Izvorul Noptii - comentariu

Izvorul noptii de Lucian Blaga L. Blaga a trait intre anii 1895-1961 si a fost unul dintre cei mai mari poeti care imbina armonios in opera sa filosifia si literatura. Poez Poezia ia face face part parte e din din volu volumu mull de vers versur urii al poet poetul ului ui Poe Poeme mele le luminii! publicat publicat in 1919. Poezia este o oper" liric"# o poveste de dragoste# conceput" ca o adresare direct" c"tre fiin$a iubit". %pera liric" este opera &n care poetul# prin intermediul eului liric# &'i transmite &n mod direct tr"irile# apel(nd la imagini artistice 'i figuri de stil. Prezen$a eului liric este eviden$iat" prin utilizarea m"rcilor le)icogramaticale ale eului liric* pronume personale 'i ad+ective pronominale de persoana I 'i a II-a# verbe la persoana I ,$i-# ta# &mi# t"i# mea# stau/. % alt" modalitate de eviden$iere a prezen$ei eului liric este adresarea direct" c"tre iubit". 0ema te)tului reprezinta culoarea neagra#intensa a ocilor iubitei comparati cu oglinda noptii cerului in care autorul se regaseste. 0itl 0itlul ul poez poezie ieii alc" alc"tu tuit it din din subs substa tant ntiv ivul ul arti articu cula latt ot" ot"r( r(tt &n nominativ izvorul 'i atributul substantival genitival nop$ii# este o metafor" care sugereaza !ocii negrii!! ai iubitei. In sens propriu cuvantul 2izvorul2inseamana sursa unei idei#unui sentiment si asociat cu cuvantul 2noptii2este o metafora prin care se evidentiaza ideea esentiala ca ocii iubitei sunt izvorul intunericului noptii care acopera intrecul univers. Poezia incepe cu o confesiune lirica printr-o invocatie retorica. 3ubstantivul comun 2frumoaso2 in vocativ obtinut prin conversiune pre presupu supune ne totu totull*fi *fiinta inta frag fragil ila a si frum frumus uset ete ea spir spirit itua uala la ,oc ,ocii ii repr reprez ezin inta ta fere ferest stre rele le sufl suflet etul ului ui/. /. 4uv 4uvantu antull ce ceie ie22 al poez poezie ieii il constituie subst. ocii2 care apare de  ori pe parcursul poeziei ciar din prima propozitie fiind aociati cu epitetul cromatic 2negrii2. Iubita Iubita este este singul singulari arizat zata a prin prin struct structura ura 2ocii 2ocii asa de negrii negrii2ca 2care re trimit asupra indragostitului o stare de visare#de vra+a. pitetul ad+ectival 2asa de negrii2are rol sensibilator. sensibilator. Intunericul izvorat din ocii iubitei devine simbol al tainei e)istentei vietii vietii.4a .4adru drull iubiri iubiriii este este cel noctur nocturn n care care indeam indeamna na la medita meditatie tie.. numeratia peste vai2#2peste munti2 si peste sesuri2 evidentiaza

faptul ca frumusetea iubitei se rasfrange asupra naturii#acesta preluand cateva din atributiile fiintei iubite. 7egrul ocilor iubitei fac din aceasta un adevarat mister care nu poate fi descifrat decat prin iubire. Ideea de mister este amplificata de epitetul adverbial tainic2# de substantivul provenit din ad+ectiv adancii2precum si de metafora o mare de intuneric2. %magiul adus in prima secventa iubitei atinge acum apogeul fapt subliniat de o)imoronul asa-s de negriilumina mea2. eluarea ad+.2negri2 la superlativul absolut pentru a e)prima consecinta pe care o are asupra eului liric#vra+a datorata frumusetii ocilor iubitei are in acelasi timp rolul de a accentua trairea poetului. Iubita# ai carei oci sunt comparati in poezie cu un izvor al noptii este numita in final !lumina mea!!. :cest procedeu care consta in asocierea neasteptata a doi termeni contradictorii sau cu semnificatii opuse se numeste o)imoron. 4orespondenta semantica intre cele doua vocative de la inceputul si de la sfarsitul poeziei ,frumoaso# lumina mea/ este realizata pe baza sentimentului puternic de dragoste a eului liric pentru frumoasa sa. In poezie avem versuri albe#fara rima cu masura variabila. ima interioara este realizata cu a+utorul asonantei.;uzicalitatea este data de pauzele impuse de discursul liric in desfasurarea lui intr-un accent al versurilor. :d+ectivele posesive la persoana I si a doua ,imi#-ti#ta#tau/ii fi)eaza pe cei doi indragostiti intr-o stare de vra+a. Le)icul ultimei secvente este alcatuit din termeni ce apartin vocabularului fundamental al limbii romane,ocii#seara#capul#izvorul#vai#muntii/.