informe de laboratorio (soldadura por arco)Descripción completa
...
report
Full description
MPTDeskripsi lengkap
mpt jahuelDescripción completa
Aici se afla in mare parte subiectele rezolvate integral la MPT.Full description
Tehno 3 MPTFull description
Descrição: MPT Digital VPN Windows Sonicwall
Descripción completa
Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Inginerie Electrica Laborator MPT – Metode si procedee tehnologice Student: Grupa B Pro!esor: Petre "asile
TEHNO 5 – Tehnologia de executie a infasurarilor sistemelor electrice TEMA DE CASA 3 – rocesul tehnologic de !o!inare unei masini electrice asincrone
Cuprins
"# Notiuni de !a$a %# &nfasurarea de c#a# trifa$ata cu $'%() m'3) *'% 3# rocesul tehnologic de !o!inare a statorului unei masini electrice asincrone (# Acti+itate de la!orator 5# Conclu$ii ,# -i!liografie
"# Notiuni de !a$a
&N.AS/0A0&1E MA2&N&1O0 DE C/0ENT CONT&N//
E#ist$ dou$ variante constructive de %n!$&ur$ri de curent continuu care au cea 'ai larg$ r$sp(ndire: %n!$&urarea buclat$ &i %n!$&urarea ondulat$) *n !ig) se pre+int$ sche'atic cele dou$ tipuri de %n!$&ur$ri ,a – buclat$ &i b – ondulat$-. s/a considerat des!$&urarea %n plan a spirelor. %n partea de 0os sunt !igurate leg$turile la la'alele colectorului1 iar pe desene apar &i u'brele polilor statorici)
2u 3 s/a notat deschiderea bobinei1 3 este pasul %n!$&ur$rii ,distan4a dintre laturile de dus a dou$ bobine consecutive %nseriate-1 iar 35 repre+int$ pasul de %ntors ,distan4a dintre latura de dus &i cea de %ntors a bobinei ur'$toare-) La %n!$&ur$rile buclate 3 6 3 – 351 iar la cele ondulate1 3 6 3 7 35) *n cele ce ur'ea+$ se va e#plica 'odul de reali+are doar pentru %n!$&urea buclat$ &i reparti4ia corespun+$toare a induc4iei B δ8 %n %ntre!ier) *n !igura 5a este repre+entat$ sche'a des!$&urat$ a unei %n!$&ur$ri buclate) Prin sche'a des!$&urat$ se %n4elege o sche'$ %n plan ob4inut$ prin t$ierea rotorului dup$ o generatoare &i des!$&urarea lui) In acest !el1 crest$turile care erau plasate la peri!eria unui cilindru apar situate %n acela&i plan) *n !igur$ este schi4at$ &i sche'a des!$&urat$ a colectorului1 &i anu'e1 %n partea de 0os a !igurii) 9e ase'enea1 apare %n !igur$ &i u'bra polilor de e#cita4ie) In!$&urarea buclat$ din !igura 5 apar4ine unei 'a&ini cu 5p6 1 rotorul respectiv posed(nd ; 6 < crest$turi1 nu'erotate %n !igur$ de la la <) In!$&ur$rile de curent continuu se reali+ea+$ %n dou$ straturi1 %n sensul c$ %n aceea&i crest$tur$ sunt dou$ laturi de sec4iuni: una %n partea superioar$ a crest$turii ,!igurat$ cu linie plin$ -1 iar cealalt$1 %n partea in!erioar$ ,!igurat$ cu linie %ntrerupt$-) In!$&urarea const$ dintr/o serie de sec4iuni identice1 !iecare sec4iune av(nd una sau 'ai 'ulte spire ,%n !igur$1 pentru si'plitate1 s/a considerat c$ o sec4iune are o singur$ spir$-1 sec4iunile !iind legate %n serie) 2apetele sec4iunilor se leag$ %ntre ele pentru a se asigura %nserierea sec4iunilor ,s!(r&itul unei sec4iuni se leag$ cu %nceputul alteia- &i1 %n acela&i ti'p1 se leag$ &i la c(te o la'el$ de colector) Practic1 %n crest$tura practicat$ %n aripioara unei la'ele de colector se lipesc cu a0utorul cositorului cap$tul de s!(r&it al unei sec4iuni &i cap$tul de %nceput al altei sec4iuni1 dup$ o regul$ bine preci+at$1 pus$ %n eviden4$ de sche'a %n!$&ur$rii) Prin ur'are1 %n!$&urarea descris$1 ca de alt!el toate %n!$&ur$rile de curent continuu1 nu are capete libere) In!$&urarea de curent continuu este deci o %n!$&urare %nchis$)
*n!$&urarea buclat$ se caracteri+ea+$ prin !aptul c$ toate sec4iunile au capetele lor legate la dou$ la'ele vecine ale colectorului1 %nserierea sec4iunilor !$c(ndu/se de a&a 'anier$ %nc(t acestea se succed la peri!eria rotorului %n acela&i sens1 la distan4a de o crest$tur$ %ntre dou$ sec4iuni succesive ,3 6 -) 9ac$ porni' de la un cap$t al unei sec4iuni oarecare &i ur'$ri' conductorul din care sunt reali+ate di!eritele spire &i sec4iuni succesive ale %n!$&ur$rii1 descrie' o serie de bucle la peri!eria rotorului1 de unde &i denu'irea de %n!$&urare buclat$) Pe colectorul la care sunt legate capetele sec4iunilor !reac$ perii1 legate alternativ dou$ c(te dou$1 iar !iecare pereche ast!el reali+at$ este legat$ la borna =1respectiv B a 'a&inii) Periile sunt egal distan4ate la peri!eria colectorului) L$4i'ea periilor este de ordinul de '$ri'e al l$4i'ii unei la'ele sau a dou$ la'ele de colector) *n !igura 51a1 periile au toc'ai l$4i'ea unei la'ele) Po+i4ia periilor pe colector are o !oarte 'are i'portan4$ %n !unc4ionarea 'a&inii de curent continuu) Se re'arc$ cu u&urin4$ deoca'dat$ c$1 atunci c(nd 'a&ina este %n !unc4ionare1 adic$ rotorul cu toate sec4iunile %n!$&ur$rii rotorului este %n rota4ie1 periile vin %n contact c(nd nu'ai cu o singur$ la'el$1 c(nd cu dou$ la'ele vecine1 !iindc$ colectorul se rote&te o dat$ cu rotorul1 iar periile sunt !i#e %n spa4iu) 2u' la dou$ la'ele vecine ale colectorului sunt legate capetele unei sec4iuni a %n!$&ur$rii1 iar peria %n anu'ite intervale de ti'p calc$ pe a'bele la'ele1 sec4iunea respectiv$ este %n scurtcircuit1 peria !iind bun$ conduc$roare) >ri1 dac$ polii 'a&inii sunt e#cita4i1 adic$ e#ist$ un c('p 'agnetic de e#cita4ie &i rotorul se %nv(rte&te1 %n di!erite sec4iuni se induc t)e)') alternative) =cest t)e)') au valori instantanee depin+(nd de po+i4ia sec4iunii respective %n c('pul polilor de e#cita4ie) 9ac$ sec4iunea este scurtcircuitat$ de perie %n 'o'entul c(nd latura sa de ducere este %n a#a polului nord1 t) e)') este 'a#i'$ &i va da na&tere unui curent i'portant %n sec4iunea scurtcircuitat$) Sec4iunea acu'ulea+$ %n c('pul s$u 'agnetic o i'portant$ energie &i devine sediul unor pierderi ?oule %n intervalul de ti'p c(t este scurtcircuitat$) *n 'o'entul %n care1 datorit$ rota4iei1 peria pierde contactul cu una din la'elele la care este legat$ sec4iunea respectiv$ &i scurtcircuitarea sec4iunii %ncetea+$1 atunci curentul de scurtcircuit din sec4iune trebuie s$ se anule+e) 2u' energia locali+at$ %n c('pul 'agnetic al sec4iunii nu se poate anula brusc1 curentul nu se anulea+$ nici el brusc la p$r$sirea la'elei de c$tre perie1 ci continu$ s$ se %nchid$ prin aer %ntre la'ela p$r$sit$ &i perie sub !or'$ de arc electric1 %n care se consu'$ %n scurt ti'p energia locali+at$ %n c('pul 'agnetic al sec4iunii) =ceste arcuri ,sc(ntei- la colector %ntre la'ele &i perii sunt !oarte d$un$toare bunei !unc4ion$ri &i nu sunt ad'isibile) *n schi'b1 dac$ periile sunt plasate pe colector %n ast!el de po+i4ie %nc(t scurtcircuitea+$ vre'elnic sec4iuni ale c$ror laturi de ducere sunt 'o'entan %n +ona interpolar$ %n care c('pul de e#cita4ie este !oarte slab sau nul1 atunci &i t)e)') induse %n sec4iunile respective %n acele 'o'ente sunt !oarte 'ici sau nule &i toate !eno'enele descrise 'ai sus au loc cu o intensitate apreciabil 'ai redus$ sau nu au loc1 ceea ce este !avorabil pentru !unc4ionarea 'a&inii) 9e aceea1 %ntoc'ai ca &i %n !igura 51a1 periile se plasea+$ pe colector %ntr/o ast!el de po+i4ie %nc(t !iecare perie s$ scurtcircuite+e1 la !unc4ionarea 'a&inii1 sec4iuni ale c$ror laturi se a!l$ %n +ona de c('p de e#cita4ie !oarte slab sau nul1 %n +ona interpolar$) 9ac$ periile scurtcicuitea+$ vre'elnic toc'ai sec4iunile care au laturile e#act %n a#a interpolar$ de si'etrie1 atunci se spune c$ @periile sunt !i#ate %n a#a neutr$A) 9ac$ periile ocup$ alt$ po+i4ie dec(t cea de 'ai sus1 se spune c$ @periile sunt decalate din a#a neutr$A) Se poate ar$ta c$ decalarea periilor din a#a neutr$ poate avea &i alte in!luen4e asupra !unc4ion$rii 'a&inii1 in!luen4e1 %n general1 negative) =trage' aten4ia asupra !aptului c$ po+i4ia periilor pe colector nu poate !i raportat$1 %n general1 la po+i4ia polilor de e#cita4ie) *n ca+ul %n!$&ur$rii pre+entate %n !igura 51a1 cele dou$ leg$turi ale unei sec4iuni oarecare la dou$ la'ele vecine sunt egal de lungi) 9ac$ periile sunt !i#ate %n a#a neutr$1 a&a cu' este ca+ul %n!$&ur$rii studiate1 ele scurtcircuitea+$ sec4iuni ale c$ror laturi sunt 'o'entan %n a#ele interpolare de si'etrie &i1 prin ur'are1 periile1 date !iind leg$turile egal de lungi la colector1 se a!l$ %n a#a de
si'etrie a sec4iunilor respective1 adic$ %n a#ele de si'etrie ale polilor de e#cita4ie) 9ar 'ai pot !i reali+ate &i ast!el de leg$turi la colector) *n !igura 1 o leg$tur$ la colector a unei sec4iuni oarecare este direct$1 cea 'ai scurt$ posibil$1 iar cealalt$ leg$tur$ 'ult 'ai lung$) Pentru o ase'enea reali+are constructiv$ a %n!$&ur$rii1 %n situa4ia c$ periile se !i#ea+$ %n a#a neutr$1 observ$' c$ periile cad %n a#a interpolar$ de si'etrie &i nu %n a#a de si'etrie a polilor1 ca %n ca+ul precedent) Prin ur'are1 la o 'a&in$ dat$1 pentru care nu cunoa&te' 'odul precis de reali+are a leg$turilor sec4iunilor la colector1 nu pute' &ti dac$ periile sunt sau nu @!i#ate %n a#a neutr$A prin raportarea po+i4iei periilor la po+i4ia polilor de e#cita4ie) Pentru aceasta este nevoie de unele 'etode speciale) Plasarea periilor pe colector &i leg$turile dintre ele &i la bornele 'a&inii conduc la %'p$r4irea %n!$&ur$rii repre+entate %n !igura 51a %n @c$i de curentA1 %n sensul c$1 dac$ la bornele =1 B ale 'a&inii s/ar aplica o tensiune de curent continuu1 curentul absorbit de %n!$&urare s/ar divi+a pe c$i %n paralel %n interiorul ei) =nsa'blul sec4iunilor %n!$&ur$rii se %'parte pe cele c$i de curent) Figura 51b ne arat$ reparti4ia sec4iunilor %n!$&ur$rii pe cele c$i de curent) =ceast$ reparti4ie este valabil$ la un 'o'ent dat1 %n care di!eritele crest$turi ale rotorului se a!l$ %n po+i4ia relativ$ !a4$ de polii de e#cita4ie indicat$ %n !igura 51a) Sec4iunile sunt ar$tate prin dou$ ci!re care indic$ crest$turile %n care sunt plasate laturile sec4iunii) =st!el1 sec4iunea 5 –
%# &nfasurarea de c#a# trifa$ata cu $'%() m'3) *'% p
=
5
m
=
B
q
=
5
2alculele necesare pentru a putea e#ecuta acesta bobinare sunt: z = 5 p ⋅ m ⋅ q
⇒
z = : ⋅ B ⋅ 5
=
5: crestaturi
=5
;5 Y d
N b
N b f Y i
z
=
5 p =
z
⇒
5 =
f =
−
⇒
N b
N b ⇒
m 5 B
⋅
Y d
Y d
= =
<
:
5: =
=
5
5
N b f
+
B
5: =
J
5 =
=
B
2
;
B5 5
pasdiametr al
numar de bobine pe :
in! asurare
numar bibine pe faza
k ⋅ Y d dis tan ta int re faze
. unde k = 81 1 5))))
3# Acti+itate de la!orator
25 J5
In ti'pul laboratorului a' onsultat 'ai 'ulte stas/uri: a- pentru sar'e: / ST=S </D Ksar'a de 2u rotunda pt conductoare de bobina0A / ST=S 8/DD Ksar'a de 2u rotunda pt electrotehnicaA / SH E <8D/8/588 Kspeci!icatii pt tipuri particulare de conductoare de bobina0A / ST=S 5D/< Ksar'e si bare dreptunghiulare din 2u pt electrotehnicaA / ST=S </D Ksar'e si bare conductoare pt =lA / SH E <8D/8/ Kconductor rectangular pt 2uA / ST=S 8D8 – / ST=S 5D8/D 2upru – Marci / ST=S 8/D / Seria ST=S <8D – conductoare de bobina0 b- pentru ben+i / ST=S <5/D Kben+i de =l pt scopuri electrotehniceA / SH N9 << :5885 Kclasi!icarea ter'ica a i+olatiei electriceA Tot la acest laborator a' consultat cateva planse: / plansa H>T>H B>BI=TPM 5 / !oaie de catalog a unui conductor de bobina0 Iar la !inal ne/au !ost pre+entate cateva aparate: / bobina spiralata / bobina cilindrica / rotor bobinat / 'asina de curent continuu / 'asina sincrona =' 'ai consultat desenele: / PM 5 Hotor Bobinat / TM= 8188 – 81D8 Fisa de bobina0 / 9esenul 518) 8 2arcasa 5<
(# Conclu$ii
/ 2onductoarele cu 2u si =l se !abrica din sar'a rotunda. / I+olatia conductoarelor din hartie1 din !ire te#tile B,bu'bac-. / Grosi'ea i+olatiei: gr) I – i+olatie si'pla1 gr) II – i+olatie dubla1 gr) III – i+olatie trpila. / 2onductoare cu indice de te'peratura: 81 81 581 558. / SH N9 << S identic cu 2EI <. / Un echipa'ent electric are o caracteristica di!erita de alte echipa'ente nu'ita indice de te'peratura. / Ter'ice: / clasa ter'ica 2,558O2i) te'peratura de strapungere ,8O2ii) re+istenta la socuri ter'ice ,58O2/ Mecanice: i) He+istenta abra+iva ii) Fle#ibilitate / Electrice: i) Tensiune de avarie ,"ii) pierderile dielectrice Q8 la 558O2 / 2hi'ice: i) He+istenta la solventul standard ii) He+istenta la !reon 5 iii) He+istenta la !reon 55 iiii) He+istenta la toate trans!or'atoarele / 2aracteristici speciale: i) He+istenta la F 51 F 55 ii) He+istenta la ulei de trans!or'ator iii) He+istenta la radiatii nucleare
