LUCRARE DE LICEN
Alegerea profesiei profesiei de psiholog psiholo g - dotare dotare nativ sau modelare prilejuit de învare Coordonator tiinific: Coordonator Lector univ. dr. Georgiana Corcaci Absolvent: Raluca Elena Iacob
CUPRINS: I. DIMENSIUNILE TEORETICE ALE LUCRRII Cap. I. Perspective în consilierea vocaional
Consilierea i orientarea în carier Aspecte ale procesului motivaional Teorii ale motivaiei Relaia dintre motivaie i performan Cap.II . Direcii i orientri în alegerea profesiei de psiholog Profesia de psiholog - profil ocupaional Codul deontologic Cap.III. Ereditate ± mediu - educaie Delimitri conceptuale Contribuia factorilor ereditate ± mediu ± educaie în dezvoltarea personalitii Cap.IV . Alegerea profesiunii de psiholog - modelare prilejuit de învare? Concepte, teorii i metode ale procesului de învare Orientarea vocaional
II. DEMERSUL APLICATIV AL CERCETRII Scopul general Scopul
general al cercetrii const în investigarea alegerii profesiei de psiholog ca expresie a dotrii native sau modelare prilejuit de învare prin: verificarea legturii dintre anumite trsturi de personalitate importante pentru orientarea profesional a tinerilor i pregtirea profesional operaionalizat sub forma preferinelor profesionale .
Obiective Obiectivul general const în verificarea existenei unei legturi
i potrivirea dintre orientarea spre profesia de psiholog i o serie de trsturi de personalitate, în funcie de apartenena la categoria de gen, anul de studiu al subiecilor i vârsta.
Obiective specifice verificarea
existenei unei legturi între orientarea spre profesia de psiholog i o serie de trsturi de personalitate conturate prin chestionarul C.P.I. (capacitate de statut, prezen social, socializare, toleran, înclinaie psihologic, flexibilitate) în cadrul eantionului constituit din 120 studeni de la facultatea de Psihologie din Iai i de la un liceu din Botoani; verificarea
existenei unor diferene semnificative, funcie de trsturile de personalitate, apartenena la categoria de gen, anul de studiu al subiecilor i vârst; sondarea
legturii dintre cele 7 trsturi de personalitate i preferina pentru anumite tipuri de activiti profesionale, cu ajutorul chestionarului de interese profesionale Holland;
Variabilele cercetrii Variabilele
independente principale folosite în cercetare noastr sunt: capacitatatea de statut, flexibilitate, prezena social, tolerana, abilitate psihologic, socializarea i interesele profesionale: realist, investigativ, artistic, social, întreprinztor i convenional i combinaii ale acestora. independente secundare: vârsta Variabilele subiecilor, apartenena la categoria gen, profilul liceului i aprecierea personal asupra talentului propriu. dependente: scorurile obinute la Variabilele chestionarul de interese profesionale i chestionarul de personalitate.
Lotul investigat Lotul experimental este alctuit din 120 de subieci, respeciv 60 de elevi ai Liceului Pedagogic ³Nicolae Iorga´ din Botoani i 60 de studeni ai Universitii ³ Petre Andrei³ din Iai, Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei specializarea Psihologie. Elevii au vârste cuprinse între 16 i 19 ani i fac parte din dou clase diferite: 30 din clasa a X-a H profil uman - psihologie intensiv i 30 din clasa a XI-a H profil real - biologie-chimie. Dintre cei 60 de subieci 35 sunt eleve i 25 sunt elevi. Studenii au vârste cuprinse între 21 i 47 de ani, lotul investigat fiind constituit preponderent din subieci de gen feminin (51 studente i 9 studeni).
Instrumentele si metode utilizate Metodele utilizate: pentru colectarea datelor am utilizat metoda testelor. În prelucrarea lor am recurs metoda statistic , în cadrul creia am folosit corelaia Pearson i analiza de varian One Way Anova pentru a identifica eventualele diferene dintre alegerile grupurilor de elevi i studeni pe dimensiunea intereselor profesionale i a alegerilor fcute pentru viitoarea carier, sau diferene în cadrul grupelor de subieci funcie de personalitatea lor pe dimensiunea competenelor profesionale, indici de corelaie dup metoda Bravais-Pearson pentru a evidenia tendina de variaie. Instrumente utilizate: Pentru atingerea obiectivelor studiului s-au folosit dou (chestionare) standardizate: I nventarul de Personalitate California (C.P.I.) din care relevante pentru scopul cercetrii s-au dovedit a fi 6 scale i I nventarul de interese profesionale al lui J. L.Holland.
Analize i interpretri Ipotezele cercetrii Ipoteze generale: Exist legtur între anumite trsturi de personalitate importante pentru orientarea tinerilor în planul pregtirii profesionale i consilierea vocaional concretizat în alegerea domeniului de studiu i pregtire profesional identificat în cadrul studiului sub forma preferinelor profesionale.
Ipotezele specifice Ipoteza 1 Presupunem
c între interesele profesionale ale subiecilor prezentate în termeni de comportamente i trsturile de personalitate ale acestora, exist o strâns corelaie. Pornind de la aceast ipotez stabilim urmtoarea ipotez de nul : nu exist nici o corelaie între interesele profesionale ale subiecilor prezentate în termeni de comportamente i trsturile de personalitate ale acestora. Ipoteza s-a confirmat: din analiza rezultatelor corelaiei multiple putem observa corelaii medii i slab semnificative între trsturile de personalitate evideniate de C.P.I. i între interesele profesionale i trsturile de personalitate.
r INTERESE-TO
= 0,218 la un prag de semnificaie p = 0,017 r RE-SP = 0,247 la p = 0,007 r RE-SO = 0,249 la p = 0,006 r RE-TO = 0,218 la p = 0,017 r RE-PY = 0,209 la p = 0,022 r SP-PY = 0,297 la p = 0,001 r SO-TO = 0,235 la p = 0,010 r SO-PY = 0,208 la p = 0,023 Potrivit datelor constatm o legtur slab semnificativ, pozitiv, între interesele profesionale i toleran, respectiv responsabilitate pentru obinerea succesului personal i încrederea în sine, interesele profesionale i sociale, acomodarea social, atitudinea de îngduin i acceptare social, înclinaia spre cldur uman, rbdare i maturitate, o legtur slab semnificativ, pozitiv de variaie între încrederea în sine interesele profesionale i sociale i înclinaia spre cldur uman, rbdare i maturitate, o legtur slab semnificativ, pozitiv de variaie între acomodarea social i atitudinea de îngduin i acceptare social respectiv înclinaia spre cldur uman, rbdare i maturitate.
Î n concluzie putem afirma c la vârsta tinereii, în
contextul prezent, asumarea responsabilitii profesiei de psiholog i potrivirea cu profilul ocupaional nu este atât de puternic legat de talentul înnscut, ci de modelul indus de prini, societate, consilieri colari i orice mentor care îi povuiete pe calea devenirii profesionale, corespunztor eficienei lor sociale în obinerea succesului personal. Deoarece la un nivel superior eficiena profesiei de psiholog este condiionat de: încrederea în sine, în interesele profesionale i sociale; acomodarea social; atitudinea de îngduin i acceptare social; înclinaia spre cldur uman; rbdare i maturitate.
Ipoteza 2 Presupunem
c între cei 120 de studeni exist diferene semnificative privind distribuia celor 36 combinaii de interese profesionale, pe categorii de gen, vârst i profilul instituiei de învmânt. Pornind de la aceast ipotez stabilim urmtoarea ipotez de nul : nu exist diferene semnificative între cei 120 de studeni privind distribuia celor 36 combinaii de interese profesionale, pe categorii de gen i preferina pentru domeniul de studiu operaionalizat ca alegere a liceului sau facultii la care studiaz.
Ipoteza s-a confirmat: în urma calculrii scorurilor brute i
potrivit celor 36 combinaii de activiti profesionale de interes, care operaionalizeaz tipuri de personalitate, s-au constatat frecvene ridicate pentru urmtoarele profile: I.A. (intelectual artistic), R.I. (realist intelectual), R. Î . (realist întreprinztor), I. S. (intelectual social), A. Î . (artistic întreprinztor), Î .S. (întreprinztor social), Î .A. (întreprinztor artistic) Î .S. ( întreprinztor social convenional), I. Î . (intelectual întreprinztor), A. S. (artistic social), C.I. (convenional intelectual), S.C. (social convenional), C.A. (convenional artistic).
Prin
analiza descriptiv a distribuirii subiecilor pe criteriu de alegere a facultii ca potrivire a abilitilor profesionale cu domeniul de activitate dorit consecin a consilierii vocaionale i talentul sau orientare înnscut, constatm c : 26 dintre subieci se definesc în termeni de comportament social combinat ca întreprinztor sociali; 17 dintre subieci se definesc în termeni de comportament social combinat ca investigativ artistici; 14 dintre subieci se definesc în termeni de comportament social combinat ca artistic sociali; 14 dintre subieci se definesc în termeni de comportament social combinat drept convenional întreprinztori; 12 dintre subieci se definesc în termeni de comportament social combinat ca investigativ sociali ; 11 dintre subieci se definesc în termeni de comportament social combinat ca artistic întreprinztori. Se observ o orientare a subiecilor de gen feminin i vârst sczut (cuprins pe intervalul 16 ± 22 ani) spre domenii de studiu profil uman, în special psihologie i spre domeniu de studiu profil real pe categoria de vârst sub medie (cuprins pe intevalul 23 ± 29 ani); subiecii de gen masculin, de aceeai categorie de vârst, prefer domenii de studiu cu profil uman în mai mic msur i profil real în mai mare msur.
Prin
analiza descriptiv a distribuirii subiecilor pe criteriu de apreciere a talentului pentru alegerea i profesarea meseriei de psiholog, constatm c numrul aprecierilor subiecilor de gen feminin este mult mai mare în favoarea talentului pentru anumite abiliti profesionale, decât pentru subiecii de gen masculin. Î n
concluzie, alegerile activitilor profesionale funcie de vârst i apartenen la categoria de gen, subliniaz exigenele care in de domeniul profesional i contureaz importana talentului i achiziiilor realizate prin învare,
Ipoteza 3
Presupunem c nu exist diferene semnificative între interesele profesionale care stau la baza potrivirii subiecilor cu domeniul profesional (inseria profesional în domeniul umanist pentru a obine performana individual ca expresie a anumitor trsturi de personalitate) analizând grupurile de subieci pe criterii de trsturi de personalitate, gen i vârst. Pornind de la aceast ipotez stabilim urmtoarea ipotez de nul : exist diferene semnificative între grupurile de subieci analizate pe criterii de interesele profesionale, trsturi de personalitate, apartenena la categoria de gen i vârst.
Ipoteza s-a infirmat parial Pentru
analiza diferenelor dintre interesele profesionale pe criteriu de apartenen la un anumit tip de personalitate s-a folosit analiza de varian, testul ANOV A unifactorial (One-Way) pentru variabila dependent interese profesionale, i variabila independent trsturi de personalitate. Î n urma analizei de varian (F (4,115) = 0, 687 la un prag de semnificaie p = 0,628), nu s-au evideniat diferene semnificative pe ansamblu între cei 120 de subieci care alctuiesc eantionul de analiz. Pentru a vedea dac într-adevr nu apare nici o diferen în evaluarea intereselor profesionale ale celor 120 de subieci ca potrivire cu mediul profesional între grupele experimentale, s-a aderat la noi analize Anova One-Way pe criterii de vârst, apartenen la categoria de gen i profil al instituiei de învmânt. i de aceast dat valorile testului Levene (F) al egalitii de varian la praguri de semnificaie p > 0,005 denot c, pe ansamblu, trsturile de personalitate nu influeneaz interesele profesionale ale celor 120 de subieci pe criterii de apartenen la categoria de gen, vârst i profil al instituiei de învmânt.
Prin
testele de comparaie multipl Post-Hoc Bonferoni, la p<0,05, reies diferene mici între mediile subiecilor din cadrul grupelor experimentale: trsturile de personalitate sunt importante pentru obinerea succesului personal i profesional, dar la aceast vârst conduita profesional se modeleaz sub impactul exigenelor profesionale, organizaionale i a procesului de maturizare aflat în plin desfurare. Apar diferene semnificative în aprecierea profesrii cu talent a meseriei de psiholog astfel: pe criteriu de responsabilitate între grupul subiecilor de gen feminin i cel masculin F(7,115) = 8,795 la un prag de semnificaie p = 0,0001; pe criteriu de prezen social între grupul subiecilor de gen feminin i cel masculin F(4,115) = 2,810 la un prag de semnificaie p = 0,029; pe criteriu de socializare între grupul subiecilor de gen feminin i cel masculin F(4,115) = 4,293 la un prag de semnificaie p = 0,001; pe criteriu de toleran între grupul subiecilor de gen feminin i cel masculin F(4,115) = 8,071 la un prag de semnificaie p = 0,0001; pe criteriu de înclinaie psihologic între grupul subiecilor de gen feminin i cel masculin F(4,115) = 7,930 la un prag de semnificaie p = 0,0001.
Concluzii
În concluzie putem afirma c la vârsta tinereii, în contextul prezent, asumarea responsabilitii profesiei de psiholog i potrivirea cu profilul ocupaional, nu este atât de puternic legat de talentul înnscut ci de modelul indus de prini, societate, consilieri colari, orice mentor care îi povuiete pe calea devenirii profesionale, corespunztor eficienei lor sociale, deoarece eficiena situat la un nivel superior este condiionat de încrederea în sine, în interesele profesionale i sociale, acomodarea social, atitudinea de îngduin i acceptare social, înclinaia spre cldur uman, rbdare i maturitate. Toate aceste dimensiuni conteaz deoarece sunt un rezultat al maturizrii pe toate palierele, în timp ce exigenele în privina aspectului total al persoanei s-au diluat în favoarea favoritismului profesional atât de des întâlnit în mediul profesional: flexibilitate situat la cote sczute conduce la alegerea unui loc de munc pe ci care nu evideniaz atributele persoanle ci puterea financiar. O alt analiz descriptiv relevant este cea a frecvenei alegerilor domeniului profesional pe criteriu de gen, vârst i profilul instituiei de învmânt observându-se o distribuie a alegerilor, comparativ între categoriile de gen: orientarea subiecilor de gen feminin spre domenii de studiu profil uman, în special psihologie, în timp ce subiecii de gen masculin, de aceeai categorie de vârst, prefer domenii de studiu cu profil uman în mai mic msur i profil real în mai mare msur, fapt care conduce la o interpretare difereniat a abilitilor care conduc la eficien personal. Fapt susinut i de orientarea cultural, procesul de maturizare i stereotipul de gen, care observ diferene în alegerea domeniului de studiu pe criteriu de gen.
Prin
analiza descriptiv a distribuirii subiecilor pe criteriu de apreciere a talentului pentru alegerea i profesarea meseriei de psiholog, constatm c numrul aprecierilor subiecilor de gen feminin este mult mai mare în favoarea talentului pentru anumite abiliti profesionale, decât pentru subiecii de gen masculin care prefer profilul uman în mai mic msur i profil real în mai mare msur potrivit talentului, fapt care conduce la o interpretare difereniat a abilitilor care evideniaz eficien personal. Aprecierea talentului joac un rol important în orientarea profesional dar materializarea oricrui tip de talent se realizeaz în timp, în mediul concret de profesare i este supus modelrii învrii. Analiza diferenelor dintre interesele profesionale care stau la baza potrivirii profesionale a subiecii eantionului analizat, pe criteriu de apartenen la un anumit tip de personalitate nu s-au evideniat diferene semnificative pe ansamblu între cei 120 de subieci care alctuiesc eantionul de analiz. Apar îns diferene semnificative în aprecierea profesrii cu talent a meseriei de psiholog pe criteriu de responsabilitate, prezen social, socializare, toleran, înclinaie psihologic între grupul subiecilor de gen feminin i cel masculin i diferene mici între mediile subiecilor din cadrul grupelor experimentale de vârst.
Prin
testele de comparaie multipl Post-Hoc Bonferoni, la p<0,05, din tabel reies diferene mici între mediile subiecilor din cadrul grupelor experimentale de vârst, fapt care induce ideea c trsturile de personalitate sunt importante pentru obinerea succesului personal i profesional, dar vârsta este un factor important în maturizarea conduitei profesionale sub impactul exigenelor profesionale, organizaionale i a procesului de maturizare biologic aflat în plin desfurare în tineree. Î n tabelul 9 putem analiza diferenele semnificative în aprecierea profesrii cu talent a meseriei de psiholog la vârste sczute i sub medii (16 - 22 i 23 - 29) pe: criteriu de socializare F(1,118) = 9,503 la un prag de semnificaie p = 0,003 i; criteriu de prezen social F(1,118) = 5,939 la un prag de semnificaie p = 0,016. Toate aceste diferene evideniaz clar faptul c acomodarea la regulile i practicile sociale, încrederea în sine i interesele sociale, personale, impun împletirea talentului cu învarea în profesarea oricrei meserii, implicit a celei de psiholog: talentul orienteaz iar învarea modeleaz.