apărarea şi întărirea întărirea 2van5eliei, voi sunteţi toţi părtaşi aceluiaşi 5ar... 5ar... 1i cei mai mulţi din fraţi, îmbărbătaţi de lanţurile mele, au şi mai multă îndrăzneală să vestească fără teamă $uvântul lui Dumnezeu. % &0ilipeni (*?8(+ Deşi împre4urările erau potrivnice, ei aveau încă putere şi resurse să
se ocupe de alţii. Aceasta înseamnă să creştem spre maturitate şi să nu răm"nem mereu copii în credinţă, să ne tot întărească şi să ne m"ng"ie şi să ne ducă alţii de m"nă. #"nd o să putem m"ng"ia şi duce de m"nă şi noi pe alţiiF Doamne, a4ută8ne ca să se poată spune şi despre noi, cum am citit despre tesaloniceni* $ de aceea întăriţi-vă
şi mânâiaţi-vă unii pe alţii cum şi faceţi în adevăr . 2ă fim m"ng"iaţi şi întăriţi la nevoie, dar să ştim să
m"ng"iem şi să întărim şi noi pe alţii la nevoie. Amin.
pace ” ;'omani ()*(6+ „răiţi %n pace”
INTRODUCERE 1. $răiţi %n pace % este sfatul B"ntuitorului şi al întregii 2cripturi &Barcu ;*=9 'omani ()*(69 ( /esaloniceni *(-+
. 3acea este o stare sf"ntă de o valoare inestimabilă &0ilipeni *?+ I. EP/ICAFII ENERA/E A. Pacea c% D%0nee% 1. @ ofertă şi realizare divină, o binecuv"ntare &7umeri <*)<9 saia -*9 oan (*)?9 'omani *(+ . @ şansă ratată de lume &saia )?*)89 Luca (;*(8+ +. 1n legăm"nt, o perspectivă pentru credincioşi credincioşi &'omani *(=9 ) #orinteni *(68)=9 *(68)=9 #oloseni (*)=+ &. Pacea )intre oa0eni &Luca )*(+ 1. @ urare reală între H pentru credincioşi &xodul *(69 ) 'egi *(;9 3salmul ())*(8?9 ()*9 ()6*<9 Luca ?*=+ . @ realiz realizare are parţia parţială, lă, tempor temporară ară,, o utopie utopie pentru pentru necred necredinc incioş ioşii &erem &eremia ia <*(9 <*(9 ()*(9 ()*(9 Apocali Apocalipsa psa <*9 <*9 ) /esaloniceni *-9 saia 6*))9 ?*)(+
II. 3ATURI PRACTICE A. Pacea *n con)iţii fa9ora8ile 1. 3acea rezultă din neprihănire, dintr8o bună relaţie cu Dumnezeu şi ascultare de #uv"nt &3salmul ((;*(<9 saia -)*(?9 6*(69 3salmul 6(*(-9 'omani (*(?9 ( #orinteni (9-)9 acov -*(-8(69 ) 3etru -*((8(+ -*((8(+
. 3acea se realizează r ealizează sub călăuzirea Duhului &'omani 6*<9 >alateni *))9 ) /imotei )*))9 vrei ()*(+ ()*(+ +. 1n om cu pace în duh este o vanghelie a păcii, pentru oricine o primeşte &Batei (=*()8(-, -8-<9 Luca (=*+. . #ine are pacea să o oferăşi altora &'omani ()*(?8(6+ &. Pacea *n con)iţii con) iţii nefa9ora8ile nefa 9ora8ile 1. 7ecazul, provocările conflictuale nu trebuie să ne ia pacea &oan (<*-)8--9 ( #orinteni ?*(9 ) /imotei *(<8 (?9 3salmul *69 saia ?*)+
. Lipsa păcii reclamă căutarea ei imediată &Batei *)9 3salmul -*(9 ( 3etru -*((9 3roverbe (?*(9 (<*69 feseni *-+
+. 7iciodată nu tulbura pacea spirituală 8 lasă8i în paceE &oan ()*?9 0apte *(;9 ( #orinteni #orinteni ?*(9 @sea *(?+ "NC7EIERE 1. #redinciosul este în 5mpărăţia păcii &saia ;*<8?9 'omani (*(?9 (*(-, --+. 3acea trebuie să stăp"nească &#oloseni -*(+
. @ rugăciune pentru pace &) /esaloniceni -*(<+ INTRODUCERE xpresia biblică $răiţi %n pace,” este este sfatul B"ntuitorului, în contextul vieţii de credinţă* $ (area este bună/ dar dacă sarea îşi pierde puterea de a săra, cu ce îi veţi da înapoi puterea aceasta (ă aveţi sare în voi înşivă şi să trăiţi %n pace unii cu alţii) % &Barcu ;*=+ Apostolul 3avel arată aria păcii c"nd scrie în 'omani ()*(6
8 $ Dacă este cu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi %n pace cu t#ţi #amenii) % 2fatul acesta ne cere să trăim în pace cu cei din biserică şi, şi, pe c"t este cu putinţă, cu toţi toţi oamenii, căci întreaga 2criptură 2criptură este un îndemn la pace. 5n 0ilipeni *? se poate observa valoarea inestimabilă a păcii pentru ca fiecare să o poată aprecia la valoarea adevărată* $1i pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi ândurile în Hristos Isus.% #ine a4unge să cunoască pacea, ce ne este oferită de Dumnezeu, pe care putem să o avem în noi şi
care ne dă posibilita posibilitatea tea de a trăi în pace cu cei din 4urul 4urul nostru, nostru, nu se poate poate să nu vorbească vorbească şi altora altora de ea. @amenii, în priceperea lor mărginită, nu pricep ce valoare are. #"nd există pace, întreaga fiinţă este sub stăp"nirea lui Dumnezeu şi aceasta înseamnă totul.
I. EP/ICAFII ENERA/E A. Pacea c% D%0nee% Gom aborda c"teva fenomene generale ale păcii sub diferitele ei ipostaze. Bai înt"i, ce este pacea lui Dumnezeu şi cum a realizat l pacea cu noi = Din 3cript%ră *nţele$e0 că pacea este o ofertă 6i o realiare
)i9ină, o 8inec%9#ntare. 7u uitaţi că expresiile de binecuv"ntare binecuv"ntare din 7umeri < se încheie încheie cu cuvintele* $ şi să-ţi dea pacea%. Dacă nu dă Dumnezeu pace, nu este. 3rorocul, sub inspiraţie divină, a surprins modul prin care ne8a
parvenit nouă pacea. #um s8a putut face împăcarea între un Dumnezeu care a fost ofensat şi omul răzvrătitF zdrobit pentru fărădeleile noastre. &edeapsa, care ne dă pacea, $ Dar 2l era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit a căzut peste 2l şi prin rănile %ui suntem tămăduiţi. % &saia -*+ De aceea, Domnul !ristos a fost îndreptăţit să
spună* $ă dau pacea ea %, căci era realizatorul ei. ei. Ki cu at"ta bucurie o putem auzi şi noi, chiar chiar dacă ucenicii au fost primii care au beneficiat de oferta minunată a B"ntuitorului, care a zis** $ ă las pacea, vă dau pacea ea. +u v-o dau cum o dă lumea. lumea. (ă nu vi se tulbure tulbure inima, nici să nu se înspăimânte. înspăimânte. % &oan (*)?+
Domnul sus, c"nd s8a prezentat între ucenici, a repetat* $ Pace v#uă' % Dumnezeu îşi luase pacea de la srael, cum este scris în profetul eremia, dar a venit Domnul sus să o readucă, adică să restabilească relaţiile la parametrii normali, desăv"rşiţi, între Dumnezeu şi om. 5n aceeaşi idee scria şi 3avel în 'omani *(, surprinz"nd nepri5ăniţi, prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, aspectul 4uridic al pacificării. $ Deci, fiindcă suntem socotiţi nepri5ăniţi, prin Domnul nostru Isus Hristos %. @mul nu putea să stea înaintea lui Dumnezeu, nu avea demnitate, pentru că
era vinovat, dar, dar, odată oferindu8ni8se starea de îndreptăţire, îndreptăţire, prin 4ertfa Domnului, Domnului, reabilitarea noastră pe care o acceptăm prin credinţă, aduce o stare de pace cu Dumnezeu. Dumnezeu. Prin Do0n%l Is%s s2a r%pt per)ea%a Te0pl%l%i
6i s2a )esc5is o cale no%ă 6i 9ie 6i fiecare 0#nt%it poate intra la D%0nee%, să2i sp%nă: ,,Tată %. D%0nee%
pri9e6te c% 8%nătate spre noi prin Do0n%l nostr% Is%s 7ristos. 3lă9it să fie El> Dacă de partea Lui, Dumnezeu, după ce a făcut pace cu noi, este mulţumit şi omul trebuie să guste împlinirea aceasta. Dar din nefericire, nu toată lumea valorifică şansa aceasta . Pentr% %nii, pacea ră0#ne o
6ansă 0are, )ar ratată. De aceea ei 9or s%porta, la sf#r6it )e istorie terestră 6i )e ră8)are a l%i D%0nee%, 0#nia sf#ntă. sf#ntă. 5nsă p"nă atunci, Dumnezeu oferă pacea, aşa cum unii regi din vechime aprindeau torţe în faţa vră4maşului şi cei care se predau p"nă nu se stingea torţa, erau graţiaţi, iar ceilalţi erau cuceriţi cu forţa. Aşa spune spune Dumnezeu Dumnezeu în saia saia )?*8 )?*8 8 $ +-am nici o mânie. &adică Dumnezeu nu este supărat pe oameni în mod ne4ustificat+ Dar dacă voi ăsi mărăcini şi spini voi mere la luptă împotriva lor şi-i voi arde pe toţi, afară numai dacă8vor face pace cu ine.
5n Luca (;*(8 vedem că erusalimul a ratat şansa păcii, posibilitatea de a trăi în pace cu Dumnezeu. Astfel de situaţii se pot înt"lni p"nă la marginile păm"ntului şi în toate perioadele istoriei* $ $ând (-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea şi a zis" 0Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de oc5ii tăi. or veni peste tine zile, când vră'maşii tăi te vor încon'ura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strâne din toate părţile" te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mi'locul tău/ şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată. % De aceea, să ne bucurăm că am intrat în această stare de pace şi prin harul Domnului am
cunoscut îndurarea care ne vine de sus. Dacă aşa stau lucrurile, avem o datorie a împăcării, cum scria apostolul 3avel în ) #orinteni *(68)= 8 $1i toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu 2l prin Isus Hristos şi ne-a încredinţat slu'ba împăcării/ că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu (ine, neţinându-le în socoteală păcatele lor şi ne-a încredinţat încredinţat nouă propovăduir propovăduirea ea acestei împăcări. +oi dar, dar, suntem trimişi împuterniciţi împuterniciţi ai lui Hristos/ şi, ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă ruăm fierbinte, în +umele lui Hristos" *mpăcaţ *mpăcaţi-vă i-vă cu Dumnezeu!% Ai împăcat pe cineva cu DumnezeuF Ai vorbit cuiva despre pacea pe care o oferă Dumnezeu, sau
mi4loceşti la Dumnezeu pentru cei de l"ngă tine, rug"ndu8L* Doamne, iartă8i şi împacă8te cu eiF 3acea se realizează pentru că există condiţii, dar noi trebuie să fim purtătorii soliei ei. nima noastră trebuie să lupte cu ardoare, pentru pentru a se realiza împăcarea oamenilor oamenilor cu Dumnezeu.
&. Pacea *ntre oa0eni #u ocazia naşterii B"ntuitorului, îngerii c"ntau* $ (lavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte şi pace pe pământ între între oamenii plăcuţi %ui % &Luca )*(+. Pacea este o realiare )eplină )oar pentr% cre)incio6i, c#t
)espre cei necre)incio6i, ea este o realiare parţială 6i te0porară 6i 9a ră0#ne o %topie, %n i)eal neatins. 2criptura este plină de urări cu $pace%* etro a zis lui Boise* $ "u-te %n pace%, lisei a zis lui 7aaman* $ "u-te %n pace %. 5n 3salmul ()), David omul lui Dumnezeu face o rugăciune pentru pentru tot erusalimul din pricina pricina fraţilor şi le doreşte pace. 5n 3salmul ()* este reluată ideea păcii c"nd* ,, Pacea să fie peste 1srael' %. 1rarea apare şi în 3salmul ()6*< 8 $ Pacea să fie peste 1srael' %. B"ntuitorul a spus ucenicilor, să ofere mai înt"i $ pace%,
c"nd vor intra într8o casă şi, dacă o primesc şi vor fi un corespondent al păcii, o vor avea, iar femeii păcătoase i8a zis* $ "u-te %n pace, credinţa ta te-a mântui t t % &Luca ?*=+. @ rezultantă imediată a m"ntuirii este dob"ndirea păcii. #redincioşii primesc primesc pacea şi sunt păstrătorii păstrătorii ei, prin harul lui Dumnezeu. Dumnezeu. 5n cartea profetului eremia, observăm o aparentă contradicţie, care de fapt arată partea plină şi partea uşuratic rana fiicei poporului poporului eu, zicând" 0&ace! &ace!4 1i 1i totuşi goală a paharului, c"nd scrie* $ %eaă în c5ip uşuratic nu este pace! % &eremia <*(+ 3acea nu se poate realiza doar din slogane. De exemplu, dacă sunt doi oameni
certaţi, certaţi, problema problema nu se rezolvă cu o singură frază* $5mpăcaţi8vă $5mpăcaţi8vă,, daţi acum m"na cu O3acea O3acea Domnului Domnului şi îmbrăţişaţi8vă%. Aceasta poate ţine la copiii mici, dar nu la oamenii mari. 2unt unele probleme care nu merită dezbatere, dar dacă există un conflict real, cu cel puţin o parte vătămată, pacea trebuie obţinută. 5n eremia ()*( apare o nedumerire a profetului* ;80#u eşti prea drept, Doamne, ca să mă cert cu #ine/ vreau totuşi să #e întreb asupra orânduirilor #ale. #ale. &entru ce propăşeşte propăşeşte calea celor răi şi toţi mişeii trăiesc în pace4 % 5n ce fel de paceF
Adică o vreme, sunt lăsaţi să se bucure de viaţă9 nu întotdeauna Dumnezeu îi cercetează pe oameni cu războaie sau necazuri. 2e înt"mplă ce scria Asaf în 3salmul ?-9 el observa cum celor răi li se bulbucă ochii de grăsime, au de toate, îmbătr"nesc liniştiţi, dar ei sunt în conflict cu Dumnezeu, însă soarta lor este pierzarea. i deţin o pace superficială, dar $$ând vor zice" 0&ace şi linişte!4 atunci o prăpădenie neaşteptată va veni peste ei, ca durerile naşterii peste femeia însărcinată/ însărcinată/ şi nu va fi c5ip de scăpare. % &( /esaloniceni *-+. 3entru că scrie în Apocalipsa
<* că Dumnezeu Dumnezeu va îngădui îngădui să fie luată pacea de pe păm"nt şi de altfel este dovedit că niciodată niciodată de8a lungul lungul istorie nu a fost o pace desăv"rşită. A fost pace într8o ţară şi război în alta. #hiar dacă de la al Doilea 'ăzboi Bondial nu a mai fost un conflict de aşa anvergură, anual zeci de conflicte şi zilnic sunt victime omeneşti. De atunci, nu a existat nici un minut de pace pe glob. 5n saia 6*)) este scris* $ $ei răi n-au pace, zice Domnul %şi este repetat în ?*)( 8 $O $ei răi n-au pace4 zice Dumnezeul meu. %
II. 3ATURI PRACTICE A. Pacea *n con)iţii fa9ora8ile C%0 să trăi0 *n pace= 7oi nu trăim în pace ca să putem dormi noaptea liniştiţi şi doar aşa că e mai uşor fără duşmani dec"t cu ei. Noi tre8%ie să trăi0 *n pace 6i să fi0 $ăsiţi *n pace pentr% a a9ea parte )e trebui să fiţi "0părăţia l%i D%0nee% . $ Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă, aşteptând şi răbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului Dar noi, după făăduinţa %ui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui nepri5ănirea. De aceea, prea iubiţilor, fiindcă aşteptaţi aceste lucruri, siliţi-vă să fiţi ăsiţi înaintea %ui fără pri5ană, fără vină şi în pace. % &) 3etru -*((8(+ 2ă ştiţi că cei fără
prihană şi fără vină vor avea şi pace. #ine nu are pace înseamnă că are vină şi vom vedea aceasta aceasta foarte clar din 2criptură. 7oi aşteptăm o 5mpărăţie a păcii, dar din 'omani (*(? înţelegem că aceasta nu este numai o împlinire în viitor. Aici nu8i o profeţie. 2tudiaţi contextul în care este scris* $ $ăci *mpărăţia lui Dumnezeu nu
este mâncare şi băutură, ci nepri5ănire, pace şi bucurie în Du5ul (fânt. 5mpărăţia lui Dumnezeu trebuie să fie
înăuntrul nostru. Aceasta Aceasta nu înseamnă că nu m"ncăm şi nu bem, dar nu în acestea stă împlinirea omului m"ntuit, ca a celor din afară, care trăiesc după regula9 $ să mâncăm şi să bem căci mâine vom muri % &( #orinteni (*-)+. 3entru noi împlinire împlinireaa şi satisfacţi satisfacţia, a, constă în neprihănire neprihănire şi pacea ce apare în suflet imediat imediat după ce suntem socotiţi socotiţi neprihăni neprihăniţi. ţi. C#n) ai pace te 8%c%ri *n D%5%l 3f#nt, căci Do0n%l Is%s n% a is „8%c%raţi29ă *n
cer%ri”, ci 8%c%raţi29ă *ncă )e ac%0 pentr% că că n%0ele 9oastre s%nt scrise *n cer%ri. Ac%0 6i aici p%te0 să fi0 plini )e pace 6i 8%c%rie, )ar n%0ai n%0ai )acă trăi0 6*n nepri5ănire. nepri5ănire. 0iindcă pacea este o rezultantă a neprihănirii, cine are o relaţie bună cu Dumnezeu şi ascultă #uv"ntul, are pace. l nu are mustrări de de cuget, pentru că trăieşte în în sfinţenie, cum adeveresc următoarele următoarele versete* $ ultă pace au cei ce iubesc %eea #a şi nu li se întâmplă nici o nenorocire. nenorocire. % &3salmul %ucrarea &3salmul ((;*(< ((;*(<+9 +9 $ %ucrarea nepri5ănirii va fi pacea, roada nepri5ănirii" odi5na şi liniştea pe vecie. % &saia -)*(?+ @mul nu devine
desăv"rşit peste noapte, dar pe măsură ce se lucrează sfinţenia în viaţa cuiva, dreptatea, bunătatea şi toate calităţile sfinte, pacea devine tot mai intensă. 3acea se obţine prin racordarea la voia lui Dumnezeu, de aceea striga Domnul prin robii 2ăi* $ 9! de ai fi luat aminte la poruncile ele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu şi fericirea fericirea ta ca valurile mării. % &saia &saia 6*(6+9 6*(6+9 $9! de -ar asculta poporul eu, de ar umbla Israel în căile ele!% &3salmul 6(*(-+ 1n r"u creşte în debit p"nă a4unge la mare. Aceiaşi idee a intensităţii cresc"nde o
exprimă c"ntarea ce urează să avem fericire şi pace $ca un fluviu%, $ca o mare%. Dacă îl ascultăm pe Dumnezeu aşa va fi. Dacă ai făcut voia Domnului, Duhul Lui se odihneşte peste tine, ai mulţumire şi g"ndul la răsplată, în fericire cu Domnul, ceea ce8ţi oferă o pace deplină. Apostolul acov vorbeşte şi el despre pace, arăt"nd că ea este adusă de înţelepciunea care vine de sus prin #uv"nt* $$ine dintre voi este înţelept şi priceput (ă-şi arate prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândeţea înţelepciunii! înţelepciunii! % &acov -*(-+ Dar dacă avem stări de scandal, cu duh de ceartă şi pizmă, acestea nu vin
de la Domnul, ci de la 2atan. $1i roada nepri5ănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace. % &acov -*(6+ Doamne, dă8ne pacea pacea aceastaE Ki ca nu cumva să să creadă cineva că este imposibil imposibil să menţii pacea, după după cum la şcoală este foarte greu să iei numai zece, să fii tot timpul cu lecţiile pregătite, să răspunzi la toate orele şi să şti la toate testele, vă amintesc că avem un pedagog desăv"rşit 8 Duhul 2f"nt. #"nd ucenicii erau pe punctul de a8şi pierde pacea, Domnul le8a spus* $2ă nu vi se tulbure inima, u nu vă las orfani, vă trimit un B"ng"ietor%. Dacă în corabie s8au ridicat valurile şi Domnul a fost acolo, i8a salvat. La La fel, Duhul este l"ngă l"ngă noi şi ne a4ută, a4ută, numai să8i ascultăm sfaturile*. $ 1i umblarea după lucrurile firii pământeşti, este moarte, pe când umblarea după lucrurile Du5ului este viaţă şi pace. % &'omani 6*<+ 7u trebuie dec"t să asculţi în Duhul, în îndemnurile Lui, să i este draostea, bucuria, bucuria, pacea, ... % &>alateni *))+ Ascultă8L dacă vrei te supui căci $ roada du5ului dimpotrivă este
să ai pace. maginează8ţi că ai în familie un profesor de matematică şi într8o zi eşti trist că nu poţi rezolva nişte exerciţii la algebră şi zici* $7u mai le rezolv, căci nu ştiu cum se rezolvă%. Dar dacă tatăl tău, sau fratele tău mai mare este profesor, poate să te a4ute şi totul devine uşor. 7oi facem mereu greşeli, dar Duhul ne a4ută în slăbiciunea noastră, ne învaţă, numai să ne lăsăm învăţaţi şi îndemnaţi. tinereţii şi urmăreşte &lucrurile 5n condiţiile acestea putem împlini sfaturile 2cripturilor* $ 3ui de poftele tinereţii
sfinte+ pacea, împreună cu cei ce c5eamă pe Domnul dintr-o inimă curată. % &) /imotei )*))+9 $ 7rmăriţi pacea şi sfinţirea sfinţirea ... % &vrei ()*(+ Dacă ai pacea înăuntrul tău, tu eşti o vanghelie a păcii, nu doar c"nd mergi să
predici, ci peste tot unde te duci, eşti omul păcii. #ăci nu se poate să $curgă% altceva dintr8un izvor bun. B"ntuitorul spunea ucenicilor, cu privire la abordarea oamenilor în propovăduire, în Batei (=*()8(- 8 $ %a intrarea intrarea voastră în casă uraţi-i de bine.. .%* $ Pacea să fie peste casa aceea) % &Luca (=*+ 28ar putea, scrie în
Batei (=*--8-, ca în casa aceea, numai doi să primească pacea şi trei s8o refuze şi să se nască un conflict. C%0,
pacea noastră st#rne6te conflict= Conflict%l n% este *n fon) *ntre oa0eni ci *ntre "0părăţia l%i D%0nee% 6i "0părăţia *nt%neric%l%i este %n per0anent ră8oi. Apostolul 3avel arată în feseni <, că noi nu avem de luptat în acest conflict cu oamenii, pe care îi apelăm cu pace şi le aducem o veste bună. 5n acest cadru este oportun sfatul iniţial din 'omani ()*(6 8 $ "acă este cu putinţă, %ntrucât atârnă de v#i, trăiţi %n pace cu t#ţi
#amenii)% 5n primul r"nd vom avea pace cu cei credincioşi credincioşi Domnului Domnului,, dar vrem să răm"nem răm"nem în pace şi cu ceilalţi. 7u ne vom supăra pe un vecin, vecin, pentru că nu se pocăieşte, pocăieşte, chiar dacă el nu a primit pacea. ar dacă el îţi întoarceţi nimănui rău pentru pentru rău. 7rmăriţi ce declară război şi aruncă aruncă săgeţi, tu pune pune steagul alb la poartă. $ +u întoarceţi este bine, înaintea tuturor oamenilor. % &'omani ()*(?+
#e să mai zic despre relaţiile dintre credincioşi. ste interzis să se facă o slu4bă cu pizmă şi cu duh de ceartă, ca nu cumva vanghelia păcii să fie afectată prin acţiunile războinice ale cuiva.
&. Pacea *n con)iţii nefa9ora8ile Ce să face0 at%nci c#n) a9e0 neca%ri 6i s%nte0 confr%ntaţi c% conflicte *n fa0ilii sa% *n societate= "n ase0enea stări risc%l este foarte 0are să ne fie afectată pacea. 7oi vorbim liniştiţi acum, dar dacă în timpul slu4bei ar veni răufăcători să ne deran4eze, nu ştiu exact c"ţi dintre noi s8ar agita, şi8ar pierde cumpătul şi ar acţiona nepotrivit. 2au ce vom face atunci c"nd ne întoarcem acasă şi suntem înt"mpinaţi de cineva care se comportă ca şi Bical, Bical, c"nd vrei să dai m"na cu pace, celălalt celălalt este cu sabia scoasă scoasă din teacă. 5n oan (<*-)8-- B"ntuitorul avertiza astfel* $ Iată că vine ceasul şi a şi venit, când veţi fi risipiţi fiecare la ale lui/ şi pe ine ă veţi lăsa sinur/ dar nu sunt sinur, sinur, căci #atăl #atăl este cu ine. -am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în ine. *n lume veţi avea necazuri/ dar îndrăzniţi, 2u am biruit lumea. #easul ispitei va veni la noi la
fiecare, aşa cum a venit şi în cazul B"ntuitorului. 3entru că cea mai mare parte a vieţii vieţii o trăim trăim în familie, familie, apostolul apostolul 3avel admite admite posibilitat posibilitatea ea ca un credincios să aibă un partener de viaţă necredincios, care poate frecvent să facă scandal. Atunci problema se necredincios vrea să se despartă, să se despartă/ în împre'urarea împre'urarea pune să divorţezi de el sau nu. $ Dacă cel necredincios aceasta, fratele sau sora nu sunt leaţi" Dumnezeu ne-a c5emat să trăim în pace. % &( #orinteni ?*(+ Deci, dacă
partenerul vrea să se despartă, cel credincios este chemat şi în acele condiţii să răm"nă în pace. ar dacă cel necredincios vrea mai tărziu tărziu să revină, să se împace, trebuie trebuie acceptat cu pace. pace. 2e poate aşaF 2e poate, căci cel credincios nu8i singur, ci este cu Domnul şi l va suplini nevoile bărbatului sau femeii rămaşi singuri, ca şi c"nd ţi8ai pierde partenerul în alte circumstanţe, ca şi cum ţi8ai pierde fraţii. 3avel a zis pe timpul anchetei* ;... toţi m-
au părăsit, ... Domnul a stat lână mine &) /imotei *(<8(?+.
3acea trebuie să fie în inima fiecăruia dintre noi în fiecare zi, aşa ca să se împlinească ce scrie în 3salmul pace, căci numai #u, #u, Doamne, îmi dai linişte deplină deplină în locuinţa mea. mea. % De ceF Am *6 8 $ 2u mă culc şi adorm în pace,
o soţie bună, am copii care mă ascultă, mi s8a înmulţit rodul gr"ului şi al mustuluiF 7u neaparat. La alţii sunt aceste împliniri, dar pacea interioară nu ţine de condiţii exterioare. Dacă Dumnezeu îţi ia pacea, pot să te încon4oare toţi cu dragoste, totul este zadarnic, este ca şi cum Dumnezeu îţi ia viaţa, atunci pot să8ţi facă toţi respiraţie artificială şi să8ţi pună perfuzii, tot mori. #"nd Dumnezeu îţi ia pacea, s8a terminat cu fericirea, dar c"nd l o lasă nu o poate nimeni lua. 5n asemenea condiţii vom avea şanse să răm"nem neprihăniţi şi să murim în pace, căci cel neprihănit moare în pace, se odihneşte în culcuşul lui &saia ?*)+. Do0n%l Do0n%l poate poate să ne )ea
pacea *n orice 9re0e *n pofi)a oricăror con)iţii )e a)9ersitate. Aici 9a fi 0iracol%l păcii, c#n) l%0ea n% o are, c#n) )ia9ol%l 9rea să ţi2o f%re, D%0nee% să te ţină c% pace. 4a fi ec5i9alent%l a ceea ce este scris *n Psal0%l ++:121K că D%0nee% "6i *ntin)e 0#na 6i păstreaă pe ai /%i c% 5rană *n ti0p )e foa0ete, la fel *i păstreaă c% pace *n ti0p )e conflict. conflict. Dacă cineva dintre noi a constatat că8i lipseşte lipseşte pacea, trebuie să o caute urgent9 este o reclamaţie din oficiu, care trebuie să ne pună în gardă, conform celor scrise în 3salmul -*( 8 $ Depărtează-te de rău şi fă binele/ caută pacea şi aleară după ea! % xpresia aceasta este reluată în ( 3etru -*(( 8 $ (ă se depărteze de rău şi să facă binele, să caute pacea şi s-o urmărească urmărească %. B"ntuitorul arăta c"t de imperativă este căutarea păcii, c"t
de urgentă este necesitatea obţinerii ei*. $ )şa că, dacă îţi aduci darul la altar şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ţi darul acolo înaintea altarului şi du-te întâi de împacă-te cu fratele tău/ apoi vino şi adu-ţi darul. % &Batei *)-8)+ 7ici nu intră în discuţie un conflict deschis, vorbim de situaţiile de care nu
ţi8ai dat seama. Dacă cealaltă parte nu cedează, cedează, mai degrabă degrabă mulţumeşte8te mulţumeşte8te cu o masă săracă săracă dec"t cu un bou îngrăşat cu ură &3roverbe (?*(+. Bai bine lasă de la tine. Bai bine mai puţin, dar cu pace, dec"t mari venituri cu str"mbătate, cu tulburare căci în casa celui rău nu este pace &3roverbe (<*6+. Apostolul explica fenomenul dob"ndirii păcii în dimensiunea lui spirituală* $ căutaţi să păstraţi unirea Du5ului, prin leătura păcii % &feseni *-+. #"nd doi oameni intră în conflict, fiecare este tentat să creadă că el este condus de un duh bun, dar dacă se ceartă, am"ndoi sunt duşi în rătăcire. De aceea, dacă se strică o relaţie şi ai duşmănie pe cineva, atenţie la duhul care crezi că este peste tine. Dacă vrei să faci o lucrare bună, fă8o cu pace. 5n biserică, în condiţii de păcat, declarăm $război% răului, dar să nu ne pierdem pacea cu Dumnezeu, în sensul că tot vanghelia păcii o vestim. De aceea, biserica nici nu poate lua alte măsuri dec"t să8l excomunice pe cel ce face dezbinare şi aceasta cu părere de rău şi vorbe părinteşti, chiar dacă sunt spuse cu autoritate. 1neori se poate pierde pacea în familie, în societate sau în biserică, din cauza unor probleme materiale9 de exemplum unul vrea să fie zugrăveala albastră şi altul verde. Dar fie şi maro închis, dar să fie cu pace şi dacă e mai scumpă una ca alta. 3acea se poate pierde de multe ori în situaţii situaţii legată de bani, ca în cazul ucenicilor, ucenicilor, c"nd o femeie a vărsat mirul de preţ pe trupul B"ntuitorului, uda a considerat că trebuia făcut altceva cu acei bani, de aceea Domnul îi zice* $Las8o în paceE%. :a încă Domnul a lăudat8o că a făcut un lucru frumos şi ucenicii după trei ani şi 4umătate de ucenicie, sub impulsul lui uda, nu al Duhului, au fost şi ei afectaţi. xpresia aceasta mai apare în 0apte *-68
-;, rostită de un om înţelept, >amaliel înaintea soborului* $ 1i acum, eu vă spun" 0+u mai necă'iţi pe oamenii aceştia şi lăsaţi-i în pace! Dacă încercarea sau lucrarea aceasta este de la oameni, se va nimici/ dar dacă este de la Dumnezeu, n-o veţi putea nimici. (ă nu vă pomeniţi că vă luptaţi împotriva lui Dumnezeu.4 %
Deci atenţie, nu cumva să tulburaţi pacea cuiva, chiar dacă e vorba de cineva care nu8i pe un drum bun. BcareC s-a lipit de idoli" 0lasă-l în pace!4 % 1neori am văzut mame Dumnezeu a zis în @sea *(?, despre $ 2fraim BcareC
care doresc să8şi vadă un copil la credinţă în ) de ore. 7u8l forţa, că produci un rău mai mare, ci roagă8te, vorbeşte8i frumos, abordează8l cu vanghelia păcii, iar dacă nu o primeşte cu vorbe bune, lasă8l în pace.
"NC7EIERE #redinciosul care are pace este de4a în 5mpărăţia păcii, condusă de Domnul păcii &saia ;*<8?+. 3avel scria în #oloseni -*( 8 $ &acea lui Hristos, la care aţi fost c5emaţi, ca să alcătuiţi un sinur trup, să stăpânească în inimile inimile voastre voastre şi fiţi recunoscători. recunoscători. % 3acea trebuie să fie stăp"nă şi cine îşi permite să iasă de sub
domnia păcii nu mai recunoaşte pe 5mpăratul păcii. #"nd pacea nu te stăp"neşte, tu nu eşti robul lui Dumnezeu. Domnul sus, c"nd a intrat în /emplu, ţinea într8o m"nă biciul şi în cealaltă untdelemnul9 nu8şi pierduse pacea. Dimpotrivă, în acele zile, l a zis ucenicilor* $ă dau pacea ea % &oan (*)?+. Dacă acest ideal nu este încă atins, să apelăm la rugăciune şi să fim gata să cerem iertare şi chiar să răbdăm o pagubă, numai să nu ne certăm. @ri de c"te ori simţim că pacea ne lipseşte, să ne rugăm pentru noi şi pentru ceilalţi şi* $ (nsuşi "#mnul păcii să vă dea t#tdeauna pacea %n #rice fel) "#mnul să fie cu v#i cu t#ţi' % &) /esaloniceni -*(<+
)” &'omani ()*(+ „ Bucuraţi-vă ))) Plângeţi ))) )”
INTRODUCERE 1. :ucuraţi8văH pl"ngeţi... &'omani ()*(+, fiecare atitudine la vremea ei &clesiastul -*+, aparţine realităţii cotidiene a credincioşilor, umanităţii &3salmul -=*+
. 5mpletirea lor şi asocierea la fiecare dintre ele se realizează prin puterea lui Dumnezeu &( /esaloniceni /esaloniceni (*8?+ I. &UCURAFI24M&0ilipeni *+ A. (o0ente )e 8%c%rie 1. :ucuria etapelor vieţii de familie &3roverbe (=*(9 Luca (*?869 3salmul ()69 3roverbe *(6+ . :ucuria împlinirilor materiale &0apte (*(<8(?9 clesiastul *(;9 saia ;*-9 3salmul *? + +. :ucuria m"ntuirii &momente speciale9 o permanenţă+ pentru credincioşi, îngeri, divinitate &Luca )*(=9 (*8 ?, )-8)9 Batei )*(=9 )*(=9 saia -*((9 -*((9 Sefania -*(?9 3salmul ;*)9 (<*((9 (<*((9 <<*(9 <<*(9 ( 3etru (*<869 oan (*((+ (*((+
&. A8senţa 8%c%riei co0%ne &3salmul ;?*((+ 1. Determinată de neacceptarea $bucuriei% pentru ceilalţi oameni &Luca (*)8-)+9 sau existenţa bucuriei în vremea pl"nsului, m"ng"ierii &3salmul -*)<9 3roverbe )*(9 (?*+
. :ucuria falsă în lume şi P sau păcat &Daniel *(89 oan (<*)=, ))9 acov *68;+ II. P/NEFIM.. A. (o0ente )e pl#ns 1. 3l"nsul pierderii &morţii+ celor dragi din familie sau dintre prieteni &Barcu *-69 ) 2amuel ()*(<, ))8)9 (-*-<9 Luca ?*(-9 3salmul -=*? +
. 3l"nsul necazurilor &( 2amuel ((*9 )=*(9 -=*8<9 ov )*()9 )*((9 7eemia (*)8+ +. 3l"nsul pentru cei păcătoşi este o durere comună, deşi ei nu simt pentru că sunt $morţi% spiritual &Luca (;*(+ &. A8senţa pl#ns%l%i co0%n 1. Determinat de pl"ngeri reciproce &#oloseni -*(-9 acov *;+ . @ urmare a indiferenţei sau a urii umane &@badia (*(=8(+ III. &UCURAFI24M ;6i< P/NEFIM B Bardoheu, stera şi evreii &stera *(8, (<9 6*-, <, (8(?9 ;*(?8(;+ "NC7EIERE 1. @rice om ce vrea bucurie să se bucure cu cine se bucură. @rice om ce a pl"ns &nu8i o bucurie+ să mai $consume% din pl"nsul celorlalţi &oan -*);9 0ilipeni )*(68);+
. 5n veşnicie vor fi separate* $bucuraţi-vă%, de $ plâneţi% &saia -*(=9 Batei )*)(, (+ INTRODUCERE #u a4utorul Domnului am a4uns la ultima lecţie din tematica $ Principii sfinte% care are ca şi suport biblic central 'omani ()*( 8 $ @ucuraţi-vă cu cei ce se bucură/ plâneţi cu cei ce plân. %. 2ă luăm sfatul apostolului 3avel şi în conformitate cu ceea ce scrie 2olomon în clesiastul -* 8 $ 8plânsul îşi are vremea lui şi râsul îşi are vremea lui/ bocitul îşi are vremea lui şi 'ucatul îşi are vremea lui8 % Ki o dimensiune şi cealaltă
aparţin vieţii acesteia. le nu sunt programate dinainte, nimeni nu ştie dacă în zilele ce vor urma, se va bucura sau va pl"nge, dar oricum în viaţă va avea parte de am"ndouă. 5n 3salmul -=* David scrie* $ ...seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia %. 3oate să fie şi invers. 2eara să fie cineva bucuros, şi dimineaţa, o boală sau o
veste tristă să8l facă să înceapă ziua cu lacrimi.
"n 9iaţa )e cre)inţă tre8%ie să 6ti0 să *0pleti0 8%c%ria 6i pl#ns%l, pl#ns%l, pentr% că ele apar *ntr2%n 0o) 0ai e9i)ent )ec#t *n 9iaţa celor )in l%0e . La noi bucuria este mai mare, mai puternică, dar şi motivele de pl"ns sunt mai speciale şi chiar mai multe dec"t ale lor. lor. ată ce scria apostolul 3avel vorbind despre cei care trebuiau să accepte în viaţa lor şi bucuria, şi necazul* $ 1tim, fraţi prea iubiţi de Dumnezeu aleerea voastră. *n adevăr, 2van5elia noastră v-a fost propovăduită nu numai cu vorbe, ci cu putere, cu Du5ul (fânt şi cu o mare îndrăzneală. $ăci ştiţi că, din draoste pentru voi am fost aşa printre voi. 1i voi înşivă aţi călcat pe urmele mele şi pe urmele Domnului, întrucât aţi primit $uvântul în multe necazuri, cu bucuria care vine de la Du5ul (fânt/ aşa că aţi a'uns o pildă pentru toţi credincioşii din acedonia şi )5aia. % &( /esaloniceni (*8?+ Giaţa are
bucurie, dar nu lipsită de necazuri. 2ă le luăm pe r"nd, pentru că aşa vin şi ele, nu se poate deodată* să te bucuri şi să te necă4eşti.
I. &UCURAFI24M Bai înt"i, $bucuraţi-vă” . Ktiţi că 3avel a scris foarte mult de bucurie în epistola căte filipeni9 $ @ucuraţivă totdeauna în Domnul! Iarăş zic" @ucuraţi-vă % &0ilipeni *+. La fel, în lecţia aceasta învăţăm să ne bucurăm
cu cei ce se bucură &nu singuri+, dar să ştim că trebuie şi să pl"ngem, la nevoie, cu alţii.
A. (o0ente )e 8%c%rie Am scris 0o0ente )e 8%c%rie, pentru că efectiv sunt scurte. Dacă viaţa e scurtă şi plină de necazuri, cum zice ov, c"t mai răm"ne pentru bucuriiF xistă 8%c%ria etapelor 9ieţii )e fa0ilie şi voi cita o bucurie a părinţilor* $7n fiu înţelept este bucuria tatălui % &3roverbe (=*(+. 1neori, părinţii se bucură de un copil, dar pot şi să pl"ngă. ată un exemplu de bucurie a părinţilor. $ 2lisavetei i s-a împlinit vremea să nască/ şi a născut un fiu. ecinii şi rudele ei au auzit că Domnul a arătat mare îndurare faţă de ea şi se bucurau împreună cu ea. % &Luca
(*?86+ 2urorilor, c"nd auziţi că o soră a născut, bucuraţi8vă împreună cu ea, că bucuria aceasta este binevenită după durerile naşterii. Aşa spunea B"ntuitorul în oan (<, că o femeie se întristează c"nd urmează faza naşterii, dar după aceea se bucură c"nd vede copilul. Dacă se poate, bucuraţi8vă şi în perioada sarcinii, dar uneori sunt momente de ispită, cu cei din 4ur, c"nd o femeie răm"ne însărcinată, îndeosebi c"nd are un număr mai mare de copii. #"nd se naşte un copil, nu poţi să8ţi dai seama dacă va fi înţelept, sau nu. Dacă este înţelept, vor fi momente de bucurie şi mai t"rziu în viaţă9 c"nd va fi cuminte, c"nd va fi premiant şi va face cinste familiei. Atunci se împlineşte cuv"ntul din 2criptură, care zice* $ 3erice de oricine se teme de Domnul şi umblă pe căile %ui! $ăci atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, tale, eşti fericit şi-ţi mere mere bine. +evastă-ta este ca o viţă roditoare roditoare înlăuntrul casei tale/ copiii tăi stau ca nişte lăstari de măslin împre'urul mesei tale. )şa este binecuvântat omul care se teme de Domnul. (ă te binecuvânteze Domnul din (ion, să vezi fericirea Ierusalimului, în toate zilele vieţii tale şi să vezi pe copiii copiilor tăi! &acea să fie peste Israel! &3salmul ()6+ ste un har să te poţi bucura
de copii şi de nepoţi, iar cei care trăiesc mai mult şi de strănepoţi. Am înt"lnit oameni chiar în vremea noastră cu stră8strănepoţi. Dar bucuria nu trebuie să fie doar în raport cu copiii. ste o bucurie care o pot avea şi cei fără copii* $ Izvorul tău să fie binecuvântat şi bucură-te de nevasta tinereţii tale. % &3roverbe *(6+ 2ă se bucure fiecare de partenerul lui. 2cripturile evidenţiază bucuria vieţii de familie9 căci suntem oameni şi avem nevoie să ne bucurăm în viaţă. De aceea, la o căsătorie, primii invitaţi sunt rudeniile, apoi prietenii, care se bucură împreună cu cei dragi. Dumnezeu Dumnezeu să dea asemenea momente de bucurieE
E'istă 6i o 8%c%rie a *0plinirilor 0ateriale . 7u trebuie să fim materialişti, nu trebuie să8i slu4im lui Bamona, dar după ce ţi8ai făcut o casă, e normal să te bucuri de ea. Dacă ai trudit şi ţi8ai cumpărat o maşină, este natural să te poţi bucura bucura de ceea ce ai, nu să te urci la volan crispat crispat şi necă4it. 2ă te bucuri de ceea ce Dumnezeu Dumnezeu ţi8a dat, era o poruncă sf"ntă. 0iecare trebuia să ia din darurile sale, să adune leviţii şi săracii şi să se bucure de toate binecuv"ntările primite de la Dumnezeu. Dumnezeu a lăsat bucuria aceasta pentru toţi oamenii. l vrea ca 2l &Dumnezeu+, în veacurile trecute, a lăsat pe toate neamurile să fiecare să se simtă bine, să fie împlinit. ,, 2l umble pe căile lor, măcar că drept vorbind, nu s-a lăsat fără mărturie, întrucât v-a făcut bine, v-a trimes ploi din cer şi timpuri roditoare, v-a dat 5rană din belşu şi v-a umplut inimile de bucurie. % &0apte (*(<8(?+ Doamne
fereşte să aibă cineva bunuri materiale şi altul să nu se poată bucuraE Bai sunt şi astfel de oameni ispitiţi, care nu se pot bucura dacă vecinilor le merge mai bine ca lor. Dar Dar să nu uită uităm m că 8%c%ria 8%c%ria 6i 5ar%l )e a a9ea ce9a ce9a este lăsat lăsat )e D%0nee% D%0nee%. $ Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere avere şi boăţii şi i-a înăduit să mănânce din ele, să-şi ia partea lui din ele şi să se bucure %n
mi!l#cul muncii lui , acesta este un dar de la Dumnezeu. % &clesiastul 8(;+ 7u au toţi avere şi bogăţii, dar au ce să măn"nce. ste bine să te bucuri de ceea ce ai să măn"nci, să îmbraci şi să foloseşti. 3oporul srael în mod special se bucura la secerat, pentru că se ocupau cu cultivarea păm"ntului şi după victorii, căci erau frecvent războaie &saia ;*-+. Dar exista făgăduinţa că va veni o bucurie mai mare dec"t bucuria aceea. 3salmul *? spune* $#u-mi dai mai multă bucurie în inima mea, decât au ei când li se înmulţeşte rodul râului şi al vinului. % u cred
că, cine a muncit şi vede binecuv"ntarea lui Dumnezeu, se poate bucura, dar atenţie, să nu vă bucuraţi cu unul care a înşelat sau a furat ceva. l se bucură că este $prada% mare, dar nu poate avea şi o adevărată bucurie. A treia şi cea 0ai i0portantă 8%c%rie , pe l"ngă viaţa de familie şi valorile păm"nteşti este 8%c%ria
0#nt%irii, c% 0o0ente speciale )e e'ta ; în vremea convertir convertirii ii 8 botezulu botezului,i, în timpul rugăciunii rugăciunii,, în zile speciale de slu4bă prin bucuria în Duhul 2f"nt+ , )ar 6i o 8%c%rie per0anentă. per0anentă. Aceste bucurii întrec g"ndirea omenească şi ele sunt pentru credincioşi, nu pentru lume. Dacă Dumnezeu ne învaţă să ne bucurăm cu cei ce se bucură, să ştiţi că în primul r"nd respectă l aceasta şi c"nd ne bucurăm de m"ntuirea noastră, se bucură şi l împreună cu îngerii.
D%0nee% se 8%c%ră c#n) ne 0er$e 8ine, )ar cel 0ai 0%lt se 8%c%ră at%nci c#n) ne *ntoarce0 la El. Aşa cum spunea tatăl fiului risipitor* $ (ă mâncăm şi să ne veselim/ căci acest fiu al meu era mort şi a înviat/ era pierdut, şi a fost ăsit. % &Luca (*)-8)+ Gom Gom vedea că bucuria aceasta a cobor"t din cer pe păm"nt, odată cu
naşterea B"ntuitorului. B"ntuitorului. 7u a fost doar o bucurie pentru Baria şi osif. osif. $ Dar înerul le-a zis" 0+u vă temeţi/ căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul.4 % &Luca &Luca )*(=+ )*(=+ Astfel, fiecare m"ntuit, m"ntuit, de
îndată ce intră în harul m"ntuirii, se bucură cu ceilalţi m"ntuiţi şi cu Dumnezeu care este împlinit, fericit că a realizat m"ntuirea, iar îngerii se bucură şi ei. Aşa cum şi magii care au zărit steaua şi au găsit drumul, n8au mai putut de bucurie. Domnul a spus şi o pildă din care reiese mai clar bucuria colectivă, colectivă, c"nd a vorbit despre păstorul păstorul ce8şi întoarce acasă, c5eamă pe caută oaia pierdută. $ După ce a ăsit-o, o pune cu bucurie pe umeri/ şi, când se întoarce prietenii şi vecinii săi şi le zice" 0@ucuraţi-vă împreună împreună cu mine, căci mi-am ăsit oaia care era pierdută4. #ot #ot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un sinur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouăzeci nouăzeci şi nouă de oameni nepri5ăniţi care n-au nevoie de pocăinţă. % &Luca (*8?+ ată o altă referinţă unde este
surprins Dumnezeu într8un moment special de bucurie, ca să ni8L imaginăm mai bine cum se bucură l. $ Domnul Dumnezeul tău este în mi'locul tău, ca un viteaz care poate a'uta/ se va bucura de tine cu mare bucurie, va tăcea în draostea %ui şi nu va mai putea de veselie pentru tine. % &Sefania -*(?+ Dacă Dumnezeu se
bucură de un singur om salvat, cu c"t mai mult m ult se bucură de un popor9 dacă unul provoacă o bucurie mare, un popor provoacă o bucurie bucurie extrem de mare. Domnul sus este prezentat şi l în profeţia lui saia că va vedea rodul muncii sufletului Lui şi se va face din #ine #ine &Doamne+ , , bucuria mea% înviora. Apoi cartea psalmilor este plină de versete de bucurie* ,, oi face
&3salmul &3salmul ;*)+9 ;*)+9 $ *nălţaţi lui Dumnezeu striăte de bucurie, toţi locuitorii pământului % &3salmul <<*(+. 2ă ne bucurăm împreună, ca o anticipare a bucuriei c"nd ne vom bucura împreună cu fiinţele cereşti pentru că am fost m"ntuiţi. 3entru a prezenta bucuria noi relaţii cu divinitatea şi toate fiinţele rămase fidele #reatorului, 5mpărăţia lui Dumnezeu este comparată cu o nuntă. 3etru scrie celor ce sunt în aşteptarea m"ntuirii* $ *n ea voi vă bucuraţi mult, măcar că acum, dacă trebuie, sunteţi întristaţi pentru puţină vreme, prin felurite încercări, pentru ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos, pe care voi *l iubiţi fără să-% fi văzut, credeţi în 2l, fără să-% vedeţi şi vă bucuraţi cu o bucurie nerăită şi strălucită8 &( 3etru (*<86+
&. A8senţa 8%c%riei co0%ne 7u toţi oamenii pot să se bucure. 5n 3salmul ;?*(( este scris* $ %umina este semănată pentru cel nepri5ănit, şi bucuria pentru cei cu inima curată %. 2unt oameni care nu pot să se bucure cu adevărat. Unii n% se
8%c%ră, pentr%că n% pot să accepte 8%c%ria sa% fericirea altor a. maginea fiului mai mare, întors de la ogor, intre în casă. #atăl #atăl său a este, din nefericire, o realitate mereu actuală. $ 2l s-a întărâtat de mânie şi nu voia să intre ieşit afară şi l-a ruat să intre8Dar trebuia să ne veselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, şi a înviat, era pierdut şi a fost ăsit. &Luca (*)68-)+ Aceasta ar însemna ca atunci c"nd Dumnezeu
m"ntuieşte pe cineva, sau îi dă o împlinire de8o natură sau alta, extinz"nd spectrul acestei stări tu să nu te poţi bucura. De ce să8l ierte Dumnezeu pe elF De ce să8i dea luiF Ktiţi că şi !aman, pentru că era foarte egoist, atunci c"nd pentru Bardoheu a fost o zi de bucurie, el nu s8a putut bucura şi s8a dus acasă trist şi supărat. Dacă nu te poţi bucura de bucuria altora, răm"i fără bucurie. 3oate fi ospăţul la tine în casă, dacă tu nu8i accepţi pe cei care se bucură, răm"i fără bucurie.
Unii s%nt efecti9 pe in9ers, pentr% că se 8%c%ră at%nci c#n) altora le 0er$e ră% sa% $re%. Pentr% ei este 0ai potri9it: „8%c%raţi29ă )e cei ce pl#n$” . Despre unii ca ei s8a scris* $ $i să fie ruşinaţi şi înfruntaţi toţi cei ce se bucură de nenorocirea mea! (ă se îmbrace cu ruşine şi ocară, cei ce se ridică împotriva mea!
&3salmul -*)<+. 5n 3roverbe (?*, (?*, sunt surprinşi unii sub incidenţa incidenţa unei hotăr"ri a lui Dumnezeu, Dumnezeu, a unui adevăr nenorocire, nu care se va împlini. $ $ine îşi bate 'oc de sărac, îşi bate 'oc de $el ce l-a făcut/ cine se bucură de o nenorocire, va rămânea nepedepsit. % 3entru cel care nu pl"nge cu cei ce pl"ng şi se bucură în mod nepotrivit, o să vină
vremea să pl"ngă singur, dacă n8a ştiut să se bucure atunci c"nd trebuia să se bucure.
(ai e'istă o 8%c%rie, fără D%0nee%, o 8%c%rie falsă, a l%0ii, aparenta 8%c%rie a păcat%l%i. Amintiţi8vă de :elşaţar, care a făcut un mare ospăţ cu dezmăţ şi blasfemie, c"nd a folosit vasele sacre, dar o m"nă tainică a scris pe perete despre el, rostindu8i sentinţa. La fel c"nd B"ntuitorul a fost prins, l însuşi a spus, că lumea se va bucura &oan (<*)=, ))+. Atunci ucenicii erau trişti, iar femeilor pl"ngeau. A fost o bucurie foarte scurtă, fără nici o valoare, plină de mustrări de conştiinţă, pentru cei ce şi8au împlinit ambiţiile De aceea, 3raţilor, ce să facem % :ucuria lumii este de o clipă şi în fond nu este bucurie.ste oamenii au zis după aceea* $ 3raţilor,
o falsă bucurie. ste o împlinire împlinire bucuria celui ce a făcut răulF 2e bucură pe moment, p"nă ce este prins, pentru că răul va veni asupra lui. 3e oamenii aceştia, acov îi îndemna să se oprească din versul versul de 4oc şi mai degrabă )propiaţi-vă de Dumnezeu, şi 2l (e va apropia apropia de voi. $urăţiţi-vă mâinile, păcătoşilor/ să c"nte de 4ale. $ )propiaţi-vă curăţiţi-vă inima, oameni cu inima împărţită! (imţiţi-vă ticăloşia/ tânuiţi-vă şi plâneţi! :âsul vostru să se prefacă în în tânuire tânuire şi bucuria voastră în întristare. întristare. % &acov *68;+
II. P/NEFIM A. (o0ente )e pl#ns
7oi am vorbi tot de bucurie p"nă în capăt, dar sună clopoţelul şi trebuie să c"ntăm şi de 4ale, nu doar de 4oc. 2unt momente şi de pl"ns, dar sunt doar momente. 3oate cele mai grave sunt atunci c"nd moare cineva drag. 5n asemenea situaţii se pl"nge cu 4ale, cu durere. durere. 1nii sunt foarte zdrobiţi, asemenea lui acov pentru fiul fiul său iubit şi deosebit, osif, înc"t nu voia să fie m"ng"iat. At"t în Gechiul /estament c"t şi în 7oul /estament, sunt multe asemenea situaţii, pentru că oamenii mor, în medie, unul în fiecare minut. #"nd îţi moare cineva drag, este normal să pl"ngi, dar sfatul este să pl"ngi şi cu cel ce pl"nge. Dacă moare unul dintre soţi, primul afectat este cel care răm"ne, răm"ne, apoi copiii. 0emeile 0emeile împlinesc împlinesc mai uşor acest verset, verset, pentru că ele au un baga4 lacrimogen lacrimogen mai bogat dec"t bărbaţii. Dar a pl#n$e n% *nsea0nă )oar a lăcri0a, ci a s%feri l#n$ă cel care este *ntristat, a te
)%rea 6i a l%a parte la neca%l c%i9a, pentr% a2i alina )%rerea, n% )oar prin ni6te c%9inte )e 0#n$#iere, ci, )acă se poate, 6i printr2%n spri?in 0aterial, 9iite 6i tot ce s2ar cere. 2ă observăm ce a făcut David c"nd copilul lui, născut din curvie, trăgea să moară* $ David s-a ruat lui Dumnezeu pentru copil şi a postit/ şi când a venit acasă, toată noaptea a stat culcat pe pământ. % &) 2amuel
()*(<+ A pl"ns doar p"nă a murit copilul, deşi nu se obişnuia aşa, cum nici astăzi nu se înt"mplă, totuşi a zis slu4itorilor săi de la versetul ))8)* $ $ând trăia copilul, posteam şi plâneam, căci ziceam" 0$ine ştie dacă nu (e va îndura Domnul de mine şi dacă nu va trăi copilul4 )cum, când a murit, pentru ce să mai postesc &ot să-l întorc întorc în viaţă 2u mă voi duce la el, dar el nu se va întoarce întoarce la mine4. David a mânâiat pe nevastă-sa @at-1eba8% 5n asemenea situaţii, poate trebuie să se m"ng"ie chiar cei în cauză. După o vreme, tot ca pedeapsă
pentru păcatul lui, a sosit vestea morţii fiului celui mai mare, înainte murise cel mai mic. $ &e când isprăvea el vorba, iată că fiii împăratului au venit. )u ridicat lasul şi au plâns/ şi împăratul şi toţi slu'itorii lui au plâns mult.% &) 2amuel (-*-<+ #red că acum ar fi fost r"ndul :at8Kebei să8l m"ng"ie. /oţi /oţi trebuie să luăm parte, c"t se
poate de echilibrat şi să pl"ngem cu cei ce pl"ng, să ne doară de cei ce suferă, chiar dacă sunt pedepsiţi pentru fărădelegile lor. B"ntuitorul însuşi a fost foarte îndurerat de asemenea momente. 1nei femei îi murise bărbatul, nu ni se spune c"nd şi în ce împre4urări, dar iată că moartea nemiloasă i8a luat şi copilul* $ $ând (-a apropiat de poarta cetăţii, iată că duceau la roapă roapă pe un mort, sinurul fiu al mamei lui, care era văduvă/ şi cu ea erau o mulţime de oameni din cetate. Domnul, când a văzut-o, I (-a făcut milă de ea şi i-a zis" 0+u plâne!4 )poi (-a apropiat apropiat şi (-a atins de raclă. $ei ce o duceau s-au oprit. 2l a zis" 0#inerelule, 0#inerelule, scoală-te, îţi spun!4 % &Luca ?*()8
(+ 3e un om care are în el Duhul lui Dumnezeu nu pot să8l lase reci lacrimile cuiva şi el va împlini cerinţa* $ &lâneţi cu cei ce plân. % Domnul Domnul a putut să facă pe femeia aceea aceea să nu mai pl"ngă, pl"ngă, să facem şi noi at"t c"t putem face. lcana s8a apropiat de Ana şi a întrebat8o* $3entru ce pl"ngi, pentru ce nu măn"nciF% 7u putea face mai mult ca om, dar a încercat să o m"ng"ie. 5mi amintesc că am trecut pe la un frate căruia îi murise soţia şi o îngropase cu o zi mai înainte. l mi8a zis* $:ine că ai venit la mine, poate poate că voi reuşi să măn"nc, singur singur nu pot, doar pl"ng%. 0iecare avem nevoie nevoie de asemenea întăriri în momente grele. :ărbaţii poate zic că sunt tari, dar nu sunt mai tari ca David, care a zis Domnului* $ Doamne, prin bunăvoinţa #a mă aşezasei pe un munte tare... dar =i-ai ascuns 3aţa şi m-am tulburat.% &3salmul -=*?+
Pl#ns%l 0ai este pro9ocat )e neca%ri 6i %neori s%nt )%reri s%flete6ti care *ntrec %n )eces. Este )o9e)it psi5olo$ic, că %n )i9orţ *ntr2o fa0ilie, pro9oacă o )%rere 0ai 0are )ec#t 0oartea. Unii a% neca%ri ca%ate )e 8oli, alţii )e s%ferinţe )in partea oa0enilor sa% )e %nele pa$%8e. Unii s%feră *n plan fiic, alţii psi5ic. ată c"teva referinţe din 2criptură care dovedesc aceste stări* /"nărul David, deşi era uns împărat, a fost multă vreme huiduit de 2aul şi slu4itorii săi şi cel care a plecarea băiatului, David s-a sculat din partea de înţeles să pl"ngă cu cel ce pl"nge, a fost onatan. $ După plecarea miazăzi, apoi s-a aruncat cu faţa la pământ şi s-a înc5inat de trei ori. $ei doi prieteni s-au îmbrăţişat şi au plâns împreună. împreună. David mai ales se prăpădea plânând. % &( 2amuel )=*(+ #a să pl"ngi cu cel ce pl"nge, trebuie
să te duci el, nu o să vină el la tine. De aceea scrie în vrei (- să cauţi pe bolnavi, pe cei care sunt în lanţuri, iar în Batei ) este arătat c"t de importantă este această lucrare. 2ă te duci, şi chiar dacă nu poţi schimba situaţia, să stai alături de ei c"nd pl"ng, chiar dacă tu nu poţi pl"nge şi astfel poţi lua parte la suferinţa lor. 5n timp ce David şi partizanii lui, erau plecaţi pe front cu Achiş, a venit un alt necaz peste ei, căci au năvălit amaleciţii şi au ars întreaga colonie evreiască din Siclag. #"nd s8au întors au văzut că nu mai este nimic, nici neveste, neveste, nici copii, copii, nici proprietăţi. proprietăţi. $ )tunci David şi poporul care era cu el au ridicat lasul şi au plâns până n-au mai putut plâne % &( 2amuel -=*+. mpresionant, să vezi sute de bărbaţi războinici pl"ng"nd. 5n strâmtorare, căci poporul vorbea să-l ucidă cu pietre, pentru că toţi erau versetul < scrie* $ David a fost în mare strâmtorare, amărâţi în suflet, fiecare din pricina fiilor şi fetelor lui. Dar David s-a îmbărbătat, spri'inindu-se pe Domnul, Dumnezeul lui.% 7u aş vrea să fiţi ca nişte copii care aşteaptă tot timpul să fie legănaţi legănaţi sau neapărat să pl"ngeţi pl"ngeţi
şi să vină cineva să pl"ngă cu dumneavoastră. 2unt momente c"nd trebuie să te îmbărbătezi singur, ceea ce nu e uşor, dar c"t puteţi, siliţi8vă. 3l"ngem într8o situaţie de deces, de necaz, dar să nu facem ca bocitoarele în zona @lteniei care pl"ng teatral. 2ă ştiţi că şi 2aul, c"nd era Duhul lui Dumnezeu peste el, a fost sensibil la necazul celor din abesul >alaadului, ameninţaţi de un popor vecin cu o sub4ugare cruntă, cu dorinţa să le scoată ochiul drept. $ (olii au a'uns la 65ibea, cetatea lui (aul şi au spus aceste lucruri în auzul poporului. 1i tot poporul a ridicat lasul şi a plâns. (aul tocmai se întorcea întorcea de la câmp, în urma boilor şi a întrebat" întrebat" 0$e are poporul de plâne4 I-au istorisit ce spuseseră cei din Iabes. % &( 2amuel ((*8+ l a mobilizat poporul din srael şi le8a le8a venit în a4utor de
urgenţă. Aşadar, Aşadar, nu treceţi indiferenţi pe l"ngă fraţii sau surorile voastre care pl"ng. 7eemia era paharnicul împăratului, dar scria el* $a venit Hanani, unul din fraţii mei şi câţiva oameni din Iuda. I-am întrebat despre iudeii scăpaţi care mai rămăseseră din robie şi despre Ierusalim. 2i mi-au răspuns" 0$ei ce au mai rămas din robie sunt acolo în ţară, în cea mai mare nenorocire şi ocară/ zidurile Ierusalimului sunt sunt dărâmate şi porţile sunt arse de foc4. $ând am auzit aceste lucruri, am şezut 'os, am plâns şi m-am 'elit multe zile. )m postit şi m-am ruat înaintea Dumnezeului cerurilor. % &7eemia (*)8+ /rebuie să te
doară pentru o familie destrămată, sau pentru unii a4unşi în sărăcie, în boală, sau necazuri. #"nd auzi o asemenea veste, este bine să mai iei cu tine pe cineva care are ceva $untdelemn% $untdelemn% şi un altul care are ceva bani şi să te duci să vezi ce8ai putea să faci. Dar este foarte important că 7eemia a apelat şi la Dumnezeu, cu rugăciuni, ca să nu pl"ngă fără Dumnezeu, ci cer"ndu8 cer"ndu8 spri4inul.
Un alt pl#ns necesar este pl#ns%l pentr% cei păcăto6i . 2amuel a pl"ns pentru 2aul toată noaptea, pentru că l8a durut lepădarea lui. 5nsă, din nefericire, pentru cei lepădaţi se spune să nu mai pl"ngi, căci nu mai are sens. După ce un om a a4uns să fie lepădat, te8ai putea spăla pe faţă ca David la moartea copilului, căci nu mai este năde4de. năde4de. Dar pentru cei care încă mai pot să fie salvaţi, salvaţi, să pl"ngi pl"ngi şi poate că lacrimile noastre noastre să8L înduplece pe Dumnezeu şi să8i întoarcă la pocăinţă, ca în cazul unui nepoţel care avea un bunic necredincios9 s8a dus şi i8a spus despre Dumnezeu p"nă c"nd bătr"nul i8a interzis, dar copilul a zis* $:unicule, o să mă rog şi o să pl"ng pentru tine% , ceea ce a adus convertirea bătr"nului. 7u 4udecaţi fără milă, ci mai degrabă pl"ngeţi pentru cei ce sunt pierduţi şi Domnul să se îndure de eiE
&. A8senţa pl#ns%l%i co0%n Este trist că %neori ne pl#n$e0 %nii )e alţii, n% pl#n$e0 %nii pentr% alţii. :iblia ne spune în acov altora, fraţilor, fraţilor, ca să nu fiţi 'udecaţi" iată că Gudecătorul este c5iar la uşă %. *; 8 $ +u vă plâneţi unii împotriva altora, unii pe alţii şi, dacă unul unul are pricină pricină să se plână de altul, altul, Dar ce să facem dacă avem o pl"ngereF $ *năduiţi-vă unii iertaţi-vă unul pe altul. $um v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi. % &#oloseni -*(-+. 1nora le vine să pl"ngă de
cele comise de alţii împotriva lor, cum se înt"mplă foarte frecvent la copii, c"nd se pl"ng unii împotriva altora, pun"nd vina unul pe celălalt. 3e copii îi iertăm, dar e mai rău c"nd între soţi unul pl"nge şi celălalt se pl"nge de el, în loc să se a4ute unul pe altul. 7u vă pl"ngeţi, mai degrabă iertaţi8văE 2unt şi situaţii în care unii pl"ng, iar alţii sunt indiferenţi, sau chiar se bucură. 5n @badia sunt prezentaţi doi fraţi &două neamuri+ şi starea lor, aşa a fost de la început9 ce se înt"mplă între popoare se înt"mplă între oameni* $ $ăci în ziua când stăteai în faţa lui, în ziua când străinii îi luau averea, averea, când străinii intrau pe porţile lui şi aruncau sorţul asupra Ierusalimului. 1i tu erai atunci ca unul din ei! +u trebuia să te uiţi mulţumit la ziua fratelui tău, în ziua nenorocirii lui, nu trebuia să te bucuri de copiii lui Iuda în ziua pieirii lor şi nu trebuia să vorbeşti cu semeţie în ziua strâmtorării! % &@badia
(*((8()+ (*((8()+ Dar ce trebuia să facăF 2ă pl"ngăE 2ă nu te bucuri nici c"nd îţi cade vră4maşul în m"nă, ci să pl"ngi, să8 ţi fie milă de el. 1nii nu l8au înţeles nici pe David, de ce a pl"ns c"nd a murit 2aul sau AbnerF David a fost un om după inima lui Dumnezeu, care efectiv a pl"ns cu cine pl"ngea.
III. &UCURAFI24M ;6i< P/NEFIM Iată %n e'e0pl% *n care 8%c%ria 6i pl#ns%l s%nt *0pletite, a6a c%0 scrie * $ Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură şi plângeţi cu cei ce plâng %. #unoaşteţi planul lui lui !aman, din cartea sterei. Alergătorii au plecat plecat în ardo5eu, aflând tot ce se petrecea, şi-a sfâşiat sfâşiat grabă, au vestit în capitală şi în tot imperiul pogromul evreilor. evreilor. $ ardo5eu, 5ainele, s-a îmbrăcat cu un sac şi s-a presărat cu cenuşă. )poi s-a dus în mi'locul cetăţii, scoţând cu putere striăte amare amare şi a mers până la poarta împăratului, a cărei intrare intrare era oprită oricui era îmbrăcat cu un sac. *n fiecare fiecare ţinut unde a'unea porunca împăratului împăratului şi 5otărârea 5otărârea lui, a fost o mare mare 'ale printre printre iudei/ posteau, plâneau şi se boceau şi mulţi se culcau în sac şi cenuşă. (lu'nicele 2sterei şi famenii ei au venit şi i-au spus
lucrul acesta. 1i împărăteasa a rămas înrozită. înrozită. ) trimis 5aine lui ardo5eu ardo5eu ca să-l îmbrace şi să ia sacul de pe el, dar el nu le-a primit. % &stera *(8+ #"nd Bardoheu a pl"ns, a pl"ns şi stera. /oate /oate acestea după ce stera a
a4uns regină şi s8a bucurat. vident că s8a bucurat şi Bardoheu. Acum, la greu, $ 2stera a trimis să spună lui ardo5eu" ardo5eu" 0Du-te, strâne pe toţi iudeii care se află în (usa şi postiţi pentru mine, fără să mâncaţi nici să beţi, trei zile, nici noaptea nici ziua. 1i eu voi posti odată cu slu'nicele mele/ apoi voi intra la împărat, în ciuda leii/ şi dacă va fi să pier, pier, voi pieri. % &stera *(<+ a putea să stea liniştită la palat, dar a înţeles să pl"ngă cu cei ce
pl"ng, a înţeles să postească cu cei care suferă şi Dumnezeu a schimbat răul în bine. Dar să mai vedem un moment de pl"ns. $ )poi 2stera a vorbit din nou înaintea împăratului. (-a aruncat la picioarele lui, a plâns, l-a ruat să oprească urmările răutăţii lui Haman, aa5itul şi izbânda planurilor lui împotriva iudeilor. % &stera
6*-+ a a zis* $$ăci cum aş putea eu să văd nenorocirea, care ar atine pe poporul meu şi cum aş putea să văd nimicirea neamului meu % &stera 6*<+ 3e stera o durea pentru toată naţiunea şi Dumnezeu a schimbat ardo5eu a ieşit de la împărat, cu o 5aină împărătească albastră şi vremurile şi a venit momentul bucuriei. $ ardo5eu albă, cu o mare cunună de aur şi cu o mantie de în subţire şi de purpură. $etatea (usa stria şi se bucura. &entru Iudei nu era decât fericire fericire şi bucurie, veselie şi slavă. % &stera 6*(8(<+ udei, reprezentaţi prin
Bardoheu şi stera, au fost alături la pl"ns şi alături la bucurie. Doamne, fă ca aşa să fie şi :isericaE Atunci Atunci se va împlini ce scrie 3avel în ( #orinteni (), despre suferinţa şi bucuria întregului /rup al lui !ristos. Aceasta ar însemna să fim uniţi şi la necaz şi la fericire.
"NC7EIERE A te 8%c%ra 6i a pl#n$e este o realitate coti)iană . 5ţi place să te bucuriF :ucură8te cu cei ce se bucură. 5ţi place să pl"ngiF 7u8i place nimănui, de aceea pl"nge şi tu alături de cel necă4it să nu bea singur tot paharul de amar. 3avel a scris filipenilor despre pafrodit că a fost foarte bolnav şi aproape de moarte. Ktiind că au fost intristaţi, le8a trimis vestea că e bine, pentru că ei trăiau într8o relaţie de frăţietate &0ilipeni )*(68);+. #"nd cineva se îmbolnăveşte, să nu uităm să, ne rugăm şi să postim, să nu 4udecăm repede. :iblia nu spune* $4udecaţi pe cei ce se bucură sau pe cei ce pl"ng%, ci trebuie să participăm potrivit potrivit cu starea pe care ei o au. #itind în epistola către 0ilipeni, vedem relaţia at"t de apropiată apropiată a lui 3avel cu filipenii. #"nd 3avel 3avel a avut necaz, nu a avut ce să măn"nce, nu a avut bani, ei au luat imediat parte la suferinţa lui, căci zicea el* $v8aţi g"ndit voi la aşa ceva, dar vă lipsea prile4ul%.
&%c%ria 6i pl#ns%l se rotesc ca i%a 6i noaptea. Dar *n *0părăţia l%i D%0nee% n% 9a 0ai fi 9ala8il bucură”. Atunci se va împlini saia )ec#t ?%0ătate ?%0ătate )in acest principi%: „ Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură” saia -*(= 8 $$ei izbăviţi de Domnul se vor întoarce şi vor mere spre (ion cu cântece de biruinţă. 9 bucurie veşnică le va încununa capul, veselia şi bucuria îi vor apuca, iar durerea durerea şi emetele vor fui E% ar pentru alţii va fi pl"nsul pl"nsul şi
scr"şnirea dinţilor, dar nu o să le mai spună nimeni partea a doua a versetului* $ plâneţi cu cei ce plân %. %. Acolo nu va mai trebui să8i cauţi pe cei ce pl"ng. Gor Gor pl"nge fără m"ng"ietori. B"ntuitorul spunea că se va zice unora la finalul istoriei* $ ...intră în bucuria stăpânului tău % &Batei
preătit diavolului şi înerilor lui. % &Batei )*(+ Acolo va )*)(+ şi altora * $ Duceţi-vă de la ine... în focul... preătit
fi pl"nsul şi scr"şnirea dinţilor. Dacă Dumnezeu a păstrat numai bucurie în 5mpărăţia 2a, să ne facem aici partea întreagă şi de bucurie şi de pl"ns. 28ar cuveni, căci şi Dumnezeu participă la ele dar toate p"nă la închiderea uşii, c"nd vor răm"ne de8o parte cei cu bucuria şi în altă parte cei cu pl"nsul. @, de am răm"nea în bucuria desăv"rşită şi eternăE Amin.
