Anul XV
Fo. 24
11 Martie 1912
' tia;10 I
.79089
Redactia §1 Administratia, strada Mântuleasa No. 9.
www.dacoromanica.ro
Bucure§ti.
11 Martie 1912
No. 24
Anul XV
ALBINA REVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA
.
COMITETUL DE REDACTIE:
1
ION KALINDERU, P. Gârboviceanu, G. Co,buc, Gen. P. V. Nâsturel, Gh. Adamescu, I. Otescu, P. Dulfu, V. S. Moga, N. Nicolaescu, Gr. Teodossiu, C. C. Pop.-Ta¢cit
Abonamentul in tari pe an . . lei 5. Abanamentul in tari pe 6 luni, lei 3. Pentru elevii din toate geoalele ea si '' Abonam. in strainitate pe an 8 lei. 15 bani. pentru absolventii scolilor rurale, Un numir I
locuind in sate, pe an .. . lei 4. Pentrn annncinri 1 len linfa. Mica pnblicitate, 5 bani cnvântnl. Mannscriptele nepnblicate se ard
Redactiunea îsi rezervà dreptul ca, din articolele ce nu se vor puteà publicà in intregime, sà dea numai extrase san rezn nate.
SUMARUL: Sofia Nâdejde, Primejdia alcoolismului. C. C. Pop.-Tagci9, Prichindel. (Poveste). Cronicar, Expozitia de lucruri casnice dela Sibiu. Sadirea si îngrijirea trandafirilor. Dumitru D. Popescu, Scrisoare catre redactie. DIN ZIARE SI REVISTE: Obiceiuri americane.
Inrrijirea caprelur iarna (Agricultorul"). Porcul in loeul cainlului. (Cu 1 ilustrcttie). CRONICA : Cronica parlamentar:i., Int ìmplirile sipt"imânü. Starea a,ricola a României la finele lunii Fevruarie. Informatiuni. PAGINA GLUMEATA.: Duelul lui 'Christache Topenie. (Cu 8 ilusG. Vorobchivici,
trtttiuni).
ILUSTRATIUNI: Ruinele cetatü dela Poenari. Bi bi iografie.
DIVERSE: Ingtiintare.Pugta administratiei. Licitatiuni.
ACTIVITATEA SOCIALA A ;PREOTILOR
Erati.Spre gtiinti. INVATATORILOR
Chestiuni pentru conferinlele lunare ale corpului didactic primar: L, Cttltul
eroilor (Thomas Carlyle). Teodor S. Popescu, Desemnul in gcuala primari (î.ndrumiri pentru predare si analiza programei clasa II primare). T. Dumitrescu Firicel, Oboseala inteleetuala. D. Modiga, _1pe1 pentru dotarea bibliotecei cercului Lumina Satenilor". Ministerul financelor: Tabloul titlurilor de renta 5°/e amortibila din 1903
iegite la sort la 17 Fevr./1 Martie 1912.
OMPATiO4VAIYMTAAV4TA-Mg9tetk9WWWIft www.dacoromanica.ro
PRIME f DIA ALCOOLISMULUI .:.
`'1D1I0O
pentru fmputinarea cùrCu prilejul faceiii unei $melor in Frantia, putem scoate fncheeri pentru toateterile in cari se bea din ce In ce mai mult spirt. Ziarul «Le Temps» arata, ca, in 1880 erau in Frantia 354.000 de câr$me; iar azi se afla, 480.000, una la 80 de locuitori. In 1810 se beau 21.27 de ins; in 1911 s'a ajuns la 41.13; iar in unele tinuturi chiar pan la 11 si 12' Urmarea e vaditii : in 1869 au fost 135 de ucigasi, azi au ajuns la 359; In 18:35, numa,rul nebunilor era, de 11.000; azi este de 75.000. In Seine-Inférieure, numa,rul celor ce nu sunt buni pentru armata se ridica, la 30 la sutá; In Orne a ajuns chiar la 55 la surd. Deputatul Augagneur cu drept cuvant a zis: «Alcoolismul este pracanä de ruing pentru team noasträ; el lucreaaä la imputinarea nn;sterilor. Ne plängem tog, dar numai cu vorbe
sä nu se t'är'a luà mäsuri de vindecare. Alcoolismul face pe poatä apärà de boli Fi este cea mai mare pricinä a säräciei». Mai departe tot acel ziar arata, ca. In Olanda, prin fmputinarea cârsmelor, a sca,zut bautura pe cap de om : din 1882 pan in 1905, dela 4,111 la 3,73 1. In Italia, a sca,zut din 1886 pan in 1905, dela 1,24 Ila 0,76 1. In Svitera, dela oprirea absintului, din 1892 pâna'n 1906, dela 3,191 la 1,971. In Suedia din 1880 pâna,'n 1905, dela 5, 051 la 2,551; fn Norvegia, dela 1876 pân la 1905, dela 3,35 I la 1,39 1. de cap. Deci e va,dit cä, fmputinarea cârsmelor e de mare ajutor..
Din cele aratate mai sus se vede nefndoelnic cum otrava deci asupra unui popor. spirtulúi lucreaza, asupra insului nasterile scad, deci cá natia Se mai vede cu numere cum merge micsurandu-se. Ucigasii se fnmultesc, lucru ce arata pierderea simtului de milä $i dragoste, prefacerea omului in fiara. De-asemenea cre$terea numarului de nebuni e fioroasa.: 75.000 de mii de insi, cari apasä asupra societätii, oameni, cari. tocmai la vrâsta cAnd ar puteà fi folositori, sunt o sarwww.dacoromanica.ro
990
ALBINA
ciná grea .si dureroasä, pentru familie societate. Nebunul e mai totdeauna ori alcoolic ori urmas al unor pä,rinti alcoo-
lici, Ce sä mai zicem de faptul cä mai rnult de jumä,tate tinerii, cari trag la sorti, sunt ori betegi, fncât nu-i poate
luà In armatä ! Tot atât de jalnic e si faptul cä insii nu mai au puterea de a trece unele boli, ceeace arata c,iá tot trupul, toate máruntaele si tot sângele lor este slâbit de otrava alcoolului.
Imputinarea nasterilor, cresterea nebuniei, slä,birea trupeascä,, sunt semne cä o natie merge rä,pede spre pieire. Läcomia nefnfrânarea dela bautura sunt cea mai mare fä,ra
de lege, 'Ended printr'ìnsele vine in lume uci;a$ul $i nebunul. Printr'fnsele aducem stingerea neamului, printr'fnsa prábu$im in neflintä, flacä,ra vietei läsatä noua din neamsträ,neam. Vai de poporul In care s'a pierdut credinta, cá. este dator a läsá urmasi vrednici; iar dragostea de copii s'a stins! Cu drept, socotiau cei vechi blestem dumnezeesc, ispä,sire a unor fa,rä, de legi grele lipsa de copii fntl''o familie deci stingerea ei. Betivul poate fi încredintat cä, nu va ave& nepoti ori stránepoti, cari, In rugä.ciunea lor nevinovatä, sä zicä, : ccIartä,, Doamne, päcatele bunicilor si a strabunicilor !».
Poate multora aceastä, rugá sä, parä, lucru de nemic,
dar crud se'n ?ealä, ! Stingerea in$i1or, cá.derea unei natii nu se face in câtiva
ani, ci in sute, $i ea cuprinde in sine atàta durere, atâta suferinta, atâta plans $i scrâ.snire a dintilor, fncât trebue sa ne prinzä groaza nil mai gândind. t:aderea unei natii aduce Ingenunchere $i sup mere a1tci natii. Amar de poporul cäruia i se striga: uVai de ìnvinsi !». Oamenii de stiintä, din toate päxtile, ca prooro,ci adevä-
rati, arata mereu cá alcoolismul e pieirea rasei albe. Dacä nu se pun stavili, dacä, nu se aduc fndreptári, in
curgea vremii, natiile alcoolizate vor ea-deb, subjugate de rasele mai tinere sau neoträ.vite. Deci toti ne facem datoria luptànd impotriva celui mai mare dusman al omenirii albe, pä,n' acuma rasa aleasä cea care a întemeiat civilizatia cea mai máreatä,. Sofia Nädejde.
Obiceiuri americane. Legile americane pedepsesc pe barbatii cei räi Cu usare asprime: In California, bärbatul parásevte easa §i familia
e pedepsit sä mature stradele din ora', ori cat ay fi el de domn mare. Bärbatii, cari nu dau cele de lips pentru întretinerea casei, sunt trim; §i într'un fel de institute, onde trebue sä munceasca in sill, iar ceeace câ. tigä capltl familia lor. In satul Albama, ccl ce -ei bate nevasta e condamnat la muncl silnicl In mine, qi iarna trebue sä râneáscl zäpada depe stradä.
www.dacoromanica.ro
PRICxaINTIOYEa.. A fost odatä ca niciodatä, cä de n'ar fi fost nu s'ar H povestit. A fost de mult, foarte de mult, pe când se potcoviau puricii cu nouä ocà de fier la un picior si tot säriau pânä'n tavan. Da, a fost intr'o sarà din lumea mare, un biet om bätrân, care aveà trei feciori i, toti erau atât de säraci, incât nu puteau legà doua intr'un curmeiu, de$ì munceau to(i din greu. Intr'o zi, bätr"anul zise fiilor säi sä plece in lumea largä, ca poate or aveà mai mull. noroc. Desi Pe cel mai mie dintre frati il chemà Prichindel. de päreà cä-i om in tQatä firea, totusi era mic la staturamai ìntâiu socoun copil. Nu 'ncepeà nimic pânä nu-si fäceà sä afle pricina pentru ce ;e a$à, telile. Ori ce vedeà cauta bateau ]oc de incetineala $i nu altfel. a$à, cä fratii lui cu care el fäceà orice treabä. Mergând ei cale lunga sa le ajungä poposira ïntr'o tara, unde era mare fierbere vânzolealä in popor, r,áci
sä-i fmpäratul däduse sfoarä in tara, cä cine s'o gäsìpalastejar mare de sub ferestrele doboare la pämânt un palatului, din care apa
sa-i faca o fàntânä, in curtea da jumätate impä,rätia $i sa nu sece niciodatä, II va incercase sá därâme stejarul, bani cat o puteà duce. Multi palatului, dar nimeni n'o care faceà mare umbrä odäilor capät, caci in locul unei cräci putuse scoate la nici un rupte iesiau doua noi la loc. Cei ce cercase sä faca fàntâná tului
find zidit in vârful unei iaras nu reusiserä, cäci palatul pämânt dädeau de piaträ si nu stânci, la câteva degete sub mai puteau merge mainte. ei norocul: Cei trei frati hotärîrä, sä-si incerce si impärätesc. Dupä câtva timp, Plecara deci spre palatul vârful cäruia era, o pädure de in ajunsera pe un deal, auzirä niste lovituri ca cum molift . Stând ei sä poposeascä, cineva. ar fi täiat un lemn.
www.dacoromanica.ro
992
AI.NiNA
Ciudat lucru ! Cine o fi täind lemne acolo? zise Prichindel. Ai si de ce te mira, ìi räspunserä cei doi frati; o fi
vr'un mester care fsi taie un copac. Se poate, dar eu vreau sä väd cine este. Asà zicând, plecä spre locul de unde venià sgomot, si gäsì acolo un topor mare care tä!à sirigur un molï.ft. Bund ziva, zise Prichindel, ce tu singur vrei sä tai lemnul?
Cum vezi, ii räspunse toporul si de multi ani te asteptam sä vii! Bine, bine, iaca-mä venit. Il luä fl scoase din coadd si ambele pärti le puse In desagii ce-i aveà in spinare. F'ratii, când se înapoie, râserä si-sl baturä joc de prostia lui. Mergând ei mai departe, a j unserä la ma rginea unei
prápästii, din fundul cùreia venià un sgomot ca cel 1e care fl fac ciociinitoarele. Iacä, iar mi se pare lucru ciudat! De uncle sä vie
acest sgomot? N'o sä mai sfârsesti cu prostiile ? ii ziserä fratii. Ce n'ai
väzut o ciocänitoare gäurind cu ciocul o scoarta de copac?
Ba da, dar vreau sä väd ce este! Si färä sä tie
socotealä de batjocura lor, se scoborf in prápastie, unde gicsì un ciocan ascutit care sàpà singur în piaträ. Bre! zise Prichindel, da ce esti singur? Da, sunt multi ani de când sap asteptându-te.
Bine, :acá-mä. Lud ciocanul, fl scoasc din coadâ si-1 bägä In desagi. Fratii din nou fsi báturä, ,joc de el.
Mai merserä ei ce mai mersera si deterä peste un DAräia$, si cum erau obositi de drum se lungirä jos si fncepurä
si bea apä. Vreau sä stiu de unde vine apa asta! zise iar Pri-
chindel.
Zäu, draä frate, ne temem cä-ti
pierzi mintile,
caci fntr'adevär cineva trebuie sä, fie foarte särac de minte, ca sä se mire de toate nimicurile. De unde izvoreste acest päräias ? Vrei sä stii ? Ce, n'ai väzut nici odatä un izvor de apä i!
Ba am väzut, dar vreau sä-1 väd pe acesta. Asà zicând porni pe cursul pârâului, care din ce In ce
se micsorà, pânä ajunse la locul de unde izvorà dintr'o
coaja de nucä. Bun &it, izvoras, in mare pustietate te afiì. Hei! dragul meu, de multi ani te astept.
In sfârsit iacä-mä, zise Prichindèl, si lug coaja de mica, fi astupä gaura pe uncle curgeà s'o puse si pe ea în desagi
www.dacoromanica.ro
ALBINA
993
Ei bine, fi ziserä fratii, cuând fi ajunse, ài väzut de unde izvorä§te apa ? trebuie sä fi fost ceva ne mai väzut. In adevär cä nu erà decât o gäurice micä de unde izvorà, ciar sunt foarte multumit c'am väzut cu ochii mei. Nu mai merserä mult $i ajunserä la curtile fmpäräte$ti, unde erau adunati o multime de pierdevarä, fn dorinta de a cä§tigà räsplata fägáduitä. Din pricing cä veniserä din toatä lumea o rnultime de coate goale, cari alergau dupa noroc, beau $i rnâncau la curtea fmpäräteascä, färá sä poatä face treaba pentru care erau chemati; impäratul, supärat, dete tutulor in §tire, cä acelor ce nu vor puteà indeplini porunca, li se vor täià urechile $i vor fi surghiuniti fntr'o insulä depärtatä in mijlocul märii. Atunci numärul concurentilor sä fmputinä. Cei trei frati sä chibzuirä, se sfätuirä $i In urmä, hotärìrä sä se fnfäti$eze fmpäratului. Cel mai mare dintre frati se puse fntâiu la lucru, dar sIracul pätì §i el ca altii, cäci unde rupeà o cräculitä, ie§iau doua fn loc, a§ä, cà gealatii i I luarä, fi täiarä urechile §i f1 duserä in insula depar,tatä. Cel mijlociu Ai tot a$à. Când veni rândul lui Prichindel, impäratul îi zise :Stü ce, mäi bäiete, eu o sä-ti tai chiar acum urechile, ca sä nu te mai ostene§ti de geaba, c:;ä.ci dad'', n'au putut nimic fratii +ái $i atâti voinici cà,ti au încercat, cum o sä poti tu, un copil pipernicit? biärite fmpärate, räspunse Prichindel, pedeap.sä färä judecatä nu se poate! Cänd nu voiu fi In stare sä-ti dobor
stejarul, ori nu-ti voiu putea, face fântâna, atunci pe buna drep-
tate voiu p imi sa mi se taie urechile. DA dar poruncä sä fin dus la stejarul cu pricina $i de urechi orn vedeà mai pe urmä.
Sä i se implineascä cererea, poruncl impäratul.
and ajunse la stejar, f$i scoase din de.sa.gi toporul, il a§ezä bine in coadä §'apoi fi zise: Taie. Toporul se ridicä, sä fnvârtì ca o sägeatä §i cât ai clipi, falnicul stejar fu doborft la pämânt. Scoase apoi ciocanul,' fl puse $i pe el in coadä §i-i
poruncì sä sape. Pietrele sburau In bucati $i fn putin timp o fântânä largä $i destul de adâncä erà sapatä. Prichindel sc scoborî In ea, scoase coaja de nucä, o a§ezä fntr'un colt, desfäcù cepul §i-i poruncì sä curgä. In câteva clipe fântâna se umplù cu o apä limpéde ca lacräma $i rece deiti fnghetà dintii. Irnpäratul, fn culmea bucuriei, f§i tinù cuvântul $i dädù fmpärätia lui Prichindel. Acesta fi räscumpárä aduse $i pe bätrânul sau tatä sä locu'ratii din robie umätate iascä cu el.
www.dacoromanica.ro
994
ALBINA
Tot poporul, care auzise de S1ltâmplärile lui Prichindel,
Sl läudà ziceà : Ce bine e ca omul sä cerceteze tot ce-i iEse in cale ,si sä-tisi dea seamä de pricina fecärui lucru!
Mai târziu Prichindel se fnsurä cu fata unui imparai vecin 0 a fäcut o nuntä de s'a dus pomina. $'a trait in bogätie $i fericire ani multi $i de n'o ti murit mai träe$te $'acu.
Poveste norvepianá, prelncratit de
C. C. Pop. Ta$cä.
Ingrijirva caprelor in timp de iarná. In timp de iarnä, snntem nevoiti a lineà caprele necontenit fn grajd. Ca sä putem aveà folos deplin dela ele, trebuie sä ler
däm pe lângä nutretul corespunzätor ei o fngrijire bunä. Inainte de toate, grajdurile trebuie sä fie cälduroase, ca sä nu sufere sänätatea vitelor. Frigul fmputineazä laptele caprelesläbesc, pierzând carnea. Cäldura in grajd sä nu fie niciodatä ma's joasä de 120 R ¢i Si sä nici sä treacä peste 200 R, caci ,si
cäldura prea mare este stricäcioasä; dar cu toate acestea mai curând vor suferì de prea mare frig decât de prea mare càldurä_
Caprit de Alpi din Elvetia.
Caprele o duc bine in grajd, daca atesta are
o cäldurä.
de 15 -200 R; iar daca ele vor cäpätà nutretul corespunzätor, vor fi totdeauna in stare bung, el vor da malt lapte. Intâiu trebuie sä vedem ea grajdurile de iarnä sä nu fie prea mari el ca ueile yi ferestrele sä fie bine fnchise. SA, avem grijä ça caprele sä aibä.
www.dacoromanica.ro
995
ALBINA
totdeauna asternutul uscat, caci printr'un asternut uscat va fi îlltrerinuta 4i cäldura curpului, pe and umezeala va lnà corpului caldura prin evaporare. Umezeala este totdeauna stricacioasa animalelor, din care cauza trebuie sa îngrijim de o buna scurgere a mustului. Daca va fi foarte frig sa îmbracam parerii pe dinafara eu strujeni sau cu saci cu paie.
Asemenea vom îmbracà si usa grajdului eu paie sau eu un rol vechiu, ca sa nu poata intrà frigul in grajd.
Nu vom da niciodatA iarna caprelor mâncare si apä rece; ci vom da
nutrerul ash de cald cum este caldura grajdului, bautura însa se fie de a binele calda. Prin bautura si mâncare prea rece se poate fntâmplà sa se îmbolnaveasca animalele; racindu-si stomahul, acesta va lucrà mai purin, ash ca adesea vitele se vor imbolnavì de boale primejdioase. Dar nu numai prin mâneare si bautura prea rece se pot imbolnavi caprele, ci si prin sederea in grajduri friguroase, la cari iarna nu se închide usa si ferestrele, in cari intrA frigul prin pererii prea subriri si in cari îngheara apa in galeata. In asemenea grajduri stau caprele tremurând, inghemuite de frig. In acest caz, ele capata boale primejdioase ale organelor de respirarie, a stomahului, ca .si a ugerului, cari vor durà timp fndelungat. Câte din aceste biete animale au trebuit sa piara din cauza neglijenrei îngrijitorului lor, capatând aprindere de plamâni (pneumonie) sau umfiându-li-se gurmazul si capul; deaceea sa avem grija, ca iarna caprele sa fie ferite eu bagare pe seamA de frig, si totdeauna asternut bun si uscat. SA le dam nutren si apa sa buna si in cantitate índestulatoare si care le prieste lor. SA .fngrijim însa ca si aerul in grajduri sl fie curat si bun, deschizând pentru seurt timp usa chiar si in zilele cele mai friguroase, c,a sa poatA intrà aer proaspat, si ca respiraria vitelor sa nu fie stingheritA. Ventilaria sä se faca însa astfel, ca anitnalele sä nu stea de loe in eurent. Aerul carat este pentru capre tot atât de trebuincios ca si nutrerul. Afara de aceasta trebuie sa dam si alte ingrijiri caprelor: SA nu uitam iqrna, ca sA le curarim in fiecare zi, ash ca sa ramâie eu pielea curatA. Ugerul trebuie sA-1 rinem curat, spA.lându-1 zilnic cu apa deabia "caldïi si stergându-1 in urmA eu un gervet curat. Si unghiile trebuie din când in când taiate, daca sunt prea lungi. In zilele mai calde vom lasà caprele pe la ameaza afara, ea sa se soreasca. Daca vom fngrijì astfel de caprele noastre, folosul ce-1 vom aveà dela ele va rasplatì aceasta îngrijire fnsutit. Omul bun are mila de vitele sale si nu le lasa sa ducA lipsä de cele trebuincioase. Agricultornl".
G. VorobChievici.
POSTA ADMINISTRATIEI Ca sg, propnnem proD-rei Tenica Enäch,escu, inv., Diofti, Izomanati. rationamentul de fìticnt. blems trimisit, trebue sä ne dati deslegarea Pe anul al XIV Pdrinlelui Alex. Baroan, Godineßti, judetul Tecuci. (1 Octomvrie 1910-30 Septemvrie 1911), sunteti aehitat cu chitanta No. 36.378; No. 36.379, pe acelas timp. Avizul este iar párintele N. Chereiu on chitan pentru anal curent al XV (1 0 tomorie 1911-30 Septe:ncric 1914).
www.dacoromanica.ro
Expozitia de lucruri casnice dela Sibiu. D-na Maria Cosma, vrednica pre§edintä, a Reuniunei Femeilor Române din Sibiu" a deschis in 4 camere ale locuin f ei sale din acel ora§ o pre f ioasä, expozitie de lucruri casnice,
lucrate de täxancele române din tinuturile locuite de Româm §i adunate de d-sa eu mari cheltueli çi cu multä obosealä.. Deschiderea egpozifiei s'a fácut Duminecä, 19 Fevruarie
in fata unui public ales, a I. P. S. S. Mitropolitului I. Mefianu §i a P. S. S. Dr. Ilarion Pugcariu, vicar arhiepiscopesc clin Sibiu.
Cu acest prilej, d-na Maria Cosma a rostit urmä,toarea cuvântare: Excelenta 1''oastrá, Doamnelor ,si Domnilor, Dati -mi voie sá vá spun in câteva cuvinte, ce stop am urmárit prin aranjarea acestei mici expozitii. Condusä întotdeauna de dorinta de -a promovà interesele Reuniunii f emei-
tor române" din loc, am crezut cá fac un bun servicio, atilt $coalelor sustinute de ea, eât i onor. public sibian $i din jur, daca expon colectia mea de modele originale române$ti,
strânse din toate tinuturile locuite de românii din patria noastrá.
Când am adunat ateste obiecte credeam, cá conform promisiunii unui domn din Tara, care a stáruit foarte mult de mine sá aranjez pavilionul transilvánean dele 'expozitia jubilará din Bucuresti, cea mai mare parte din ele vor forma sectia industries de casó ardelene$ti în muzeul etnografic de
acolo. Dar din diferite motive, àcest plan nu s'a realizat $i azi multumesc lui Dumnezeu cá mi -a rämas mie comoara aceasta, $i o pot folosì In prima line ca model In $coals de industrie a reuniunii noastre. Atâtea modele originale tontine aceastá colectie, $i www.dacoromanica.ro
AIM! VA
997
munca tärancelor ronzane, cari le-au lucrat, dovede$te un gust (JO de distins ,si artistic, încât merita sa fie aprecicctä de toatñ lum ecr. româneascä ,si streina. Sunt f ericzta ca mi-a succes sä v'o pot arata in forma aceasta ,si sä va pot spune, ca aproape tot e lucrat de tärance, cari nu in scoalä, ci dela m.anaele lor iscusite au învätat aceasta artä neîntrecutä.
Câtä stima $i recuno,stintä datorim mamelor romane, cari ne-au pastrat pe lân,ga timba, religie $i obiceiuri ,si prea frumosul ,sz igienicul nostru port national! Multi a f irmä cä e
prea bogat, confectionarea lui räpeste prea mutt timp $i e prea costisitor. Intr'o privintä le dau dreptate. E prea costisitor, dar numai al tärancelor, cari tr.äesc în apropierea ora,Sulu2 $2 sunt influenzate de elementele steine. Dorul de variatie, moda, pe multe le, ispite,ste sä-,si schimonoseascä portul. Multe
tärance bogate î,si comanda chiar la streini costumele, ca sa fie cu atât mai deosebite. Acest rau aduce de obicei ruina fa-
miliei, fiindcä astf el de f emei nu muncesc nici in casete lor, nu sunt o p2ldä bunä f etelor lor, precum erau striibunele. In lunga mea calätorie, întreprinsä. cu füca mea Minerva,
in anul 1906, am vñzut, pc lânyä fruntoasele noastre tärance in port original, si unele femei bogate, cari adoptasera un port de tot strein ,si eran atât, de schimbate, de pare-ca se tineau de alta rasa. Am väzut chiar $i pe un fecior de 18 ani din ceo mai avutä fanzilie din comuna, care is loé de cama,se de pânzä, tesutä de mânile mamei sale, purtà o bluzä de catifea ro,rie necäptusitñ, brodatä cu boboci de trandafir, în colori im.posibile, si spurted cá ani dearândul o folose; te, mai ales la dans. rä pvzteti ïnchipuì ce urmäri fatale are adoptarea unui port asà de nerational. In schimb, costumul românesc, e langä
ca e pitoresc, are ,si f olosul de-a fi mai igienic, ind alb, curat ,ci prin lärgimea lui cedând oricärei mi,scari a corpului. ,scoala de industrie pe Când am stärui.t
lânga cea de menaj, am sperat cä ne va succede sa punem
st,avxla multor porniri de f elul acesta, däunoase f emeilor nohstre. 6'i nu m'am infelat. ILoneânca, de,steaptä dela fire, u,sor o poti convinge despre adevrzratete ei interese. Dovada cea mai strälucitä ne-o dau Seli,stencele, cari mainte cu câtiva ani aveau numai cusäturi streine, fiori in toate colorite posibile, pe ii, curte si cätrinte, iar azi, gratie conducätorilor, au revenit
la vechiul ,si frumosul costum original. Mai îmbucurätor e faptul cä in toate centrele române,sti s'a pornit propaganda pentru pästrarea portului original, $i motivele nationale stint mutt aplicate chiar de elita noasträ la tesaturi ,si cusäturi. La expozitia din Blaj am avut o deosebitü pkzcere, väzând cu câtä îngrijire ,si pracepere s'au ales obiectele expuse. Ar fi de dorit, ca preotii ,sz anvätätorii, condiucätorii naturali ai poporului, sä strangä obiectele vechi de importantä etnogra f icä, ,si parte sä le trzmitä la Muzeul Asociatiunii, iar cele
cari ar puteà servì de model sa le pästreze într'un muzeu al www.dacoromanica.ro
998
ALBINA
$coalelor lor, împedecând astfel de a se risipì pe la sträini comoara noasträ nationalä.
La ce grad de artä se poate desvoltà industria noasträ casnicä, vä puteti convinge privind la tesäturile ,si cusaturile aici expuse, lucrate de tärance tinere, sub conducerea d-nelor Maria Serban din Fägära,s ,si Maria Cosma din Va,scäu. Sunt mult admirate ,si cäutate de sträini, dar neavând destule lucrätoare, nu putenz produce atdtn cdt ni se cere. Speräm insä cä devele noastre, reintoarse acasä, vor continuà opera inceputä, instruind lu rândul lor pe tärance de a lucrà sistematic numai obiecte potrivite pentru comert. AO vom ajunge cu vremea sä avem prävälii speciale pentru industria casnicä.
Aceastd ',tuned ar forma insä numai o parte din edu-
catia nationalä, de care a.,s dori mult sä se impärtäpascä tineretul nostru pe toate terenele. A conlucrà de,steptarea simtuLui de datorintd ,si. demnitate a tinerettilui $i a jertf ì cu drag pentru cre,sterea lui, este azi cea mai înáltä misiune a noastrd, bine f äcätorii neamului vor gäsa rdsplata, väzând cä obolul l or a adus roade frumoase pentru bunästarea întregului
popor Vä multuniesc 7. P. S. Voastre, Doam.nelor ,si Domnilor', pentru onoarea ce mi-ati fäcut; asistând la deschiderea modestei mele expozitii $i vä rog sä rämân.eti ,si in viitor sprijinitorii reuniunii ,si ai scoalelor sustinute de ea. Sä träiti!!" La ouvântarea d-nei Cosma a ráspuns I. P. S. Mitropolit I. Metianu, care a adus mari §i meritate laude organizatoarei espozitiunii, pentru însemnatele servicii aduse neamului, prin
îrifiintarea çcoalèi de fete din Sibiu, a scoRlei de industrie casnicá *i a egpozitiunii:
Cronicar.
CURIOZiTATI
Porcul î . local calului_ D -1 P. Nelson, proprietarul unei mo §ii din Kansas (Ame-
rica), s'a .apucat s# -Ii învete pe porcul sau, numit Maud, la câlá.rie.
E un porc mare, frumos, pe care el ar pute sí dobándeascä eel putin 350 lei, dactí ar vol sä -1 vândl. D -1 Nelson nu se gândegte insâ la vânzarea iubitului situ dobitoc, care tine loe de cal de ctílärie. Pune §eaua Cu înlesnire pe Maud, încalecä pe :lea §i cilläre te pe onde -i place. In loe de fráu, el se sluje:te de un bit.lung. www.dacoromanica.ro
ALBINA
999
Iu>{eala porcului la mers este destul de mare. El face 1 km. in 7 minute. Cu ajutorul porcului, d-1 Nelson face in fiecare zi inspectie pe pamânturile sale qi n'are sä se plângä de ca-
lul s.u, cä ar fi având vre-un narav. Cel mult se poate
plânge ca-i sunt picioarele prea scurte pentru un cal de cal.ri e.
Intrebuintarea pórcilor in locul cailor nu e o ideie noua, americana. Se pomene§te ca, acum 100 de ani, un morlier din Sf. Albans (Anglia), aveh obiceiul sä se ducl la târg
Cu o caleara tras. de 4 porci: Când ajungeà acolo, îqi lash
seara se f.ceà târguelile dobitoacele la han, in grajd, întorcek acasá tot cu telegarii eu cari venise. învetie porch la Se apune cä i-a trebuit 6 luni,
tras qi cl n'a voit sa-i vârlda pe ei si tr.surica sa nici Cu 1.500 lei, cât îi daduse oarecine.
E1tATA
In numärul trecut s'a strecurat la pag. 947 urmätoarea grevealä de. tipar: Vorbind despre Nicolae Crelulescu s'a publicat cá: ,,El e precursorul lui Dante". Rugäm pe cititori sit indrepteze astfel : ,,.EI e precursorul lui Davila", ca ideia sä fie conformä adevärului,
www.dacoromanica.ro
ALBINA
UI )I I
Sádirea si ingrijirea firandafiru!ui. Nu este grädinä ßn care sä nu se poata cultivà trandafirul. El trebue tnsä pus deosebit de celelalte plante, la un loc apära t de curenti, dar sä nu fie inconjurat de arbori. Pâlcurile de tran dafiri sä nu fie prea lungi, astfel ça sä poatä fi cercetate, îngrijite §i täiate la timp fiorile. Trandafirului fi plac pämânturile argiloase adânci vi grase Pämânturile prea grele trebuesc fmbunittätite adäogându -le var, scorii, nisip, etc. P.mântul se desfundä la 50 -60. c. m. eu care ocaziune se amesteca vi gunoiul bine putrezit, pus mai dinainte. Pämântul trebuie sä fie bine avezat in momentul sädirii. Plantatiunea trandafirilor poate fi facutä dela fnceputul lui Noemvrie pânä la Aprilie. Niciodatä însä nu trebuie sädit, când pämântul e prea umed. Se va alege pentru sädit o zi frumoasä. Inainte de a pune trandafirii în pämânt, li se uda räcläcinile sau mai bine fncä se bagä räcläcinile fntr'o mocirlä de pämânt en baliga de vaca; dupä care se planteazä fnainte de a se uscà mocirla dupä ele. Rädäcinile nu au nevoie sä fie scurtate in momento plantärii vi prin urmare ne vom multumì a scurtà pe tele prea lungi sau pe cele sdrelite. Trandafirii se vor sädì la aceeav adâncime la care au fort mai fnainte. In momentnl plantärii se pune
mai fntâiu un strat de pämânt de grädinä, peste care se aveaztt, trandafirului, astfel ça ele sä aiba o avezare cât mai fireascä. Dupa aeeasta se pune un nou strat de pämânt de grädinä, se ealcä bine pe deasupra, apoi se pone din nou pämânt pânä sus, unde se va face o copcä, ça sä se poatä udà. Rädäcinile trandafirilor säditi de curând cer sä fie udate bine vi des; iar foile trebuiesc stropite cu apä. Udatul rädäcinilor vi stropitul foilor se vor face regnlat, mai eu seamá, dacä tim pul e secetos, ça sä nu se sbârceascä lemnul. Ingrävämântul intrebuintat la trandafir trebuie sä fie bine räcläcinile
dospit. Cel mai bun îngrävämânt pentru aeest sfârvit este bälegarul de vite. In pämânturile ugoare se va fntrebuintà eu deosebire gunoiul de vacä, de oaie san de pore; pe când In pämânturile grele este mai
bunä fntrebuintarea baligarulni de cal, cäruia i se poate adäogà cite putin din celelalte feluri de hälegar san in lipsä o eantitate oarecare de foi moarte. Trandafi, ii säditi de curând nu trebuiesc udati niciodatä cu fngräveminte lichide sau eu nrin. (pisäläu)
Dacä plantatia se face toatnna nu trebuiesc täiate decât vârfurile
ramurilor. Ei vor fi täiati definitiv primävara, and se vor täià vi trandafirii piantati mai de mult.
Cel mai bun timp pentru täierea trandafirului
este pe
la fnceputul lui Martie sau Ceva inni târziu sau mai de vreme dupä cum starea de vegetatiune este mai întârziatä sau mai fnaintata.
Täierea se face inläturându -se mai fntâiu tot lemnul bätrân,
www.dacoromanica.ro
ALBINA
mort sau care nu e bine copt; nu trebuiesc läsate decât ramurile puternice si sän&toáse, al cärui numär atârnä binetnteles de puterea fi de vârsta trandafirului. Ratnurile pästrate trebuiesc scurtate, Iinând seam& de puterea
soiului trandafirilor. La soivirile puternice se vor l&sà la fiecare
ramur. 5--6 òchi; pe când la acelea ce au o creftere slaba sau mijlocie se va 'läsh 2 4 ochi. '.päierea se va face astfel ca ochiul
'
superior sä, fie totdeauna in afarä, cäci fiind în.untru coroana trandafirului se îndeasä prea mult. Socurile neurc&toare cer prea Mina, täiere. In eeace priveste trandafirii ág.I&tori sau plângätori, nu se taie decât lemnul mort.. Indat& dup& sädire, t&erea se reduce la. o mica scurtare a vârfurilor cräcilor; pe când in anvil al 2-lea, acestea se scurteaz& mai mult,, spre a le sill s& dea lästari puternici. Iñ timpul verii trandafirii trebuie udali la rädäcin& fi foile stropite de 2 sait de 3 ori pe säptämânä, si chiar in fiecare zi acei ce sunt sädil'i de curând fi atunci când vara e secetoasä gi cei sädili de mult. Udatul trebue fäcut de douä ori pe zi: dimineata fi spre searä. De 2 ori in timpul verii, adicä odatä primävara inaintea cresteri l.starului fi a doua oarä dupä înflorit, nu e räu a se udà cu îngräs.mânt lichid, subtiat eu multä ap&. Dupä sädire e deasemenea folositor a se acopen pämântul eu un strat de gunoiu, care va pästrà umezeala provenitä din ploi Si va duce la rädäcini materii hr&nitoare. In timpul vegetatiunii nu trebue läsate trandafirilor prea multi l.stari; iar. dupä înflorire, trebuese scurtati la un ochiu bine format: Deasem'enea mai trebuie täiali chiar dela punctnl lor dr, naftere, toti 1astarii dati din portaltoiu. Omizile; care se învelesc in foi, nu pot fi nimicite de cât strângându-le in mânä $i omorându-le. Impotriva puricilor verzi se stropese bine foile eu apa multä sau mai bine eu un amestec de 16. litri apä fi un litru zeamä de tutun. Contra paiangenului rofiu se pot întrebuintà eu ibsânda stropirile dese cu apä. Pentru iarnä, coroana trandafirilor se mvisuroefte in pämânt Si se pun d'asupra mufuroiului paie sau foi moarte. Tnlpina groasä, neputându-se îngropà eu totul in pämânt se învelefte bine
eu paie, spre a fi feritä de înghel.
(Dupìi revista viticolñ).
SCRISOARE CATRE REDACTIE
Stint pe deplin inullumit eu revista d-voasträ »Albina", ce apare säptämânal. Aproape din fiecare numär tragem câteceva folos, prin ea afläm ce se petrece in lume fi in fine orifice noutäli.
En cred cä dacä toatä lumea s'ar abonit sau eel patin 3-4 la sut&, ar purtà o dragoste fi inbire pe care eu o simt de azi ca copil.
Dumitru D. Popescu agricultor, Cacaleti-Romanati.
www.dacoromanica.ro
....iss.esur
y3: -
_.
.
www.dacoromanica.ro
1004
ALuiNA
CRONICA PARLAMENTARA (28 Fevruarie
6 Martie)
Senatul a votat urmätoarele proecte de legi: Pentru modificarea ùnor articole din legea organizärii serv: sanitar al armatei din 1900; pentru scutirea pe zece ani de däri a cládirilor in constructie sau in fiinlä din statia Teekirghiol, gi cari vor funetionà pe lângä staliile balneare numai fn timpul sezonului; pentru modificarea legii pózitiei ofiterilor si art. 4 din legea ofiterilor de rezervä; Pentru rec. ca pers. moralä a soc. ,;Principesa Maria"; pentru autorizarea epitropiei sf. Spiridon sä cedeze 3 ha soc. de credit Alezicoski, pe mosia Slobozia, pentru o,scoalä de meserii; pentru autorizarea guvernulni de a fnlocuì çn rentä dé 4°/° perpetuä 150 milioane din capitalurile de rentä .4°/0. ale caselor ,vi fondurilor speciale; pentru cedarea de eätré minist. de räsboiu a pavilionului ofiteresc dela Govora cassei de credit si aintor a ofilerilor. Pentru àutorizarea cons. jyid. Ialomij.a, sà fmprumute 600.000 lei dela cassa creditului judelean:
Senatul a trimis
cuprinsul urmätor:
o
telegramì£
pres. senatiilui italian, fñ
Senatul roman, profund m.ifeat dé atentatul eomis contra vietei M. S. Regelui ltaliei, m'a însäreinat sä exprim Excelentei Voastre, indignarea pe care a simtit-ò toatä, Roma' nia contra acestui act abominabil, ca fi via bucurie ce s'a simtit unanim cä zilele pretioase ale M: Sale au fast ocrotite de Providenta. Poporul roman ix parte la toate suferintele ca $i, la toate bucuriile poporului italian, de care este legat prin sânge $i traditie". La aceastä telegrami;, $enatul român a räspuns in chip cälduros:
Camera a votat: Proectul de lege pentru secularizarea bunurilor de mân& moartä, aclicä a ucoyiilor asezämintelor de binefacere, ale comunelor, juclelelor, etc. (afarä de cele hotärfte prin lege) ,vi fmpärlirea lor
in loturi la säteni; pentru modificarea legii de constatare $i per-
cepere a contributiilor directe; pentru' pasapoarte; pentru autorizarea com. Cälärasi de a fmprumutà 700.000 lei si a coin. Slatina de
a imprumutà 450.000 lei; lientru ratificarea lucrärilor relative la
circumscriptiile, denumirea reaedinla .pläyilor, hotärfte potrivit legii din 1 Aprilie 1911. Camera a trimis pres. camerei italiene o telegramä in cuprinsul urmätor:
Camera deputatilor Romaniei, adânc mi$ca.tä de odiosul atentat contra MM. LL. Re,gelui fi Reginei, trimite Camerei deputatilor Italiei viile sale felicitäri pentru salvarea Majestätilor Lor, fi mä ïnsärcineazä de a fi pe län,gä Exeelenta Voasträ interwww.dacoromanica.ro
1005
ALBINA
pretul viei pär(i ce' la la mul¢umirile catre Cer ce adreseaza
Italia recunoscatoare pentru salvarea scumpilor
iubifilor sai
Suverani".
Camera a mai votat proectul de lege pentru scoalele medii (sc. primare superioare) si a început la 5 Martie discutia generala a proectului de buget pe 1912-13. .
Starea agricolá a României la únele lui Fevruarie. perioadele calde din cursul lunei Fevruarie Timpul blind au Meat ca prima,vara sa í'nceapä foarte de timpuriu, topind zapada in mod treptat ,vi svântând pamântul repede in partea de jos a tarn $i In cea de lângä' mare Inca din prima jumatate a lunii; iar in Moldova, upde a fost rece zapada mai multa, catre earsitu! lunii. Sub influenta acestui timp, vegetatiunea a început pretutindeni; in partea de jos ,yi de räsärit s'a desvoltat mai mult, încât câmpiile au înverzit gi au aparut flori si plante primävaratice ca ghiocei, viorele, micgunele, urzici, stevie, etc.; la unele specii de ararbusti (cornul, alunul, ulniul) mugurii fioriferi au ineeput bori a se deschide; iar cei foiferi s'au umflat mult.
Semanäturile de toamnä sunt in intreaga tara cat se poate
de frumoase $i viguroase, ele n'au suferit nicaeri de gerurile din cursul iernei, fiind bine adapostite de zapada; numai rapita semänatä târzie, fiind mai slaba, a pierit in mare parte din Dobrogea, cea tiinpurie esté tot frumoasä pretutindeni. In ultima decada, timpul fiind favorabil, începusera a se face
cu mare activitate in toatä partea de câmpie $i in cea de lânga mare, aratori gi ogoare pentru semänaturile de primavarä; In foarte multe parti semanându-se in bune conditiuni ovä,z, orz sau grâu de primavarä si diferite nutreturi artificiale. S'au facia desfundäri de terenuri pentru pomi, vita de vie si chiar sädit pomi; grädinile au inceput a se säpà, semänându-se unele legume timpurii; iar pomii s'au 'curätat de omizi si uscäturi. In Moldova n'au inceput inca lucrarile agricole pânä la sfâr$itul lunii; s'au fácut însa toate pregatirile si se a,steapta svântarea pamântului Vitele au fost sänätoase si au iesit bine din iarnä, având nutreturi indeajuns; oile au inceput a fi scoase pe campii in zilele frumoase; ele au cam suferit in unele parti de gälbeazä. Brin bältile din câmpie au sosit päsärile cälätoare. Albinele alte insecte s'au redesteptat; iar stupii au fost sco,si dela iernat. In definitiv la sfàr,gitul acestei luni pretutindeni erà adevaratä primävara atât ca: timp cat si ca activitate agricola. (Comunicat de observatorul astronomic si meteorologic).
www.dacoromanica.ro
ALBINA
IN T ÂMPLARILE SAPTAMÂNII (29 Fevruarie-6 Martie). DIN TARA.
Intärire de arhiereu. P. C. S. Arhimandritul Teofil Mihäilescu a fost tntärit ca arhiereu, cu titlul de P1oeFteanu. Noul arhiereu este In vârstä de 49 ani si in timpul din urina a fost arhimandrit la Sf. Mitropolie din Bucuregti. A niai functionat la 'in-rea Curtea de Arge,, la episcopia Dunärii de Jos si la aceea a Râmnicului. A scris 1\9editatii la evangheliile duMinicale" $i diferite articole morale si instructive prin ziare si reviste Iìisericesti. Instalarea P. S. Episcopului Romanului. La 4 Martie s'a
fäcut instalarea' P. S. Episcopuliii Teodosie al Romanului. P. S. a sosit in aceeas zi la Roman, tnsotit de d-1 D. Boroianu, administratornl Cassei Bisericii.
La garä a fost îutâmpinat de autoritätile locale civile, Ini-
litare ,si biserice$ti, si de un ;¢umeros public. I. P. S. Episcopul Teodosie a fost condus cu mare pompä la catedralá, Sf. Episcopii, unde a fost primit de élerul episcopal. D=1 D. Boroianu a dat cetire decretului regal de instalare, iar C. S. prèotul Gotcu delá Sf. Mitropolie din Iasi scrisoarei I. P. S. Mitropolitului Moldovei, pentru tntärirea in seaunul de episcop. P. S. S., luând cuvântnl. aratri nieritele episcopilor din-
naintea sa si povätueste elerul sä tnvete cât mai malt iubirea de si de legi, yi pe popor tmplineascä datoriile crestinesti cu sfintenie. Dupa, oficierea serviciului divin, P. S. Episcopal Teodosie a fost condus la palatal episcopal, unde a primit felicitäri. La palat s'au tinut cuvântäri de catre d-nii: D. Tacu, prefectul judettilui, D. Boroianu, din partea ministerului cultelor; dr. Solomon, in numele cons. comunal al ora$ului, preotii Gotcu
religie, de tail, de Tron
Si Romanesco, C. S. Arhimá,ndritul Ilarion Mircea, d-1 Colonel Simio-
nescn, P: C. protoereu T. Petrescu, etc., cärora le-a räspuns P. S. Episcopul Roman nlui.
P. Sf. Sa aratä multumirea pentru dragostea de care e tnconjurat tudeamnä pe credinciosi sä-i dea tot sprijinul. Multumeste ministernlui cultelor pentru tncrederea, ce-i aratri, tncredinteazä pe I. P. S. Mitropolitul Moldovei cä va lucra, cu tot zelul pentru sf. bisericä hinecuvinteazä clerul, cerându-i ascultare. Serbarea s'a sfârsit éu un banchet, la care s'au ridicat toasturi pentru M. S. Regele,, pentra I. P. S. Mitropolitul Pimen si pentru P. S. Episcopal Teodosie. .
Instalarea P. S. Episcopului Husilor.
Tot duminecä 4 Martie instalarea in seaunul episcopal a P. S. Nicodim, noul episcop al eparhiei Husilor. Innitnl prelat a sosit in aceea.s zi tn orasul Huvi, care erà pregätit anume pentru aceastä serbare.
s'a flout
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1007
Dela gara, uncle rI-1 Cociu, primarul orasului, i-a urat bun venire, P. S. a fost condus cu mare pompa la catedrala orasului. Acolo s'a cetit decretul regal de instalare si adresa sf. Mitropolii
a \Ioldovei pentru intärirea in scaunul :de episcop. P. Sa a tinut o cuvântare, in care a fïigäduit cä va lucrâ din räsputeri pentru binele bisericii. Dupä oficierea
nistru, sfAtueste pe studenti sä lucreze pentru idealul stiintific si pentrn cel national si sä stea departe de främântärile politice. Au mai vorbiti d-nii A. D Xenopol, S. Mehedinti si Pr. Popescu-Mäläesti, cel dintâiu indemnând pe studenti la lupta pentru ridicarea poporului; al doilea pentru cultura si al treilea pentru desävârsirea moralä. Adunarea generalA a creditului funciar rural: La 4 Fevruarie, actionarii, creditului funciar rural au tinut adunarea generalä anualä, sub presedentia d-lui Vasile Missir. S'a aprobat darea de seamä a consiliului de administratie si s'a votat bugetul societätii pe 1912. In darea de seam s'a adus laude decedatului Take Protopopescu, fost membru in consiliul de administratie, pentru nunca depusä la credit. S'au ales in consiliu d-nii: I. Boenaru-Bordea, Matei Corbescu si d. Vasile G. Mortun. In doll prävälii dela Iasi Contrabandä de märfuri la lati .
www.dacoromanica.ro
1008
ALBINA
s'au descoperit mäifuri in pret de 10.000 lei, pentru cari negustorii nu plätiserä taxe varcale. Ei au fost dati judecätii. Conferinia dela Ateneu.
D-1 Radii Rosetti, publicist si avocat,
a vorbit la liteneu despre: Jura,tii $i menirea lore'. D-sa aratiz cä datoria curtii cu juri este sä pretueascä cât de
grea e fnvinuirea ce se aduce spre judecare si ce pedeapsä ar trebuì data acuzatulni. Spune cä pe nedrept s'au învinuit juraLii cä_sunt prea putin pregätiti sä judece, $i g3,sind institutia foarte folositoare, cere ca la judecarea proceselor, juratii sä fie cat mai deosebiti ca profesie si cultnrä. Numai ash, s'ar puteà lin.istì unele spirite prea aprinse, cari rämân usor sub impresia cavântárilor pärtii acuza-
toare sau a apärärii.
D-1 Rosctti face si alte propuneri asupra institutiei juratilor. Data inauguräfii statuii lui Cuza-Vodä. Consiliul comunal din orasul lasi a hotärît ca statuia lui Cuza-Vodä, care s'a ridicat in acel oras; sä se ini,ugureze in ziva de 3 Maiu. DELA FRATI. Ránirea unui institutor român din Macedonia.
Institutorul
român Dimitrie Ciota, dela scoala corn. Liumnita, a fost ränit greu eu revolverul de doi antarti greci. Pricina e cä grecii voesc ca prin spaimä sä se fnchidä scoalele românesti. Moartea profesorului I. Borcea din Sibiu.
Românii de peste
rnuuti au pierdut pe I. Borcea, prof. la scoala de fete, membru de seamä al asoc. p. literatura si cultura românä si un scriitor de searnä. El moare in vârstä de 31 ani. STRAINATATE:
Atentat contra Regelui Italiei. La 1 Martie, pe and M. Sa Regele Victor Emanuel III al Italiei si sotia sa se duceau in träsurä la Panteon, un necunoscut a tras asupra lor eu revolverul.
Intâmplarea a täcut ca glontul sä räneascä pe un maior clin escortä. Atentatornl este un oarecare Dalba, de meserie zidar. Poporul italian este foarte vesel cä regele säu a scäpat dela moarte. U multime însemnatä a defilat prin fata palatului regal, in strigäte de: Träeascä Regele, Träiasc,a, Regina, etc. LucrätOrii färä lucre In Anglia. Din pricina grevei lnerä-
torilor din ininele Angliei, numärul muncitorilor färä lucru s'a ridicat la 1 milion 800 de mii, din cari 500.000 mineri. Greva muncitorilor gentian] Peste 250.000 muncitori germani din mine au fntrerupt lucrul. In câteva loeuri s'au întâmplat si neorândueli, din pricina lovirii de grevisti a minerilor cari vroiau sä se dud)." la lueru. A trebuit ca politia sä ia misuri pentru restabilirea linistei. Dela soc. astronomicä a Frantei.
Soc. astronomiea. a Frantei,
eare numärä in s"anul ei multi oameni de stiintä, a serbat 25 an i de vieatä. In acelas timp a särbätorit si pe presedintele soc., d-1 Camille Flamarion, care fmplinià 70 ani. Se stia cä, acest www.dacoromanica.ro
1009
ALBINA.
tnvätat a lucrat inuit pentru räspândirea cunostintelor astronomice tn popor. Moartea unui mare proprietar de ziare. A încetat clin vieata milionarul José Paz, proprietarul ziarului ,.La Prensa" din Buenos
sires, unul din cele mai mari ziare din lume. Decedatul fusese mult timp ministro plenipotentiar la Paris si la Madrid. Ziarul Prensa are un venit de 12 milioane anual. Dupä miscarea revolutionarä in Revolutia la Paraguay. Mexie (America), iatä cg s'a tnceput alta in republica Paraguay clin America de Sud. Räsvrätitii au tnconjurat orasul Assomtion, capitala tärii.
0 mare luptä s'a dat lângä Bengazi Din rllsboiul italo -turc. antre italieni ,si arabi. Arabii ocupaserä pozitiuni in oaza celor 2 palmieri, lângä isvorul Foyat. Italienii i -au atacat in timpul noptii, însit dusmanul a respins atacul $i a salit pe italieni sä päräseascä
toate pozitiile. Lupta a durit pânä dimineata, and italienii s'au retras. La orele 11 au atacat centrul armatei arabe 7 batalioane de infanterie, un reg. de cavalerie, 5 baterii de tunuri. Arabii au fost nevoiti sä päräseascä oaza ivi s'au retras in minele de piaträ, unde au fost tnconjurati ,vi nimiciti. Numärul arabilor morti a fost de 500 -800. Italienii au avut 30 morti 100 räniti. Baloanele eu cârmä italiene, trecând peste localitätile Zanzur a cämilelor lor, si Zaria, au aruncat bombe asupra dusmanilor pricinuind pierderi. Un tncrucisator italian a bombardat fortul Midi din Lohaja, scobortnd pe uscat soldati din Eritrea Aceytia, ajutati de arabi, au prins garnizoana turc..
sPRE $TiNrÄ Sunt unii abonati cari dupä 2, 3 si chiar 4 luni ne reclama neprimire de numere din revistä si ne eer a le trimete. Pentru ca revista sä fie distribuitä la timp $i in regulh, noi plätim abonament la distribuire, astfel cä abonatii sunt trecuti In listele oficiilor po,stale, cärora li se trirnet din fiecare numär al revistei atâtea exemplare . ati abonati au in limit. Dacä abonatul nu primeste un numär ping la aparitia numärului urmätor si ne reclam' atunci noi ne adresäm oficiului postal respectiv, care de îndatä cerceteazä si satisface reclamatia, pe and dacä ni se serie dupä 3-4 inni cä n'au primit tinele numere, noi nu mai ,putem reclamà oficiilor postale si nici nu pute>:n trimete din nou cumerele cerute, intreit, de oarece ar tnseninà sä facem tiparul revistei tndoit clacä ar fi sä trimetem un numär de 2 si 3 ori. Rugäm dar pe abonatii nostri ca, in caz and nu . primesc un numär din revisal, sä ne reclame eel mult in termen de 15 zile déla data and trebuià sä,-1 primeascä; contrariu, cu pärere de räu, nu vom mai satisface nici o cerere. Administratia.
www.dacoromanica.ro
1010
ALBINA
PAGINA c i_..0
A'Á
Duelul lui Cristache Topenie Ilnstratiile de H. Steimer
Ati cunoscut pe Cristache.Topenie, unul din mugteriii nelipsiti ai cafenelei celei mari din târgul nostru? Dach nu 1-ati cunoscut, faceti-mi piacere gi sit stäm putin de vorbh despre el. Cristache Topenie e un mare fricos, unul din acei fricogi cari se sperie Si de carii, ce rod scândurile mobilelor din cash. E aga de fricos, ch nu îndrhznegte sit intre noaptea in locuinta sa, daca nu este gi cineva cunoscut pe lângh el. Ii este frieh bietului om pânh gi de umbra lui. Prietenii, eu cari se întâlnegte regulat la cafenea, 1-au poreelit: Tremurici, marele Tremurici". $i nu e zi läsath dela Dumnezeu, in care ei sh nu fuel glume pe socoteala frieii lui copilhregti.
f4
Imi främânt mintea .
. ."
Dna Topenie, cXzând In genuchi . . ."
Lucrul acesta Insti, nu-i place unuia ca Cristache gi deaceea într'o zi, pe child sta îngândurat acasä, nevasth-sa se pomeni eu el ch-i zice: Draga mea, bpi frhmânt mintea, ca sh le dovedese prietenilor mei, ch sunt prea putini oameni curagiogi ca mine. Vreau ca origicine sä mit respecte pe mine gi nulnele meu. Si ce ai de gând sh faci, Oristache, frate? fl în-
trebh blând sotia sa.
Sit ma bat in duel, da in duel, gi numai decât. Mi-am gi ales dugmanul. Atunci vor vedea toi ch sunt un www.dacoromanica.ro
1014
ALBINA
adevärat viteaz §i nu le va mai da mana sä facä glume e mái nainte. Le voiu arätà eu cine-i Topenie! La cuvàntul duel", d-na Topenie se f'äcù galbenä ea lämâia. Ea începù sä plangä §i cäzä,nd in genuchi înain-
tea lui, îl rugä sä nu facä una ca asta, ca o lasa väduvá §i cu §ase copii mici.
Da, d -le, vreau sä mil at fn duel..."
Topenie l i alese doi martori"
1larlTopenie nu se ìnduplecä gi luä,nduli pardesiul päläria o sbughì la cafeneà, la cafeneua unde într'atâtea rânduri prietenii íl umili'serä, poreclindu-1: Tremurici, marele Tremurici". Unul din prieteni, om puternie §i pus pe gälceavä, r'apucä sä-i dea bung ziva, cä Topenie ìi zise ìncruntat §i despretuitor: Nu multumesc unui om cu o muträ nesuferitä éa . întoarse spatele. a d-tale.
D-ta vrei se vede sä te bati in duel cu mine, de
te porti ma de necúviincios! räspunse celälalt, ro§u de manie.
Da, domnule, vreau sä ma bat in duel, §1 numáe decal.
Mu§teriii cafenelii ramasera mirati de atata curagiu din
partea unui om, altä data a§à de papic. Indata Topenie î§i alese doi martori cari cäzura la ineu martorii protivnicului sau. Duelul aveà sä se faca eu spada, a doua zi la 9 ceasuri, pe cámpia din dosul cimitirului.
Intorcä,ndu-se spre searä acasa, Topenie se închise in odaia sa §i scrise o scrisoaré procurorului. In scrisoare, el spuneà cä a doua zi la 9 ceasuri se va face un duel pe
www.dacoromanica.ro
1012
ALBINA
vieatit Si pe moarte îritre doi cetitteni. Datoria procurorului este sa împiedece vitrsarea de sânge, prin care se va rapi
patriei un om folositor, un tatif de familie. Sfârsind de seris, Topenie duse singur serisoarea la eu-
tie, a§à ca a doua zi disdedilnineatit s'o primeascä pro-
curorul. In ziva viitoare, la orele hotitrìte, protivnicii se gitsiau fata In fata, gata de bittaie. Topenie începuse a trelnurà de fricä, si fata i se învinetise la gandul ea pnate- procurorul n'a primit scrisoarea. Deabià se mai tineh pe pieioare. 161u
.
i
tv\ `1
:,INIiII1 Wow,
gVII ,
Tupenie sense procnrorulni..."
!
5osir.í ca din Omúnt dui garditti..."
Aitli, ei încrucisarit spadele, când sosira ca din pitmânt
doi gardisti, urinati la o mica distantit de procuror.
lai numele legii oprese duelul, strigit procurorul, si cei doi gardisti nu mai litsarä, pe protivnici sit se batil. Planul lui Topenie isbutise de minune. Puteà trece deàcum în fata prietenilor siti drept un viteaz nimeni nu-1 mai puteà luà peste picior or sit-i mai zicit: Tremurici, marele Tremurici": Seara, In fata cafenelei, el fitceà In adevitr pe grozavul: Sit nu fi venit azi gardistii, aq fi ucis pe protiv-
nicul men. Sunt un leu and mit înfurii.
Auzind 'vorbete astea, protivnicul, care nu erà departe, se aprinse qi zise la rândul situ : Sa faci bunittate si te astâmperi, el pe urmit ne batem iarits in duel, qi-o sä vedern care pe 'care! Cu oameni ca d-ta nu mit mai bat, ritspunse Topenie despretuitor. Cine a putut vestì procurorul de duelul nostril, daca nu d-ta? Aflit, domnule, cit eu nu mit bat in dud cu oameni cari fug de moarte. www.dacoromanica.ro
1013
ALBINA
Acest räspuns nu-1 împiedecâ i:nsä, pe protivnic ca peste
vre-o douä zile sä soseascä la cafeneà înarmat cu un baston gros si nodoros, pe care îl învârtiá mereu, citutând tot spre Topenie si dându-i sit înteleagä cä e ,pentru spinarea lui.
oalneni ca d -ta nu
.:I)e càte ori r.ïuogtr+ du=niunul,
inS mai bat ..."
1+,l intrgt,e
Dar credeti cä Topeuie mai stâ acum la sfadä Cu protivnicul säu ori îi mai vorbeste de duel? V'ati gäsit! De dite ori zäreste dustnanul, îsi iuteste pasii si apucä pe altâ ulitä. De ce sä tulbure el linistea dusmanului sAu? Gurile rele spun cä Topenie se teme nu-i moaie oasele si sä, null piardâ totdeoda#it si numele eel bun ce si-a câstigat de And cu duelul. Ba si eafeneaua a sehimbat-o deatunci, ea sg, nu se pomeneascä mäsurat pe spate de bastonul protivnicului, care nu prea stie multe, and e vorba de curaj. Nenea Gligore.
INSTIINTARE Avém placere .sñ anu.ntam pe cititorii nostri ca vom in acest an, ca Fi în anii trecuti, patru tablouri colorate. De rândul acesta, tablourile vor fi: 1. Rästignirea lui Hristos, depe o icoana vec/ze dela Tosta
mitropolie din Târgovijste. (Se va împarti cu No. de Pa,sti). 2. Portretul M. S. Regelul, depe tabtoul nou al pictorului Costin Petrescu, lucrat pentru palatul Camerei de Comely din Bucure;sti (Cu No. de 10 Maiu). 3. Sármanul Popäl°,
(Cu No. de 1 Julie). .4.
rescu,
depe un tablou al lui
Teodor Aman
Mustrarea Consltiintei", depe o copie facuta de N. Grigo-
depe tabloul lui
Proudhon,
(Cu No. /inizl al anului curent).
www.dacoromanica.ro
.1014
ALBINA
INFORMATIUNI
La Societa;tea Progresul Silvio", al.cärei presedinte este d-1 I. Kalinderu, vor aveà loc in anul acesta, ca si in anii trecuti, doua conferinte silvice: In ziva de 10 Martie a. e., d-1 Inspector silvic Petre Antonescu, profesor la scóala special& de silvicultura,, va -trata despre: Pcïduri
i ameliorafiuni pastorale.
In ziva de 17 Martie a. c., d-1 N. D. Ghica-Cománe$ti, membru in consiliul de administratie al cassei pädurilor si deputat, va vorbl despre: 0.calätorie prin pädurile Americei de Nord. Conferintele se vor tineìti in zilele indicate, la orele 8$/4 seara,
la sediul societatiidela administratia Doineniului Coroanei, str. .
§tirbei-Voda No. 3.
BIBLIOGRAFIE Pe aceeas ulicioarä, romanÇci pentru voce Ri piano de Victor Manoliu.
Pe frumoasele cuvinte ale lui M. Eminescu, cu titluI de niai sus, d. Victor Manoliu, institutor in Bucuresti, a compus o muzica
dräg &lac& si melancolic&, pentru voce si piano. Ne pare bine ca autorul, pe lâng& ocupatia sa in scoalä, gäseste vreme s& se indeletniceasca si cu aleasa arta a muzicei. Coperta muzicii, ilustrat& cu un desemn isbutit in penit &,
lucrare a autorului,
tot
adaog& inca o nota buna, prin chipul mes-
tesugit cum e f &cut &.
Un exemplar costa 1 leu si se vinde la Magazinul Conserva torului si la Institutnl de arte .,Minerva" din Bucuresti. LICITA T IUNE
In ziva de 15 Martie 1912, se va (ineà licitatiune publica cu oferte
ßnchise, la orele 10 a. m. in localul ministerului de agricultura si la prefectura de Prahova, pentru arendarea pepinierei de vise americane intea din judetul Prahova, pe termen de 5 ani, cu incepere dela 1 Aprilie 1912, pdnä la 1 Aprilie 1917, in conditiunile publicate ad. aläturat. Doritorii pot lua cunostint#, atAt in localitate, cat si la minister de .capacitatea ci productiunea pepinierei de mai sus. Conditiunile generale si speciale pentru arendarea pepinierei Tintea din judetul Prahóva: 1. Termenul de arendare este de 5 ani, cu incepere dela 1 Aprilie 1912 si pani; la 1 Aprilie 1917. 2. Statul pune la dispozitia arendasului cu îricepere dela 1 Apilie 1912, pepiniera propriu zisä, cu toate plantatiun'ile de vite si arbori,
existenti, impreun& cu tot terenul afectat pep'ínierei, afarA de vase instrumente, macini, animale si cärute. Areiìdasul nu are drept a face .esploatäri sau exploatatiuni de petrol pe terenul pepinierei sau once exploatäri de pietris, nisip, pàmAnt pentru cärámidä, etc.
www.dacoromanica.ro
1015
ALBINA
3. Aracii numarati si estimati vor ramane pe seama arendasului, urmAnd ca valoarea lor sa 'fie plàtità Statului in rate semestriale, repartizàndu-se pe primii trei ani ai arendàrei. 4. Vitele si arborii piantati vor fi deasemenea numarati si predati arPndasului cu inventar In regula, odatà cu predarea pepinierei, si urmeaza.sa fie predati la expirarea contractului. Pentru mice inlocuire sau cArpituri, se va avizà ministerul care va da aprobarea cuvenitä. :
5. Cultura obligatorie este cea dictatä de stiinta, pentr.0 a nu deteriorà plantatiunile prin tàeri conduse. 6. Arendasul poate in interesul sau sa facà orice amelioratiuni va crede de cuViintà, farà insà a face vreo modificare stàrii actuate, decàt numai cu aprobarea ministenalä. 7. Pentru amelioratiunile fàcute, ministerul nu acordà nici o despàgubire sau indemnizatiune, find insà liber arendasul a ridicà orice avere mobi à la expirarea , contractuiui, avere bineinteles apartinAnd arendasului. 8 Arenda anualà, impreunà cu partea cuvenità dela art. 3 se va plàtì in 2 rate anuale, adicà la 1 Septemvrie si 1 Martie a fiecàrui an, prin anticipatie. 9. Garantia cerutà pentru admiterea la licitatiune este de 400 lei, in numerar sau efecte de Stat, iar garantia definitiva ce trebue ,depusà
dupa aprobarea rezultatului licitatiunii, va reprezentà jumätate din
arenda anualà. Aceastà garantie va ramane in mAinile Statului pAna la expirarea contractului, si pana dupa predarea in regula, care ar degajà pe arendas de mice. raspundere.
10 Toate dàrile catre Stat, judet sau comuna, si orice alte taxe
sau dAri viitoare privesc pe 'arendas.
11. Oricé abated sau neindeplinirea conditiunilor de mai sus, atrage dupa sine pierderea garantiei In favoarea Statµlúi, si rezilierea de drept, farà judecatA, somatiune, punere in intArziere sau altA forma legala.
Depósedarea decurge de sine pentru arendas din neindeplinirea eonditiunilor stipulate si se va face conform celor prevAzute In conditiunile generale de arendare ale mosiilor Statului, adicà pe cale administrativa, 12. Arendasul mai este obligat a restituì ministerului, imediat dupa aprobare, toate chelttielile pe cari le-a fàcut pentru cultura pepinierei (munci cu ziva) in primavara a. c. si pánà in momentul .
luàni in primire de arendas, termen ce se fixeazA la 10 zile dupa
comunicarea aprobàrii. In ultimul an al arendàrii, arendasul dtrpA recolta va fiobligat a face toate lucràrile de culturA ín modconstiincios, pentru a asigurà recolta
anului curgàtor si ele vor ministerului.
ft
fácute sub supravegherea delegatului
MINISTERUL FINANTELOR
Directiunea Contabilititii Generale a Statului 0 a Datoriel Publica
Publicatiuni A 35 -a tragere la sorti a titlnrilor de renta, 40/o amortibilá din 1894, împrumutul de 120.000.000 lei, se va efectuà in ziva de 19 Martie/1 Aprilie '1912, orele 10 dimineata, in sala speciali£ a ministerului finantelor, conform dispozitiunilor stabilite prim regula .mentul publicat in Monitorul Oficial No. 245 din 7 Fevruarie 1906.
www.dacoromanica.ro
101E
ALBINA
La aceastä tragere se vor amortizà titluri in valoare nomlnalä de 998.500 lei, in proportia urmätoare: 250.000 lei. 50 titluri h 5.000 lei 302.500 297.000 149.000
2.500 1.000
121
297 298
500
998.500 lei.
766 titluri pentru o valoare nolninalä de
.
*
*
Tot in aceeasi_`zi si la aceea,vi orä se va face a 43-a tragere la sortia titlurilor de rentä 4°/o amortibilä din 1890, iuiprumutul de 274.375.000 lei. La aceastä tragere se vor amortizà titluri în valoare nominalä de 5.177.000, In proportia urmätoare: 1.295.000 lei. 259 titluri à 5.000 lei 621 1.553 1.553
A
OP
2.500 1.000 500
1.552.500 1.553.000 776.500
n
3.936 titluri pentru o valoare noninalä de:
i
*
n
5.177.000 lei.
Y
De asemenea sa va face si a 43-a tragere la sorti a titlurilor de rentä 4°/o amortibilä din 1891, imprumutul de 45.000.000 lei. La aceastä tragere se vor amortizà titluri in valoare nominal& de 438.500 lei, în proportia urmätoare: 110.000 lei. 22 titluri à 5.000 lei 53 130 132
n n
2,500 1.000 500
.;
n
337 titluri peutru o valoare nominalä de: Publical este rugat a asistà la trrigere.
132.500' 130.000 66.000
438.500 lei.
Faguri artificiali ,si alte accesorii pentru cultura albinelor, precum si seminte de plante
melifere, furnizeazä stupäria MIHAIL N. ALE -
XIEFF (Cetatuia), premiatä eu cele mai inalte distinctiuni. Prospecte la cerere. Adresa pentru corespondentä: M. ALEXIEFF,
Iasi, Str. Pa-
latului No. 24. 6 -13
La cercul Defteptarea Sätenilor, Fälticeni. se geiseae eärticele Cu n Palintile Domnului Hristos" fi Prohodul, ce se cantä Vineri inaintea Paftelor. Pref'tl 15 bani. Cine trimite banii pe 15 cärticele
(2 lei 25) are 4 in dar. Cine trimite pe 30 (4,50) are 9 in dar.
www.dacoromanica.ro
STEF1DR
:?
. Societatea ..Sleaua" lucreazä pentru intinderea Irmade ' )4' +,'L $i tpublicaii morale, tpatriot èe si de pentru impiedecarea, prin toate mijloacele legiuite, a riicnândirii de scrieri si publtcatii imorale, sau cu tendinte contrarii statului si ideii nationale romane. Administralia publicafiunilor este la librdria U. Sfetea, Bucure$ti, ppiata
Sf. Gheorohe, iar pentru cererile de tnscriere ca membri, a se adresà d -lui Sp. Haret, Bucure$ti, str. Verde. Cotizatia este de cel putin dei lei pe an, iar pentru invätAtori, preoti
rurali $i säteni, de cel putin un leu pe an. Fiecare membru este indatorat ca, in cel dintâiu an dupa primirea sa, sä facä a se primi in Societate eel putin alti doi membri noi.
In schimb fiecare membru primegte cAte un exemplar din cärticelele sau tablourile publicate de societate anual. Comitetul: Presedinte, Ion Kallnderu, Administrator al Domeniului Coroanei, Membru al Academies Romdne. Vice- Presedinte: I. ProcopleOlmitresou, Mare proprietar, fost ¡' rimar al Capitalet. Administrator casier, Spiro C. Haret, Membru al Academiei Romeine, fost Ministru al Cultelor si Instrucliunii. Membrii: M. Vlädescu, Profesor uniocrsitar, fost MiniLtru al Cultelor si Instruc(iunii. Petee Garbovleeanu, Profesor, Post Administrator al Cassei Bisericii. Const. Banu, Profesor, fost Deputat. Cristo S. Negoescu, Profesor, fost Administrator al Cassel . coalelor. Pompillu Ellade, Profesor Unioersitar, fost Director al Teatrelor. Secretar: Alex. Lepadatu, Secretar al Comisiunit Monumentelor Istorice, Membru corespondent al Academies Romdne. Cenzori: Const. Alexandreacu, lost Inspector . Scolar. PAr. C. lonescu, Profesor. Membri insert §l §I cotizatiuni plätite (urmare) A. Lupu - Antonescu (Loco), 2 lei; Capitan I. Florescu (Loro), 2 lei; .,laior Iablovsky (Loco), 2 lei; Ch. Biinescu (Loco), 2 lei ; Kalman de Huzsar cÿp:t.tn, (Loco), 2 lei; Aristotel I. ipoteanu (Cazaci- Dâmbovita), 2 lei; Ion Citprescu (Tâgu -Jiu), 1 leu; Stelian Stereseu (Tàrgu -Jiu), 1 leu; Tiheriu Popescu (Târgu Jiu), 2 lei; D. N. Avramescu (Tàrgu -Jiu), 2 lei: Livia P. Radii (Târgu -Jin), 1 leu; G. C. Ardeleanu (Târgu -Jiu), 2 lei; A. Craini (Tàrgu -Jiu), 1 leu; Gt. Stúneiulescu, invitt. (Aref.- Arger), 1 leu; Ioan Stitnciulescu, invat. (Aret'. Argel). 1 leu; Florea Stlinciulescu, invät. (Runcu- Argeq), 1 !en; Coast. Neaga, ?nviIt. (Corbeni Arge,§), 1 leu; Ille Gh. Bitdescu, inuit. (Corbeni- Citpittâneni- Arget), 1 leu; Preotul L Durnitrescu, invIt. (Corbeni- Berindégti- Arg1), 1 leu; I. CIrtutit, invât. (UertiArges), 1 leu; GI,. P. Popescu, invüt. (Cieänerti- Arger), 1 leu; Ille C. Ciutescu, ?wilt. (SAlittruc- Argeg leu; At. Duteanu,nvät. (Alberti- Arge.), 1 leu; Nic. St. Duicâ., sátean (Aref.- Arge.), 1 leu; Const. Diaconescu, Wean (Aret. Argeq). 1 leu; Vasile N. Cârstea, sAtean (Aref. Arger). 1 leu; Paralambie Mamular, sátean (Ara£- Arger), 1 leu; Coast. I. Tttnase, sAtean (Aref.- Arger), 1 leu; Ioan Popescu, sátean (Arc£- Arger). 1 leu; D. Ionescu (Loco), 3 lei; Eugen D. Ionesco (Loco), 3 lei; G. N. Ioanin (Loco), 2 lei; V. Balotescu (Loco), 2 lei; Z. Economu (Loco), 2 lei; Inginer Ionescu (Loco), 2 lei; Sultana Ionesea (Loco), 2 lei; Lt. Ionescu Nicolao (Loco), 2 lei; I. Georgescu (Loco), 2 lei; Damitru Popescu (Loco), 2 lei; D -r. Const. D. BAduleseu (Loco), 2 lei; G. P. Salviu (Smulti - Covurlui), 1 leu; Gay. Bpruenescn (Vârlezi- Covurlui), 1 leu; V. M. BuruianA (Mitcieni -Covurlui), 1 leu; E. I. Patricioiu (Smulti - Covurlui), 1 leu; A. Mihai (Corni- Covurlui), 1 leu; T. Teodor (Cräefti- Covurlui), 1 leu; S. Costeser (Urle§,ti- Covurlui), 1 loll; P. G. Toma (VârleziCovurlui), 1 leu; Gavril C. Novae (Vârlezi- Covurlui), 1 leu; T. Toma (Färtänut- Covurlui), i leu; Teodor I. Brehoriu (Drägugeni- Covurlai), 1 leu; P. Stroeseu (Peret- Teleo.:nan), 1 leu. (Va urma). 1
i),
www.dacoromanica.ro
e®
CREMA, PUDRA $I SAPUN FLORA" j nu se vúnd derál In embalagiul original aratat aci (un sfert din màrinrea naturald) $i cu unuttloarele preluri:
Crema lei 1.50 Pudra lei 2 Sápun lei 1.25
Refu-ali dar in interesul Dv. ca neveritabile daca vi s'ar ofert areste
preparate in rantite)!i mai sau allfel aie' 41 in
embalagiul original ad aratat si cu etichetele nentinse.
Crema si l'udra FLORA" se put intrebnintá fard grijá cal de mull
time, ucest rapt e stabilit oficial de instilutul de Chimie al Stu luLFui. care a coustatat la 12 Sepiemvrie sub No. 1.110, cd: «Crema si Pudra Flora" nn confin sub.v /ante tou ce sau de arele cari printr'o intrebuin(u,e iaalolungntá pot vì,lìnnà salnal alean. Pomadh de par Flora" neintrecutá pentru iugrijirea raptionai si higienicai a pärului ; Borcan mare lei 2..ÿ0, rnic lei 1.75 Capilogen Flora" (apá de par), curata malreata dupa
calova intrehuiupui: Sticla mare lei 3.25, mied lei 2.50 La nemultumire se restitue costui pentru oricare din aceste preparate.
mal rebel*, bronsitele acute si cronice, tusea ma-
ANEMIA neurasten áa,,lhisteria, slä'
TUSEA0ea
biciunea generals, vindecä
gareascä vindeca sigur
einoler.
417kalfzu ., recomandat de Prof. Dr. Buiellu, Prof. Dr. Leonte, Prof. Dr. V. Negel, lasi si altii, ca unul din cele mai Sticla lel 3.
Drogueril sl Farmacll
e ,,};;.
,!'
®
-
,.,/I
puternice reconstituante ale cor pului slfibit. Stiola Lel 4.
durerile de
NeYralgiile cele mai rebele grena,
mile reudurericap,
matismului acut, articular lumbago, durerile de dinti orice cele mai tari, mai ales nevralgice, precum dureri provenite din ráceala sont combätute cu deplin succes prin intrebuintarea Pastilelor Nevralgine Jurist Aprobate de Cnsiliul Sanitar Superior. Pretul unui lacen lei 2.51). o dona 5u bani. La Dr c F rii gi Farmacii.
1\1 7FUF FLF SC.Cr-C R Co, 61'Gt.FQST1
www.dacoromanica.ro
24-52
9
ACTIVITATEA 50 IALA ,;Gnm
PREOTILOR Si 'NYATATORILOR Chestiuni peniru conlerintele lunare aie corpului didactic primar.
Cultul eroilor (Thomas Carlyle). .
In conf'erinta I-a, tinutá la 5 Maiu 1840, Carlyle vorbe0e despre acea vreme veche and oamenii $i-au fácut zei din eroii lor. Pilda o ia dela Germanii vechi: religia lui Odin.
Religia este chipul cum se simte legat suflete$te un om
de Lume sau un popor. In ciuda deosebirilor intre religia celor mai de jos selbateci $i religiile oamenilor civilizati : brahmanismul, buddhismul, confucianismul, mozaismul, cre-
,5tinismul $i mohamedanismul, in toate aceea-$i intrebare mare, ve0licä $i inflorätoare capátá respuns.
Dând la o parte forma respiznsului, atârnätoare de
starea de civilizatie in vremea când religia s'a alcâtuit, respunsul insu$i este acela-0. Faptul e foarte insemnat imbucurátor, caci rástoarná, primeidioasá a celor cu desävâr$ire credinta nenorocitá cari pun nascocirea religiilor pe seama unor amagitori, doritori a trage foloase.
Nu se pot mai adânci cugetári §i mai lámurite dovezi 49090
www.dacoromanica.ro
.
1020
ALBINA
de cât cele desfäsurate de Carlyle fn conferinta a II-a 8 Martie 1840, despre eroul-prooroc, Mahomet.
Tragem ceá, mai deosebitä luare aminte, asupra ace-
stei pärti a cärei' Inch-ere este aceást.a : « Vai, asemenea teorii sunt de plans! Dacà voim sä ajungem cunoaste vre un lurru in crea fiunea adevàratà a lui Dumnezeu, sei nu le credenz de loc.! Aceste teorii sztnt produsul unei z:drste de scepticism si semnul celei mai triste paralizii spirituale ;ci a rriorfei in viafà a
sufletelor oanzenilor: o teorie mai ateislà cred ca nu s'a propagat pe Pàmdnt? Un om /als set întenzée_e o religie t! Cdnd asenzenea om nu poate zidi nici macar o casa de càràmidà Dacà nu cunoa;ste ;ri nu urm?uzà într'adevär proprietà file varului,
càràmidei si celoralalte 2naterialuri eu cari lucretaà, nu /ace casà, ci o gràmadà de dàrdmàluri! Nu vit . sta in picioare douàsprezece veacuri, ca sà cuprinzd o sutä opizeci milioane de oameni; ci se va pràGust numai decdt».
De asemenea, fndemnäírí sä se ceteascä si adânceascä
tot cespune Carlyle la fata 5 in potriva celor cari fncea'rcä a-si
scutì bätaia de cap prin vorba cä toatä religia págânä n'a
fost nimic alta décat inselätorie, viclesug preotesc, amágire. El zice : «Inseläciunea si amägeala sunt din -bielsug in religii [ca in orice alte intocnririo menesti, vom adäogì noi];
mai ales in fazele mai fnaiutate de decadentä, ale lor au fost fntr'un fnspäimântätor bielsug; dar ïnselätoria n'a fost nici o data cauza generätoare a acestor lucruri; n'a fost sänätatea si viata acestora, ci boala lor, fnainte mergätoare sigurä a mortei apropiate. Tot ash de frumos, de adeväíat si de inältätor este ce spune in aceea-si conferintä a II-a despre gresalele, Ocatele si nea;j unsurile «fatal legate de o mâna de pämânt», vorba lui Eminescu. E de mare folos ca fnvätätorii sä adânceascä spusele lui Carlyle: vor fl ei fnsi-si mai iertätori pentru gresale,le altora, cum ne Ynvatä «Tatäl ncistru», daca ele nu izvoresc dintr'un suflet cu totul fnreutätit si fntinat, ci sunt släbiciíini omenesti ce se pot biruì. Tot o data, fle-care, väzându-si cusururile sale, gresalele in cari a cäzut, nu se va desnädejdui,
ci va ltrà hotärârea vitejeascä de-a se fnfrânà si a stäpâni.
le
Mai vedem de-acolo cä, dupà cum copacii nu trebue sí ne 'mpiedece de-a vedeà pädurea, tot ast-fel päcatele si gresalele oamenilor mari si ale celor: mici la urma urmei,
sä nu ne ascunzä partea dumnezeeascä din ei. De mare ìnsemnätate pentru fnvätátori c íci au respundere fnaintea neamului si 'n fata istoriei de sufletele si inimile ce le sunt fncredintate este conferinta I-a despre pägânism in de obste si despre odinismul german in parte. Se plea poate sä nu ti nemerit Thomas Carlyle adevärai In privinta acestei religii, dar chipul cum priveste el chestul www.dacoromanica.ro
ALRiNA
1021
este peste mäsura plia de í:nvätämânt. Fie in chipul cum crede el rostul adânc al acestei religii, ca í:ndumnezeirea omului pentru vitejia lui, fie altfel, tot vorn ajunge la incheerea cä pägânismul pare o grámädire ,de credinti nebünesti si, totusi, In adâncul lui cuprinde o credintä märeatä, una din cele di'ntàiu gänguriri ale oamenilor in silint,a lor de-a-si lämurl tainele Vietei si Mortei, Fiintei si Neflintei,
Binelui si Reului. Carlyle arata cä., la. urma urmei, pan si forma cea mai selbatecä a pägànismului care indumnezeià pietri si copaci, Luna, Cerul si Stelele, Riurile si Oceanul, etc., nu gresra cu
desävârsire, de oarece indäretul si i'nläuntrul acestora, in adevär se ascunde Dumnezeu si prin toate se arata.
Fondul spiritual al Lumei este incheerea la care a ajuns chiar Stiinta cea mai noua, Materia, dovedindu-se numai forma supt care acest Spirit ni se arata, când It cercetam prin calea simturilor. Di'mpotrivä, când pätrirndern In miezul Lumei, adâncindu-ne in sufletul nostru, ne incre-
dintäm cä nu cunoastem -dea dreptul nemic alta afarä de Spirit. Deci Spiritul este partea adâncä a lumei materiale,
dupä, cum este si a trupului nostru Insu-si. Privind din acest punct de vedere pägânismul, ne incredintäm, cä, pentru vremea lui, mainte de-a fi ajuns oameni la religiile mai inalte, si el a fost un respuns multumitor la întrebärile ce oamenii si-au pus si Isi pun mereu asupra rostului Vietei Si Mortei, etc.
Carlyle se rostete si impotriva celor cari sustin cä
päganismul se datoreste unei alegorii, adicä unei vorbiri in pilde si icoane, pe cari nu trebue sä le luäm chiar asà cum se arata, ci sä, cäutärn ce intele., se ascunde in ele. Cu drept cuvant arata el cä alegoria e mai noua decât religia págrl,ncasrä si cä. ea se poate intelege numai presupunànd la baza ei credintele ce voim sä pätrundem. De altfel tot astfel este si cu vorba figuratä din poezie. Intr'o vrerne
cei cari au intrebuintat-o credeau in adevárul ei. Numai
foarti; târziu, când credintele vechi au pierit, alegoriile religioase si cele uoetice au ajuns un chip megteSugit, frumos, de-a-i aretà cine-va ideile. Firea, pentru oamenii cei vechi, se infätisà ca o minune vesnicä, desä.vârsit si neincetatä. De altfel minunea minunilor a remas si astä.zi. Cuceririle $tiintei, in loe de-a alungà minunile, dimpotrivä, ni le arata neìnchipuit mai mari de Cum si le închipuiserä strämosii nostri. Timpul färä început si färá sl'ârsit; Intinderea färä de margeni, Toatä Natura päreà plinä de zei. Iatä de ce oamenii, cei di'ntâiu i s'au insi de iubire, biritiiti de evlavie si cuchinat, plini cernieie.
Ce minune mái mare poate fi decât omul fnsusi atât de slab si totus atilt de puternic? www.dacoromanica.ro
1022
ALBINA
Cat de adevärat vorbeste Carlyle, când, rostindu-se despre arti$tii geniali, cari väd in lucruri frumuselea durrinezeeased, zice cä ficcare flintä sau lucru este ça o fereasträ prin careprivim fn Nemärgenit. Inzeirea oamenilor mari nu ne va mai päreà cevà de nefnleles, daca 'vom tineà seamä, cel umilit di'ntre oameni are in sine suflet de fire dumnezeeascii. Pe temelia pägânismului este clädit basmul dela fata 52,. care seamänä atat de bine cu unele de -ale noastre. Vorbind despre Mohamet, Carlyle ne aratä o- religie cu. desävarsire mai fnaltä decât a päganismului $i ridicandu-se,
.
pe ruinele lui. Ad Dumnezeu. Allah, nu mai este Lumea insäsi, ci stäpânul ei; dar ni se fnfäti §eazä tot ça Sufletul,. tot ça vorbindu -ne din fundul cugetului nostru, deci nu. .
este färä legäturä cu zeii päganismului. Cartea lui Carlyle este ìnvechitä, nu se mai potriveste cu descoperirile stiiutei de azi fn privinta amänuntelor. Deatunci omenirea a mers mereu fnainte. Dar fncheerile cele mari la cari ajunge sunt adevärate astäzi, ça çi la 1840, §i vor fi adevärate si'n cursul veacurilor nenumarate ce vor sä fie. Cea mai mare virtute a omului, zice Carlyle, este sinceritatea, inima curatä, hotärarea nesträmutata de a nu seopri la formele fn$elätoare, ci a pätrunde in adancul lucrurilor, a cunoaste $i märturisi. adevärul. Fire$te adevärul, pe cât e cu putintä a'l pàtrunde omul, cu agerimea mintei sale $i mijtoacele de cercetare ce -i stan la indemânä. Toti oamenii mari s'au deosebit prin sinceritate i vitejie, fie trupeasc i, fie moralä. Lucru vrednic de luare- aminte este cd oamenii mari sunt toi la fel si cä atârnä dela împrejurärilevremei in care lucreazii, dacit eroul este prooc, poet, altfel de a rtist, preot ori rege. ,
Asemänarea Entre Mohamed, Dante, Shakespeare, Luther,.
Knox, Napoleon cel Mare este in adevär izbitoare si nu se poate tägädui cä toti acestia, mai mult sau mai putin, au fost trimisii lui Dumnezeu, cd Dumnezeu a vorbit .si lucrat prin_ ei. Fireste, fn ,jurul $i pe lângä, fmplinirea menirei lor, cu totii n'au fost lipsiti de greseli, cu totii au fest in mare pas te fncätusati fn lanturile timpului lor ,i au tinut seamä de pärtile bune ale neamului In care au lucrat, dar si de cele rete, pe cari le puteau fnfranà §i osândi, dar nu desrádäcinà cu
.
desävarsire. Cetiti ce serie Carlyle despre Coran $i despre rostul lozincei Allah akbar! $i Islam, va veti incredintà cáá mult bâ.rfitul fatalism al musulmanilor nu este a$à cum ne place a. crede si cä'n adevär cu totii'strigäm Islam In fata Naturei atotputernice, a legilor nesträmutate ale ei, pe cari ori cât le -am cunoa$te ori cât ne -am folosì de ele spre a ne aprirà
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1023
ßn potriva lipsei, bolei $i mortei, la urmä, noi $i ale noastre tot cadem prada Mortei. Foarte pline de í'ntelepciune sunt spusele lui Carlyle despre idolatrie. Arata cä toti $i cei mai civilizati ne fnfati$am prin semne $i simboluri puterile cari cârmuesc Lumea :$i societatea, zeii $i virtutile. Nu erà nici un reu, când feti$istul selbatec credeà cä'n piatra sau bucata de lemn la care se'nchinà, säláslueste un stramo$ iubit $i atotputernic, caruia îi cerea sfat $i ìndemn, In ;reutätile vietei. Fire$te, glasul strä.mo$ului vorbià din însusi adâncul sufletului îndurerat al celui co se rugà; iar sulletul înzeit nu locuià în piaträ sau in idolul de lemn, ci in inima coborâtorului lui. Dar acest selbatec áveà mijlocul de-a sta in legäturá cu toti st.ramo$ii, de-a da putere tuturor virtutilor vechi sä birue apucd,turile cat este cerul de-asupra Pämântului, fata rele. Ruga
de vite le $i flarele necu vântätoare roabe ale imboldurilor josnice.
Deci nu idolatria sincera era înjosire $i pacat, çi cea f'atarnicitá. Nu mai cre:leau cä zeul locueste în idol, nu se faceau mai buni rugându-se, ci numai de ochii lumei fatäriau cucernicie $i credintá. ln potriva acestei josnicii $i minciuni s'au ridicat proorocii $i oamenii mari, aretând din nou cá întrebarile groaznice la cari atâta vreme credinta în ,idoli, semne $i locuinti
ale zeilbr, claduse un respuns, stau întregi ca $i'n ziva di'ntâiu când omul si le-a pus: Oamenii mari, prooroci si reformatori, au sfarmat simbolurile vechi si le-au ìnlocuit prin allele noua, mai potrivite cu descoperirile stiintei $i deci mai aproape de ade var.
Cetiti uncle arata cum s'a facut reforma lui Luther $i cum îmbold dat de ea a adus revolutia engleza, apoi Hevolutia cea mare din Frantia. Nespus de însemnatä $i de educatoare este $i partea unde arata cum reforma $i urmärile ei n'a detronat bultul eroilor, punând in loc înaltarea insului însusi, care sa-si fie sie-$i prooroc. preot. papa $i rege. Revolutia a rästurnat numai cultul oamenilor mari calpi, cari dând la o parte pe cei In adevär mari $i maimutärindu-i, se încercau, farta izbutì sá stea ei pe altarul templului sfâñt înältat de neamul ornenesc eroilor sai. Reforma a desteptat in ficcare simtul ca, vorba Apostolului Pavel, in flecare din noi salaslue$te Dumnezeu; Luther a aretat ca îndreptarea noastra, cä iertarea päcatelor n'o putem cäpätà prin bani, cumpärând indulgenti papale scrise pe piele de herbece. Arefaä ceeace asa, de frumos spusese apostolul
sus pomenit, ca mântuirea $i curatirea de pacate se poate capätà numai $i numai prin c,ä.intä $i inima înfrântä, prin fapte bune, prin statornicirea simturilor celor bune în noi. Zice'n Evanghelie apostolilor, ca le da putere de-a erta päcatele pe Pamânt $i cä ertate vor fi 44 in ceruri cele ce ei www.dacoromanica.ro
1112 1
ALBINA
vor fi ertat pe Pám tnt. Dar a fnteles, fireste, cá apostolii sá dea aceastá ertare -celor cari fn adevár se vor fi cáit $i Indreptat; iar nu celor ce vor plätì bari sunatori pentru visteria unui papa pagân. Carlyle mai arata cá votul universal, regimul parlamentar, suveranitatea national& n'au desilintat cultul oamenilor mari. Se rosteste cam reactionar fn privinta acestor cuceriri moderne; dar lucrul fi poate fi ertat, caci scrià pe la 1850. Astázi .tim bine ea tocmai prin aceste mijloace e mai .lesne a ajunge la locul cuvenit lor oamenii mari. Foarte frumoase si binefácátoare poveti despre rolul preotilor $i transformarea pasnicá a societátei. Ar trebui -sa se ceteascá aceastá scriere a lui Carlyle nu numai Entre invátátori, dar si Entre preoti. Binefácátoare fnrfurire ar pute& avea. $i in seminare; caci cartea e vrednicá a fi cetitá si recititá mereu, atâta este de pliná de cele mai intelepte si mai adânci idei. Ca sá ne dam seamá 'de rostul artistilor literari, e de neapáratá nevoe sá cetim si patrundem capitolul despre «Eroul ça om de litere: Iòhnson, Rousseau, Burus», cum $i cel despre Dante si Shakespeare. Ar fi bine sá le ceteascá atât poetii si literari, cât cei cari se'ncearcá a face critic& literara $i deci fridrumàtoare pe cáile cele bune. Pentru cei pe cari ideile anarhice si materialismul brutal, moda,, In mare parte din veacul trecut, cartea Carlyle cu toate neajunsurile si gre$elile ei va fi fndreptátorul pe cáile cele bune §i cari duc la mântuire. .
Ce min unat capitol e cel despre Cromwell si Napoleon I -iu ! !
.
A IE In satul Tutcani, jud. Covullui, dupg îndemnul fnvgtgtorilor, s'a fnfiintat un cerc de culturä Lumina sgtenilol", eu scop ca sg se deOepte sätenii §1 sA prindg dragoste de fnvgtäturä. Rugärn cälduros pe toti cei eu inimg bung §i eu dor de deoeptarea sätenilor, pe d-nü autori editori, sg binevoeascg a däruì carti, reviste dau ziare pentru formarea bibliotecii eercului. Multumesc respectos d-lor cari vor binevol a ne a jutù_ D. Modiga Invit., pr ed. care. rLumina sátenilor", utcani-Covurlui.
www.dacoromanica.ro
.
ALBINA
1025
DESEMNUL IN SCOALA PRfMARA Indrumäiri pentru predarea desemnului dupä noua metodit la cl. Il. Analiza programes de desemn a atestes clase i).
Pentru copil, desemnul nu este nici o arta, nici o $tiintä' ci numai un mijloc natural de a exprima ceeace -0 fnchipuie
sau de a reprezenta ceeace vede. Folosindu -ne de ateste dispozitiuni fire.5ti ale copilului pân'acì nebägate in seamä, s'a luat azi ca baza principalä a invätämântului desemnului studiul diréct dupä natura. Dupa noua rnetoclä, elementele naturale, obiectele väzute
de copii fnlocuesc elementele geometrice, de pildä, ori operele de arta; i aceasta, .pentruca lucrurile din natura fac sa se nasca in spiritul copilului idei rodnice clin toate punctele de vedere, pe când abstractiunile geometrice
frumusetilc artistice, pe lângä ca nu intereseazä spiritul copiläresc, dar il lasa indiferent, reu0nd uneori chiar sa-1 desguste de studiul desemnului.
Desemnarea obiectelor väzute de copii e' dar un bun mijloc de atragere á acestora (a copiilor) pentru desemn : Mai târziu, când copilul a cäpätat dragoste de desemn, prin cl. III, IY Jprimará, $i mai cu seamä In cursul secundar, sau la tara in ce] complimentar, vorn prezenta elevilor nostri 0 opere de arta, nu a àt pentru a le servì ca modele de copiat, cat pentru a se inspira dela ele. s
s
Imaginatia copilului nu este decât rezultatul observatiunilor fäcute 0 se poate zite, combinate Entre ele. Copilul observa, apoi desemneazä. El este in mod natural predispus la acest mod de exprimare $i se poate observa ca, afara de rare exceptii, toti copiii iubesc desemnul. Dând copilului
creioane in colori, acestea vor fi pentru el o bucurie de a crea, imagini, imagini desigur informe, simple masgälituri, dar suficiente pentru a -i fixa atentia $i pentru a -i satisface gustul. Copilul n'are inca desvoltat spiritul critic, care sä -1 faca sä vazä cal de rau a desemnat lucrál fnchipuit. Firea lui imag'nativa il ajutä complecteze in miete ceeace a reu$it numai In mica parte sä fnfiltiwze pe hârtie. Naivitatea lasa nepäsator pe micul artist, care e preocupat
numai $i numai de subiectul reprezentat, nu 0. de felul reprezentärii.
*
s'
*
I) Cu unele pasagii din Manuel de Dessin it l'usage de l'enseignement primaire' par Gaston Qu6nioux.
www.dacoromanica.ro
1626
AI.IIINA
Având in vedere principiile de mai sus, programa actualä
á desemnului in $coala primarä este in strânsá legäturä cu psihologia copilului. Referindu-ne la progr. cl II, aceasta cuprinde o serie
de exercitii de desemn din inchipuire, pentru fntroducerea elevilor in desemn $i pentru desvoltarea intelectualä; o serie fle exercitii de desemn din observare, pentru deprinderea ochiului $i a mâinii; o serie de exercitii de desemn dupa tabla, care urmáreste mai mult desvoltarea simtului pentru frumos, $i o serie de exercitii din memorie, pentru desvoltarea memoriei. Câteva vorbe despre flecare fel de desemn:
a) Desemnul din închipuire cuprinde desemnarea de lucrùri, flinte si scene cunoscute copilului, dar pe care el nu le-a avut in fatä in momentul desemnärii lor, ci numai si le-a fnchipuit. De pildä: Desemnarea unei cäciuli, a unei ghete, a unei cane, ash, cum si-o fnchipuie fiecare. Sau: Din lectia de citire, cunoscând povestea lui ßijulicä", de pildä, se va cere $colarilor sä înfäti$eze pe Silvia cu mama ei trecând pe pod, sau pe Silvia cu cätelusul dupä ea, etc. Din bucata de citit Nu chinuiti animalele", se va recomandà elevilor sä desemneze pe Gheorghe catare pe mägar,. ori pe Gheorghe trântit depe mägaa', etc. Nu vom cere scolarilor sä desemneze un hipopotam, o masinä pneumaticä, un palmier, etc.
Folosul desemnului din inchipuire e mare. In timpul convorbirii cu elevii asupra lucrului or scenei ce voim reprezentám pe hârtie, casi In timpul desemnärii, mintea copilului e continuu frámântatä de felul cum trebuie asternut pe hârtie desemnul ce i s'a dat. Apoi cate nu-si va imagina el, in legäturä cu subiectul acelui desemn! Acì o paIantezä: Dädusem la cl. II un desemn din imaginatie : Ionel se,joacä cu smeul: Un scolar, dupä ce desemneazä pe lonel $i smeul fncurcat fntr'un copac, mi se adreseazä : .Eu a5 face si-un càine, care sä latre pe Ionel, dar nu pot sä-1 fat-, domnule ! In chipul acesta, desemnul din imaginatie contribuie $i la desvoltarea însu$irilor snfletesti ale scularului, caci ii este fngäduit flecaruia a si imaginà orice la acest tel de desemn.
Rolul fnvätätorului la desernnul clin fnchipuire este mai mult de a luà seama la ceeace s'a gândit $olarul prin desemnul sau, decât rybilitatea de desemn, care la fncepätori e a$à de mica, cá. de multe ori nu ghicim nici la ce s'a gândit $colarul. Se va urmärì inten¢ia ciar, mai
mult d: cat infätisarea desemnului lor. La desemnul din inchipuire nu 'se va face nici o corectare $i nici prea multe observatiuni. Invätätorul va cauta sä fntretiriä pläcerea elevului pentru desemn $i. s'o atâte.
In scopul acesta se vor arata clesemnele mai reusite ale www.dacoromanica.ro
ALBINA
1027
unora dintre colegi si se vor expune, temporal, chiar $i pe perete.
b) Desemnul din observare. Se aduce obiectul in fata elevilor, li se atrage atentia asupra fbrmei in genere, par ilor caracteristice, proportiilor, colorilor, apoi li se va cere sa-1 desemneze fiecare curn 1 -O, priceput.
Corectarea va fi mai muli ver.balä: elevii sunt puri
din nou sa observe fiecare parte a obiectului, comparând -o acum $i eu desemnurile lor. Dupa aceea e bine sa desemneze i învätätorul la tabla..
Scopul educativ al acestui fel de desemn find de a desvoltà spiritul de observare, la corectarea desemnurilor copiilor, invätätorul va trebul sa aprecieze mai mult pe cele cari, des' nu. reu,ite in genere, dar pästreazä caracterul obiectului din fata; si din 'contra va criticà pe cele cari, desi frumoase ca infätis.are, nu arata in cleajuns partile caracteristice ale obiectului din fata.
c) Desemnul dupa tabla. Acest desemn consta, din deseun-
narea figurilor dup í. tabla, fäcute de învätator. Desemneaza întâiu invätätorul, întâiu cu finii subtiri, apoi groase; in urma desemneazä i $colarii. E bine ca desemnurile elevilor sa. fie .cât mai mari. Ca chestie de proportii, vor li pu$i sa observe lungimea figurii lupa tabla in comparatie cu lätimea; apoi lungimea fiecärei finii care intra in formatia figurii cu lungimea altri finii tot din figgura.
cl) Desemnul din memorie consta in a desemnà lucruri observate in natura sau desemnate dupa natura. Când avern de desemnat obiecte, pe care le -am observat in natura, procedäm astfel: Arätäm obiectul, atragem atentia scolarilor asutrra intregimii lui si asupra amanuntelor mai insemnate; ïnläturäm obiectul, apoi se desemneaza. Când avem de desemnat obiecte care au fost desemnate
dupa natura, ori desemnäm obiectul din memorie imediat
ce 1 -am desemnat dupä natura, ori läsam sa. treacä un oare-
care interval de time. In primul caz luäm obiectul din fata scolarilor si -i punem apoi sä -1 desemneze fiecare cunr 5i -1 aminte$te. ln al 2 lea caz, trebuie sa. reamintim forma si partile esentiale ale obiectului, apoi se desemneazä. Corectarea se face. sau prin comparatia desemnului din memorie cu acela$ desemn din observare, sau se aduce obiectul in fata elevilor.
Dupe, ce am aratat felurile de. desemn ce se uziteazä dupa noua .programa in cl. II, voiu face acum o analiza o programei acestei clase, indicand ,i uncle indrumäri acolo unde voiu gasi necesar.
www.dacoromanica.ro
1028
ALItIKA
Asa in cl. lI programa prevede: 1. Desenmarea dupa tabla si dupa natura a figurilor
si obiectelor simple regulate, eu doua dimensiuni : 1 Figuri obiPcte formate din unii curbe Combinatiuni decorative din liniile figurilor si obiectelor desemnate pânä aci. 2. Desemnarea de figuri $t obiecte formate din unii curbe circumferenfiale. Combinatiuni decorative din acest fel de unii. 3. Figuri si obiecte din unii dreple. orilontale si verticale. Combinatii decorative din acest fcl de unii. 4. Desemnarea din când in cfìnd ìit koala, .ca si afará din scoalä, de mici scene, precizate de ìnvatator din naratiunile cetite sau povestite.
Privitor la punetul 1.Figurile formate din unii curbe eliptice se gásesc In «Pova4uitorul pentru predarea desemnului», plansa I, trimis de onor. minister la toate scoalele. La desemnarea figurilor acestora aplicäm principiile desemnului dupa tabla, pe care le -am aràtat. Obiecte formate din unii curbe eliptice ar fi: ochelari, verigi de lana, frunze simple de: liliac, .leandru, (asole; apoi de: ederä, mazare, etc. La desemnarea obiectelor acestora aplicäm principiile desemnului din observare. .
Mergànd mai departe, tot la punctul I programa prevede Combinatiuni decorative din liniile figurilor si obiectelor desemnate pâna ael. Executarea unor astfel de desemnuri (comb. decor.), nu este tocmai usoara pentru elevii cl. Il. Prin ele, dragostea
copiilor pentru desemn e in pritnejdie sa tie sdruncinata, daca invätatorul nu procedeaza cu tactul necesar. Pentru ìnläturarea accstui neajuns si mai ales pentru obtinerea unor mai bune rezultate, e bine sa punem la îndemâna elevilor nostri harlie cadrilata, la inceput cu o
cadrilatura mai deasa, apoi din ce in ce mai rarä. Daca aceasta hârtie ne lipseste, si -o pot face singuri elevii, liniind hârtia simplä dupä indicatiile date de noi. Când copiii au câstigat destula clibacie in executarea combinatiilor decorative
si dragoste de desemn, hàrtia cadrilata se porte suprima. Iati si 3 modele de combinatiunii decorative:
www.dacoromanica.ro
llr>S
,11.14IXA
illieMZE
9
e ive
®
fs9
111111111111111111111=1 44.
6
e
í
.e
I
I
it
I
i
Fig. 2. (Punctele se vor desemnit -eu o coloare, is r restul eu alta).
1'iß. 3 (Triunghinrile se vor desemn co o coloare, iar restul eu alta). ',
Avem de fácut oarecari observatiuni ig; privinta çorrlbinat.iilor decorative:
1. Cum e flg. 1, dé pildá, poate servi in mod prealabil
ca e.cercitii de lucru manual, intrebuint,àndu-se pentru aceasta
beYi$oare, sâmburi, nastriri, gogo§i de ristic, etc. ln felul atesta, §colarii vor fl mai bine pregätit.i pentru desemnarea combinatiilor decorative.
2. Se va scoate in evidenti, pe cat posibil, utilitatea combinatiilor decorative; pentru fete la cusäturi; pentru oricare meseria§ in genere, pentru satisfacerea gustului. E bine sá se arate copiilor farfurii, strä,chini, castroane cu
combinatii decorative pe peretii lor. 3. Ca aplicatie $i pentru cultivarea imboldului la desemn se va recomandà elevilor sä urmeze temele cari li se dau,
ìnfäti§and cl'asupra titlului un chenar de combinatie decora ti vä.
4. E bine sa se lase §colarilor toatá libertatea în alegerea in colorarea lui. Se redimensiilor clesemnului, precum
comanda nurnai sit nu ìntrebuinteze decât 2 sau 3 tonuri. Teodor S. Popes= (Va urmit).
Petrogani-Vlara.
www.dacoromanica.ro
i 1 1:30
ALBINA
OBOSEALA INTELECTUALA Mijloacele care îngáduesc educatorilor in genere, ca sä-$i fndeplineascá scopul propus cu privire la educatiunea elevilor sunt: învätámântul sau instructiunea educatia moralii sau disciplina copiilor. Si unul si altul din aceste mi,jloace, impinse la extrem devin d:n folositoare nefolositoare, din binecuvântate condamnate. Instructiunea fárä, cunostinta psihologic i. a copilulni impinge la surmenaj, educatia nioralä, ajunge anarhie. Desi acest subject nu gïiseste atât de mult teren de desvoltare in scoala primará, find de domeniul scoalelor secundare superioa,re, de oarece se desvolt,á In vârsta tineretii, totug voiu cäutâ, sá prives(, chestiunea din punct de ve-
dere general.
S'a admis de psihologi $i de medici, cá surmenajul este o stare cronicä ori patologici de desvoltare, care se dá, pe NO. prin.anumite semne, mai mult sau mai putin cunoscute, pentru .a puue diagnosticul boalèi. Elceastá boalá, care se fntinde tot mai mult In tänára lume scolará, s'a constalat cá este in toatá libertatea distrugerii ei mai mult in scoalele internat.
Importanta din ce in ce mai mare pe care o capátá
instructiunea; indoparea elevilor cu multe cuno$tinte, card tree péste puterea ìntelegerii lor si cari nu prezintá nici un interes; greutatea din ce in ce mli mare a concursurilor; regimul scoalei de ázi, care cera elevilor un numár prea mare de ore de muncá., si care le dä, prea putine ore de joc liber si de repaos, sederea prea fndelungatá in bä,nci, in aer fnchis sau pe scaun la masa de lucru, toate. acestea sunt principalele cauze ale ash zisului surmenaj sau supraîncárcare a mintei. La aceasta am puteà adâ,ogâ, grija zilei de mâinè, cu care pd,rintii obi,nuesc a speriá pe copii inch', de mici. La vârsta de zece ani, in loe de obraji. rumeni, frunte seniná $i privire nevinovatä,, se citeste pe fata orcárui copil de oameni scápátati dupá fncretiturile prea timpurii dupà privirea serioasä, grija zilei de rr.âine, lupta disperatä, pentru isbânda In vieat,á,. Cu acestca in sutlet, copilul páse$te pragul scoalei bride din nenorocire gásete medial favorabil desvoltárii germenului de boalä mintalá, obosealá nervoasá, botezat,á cu numele de .ctcrmena;j. Degenerarea tiziciä, a generatiilor de astázi, fat.â de cele
din trecut, .care-si báteau pc de regulele higienice, este pricinuitä fárá îndoealá de prea multa silintü inlelectualä.
Trebuintele vietei moderne apasä din ce in ce mai
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1031.
puternic asupra omului de orice vârstä. In toate meseriile, in toate afacerile vietei, o concurent, din ce in ce mai arz,toare, pune la lucru fortele capacitätile flecärui adult, $i pentru a pune pe tineri in stare sä sustinä mai târziu vieata, fi su-
punem la o disciplina mai severä decât odin:oar,. Raul e fndoit de mare.
Parintii cari au de luptat, ca sä nu fie striviti prin concurentä pe terenul industrial, comercial, profesional, etc. $i cari in acela$ timp au si cheltueli mari, sunt nevoiti sä muu-
ceascä tot anul, din zori pân,'n noapte, sá se lipseascä de odihnä $i s,-$i scurteze vacantele. Fiind släbiti, transmit copiilor o constitutie släbitä.
Urmärile nenorocite se väd pretutindeni. Oriunde ne ducem auzim de copii sau de tineri de ambele sexe, a cäror silnätatu a l'ost mai mult sau mai putin atinsä de prea mult studiu.
lci vezi c, medicii au prescris un an de sedere la tar, pentru indreptarea sistcmului släbit; dincolo o congest cronicä o crr,erului, care tine de câtva timp. Ba chiar copüi nlostenesc aceastä dispozitie de släbire
a creerului, ,i nu mai pot fndurà, färä dureri de cap sau
anreteli, nici chiar o muncä cumpätatä. Exista o ordine si o mäsurä in care puterile suflètului se desvoltä. Dac, f'acultätile mai malte sunt incärcate peste
mäsurä, sau dad, printr'un exces de culturä, inteligenta e adusä la o desvoltarc mai mare de cum trebue sä fie la oarecare vârstä, câstigul dobândit in mod anormal va fl urmat neapärat de o pagubä deopotrivä de mare $i chiar
mai mare. Caci natura este un contabil exact Yi dacä i se cere mai mult de cât treb.ics sä cheltueascä dintr'o parte, ea cumpäneste luând din alta. Dacä o läsäm sä-$i urmeze cäile ei, având grijä numai sa-i däm materialul brut al cresterii corporale si suflete;ti,
in proportia pe care o cere fiecare vùrstä, eu, va produce cu timpul un individ a cärui desvoltare va fl mai mult sau mai putin armonica. Fortele vitale la mice epocä a vielei sunt märginite nu trebue sä ne asteptäm dela ele dec:lt la ci anumitä cantitate de rezultate. Studiile zilnice cheltuesc anume tesäturi cerebrale, cari trebuesc inlocuito de undeva.
Ia aceste forte trebuesc adäogate cele ce rezullä din digestia unei mari cantität.i de alimente, trebuincioasa oricärei mury;i. Si dacä luanr puterea dintr'o parte o darn alteia, cea dintâiu sufer,. Cantitatea de sânge suplimentar
ce, se gra,mädeste la creer in timpul munii mintale si in timpul dregerii tesutului cerebral, este sânge care altfel arfl rirculat in membre muschi; este pierdut pentru cre-
$terc, pierdut pentru intretinerea tesäturilor corpului.
www.dacoromanica.ro
1032
ALBINA
Când excesul muncei intelectuale este mai mare, neájunsurile sunt grave. Principalele efecte ale surmenajului asupra spiritului suet: 0 susceptibilitate si o sensibilitale bolnävicioasà; treceri repezi ,i farà motiv dela bucurie la ìntristare si invers; neliniste mare si frig neexplicabila; släbire de memorie, .ostenealá mare dupá orice muncá, ceva mai încot'datä, ba urne ori chiar înainte de a fi muncit; in fine, punctul culminant al surmenajului mintal este nebunia. Creerul, care In timpul copiläriei este voluminos, dar imperfect ca organizatie, daca este silit sá -si îndeplineascä functiunile cu prea multá activitate, se va organizà repede pentru vârsta aceasta, dar rezultatul va fi târziu, însa nu va .
ajunge sá fie nici atât de mare. nici atât de puternic, cât ar fi ajuns nesilit. ,Si. aceasta e pricina de cäpetenie pentru care copiii precoci si tineri, cari un timp erau mai ïnainLati, se opresc deodatá si inseala sperantele ce avuseserá parintii tor. Dar aceste i'ezultate ale excesului de cultura
stint poate mai putin rele decât efectele produse asupra sánätatii generale. Niste descoperiri noi fiziologice au aralat ce mare influentä are creerul asupra functiunilor corpului. Excitatia cerebralá atinge adânc digestia, circulatia si prin urinare toate functiunile organice. Nu este oin care sá nu fl simtit palpitatiile ce însotesc speranta, frica, mania, bucuria, ;i care sa nu fi observat càt de greu se face actiunea inimei, cänd aceste sentimente stunt puternice.
Si durerea prea mare si bucuria prea mare pot aduce
pierderea poftei de mâncare. -Când una clin aceste doua stall
se întamplä iinediat dupa masi, de multe ori stomacul lea-
Oda alimentele pe care le- aprimit, sau le mistue Cu greutate. Din toate acestea se vede strânsa legatura ce existá, in-
tre spirit si functiunile corpului si cât de mare trebue sa fie raul pricinuit copiilor de prea marea silà a facultatilor intcligentei.
«Nu cunostintele in creer, ca grásimea in corp, sunt de mare valoare, ci cunostintele care se prefac in muschi ai spiritului.»
Surmenajul mai provine din desamagiri, din invidie, din gelozie si mai cu seamy dintr'un amor propriu bolnávicios, atâtat peste mäsurä, nas-;ut dintr'un sentiment exagerat al personalitätii noastre in societate. Mijloacele prin care putem ferì de surmenaj pe sopii, si chiar pe noi, rees din cele spuse mai sus. Munca sa fiefácuta cu mäsurá; sá nu se predeá copiilor cunostinte nepotrivite întelegerii tor; învátämântul sá fie cât mai iuteresant; sa fie mai mult timp liber pentru joc si repaos; omul sa se fereascá de emotiuni egoiste. www.dacoromanica.ro
1033
ALI3INA
O digestie bunä, uu puls energie, un caracter vesel, sunt niste bunuri pe care nimeni nu le hoate pretuì. Boalele cronice intuneca cele mai frumoase orizonturi, pe cändveselia ce o dä sánä,tatea, infrumuseteazä clliar nefericirea. T. Dumitrescu-Firicel. Olt.
MINISTERI.;L FINANCELOR
DIRECTIUNEA CONTABILITATII GENERALE A STATULUI $1
A
DATORIEI PUBLICE Tablou dc numerele titlurilor (le rentil. 5°/° amortibilti (lin 1903, Qm1árunzutvl (le 185.000.000 lei, esitc la soli la tragerea. (Icla 17 Fe4;r./1 Martic 1912. A 18-a tragere.l alonre nozninald 1.133.000 lei.
40 titluri a 5.000 lei 164716
161434! 161475: 1621121
162292 162294 162414
162597
1636911
161238 161294
162966 ;
163770;.164131
164796:
163315'
16a(i8I¡
165071;
11433
1622'9
162460
163392
163887'
164211 164281
1610581
16397.5
1(.5281,
165447 165480 165734 165783
165838' 166066i 166573' 166656'
166738, 11:7211.
167446 167500
133 titluri a 2.500 lei 139404
139813. 1398491 1401981 140455 140475, 140515 1406117
141637 141702 141766 141770 1417781 141810 142030 142275
141263 142:344 1414121 142499 141416 142555 141511'
142561
141588
142718
1584621 1(06801 158768 160718 1565191 158757 160811
147974, 151356!
154315 151401 154440
148078',
1510515
152N116
154431`á
1563058'
1413357!
150539
1485561
150747¡
153470 153558
14339591
150195,
15::653
151495 154684 154969
1490101
15106.1'
15:37iK3
15.53:11
151078'
115541 1557981 153945, 156044! 1541521 1561148, 1511681 1.63571
1569681 159154 157334 159190 157574 159518N' 1r7119 159632 157744 159644 157889 160490
147565, 147746'
142374 145769 14:339:3
1457791
143945 14436u
146055 1462141
144435 144475 144643
146283 146509 146582
14922"+!
144734. 146718 145486! 146900 145512 147547
156368,
152032 152516 152572
142743! 1455481 142788! 145573' 1418611 145682
1503041 15031341
1495161 151523 1491/671 151585 150054, 1520031 1501331 1520211
153761
153770
1563114'.
158778
157971-1
16(.512
158125
16(535
158259:
161.677
12:49`
126755
348 titluri a 1.000 lei 83005 879471 91939 313159
80034'
43167
88090 88179 03260 88272 83335 80288 01990 88416 84128 88474 84132 88528 04278'f18693 84619 88750 05040 88855 85093 88966 85180 89079 4156433 89143 85850 89210 86395 89536 86427 89758 86535 90012 86873 90044 87006 90219 87014 90245 87034 90302 87039 90361 87334 90412 87406 90452 87602 90842 87613 91442 8:3°_47
87801
916851
924':0
92209 92430 92575 92714 9279.3
93051 93055 93410 93490 93618 93806
93890 94366 94476 94885 94917 95076 95110 95160 95683 95768 95897 95936 95984 9601.8
96018 96590
96895 1016331 105657 1(41841, 96963 101714' 1105703 1139209
96981 101762 105887
1(X)216-
97093 11118' ;5 106025 109255 97213 101868; 1061138 109424 97429 1018771 106322 109650 97696 102133, 106436 109809 97706 1023018' 116672 109991 98072 1112508 106741 109992
98182 102598 106719 110221 98253 101635 1 6881 110104 ;'33381 102947, 106894 110585 98394 1031168 107129 110660 98584 1030'6 167148 110754 98700 103228 107172 110889 98732 103264 1117238 111292 98739 103388 107255' 111955. 107258 111959 98790 103511 99575 103539 1075531 111987 99883 103637 107800 112129: 99943 10:1667
100167 100183 100599 100t79 100731 100934 101227 101322
104178 104196 104369 104524 104720 105212 105278 105330
'08H81 168224
I 1221(1
112493, 1182245' 112643i
1082411 1129371 108'2971 11300('
1085231 1134441
108592 1135041 108601 114015, 108800, 114192;
118690 14359 118741 141:31
132709
123674' 126816 132720
14:3116 118158
123731
14496 14531 14919 15078
118919 118921 118969 119083
123766 123786 123868
126919 127079 127356 127687
1'24138
128466 133312
15161 1190(.6
124261 124281
128797 128810 129218 129255 129341
133322 133415
124388 124453 124479 1 4511
12946:3
135242
124617
129525 129574 129793 130203
1:15:307
15223 119314 15423 119348 '5453 119473 15962 119555 15971 120049 16212 120462 1,216.120478 16314 121499 166(16
16656 16830 17370 17411
120831 121035 121306 121371 121854
17671 121923 17784 121965 18123 121969 18269 122073 18361 122196 18514 122421 18610 122954 18639 122998
www.dacoromanica.ro
12463'á 12.51169
125)55 125269 1_5442 125447 125521 125658 125757
125813 125873 125880 125908 126127 126526
1:36241
130612 130881 13127:3 131791,
131875 131888 1319213
131958 132269 132553 132634
1330168
133205 1.13298 1:33305
1:3'3457
1342-í 1351198
135500 135802 1351325 1:35935
135958 136124 136368 136698 1368:35
137426 137450 137820 138352 138393 138856
CEL MAI MARE $1 MAI VECHIU MAGAZIN DE MUZICA
1 N. 1113(110NZNIKT ff....,..,MIFIMINI
Hucure0 Strada
Furnisor al
Curtei
Coltei
Regale
no. 7 CEL MAI MARE DEPOZIT DE
6
INSTRUMENTE MUZICALE Piane
Pianine
Cele mal renumite din toata lumea. Peste 100 piane tot deauna in depou
GRAMOFOA N E Perfectionate vi
FLAC' LAC1 PERFECTION" lnregistrate de col mai mari Artl §tl din Tara st Stralnatate
Cäntece Nationale noui având cel mai mare succes fn toatti Sara Viorlmontate cu abanos. Model Amati sau
Stradivarius, cu arco$
.
.
.
Lei 14
Coblecomplecte Cu coarde 5 doage Lei 12
In 7 doage
Tambale
14
.
montate dela lei 35 de nuc dela
.
40. Aceleasi Lei 45 50
clape. 8 basuri Armonici Cu 2 randuri, cu tonuri de bronz Lei 30 35 De 'otel Lei 40 -50 -60 Mandoline itahene áage lata olrnath lei 14
cu Lei 12. , cu Lei 14. , $i cu
Claríuete Lei 8. cu Lei 8.50, Lei 12, cu 6 clape Lei 16.50, $i alte flaute fine, dela 8 -14 clape, bucata dela Lei 20 -60 Flaute
CERETI CATALOAGE GRATIS $1 FRANCO
COMEN71 tit: EFFCTUEAZA IPttOM'T IN TUATA TARA maammiamosict
ATELIERl'LE SOCEC S C". bUCUMtö
www.dacoromanica.ro
11 -26
