UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE MEDICINĂ SPECIALIZARE MEDICINĂ DENTARĂ
AVANTAJELE INSTITUIRII TRATAMENTULUI DE
BIOREACTIVARE PARODONTALĂ
COORDONATOR:
ABSOLVENT:
CONF. UNIV. DR. ȘTEȚ IU
COSTEA(BERBECE) DANIELA
ANDREEA ANGELA
FLORINA
SIBIU 2016
CUPRINS
Introducere……………………………………………………………….….……….. 1
PARTEA GENERALĂ 1. Morfofiziologia parodonțiului marginal …………………… ..……………...... 2 2. Epidemiologia bolii parodontale........................ parodontale.............................................. ............................................ .............................10 .......10 3. Etiopatogenia bolii parodontale...... parodontale...... ……………………………………….…….12 4.
Clasificarea boliilor parodonțiului marginal ……………………………….… .16
5. Tratamentul gingivitelor și parodontopatiilor parodontopatiilor maginale…...…..……………....19 6. Bioterapia de reactivare parodontală ............................................ .................................................................. .......................25 .25
PARTEA SPECIALĂ 1.
Scopul si motivația lucrării.......................................... rii................................................................ ..........................................3 ....................30 0
2.
Materiale și metode............................... metode..................................................... ............................................ ............................................ ......................31 31
3. Cazuistică............................................ .................................................................. ............................................ ............................................ .........................39 ...39 4.
Rezultate și discuții............................................... ii..................................................................... ............................................ .............................85 .......85
5. Concluzii.................................... Concluzii.......................................................... ............................................ ............................................ ...................................96 .............96
Bibliografie.............................. Bibliografie.................................................... ............................................ ............................................ .....................................98 ...............98
CUPRINS
Introducere……………………………………………………………….….……….. 1
PARTEA GENERALĂ 1. Morfofiziologia parodonțiului marginal …………………… ..……………...... 2 2. Epidemiologia bolii parodontale........................ parodontale.............................................. ............................................ .............................10 .......10 3. Etiopatogenia bolii parodontale...... parodontale...... ……………………………………….…….12 4.
Clasificarea boliilor parodonțiului marginal ……………………………….… .16
5. Tratamentul gingivitelor și parodontopatiilor parodontopatiilor maginale…...…..……………....19 6. Bioterapia de reactivare parodontală ............................................ .................................................................. .......................25 .25
PARTEA SPECIALĂ 1.
Scopul si motivația lucrării.......................................... rii................................................................ ..........................................3 ....................30 0
2.
Materiale și metode............................... metode..................................................... ............................................ ............................................ ......................31 31
3. Cazuistică............................................ .................................................................. ............................................ ............................................ .........................39 ...39 4.
Rezultate și discuții............................................... ii..................................................................... ............................................ .............................85 .......85
5. Concluzii.................................... Concluzii.......................................................... ............................................ ............................................ ...................................96 .............96
Bibliografie.............................. Bibliografie.................................................... ............................................ ............................................ .....................................98 ...............98
INTRODUCERE [6, 19, 29]
Lucrarea de față
își propune să investigheze eficiența tratamentului de
bioreactivare parodontală instituit unor cazuri clinice de parodontită marginală cronică și agresivă cu simptomatologie diversă, î n care examinarea radiologică și cea clinică nu relevă aceeași gravitate a patologiei. Boala parodontală cu formele sale clinice cunoaște o arie largă de răspâ ndire, la toate grupele de populație indiferent de vârstă, sex, locație geografică, educație.Aceasta nu este specifică vârstei a treia, ea apărând și la persoane tinere, debutâ nd prin gingivoragie
care poate trece neobservată timp î ndelungat. Parodontopatiile se
caracterizează printr-un debut insidios, cu evoluție cronic -distructivă, putând fi progresive și ireversibile. Etiopatogenia afecțiunilor
parodontale este reprezentată de factori locali cu
caracter determinant și favorizant dar ș i de unii factori generali. Factorul cauzal este cel microbian reprezentat de biofil prezent pe suprafața
dintelui ș i epiteliului gingival, care
determină evoluția unui proces inflamator ș i distructiv. Starea generală a organismului contribuie în mod decisiv la instalarea, evoluția și eficiența terapeutică a bolii parodontale. Tratamentul trebuie instituit
cât mai precoce, trebuie să fie complex,cuprinzând
mai multe tipuri de tratament (profilactic, antimicrobian, chirurgical, reechilibrare
ocluzală, reabilitare structurală ș i funcțională prin bioreactivare parodontală, tratamentul complicațiilor), individualizat și realizat prin diverse proceduri care au scopul de a ameliora sau chiar vindeca boala parodontală . Tratamentul de bioreactivare parodontală
are rolul de a îmbunătăț ii starea de sănătate a parodonț iului oprind e voluția bolii parodontale, ușurând și grăbind vindecarea și are în vedere îmbunătăț irea dinamicii vasculare
de la nivelul gingiei, desmodonțiului, osului alveolar și stimularea capacitații
de apărare a organismului împotriva agresiuni microbiene. Lucrarea susț ine ideea beneficiului adus structur ilor ilor parodontale de suport de că tre instituirea tratamentului de bioreactivare
parodontală de origine animală pe nume
NeyPul, conceptul care stă î n spatele acestei terapii este de a ajuta un organ bolnav utilizând elementele de la organele corespondente sănătoase. Structurile celulare bolnave vor fi regenerate de o astfel de revitalizare biologică . 1
PARTEA GENERALĂ
I . BOALA PARODONTALĂ 1.Morfofiziologia parodonțiului marginal [ 6,14, 19, 25, 26, 27 ]
Termenul de boală parodontală cuprinde toate afecțiunile parodonț iului marginal. Gingivitele sunt afecțiuni ale ț esuturilor epiteliale situate în imediata apropiere a coletului și a zonei periimediate a factorului agresiv
și subcoletale a dintelui ș i sunt rezultatul expunerii
microbian prin placa bacteriană , traume fizice, chimice
termice sau de altă natură cu m ar fi radiațiile și fumatul, pe când parodontitele sunt afecțiuni de sine stătă toare, cauzate de agresiuni microbiene și de impicaț iile raspunsului imun modificat din p artea organismului, entităț i clinice care sunt precedate de gingivite netratate.
Analiza histologică a implantației dentare arată o evoluție de la o formă simplă,de alipire în suprafață până la cuprinderea fermă a r ădă ădăcinii de structurile osoase înconjurătoare. Inițial această fixar e a avut un caracter de legătură fibroasă, directă între rădăcină și os, pentru ca ulterior să devină o legătură prin suspensie fibroasă. În evoluția filogenetică și ontogenetică , osul alveolar s-a format, a existat și funcționat numai în prezența dinților , pierderea acestora ducâ nd la dis pariția aparatului de susținere și menținere a dintelui deci a parodonț iului marginal : gingie, desmodonț iu, os alveolar lăsând în loc doar mucoasa orală a crestei edentate. Termenul de parodonțiu
marginal se diferențiază de parodonțiul apical, cele
două zone topografice, diferă ca organizare str ucturală ucturală și funcțională, au un comportament reacțional diferit care se regăsește în caracterul specific al îmbolnăviriilor, inițierea, evoluția, simptomatologia și
tratamentul
acestora,
parodontitele marginale marginale față de cele apicale fiind semnificativ diferite. Parodonțiul marginal este alcatuit din totalitatea țesuturilor care asigură menținerea și susț inerea dinților în oasele maxilare. Limita superioară, gingivală, a parodonțiului marginal se situează, în condiții normale, î n jurul coletului anatomic al dintelui.
Limita dintre parodonțiul marginal și cel apical nu este marcată în mod net de
un element sau o structură anatomică anumită dar distincția dintre ele se manifestă printr-o patologie și o evoluție diferită a acestora .
Parodonțiul apical este afectat, de regulă,pe cale endodontică , dincolo de apex, prin complicații ale cariei dentare, cu manifestă ri clinice acute sau cronice. Parodonțiul 2
marginal prezintă mai frecvent afecțiuni cu evoluție cronică și punct de plecare cel mai adesea de la nivelul
gingiei și al șanțului gingival, evoluând în principal pe cale
desmodontală cu o simptomatologie subiectivă mai puțin manifestă, chiar nedureroasă dar în timp aceste parodontopatii marginale cronice de tip inflamator conduc la apariția pungilor parodontale, ret racției
gingivale, mobilitate dentară patologică și netratate au
drept complicație majoră și finală avulsia dințiilor. Parodonțiul marginal are două componente principale(fig.1) : a.
Parodonțiul superficial reprezentat de: Gingie cu: -epiteliu gingival -corion gingival -ligamente supraalveolare
b. Parodonțiul profund format din: 1. cement radicular 2. desmodonț iu 3. os alveolar
Fig.1.
Structura dintelui și a parodonțiului marginal
(http://www.creeaza.com/familie/medicina/REABILITAREA-
PARODONTALA829.php) 3
a.
Parodonț iul superficial ( înveliș )
Mucoasa cavitații bucale este împărțită î n 3 zone: Mucoasa masticatorie : reprezentată
o
de gingie și mucoasă care acoperă bolta
palatină osoasă osoasă; o
Mucoasa de pe fața dorsală a limbii;
o
Mucoasa de
căptușire a cavitaț i : mucoasa buzelor, obrajilor, suprafeței ventrale
a limbi, a planșeului bucal, a palatului moale și uvulei, precum ș i a mucoasei alveolare. - Gingia-
Este componenta vizibilă
a parodonțiului marginal care acoperă extremitatea
coronară a osului alveolar și este de sine stătă toare pe versantul vestibular al maxilarului și mandibulei și cuprinsă în mucoasa palatului dur și linguală pe versantul oral. Aceasta este împarțită în 3 zone (fig.2) : 1. Marginea gingivală liberă l iberă : : Por țiunea țiunea
cea mai coronară plasată imediat lângă suprafaț a dintelui, între papilele
interdentare ale gingiei.Lăț imea ei variază î ntre 0,5-2mm iar grosimea ei este de aproximativ 1mm.
Conturul
marginal este ascuțit, neted, fără neregularități sau
depresiuni iar consistența este mai laxă putând fi ușor deplasată la comprimare cu o sondă butonată. Limita dintre gingia fixă și cea liberă este reprezentată de șanț ul margini gingivale libere. 2. Papila interdentar ă :
În mod normal papilele interdentare au culoare roz deschis cu suprafața netedă, întinsă cu depresiuni distanțate. Consistența lor este fermă iar la vârf mai laxă,ușor depresibilă la comprimare cu o sondă butonată. Este situată la nivelul ambrazurii gingivale vestibulo-orale,sub punctul de contact interdentar,
în
funcție
de
morfologia
osului
forma și volumul ei variază
alveolar,vârstă,incongruență
dento -
alveolară,traumatisme, alveolară,traumatisme, diastemă și treme; 3. Gingia fixă : fixă : Aderă 9mm,
ferm de dinte ș i de osul alveolar subiacent, are o înălțime cuprinsă între 1-
constituie o zonă de rezistență împotriva tendinței de retracție a marginii
gingivale libere și formează joncț iunea muco-gingivală reprezentată printr -o -o linie de demarcaț ie. 4
Șanțul gingival este spațiul situat între suprafaț a dintelui și gingie. Baza lui este delimitată de epiteliul joncțional.Acesta are o adâncime variabilă între 1 -3 mm și nu prezintă exudat seros sau purulent, tot ce depășeș te fiind considerat patologic. Explorarea șanțului se face cu sonda parodontometrică .
Lichidul șanțului gingival în mod normal, provine în cantităț i mici, continuu. Este un exudat inflamator ce participă la menținerea stării de sănătate a gingiei, având următoarele proprietăți : îndepărtarea mecanică a particulelor străine din șanț ul gingival,posedă activitate
antimicrobiană și constituie sursă de material necesară atașării
celulelor de suprafața dintelui.
Fig. 2. Elementele componente ale gingiei (http://www.doctoruldedinti.info/parodontiul/)
Aspectul normal al gingiei sănă toase este reprezentat de culoare, margini ferme, ușor ascuțite, etanș fixate (fig.3) : Culoare:
Culoarea
normală a gingiei este r oz deschis, care poate varia î n funcție de
grosimea stratului epitelial, gradul de keratinizare, gradul de vascularizaț ie din corionul
gingival, prezentă și numă rul celulelor melaninoformatoare din stratul bazal al epiteliului.Pot f i de
la
și cazuri excepționale î n care culoarea gingiei poate fi î n mod normal
maro-albastru
la
negru
,la
populațiile
de
culoare,
orientale
și
mediteraneene.Aspectul suprafeț ei gingivale sănătoase în zona fixă este de “gravură 5
punctată” sau “coajă de portocală” . Consistența fermă în zona gingiei fixe și laxă î n zona marginii gingivale libere.
Poziția gingiei față de dinte: În mod obișnuit este situată î n jurul coletului anatomic al dintelui și depinde de:
erupția dentară,tipul constituțional, vârstă, anomalii dentomaxilare, inflamația bacteriană supraadăugată, parafuncții ș i obiceiuri vicioase, traumatisme directe, traumatisme indirecte, traume de cauză iatrogenă și
influența unor afecț iuni generale.
Fig.3. Aspect normal și inflamat al gingiei (http://www.dentiststcharles.net/wp/deep-cleaning/)
b.
Parodonț iul marginal profund
1. Cementul radicular :
interfața dintre rădăcină și desmodonț iu format din țesut
conjunctiv cu un grad ridi cat
de mineralizare care acoperă suprafața radiculară a
dinților. Acesta este împarțit în : cement primar acelular :
se mai numește și cement fibrilar ș i este dispus în
jumatatea coronară a rădăcinii.Este format din fibre de colagen dispuse perpendicular pe suprafața rădăcinii și cementoblaști care formează o matrice nemineralizată numită cement sau precement. 6
cement secundar celular : dispus în jumatatea apicală a rădăcinii ș i la nivelul furcațiilor
dinților pluriradiculari, conține cementocite și se formează de obicei
în cursul proceselor de vindecare ale ț esuturilor. Cementul radicular asigură fixarea fibr elor ligamentului periodontal, îmbunătățeș te condițiile de implantare ale dintelui,
permite rearanjarea orientă rii fibrelor din
ligamentul periodontal datorită depuneri continue. 2.
Desmodonțiul : complex morfofuncțional format din totalitatea structurilor din
spațiul dento-alveolar : substanța fundamentală, celule, fibre(ligamentul periodontal), vase și nervi. Acesta este format în s pecial din fibre de colagen a căror capete se inseră în osul alveolar și î n cementul radicular. Capetele mineralizate ale fibrelor ce se inseră pe os și cement poartă denumirea de fibrele lui Sharpey. Orientarea fibrelor este oblică dinspre coronar spre apical.
Desmodonțiul îndeplinește funcția de structurare și restructurare tisulară , de prelucrare a solicitărilor dentare, de nutriț ie e cementului, osului alveolar și a gingiei, ș i funcție senzitivă și senzorială. 3. Osul alveolar : servește la
susținerea și menținerea dinților și este format din:
osul alveolar propriu-zis(lamina dura): -corticala
internă a osului alveolar : o
lamă subțire de os care înconjoară rădă cina
osul alveolar susținător - are două componente : -osul medular sau spongios -
conține măduvă;
-corticala externă - poate fi vestibulară și orală; Conturul osului alv eolar
este în concordanță cu poziția dintelui și proeminențele
rădăcinilor. Cele mai importante defecte osoase care au importanță clinică sunt dehiscența și fenestrația osoasă . Osul alveolar fixează fibrele ligamentului periodontal, preia solicită rile exercitate asupra dintelui și le distribuie osului uniform și asigură un suport integru de-a lungul rădăcinii dentare, având rolul decisiv în implantarea normală a dintelui.
7
2. Epidemiologia bolii parodontale
[ 3, 6, 19 ]
Epidemiologia studiază factorii și circumstanțele care răspund de menținerea stării de sănătate, de apariția și răspândirea bolii, de incapacitățiile rezultate î n urma acestora la grupele de populație.
Epidemiologia se ocupă de factorii care favorizează propagarea bolilor ș i de elaborarea mijloacelor de prevenire a
acestora sau de vindecarea lor în cadrul unei
comunitați umane. Studiul epidemiologic al unui grup de popu lație
identifică o serie de factori :
condiții de mediu, cauzele boli și factorii de apărare care previn răspândirea lor î n cadrul unei comunități. Studiile epidemiologice
ale bolii parodontale relevă o serie de criterii și indici,
cum sunt :
prevalența
incidența
extinderea
severitatea
gradul de periculozitate
factorii de risc
-
lipsa igienei bucale
-
fumatul
-
lucr ări protetice sau aparate ortodontice incorecte
-
unele boli generale asociate
circumstanțele favorizante -
obiceiuri alimentare
-
secvența și corectitudinea periajului
-
consumul de alcool
-
stresul
-
evenimentele din viața cotidiană cu încărcătură nervoasă, psihică
indicatorii de risc -
vârstă
-
sex
-
educație
-
ocupaț ie 8
-
rasă
-
starea civilă
-
gruparea etnică
-
starea socio-economică
-
venitul lunar
- posibilitatea de prezentare la tratament
Un rol important în e pidemiologia bolii parodontale îl au indici de suferință clinică : -
sângerarea gingivală
-
retracția gingivală
-
adâncimea pungilor parodontale
-
gradul de depunere al tartrului
9
3. Etiopatogenie Etiologia afecțiunilor
[ 6, 14, 16, 19, 28 ]
parodontale a fost și este încă mult discutată î n literatura
de specialitate.
Boala parodontală are etiopatogenia neprecizată și necunoscută cu certitudine, dar în prezent,în urma unor cercetă ri aprofundate se admite rolul determinant ca fiind factorului microbian,
al afecțiunilor inflamatorii de tip distructiv ale parodonț iului
marginal.
Ceilalți factori,tartrul,modificarile morfologice ale dinților și arcadelor, tulbură ri funcționale
musculare, ale articulaț iei temporo-mandibulare, ocluzale și factorii
sistemici se admit ca fiind factori favorizanți a bolii parodontale.
Circumstanțele etiologice ale parodontopatiilor marginale cronice sunt: factori locali
cauzali - placa bacteriană
favorizanți -tartrul dentar -trauma ocluzală -cariile dentare -edentația -anomaliile dento-maxilare - parafuncții -obiceiuri vicioase -factori iatrogeni
factori sistemici
– influențează starea de îmbolnăvire a parodonț iului marginal prin favorizarea instalării și inițierii bolii parodontale, grăbind evoluția ei și îngreunând eficiența tratamentului .
10
Placa bacteriană - biofilm Factorii
determinanți în afecțiunile inflamatorii de tip distructiv ale
parodonțiului marginal sunt fără nici un dubiu de natură microbiană. Placa bacteriană poate fi definită ca un agregat de microorganisme unite între ele și suprafața dintelui sau a altor structuri din cavitatea bucală , prin intermediul unei matrice organice. Din punct de apă
vedere clinic, placa bacteriană nu poate fi îndepărtată prin jet de
sau clătire.Aceasta se contituie într-un biofilm natural reprezentată de comunităț i
microbiene aderente
la un substrat care realizează astfel o structură complexă,
tridimensională, într -o continuă dinamică, dar relativ stabilă . Formarea plăcii bacteriene începe la o oră după periaj și realizează o acumulare maximă după 30 de zile. Structura plăcii bacteriene este complexă și în continuă schimbare și formată din: agregate bacteriene, celule fagocitare, produse de metabolism celular, celule epiteliale descuamate, proteine
salivare ș i serice.
Placa bacteriană se clasifică în funcț ie de localizare în raport cu structurile dento-gingivale: -placa bacteriană supragingivală; - placa bacteriană subgingivală; - placa bacteriană subgingivală asociată suprafeț ei dentare; - placa bacteriană subgingivală asociată epiteliului șanțului gingival; - placa bacteriană asociată ț esutului gingival;
Apărarea organismului are și rol de a stopa propagarea și diseminarea agenților parodontopatogeni prin acțiuni specifice(bariera naturală și factorii umorali de apărare) și/sau nespecifice(anticor pi) la nivelul epiteliului joncțional, salivei și a lichidului din șanțul gingival. Tartrul dentar
Reprezintă un complex organo- mineral aderent de suprafața dentară sau de alte structuri solide orale.Suprafața tartrului este rugoasă,acoperită de placa bacteriană nemineralizată. Acesta este format din componente organice 70- 90% și conținut anorganic 11
Acesta se clasifică în raport cu marginea gingivală liberă ș i conturul papilei interdentare în: -tartru supragingival -tartru subgingival;
Tartrul dentar se formează pe structurile plăcii dentare care suferă un proces de mineralizare, proces ce începe chiar î n primele 4-8 ore de la depunerea plăcii bacteriene. Rolul principal al tartrului în patogenia boli i parodontale este dat de : menținerea
plăcii bacteriene în contact strâns , iritant cu ț esuturile parodontale, acesta poate conț ine produși
cu toxicitate tisulară.Tartrul determină scăderea eficacității curățirii și
autocurăț irii artificiale. Cariile dentare și obturațiile
-cariile
necorespunzătoare
ocluzale determină masticație unilaterală și/sau superficială afectând
autocurățirea; -cariile de colet produc inflamaț ii la nivelul marginii gingivale prin reținerea alimentelor
și depozitelor de placă bacteriană; -cariile
aproximale rețin alimente și placă bacteriană praducând inflamaț ii la nivelul
papilei interdentare; -obturațiile sunt
unul dintre factorii favorizanți locali frecvent întalnit în patologia
parodontală. Acționează prin mecanisme diferite : traumatism direct asupra marginii gingivale libere și indirect prin alegerea necorespunzătoare a materialului de obturaț ie. Edenta ția
Edentația este un factor favorizant ce nu trebuie tratat cu superficialitate. Acționează atât în plan orizontal desfințâ nd continuitatea arcadei dentare ș i a ligamentelor breșa
supraalveolare determinând migrarea orizontală a dințiilor care mă rginesc
cât și vertical cu dispariț ia contactelor ocluzale determinând erupție activă
accelerată a antagoniștilor putând duce la traumatisme directe a gingiei adiacente. Lipsa de
elemente masticatorii determină apariția unor forțe solicitante
suplimentare pentru
unitațile masticatoriii restante, adică trauma ocluzală primară și/sau
secundară pentru acestea.
12
Anomaliile dento-maxilare
-incongruența dento-alveolară
cu înghesuire determină apariția inflamației prin retenția
alimentelor și a plăcii bacteriene; -incongruența dento -alveolară
cu spațiere determină apariția inflamației prin depunerea
de placă bacteriană î n urma unei igiene deficitare; -ocluzia deschisă prin lipsa autocurățirii determină apariția -ocluzia
inflamației ;
adâncă acoperită determină,odată cu instalarea inflamației,erupția activă
accelerată a dințiilor frontali cu apariția traumatismelor directe a gingiei: Parafun cțiile
Sunt a bateri de
la activitatea normală ocluzală și produc afectarea parodonțiului
marginal doar în prezența plă ci bacteriene. Cauzele cele mai frecvente ale apariției parafuncților sunt cele psihologice, neurologice, ocluzale, profesionale. Bruxismul, încleștarea și bascularea dinților și ticurile profesionale sunt cele mai frecvente parafuncții. Obiceiuri vicioase
Fumatul, iritațiile directe sau chimice, leucoplazia, comsumul excesiv de alcool, radioterapia,
toate acestea având rol favorizant în apariția inflamației la nivelul
parodonțiului.
Fig.4.
Aspect diferit între gingie sănătoasă și boala parodontală
(http://www.clarisse.ro/laser-dentar/tratamentul-bolii-parodontale.html)
13
3. Clasificarea boliilor parodon țiului marginal [ 6, 17, 18, 19 ]
Cunoașterea unei clasificări a boliilor parodonțiului marginal este utilă și necesară pentru a stabili diagnosticul corect, prognosticul cât și în alegerea tratamentului cel mai eficient.
Diferențierea formelor patologice parodontale este
dificilă datorită controverselor apărute în definirea unor tipuri de afecț iuni. Catedra de Parodontologie din București clasifică boliile parodonțiului marginal î n: I.
A.
1.
Gingivite
Gingivite induse de placa bacteriană specifică :
Gingivita
cronică(simplă,necomplicată),
prin
inflamație
de
cauză
microbiană(placa bacteriană ); 2.
Gingivita hiperplazică, prin inflamație microbiană(placa bacteriană); Gingivite induse de placa bacteriană specifică și contribuț ia unor factori locali
B.
și generali; 1.
Gingivite în cursul unor stări fiziologice: Gingivita de pubertate; Gingivita din cursul ciclului menstrual;
Gingivita de sarcină;
Gingivita de menopauză ;
2. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice,din cursul : unor boli sistemice ca : Gingivita din diabet;
Gingivita din carența vitaminei C;
Gingivite din boli hematologice
(leucemii acute și cronice, anemii,
trombocitopenii); unor boli imunodeficitare: agranulocitoza; granulomatoza Wegener; sarcoidoza;
14
3. Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente: Gingivita
hiperplazică prin hidantoină;
Gingivita hiperplazică prin antagoniș ti de calciu;
Gingivita prin utilizarea medicaț iei contraceptive;
4.
Gingivita hiperplazică prin ciclosporine;
Gingivita și gingivostomatita ulcero-necrotică: Pericoronaritele;
C. Gingivite neinduse de placa bacteriană specifică :
Gingivita hiperplazică(fibromatoasă) ereditară;
Gingivita alergică;
Gingivite descuamative;
Gingivita și gingivostomatita herpetică ;
Gingivita și gingivostomatita aftoasă recidivantă;
Gingivita și gingivostomatita Leziuni
micotică;
gingivale asociate infecț iei cu: Neisseria gonorrhea, Treponema
pallidum, Mycobacterium tuberculosis; Lezini gingivale asociate unor infecț ii cu unele specii de streptococi;
Leziuni gingivale î n histoplasmoza;
Leziuni gingivale în varicela-zoster; Leziuni gingivale traumatice:fizice, chimice, termice;
II.
Parodontite marginale
A. Parodontite agresive
1. Parodontita pubertală : -
Asociată cu boli generale : leucemia, neutropenia;
-
Asociată cu boli și tulburări genetice :
Sindromul Papillan-Lefevre;
Sindromul Chediak-Higashi;
Sindromul Down;
Sindromul Cohen; 15
Sindromul Ehlers-Danlos;
Sindromul Marfar;
Sindromul Cross-McKusick-Breen;
Sindromul deficienței de adeziune leucocitară ;
Boala Crohn;
Boala celulelor Langerhans(sindromul de histiocitoză );
Agranulocitoza infantilă genetică;
2.
Neutropenia familială ciclică; Hipofosfatazia;
Parodontita juvenilă
-localizată -generalizată
3.
Parodontita marginală agresivă, rapid progresivă ;
B. Parodontite marginale cronice
1. Parodontita marginală cronică superficială -cu fenomene hiperplazice -pe fond de involu ție precoce
2. Parodontita marginală
cronică profundă lent progresivă : localizată, extinsă,
generalizată 3.
Parodontita marginală profundă ulcero-necrotică
4.
Parodontita distrofică : parodontopatia marginală cronică mixtă (rebelă /refractară la tratament).
III.
Manifestări gingivo -parodontale
IV.
Manifestări ale traumei ocluzale ș i prin lipsa contactului ocluzal
V. VI.
și orale î n SIDA
Retracția gingivală Tumori gingivo-parodontale benigne și maligne 16
5. Tramentul gingivitelor și parodontopatiilor marginale
[ 2, 4, 6, 7, 9,
14, 15, 19]
Boliile parodontale
necesită un tratament adecvat,complex, instituit precoce,
susținut de proceduri succesive ș i proprii leziunilor specifice cu scopul vindecă rii, realizat prin proceduri multiple, de ordin medicamentos, chirurgical, de restaurare a mor fologiei
dinților inclusiv arcadelor și de echilibrare ocluzală care odată începute
trebuie să se succeadă la intervale de timp necesare. Tratamentul trebuie individualizat aceasta fiind principala condiț ie de succes spre ameliorare/vindecare. Tratamentul
parodontal urmărește eliminarea inflamației de la nivelul
parodonțiului, reducerea pungilor parodontale, oprirea p rogresiei leziunii parodontale și regenerarea parodontală.
DIAGNOSTIC
Plan de tratament parodontal
Tratament etiologic
Reevaluare
Menținerea igienei buco -dentare
Terapie de corectare
Reevaluare
Fig.5. Schemă de tratament [19]
17
Tratamentul poate fi local și general. Direc ț iile principale a tratamentului local sunt: 1. Tratamentul antimicrobian; 2. Tratamentul chirurgical; 3. Tratamentul de reechilibrare ocluzală; 4. Tratamentul
de reabilitare structurală și funcțională prin bioreactivare a
parodonțiului marginal; 5.
Tratamentul complicațiilor;
Principalele
faze de
tratament
local
sunt
reprezentate
de
o
faza
inițială(igienizare,tratamentul complicațiilor acute,instruirea pacienț ilor privind igiena), o fază secundară(corectare morfofuncțională) și o fază terțiară(menținerea rezultatelor obținute). Obiectivele tratamentului inițial sunt: -
Tratamentul complicațiilor acute;
-
Ameliorarea igienei buco-dentare;
-
Desfințarea microulcerațiilor din pungile parodontale false; Tratamentul de menț inere a rezultatelor se realizeaza prin proceduri
individualizate.
Etapele principale de tratament sunt: 1.
Tratamentul complicațiilor acute ale parodontitelor marginale cronice.
2. Igienizarea efectuată
de medic pentru î ndepărtarea factorilor naturali cu
încărcătură microbiană: -debridare
gingivală prin îndepărtarea plăcii bacteriene, a biofilmului oral și a
produșiilor acestora; -detartrajul supragingival; -detartrajul subgingival profesional; -suprimarea
unor procese inflamatorii întreținute de resturi radiculare sau dinț i
nerecuperabili prin tratament conservator sau chirurgical. 3.
Instruirea pacienților pentru însușirea unui sistem de igienizare principal prin periaj și secundar pr in folosirea unor mijloace ajutătoare.
4.
Depistarea și îndepă rtarea factorilor iatrogeni.
5. Tratamentul medicamentos
antimicrobian al gingivitei și parodontite i marginale
cronice superficiale. 18
6.
Suprimarea chirurgicală a focarelor inflamatorii, altele decât pungile parodontale sau hiperplaziile gingivale.
7. Restaurarea morfologiei dentare afectate de carii. 8.
Șlefuiri ocluzale.
9.
Restaurare protetică.
10. Tratamente ortodontice. 11. Imobilizarea dințiilor parodontotici. 12. Tratament de bioreactivare. 13. Menținerea,
prin măsuri profilactice ș i proceduri curative suplimentare, a
rezultatelor obținute prin tratament. Profilaxia împotriva inflamației parodonțiului marginal se împarte în trei categorii:
Profilaxia primară care cuprinde totalitatea mă surilor de igienizare a cavi tății bucale care au ca scop împiedicarea instalării gingivitelor cronice ș i parodontitelor marginale;
Profilaxia secundară se adresează formelor incipiente cu scopul opririi evoluț iei lor spre forme mai avansate;
Profilaxia terțiară urmărește prevenirea recidivelor după tratamentul formelor manifeste ale bolii parodontale;
Igienizarea orală
Igiena orală este esențială pentru păstrarea stării de sănătate parodontală iar pacientul trebuie motivat și educat pentru a realiza o igienă buco -dentară corectă ș i personalizată
în funcție de afecțiunea parodontală . Igienizarea se poate face de către
pacient, de către medic sau de către pacient ș i medic. Igiena orală individuală se poate realiza prin mijloace mecanice sau chimice. Mijloacele mecanice : 1. Periajul gingivo-dentar 2. Mijloace secundare :
- Dental floss -Periuțe interdentare -Scobitorile din lemn moale sau balsa -Stimulatorul gingival -Dușurile și irigațiile bucale
Mijloacele chimice : sunt reprezentate
de dentrifice ( pastele de dinți, apele de
gură). 19
Igiena dentară profesională este efectuată de către medic în cabinet și constă î n : -
Debridare gingivală
-
Detartraj
-
Chiuretaj radicular
Măsurile profilactice trebuie asociate cu cele curative,locale și generale, utilizând o gamă largă de substanțe medicamentoas e printre care amintim:
Aplicații locale
Cele mai folosite substanț e medicamentoase locale sunt:
Antisepticele Clorhexidina Triclosan Sanguinarina
Compușii fenolici cu metilsalicilă ( Listerina )
Fluorul Acidul citric Acidul cromic Bicarbonatul de sodiu
Apa oxigenată sau peroxidul de hidrogen 3%
Soluția de perhidrol sau peroxidul de hidrogen 30%
Iodul Clorura de zinc 30% Proteinatul de argint protargol 1%
Coloranții (violet de gențiană 1%,albastru de metilen 2%,rivanol)
Antibiotice și chimioterapice Tetraciclina Neomicina Metronidazol
Nistatina și stamicinul
Glucocorticoizii Hidrocortizon acetat, prednisolon, triamcinolon
Preparate naturale Propolis
20
Romazulan Pyralvex
Gingivital și gingisan
Produse imunobiologice Vaccinul stafilococic Produsul Cantastim Imudonul
Pe cale generală Metronidazol Clindamicina Tetraciclina Fluorochinolone Amoxicilina Azitromicina Klabax
Metronidazol+Amoxicilină
Metronidazol+Ciprofloxacină
Tratamentul Chirurgical
În formele avansate de îmbolnăvire parodontală marginală , tratamentul medicamentos local și general împreună cu celelalte mijloace de îndepărtare a plăcii bacteriene ș i a tartrului nu este suficient. Pentru îndepărtarea țesuturilor degradate ș i a structurilor patologice
de la nivelul parodonț iului marginal se impune metoda
chirurgicală. Scopul tratamentului chirurgical : -
desfințarea pungilor parodontale și eliminarea conț inutului patologic al acestora;
-
îndepărtarea gingiei hiperplazice;
-
restaurarea arhitecturii normale a țesutului osos ș i a gingiei;
Indicațiile tratamentului chirurgical : - pungi false nereductibile prin tratament antimicrobian și antiinflamator; -
pungi parodontale adevărate; 21
-
hiperplazii gingivale;
-
defecte mucogingivale.
Metode și tehnici de chirurgie parodontal ă :
chiuretaj supra și subgingival;
gingivectomia;
gingivectomia gingivo- plastică.
Chiuretajul gingival : se efectuează
în șanțul gingival și î n pungile gingivale false,
fără a depăși de regulă nivelul de inserție e epiteliului joncțional. Este o formă avansată de debridare gingivală pe cale chirurgicală. Urmarește îndepărtarea țesuturilor bolnave din pungile parodontale false , odată cu înlăturarea elementelor iritative și septice care întrețin inflamația și favorizează progresiunea lizei parodontale. Este indicat în : gingivite cronice cu microulcerații și sângerari la cele mai ușoare atingeri și în gingivite cronice și parodontite cronice î n stadii incipiente, cu pungi parodontale false.
Chiuretajul subgingival :
se realizează î n pungi parodontale adevarate, dincolo de
zona de inserție a epiteliului joncț ional. Este de două tipuri, în câmp închis ș i deschis.Chiuretajul subgingival este indicat în : -
Pungi parodontale mici de 2- 4mm adâncime;
-
Pungi parodontale false adâ nci;
-
Pungi parodontale adânci, pe una sau două fețe ale rădă cinii;
-
Pentru a reduce riscul de acutizare sau suprainfectare a pungilor parodontale
și de apariție a abcesului parodontal; -
Tratament definitiv al abcesului parodontal;
-
Fistule apico-gingivale;
-
Temporizarea extracției la bolnavi cu afecț iuni generale;
-
Recidive, după alte intervenț ii chirurgicale.
22
ă [ 5, 6, 13, 19, 29 ] Bi oter apia de r eactivare parodontal Bioterapia de reactivare se adresează
în special îmbolnăvirilor parodontale în
care predomină leziunile distrofice, de tip clinic involutiv, dar și altor situații, în urma amendării inflamației microbiene pentru ușurarea și grăbirea vindecă rii. Tratamentul vasculare
de bioreactivare parodontală are în vedere îmbunătăț irea dinamicii
de la nivelul gingiei, desmodonțiului, osului alveolar și stimularea capacității
de apărare a organismului î mpotriva agresiuni microbiene. Bioter apia
de reactivare se realizează cu produse medicamentoase, agenți
mecanici, fizici și chimici sau proceduri bioterapeutice. În cadrul bioterapiei de reactivare, folosirea extractelor tisulare de origine animală sau vegetală se bazează pe existența î n citoplasma celulelor tinere a unor activatori biologici asemănători hormonilor. Se folosește
după realizarea tratamentului medicamentos și chirurgical pentru
ușurarea și grăbirea vindecării ț esutului parodontal.
Mecanisme de acți une : Extractele tisulare au o acțiune complexă : -
Modifică gradul de polimerizare a componentei nefibrilare din țesutul conjuctiv parodontal și prin aport de acid hialuronic activează eliminarea metaboliț ilor intermediari; se constituie
într -o barieră care împiedică penetrația microbiană,
dar nu și a unor substanț e antimicrobiene; -
Stimulează înmulțirea celulelor heparinoformatoare cu acț iune antiinflamatoare;
-
Stimulează metabolismul prin aport energetic și plastic, restabilirea potențialului de membrană, activarea proceselor anabolice, constructive ș i reducerea celor catabolice, distructive;
-
Stimulează mecanismele imune, responsabile de activarea formării de anticorpi și de citokine.
Hormonul somatotrop stimulează producerea de acid hialur onic, iar substanț ele anabolizante formarea de glicozaminoglicani.
Alte modalități de acțiune : o
Masajul gingival :
care îndepărtează celulele superficiale, detaș abile din stratul
cornos, stimulează circulația sanguină în corion ș i epitelizarea; 23
o
Proceduri balneoterapeutice : acționează mecanic, termic ș i chimic;
o
Laserterapia :
stimulează procesele reparatorii, formarea colagenului și grăbește
vindecarea după tratament antimicrobian ș i chirurgical.
Indicații :
1. Parodontite agresive : numai după tratamentul antimicrobian și eventual chirurgical,
care a produs o ameliorare ș i stabilizare a leziunilor. 2.
Parodontita marginală cronică superficială după tratament antimicrobian: în această formă de îmbolnăvire parodontală bioter apia de reactivare este necesară pentru reducerea tulburărilor vasculare persistente după tratament și care autorețin îmbolnăvirea.Caracterul reversibil al demineralizării ș i restitutio ad integrum sunt posibile numai prin restabilirea dinamicii vasculare de la nivelul gingiei,
desmodonțiului și osului alveolar. 3.
Parodontita marginală cronică profundă : numai după tratament complex pentru ameliorare și vindecare.
4.
Parodontita distrofică (mixtă)
5. Parodontopatii involutive, precoce, la tineri, fără semne manifeste de Bioterapia
de
reactivare
se
realizează
prin
inflamație.
administrarea
substanț elor
medicamentoase per os, sub fo rmă injectabilă sau prin tratament chirurgical.
Bioterapia de reactivare prin produse de origine animală
-
Extracte de muguri d entari, recoltați de la foetus de viț el (Vaduril Bayer);
-
Extract de placentă (Placentia, Placentax);
-
Extract total de ochi (E.T.O.);
-
Extract de corp vitros din
-
Extract de lamă dentară fetală ,placentă,vitamine, procaină(NeyPul);
-
Extract de namol sapropelic.
Bioterapia de reactivare
camera posterioară a globului ocular;
prin produse de origine vegetală
-
Extract de germeni de porumb (Insandol);
-
Extract de Aloe;
24
Bioterapia de reactivare prin produse med icamentoase de origine sintetică
Cea mai utilizată substanță – novocaina sau procaina- intra în compoziția produsului Gerovital. Procaina din unele produse tipizate pentru uz stomatologic,
utilizate în prevenirea și tratamentul fenomenelor de senescență, normalizează dinamica vasculară, reduce tulburarile circulatorii periferice și ameliorează troficitatea tisulară. S-au descris, de
asemenea, efecte nootrope, asemănă toare piracetamului, de stimulare a
neutroficitații prin reglarea polarizării fibrelor nervoase. Administrarea procainei se face după testarea intradermică a unui eventual efect alergenic, după tehnica descrisă anterior.
Vitaminoterapia
Vitamina A cu rol în menținerea troficitații epiteliale, drajeuri sau capsule moi de 10.000 UI, unul- două
drajeuri/zi sau sub formă de soluție uleioasă, dar și sub formă
hidrosolubilă, vitamina A palmitat (Arovit, Vogan). Vitamina B1
normalizează metabolismul glucidic și are acțiune antinevritică ,
trofică asupra formațiunilor de conducere nervoasă. Se administrează două comprimate de 0,100 g pe zi, asociate cu vitamina B6-0,250 g, un drajeu pe zi timp de 14-21 zile.
Vitamina C are rol î n formarea colagenului, cementului intercelular al endoteliului
vascular. Se administrează comprimate de 0,250 g de 2-4 ori / zi sau fiole
de 0,500 g intramuscular profund, o fiola / zi, timp de 10 zile. Vitamina E, una sau două capsule de 0,100g/zi, timp de 10-15 zile. Coenzima Q10 (vitamina
Q) numită și ubiquinone este o moleculă organică :
benzaquinano, cu o structură biologică similară vitaminei K și vitaminei E. Are ca funcție principală generarea energiei musculare, cardiace. Este recomandată ca supliment nutritiv în diferite afecțiuni printre care și boala parodontală. Într-un studiu original a fost utilizată sub formă de soluție uleioasă pentru masaj gingival. Pacienții au fost instruiți să facă masaj gingival manual cu pulpa degetului după igienizare, dinspre fundul de sac vestibular s pre colet, cu mișcări rotative, folosind lichidul
capsulelor de coenzima Q10, obținut prin secț ionarea acestora. Capsulele au
conținut 30 de mg de coenzima Q10. S- au obținut rezultate bune în sensul instalării unei stări de confort biologic gingivo-parodon tal și chiar de reducere a retracț iei gingivale cu 1,2 mm la pacienții fără fenomene de inflamaț ie. 25
Parodenly este un produs tipizat pentru uz stomatologic
și conține vitaminele
B1, C, D, săruri de calciu, magneziu, mangan, zinc. Se administrează unul -două drajeuri de 3 ori pe zi timp de 30 de zile.
Proceduri chirurgicale cu efe cte de bioreactivare parodontală
Principalele proceduri destinate acestui scop constau în : Debridare
-
gingivală și detartrajul asociat cu chiuretaj subgingival pentru
desfințarea microulcerațiilor epiteliului sulcular în gingivita cronică și parodontita marginală cronică superficială; acestea favorizează epitelizarea și restabilirea circulației normale în corionul gingival; -
Terapia de adiție asociată cu tehnici de regenerare tisulară ghidată.
Masajul gingival
Se efectuează manual sau cu un dispozitiv adaptat la unit-ul dentar. Masajul manual se face prin mișcă ri circulare cu pulpa degetului pe gingie sau prin tracțiuni dinspre apical spre coronar cu două degete aplicate pe versantele vestibular și oral ale gingiei. Masajul se face 5-10 minute zilnic, timp de o luna. Masajul este contraindicat î n zonele inflamate, abcese parodontale marginale. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice
Se folosesc ape minerale
sulfuroase, termale, care acționează mecanic, termic ș i
chimic.
Substanțe imunobiologice Cele mai cunoscute sunt :
- Produsul “vaccin stafilococic”; - Produsul cantastin; - Produsul polidin; - Produsul imudon.
26
Produsul pentru uz stomatologic pe bază de vitamine, procaină, placentă și lamă dentar ă
fetală,numit NeyPul (NeyPulpin), este un produs homeopat și conține 5 fiole a
cate 2 mm de soluție injectabilă. Substanț ele sale active sunt : Crista dentalis lizat. bovis fetale lyophilisatum extractum aquosum (Hom. / antracit.) D7 14 mg; Diencephalon lizat. bovis fetale lyophilisatum extractum aquosum (Hom. / antracit.) D7 2 mg; Placenta lizat. bovis mort extractum lyophilisatum aquosum (Hom. / antracit.) D7 4 mg.
Conceptul care stă î n spatele acestei terapii este de a ajuta un organ bolnav utilizâ nd elementele de la organele corespondente
sănătoase. Structurile celulare bolnave vor fi
regenerate de o astfel de revitalizare biologică .
Fig.6. NeyPul (https://www.facebook.com/ClinicaDeParodontologie/posts/493029867417188)
Bioterapia
de reactivare reprezintă un adjuvant prețios al tratamentului în boala
parodontală. Rezultatele cele mai bune se obț in prin stabilirea precisă a mijlocului cel mai adecvat, în funcție de forma clinică de îmbolnăvire parodontală și numai î n cadrul tratamentului complex al acesteia.
27
PARTEA SPECIALĂ
1.
Scopul și motivația lucră rii [6, 29]
Boala parodontală cu formele sale clinice
cunoaște o arie generală de răspâ ndire, la
toate grupele de populație indiferent de vârstă, sex, locație geografică . Studii actuale epidemiologice sugerează faptul că afecțiunile parodonțiului marginal sunt
o constantă a
patologiei din sfera aparatului dento-maxilar. Prognosticul bolii parodontale depinde de multitud inea
de factori care o determină,
de igiena pacientului, motivația ș i nivelul social al pacientului, respectiv de profesionalismul medicului dentist.
În lucrarea de față ne -am propus să urmărim cum influențează terapia de bioreactivare parodontală procesul de amendare a inflamație i microbiene cu ușurarea și gră birea proceselor de vindecar e dar și a stopării în evoluț ie a parodontitelor cronice agresive în care predomină leziunile distrofice, învolutiv e. Se scoate în evidență beneficiul adus structurior parodontale de suport de că tre instituirea tratamentului
de bioreactivare parodontală de origine animală, prin
intermediul preparatului NeyPul.
Conceptul care stă î n spatele acestei terapii este de a ajuta un organ bolnav utilizâ nd elementele
de la organele corespondente sănă toase. Structurile celulare bolnave vor fi
regenerate de o astfel de revitalizare biologică. Cazurile clinice
pe care le voi prezenta aparțin medicului dentist S.A, î n cabinetul
caruia am facut practică, iar rezultatele obținute au fost centralizate și exprimate grafic și imagistic.
28
2.
Materiale și metode [6, 18, 19, 31, 32, 33]
Realizarea acestei lucră ri a avut ca studiu un lot de 2 0 de pacienți, de ambele sexe, cu vârste cuprinse î ntre 30-55 de ani care s-au prezentat la cabinetul de medicină dentară cu diferite forme de afectare parodontală . Examinarea pacienților s-a desfășurat conform urmă toarelor :
Anamneza :
-
Date personale : nume, prenume, sex, profesie.
-
Motivele prezentării;
-
Istoricul afecțiunii;
-
Felul masticației și obiceiurile alimentare;
-
Obiceiuri vicioase;
-
Fumatul;
-
Antecedente personale patologice
-
Antecedente heredocolaterale;
Examenul clinic :
-
Examenul exobucal : examinar ea
faciesului ( simetria facială, profilul
feței, tegumentele, evaluarea tonicității mușchilor mimicii ), a ganglioniilor submandibulari și laterocervicali, și a articulației temporomandibulare ( static și dinamic) -
Examenul endobucal : examinarea buzelor, mucoasa jugal ă,
bolta
palatină, vălul palatin, epifaringele, peretele posterior al faringelui, pilierii posteriori și anteriori,limba, planșeul lingual, mucoasa bucală, arcadele dentare, statusul dentar, parodonț iul superficial și profund.
Examinări complementare.
Examinăriile se realizează prin inspecți e, palpare și ascultație în anumite situaț ii. În aceste cazuri am apreciat atât semnele subiective și obiective,cât și rezultatele examinărilor. În etapa imediat următoare am apreciat starea parodonțiului superficial și profund, înainte și după tratament, verificând prezența plăcii bacteriene, a tartrului dentar, prezența sângerării la sondare, prezența retracț iilor gingivale, profunzimea pungilor parodont ale, gradul de expunere a furcației
radiculare și mobilitatea dentară .
29
După cum se știe metodologia bolnavului par odontopat este foarte importantă pentru stabilirea diagnosticului,
a stadiului de evoluție ș i elaborarea unui plan de
tratament corespunzător. Rezultatele și datele obținute au fost consemnate într -o fișă de studiu care cuprinde : -
Datele personale ale pacientului
-
Motivul prezentării
-
Statusul dentar
-
Indici de igienă orală
-
Indici parodontali
-
Dentoparodontogramă
-
Diagnostic parodontal
-
Fotografii
În fișa de studiu am atribuit fiecarui din te, dacă a fost nevoie, cel puțin unul din urmărtoarele semne : C – existența cariei; E – dinți cu tratament endodontic; DCR – dispozitiv corono-radicular; O – obturație;
□ – existența unei lucrări protetice fixe;
X – dinți
lipsă;
RR – resturi radiculare;
Pentru examinarea stării de sănătate a parodonț iului marginal superficial s-au folosit următorii parametri :
Indici de igienă orală (O.H.I)
Indici de sângerare papilară (P.B.I)
Aprecierea modificări parodonțiului marginal a urmărit:
Retracția gingivală
Pungi parodontale
Gradul mobilitații dentare patologice
30
Ca metode de investigare complementare paraclinice profund,
a parodonțiului superficial și
respectiv a gradului de rezorbție osoasă au fost realizate ortopantomografii
tuturor pacienților . a. Instrumentarul folosit pentru examenul parodontal
În examinarea parodonț iului marginal se utilizează sonde de parodontometrie ș i sonde exploratorii. Sondele de parodontometrie
au vârful butonat și partea activă calibrată, marcată în
două culori. Cele mai utilizate sunt :
CP 12 : 3, 6, 9, 12 mm;
Michigan : 3, 6, 8 mm;
Williams : 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10 mm;
Goldman : 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10 mm;
Plast-probe : 3, 6, 9;
Fig. 7. Sonde parodontale (http://www.med-shop.ro/instrumentar-stomatologic/sonde-dentare/sonda-dentara-
ry-786-639.html)
Sondele de parodontometrie sunt fo losite
pentru detectarea prezenț ei pungilor
parodontale, a configurației și a adâncimii lor. Măsurarea adâncimii pungilor trebuie făcută în trei puncte pentru fiecare suprafață vestibulară și orală a dintelui. Pentru o 31
măsurare corectă a pungilor parodontale, sondele trebuie inserate ușor oblic față de axul longitudinal al dintelui. Sondele exploratorii sunt folosite pentru subgingival, detectarea cariilor subgingivale,
detectare și localizarea tartrului
detectarea neregularităților suprafeței
radiculare și după detartraj și chiuretaj radicular pentru control. b. Instrumentarul folos it pentru detartraj, chiuretaj ș i debridare gingivală
Instrumente manuale
Cele mai folosite sunt următoarele : -
Pentru detartraj manual : secerile, daltițe, săpălige și pilele;
Fig. 8. Instrumente pentru detartraj manual
-
19
Pentru chiuretaj și debridare : chiuretele; Chiuretele pot fi de două feluri : universale ș i speciale Gracey.
Fig. 9. A. Chiureta universala; B. Chiureta speciala
[19]
32
Chiuretele Gracey standard sunt grupate
într -un set care conține 7 instrumente :
1 /2, 3 /4, pentru incisivi ș i canini;
5 /6 pentru incisivi, canini, premolari;
7 /8, 9 /10 pentru fețele vestibulare și orale ale dinț ilor laterali;
11 /12 pentru fețele meziale ale dinț ilor laterali;
13 /14 pentru fețele distale ale dinț ilor laterali.
Fig. 11. Chiurete Gracey http://www.koine.ro/magazinonline3/parodontologie/chiuretagracey-gr-3-4-85-781-02detail Fig.10.Chiurete Gracey http://www.poka.ro/cabinet/instrumentar/chiureta-gracey-db1704
Fig.12. Chiuretaj radicular
[19]
Fig.13. Debridare
gingivală [19]
Instrumente mecanice : -
Aparate de detartraj cu ultrasunete magnetostrictive sau piezoelectrice;
-
Aparatele de detartraj sonice. 33
c.
Examinarea parodonț iului marginal superficial Se realizează prin inspecție și palpare cu sonda de parodontometrie
și urmarește:
aspectul clinic al papilelor interdentare, al marginii gingivale libere, al gingiei fixe, al
șanțului gingival și apariția sângerării gingivale. Sângerarea gingivală reprezintă un indicator fidel al stării de inflamație locală. Indicii folosiți în examinarea clinică a parodonțiului de înveliș sunt : Indici de evaluare a igienei bucale :
-
Indicele de igienă orală ( O.H.I )
-
Indicele Quigley-Hein
Indici de inflamație gingivală
-
Indicele de sângerare papilară – PBI
d.
Examinarea parodonț iului marginal profund Se realizează prin inspecț ie, palpare și percuție, și urmărește : examinarea
pungilor parodontale,
aprecierea pierderii inserț iei ligamentare, mobilitatea dentară,
retracția gingivală, evaluarea leziunilor interradiculare (furcațiilor), migrările dentare. Evaluarea și măsurarea pungilor parodontale : Pungile parodontale constituie simptomul patognomonic al parodontopatiilor
cronice și sunt rezultatul distrugerii septice a par odonțiului desmo-osos și proliferării epiteliului joncțional spre apex. Profunzimea
pungii parodontale este distanța dintre fundul pungii și marginea
gingivală liberă iar adâncimea lor se măsoară în ș ase puncte pentru fiecare dinte î n parte: mezio-vestibular, centro-vestibular, disto-vestibular, disto-palatinal, centro-
palatinal și disto-palatinal. Aprecierea pierderii inserției ligamentare : Se măsoară cu sonda parodontală și reprezintă distanța de la jocțiunea smalț cement până la baza pungii. Nivelul b azei pungii în raport cu limita smalț -cement afectează prognosticul fiecărui dinte în parte, mai mult decât adâncimea acesteia. Mobilitatea dentară : Mobilitatea
de 0,1 mm la pluriradiculari ș i 0,15 mm la monoradiculari ( cu
variații în timpul zilei ) este considerată fiziologică, iar orice depășește aceste valori este considerat patologic. 34
Mobilitatea dentară patologică este apreciată în trei forme clinice : -
Gradul 1 : excursia extremitaț ii incizale sau ocluzale a coroanei în plan transversal nu depașeș te 1mm;
-
Gradul 2 : excursia extremitaț ii incizale sau ocluzale a coroanei în plan transversal depașeș te 1 mm;
-
Gradul 3 : din tele este mobil atât în sens transversal cât ș i axial.
Retracția gingivală : Se măsoară în mm pe fiecare față a rădă cinii dintelui, de la nivelul coletului, până la marginea gingivală retrasă iar apariția ei contituie un semn de alarmă . Retracția gingivală poate fi generalizată sau localizată și se caracterizează prin : dinții nu prezintă mobilitate, în absența igienei se dezvoltă par odontita cronică, nu poate fi diagnosticată radiologic. Debutează cu o migrare spre apical a marginii gingivale libere vestibulare, lăsând expusă limita smalț -cement, poate fi însotiță de fisura Stillman
sau festonul McCall și este însoțită de hieperestezie dentinară. Măsurarea retracțiilor gingivale se face atât orizontal cât ș i vertical. Atunci când
există retracții gingivale, palparea clinică a pungilor parodontale
subestimează pierderea reală a inserției ligamentare, care este suma dintre valorile retracției gingivale și adâncimea pungii.
Evaluarea leziunilor interradiculare : Estimarea pierderii de suport osos la niv elul
furcațiilor este dificilă, dar
necesară, pentru a stabili configurația detaliată a osului restant. Sondarea furcaț iilor este realizată cu sonde speciale Nabers 1 sau
2. Afectarea furcațiilor poate fi clasificată în 3
forme clinice și anume gradul 1, 2 și 3. În plan orizontal afectarea furcațiilor este evaluată astfel : 0 – pungă parodontală fără leziuni interradiculare; 1 – sonda pătrunde în furcație mai puț in de 3mm; 2 – sonda pătrunde mai mult de 3 mm; 3 – sonda traversează furcația dintr -o parte în alta.
În plan vertical este evaluată astfel : 3-4mm, 5-7mm, >10mm. Migrările dentare : Apar în parodontitele severe, ducâ nd la formarea de treme și diasteme iar dinții migrează întotdeauna în direcția opusă pungii parodontale. 35
Rezultatele măsuratorilor efectuate asupra unităților dento -parodontale se pot înscrie pe o diagramă a fețelor vestibulare, orale și ocluzale ale dinților numită dent oparodontogramă
și
mobilogramă.
Înainte de începerea tratamentului se
înregistrează toate valorile obținute și se unesc î ntr- o linie conti nuă. În ședințele următoare, liniile vor fi întrerupte, punctate, oferind posibilitatea de comparare a modificăriilor postterapeutice.
Fig. 14. Instrumentar necesar iniț ierii tratamentului de (chiurete
bioreactivare parodontală
Gracey, sonda parodontală , seringă cu soluție de clorhexidină, doza NeyPul,
pastă TM, cutie 5 doze Ney Pul, seringă pentru insulină).
36
3.
Cazuistică
Cazul clinic nr. 1 Anamneza : Pacienta T M, în vârstă de 46 de ani, sex feminin,
din mediu urban,nefumătoare,
se prezintă în cabinet acuzâ nd dificultate la masticație datorată mobilitații dentare, disfuncție fizionomică datorată retracțiilor gingivale, dispariția papilelor interdentare și migrării dentare cu apariț ia tremelor. Examenul clinic exooral :
Nu s-au constatat modificări ale aspectului exooral. Examenul clinic endooral :
a. Examen odontal :
Dinții 1.2 și 1.3 prezintă pe fețele distale câte o obturație fizionomică , incorect realizate din punct de vedere a î nchiderii marginale și a culorii;
Dinții 1.4 și 1.5 prezintă obturații fizionomice în cavități mezio-ocluzodistale incorect r ealizate din punct de vedere a
închiderii margin ale;
La nivelul lui 1.6 ș i 1.7 sunt prezente microproteze fizionomice metaloceramice incorect adaptate marginal;
Dintele 2.1 prezintă pe fața mezială o obturație fizionomică corect efectuată ;
Dintele 2.3 prezintă pe fața distală o obturație fizionomică incorect realizată din punct de vedere cromatic;
Dintele 2.4 prezintă pe faț a mezială o obturație fizionomică incorect realizată din punct de vedere cromatic;
La nivelul lui 2.7 ș i 2.8 există obturații masive în cavitaț i mezio-ocluzodistale incorect r ealizate din punct de vedere a
închiderii marginale ș i culorii;
Dinții 3.5 – 3.7 sunt dinți stâlpi într -o restaurare protetică suspendată , fizionomică, elementele de agregare fiind microproteze tip inlay.
Dintele 3.8 prezintă o obturație fizionomică de dimensiune mică la nivelul feței ocluzale, corect realizată .
Dintele 4.6 prezintă o obtur ație fizionomică mezio-ocluzală, debordantă și incorect realizată din punct de vedere e închiderii marginale ș i culorii;
Dintele 4.7 prezintă o obturație fizionomică în cavitate mezio-ocluzo-distală, incorect realizată din punct de vedere a î nchiderii marginale;
Dintele
4.8 prezintă două obturații fizionomice, una în foseta distală mai
voluminoasă și alta în foseta mezială mai redusă, realizate corect. 37
Colorații generalizate la nivelul coletelor cât ș i interdentar.
b. Examen parodontal :
La examenul parodontal se decelează
Pungi lor
prezenț a :
parodontale la următorii dinț i : 1.7 - mezial 6mm, vestibular 5mm;
1.6 – distal 6mm, palatinal 4mm; 1.5 – distal 4mm, mezial 5mm; 1.4 – mezial 6mm, distal 4mm, palatinal 4mm; 1.3 – mezial 4mm, distal 6mm, palatinal 5mm; 1.2 – distal 4mm; 1.1 – mezial 5mm; 2.1- mezial 5mm, distal 4mm; 2.2 – mezial 6mm; 2.7 – distal 5mm; 2.8 – mezial 5mm; 3.7 – distal 5mm; 3.5 – mezial 5mm; 4.1 – mezial 5mm; 4.2 – mezial 4mm; 4.5 – mezial 5mm; 4.6 – mezial 5mm;
A
retracților gingivale la următorii dinți: 1.1 – vestibular și palatinal 1mm,
mezial și distal 2mm; 1.2 – vestibular 2mm; 1.3
și palatinal 1mm, mezial și distal
– vestibular și palatinal 2mm, mezial ș i distal 3mm; 1.4 –
vestibular,palatinal și distal 2mm, mezial 3mm; 1.5 – vestibular, mezial, palatinal și distal 1mm; 1.6 – vestibular 2mm; 1.7 – vestibular,
și palatinal 1mm, mezial ș i distal
mezial, palatinal și distal 2 mm; 2.1 – vestibular,
distal și palatinal 1mm, mezial 2mm; 2.2 – vestibular și palatinal 1mm, mezial și distal 2mm; 2.3, 2.4, 2.5, 2.8 – vestibular, mezial, palatinal ș i distal 1mm; 2.7 – vestibular
și palatinal 1mm, mezial și distal 2mm; 3.1, 3.2 –
vestibular 1mm, mezial și distal 2mm; 3.3 – vestibular, mezial, distal 2mm, palatinal 1mm; 3.4 – vestibular 1mm, mezial și distal 2mm; 3.5 – vestibular
și distal 2mm, palatinal ș i mezial 1mm; 3.7 – vestibular, palatinal, distal 2mm, mezial 3mm; 3.8 – vestibular și mezial 1mm; 4.1, 4.2 – vestibular
1mm, mezial și distal 2mm; 4.3 – vestibular,mezial, distal 3mm, palatinal 1mm; 4.4 – vestibular
1mm, mezial și distal 2mm; 4.5 – vestibular, mezial,
distal 2mm, palatinal 1mm; 4.6 – vestibular și distal 3mm, mezial 2mm, palatinal 1mm; 4.7 – vestibular 1mm, distal și mezial 2mm; 4.8 – vestibular 1mm, mezial 2mm.
Mobilitate dentară gradul I la : 2.7, 2.6, 2.5, 2.2, 2.1, 1.1, 1.2, 1.6, 1.7; 38
c. Status dentar :
O
O
O
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7
2.8
4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7
3.8
O
O,E
O
O
O
O
O
O
O,E
O
O
O
Examinări complementare : Pe ortopantomografie se observă rezobție 1.3-1.2-1.1-2.1-2.2-2.3
osoasă verticală la nivelul din ților
și 2.7-2.8; rezobție osoasă orizontală generalizată la nivelul
mandibulei; tratamente endodontice incomplete la nivelul lui 1.7 ș i 2.3; prezența dinților
migrați datorită breșelor la nivelul lui 2.7 ș i 4.7.
Fig.15. Imagine radiologic ă (OPT)
39
Status parodontal î nainte de tratament : Indicele de igienă orală ( O.H.I ) :
a)
Indice de placă 1.6 F.V
1.1 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
1
0
abs
1
abs
1
Indice de tartru 1.6 F.V
1.1 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
0
0
abs
0
abs
0
3
O.H.I (depozit) = = 0,75 4
0
O.H.I (tartru) =
4
=0
O.H.I = O.H.I (depozit) + O.H.I (tartru) = 0,75
În urma valorii acestui indice constatăm că igiena orală a pacientei este bună. b)
Indice de sângerare papilară :
1.8
1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
1
1
0
2
1
0
0
0
0
0
1
1
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
1
4.8
4.7
4.6
4.5
4.4
4.3
4.2
4.1
3.1
3.2
3.3
P.B.I maxilar =
7
2.6
2.7
2.8
0
0
0
0
1
1
0
3.4
3.5
3.7
3.8
3.6
= 46%
15
4
P.B.I mandibulă = 15 = 26%
40
c) Dentoparodontograma și mobilograma :
1.8
1.7
1.6
1
1
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
1
1
1
1
2.3
2.4
2.5
2.6
1
2.7
2.8
1
1
3.7
3.8
Fig.16. D entoparodontogramă - status parodontal ini țial
4.8 4.7
4.6
4.5
4.4
4.3
4.2
4.1
Înainte de tratament: linie continuă
După tratament : linie întreruptă
După tratament de menţinere: puncte
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
41
Fig. 17. Aspect inițial – normă frontală
Diagnostic :
-
Odontal :
Obturații incorect efectuate din punct de vedere cromatic la n ivelul dințiilor 2.3, 2.4, din punct de
vedere a î nchiderii marginale la nivelul dințiilor 1.4, 1.5, 4.7,
din punct de vedere cromatic
și a închiderii marginale la nivelul dinț iilor 1.2,
1.3, 2.7, 2.8, 4.6, obturaț ii corect realizate la nivelul dințiilor 2.1, 3.8, 4.8.
-
Protetic :
Edentație laterală stângă, mandibulară, restaurată printr-o lucrare protetică fixă fizionomică cu dinți stâlpi 3.5 ș i 3.7, raportul corpului de punte cu creasta este de tip suspendat favorizâ nd autocurățirea și o igienă bună , iar elementele de agregare sunt microproteze de tip inlay.
-
Parodontal :
Parodontită marginală agresivă localizată,cu rezorbție osoasă verticală , la nivelul grupului frontal maxilar, 2.3, 2.2, 2.1, 1.1, 1.2, 1.3, la nivelul grupului lateral maxilar
în dreptul dinților 2.7 și 2.8; Parodo ntită marginală cronică cu rezorbție
osoasă orizontală generalizată la nivelul mandibulei. 42
Fig. 18. Sondarea șanț ului gingival.
Ocluzal :
Ocluzie dezechilibrată datorită migrării secundare a dinților limitanți breșei :2.5, 2.7, 3.5, 3.7.
De disfuncție :
În acest caz vorbim de disfuncție fizionomică datorată retracț iilor gingivale generalizate secundare
cu dispariția papilelor inderdentare, apariția tremelor datorate migrării
și prezența colorațiilor de la nivelul coletelor dentare și disfuncție
masticatorie datorită prezenței mobilitațiilor dentare de gradul I de la nivelul cadranelor 1 și 2. Plan de tratament :
Se indică ameliorarea stării de sănătate a ț esutului parodontal prin :
-
Depistarea prezenței plă cii bacteriene prin determinarea indicilor O.H.I și P.B.I;
-
Detartraj supra și subgingival manual ș i cu ultrasunete;
-
Lustruirea suprafețelor dentare după detartraj cu cupe de cauciuc simple, montate la piesa contraunghi și pastă abrazivă ;
-
Se indică pacientei tehnica corectă de periaj ș i anume metoda Stillman modificată; 43
-
Se instruiește pacienta î n vederea folosirii, ca mijloce de igienizare secundare, a
periuței interdentare de mărime adecvată, stimulatorul gingival, ața dentară acolo unde mai este prezentă papila interdentară și dușul bucal.
Fig. 19. Aspect post- aplicații locale cu pastă TM
-
După aceea se efectuează instilații locale cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM ( 3gr Tetraciclina, 3gr Metronidazol, 100 gr vaselină ) în șanț ul gingival;
-
S-a prescris,
în aceeași ședință , tratament medicamentos pe cale generală și
anume Augmentin ș i Metronidazol timp de 7 zile; -
Într -o etapă ulterioară s-a efectuat chiuretajul subgingival la nivelul maxilarului urmat de instilații locale cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM;
-
În urmatoarea ședință s -a efectuat chiuretajul și la nivelul mandibulei urmat de instilații cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM;
-
După finalizarea acestor etape se refac obturațiile incorect efectuate și se î ncepe tratamentul de bioreactivare parodontală
cu preparatul NeyPul, câte o doza de
vaccin pe săptămână, frecvență stabilită împreună cu pacienta în funcție de posibilitațiile ei de a se prezenta la cabinet; -
Puncția se face î n 4 puncte pentru ambele arcade ș i anume : în fundurile de sac în dreptul caninilor la nivelul maxilarului și în fundurile de sac î ntre cei doi premolari la nivelul mandibulei, distribuind vaccinul î n mod egal;
44
-
După fiecare doză de vaccin sau efectuat instilații cu clorhexidină și aplicaț ii cu soluție TM local;
-
După finalizarea tratamentului pacienta este rechemată la control la interval de 3 luni de la data ultimei doze de vaccin, pentru a reefectua statusul parodontal.
Fig. 20. Injectarea primei doze de vaccin NeyPul-cadran 1
Fig.21. Cadran 2 45
Status parodontal
după tratament :
Indice de igiena orală ( O.H.I ) :
a.
Indice de placă 1.1 FV
1.6 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
0
0
abs
0
abs
0
Indice de tartru 1.1 F.V
1.6 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
0
0
abs
0
abs
0
O.H.I (depozit) =
0 0
=0
0
O.H.I (tartru)= = 0 0
O.H.I = O.H.I(depozit) + O.H.I (tartru) = 0
Fig.22. Normă frontală – la 3 luni după tratament
46
b.
Indice de sângerare papilară ( P.B.I) :
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7
2.8
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7
3.8
2
P.B.I maxilar = = 13% 15
0
P.B.I mandibulă = 15 = 0 %
Fig.23. Normă laterală dreapta
Fig.24 . Normă laterală stânga 47
c. Dentoparodontograma și mobilograma:
1.8
1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
1
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
1
2.7
2.8
1
Fig.25. Dentoparodontogramă
1 4.8 4.7
4.6
4.5
4.4
4.3
4.2
4.1
Înainte de tratament: linie continuă
După tratament : linie întreruptă
După tratament de menţinere: punct
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
3.7
3.8
48
Cazul clinic nr.2 :
Anamneza :
Pacientul L.L,
în vârstă de 37 de ani, sex masculin, din mediul urban, fumător, se
prezintă în cabinet acuzând dificultate la masticație datorată mobilității dentare, disfuncție fizionomică datorată retracțiilor gingivale,dispariția papilelor interdentare și a migrării dentare cu apariția distemei și tremelor. Examen clinic exooral :
Nu s-au constatat modificări ale aspectului exooral. Examen clinic endooral :
a) Examen odontal :
Dintele 1.4 prezintă o obturație fizionomică ocluzo-distală, masivă, incorect realizată din punct de vedere a î nchiderii marginale și a culorii, cu prezenț a unei carii secundare coletale;
Dintele 1.5 prezintă o obturație fizionomică mezială, incorect realizată din punct de vedere a închiderii marginale și a culorii, cu prezenț a unui proces carios secundar cervical de obturaț ie;
La nivelul dinților 1.7 și 1.8 pacientul prezintă obturații fizionomice ocluzale, masive, incorect r ealizate din punct de vedere a închiderii marginale ș i a culori;
Dintele 2.5 prezintă o obturaț ie fizionomică ocluzală, corect realizată ;
Dintele 2.6 prezintă o obturație fizionomică mezio-ocluzală, incorect realizată din punct de vedere cromatic;
La nivelul dinților 2.7 și 2.8 pacientul prezintă obturaț ii fizionomice ocluzale, corect realizate, dar cu prezența
unui proces carios pe fața distală a dintelui 2.7
sub punctul de contact;
La nivelul mandibulei, în cadranul 3 se observă o restaurar e protetică fixă, fizionomică, metalo-ceramică, cu dinții stâlpi 3.5 și 3.8, aparent corect realizată și adaptată;
La nivelul
dinților 4.5, 4.7 și 4.8, pacientul prezintă obturaț ii fizionomice
ocluzale, incorect realizate din punct de vedere a culorii.
La nivelul grupului incisiv inferior se observă o ușoară abrazie de gradul I;
Se
observă colorații generalizate în por țiunea cervicală a dinților, la nivelul
ambelor arcade dentare.
49
b) Examen parodontal :
La examenul
parodontal se decelează :
prezența
pungilor parodontale la următorii dinț i : 1.7-mezial 4mm, 1.3-mezial
6mm, 1.2-distal 7mm și mezial 8mm, 1.1-mezial 4mm și distal 4mm, 2.1-mezial 8mm si distal 5mm, 2.2-mezial
6mm și distal 6mm, 2.6- palatinal 6mm și distal
5mm, 2.7-mezial 5mm și palatinal 4mm, 3.1-mezial 7mm, 4.1-mezial 5mm, 4.6mezial 5mm;
mobilitate dentară gradul I la nivelul dinț ilor : 1.2, 2.1, 2.2, 3.1 , 4.1 și 4.2;
retracții gingivale la nivelul dinților : 1.1 – mezial 1mm, distal 2mm; 1.2 – mezial și distal 2 mm, vestibular 1mm; 1.3 – vestibular, palatinal, mezial 1mm, distal 2mm; 1.4 – vestibular 3mm, palatinal 1mm, mezial ș i distal 2mm; 1.5 – vestibular, mezial, distal 2mm, palatinal 1mm; 1.7 – vestibular și distal 2mm, palatinal 1mm, mezial 2,5mm; 1.8
– vestibular 1mm, mezial și distal
2mm; 2.1 – vestibular, mezial, distal 1mm; 2.2 – mezial și distal 1mm; 2.3 – vestibular 2mm, palatinal, mezial, distal 1mm; 2.4 – vestibular, mezial, distal 1 mm; 2.5 – vestibular, mezial, distal 1mm; 2.6 – vestibular, mezial, distal 1mm; 3.1 – vestibular și distal 1mm, mezial 2mm; 3.2 – vestibular, mezial, distal 1mm; 3.3 – vestibular
2mm, mezial și distal 1mm; 3.4 – vestibular 2mm;
4.1 – vestibular și distal 1mm, mezial 2mm; 4.2 – vestibular și mezial 1mm; 4.3 – vestibular 1mm; 4.4 – vestibular 2mm, mezial 1mm; 4.5 – vestibular 2mm, distal 1mm; 4.7 – vestibular 2mm, distal 1mm; 4.8 – vestibular 1mm, distal 1mm.
c) Status dentar :
O
O
O
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5
2.6
2.7 2.8
4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5
3.6
3.7 3.8
O
O
O
O,C C,O,E
O,C
O
O
50
Examinări complementare : Pe ortopantomogramă se observă rezorbț ie
osoasă verticală localizată la nivelul
dinților 1.3, 1.2, 1.1, 2.1, 2.2, 2.7 și 4.7, iar la restul dinților este prezentă rezobție orizontală, mai pr edominantă la mandibulă. Se mai pot observa și tratamente endodontice la nivelul lui 1.4.
Fig. 26. Aspect radiologic
Status parodontal î nainte de tratament : a)
Indice de igienă orală (O.H.I) : Indice de placă
1.6 F.V
1.1 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
abs
0
1
2
abs
abs
Indice de tartru 1.6 F.V
1.1 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
abs
0
0
0
abs
abs
O.H.I (depozit) =
3 3
=1
0
O.H.I (tartru) = = 0 3
O.H.I = O.H.I (depozit) + O.H.I (tartru) = 1+0 = 1 51
Fig.27. Depozite de tartru-aspect lingual
b)
Indice de sângerare papilară ( P.B.I) :
1.8
1.7
0
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
1
2
2
1
0
0
0
0
1
2
2
1
0
0
0
0
0
0
2
3
3
3
3
2
0
0
4.8
4.7
4.5
4.4
4.3
4.2
4.1
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
4.6
P.B.I maxilar =
12 15
= 80%
P.
0 3.6
3.7
3.8
16
B.I mandibulă = 13 = 123%
Fig.28. Aspect palatinal arcadă superioar ă
52
c) Dentoparodonograma și mobilograma :
1.8
1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
1
1
1
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
3.5
3.6
3.7
3.8
Fig.29. Dentoparodontogramă
4.8 4.7
4.6
4.5
4.4
4.3
1
1
1
4.2
4.1
3.1
Înainte de tratament: linie continuă
După tratament : linie întreruptă
După tratament de menţinere: puncte
3.2
3.3
3.4
53
Fig.30. Aspect inițial-normă frontală
Fig.31. Aspect inițial-normă laterală dreapta
Fig.32. Aspect inițial-normă laterală stânga
54
Diagnostic :
Odontal : Leziuni odontale reprezentate de : -
Leziuni carioase netratate la
nivelul lui 1.5, 1.4 și 2.7, și tratate incorect prin
obturații fizionomice necorespunzătoare datorită î nchiderii marginale și a culorii la 1.4, 1.5, 1.7, 1.8, ș i realizate corect din punct de vedere a închiderii marginale dar nu și a culori la nivelul lui 2.6, 4.5, 4.7, 4.8; -
Prezența abraziei de gradul I la nivelul grupului frontal inferior.
Protetic : Edentație
protetică
laterală stânga, mandibulară, inferioară, restaurată printr -o lucrare
fixă, fizionomică, metalo -ceramică, cu dinții stâlpi 3.5 și 3.8, corect realizată
din punct de vedere a închiderii marginale, axiale ș i transversale. Raportul corpului de punte cu creasta este de tip șa, acesta împiedicâ nd igienizarea corespunzatoare, ir itând parodonțiul.
Parodontal :
Parodontită marginală agresivă localizată, cu rezorbție verticală, la nivelul dinț ilor 1.3, 1.2, 1.1, 2.1, 2.2, 2.7, 4.7 și cu rezorbție orizontală generalizată la nivelul ambelor arcade dentare.
Ocluzal : Ocluzia este
dezechilibrată datorită contactelor premature apărute în urma migrării
dinților limitanți breșelor.
De disfuncție : În acest caz vorbim de disfuncție fizionomică și masticatorie datorată :
-
Retracțiilor gingivale generalizate cu dispariț ia papilelor interdentare care au determinat apariția “triunghiurilor negre" interdentare;
-
Migrării dentare datorită pierderi inserției ligamentare și rezorbț iei osoase, care a determinat apariția diastemei ș i a tremelor.
-
Apariția contactelor premature datorită migrării dinților limitanți breș elor;
-
Datorită mobilității dentare de gradul I la nivelul grupului frontal maxilar și mandibular. 55
Plan de tratament :
Se indică ameliorarea stă rii de sănătate a ț esutului parodontal prin :
-
Depistarea prezenței plă cii bacteriene prin determinarea indicilor O.H.I și P.B.I;
-
Detartraj supra și subgingival manual ș i cu ultrasunete;
-
Lustruirea suprafețelor dentare după detartraj cu cupe de cauciuc simple, montate la piesa contraunghi și pastă abrazivă ;
-
Se indică pacientului tehnica corectă de periaj ș i anume metoda Stillman modificată;
-
Se instruiește pacientul în vederea folosirii, ca mijloace de igienizare secundare, a periuței interdentare de mă rime adecvată, stimulatorul gingival, ața dentară acolo unde mai este prezentă papila interdentară și duș ul bucal.
-
După aceea se efectuează instilații locale cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM ( 3gr Tetraciclina, 3gr Metronidazol, 100 gr vaselină ) î n șanțul gingival;
-
S-a
prescris, în aceeași ședință , tratament medicamentos pe cale generală și
anume Augmentin ș i Metronidazol timp de 7 zile;
Într -o etapă ulterioară s-a efectuat chiuretajul subgingival la nivelul maxilarului urmat de instilații locale cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM;
În urmatoarea ședință s -a efectuat chiuretajul și la nivelul mandibulei urmat de instilații cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM;
După finalizarea
acestor etape se tratează procesele carioase existente, se
refac obturațiile incorect efectuate și se î ncepe tratamentul de bioreactivare parodontală cu preparatul NeyPul, câte una/două doze de vaccin pe săptămână, frecvență stabilită împreună cu pacientul în funcție de posibilitațiile lui de a se prezenta la cabinet; -
Puncția se face î n 4 puncte pentru ambele arcade și anume : în fundurile de sac în dreptul caninilor la nivelul maxilarului și în fundurile de sac î ntre cei doi premolari la nivelul mandibulei, distribuind vaccinul î n mod egal;
-
După fiecare doză de vaccin sau efectuat instilații cu clorhexidină și aplicații cu soluție TM local;
După finalizarea tratamentului pacientul este rechemat la control la interval de 3 luni de la data ultimei doze de vaccin, pentru a reefectua statusul parodontal.
56
Fig.33. Injectarea primei doze de vaccin NeyPul – cadran 1
Fig.34. Cadran 2
57
Fig.35. Cadran 3
Status parodontal la 3 luni
după tratament :
Indice de igienă orală ( O.H.I ) :
a.
Indice de placă 1.1 FV
1.6 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
0
abs
0
0
abs
abs
Indice de tartru 1.1 F.V
1.6 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
0
abs
0
0
abs
abs
O.H.I (depozit) = 0
b.
O.H.I (tartru)=0
O.H.I = O.H.I(depozit) + O.H.I (tartru) =0
Indice de sângerare papilară ( P.B.I) :
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 0
0
1
0
0
1
0
1
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
1
0
0
1
0
0
0
0
4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7
3.8
3
P.B.I maxilar = = 20% 15
0
0
2.8
3
P.B.I mandibulă = 13 =23% 58
Dentoparodonogramă și mobilogramă ( 3 luni după tratament ) :
c.
1.8
1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
3.5
3.6
3.7
3.8
1
Fig.36. Dentoparodontogramă
4.8 4.7
4.6
4.5
4.4
4.3
4.2
1
1
4.1
3.1
Înainte de tratament: linie continuă
După tratament : linie întreruptă
După tratament de menţinere: punct e
3.2
3.3
3.4
59
Fig.37. Aspect final – normă frontală
Fig.38. Aspect final –
normă laterală drapta
Fig.39. Aspect final –
normă laterală stânga
60
Status parodontal la 6 luni după tratament : Indice de igienă orală ( O.H.I ) :
a.
Indice de placă 1.1 FV
1.6 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
0
abs
0
0
abs
abs
Indice de tartru 1.1 F.V
1.6 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
0
abs
0
0
abs
abs
O.H.I (depozit) = 0
b.
O.H.I (tartru)=0
O.H.I = O.H.I(depozit) + O.H.I (tartru) =0
Indice de sângerare papilară ( P.B.I) :
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7 0
0
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7
3.8
P.B.I maxilar =
1
= 6% 15
0
0
2.8
0
P.B.I mandibulă = 13 =0%
În urma controlulul efectuat la 6 luni după tratament, parodonțiul marginal are aspect normal, fără semene de inflamație, dintele 2.2. la sondare prezintă pungă parodontală cu adâncimea de 4 mm mezial și distal, iar restul unităților dentare au adâncimi în limite normale, între 2 -3 mm, a șanțurilor gingivale. De asemenea dinții 1.2.și 2.2. prezintă mobilitate de gradul 1.
61
Cazul clinic nr.3 : Anamneza :
Pacienta C.M.,
în varstă de 55, sex feminin, din mediu urban, nefumă toare, se prezintă
în cabinet acuzând dificul tate la masticație datorată mobilității dentare, disfuncție fizionomică datorată retracțiilor gingivale,dispariția papilelor interdentare și a migrării dentare cu apariția distemei și tremelor, ușoare sâ ngerari localizate. Examen clinic exooral :
Nu s-au constatat modificări ale aspectului exooral. Examen clinic endooral :
a) Examen odontal :
Dintele
1.1 prezintă o obturație fizionomică distală,incorect efectuată din punct de
vedere cromatic și a închiderii marginale;
Dintele 1.2 prezintă o obturație fizionomică distală, incorect realizată din punct de vedere a închideri marginale;
Dinții 1.3 , 1.5 , 1.7 , su nt dinți stâlpi într -o proteză fixă fizionomică, metalo ceramică, incorect realizată din punct de vedere a î nchiderii marginale și estetici; dintele 1.7 prezintă fractură la nivelul coletului dentar;
Dintele 2.3 prezintă o obturație fizionomică distală , incorect realizată din punct de vedere cromatic și a închiderii marginale;
Dinții 2.5 și 2.6 sunt dinți stâpi într-o restaurarea protetică fixă;
Dinții 3.3 și 3.4 sunt dinți stâlpi într -o restaurare protetică fixă;
Dinții 4.4 și 4.5 sunt dinți stâlpi într-o restaurare protetică fixă;
La nivelul grup ului incisiv inferior se observă abrazie de gradul 1;
La nivelul dinților restanți, în zona coletelor cât și interdentar, se observă coloraț ii gălbui-brune; b) Examen parodontal :
Prezența pungilor parodontale la următorii dinți : 17 – mezial 4mm, distal 5mm, palatinal 5mm; 1.5
– vestibular 4mm, mezial 6mm, palatinal 6mm,
distal 6mm; 1.3- distal 6mm, vestibular 6mm, mezial 7mm, palatinal 7mm; 1.2- mezial 6mm, vestibular 6mm, distal 6mm, palatinal 4mm; 1.1
– distal
5mm, vestibular 7mm, mezial 6mm, palatinal 5mm; 2.1- mezial 7mm, 62
vestibular 5mm, distal 5mm, palatinal 4mm; 2.2
– mezial 6mm, vestibular
5mm, distal 6mm; 2.3 – mezial 4mm, distal 4mm, palatinal 4mm;2.5 – mezial 4mm, palatinal 4mm, distal 6mm, vestibular 5mm; 2.6
– mezial 7mm,
vestibular 7mm, palatinal 5mm; 3.4 – mezial 4mm, distal 5mm; 3.3 – distal 4mm, mezial 5mm; 3.2 – distal 6mm, mezial 5mm; 3.1 – distal 5mm, mezial 5mm; 4.1 – mezial 5mm, distal 6mm; 4.2 – mezial 6mm, distal 5mm; 4.3 – mezial 6mm; 4.4 – mezial 6mm.
Mobilitate de gradul
I prezentă la nivelul dinților : 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4,
3.2, 3.1, 4.2, 4.3; gradul II : 4.1.
Retracții gingivale la nivelul dinților : 1.1 – mezial 1mm, distal 2mm; 1.2 – mezial și distal 2 mm; 1.3 – vestibular și palatinal 1mm, mezial 2mm; 1.5 – vestibular și palatinal 1mm; 1.7 – vestibular, palatinal, distal 1mm; 2.1 – mezial 1mm, distal 2mm; 2.2 – mezial
2mm, vestibular ș i distal 1mm;
2.3 – vestibular 2mm, mezial și distal 1mm; 2.5 – vestibular și palatinal 1mm; 2.6 – vestibular, palatinal și distal 1mm; 3.1 – vestibular și palatinal 1mm; 3.3 – vestibular 1mm; 3.4 – vestibular 1mm; 4.1 – vestibular 1mm, distal 2mm; 4.2 – vestibular 1mm, mezial 2mm, distal 1mm; 4.3 – mezial și distal 1mm; 4.4 – vestibular, mezial și palatinal 1mm; 4.5 – vestibular și palatinal 1mm.
c) Status dentar :
E
E
O
O
O,E
E
1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5
2.6
2.7 2.8
4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5
3.6
3.7 3.8
E
63
Examinări complementare :
Fig.40. Aspect radiologic
Pe ortopantomogramă se observă rezorbție osoasă verticală la nivelul maxilarului și orizontală la nivelul mandibulei. În hemiarcada patru se observă radiologic o radiotransparență de dimensiuni relativ mari, contur regular, de formă ovalară, care interesează apexurile următoriilor dinți : 4.2, 4.3, 4.4 ș i 4.5 coborând spre marginea bazilară, lăsând doar o fascie subțire de os restant. Se mai pot observa tratamente endodontice incorect efectuate la nivelul lui 1.3, 1.7 și corect efectuate la nivelul lui 2.3 și 4.4 dar și o fractura la nivelul coletului la 1.7.
Status parodontal î nainte de tratament : a)
Indice de igienă orală (O.H.I) : Indice de placă
1.6 F.V
1.1 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
abs
1
2
1
abs
abs
Indice de tartru 1.6 F.V
1.1 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
abs
0
0
0
abs
abs
64
O.H.I (depozit) =
4 3
0
= 1,33
O.H.I (tartru) = = 0 3
O.H.I = O.H.I (depozit) + O.H.I (tartru) = 1,33 + 0 = 1,33
a)
1.8
Indice de sângerare papilară ( P.B.I) : 1.7
1.6
2
4.8
4.7
1.5
1.4
2
4.6
P.B.I maxilar =
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
2
1
1
1
1
2
2.4
1
2
1
2
1
1
2
1
1
4.5
4.4
4.3
4.2
4.1
3.1
3.2
3.3
3.4
2.5
2.6
2
3
3.5
3.6
2.7
2.8
3.7
3.8
17
= 1,7 = 170%
10
P. B.I mandibulă =
12 9
= 1,33 = 133%
Fig.41. Aspact iniț ial – normă frontală
65
d) Dentoparodonograma și mobilograma :
1.8
1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
2.4
1
1
1
1
1
1
2.5
2.6
2.7
2.8
3.5
3.6
3.7
3.8
Fig.42. Dentoparodontogramă
4.8 4.7
4.6
4.5
4.4
1
1
2
1
1
4.3
4.2
4.1
3.1
3.2
Înainte de tratament: linie continuă
După tratament : linie întreruptă
După tratament de menţinere: puncte
3.3
3.4
66
Fig.43. Aspect ini țial – normă laterală stânga
Fig.44. Aspect ini țial – normă laterală dreapta
67
Diagnostic :
Odontal : -
Leziuni carioase tratate incorect prin datorită
obturații fizionomice necorespunză toare
închiderii marginale ș i a culorii la 1.1, 2.3 și realizate corect din punct
de vedere cromatic dar nu și a închiderii marginale la nivelul lui 1.2;
Prezența abraziei de gradul I la nivelul grupului frontal inferior.
Protetic : -
Edentație laterală stânga, maxilară, restaurată printr-o lucrare protetică fixă, parțial fizionomică, metalo-acrilică, cu dinți stâlpi 1.3, 1.5, 1.7, incorect realizată din punct de vedere a î nchiderii marginale și axiale. Raportul corpului de punte cu creasta este de tip șa, acesta împiedicâ nd igienizarea cores punzatoare, iritând parodonțiul marginal.
-
Edentație
laterală dreapta, maxilară, restaurată printr -o lucrare protetică fixă,
parțial fizionomică, metalo-acrilică, cu dinți stâlpi 2.5, 2.6 cu o extensie mezială, incorect realizată din punct de vedere a î nchiderii marginale. Raportul corpului de punte
cu creasta este de tip șa, aceasta împiedicâ nd igienizarea
corespunzatoare, iritând -
parodonțiul marginal.
Edentație termino-terminală mandibulară, restaurată prin două proteze fixe, parțial fizionomice, metalo-acrilice, cu dinții stâlpi 4.4, 4.5 cu o e xtensie distală în cadranul 4, iar în cadranul 3 dinți stâlpi 3.3, 3.4 cu o extensie distală cu două elemente. Raportul corpurilor d e
punte cu creasta este de tip șa, acesta
împiedicând igienizarea corespunzătoare, iritând parodonț iul marginal.
Parodontal : Parodontită marginală
agresivă, cu rezorbiție osoasă verticală generalizată la nivelul
maxilarului, iar la nivelul
mandibulei este prezentă rezorbția osoasă orizontală
generalizată.
Ocluzal :
Ocluzia este dezechilibrată datorită contactelor premature apărute î n urma migrării secundare a dinților limitanți breșelor și a dinților care prezintă pungi parodontale și pierderea
inserției ligamentare, aceștia având tendința de a migra în sensul opus
prezenței pungii parodontale. Este prezentă, de asemenea și egresia limitată a dințiilor, favorizând apariția contactelor premature și interferențelor. 68
De disfuncție : În acest caz vorbim de disfuncție fizionomică, masticatorie și de întreținere datorată:
-
retracților gingivale generalizate cu dispariț ia papilelor interdentare care au determinat apariția “triunghiurilor negre" interdentare;
-
migrării dentare secundare datorate pier deri inserției ligamentare și rezorbției osoase, care a determinat apariț ia diastemelor și a tremelor.
-
Apariția contactelor premature ș i interferențelor datorită migrării dinților limitanți breșelor și a egresiei;
-
Prezența mobilități dentare de gradul I și II;
-
Raportul corpurilor de punte cu cres tele
edentate care este de tip șa, împiedicâ nd
igienizarea corespunzatoare;
Fig.45. Aspectul arcadelor în inocluzie Plan de tratament :
Se indică ameliorarea stării de sănătate a ț esutului parodontal prin :
-
Depistarea prezenței plă cii bacteriene prin determinarea indicilor O.H.I și P.B.I;
-
Detartraj supra și subgingival manual ș i cu ultrasunete;
-
Lustruirea suprafețelor dentare după detartraj cu,cupe de cauciuc simple, montate la piesa contraunghi și pastă abrazivă ;
-
Se indică pacientului tehnica corectă de periaj ș i anume metoda Stillman modificată;
-
Se instruiește pacientul în vederea folosirii, ca mijloace de igienizare secundare, a periuței interdentare de mărime adecvată, stimulatorul gingival, ața dentară acolo unde mai este prezentă papila interdentară și duș ul bucal. 69
-
După aceea se efectuează instilații locale cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM ( 3gr Tetraciclină, 3gr Metronidazol, 100 gr vaselină ) în șanț ul gingival;
-
S-a
prescris, în aceeași ședință, tratament medicamentos pe cale generală și
anume Augmentin ș i Metronidazol timp de 7 zile;
Într -o etapă ulterioară s-a efectuat chiuretajul subgingival la nivelul maxilarului urmat de instilații locale cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM;
În următoarea ședință s -a efectuat chiuretajul și la nivelul mandibulei urmat de instilații cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM dar toate acestea după ablația lucrări protetice din cadranul 3;
Fig.46. Aspect post- ablație lucrare protetică cadran 3.
Fig.47. Chiuretaj subgingival
După finalizarea acestor etape se efectuează ablația tuturor lucrărilor protetice fixe rămase, se tratează procesele carioase existente, se refac obturațiile incorect efectuate și se î ncepe tratamentul de bioreactivare 70
parodontală cu preparatul NeyPul, câte două doze de vaccin pe săptămână, frecvență stabilită împreună cu pacientul în funcție de posibilitațiile lui de a se prezenta la cabinet; -
Puncția se face î n 4 puncte pentru ambele arcade și anume : în fundurile de sac în dreptul caninilor la nivelul maxilarului și în fundurile de sac î ntre cei doi premolari la nivelul mandibulei, distribuind vaccinul în mod egal; în acest caz la nivelul mandibulei,
în cadranul 4 puncț ia se va face distal de dintele 4.5, evitând
formațiunea tumorală prezentă; -
După fiecare doză de vaccin sau efectuat instilații cu clorhexidină și aplicații cu soluție TM local;
În timpul tratamentului de bioreactivare se î ncepe tratamentul de reabilitare orală
și cel chirurgical:extractia dintelui 1.7 ,extirparea f ormațiunii tumorale
mandibulare
împreună cu extracția dinților 4.2.,4.1. și 3.1. ,tratamente
endodontice la nivelul dinților 4.5.,4.3.,3.2.,3.3.,3.4., prepararea dinților stâlpi maxilari,protezarea provizorie a arcadei maxilare, refacerea lucrări protetice maxilare corespunzătoare total fizionimică, metalo -ceramică,având ca dinți stâlpi ,1.5.,1.3.,1.2.,1.1.,2.1.,2.2.,2.3.,2.5. și 2.6, prepararea dinților stâlpi mandibulari 4.5.,4.4.,4. 3.,3.2.,3.3.,3.4.,protezarea provizorie urmată la scurt timp de protezarea definitivă metalo -ceramică; După finalizarea tratamentului pacienta
este rechemată la control la interval
de 3 luni de la data ultimei doze de vaccin, pentru a reefectua statusul parodontal.
Fig.48. Aspect post-chiuretaj subtingival
71
Fig.49. Injectare doza vaccin NeyPul – Cadran 1
Fig.50. Cadran 2
Fig.51. Cadran 4 72
Status parodontal la 3 luni
după tratament :
Indice de igienă orală ( O.H.I ) :
a)
Indice de placă 1.1 FV
1.6 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
0
abs
0
0
abs
abs
Indice de tartru 1.1 F.V
1.6 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
0
abs
0
0
abs
abs
O.H.I (depozit) = 0
b)
1.8
O.H.I (tartru)= 0
Indice de sângerare papilară ( P.B.I) :
1.7
1.6
1.5
1.4
0
4.8
O.H.I = O.H.I(depozit) + O.H.I (tartru) = 0
4.7
4.6
P.B.I maxilar =0
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
0
0
0
0
0
0
0
0
0
3.2
3.3
3.4
0
0
0
4.5
4.4
4.3
4.2
4.1
3.1
2.4
2.5
2.6
0
0
3.5
3.6
2.7
2.8
3.7
3.8
P.B.I mandibulă = 0
Fig.52. Aspect final 73
c) Dentoparodonograma și mobilograma :
1.8
1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
3.5
3.6
3.7
3.8
1
Fig.53. Dentoparodontograma
1 4.8 4.7
4.6
4.5
4.4
4.3
4.2
4.1
Înainte de tratament: linie continuă
După tratament : linie întreruptă
După tratament de menţinere: punct e
3.1
3.2
3.3
3.4
74
Cazul clinic nr.4 : Anamneza :
Pacienta M.I., în vârstă de 38, sex masculin, din mediu urban, fumător, se prezintă în cabinet acuzând dureri la nivelul parodonțiului marginal, dificultate la masticație datorată mobilității dentare, disfuncție fizionomică datorată migrării dentare cu apariția distemei și tremelor, sângerari localizate și pierderea unui număr mare de unitați dentare într-o perioada scurta(1-1,5 ani). Examen clinic exooral :
Nu s-au constatat modificări ale aspectului exooral. Examen clinic endooral :
a) Examen odontal :
Dintele 1.2. prezintă rezecție apicală urmată de tratament endodontic co rect efectuat și o obturație fizionomică palatinală corect efectuată din punct de vedere cromatic și a închiderii marginale. b) Examen parodontal :
Prezența pungilor parodontale la următorii dinți : 1.1.- distal 4mm, vestibular 4mm; 2.1.- distal 6mm; 2.2.- mezial 9mm, distal 9mm, palatinal 7mm; 2.3.- mezial 5mm, palatinal 7mm, distal 6mm; 3.2.- mezial 4mm; 3.1.- distal 4mm, vestibular 4mm, mezial 5mm; 4.1.- mezial 5mm,vestibular 3mm, distal 4mm; 4.2.- mezial 4mm, distal 5mm; 4.3.- mezial 4mm.
Prezența retracțiilor gingivale la următorii dinți : 2.3.- distal 2mm; 3.1.- vestibular 2mm, mezial 2mm; 4.1.- mezial 2mm, vestibular 2mm.
Mobilitate dentară la următorii dinți : de gradul I/II la 4.1 și de gradul II la 2.2. ș i 3.1. d) Status dentar : E,O 1.8 1.7 1.6 1.5 1.4 1.3 1.2 1.1 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5
2.6
2.7 2.8
4.8 4.7 4.6 4.5 4.4 4.3 4.2 4.1 3.1 3.2 3.3 3.4 3.5
3.6
3.7 3.8
75
Examinări complementare :
Fig.54. Aspect radiologic
Pe ortopantomogramă se observă rezorbție osoasă verticală localizată la nivelul lui 2.3., 2.2.,3.3. și 4.2, în rest fiind prezentă rezobția osoasa orizontală . La nivelul dintelui 1.2. se poate observa rezecția apicală, tratament endodontic și obturație fizionomică palatinală.
Status parodontal înainte de tratament : b)
Indice de igienă orală (O.H.I) : Indice de placă
1.6 F.V
1.1 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
abs
1
abs
1
abs
abs
Indice de tartru 1.6 F.V
1.1 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
abs
0
abs
0
abs
abs
O.H.I (depozit) =
2 2
=1
0
O.H.I (tartru) = = 0 2
O.H.I = O.H.I (depozit) + O.H.I (tartru) = 1 + 0 = 1
76
b)
1.8
4.8
Indice de sângerare papilară ( P.B.I) : 1.7
4.7
1.6
4.6
P.B.I maxilar =
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
1
1
2
3
3
1
1
1
1
2
2
2
2
4.5
4.4
4.3
4.2
4.1
3.1
3.2
3.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
3.4
3.5
3.6
3.7
3.8
10 5
= 2 = 200%
P. B.I mandibulă =
12 8
= 1,5 = 150%
Fig.55.
Aspect inițial-normă frontală
Fig.56. Sondarea șanțurilor gingivale 77
e)
1.8
Dentoparodonograma și mobilograma : 1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
3.5
3.6
3.7
3.8
2
Fig.57. Dentoparodontograma
4.8 4.7
4.6
4.5
4.4
4.3
4.2
1/2
2
4.1
3.1
Înainte de tratament: linie continuă
După tratament : linie întreruptă
După tratament de menţinere: puncte
3.2
3.3
3.4
78
Diagnostic :
Protetic :
Edentație termino-terminală maxilară și mandibulară, nerestaurate protetic.
Parodontal :
Parodontită marginală agresivă localizată, cu rezorbiție osoasă verticală la nivelul dinților 2.3.,2.2.,3.3. și 4.2 , în rest fiind prezentă rezorbția osoasă orizontală generalizată.
Ocluzal :
Ocluzie dezechilibrată datorită pierderii elementelor dentare din zonele laterale, dar și din zona anterioar ă la nivelul maxilarului, cu dispariția contactelor multiple, stabile ș i simultane.
De disfuncție : În acest caz este vorba de disfuncție fizionomică și masticatorie datorate pierderii
elementelor dentare într -un timp scurt, în număr mare implicând atât zona frontală cât și cea laterală
dar și prin apariția tremelor și diastemei în urma migrărilor secundare
dentare. Disfuncția de întreținere este datorată inflamației parodonț iului marginal care împedică o igienizare corespunzatoare. Plan de tratament :
Se indică ameliorarea stării de sănătate a țesutului parodontal prin :
-
Depistarea prezenței plăcii bacteriene prin determinarea indicilor O.H.I și P.B.I;
-
Detartraj supra și subgingival manual și cu ultrasunete;
-
Lustruirea suprafețelor dentare după detartraj cu , cupe de cauciuc simple, montate la piesa contraunghi și pastă abrazivă;
-
Se indică
pacientului tehnica corectă de periaj și anume metoda Stillman
modificată; -
Se instruiește pacientul în vederea folosirii, ca mijlo ace de igienizare secundare a periuței interdentare de mărime adecvată, stimulatorul gingival, ața dentară acolo unde ma i este prezentă papila interdentară și
dușul bucal.
79
-
După aceea se efectuează instilații locale cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM ( 3gr Tetraciclină, 3gr Metronidazol, 100 gr vaselină ) în șanțul gingival;
-
S-a
prescris în aceeași ședință tratament medicamentos pe cale generală și
anume Augmentin și Metronidazol timp de 7 zile;
Într -o etapă ulterioară s-a efectuat chiuretajul subgingival la nivelul maxilarului urmat de instilații locale cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM;
Fig.58. Aspect post- chiuretaj și aplicarea pastei TM
În următoarea ședință s -a efectuat chiuretajul și la nivelul mandibulei urmat de instilații cu clorhexidină și aplicații locale cu pastă TM.
După finalizarea chiuretajului subgingival se începe tratamentul de bioreactivare parodontală parodontală cu preparatul NeyPul, câte două doze de vaccin pe săptămână, frecvență stabilită împreună cu pacientul în funcție de posibilitațiile lui de a se prezenta la cabinet;
-
Puncția se face în 4 puncte pentru ambele arcade și anume : în fundurile de sac în dreptul caninilor la nivelul maxilarului și în fundurile de sac între cei doi premolari la nivelul mandibulei, distribuind vaccinul în mod egal; în acest caz la nivelul
maxilarului, în cadranul 1 puncția se va face în tre incisivului lateral și
incisivul central din cauza absenței caninului.
80
Fig.59. Injectare doza vaccin NeyPul - Cadran 1
Fig.60. Cadran 2
Fig.61. Cadran 3 81
Fig.62. Cadran 4 -
După fiecare doză de vaccin s-au efectuat instilații cu clorhexidină și aplicații cu soluție TM local; După
finalizarea tratamentului pacientul este rechemat la control la interval
de 3 luni de la data ultimei doze de vaccin, pentru a reefectua statusul parodontal.
Status
c)
parodontal după tratament :
Indice de igienă orală (O.H.I) : Indice de placă
1.6 F.V
1.1 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
abs
0
abs
0
abs
abs
Indice de tartru 1.6 F.V
1.1 F.V
2.6 F.V
3.1 F.V
3.6 F.L
4.6 F.L
abs
0
abs
0
abs
abs
O.H.I (depozit) =
0 2
=0
0
O.H.I (tartru) = = 0 2
O.H.I = O.H.I (depozit) + O.H.I (tartru) = 0 + 0 = 0
82
c)
1.8
Indice de sângerare papilară ( P.B.I) : 1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
1
1
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
3.4
3.5
3.6
3.7
3.8
1 4.8
4.7
4.6
P.B.I maxilar =
4.5
2 5
4.4
4.3
4.2
4.1
3.1
3.2
3.3
= 0,4 =40% 1
P. B.I mandibulă = = 0,12 =12% 8
Fig.63. Aspect fnal
83
f)
1.8
Dentoparodonograma și mobilograma : 1.7
1.6
1.5
1.4
1.3
1.2
1.1
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
3.5
3.6
3.7
3.8
1
Fig.64. Dentoparodontograma
1 4.8 4.7
4.6
4.5
4.4
4.3
4.2
4.1
Înainte de tratament: linie continuă
După tratament : linie întreruptă
După tratament de menţinere: puncte
3.1
3.2
3.3
3.4
84
4.
Rezultate și discuții
În urma analizării și corelării datelor s -au obținut urmatoarele rezultate Tabel nr.1 – Frecvenț a bolii parodontale la lotul de pacienți examinaț i
Număr cazuri examinate
Cazuri cu parodonț iul
Cazuri cu boli parodontale
indemn 2
20
18
Grafic nr.1 – Frecvenț a bolii parodontale la lotul de pacienți examinaț i
10%
90%
Cazuri cu parodonțiul indemn
Cazuri cu boală parodontală
Studiul clinico-statistic s-a efectuat pe un lot de 20 de pacienți, dintre care 18 cazuri
prezintă afectare parodontală (90%) și doar 2 cazuri prezintă parodonțiul indemn. De aici reiese că prezența bolii parodontale este din ce în ce mai des întalnită în populație.
85
Tabel nr.2. – Formele de afectare parodontală
Cazuri cu boal ă
Parodontită marginală
Parodontotă marginală
parodontală
agresivă
cronică lent progresivă
18
10
8
Grafic nr.2. - Formele
de afectare parodontală
60,00%
55,60% 50,00%
44,40% 40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
Cazurile cu afectare parodontală
au fost împărțite în două categorii : cazuri cu
parodontită marginală agresivă ( 10 cazuri - 55,60%) și cazuri cu parodontită marginală cronică lent progresivă ( 8 cazuri – 44,40%). În urma studiului s-a evidențiat că numărul cazurilor cu parodontită marginală agresivă este mai crescut decât numărul cazurilor cu parodontită marginală cronică lent progresivă.
86
Tabel nr.3. – Incidența parodontitelor marginale cronice agresive pe sexe
Cazuri cu boală
Parodontită marginală
Parodontită marginală cronică
parodontală
agresivă
lent progresivă
18
Femei
Bărbaț i
Femei
Bărbați
6
5
3
4
Grafic nr. 3. – Incidența parodontitelor marginale cronice agresive pe sexe
33,33% 35,00%
27,78% 30,00%
22,22%
25,00%
16,67%
20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00%
Parodontită marginală agresivă
Parodontită marginală cronică lent progresivă
Analiza distribuției afecțiunilor parodontale în funcție de sex, ne arată o incidență egală la sexul feminin și masculin în legătură cu prezența boli i parodontale, diferența fiind însa în tipul parodontitei marginale și anume : parodontita marginală agresivă are un procentaj mai crescut pentru sexul feminin ( 33,33%) față de sexul masculin
( 27,78%) și parodontita marginală cronică lent progresivă are un procentaj
mai crescut pentru sexul masculin ( 22,22%) față de sexul feminin ( 16,67%).
87
Table nr.4. – Incidența parodontitelor marginale pe grupe de vârstă
Vârstă
Număr pacienț i cu
Număr pacienți cu
parodontiă
parodontită
agresivă
cronică lent
Total
progresivă 30-40
5
4
9
40-50
3
2
5
50-55
2
2
4
Grafic nr.4. – Incidența parodontitelor marginale
30,00%
pe grupe de vârstă
27,78%
25,00%
22,22%
20,00%
16,67%
15,00% 11,11%
11,11% 11,11%
10,00%
5,00%
0,00% 30-40 ani
40-50 ani
50-60 ani
Conform studiului, incidența parodontitelor marginale pe grupe de vârstă a demonstrat că, grupa de vârstă cel mai mult afectată este ce a de 30-40 de ani (50%) diferența fiind între tipul de parodontită marginală și anume: parodontită marginală agresivă cu un procentaj mai crescut – 27,78% și parodontită marginală cronică lent progresivă – 22,22%.
88
Tabel nr.5. – Repartiția parodontitelor marginale după mediul de proveniență
Mediul de proveniență
Mediul rural
Mediul urban
Număr pacienț i
5
13
Grafic nr.5. – Repartiția parodontitelor marginale
după mediul de proveniență
27,7%
72.3%
Mediul rural
Mediul urban
Repartiția parodontitelor marginale după mediul de provenineță a demon strat faptul că pacienții prezenți din med iul urban au un procentaj mai crescut (72, 3%) față de cei din mediul rural . Acest fapt dovedește des la
că paci enții din mediul urban se prezintă mai
stomatolog datorită importanței acordate esteticii dentare și ușurința deplasării
către un serviciu de medicină dentară , față de cei din mediul rural, astfel încât diagnosticul și tratamentul se stabilește cât mai precoce, reușind stoparea evoluției.
89
Tabel nr.6. – Nivelul de igienă orală
Igiena orală
Bună
Satisfăcătoare
Nesatisfăcătoare
Număr cazuri
3
5
10
Grafic nr.6. – Nivelul de igienă orală
60,00%
55,55%
50,00%
40,00%
27,77%
30,00%
16,66%
20,00%
10,00%
0,00%
Igienă bună Igienă bună
Igienă satisfăcătoare Igienă satisfăcătoare
Igienă nesatisfăcătoare
Igienă nesatisfăcătoare
Indicii de igienă orală demonstrează rolul de factor cauzal al plăcii bacteriene, numărul cazurilor cu igienă nesatisfăcătoare fiind crescut ( 55,55%) urmând î n ordine descrescătoare numărul cazurilor cu igienă satisfăcătoare ( 27,77%) și cu igienă bună ( 16,66%).
90
Tabel nr.7. – Factorii favorizanți ai afectă rii parodontale
Factori favorizan ți
Pacienți cu afectare
Tartrul dentar
2
Trauma ocluală
1
Carii dentare/Obturații necorespunzatoare
0
Edentația
5
Restaurări protetice
4
Anomaliii dento-maxilare
1
Parafuncții
3
Obiceiuri vicioase
2
Total
18
parodontală
Grafic nr.7. – Factorii favorizanți ai afectă rii parodontale
Tartru dentar
11,11% Trauma ocluzală Carii dentare/Obturații necorespunzătoare
11,11% 5,56% 0%
16,67%
Edentația
27,77%
5,56% Restaurări protetice Anomalii dento-maxilare
Parafuncții
22,22%
Obiceiuri vicioase
În urma acestui studiu s -a demonstrat prezența boli parodontale mai frecvent la cazurile care prezintă edentații ( 27,77%) urmat în ordine descrescătoare de : restaurări protetice ( 22,22%), parafuncții ( 16,67%), tartrul dentar (11,11%) , obiceiurile vicioase ( 11,11%), trauma ocluzală ( 5,56%) și anomalii dento -maxilare ( 5,56%).
91
Tabel nr.8. – Corelația dintre pacienții fumători și prezenț a bolii parodontale
Număr cazuri cu boală
Pacienți fumători
Pacienți nefumători
10
8
parodontală 18
Grafic nr.8. – Corelația dintre pacienții fumători și
pacienți nefumători 44,44%
prezența bolii parodontale
pacienți fumători 55,56%
Rezultatul acestui studiu a
demonstrat faptul că fumatul este un factor favorizant
important în apariția bolii parodontale, pacienții fumători care prezintă afectare parodontală au un procentaj mai crescut – 55,56%, față de pacienții nefumă tori – 44,44%.
92
Tabel nr.9. – Localizarea predominantă pe zone a parodontitei marginale agresive
Localizarea topografică
Număr cazuri
Grupul incisivilor superiori
5
Grupul incisivilor inferiori
0
Grupul caninilor superiori
2
Grupul caninilor inferiori
0
Grupul premolarilor superiori
2
Grupul premolarilor inferiori
0
Grupul molarilor superiori
6
Grupul molarilor inferiori
3
Total
18
Grafic nr.9. – Localizarea predominantă pe zone a parodontitei marginale agresive
GRUPUL MOLARILOR INFERIORI
16,67% GRUPUL MOLARILOR SUPERIORI
33,33% GRUPUL PREMOLARILOR INFERIORI
0% GRUPUL PREMOLARILOR SUPERIORI
11,11% GRUPUL CANINILOR INFERIORI
0% GRUPUL CANINILOR SUPERIORI
11,11% GRUPUL INCISIVILOR INFERIORI
0% GRUPUL INCISIVILOR SUPERIORI
27,78% 0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
Rezultatul studiului arată că localizarea predominantă pe zone a parodontitei marginale agresive se află la nivelul maxilarului superior, și anume : grupul molarilor superiori ( 33,33%) și grupul incisivilor superiori ( 27,78%) urmat în ordine descrescătoare de grupul molarilor inferiori ( 16,67%) , grupul premolarilor superiori ( 11,11%) și grupul caninilor superiori ( 11,11%). 93
Tabel nr.10. – Timpul de apariție a sângerării
Sângerare imediată
7
Sângerare tardivă
11
Total
18
Grafic nr.10. – Timpul de apariție a
sângerarii
38,89%
61,11%
Sângerare imediată
Timpul de
Sângerare tardivă
apariție a sângerării pentru cazurile prezente în studiu relevă
predominanța sângerării tardive (61,11%) față de sângerarea imediată , fapt datorat afectării parodonțiului profund în detrimentul
celui superficial.
94
Tabel nr.11. – Incidența sângeră rii după tratamentul de
Număr cazuri cu boală
Fără sângerare după
parodontală
tratament
18
12
Grafic nr.11. -
bioreactivare parodontală
Sângerare după tratament 6
Incidența sângerării după tratamentul de bioreactivare parodontală
80,00% 70,00%
66,67%
60,00% 50,00% 40,00%
33,33%
30,00% 20,00% 10,00% 0,00%
Fără sângerare după tratament
Sângerare după tratament
Pacienți care nu prezintă sângerare după tratament au un procentaj mai crescut – 66,67% față de cei care prezintă sângerare – 33,33%. Acest studiu a demonstrat că tratamentul de bioreactivare parodontală are rezultate favorabile față de parodonțiul marginal, împiedicând apariția recidivei.
95
5. Concluzii
1. Studiul clinico-statistic s-a efectuat pe un lot de 20 de pacienți, dintre care 18 cazuri
prezintă
afectare parodontală și 2 cazuri prezintă parodonțiul indemn. Cazurile cu
afectare parodontală
au fost împărțite în două categorii : cazuri cu parodonti tă
marginală agresivă și cazuri cu parodontită marginală cronică lent progresivă, iar î n urma studiului s-a evidențiat că numărul cazurilor cu parodontită marginală agresivă
este mai crescut decât numărul cazurilor cu parodontită marginală cronică lent progresivă. 2.
Analiza distribuției afecțiunilor parodontale în funcție de sex, ne arată o incidență egală la sexul feminin ș i masculin în legătură cu prezența boli parodontale, diferența fiind însa în tipul parodontitei marginale.
3.
Patologia parodontală, și anume parodontita marginală agresivă, a înregistrat un număr ridicat la grupa de vârstă 30 -40 de ani, fapt care demostrează reacția agresivă și rapidă a bolii parodontale la pacienți i tineri cu sistem imunitar crescut, sănătos.
4.
Se observă o prevalență mai crescută a pacienților din mediul urban față de mediul rural.
5.
Indicii de igienă orală demonstrează rolul de factor cauzal al plăcii bacteriene, numărul cazurilor cu igienă nesatisfăcătoare fiind crescut.
6.
Rezultatul studiului arată că localizarea predominantă pe zone a parodontitei marginale agresive se află la nivelul maxilarului superior ș i anume : grupul molarilor superiori și grupul incisivilor superiori.
7. Timpul
de apariție a sângerării pentru cazurile prezente în studiu relevă
predominanța sângerării tardive ,fapt datorat pungilor parodontale de dimensiuni mari și a afectării parodonțiului profund î n detrimentul celui superficial. 8.
Incidența sângerării parodontale după tratament demonstrează faptul că un tr atament complex stabilit corect
în funcție de situația clinică prezentă, asociat cu bioterapia
de reactivare parodontală a dat rezultate bune, procentajul persoanelor care nu prezintă sângerare la 3 luni după instituirea tratamentului de bioterapie parodontală fiind crescut ( 66.67%) față de cei care au prezentat sângerare la 3 luni după tratament ( 33,33%). Majoritatea pacienților
care au mai prezentat sângerare la 3
luni după tratament, au fost supuși încă odată la instilați i cu clorhexidină, chiuretaj gingival și aplicații de pastă TM ,iar când au revenit la control după 6 luni de la terminarea tratamentului de bioreactivare au prezentat rezultate favorabile și
anume: 96
pungi parodontale de minim 3 mm, stoparea rezorbției osoase și a pierderii inserției ligamentare,
care a determinat stoparea sau chiar scăderea mobolității dentare acolo
unde aceasta era prezentă, inflamația parodontală absentă( revenirea aspectului de gravură punctată) și implicit stoparea retracției gingivale. 9.
Lucrarea de față scoate în evidență beneficiul adus structur ilor parodontale de suport de către instituirea tratamentului de bioreactivare parodontală de origine animală, prin
intermediul preparatului NeyPul, asociat tratamentului chirurgical și
medicamentos.
97
Bibliografie
1. Anderson Gissela, Palmer, J.A.,Bye, F.L.,Smith, B.A., Caffesse, R.G.-
Affectiveness of subgingival scalling and root planing : single versus multiple episode of instrumentation. Journal of Periodontology, vol.67, nr.4, 1996, pag. 367373. 2. American Academy of Periodontology - Diagnosis of periodontal diseases,J.
Periodontal 2003,nr.74,1217-1227; 3. Bagd, L., Dahlen, G., Wiktrom, M., Slots, J. - The capability of Actinobacilus
actinomycetemcomitans, Bacteroides gingivalis and Bacteroides intermedius to indicate progressive periodontitis. A retrospective study. Journal of Clinical Periodontology, volum 14, 1987, pag. 95-99; 4. Dumitriu Anca Silvia-
Îndrumător teorectic și practic de regenerare parodontală
prin tehnici de adiție, Editura Cermaprint, București, 2004; 5. Dumitriu HT-
Bioterapia de reactivare în parodontopatiile marginale cronice.
Magazin stomatologic, 1991;2-1; 6. Dumitriu HT- Tratat de parodontologie. Editura 7. Dumitriu HT-
Viața Românească Medicală 2015;
Strategii moderne în clinica și tratamentul parodontopatiilor.
Conf erință, Ziua Facultății de Medicină Stomatologică, Iași, 1
martie, 2001;
8. Jeong S, Han S, Lee SW, Magnusson I - Effects of tetracycline-containing gel and
a mixture of tetracycline and citric acid-cointaining gel of nonsurgical periodontal therapy, J Periodontal, 1994; 65:840-847; 9. Lindhe J, Westfelt E, Nyman S, Socransk SS, Haffajee AD - Long-term effect of
surgical-nonsurgical treatment of periodontal disease, J Clin Periodontal, 1984;11: 448-458; 10. Littarru GP, Nakamura R, Ho L, Folkers K, Kuzell WC .- Deficiency of
coenzyme Q 10 in gingival tissue from patients with periodontal disease.Proc Natl Acad Scl USA. 1971 Oct;68(10):2332-5; 11. Monea
Al., Bocsaky Șt., Monea Monica, Roman Ileana, Vaszko,A. - Studiul
actual al indicilor de placă. Culegere
de probleme de stomatologie infantilă, nr.11,
1989. pag. 267-269; 12. Monea, Al.-
Contribuții la studiul modificărilor microvascularizației gingiei în
parodontopatia experi mentală
prin metoda perfuziei. Teză de doctorat, UMF Târgu
Mureș, 1974; 98
13. Murea Anca, Dumitriu HT, Georgescu A -
Cercetări clinice și experimentale
asupra materialelor sintetice bioactive în tratamentul bolii parodontale, Al IV -lea Congres UNAS, 25- 8 octombrie, București, 2000; 14. Newman, M., Takei, H., P., Carranza, F.A -
Carranza’s Clinical Periodontology.
Eleventh edition 2012; 15. Newman MG, van Winkelhoff AJ - Antibiotic and antimicrobial use in dental
practice. Ed. II Quintessence Publishing Co, Inc., New York, 2001; 16. Rateitschak, K.H., Wolf, H.F- Color Atlas of Periodontology. Third edition.2005; 17. Șteșiu,
A- Manifestări clinice în boala parodontală. Editura Universității ”Lucian
Blaga”, Sibiu,2007; 18. Ștețiu, A-
Îndrumător de lucrări practice . Abordarea cazurilor clinice cu afectare
parodontală. Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu,2007; 19. Ștețiu, A- Parodontologie. Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu,2015; 20. Walsh, T.F., Unsal, E., Davis, L.G., Yilmaz, O. - The effect of irigation with
chlorhexidine or saline on plague vitality. Journal of Clinical Periodontology, volumul 22, nr.2, 1995, pag.262-264; 21. Zuchelli G, Mounssif I, Stefanini M, Mele M, Montebugnoli L, Sforza NM -
Hand and ultrasonic instrumentation in combination with root-coverage surgery: a comparative
controlled
randomized
clinical
trial,
J
periodontol,
2009,
Apr;80(4):577-585; 22. http://www.avp.ro/rapoarte-
speciale/Raport%20special%20cu%20privire%20la%20importanta%20producerea% 20si%20situatia%20vaccinurilor%20Institutului%20National%20de%20CercetareDezvoltare%20pentru%20Microbiologie%20si%20Imuno.pdf 23. http://www.parodontologie.ro/articole/Modularearaspunsuluiimun.pdf 24. http://documents.tips/documents/2007-md-mocanu-brindusa1.html 25. http://www.creeaza.com/familie/medicina/REABILITAREA-
PARODONTALA829.php 26. http://www.doctoruldedinti.info/parodontiul/ 27. http://www.dentiststcharles.net/wp/deep-cleaning/ 28. http://www.clarisse.ro/laser-dentar/tratamentul-bolii-parodontale.html 29. https://www.facebook.com/ClinicaDeParodontologie/posts/493029867417188 30. https://clinicadeparodontologie.com/ 31. http://www.med-shop.ro/instrumentar-stomatologic/sonde-dentare/sonda-dentara-
ry-786-639.html 99
