Managementul Reputatiei O: 457
I:452
C: 319
As vrea in aceasta seara sa incep prin a va intreba ce reprezinta aceasta expresie: “managementul reputatiei”?
Reputatia este reprezentata de modul in care suntem perceputi de cei din jurul nostru. Managementul reputatiei se refera la modul in care ne pastram sau ne pierdem reputatia. Si totusi, ce legatura are reputatia cu biserica? Reputatia poate sa creasca sau sa coboare biserica in ochii oamenilor care nu fac parte din ea. De obicei, conceptul de reputatie aplicat bisericii implica o relatie directa intre membrii si biserica. As vrea in aceasta seara sa analizam putin rolul pe care il are reputatia in formarea omului si a bisericii. Biserica este formata din oameni, iar fara oameni este doar un concept general. Deci noi, oamenii suntem cei care influentam reputatia bisericii. Corect? Dar sa o luam treptat: reputatia, se creaza? Raspuns: nu! Reputatia poate fi doar influentata! Reputatia nu este reprezentata de un fel de comunicat de presa pe care il dam familiei, prietenilor, vecinilor si le l e spunem ca noi suntem buni sau rai. Reputatia Reputatia este ceva ce se castiga sau se pierde in urma comportamentului comportamentului nostru, a deciziilor noastre, a modului nostru de a fi si a gandi. Mereu cand cand suntem pusi in situatia de a face ceva, ceva, trebuie sa ne gandim la implicatiile deciziei noastre auspra felului cum vom fi perceputi. Exista cazuri de persoane din Biblie, care au avut o reputatie buna, sau mai putin buna, influentata i nfluentata de alegerile pe care le-au facut de-a lungul vietii. As vrea in continuare sa ne uitam putin asupra catorva exemple. 1. Noe. Stim cu totii cazul cazul lui. Ce reputatie avea Noe? Reputatia unui om nebun, care vroia sa faca ceva ce era impotriva legilor firesti pe care le aveau oamenii. Cum sa faci o corabie cand noi nu am vazut ploaie niciodata??? Noe a fost un om care a fost gasit cu o credinta foarte puternica, avand principiile lui Dumnezeu in minte si inima, astfel ca Domnul l-a ales pentru a construi acea corabie ce avea drept scop salvarea celor care erau dispusi sa se pocaiasca pocaiasca si sa Il aleaga din nou pe Dumnezeu. Noe a inceput constructia corabiei, lucre de dimineata pana seara pentru a o construi intocmai cu ceea ce primise, iar in timp ce lucra, predica oamenilor ceea ce avea sa vina, insa nimeni nu il asculta. Este foarte interesant cum oamenii vad zi de zi pe cineva luptand
pentru un scop, pe care il propovaduieste, si totusi nu-si pun macar un semn de intrebare ca poate are dreptate. Mereu este foarte usor sa spui ca cineva este nebun daca iti spune ceva ce tu nu vezi fizic si nu respecta legile pe care tu le ai in cap. Ei bine, zilele si anii au trecut si cand in sfarsit sa se inchida corabia, oamenii si-au dat seama ca au gresit si se doreau salvati de ape…dar era prea tarziu.
Cazul lui Noe ne dovedeste faptul ca reputatia nu poate sa mantuiasca oamenii, sau, in cazul nostru, sa-i faca membri ai bisericii. Reputatia poate doar sa netezeasca un drum, sau sa il ingreuneze. Reputatia INFLUENTEAZA ALEGEREA OMULUI. Noe era perceput ca un nebun => oamenii au pierit. Asta ne duce la modul de abordare prin care ne influentam reputatia. Stim despre credinta ca este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite si o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad! Dar nu toata lumea stie asta. V -ati gandit vreodata ca adventistii pot aparea in ochii multor oameni drept “nebuni” ? Ati auzit vreodata idei de genul: secta, evrei, legalisti, absurzi? Cum sa ne apropiem de astfel de oameni, care deseori sunt chiar cei apropiati noua? Este foarte simplu. Scopul nostru trebuie sa fie sa construim relatii cu oamenii prin felul nostru de a fi. Trebuie prin exemplul personal pe care il dam in urma convertirii inimii noastre, sa construim poduri pe care cei ce ne privesc sa-si doreasca sa le treaca! Niciodata nu vom putea sa influentam alegerea cuiva daca noi suntem inchisi si avem in minte doar un singur lucru: eu trebuie sa te convertesc pe tine, tu trebuie sa te supui, altfel te amenint ca vei ajunge in flacarile iadului! De multe ori s-ar putea ca noi sa ajungem acolo daca actionam asa. Istoria ne-a dat varii exemple de tipuri de oameni sau biserici care faceau asa: ori crezi ca noi, ori vei muri! La nivel mondial suntem recunoscuti ca o biserica dezvoltatoare imobiliara: construim ziduri in jurul nostru cat mai mari si mai impunatoare, si eventual le si imprejmuim cu apa, asa cum apar castelele medievale in desenele animate. Problema pe care trebuie sa ne-o punem este: pot eu prin ceea ce sunt sa ii fac pe altii sa fie ca mine? Ne grabim sa indoctrinam pe cineva, dar uitam sa-i fim prieten intai. Uitam de foarte multe ori sa ii aratam iubire si apreciere si sa-l lasam sa ia singur o decizie sau alta. Avem o tendinta generala sa ne ascundem si sa scoatem capul in lume, de frica. Fratilor, cum a fost lucrarea lui Isus??? Publica! Le predicam oamenilor “Iesiti din Babilon!”, dar nu le oferim alternative. Tot ce gasesc la noi este o dragoste “de evanghelizare”, apoi, dupa ce
trece, trebuie sa-si gaseasca un loc in biserica ce nu e ocupat de nimeni, pentru ca va avea parte de o privire ostila. Lucrarea trebuie sa fie practica! Oamenii nu vor fi mantuiti doar prin cartile pe care le dau colportorii, sau prin predicile pe care le tine fratele X sau Y de la conferinta,
uniune, etc. Pentru a avea o comunicare eficienta cu cei din jur, trebuie sa existe o calitate a vietii membrului, unitate in biserica, si este necesar ca fiecare membru sa fie parte din aceasta lucrare! Altfel, lucrarea va fi moarta si in zadar! Nu poti sa indrumi pe cineva pe cararea credintei, iar cand vine in biserica sa fie imobilizat intr-un colt doar cu 2-3 oameni. Totul incepe din interior, iar nimeni nu va dori sa traiasca intr-o comunitate dezbinata. Care este primul lucru care trebuie sa se vada in viata mea, pentru ca oamenii sa vrea sa treaca podul spre mine, iar mai apoi, prin lucrarea Duhului Sfant si a bisericii mele? Raspuns: DUMNEZEU E CU NOI! Iar aceasta trebuie sa se vada din viata noastra, nu sa o strigam noi in gura mare, in mod gratuit. Nimeni nu se va converti doar pentru ca cineva a spus ca e binecuvantat de Domnul… Trebuie sa ne distingem, sa fim diferiti de toti ceilalti pentru ca
cineva sa fie interesat de ce suntem asa cum suntem. TREBUIE SA-I FACEM PE ALTII SA-SI DOREASCA SA FIE CA NOI! Modul in care ne iubim unii pe altii si cum ne iubeste Dumnezeu pe noi intareste imaginea noastra, deci vom avea o comunicare eficienta. Vorbirea noastra trebuie sa fie inteleapta si cu limita. Un proverb chinezesc spune ca daca nu am avea limba, ar fi mai putine razboaie. O fi adevarat? Sa ne gandim putin, de la ce pornesc majoritatea conflictelor in lumea aceasta? Sau chiar in biserica? Unul zice ceva ce altuia nu-I convine, si dupa aceea este luat deoparte(in cazul in care cel care vrea sa faca observatia are bun simt), si I se spun vrute si nevrute, pana cineva crede ca si-a demonstrate cazul si convingerile sale, care s-ar putea ca nu tot timpul sa fie corecte. La fel se poate intampla si in afara bisericii, cu cei pentru care noi ar trebui sa fim exemplu. Preferam sa le demonstram cat de gresiti sunt ei si ce aureola avem noi in jurul capului. Pavel ne spune in Coloseni 4:5,6: “Purtati-va cu intelepiune fata de cei de afara: rascumparati vremea. Vorbirea voastra sa fie
intotdeauna cu har, dreasa cu sare, ca sa stiti cum trebuie sa raspundet i fiecaruia.” Fiecare om trebuie abordat in alt fel, iar asta nu putem sa o facem fara a-l cunoaste in prealabil pe acel om foarte bine. Deci: construiti poduri in jurul vostru, nu ziduri! Trebuie sa profitam de fiecare ocazie, sa scoatem ce e mai bun din fiecare oportunitate.
Sa trecem la un alt exemplu: 2. Daniel. Si ma voi referi strict la Daniel in timpul lui Dariu. Sa citim Daniel 6:1-4. Daniel era un om deosebit, pe care imparatul Dariu il aprecia enorm, datorita competentei de care dadea dovada si a felului sau de a fi. Reputatia uneori poate sa fie cu doua taisuri: unii sa ne aprecieze pentru ceea ce suntem, iar altii sa ne perceapa ca dusmani. Atunci cand vom avea o reputatie de crestin veritabil in fata oamenilor, Satana va incerca prin orice mijloc posibil sa ne impiedice sa influentam pe cei din jurul nostru. Este imposibil ca noi sa fim deosebiti, sa atragem atentia prin credinta noastra, si el sa stea in banca lui. Adeseori, felul nostru deosebit de a fi ne aduce si dusmani doar pentru ca suntem diferiti. Oamenii, conform studiilor facute, nu reactioneaza conform cu ceea ce cred atunci cand ii abordam. Ei vor dori doar sa fie impotriva noastra, chiar daca nu se potriveste cu adevarul si stiu ca noi avem dreptate. Diferitul deranjeaza! Pentru ca diferitul poate sa deschida ochii oamenilor. In cazul lui Daniel, faptul ca era diferit, l-a facut pe Dariu sa aiba atata stima pentru el. Stima pentru Daniel insemna si stima pentru Dumnezeul lui Daniel. “Dumnezeul tau caruia ii slujesti necurmat, sa te scape!” asta dovedeste ca Dariu a vazut ceva in Daniel deosebit, care i-a
conferit increderea ca Dumnezeu il poate scapa. Binecuvantarile pe care Daniel le-a primit din partea Domnului a aratat tuturor, inca de la aducerea in Babilon, ca el intr-adevar crede in ceva care exista. Este interesat de observat faptul ca Dariu nu avea nimic cu Daniel si credinta sa. De aici putem sa mai tragem o concluzie foarte interesanta si foarte practica: oriunde am fi, nu trebuie sa fim noi mai cu mot! Daniel isi facea treaba cu responsabilitate si cu dragoste, iar lucrul acesta urma sa il propulseze ca dregator peste toata imparatia. Cu toate acestea, chiar daca avea reputatie buna in fata imparatului, avea o pozitie, avea un Dumnezeu, el nu s-a dus sa-I ia de guler pe ceilalti dregatori, sau sa protesteze in fata imparatului. El si-a vazut mai departe de treaba lui, de obiceiurile lui, si si-a incredintat soarta in mana Domnului pentru a fi folosit dupa cum va crede Dumnezeu de cuviinta. A fi diferit nu inseamna sa fii incapatanat si sa incerci sa le dovedesti altora ca esti plin de dai pe deasupra de credinta. Credinta adevarata nu se va lauda si nu va incerca sa se impuna. A fi diferit inseamna totusi, sa-I dai Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu, corect? Traim intr-o comunitate de oameni si avem cu totii anumite reguli comune, de bun simt, pe care trebuie sa le respectam si noi, pentru ca Domnul nu ne scuteste de ele. Daca tot blocul in care stam are current electric, noi trebuie sa ne debransam, nu? Pentru ca trebuie sa fim diferiti. Daca toata lumea are covoare in casa, noi trebuie sa fim diferiti si sa ne punem nisip, pentru a fi ca primii crestini… Gresit! De-a lungul istoriei au fost 3 legi duminicale! Poate ca voi avea vreodata ocazia sa va vorbesc si despre ele. Stiti cine a fost condamnat? Cel ce a vrut sa fie deosebit tocmai in felul acesta: prin incapatanare.
Ellen White spune in Marturii volumul 5: Trebuie să ne străduim să dezarmăm prejudecăţile, aşezându -ne într-o lumină cuvenită înaintea oamenilor. Trebuie să discutăm cu ei adevărata problemă, în felul acesta ridicând cel mai eficient protest împotriva măsurilor de restrângere a libertăţii de conştiinţă. Noi trebuie să cercetăm Scripturile şi să fim în stare să dăm socoteală de credinţa noastră. Profetul spune:
„
Cei răi vor face răul şi nici unul din cei răi nu va
înţelege, dar cei pricepuţi vor înţelege.
Ooo..deci intalnim din nou avantajul reputatiei bune. Trebuie sa dezarmam prejudecatile oamenilor si sa le castigam respectul prin ceea ce suntem, nu prin ceea ce vrem sa parem a fi. In clipa in care cineva te respecta si iti intelege principiile pentru ca tu ai fost capabil sa I le explici si el vede ca nimic din ce crezi tu nu este erezie, inventat de om, atunci fii sigur ca iti va acorda sprijinul sau in orice situatie vei avea, iar in clipa in care va vedea ca tu esti persecutat pentru ceea ce i-ai demonstrat cu Biblia in mana, mai mult ca sigur va avea loc o schimbare si in viata acelei persoane. Stiati ca Elvetia este tara cu cea mai puternica lege duminicala “IN VIGOARE”? sotia
directorului departamentului de comunicare a diviziunii a intins rufele intr-o duminica afara, nestiind de legea care exista si a fost amendata. Daca am trai noi acolo, am fi capabili sa ne intelegem cu cei din jur si sa avem o reputatie buna? Sau am prefera sa le facem in ciuda tuturor, pentru ca noi trebuie sa fim diferiti? Tot Ellen White ii raspunde unui frate in marturii 9: “Iubite frate, voi încerca să răspund la întrebarea dumitale cu privire la ceea ce trebuie să faci în cazul că legile duminicale sunt puse în aplicare. Lumina dată mie de Domnul într -un timp când ne aşteptam exact la o criză, de felul aceleia de care pare că voi vă apropiaţi, a fost că, atunci când oamenii erau mişcaţi de o putere de jos pentru a impune ţinerea bisericii, adventiştii de ziua a şaptea trebuie să-şi dovedească înţelepciunea, abţinându-se de la munca lor obişnuită în ziua aceea, d evotândo efortului misionar. Sfidarea legilor duminicale nu va face altceva decât că îi va întări în persecuţia lor pe zeloţii religioşi, care caută să le impună. Nu le daţi prilej să vă numească călcători de lege. Dacă sunt lăsaţi să ţină în frâu oameni care nu se tem nici de Dumnezeu, nici de om, ţinerea aceasta în frâu curând îşi va pierde noutatea pentru ei şi vor vedea că nu e potrivit şi nici convenabil pentru ei de a fi stricţi cu privire la ţinerea duminicii. Ţineţi -vă bine de lucrarea voastră misionară, cu Bibliile voastre în mâini, şi vrăjmaşul va vedea că doar a făcut rău propriei sale cauze. Cineva nu primeşte semnul fiarei pentru faptul că î şi dă seama că este înţelept a păstra pacea, reţinându-se de la o muncă ce produce ofensă, şi făcând în acelaşi timp o lucrare de cea mai mare însemnătate. “
Trebuie sa avem viata in ordine si podurile deschise, pentru ca oamenii sa vrea sa le treaca pentru a ajunge la noi si astfel sa fim prieteni cu ei. Totusi, trebuie sa avem in minte o limita clara, pentru a putea masura fiecare pas pe care il facem dupa tiparul Legii lui Dumnezeu.
Nimeni nu spune sa respecti legea duminicala, ci sa-I respecti pe cei din jurul tau si sa ii aduci pe calea cea dreapta prin ceea ce vad in tine. Nu putem sa influentam pe nimeni daca nu vede la noi dragoste si respect, pentru a putea sa le primim inapoi. Atunci cand incercam cu incapatanare sa demonstram ceva…nu avem decat de pierdut.
3. Dumnezeu. Oare lui Dumnezeu ii pasa de reputatia sa? Luca 9:18, Luca 9:20 si poate cel mai relevant Ezechiel 20:9. Daca lui Dumnezeu ii pasa de reputatia Lui, noi de ce neglijam sa avem o reputatie buna? Isus a dorit sa stie ce cred oamenii despre El. Oare daca am pune aceeasi intrebare, ce raspuns am avea? Reputatia, ca ecuatie, poate fi scrisa asa: Reputatia=performanta+comportament+comunicare. Atunci cand vorbim cu oamenii si incercam sa le demonstram adevaruri biblice, trebuie sa comunicam cu ei, si nu catre ei! Superioritatea nu trebuie sa-si aiba locul in comportamentul nostru. Dumnezeu ne-a facut egali pe toti, si asa trebuie sa ii privim pe toti cei cu care intram in contact zi de zi. Niciodata sa nu privim la cei din jur care au o reputatie mai proasta ca fiind pierduti si nu avem ce sa lucram cu ei. Trebuie sa incercam sa trecem de anumite bariere si idei preconcepute si sa ducem Evanghelia tuturor, indiferent de statut social, istoric, comportament, etc. Dragostea din comportamentul nostru trebuie sa dea de inteles ceva oamenilor. Ei nu trebuia sa traiasca cu impresia:”Acestia vor doar sa-si mareasca numarul de membri”. Daca nu
avem o legatura constanta cu cei pe care dorim sa-i ajutam in cercetarea Scripturii, ei nu vor putea niciodata sa inteleaga dragostea lui Dumnezeu si nici nu vor putea sa se adapteze in organismul numit biserica. Noi suntem plini de dragoste, de optimism, “Toate lucrurile lucreaza impreuna spre
binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu”. Comportamentul nostru trebuie sa fie unul pozitiv, iar diferenta dintre noi si ceilalti sa se faca prin aceasta pozitivitate. Adventistii sunt destinati sa comunice despre viitor, despre Apocalipsa, dar nu in lumina celor ce vor avea loc, ci in lumina a ceea ce va fi dupa.
Biserica trebuie sa ofere tot ce are mai bun oamenilor, sa se deschida, pentru ca omul gandeste asa: “Convinge-ma ca trebuie sa accept!”. Fiecaruia in parte trebuie sa ii demonstrezi
ca isi va cumpara o haina de calitate, care rezista si poate fi folosita mult timp…o vesnicie. Dar nu poti sa il convingi daca nu darami zidul din jurul tau si nu te deschizi si nu incerci sa lucrezi in unitate cu ceilalti pentru salvarea celor ramasi afara din arca. As dori sa inchei cu 10 idei care vor face o diferenta in modul in care suntem perceputi de ceilalti: 1)
Infruntati lumea, lasati izolarea la o parte
2)
Indepartati confuzia. Toti sunt copii ai lui Dumnezeu, de ambele parti ale
3)
Fiti indrazneti! Chiar daca cineva nu pare dispus sa asculte, gasiti o
zidului metoda potrivita si asumati-va riscul. 4)
Asculta intai, vorbeste mai tarziu
5)
Comunica realitatea
6)
Recanalizarea resurselor din interior spre exterior, pentru a ne focaliza
atentia asupra celor din jur, nu asupra noastra 7)
Daca nu poti comunica intr-o pagina un mesaj, cu atat mai putin vei putea
in trei pagini. Incearca sa fii cat mai scurt si sa nu deviezi de la subiect. 8)
Limbajul folosit trebuie sa fie antrenant, cunoscut de toti interlocutorii,
nu un limbaj din care doar noi sa intelegem. 9)
Fii constient ca lucrarea se va face prin membrii bisericii si nu doar prin
lideri, pentru ca nu tot timpul liderii stiu mai multe decat membrii, asa ca implica-te! 10) Fii authentic. Fii moral, onest, bun. Fii asa cum Dumnezeu vrea sa fii!
Amin!
