MANAGEMENTUL FORMĂRII CAPITALULUI ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ , IMPLICAŢIILE GLOBALIZĂRII ÎN MANAGEMENTUL SĂNĂTĂŢII
„Managementul financiar este o artă, nu o ştiinţă exactă, ex actă, ceea ce explică de ce unii o pot face, iar alţii nu.“ DAVID DAVIES
AUTOR: Dr. Mihai – Ionel Iacob
INTRODUCERE
De ce am ales tema Managementul formării capitalului în lumea contemporană, implicaţiile globalizării în managementul sănătăţii?
Răspunsul ar putea consta în faptul că deşii sunt medic, dincolo de această meserie şi vocaţie pe care o am , consider că la ora actuală crearea unui sistem puternic, performant de sănătate publică în România, nu ţine numai de pregătirea profesională a mediciilor şi a cadrelor medii din sănătate. Dincolo de profesionalismul celor implicaţi în actul de sănătate este nevoie de bani.. bani... capitaluri şi alte fonduri fără de care nu putem performa . Prin studiul de caz prezentat în lucrare, doresc să arăt mecanismul sau mai bine zis posibilele posibilele mecanisme de formare a capitalului capitalului la un Spital din România. Conceptul de management financiar finanţ nţel ele e şi cont contab abil ilit itat atea ea“ componente ale spunea că “fina managementului managementului financiar asigură “ limbajul de lucru al afacerilor ”. ”. Cercetările făcute de David Davies s-au referit la faptul că managementul trebuie abordat luând în considerare globalizarea pe linie financiară şi rolul sporit al finanţelor. El arăta care sunt factorii care contribuie la rolul sporit al managementului managementului financiar:
Mila Milan n
1.
Kube Kuber r ,
concurenţa (inten (intensif sifica icarea rea aceste acesteia ia neces necesită ită ca şi obiect obiectiv ivele ele pe linie linie
financiară să fie cât mai bine conturate şi urmărite); 2.
progresul tehnologic deosebit din ultima perioadă;
3.
intensificarea inflaţiei: prin managementul practicat firma trebuie să-şi ia
anumite rezerve în ceea ce priveşte şocurile economice; economice; 4. nesiguranţ nesiguranţa a existen existentă tă în relaţiile relaţiile internaţio internaţionale; nale; 5. siguranţa siguranţa patrimonia patrimonială lă şi şi creştere creşterea a valorii valorii firme firmei; i; 6. codu codull etic etic al mana manage geri rilo lor. r.
Decizia financiară este legată de o maximizare a profitului (profit ridicat). Este o corelaţie între relaţiile materiale, financiare şi umane într-o concepţie financiară f inanciară unică. Instrumente de realizare a funcţiei: -
buget bugetul ul de veni venitur turii şi chelt cheltui uieli eli care care face face esti estima mare reaa în pers perspe pect ctiv ivăă a
posibilităţilor posibilităţilor de atragere de noi venituri şi raţionalizarea cheltuielilor.
2
-
bugetul de trezorerie trezorerie: este cu atât mai precis cu cât durata este mai scurtă.
Se foloseşte pe perioade mai scurte (semestru, trimestru, lună). Acest buget priveşte acele încasări şi cheltuieli care sunt certe; -
prognoze financiare sau calificări financiare a căror durată este mai mare.
Posibilităţile de formare a capitalului Spitalului Clinic de Pediatrie ZALAU
Responsabilitatea pentru asigurarea sănătăţii publice revine Ministerului Sănătăţii Publice, Publice, autorităţi autorităţilor lor de sănătate sănătate publică publică teritorial teritoriale, e, precum precum şi autorităţi autorităţilor lor de sănătate sănătate publică din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie. Conform articolului 34 din Constitutia Romaniei, cetăţenilor români le este garantat dreptul la ocrotirea sănătăţii. Statul român se obligă să ia măsuri pentru asigurarea igienei igienei şi sănătăţii publice. Statul român, prin organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigur asigurări ări social socialee pentr pentruu boală boală se preocu preocupă pă de protec protecţia ţia sănătă sănătăţii ţii fizice fizice şi mental mentalee a persoanei, potrivit legii. Activităţile de asistenţă de sănătate publică se finanţează de la bugetul de stat, de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu terţii, precum şi din contribuţii personale şi plăţi directe, după caz, potrivit legii. Ministerul Sănătăţii Publice asigură coordonarea programelor naţionale de sănătate aprobând domeniile prioritare de acţiune, strategia, obiectivele anuale, structura programelor naţionale de sănătate şi a subprogramelor de sănătate, precum şi necesarul de resurse financiare pentru realizarea programelor naţionale de sănătate. Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate elaborează structura programelor programelor şi subpro subprogra gramel melor or de sănăta sănătate, te, în colab colabora orare re cu direc direcţii ţiile le de specia specialilitate tate din Minist Ministeru erull Sănătăţii Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fundamentând necesarul de resurse financiare în raport cu obiectivele şi activităţile cuprinse în programele de sănătate. Casa Naţională Naţională de Asigurări Asigurări de Sănătate Sănătate asigură asigură organiza organizarea rea şi monitori monitorizare zareaa programelor naţionale de sănătate cu scop curativ finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Ea răspunde de asigurarea, urmărirea şi controlul fondurilor alocate pentru derularea programelor şi subprogramelor de sănătate cu scop curativ, precum şi de monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienţă, prin intermediul caselor de asigurări de sănătate judeţene. Coordonatorii Coordonatorii regionali şi locali din cadrul institutelor şi centrelor de sănătate publică, respectiv din cadrul autorităţilor de sănătate publică judeţene asigură implementarea şi monitorizarea programelor programelor naţionale de sănătate la nivel regional, respectiv local. Finanţarea programelor programelor naţionale de sănătate se realizează cu fonduri de la bugetul de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi din alte
3
surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii. Sumele alocate programelor naţionale de sănătate sunt aprobate anual prin legea bugetului de stat. Aceste sume sunt cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare prin care acestea se derulează şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite. Unităţil Unităţilee care deruleaz deruleazăă programe programele le naţional naţionalee de sănătate sănătate au obligaţi obligaţiaa utilizări utilizăriii fondurilor în limita bugetului alocat şi potrivit destinaţiei specificate precum şi obligaţia gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti şi a organizării evidenţei contabile a cheltuielilor pentru fiecare subprogram şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, atât pentru bugetul aprobat, cât şi în execuţie. Ministerul Sănătăţii Publice, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, asigur asigurăă fondu fonduril rilee pentru pentru finan finanţar ţarea ea progra programel melor or naţion naţionale ale de sănăta sănătate, te, respec respectiv tiv a subprogramelor, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite secundari şi terţiari, care vor solicita finanţarea în funcţie de realizarea indicatorilor. indicatorilor. Prin autonomie financiară se înţelege: î nţelege:
organizarea activităţii spitalului pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli propriu, aprob aprobat at de conduc conducere ereaa unită unităţii ţii şi cu acordu acordull ordona ordonator torulu uluii de credi credite te ierar ierarhi hicc superior;
elaborarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli, pe baza evaluării veniturilor prop propri riii din din anul anul buge bugeta tarr şi a repa repart rtiz izăr ăriiii chel cheltu tuie ielililo lorr pe baza baza prop propun uner erililor or fundamentate ale secţiilor şi compartimentelor compartimentelor din structura spitalului. Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu casa de asigurări sociale de sănătate reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli şi se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănăta sănătate, te, în funcţi funcţiee de indic indicato atorii rii stabil stabiliţi iţi în contra contractu ctul-c l-cadr adruu de furni furnizar zaree de servic serviciiii medicale.Spitalele pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale şi cu casele de asigurări de sănătate private. Spitalele publice pot primi sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinaţiile pentru care au fost alocate. Bugetul de stat asigură desfăşurarea activităţilor cuprinse în programele naţionale de sănătate, dotarea cu echipamente medicale, investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuţie, modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum şi efectuarea de reparaţii capitale. Bugetele locale participă la finanţarea unor cheltuieli de întreţinere, gospodărire, reparaţii reparaţii,, consoli consolidare dare,, extinder extinderee şi moderni modernizare zare a unităţil unităţilor or sanitare sanitare publice, publice, de interes interes judeţean sau local, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinaţie în bugetele locale. Spitalele publice pot realiza venituri suplimentare din:
4
donaţii şi sponsorizări; sponsorizări;
asocieri investiţionale investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică;
închirierea unor spaţii medicale, echipamente sau aparatură medicală către alţi furnizori de servicii medicale, în condiţiile legii;
contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau agenţi economici;
editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical;
servicii medicale, hoteliere sau de altă natură, furnizate la cererea unor terţi;
servicii de asistenţă medicală la domiciliu, domiciliu, furnizate la cererea pacienţilor;
contracte de cercetare şi alte surse.
Proie Proiectu ctull buget bugetulu uluii de venitu venituri ri şi cheltu cheltuie ielili al spital spitalul ului ui publi publicc se elabor elaborea ează ză de către către comite comitetul tul direc director tor pe baza baza propu propuner nerililor or fundam fundament entate ate ale ale conduc conducăto ătoril rilor or secţii secţiilor lor şi compartimentelor compartimentelor din structura spitalului. spitalului. Formarea capitalului Spitalului Clinic de Pediatrie ZALAU
Formare capitalului reprezinta cea mai importanta provocare a sistemului managerial al unei organizatii. Modul în care firma îl asigură, aduce această problemă în centrul activităţii de management, impunând un alt loc şi rol managementului financiar. Activităţile economice presupun bani, iar finalizarea lor are raţiune, se justifică numai dacă se încheie tot cu bani, dar mai mulţi, pentru a se relua activitatea pe un plan cantitativ şi calitativ superior. Unui Un ui siste sistem m mana manage geri rial al comp compet eten entt îi sunt sunt nece necesa sari ri part partic icip ipan anţiţi preg pregăt ătiţiţii în problematica financiară care cunosc legislaţia bugetară, fiscală, problematica generală a bilanţului contabil încât din fiecare idee pe care o dezvoltă, rezultă, banii, excedentul monetar cu care se va încheia afacerea. Formarea capitalurilor unei organizaţii în general şi a unui spital în particular implică cunoştinţe de finanţe publice, finanţe ale firmei, finanţe manageriale, analize economice a pieţ pieţel elor or de capi capita tal,l, sist sistem emul ului ui banc bancar ar,, mana manage geme ment ntul ului ui etc. etc. şi mai mai cu seam seamăă a managementului managementului financiar. Spital Spitalele ele publi publice ce sunt sunt instit instituţi uţiii public publicee finanţ finanţate ate integr integral al din din venitu venituri ri propri propriii şi funcţione funcţionează ază pe principi principiul ul autonomi autonomiei ei financiar financiare. e. Venituril Veniturilee proprii proprii ale spitalelo spitalelorr publice publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale, alte prestaţii efectuate pe bază de contract, precum şi din alte surse. Sursele de formare a capitalurilor capitalurilor spitalului se împart în î n două mari grupe:
5
−
surse interne (autofinanţarea); (autofinanţarea);
− surse externe.
Sursele externe, la rândul lor, pot fi grupate astfel: −
contribuţia proprietarilor; proprietarilor;
−
împrumuturi pe termen mediu şi lung: lung: - împrumuturi obligatare; - împrumuturi bancare; surse nerambursabile (din partea statului – sub formă de subvenţii sau alocaţii, surse nerambursabile nerambursabile din partea unor organisme financiare externe etc.);
−
alte surse externe decât cele ale firmei (donaţii, sponsorizări etc.).
−
Concluzii
În ciuda calităţii îmbunătăţite a finanţării în domeniul sanitar şi păstrării constante a nivelului ratelor de utilizare, spitalele consumă o parte din ce în ce mai mare din resursele dedicate sistemului sanitar. România, în ciuda veniturilor mici, este în situaţia paradoxală de a aloca mai mulţi bani publici spitalelor spitalelor decât alte ţări OECD. Această situaţie prezintă riscuri politice şi sociale evidente. În plus, ea subminează rolul îngrijirii îngrijirii primare ca piesă principală a reformei. Iniţiativele noii administraţii privind sectorul spitalelor nu reuşesc să rezolve problema menţinerii nivelului scăzut al costurilor. În timp ce trecerea la finanţare pe bază de amestec de cazuri şi privatizarea au reuşit să puncteze succese comensurabile, efectele lor nu vor ieşi la iveală în viitorul apropiat. Mai mult decât atât, privatizarea parţială a spitalelor ar putea înrăutăţi problema financiară a sectorului public, resursele din acesta fiind deturnate către pacienţii părţii private. BIBLIOGRAFIE: 1.
PROF. PROF. DR. IOAN BOGDAN BOGDAN -
« Manageme Management nt
financia financiarr » Editura Editura Universita Universitară ră
Bucureşti, 2004 2.
LEGEA NR. 95 DIN 14/04/2006
3.
WWW.ECONOMISTUL.RO
4.
Colectia Ziarul Financiar, Financiar, 2005 – 2008
5.
www.covasna.ro
6.
Spitalul Clinic de Pediatrie Covasna – documente intern
6
