La țigănci de Mircea Eliade -Temă și viziune despre lume-
Mircea Mircea Eliade Eliade (1907(1907-198 1986) 6) este este unu unull dintre dintre cei mai mai import importan anți scriito scriitori ri români români,, aducându aducându--și aportul îndeosebi îndeosebi în domeniul domeniul istoriei istoriei religiilor religiilor !pera sa, creat" de-a lungul a șase
decenii, cuprinde nu#ele ( Nopț i la Serampore, Strada Mântuleasa, Cazul doctorului
Hoingberger, Hoingberger, La ț igănci), romane ( Domnișoara Cristina, Șarrpele, Nopț i de Sânziene ),
piese
de teatru, teatru, literatur" literatur" memoralist memoralistic", ic", lucr"ri lucr"ri de indianistic indianistic", ", mitologie, mitologie, $olclor, $olclor, etnogra$ie, etnogra$ie, sociologie, antropologie, studii de istorie a religiilor %entru întreaga sa acti#itate a $ost distins cu titlul de &'octor &'octor onoris onoris ausa*al ausa*al uni#ersit" uni#ersit"ților La Plata (Argentina, !ipon College, Lo"ola (C#icago, $oston etc%%
+u#ela $antastic" este o specie a genului epic în pro", cu o construc ție riguroas", cu dimensiu dimensiuni ni încadrate încadrate între între sciț" și roman, roman, antrenând antrenând dou" dou" planuri planuri (al realit" realit"ții, respecti# respecti# al al mister misterulu ului), i), a#ând a#ând la ba" ba" un con$li con$lict ct putern puternic ic care care e#olu e#oluea ea"" c"tre c"tre un clima clima., ., a#ând a#ând persona/e puține E.istența celor dou" planuri (real-ireal), dispari ția limitelor timpului și spa spațiului, iului, compoi compoiția grada gradat" t" a nara nara țiunii, iunii, $inalu $inalull ambigu ambiguu, u, eita eitarea rea eroului eroului sunt sunt eleme elemente nte caracteristice ale acestei categorii literare ntre elementele speci$ice nu#elei $antastice se reg"sesc erosul, logosul, moartea și creația și moti#ele labirintului și timpului +u#ela $antastic" La ț igănci, scris" scris" la %aris în iunie iunie 1929 și publica publicat" t" în #olumu #olumull omonim omonim în 1969 1969,, la Editura Editura pentru 3iteratur" 3iteratur" marcea" marcea" debutul debutul unei noi etape etape în crea ția literar" a lui Mircea Eliade de#enind una dintre capodoperele $antasticului românesc 4itlul 4itlul nu#elei nu#elei La ț igănci poate $i interpretat ca o meta$or", sugerând poarta c"tre lumea sacrului, sacrului, anularea realului realului și trecerea c"tre c"tre t"râmul mitic, într-un într-un uni#ers în care care timpul și
spațiul nu sunt percep perceptib tibile ile 4otod 4otodat" at" titlul titlul meta$or meta$oric ic reprein repreint" t" trani traniția de la #ia ța la
moarte 4ema este este repreen repreentat tat", ", în corela corelație cu titlul, titlul, de ie șirea irea din timpul timpul istoric istoric,, linear linear și p"trunderea în timpul mitic, circular, materialiându-se prin e.istența aceluiași persona/ în dou" uni#ersuri paralele
n opera La ț igănci se pot distinge opt episoade distincte, înl"n țuite de scimbarea dintre planurile real și ireal c"l"toria cu tram#aiul (prima parte), intrarea în lumea țig"ncilor, întâlnirea cu cele trei $ete, c"utarea labirintic" (a doua parte), a doua c"l"torie cu tram#aiul și oprirea la casa doamnei 5oitino#ici, ultima c"c"torie cu tram#aiul și #iitarea propiei locuințe, întoarcerea cu tr"sura la țig"nci (a treia parte) și ultima sec#enț", întâlnirea cu ildegard care repreint" și trecerea în t"râmul morților ( a patra parte ) +arațiunea se realiea" la persoana a -a, perspecti#a narati#" $iind una e.tradiegetic", $iind dublat" de c"tre perspecti#a protagonistului, eitând între planul real și ireal n incipit este descris un ucurești interbelic, surprins prin detalii realiste, protagonistul trecând prin di$erite st"ri care #or $ace ulterior trecerea c"tre uni#ersul $antastic inalul repreint" traniția de la timpul istoric linear la mitic, pro$an, implicit trecerea de la #iaț" la moarte, nu#ela a#ând un $inal descis n primul cadu al nu#elei se conturea" o atmos$er" aparte, speci$ic" planului realist arșița de a$ar", mirosul de as$alt topit, gomotul tram#aiului +u#ela începe cu o c"l"torie ritualic", repetat" de trei ori pe s"pt"mân" în$"ptuit" de pro$esorul de pian a#irescu ! prim" interacțiune cu spa țiul mitic se realiea" în momentul trecerii tram#aiului pe lâng" gradina țig"ncilor, subiect de discu ție misterios, aparent un spa țiu interis :itându-și ser#ieta la ele#a sa, a#rilescu coboar" s" ia tram#aiul în sens in#ers, îns", misterul gr"dinii il atrage, dup" o serie de eit"ri %lanul ireal este introdus odat" cu cel de-al doilea episod, &de o lumin" alb"*, pragul dintre cele dou" lumi , #iaț" și moarte, sacru și pro$an ;peci$ic speciei $antasticului, este repetiția ci$rei trei (ta.a pe care trebuie s" o plateasc" la intrarea în cealalt" lume eci#alea" cu trei lecții de pian, c"l"toria de trei ori cu tram#aiul, cele trei $ete pe care trebuie s" le giceasc") n aceea și sec#en ț" este ilustrat" dispari ția limitelor spațio-temporale în t"râmul $antastic, timpul subiecti# al protagonistului nu corespunde realului (ceasul care &iar a stat*) n cel de-al treilea episod se reg"sesc moti#e precum labirintul și oglind, protagonistul eșuând s" giceasc" de dou" ori țiganca în &/ocul* $etelor, eitarea acesteia $iind accentuat" de încurc"tura sa în amintirea cu ildegard n același labirint unde este îmbr"cat în giulgiuș simbol al mor ții ințiatice, protagonistul se treeste pierdut, par"sind bordeiul țig"ncilor constat" c" timpul accelerea" progresi# și c" trecutul istoric se modi$icase semni$icati# so ția lui se mutase de doispreece
ani în ermania, doamna 5oitino#ici plecase de opt ani și bancnotele pe care le utilia erau ieșite din u n ultimul episod, a#rilescu se întâlnește cu ildegard, iubita lui din tinerețe (mediatoare a trecerii dincolo), conducându-l c"tre o &nunt" în cer*, p"durea labirint (spa țiu al morții sau al renașterii) +u#ela La ț igănci este una $antastic" prin elementele speci$ice tema (traniția de la real la ireal), moti#ele (padurea labirintic", labirintul, oglinda), eros, logos, simbolistica ci$rei trei și $inalul descis