MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ANGAJAŢILOR
CUPRINS
1.Abordarea managerială a securităţii şi sănătăţii în muncă……………………..4 1.1.Definirea noţiunii de sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă....................................................................................................................5 1.2.Caracteristicile de bază ale unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă……………………………………………………………….6 1.3.Avantajele şi dezavantajele unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă……………………………………………………………….7 2.Stadiul actual al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă pe plan european şi internaţional………………………………………………………….9 2.1.Evoluţia sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă……….10 2.2.Similitudinile dintre prevederile directivelor Uniunii Europene şi elementele sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă………………...11 2.3.Modele de sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă………..12 2.3.1.Ghidul ILO-OSH: 2001 privind principiile directoare ale sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă…………………………13 2.3.2.OHSAS 18001: 1999 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Specificaţie………………………………………………..35 2.3.3.Corespondenţa între OHSAS 18001, OHSAS 18002 şi ghidul ILO-OSH: 2001……………………………………………………….....47 2.3.4.Sinteza principalelor modificări şi îmbunătăţiri aduse OHSAS 18001 prin versiunea din 2007 a standardului...…………………….….……….51 3.Stadiul actual al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă în România…………………………………………………………………………...60 3.1.Cadrul legislativ naţional………………………………………………………61 2
3.2.Modelul naţional de sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă……………………………………………………………………….63 3.2.1.Necesitatea realizării şi caracteristicile generale ale unui model naţional de sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă…………...64 3.2.2.Încercări de elaborare a unor modele naţionale de sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă………………………………………..65 3.2.3.Modelul naţional de sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă - „Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Cerinţe”…………………………………………………………………..69 3.2.4.Ghidul de implementare al modelului naţional de sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă………………………………………..72 Bibliografie………………………………………………………………………….76
3
1. ABORDAREA MANAGERIALĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
4
1.1. DEFINIREA NOŢIUNII DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ: ansamblu de elemente legate sau interdependente destinate stabilirii unei politici şi a unor obiective de securitate şi sănătate în muncă, precum şi realizării acestor obiective (ILO-OSH: 2001); •
parte a sistemului de management al unei organizaţii utilizată pentru dezvoltarea şi implementarea politicii OH&S şi managementul riscurilor OH&S (SR OHSAS 18001: 2008); •
NOTA 1 - Un sistem de management este un ansamblu de elemente intercorelate utilizate pentru stabilirea politicii şi obiectivelor şi pentru realizarea aceste obiective. NOTA 2 - Un sistem de management include structura organizaţională, planificarea activităţilor (inclusiv, de exemplu, evaluarea riscurilor şi stabilirea obiectivelor), responsabilităţi, practici, proceduri, procese şi resurse. NOTA 3 - Adaptare după ISO 14001: 2004, 3.8.
ansamblu de elemente cu caracter decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional etc. din cadrul firmei, prin intermediul căruia se exercită ansamblul proceselor şi al relaţiilor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, în vederea obţinerii nivelului dorit de securitate şi sănătate în muncă (Darabont, Al., ş.a., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă - vol. I, Editura AGIR, Bucureşti, 2001); •
MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ: •
componentă a sistemului de management general, care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate în muncă (N.G.P.M., Anexa nr. 1 - Terminologie). 5
1.2. CARACTERISTICILE DE BAZĂ ALE UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ (SMSSM) CARACTERISTICA PRECIZIE
DESCRIEREA SMSSM nu trebuie să conţină ambiguităţi. El va indica foarte clar care sunt obiectivele sistemului de management al securităţii şi
ORGANIZARE SISTEMATICĂ REALISM
sănătăţii în muncă. Componentele sistemului nu trebuie să fie abordate separat. Ele vor trebui conexate într-o schemă coerentă, uşor de înţeles şi de aplicat. SMSSM trebuie să fie adaptat particularităţilor organizaţiei, problemelor sale specifice de securitate şi sănătate în muncă, resurselor materiale şi umane de care se dispune, specificului său
COMPLETITUDINE CU ADRESARE PRECISĂ FIECĂRUI NIVEL DE DECIZIE
istoric şi cultural. SMSSM va acoperi toate activităţile şi întregul personal al organizaţiei. SMSSM va fi conceput şi realizat astfel încât fiecare nivel de managerial din organizaţie să fie implicat direct, cu propriile sale sarcini şi responsabilităţi. El trebuie să prevadă foarte clar cine are
CU ÎNREGISTRARE COMPLETĂ INTEGRAT/ INTEGRABIL
nevoie, de ce informaţie şi în ce moment. SMSSM trebuie conceput şi realizat astfel încât să asigure înregistrarea în scris a tuturor datelor şi acţiunilor. Acest aspect va trebui avut în vedere pe toată durata proiectării sistemului Este important ca SMSSM să fie cât mai mult integrat sistemelor de management existente deja în organizaţie şi să fie conceput astfel încât să permită integrarea ulterioară a altor/cu alte sisteme de
FLEXIBIL/ DINAMIC SĂ ASIGURE ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ
management care vor fi implementate. SMSSM trebuie să fie capabil să răspundă rapid şi corespunzător modificărilor tehnice şi organizatorice apărute în organizaţie; el trebuie să asigure un proces dinamic de adaptare şi înnoire. SMSSM trebuie să asigure un feed-back continuu al rezultatelor asupra sistemului însuşi şi asupra conducerii şi personalului.
1.3. 6
AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ Nr. COMPONENTA AVANTAJE crt. 1. Management oferă un cadru bine organizat pentru
DEZAVANTAJE poate intra în contradicţie
gestionarea problemelor de securitate şi
cu programele şi
sănătate în muncă;
procedurile existente;
permite o abordare managerială unitară a
poate genera dificultăţi în
diverselor informaţii provenite din toate
folosirea simultană a
sectoarele de activitate;
diferitelor standarde în
ajută la o corectă previzionare legislativă, la relaţii mai bune cu organismele de
zonele de interferenţă ale sistemelor de management.
control şi cu cele care eliberează
2.
Marketing
autorizaţii. îmbunătăţeşte imaginea organizaţiei şi relaţiile sale cu diverşi parteneri;
reprezintă un avantaj în disputa concurenţială;
3.
Cost
întăreşte poziţia pe piaţa de capital. evită penalităţile şi alte costuri datorate neconformităţilor;
presupune resurse semnificative pentru
asigură planificarea în timp, graduală, a
implementare: timp, bani,
costurilor pentru acţiuni vizând securitatea
resurse umane, logistice
şi sănătatea în muncă, evitarea unor
etc.;
costuri mari pe termen scurt, neplanificate, amortizarea acestei datorate unor noi exigenţe legislative.
investiţii nu este, întotdeauna, realizată în termeni cuantificabili;
necesită costuri de funcţionare, întreţinere, revizie, reînnoire a
4.
Monitorizare
permite identificarea factorilor de risc
certificării. modifică programe şi
asociaţi procesului de producţie;
proceduri existente;
oferă elemente pentru îmbunătăţirea
generează în prima fază
7
Nr. crt.
COMPONENTA
AVANTAJE proceselor şi a randamentelor;
creează şi dezvoltă o bază de date detaliată
DEZAVANTAJE posibile confuzii, dificultăţi în utilizarea aparaturii, prelucrări şi
şi relevantă.
interpretări eronate.
5.
Instruire
îmbunătăţeşte receptivitatea lucrătorilor faţă de problematica vizând securitatea şi sănătatea în muncă;
presupune costuri; obligă la scoaterea din producţie, pe anumite
personalul operaţional devine conştient de justeţea responsabilităţilor care îi revin;
conduce la creşterea randamentului lucrătorilor;
perioade, a celor care participă la programe de instruire;
poate să conducă la
contribuie la reducerea numărului
remanieri de personal.
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.
6.
Percepţie publică generează o creştere a încrederii în calitatea managementului organizaţiei;
demonstrează interes şi grijă pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
reflectă o anticipare a legislaţiei şi nu o 7.
Certificare
reacţie la legislaţie. furnizează o dovadă şi o garanţie a îndeplinirii angajamentelor asumate prin
8.
Altele
politica de securitate şi sănătate în muncă. favorizează obţinerea unor autorizaţii poate genera o rezistenţă la specifice;
schimbare din partea
facilitează comunicarea şi colaborarea cu investitorii, societăţile de asigurare etc.
8
personalului operaţional.
2. STADIUL ACTUAL AL MANAGEMENTULUI SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ PE PLAN EUROPEAN ŞI INTERNAŢIONAL
9
2.1. EVOLUŢIA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ An apariţie 2008
SR OHSAS 18001: Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe - ASRO
2007
OHSAS 18001 (BS OHSAS 18001): Occupational health and safety management systems. Requirements (Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe)
2004
OHSAS 18002: Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001 - ASRO
2004
OHSAS 18001: Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Specificaţie - ASRO
2004
BS 8800: Occupational health and safety management systems. Guide (Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid)
2002
OHSAS 18002: 2000 - Amendment 1: 2002 (BSI Reference: amendment 14224): Occupational health and safety management systems. Guidelines for the implementation of OHSAS 18001 (Amendamentul 14224 la OHSAS 18002)
2002
OHSAS 18001: 1999 - Amendment 1: 2002 (BSI Reference: amendment 14223): Occupational health and safety management systems. Specification (Amendamentul 14223 la OHSAS 18001)
2001
ILO-OSH: Guidelines on occupational safety and health management systems (Principii directoare privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă)
2000
OHSAS 18002: Occupational health and safety management systems. Guidelines for the implementation of OHSAS 18001 (Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001)
1999
OHSAS 18001: Occupational health and safety management systems. Specification (Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Specificaţie)
1996
BS 8800: Guide to occupational health and safety management systems (Ghid pentru sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă)
Document (prelucrare după Nisipeanu, S. - Sisteme de management şi securitate în muncă. Perspective europene şi abordare naţională. Revista Calitatea – acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 – 52) 10
2.2. SIMILITUDINILE DINTRE PREVEDERILE DIRECTIVELOR UNIUNII EUROPENE ŞI ELEMENTELE SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
Elemente ale Directivelor Uniunii
Elemente ale sistemelor de management
Europene al securităţii şi sănătăţii în muncă Prevenirea riscurilor Accentul pus pe acţiuni preventive Responsabilizarea conducerii de la cel Angajamentul declarat al conducerii mai înalt nivel Conştientizarea şi formarea
Instruire - conştientizare
angajaţilor Evaluarea riscurilor Reducerea permanentă a riscurilor ce
Evaluarea riscurilor Îmbunătăţirea continuă
nu pot fi eliminate (după Nisipeanu, S. - Sisteme management şi securitate în muncă. Perspective europene şi abordare naţională. Revista Calitatea – acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52)
11
2.3. MODELE DE SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
12
2.3.1. GHIDUL ILO-OSH: 2001 PRIVIND PRINCIPIILE DIRECTOARE ALE SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 0.
INTRODUCERE
1.
OBIECTIVE
2. CADRUL NAŢIONAL AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 2.1. Politica naţională 2.2. Principiile directoare naţionale 2.3. Principiile directoare specifice
3. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ POLITICA 3.1. Politica de securitate şi sănătate în muncă 3.2. Participarea lucrătorilor ORGANIZAREA 3.3. Responsabilităţile şi obligaţiile 3.4. Competenţele şi formarea 3.5. Documentaţia sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă 3.6. Comunicarea PLANIFICAREA ŞI IMPLEMENTAREA 3.7. Analiza iniţială 3.8. Planificarea, elaborarea şi implementarea sistemului 3.9. Obiectivele de securitate şi sănătate în muncă 3.10. Prevenirea pericolelor 3.10.1. Măsurile de prevenire şi control 3.10.2. Managementul schimbării 3.10.3. Prevenirea, pregătirea şi reacţia în situaţii de urgenţă 3.10.4. Achiziţionarea de bunuri şi servicii 3.10.5. Subcontractanţii EVALUAREA 3.11. Monitorizarea şi măsurarea eficacităţii 3.12. Anchetele în caz de leziuni, degradări ale stării de sănătate, boli sau incidente legate de procesul de muncă şi efectul acestora asupra eficacităţii măsurilor de securitate şi sănătate în muncă 3.13. Auditul 3.14. Analiza efectuată de conducere ACŢIUNEA ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII 3.15. Acţiunea preventivă şi corectivă 3.16. Îmbunătăţirea continuă 13
Principiile directoare ale ILO (OIM) privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă
Principiile directoare naţionale privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă
Principiile directoare specifice privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă
Sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă din organizaţii
Figura 1. Interconexiunile dintre principalele elemente care alcătuiesc cadrul naţional al sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă
Figura 2. Principalele elemente ale sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă 14
Organizaţia care la elaborat: •
ghidul ILO-OSH: 2001 (Guidelines on occupational safety and health management systems - în engleză; Principes directeurs concernant les systèmes de gestion de la sécurité et de la santé au travail - în franceză) a fost adoptat la reuniunea International Labour Organization (ILO) desfăşurată la Geneva, în perioada 19-27.04.2001, de un ansamblu tripartit de experţi (7 experţi guvernamentali din Germania, Brazilia, Guineea, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă şi Polonia; 7 experţi din partea angajatorilor/patronatelor; 7 experţi din partea lucrătorilor/sindicatelor).
Sursele documentare utilizate: • •
enunţarea principiilor directoare privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă a fost realizată pe baza principiilor admise pe plan internaţional şi definite prin documentele elaborate de structurile tripartite ale ILO; conform opiniei conturate la nivelul ILO, numai sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă fundamentate pe principii directoare unanim recunoscute la nivel mondial de structuri tripartite pot avea forţa şi supleţea necesară elaborării într-o organizaţie a unei veritabile culturi durabile a securităţii.
Structura demersului propus: •
•
•
nivelul I: are un caracter general şi este aplicabil fiecărui stat; statul trebuie să definească o politică naţională în domeniul managementului securităţii şi sănătăţii în muncă, obligaţie care se traduce prin: → desemnarea unei instituţii competente pentru stabilirea şi promovarea sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; instituţia competentă trebuie să realizeze concertarea cu structurile cele mai reprezentative ale angajatorilor şi ale lucrătorilor; → definirea principiilor generale şi a procedurilor care facilitează integrarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă în sistemul global de management al unei organizaţii; nivelul II: este constituit dintr-un ansamblu de directive generale care pot fi aplicate la nivel naţional, ansamblu transpus într-un referenţial al ILO constituit din 16 cerinţe de securitate şi sănătate în muncă care trebuie adaptate de fiecare stat în funcţie de specificul naţional; nivelul III: este constituit din directive care trebuie să ţină cont de specificul fiecărei organizaţii, în special de mărimea ei şi de tipul pericolelor şi importanţa riscurilor asociate activităţilor desfăşurate în cadrul acesteia.
Caracteristicile generale: • • • •
este redactat sub forma unui „cod de bune practici” şi foloseşte în mod frecvent condiţionalul (ar trebui în loc de trebuie), ceea ce îl diferenţiază de un referenţial utilizat pentru certificare; principiile directoare conţinute în ghidul ILO-OSH au un caracter voluntar, nu introduc constrângeri suplimentare şi nu sunt destinate înlocuirii legislaţiei şi reglementărilor naţionale existente la momentul actual; constituie un instrument menit să-l sprijine pe angajator în îndeplinirea obligaţiilor legale ce îi revin în domeniu securităţii şi sănătăţii în muncă, iar aplicarea lor nu necesită nici o certificare. modelul de sistem al managementului securităţii şi sănătăţii în muncă propus de ghidul ILO-OSH este unic prin structura şi funcţiile lui, dar el urmează logica unui
15
demers de îmbunătăţire continuă de tipul clasic PDCA foarte asemănător cu cel al sistemelor de management propuse de ISO (ISO 14001: 1996 sau ISO 9001: 2000).
16
OBIECTIVELE PROCESULUI DE ELABORARE ŞI IMPLEMENTARE A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
la nivel naţional principiile trebuie: a. să servească la instituirea unui cadru naţional pentru sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, susţinut de preferinţă de legislaţia şi reglementările naţionale; b. să sprijine elaborarea unor mecanisme voluntare vizând o mai bună respectare a reglementărilor şi normelor aplicabile în vederea îmbunătăţirii continue a performanţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; c. să sprijine elaborarea de principii directoare naţionale şi specifice privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru a răspunde cerinţelor concrete şi reale ale organizaţiilor, în funcţie de mărimea, natura şi complexitatea activităţilor desfăşurate de acestea.
la nivelul unei organizaţii principiile trebuie: a. să constituie direcţii de acţiune pentru organizaţie, în vederea integrării elementelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, în cadrul unei politici şi a unor mecanisme globale de management; b. să incite toţi membrii organizaţiei, în special angajatorii, proprietarii, conducerea, lucrătorii şi reprezentanţii lor la aplicarea principiilor şi metodelor adecvate de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, care au ca finalitate îmbunătăţirea continuă a performanţelor în acest domeniu.
17
CADRUL NAŢIONAL AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
politica naţională stabileşte principii şi proceduri de ordin general pentru: a. promovarea implementării sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi integrarea acestora în sistemul global de management al unei organizaţii; b. sprijinirea şi îmbunătăţirea mecanismelor voluntare pentru identificarea, planificarea, implementarea şi îmbunătăţirea sistematică a activităţilor vizând securitatea şi sănătatea în muncă, atât la nivel naţional, cât şi la cel al organizaţiei; c. promovarea participării lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor la nivelul organizaţiei; d. implementarea îmbunătăţirii continue şi evitarea birocraţiei şi a costurilor inutile; e. promovarea, în cadrul oferit de sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, a colaborării şi sprijinului mutual între inspecţia muncii, serviciile de securitate şi sănătate în muncă şi alte servicii, precum şi canalizarea activităţilor desfăşurate de către acestea într-un cadru omogen; f. evaluarea, la intervale de timp adecvate, a performanţelor politicii şi cadrului naţional; g. evaluarea şi comunicarea publică, prin mijloace adecvate, a performanţelor sistemelor şi practicilor în materie de securitate şi sănătate în muncă; h. supravegherea aplicării aceluiaşi nivel de exigenţă în materie de securitate şi sănătate în muncă, atât lucrătorilor direct angajaţi de organizaţie (inclusiv lucrătorilor temporari), cât şi lucrătorilor angajaţi de furnizorii de bunuri şi servicii.
principiile directoare naţionale trebuie să fie suficient de suple pentru a permite: a. aplicarea imediată a principiilor directoare ale OIM în organizaţiile a căror structură de management este destul de dezvoltată pentru ca dispoziţiile relative la managementul securităţii şi sănătăţii în muncă să fie integrate imediat; b. adaptarea principiilor directoare ale OIM la principiile directoare specifice sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă care ţin cont de condiţiile şi cerinţele particulare ale organizaţiilor; c. promovarea colaborării efective a organizaţiei cu autorităţile de reglementare, inspecţia muncii, serviciile de securitate şi sănătate în muncă şi alte servicii, inclusiv cu organizaţiile neguvernamentale; d. evitarea, atât cât este posibil, a birocraţiei şi a constrângerilor inutile; e. instituirea unor mijloace adecvate şi aplicabile pentru a face cunoscute practicile şi sistemele relevante pentru managementul securităţii şi sănătăţii în muncă.
principiile directoare specifice trebuie să fie stabilite având în vedere: a. mărimea organizaţiilor (mare, medie sau mică) şi infrastructurile aferente; b. tipul pericolelor şi importanţa riscurilor.
18
1.POLITICA DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
politica de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie: a. proprie organizaţiei şi adaptată la mărimea, natura şi complexitatea activităţilor desfăşurate de aceasta; b. exprimată de o manieră clară şi concisă, într-un document datat şi validat prin semnătura sau girul angajatorului sau persoanei responsabile care ocupă cea mai înaltă funcţie în organizaţie; c. comunicată şi uşor accesibilă tuturor membrilor organizaţiei, inclusiv lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor, la locul de muncă al acestora; d. revizuită în mod regulat pentru a-i garanta pertinenţa; e. accesibilă, dacă este cazul, persoanelor interesate din exteriorul organizaţiei.
politica de securitate şi sănătate în muncă trebuie să prevadă: a. protejarea securităţii şi sănătăţii tuturor membrilor organizaţiei prin prevenirea leziunilor, degradărilor stării de sănătate, bolilor şi incidentelor; b. respectarea dispoziţiilor legislaţiei şi reglementărilor naţionale privind securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi a programelor voluntare de protecţie, a convenţiilor colective în materie de securitate şi sănătate în muncă şi a altor angajamente la care organizaţia a subscris; c. supravegherea respectării cerinţei ca lucrătorii şi reprezentanţii lor să fie consultaţi şi încurajaţi să participe activ, în funcţie de ceea ce a fost convenit şi la toate nivelurile organizaţiei, la toate elementele sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; d. îmbunătăţirea continuă a performanţelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
OBSERVAŢIE: • Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să fie compatibil cu alte sisteme de management utilizate de organizaţie sau să se integreze într-un sistem global de management.
19
2.PARTICIPAREA LUCRĂTORILOR
constituie un element esenţial al sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
angajatorul trebuie să vegheze ca lucrătorii şi reprezentanţii lor pe probleme de securitate şi sănătate în muncă să fie consultaţi, informaţi şi formaţi cu privire la toate aspectele de securitate şi sănătate în muncă care vizează cadrul lor profesional, inclusiv asupra măsurilor de urgenţă;
angajatorul trebuie să adopte dispoziţiile necesare astfel încât lucrătorii şi reprezentanţii lor pe probleme de securitate şi sănătate în muncă să dispună de timpul şi de resursele care să le permită participarea activă la procesul de organizare, planificare, implementare şi de acţiune în vederea îmbunătăţirii continue a sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
angajatorul trebuie să vegheze, când este cazul, la instituirea şi la buna funcţionare a unui comitet de securitate şi sănătate în muncă, precum şi la recunoaşterea reprezentaţilor lucrătorilor pe probleme de securitate şi sănătate în muncă, în conformitate cu legislaţia şi practica naţională.
20
3.RESPONSABILITĂŢILE ŞI OBLIGAŢIILE
structurile şi procedurile adecvate trebuie să fie stabilite pentru: a. supravegherea respectării cerinţei ca securitatea şi sănătatea în muncă să constituie o responsabilitate cunoscută şi acceptată la toate nivelurile ierarhice; b. definirea şi comunicarea tuturor membrilor organizaţiei a responsabilităţilor, obligaţiilor şi autorităţii cu care sunt investite persoanele însărcinate cu identificarea, evaluarea sau controlul pericolelor şi riscurilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; c. asigurarea unei supervizări eficace, când este cazul, pentru a veghea la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor; d. promovarea colaborării şi comunicării între membrii organizaţiei, inclusiv între lucrători şi reprezentanţii lor, în vederea implementării elementelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; e. satisfacerea principiilor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, care sunt conţinute în principiile directoare naţionale, principiile directoare specifice sau în programele voluntare la care organizaţia a subscris; f. stabilirea şi implementarea unei politici clare de securitate şi sănătate în muncă, ale cărei obiective să fie măsurabile şi, de preferinţă, cuantificabile; g. adoptarea unor dispoziţii eficiente pentru identificarea, eliminarea sau controlul pericolelor şi riscurilor legate de procesul de muncă, precum şi pentru promovarea sănătăţii în muncă; h. stabilirea de programe de promovare a sănătăţii şi de prevenire; i. vegherea la implementarea de măsuri eficace care să permită participarea deplină a lucrătorilor sau reprezentanţilor lor la realizarea politicii de securitate şi sănătate în muncă; j. alocarea resurselor necesare astfel încât persoanele responsabile de securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv comitetele de securitate şi sănătate în muncă, să se poată achita în mod corect de funcţiile care le revin; k. vegherea la implementarea de măsuri eficace care să permită participarea deplină a lucrătorilor sau reprezentanţilor lor la comitetele de securitate şi sănătate în muncă, atunci când acestea există.
unul sau mai mulţi membrii ai conducerii trebuie să fie nominalizaţi, să le fie stabilite responsabilităţile, obligaţiile şi autoritatea astfel încât ei să fie în măsură să: a. elaboreze, implementeze, revadă periodic şi să evalueze sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; b. furnizeze periodic conducerii informaţii privind performanţele sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; c. promoveze participarea tuturor membrilor organizaţiei. 21
4.COMPETENŢELE ŞI FORMAREA
competenţele cerute în materie de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie definite de angajator; acesta trebuie să se stabilească şi să se menţină la zi dispoziţii care să permită tuturor persoanelor să fie în măsură să-şi asume responsabilităţile şi obligaţiile privind aspectele de securitate şi sănătate în muncă; programele de formare (instruire) trebuie: a. să vizeze toţi membrii interesaţi ai organizaţiei; b. să fie realizate de către persoane competente (având calificările şi experienţa necesară); c. să prevadă o formare iniţială performantă şi oportună şi cursuri de reciclare suficient de frecvente; d. să cuprindă o evaluare a utilităţii instruirii pentru persoanele care o urmează (comprehensibilitate, cunoştinţe dobândite); e. să fie revăzute periodic, inclusiv de comitetul de securitate şi sănătate în muncă, atunci când acesta există; aceste programe de instruire trebuie să fie modificate dacă este cazul pentru a le garanta pertinenţa şi eficacitatea; f. să fie documentate în mod corespunzător şi adaptate la mărimea, natura şi complexitatea activităţilor desfăşurate de către organizaţie.
organizaţia trebuie să faciliteze accesul întregului personal la programele de formare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin asigurarea gratuităţii acestora şi prin desfăşurarea lor, dacă este posibil, în timpul programului normal de lucru.
22
5.DOCUMENTAŢIA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
documentaţia trebuie să vizeze următoarele aspecte: a. politica de securitate şi sănătate şi obiectivele organizaţiei în acest domeniu; b. principalele funcţii şi responsabilităţi care au fost definite în vederea implementării sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; c. principalele pericole şi riscuri pentru securitatea şi sănătatea în muncă generate de activităţile desfăşurate de organizaţie şi, corelat cu acestea, măsurile ce trebuie luate pentru a le preveni şi a le controla: d. dispoziţiile, procedurile, instrucţiunile sau alte documente interne implementate în cadrul sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă;
documentaţia trebuie să satisfacă următoarele condiţii: a. să fie redactată şi prezentată de o manieră comprehensibilă pentru utilizatori; b. să fie revăzută periodic, revizuită dacă este cazul, comunicată şi uşor accesibilă tuturor membrilor interesaţi ai organizaţiei;
registrele de securitate şi sănătate în muncă pot să conţină: a.
b. c. d.
e.
datele care decurg din implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; datele privind leziunile, degradările stării de sănătate, bolile şi incidentele legate de procesul de muncă; datele care provin din legislaţia sau reglementările naţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; datele vizând factorii de expunere a lucrătorilor, precum şi monitorizarea mediului de muncă şi a stării de sănătate a lucrătorilor; rezultatele monitorizării a priori şi a monitorizării a posteriori.
23
6.COMUNICAREA
organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină la zi dispoziţii şi proceduri pentru: a. a primi şi a înregistra comunicarea internă şi externă privind securitatea şi sănătatea în muncă şi pentru a-i răspunde de o manieră adecvată; b. a garanta comunicarea internă, între diferitele niveluri şi funcţii ale organizaţiei, a informaţiilor vizând securitatea şi sănătatea în muncă; c. a veghea ca preocupările şi sugestiile lucrătorilor şi ale reprezentanţilor lor, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, să fie examinate şi înţelese corect, astfel încât acestora să li se ofere un răspuns.
7.ANALIZA INIŢIALĂ
analiza iniţială trebuie să fie efectuată de persoane competente, prin consultări cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi, în funcţie de situaţia concretă, trebuie să permită: a. identificarea legislaţiei şi reglementărilor naţionale aplicabile la momentul actual în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, a principiilor directoare naţionale, a principiilor directoare specifice, precum şi a programelor voluntare şi a altor exigenţe la care organizaţia a subscris; b. identificarea, anticiparea şi aprecierea pericolelor şi riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor generate de mediul de muncă sau de modul existent sau propus de organizare a muncii; c. determinarea gradului în care controalele existente sau propuse pentru a fi efectuate corespund pentru eliminarea pericolelor sau pentru controlul riscurilor; d. analizarea datelor obţinute în urma monitorizării stării de sănătate a muncitorilor.
concluziile analizei iniţiale trebuie: a. să fie consemnate într-un document; b. să servească ca fundament pentru deciziile vizând implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; c. să furnizeze valorile de plecare în funcţie de care îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă va putea fi măsurată. 24
8.PLANIFICAREA, ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI
planificarea trebuie să răspundă următoarelor cerinţe: a. să fie realizată în conformitate cu prevederile minimale conţinute în legislaţia şi reglementările naţionale; b. să integreze elementele sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; c. să vizeze îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în materie de securitate şi sănătate în muncă.
măsurile de planificare trebuie, pe de o parte, să contribuie la protecţia securităţii şi sănătăţii în muncă, iar pe de altă parte, să prevadă: a. o definire precisă, o ierarhizare pe grade de prioritate şi o cuantificare, în funcţie de care vor fi stabilite obiectivele organizaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; b. elaborarea unui program vizând realizarea fiecărui obiectiv: stabilirea de criterii precise de performanţă şi de termene de realizare, definirea responsabilităţilor persoanelor însărcinate cu realizarea obiectivelor; c. selectarea criteriilor de măsurare adecvate pentru a confirma faptul că obiectivele au fost atinse; d. alocarea de resurse suficiente, între altele umane şi financiare, precum şi a unui ajutor tehnic, în funcţie de necesităţi.
9.OBIECTIVELE DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
obiectivele trebuie să satisfacă următoarele condiţii: a. să fie proprii organizaţiei şi să ţină cont de mărimea, natura şi complexitatea activităţilor desfăşurate de către aceasta; b. să fie elaborate în conformitate cu legislaţia şi reglementările naţionale pertinente şi aplicabile, precum şi cu obligaţiile tehnice şi economice ale organizaţiei în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă; c. să vizeze îmbunătăţirea continuă a protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în vederea obţinerii celor mai bune rezultate în materie de securitate şi sănătate în muncă; d. să fie realiste şi realizabile; e. să fie cuprinse într-un document şi comunicate tuturor persoanelor interesate, la toate nivelurile organizaţiei; f. să fie evaluate periodic şi, dacă este necesar, actualizate.
25
10.PREVENIREA PERICOLELOR 10.1.MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI CONTROL
măsurile de prevenire şi de protecţie trebuie să fie luate ţinând cont de următoarea ordine de priorităţi: a. eliminarea pericolelor şi riscurilor; b. controlul pericolelor şi riscurilor la sursă prin măsuri de ordin tehnic şi organizatoric; c. reducerea la minimum a pericolelor şi riscurilor prin elaborarea de sisteme proprii de garantare a securităţii în muncă, inclusiv prin intermediul controalelor administrative; d. atunci când pericolele şi riscurile reziduale nu pot fi controlate prin intermediul măsurilor de protecţie colectivă, angajatorul trebuie să furnizeze în mod gratuit echipamente individuale de protecţie adecvate şi să implementeze mecanisme şi proceduri care să garanteze utilizarea şi întreţinerea acestora.
procedurile sau măsurile de prevenire şi de control a pericolelor trebuie să satisfacă următoarele condiţii: a. să fie adaptate la pericolele şi riscurile prezente în organizaţie; b. să fie revăzute în mod regulat şi modificate dacă este necesar; c. să satisfacă condiţiile impuse de legislaţia şi reglementările naţionale, precum şi de programele voluntare de protecţie şi de alte angajamente la care organizaţia a subscris (codurile de bună practică în industrie, acordurile încheiate cu autorităţile publice, ghidurile fără caracter de reglementare); d. să ţină cont de nivelul actual de cunoştinţe, inclusiv de informaţiile sau rapoartele provenind de la organizaţii cum ar fi inspecţia muncii, serviciile de securitate şi sănătate în muncă, precum şi de la alte servicii în cazul în care situaţia concretă o impune.
26
10.PREVENIREA PERICOLELOR 10.2.MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII
influenţa exercitată asupra securităţii şi sănătăţii în muncă de eventualele schimbări interne (fluctuaţia personalului, achiziţionarea de noi echipamente şi de servicii, modificări în structura organizatorică şi în fluxurile tehnologice) sau externe (modificarea cadrului legislativ, fuziunea organizaţiilor sau evoluţia cunoştinţelor şi tehnologiilor) trebuie să fie evaluată şi măsurile corespunzătoare trebuie luate înainte ca aceste schimbări să se producă.
o evaluare a incidenţei eventualelor schimbări asupra securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să fie efectuată înainte de orice modificare sau introducere de noi metode de muncă, de noi proceduri, de echipamente sau materiale noi; o astfel de evaluare trebuie să fie realizată prin consultări cu lucrătorii şi reprezentanţii lor, precum şi cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă, atunci când este cazul.
înainte de implementarea unei decizii de schimbare trebuie verificat ca toţi membrii interesaţi ai organizaţiei să fie informaţi în mod corespunzător şi, dacă este necesar, formaţi în acest scop.
27
10.PREVENIREA PERICOLELOR 10.3.PREVENIREA, PREGĂTIREA ŞI REACŢIA ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ
organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină la zi proceduri pentru a identifica posibilele accidente şi situaţii de urgenţă, pentru a răspunde unor astfel de situaţii şi pentru a preveni şi a reduce impactul asupra securităţii şi sănătăţii în muncă care poate fi asociat acestora.
procedurile trebuie să prevadă:
a. difuzarea informaţiilor necesare, precum şi comunicarea şi coordonarea internă, realizate astfel încât acestea să vizeze toate persoanele prezente la un loc de muncă în scopul protejării acestora în situaţii de urgenţă; b. comunicarea şi coordonarea cu autorităţile competente, serviciile locale de intervenţie şi serviciile de urgenţă; c. acordarea primului ajutor, asigurarea asistenţei medicale, dotarea cu mijloace de luptă împotriva incendiilor şi evacuarea tuturor persoanelor de la locul de muncă afectat; d. informarea şi formarea, de o manieră adecvată, a tuturor membrilor organizaţiilor, la toate nivelurile ierarhice, inclusiv prin exerciţii de prevenire, intervenţie şi acţiune în caz de urgenţă, efectuate la intervale de timp regulate.
când situaţia concretă o impune, măsurile de prevenire, pregătire şi reacţie în situaţii de urgenţă trebuie să fie stabilite în colaborare cu serviciile externe de urgenţă şi alte servicii.
28
10.PREVENIREA PERICOLELOR 10.4.ACHIZIŢIONAREA DE BUNURI ŞI SERVICII
organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină la zi proceduri care să vegheze ca: a. condiţiile impuse în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă să fie identificate, evaluate şi integrate în principiile care guvernează politica de achiziţii de bunuri şi servicii; b. exigenţele în materie de securitate şi sănătate în muncă ale organizaţiei, precum şi cele prevăzute de legislaţia şi reglementările naţionale să fie identificate înainte de a achiziţiona bunuri şi servicii; c. dispoziţiile să fie adoptate în conformitate cu exigenţele înainte de utilizarea acestor bunuri şi servicii.
10.PREVENIREA PERICOLELOR 10.5.SUBCONTRACTANŢII
dispoziţiile de evaluare şi de supervizare a subcontractanţilor organizaţiei trebuie: a. să prevadă includerea unor criterii de securitate şi de sănătate în muncă în procedurile de evaluare şi de selecţie a subcontractanţilor; b. să stabilească o comunicare şi o coordonare eficace între nivelurile ierarhice corespunzătoare ale organizaţiei şi subcontractantului înainte ca acesta din urmă să înceapă furnizarea bunurilor sau a serviciilor; comunicarea trebuie să vizeze pericolele şi riscurile care pot apărea la locul sau locurile de muncă în care îşi vor desfăşura activitatea persoanele angajate de subcontractant şi, corelat cu acestea, măsurile de prevenire şi control ce trebuie adoptate; c. să prevadă dispoziţii pentru înregistrarea leziunilor, degradărilor stării de sănătate, bolilor şi incidentelor legate de procesul de muncă cărora le-au căzut victimă lucrătorii subcontractanţilor în timp ce prestau o activitate pentru organizaţie; d. să informeze asupra pericolelor pentru securitatea şi sănătatea în muncă şi, dacă este cazul, să formeze lucrătorii subcontractantului înainte de începerea colaborării sau pe parcursul derulării acesteia; e. să supervizeze în mod regulat eficacitatea activităţilor desfăşurate de subcontractant în materie de securitate şi sănătate; f. să vegheze ca procedurile şi dispoziţiile vizând locul de muncă, în materie de securitate şi sănătate, să fie respectate de către subcontractant. 29
11.MONITORIZAREA ŞI MĂSURAREA EFICACITĂŢII
monitorizarea şi măsurarea eficacităţii trebuie: a. să permită determinarea gradului în care politica şi obiectivele de securitate şi sănătate în muncă sunt realizate şi riscurile controlate; b. să prevadă o monitorizare a priori (activă) şi a posteriori (reactivă) şi să nu fie fundamentată numai pe statistica leziunilor, degradărilor stării de sănătate, bolilor şi incidentelor legate de procesul de muncă; c. să fie înregistrate.
monitorizarea trebuie să răspundă următoarelor cerinţe: a. să ţină cont de eficacitatea (performanţa) în materie de securitate şi sănătate în muncă; b. să furnizeze informaţiile necesare pentru a determina dacă procedurile (dispoziţiile) obişnuite de identificare, de prevenire şi de control a pericolelor şi riscurilor sunt aplicate şi funcţionează în mod corespunzător; c. să servească la fundamentarea deciziilor vizând îmbunătăţirea continuă atât a procedurilor de identificare a pericolelor şi de control a riscurilor, cât şi a sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă în general.
monitorizarea a priori trebuie să garanteze: a. monitorizarea realizării anumitor programe şi determinarea criteriilor şi obiectivelor de eficacitate; b. inspectarea sistematică a procedurilor de muncă, a instalaţiilor, a siturilor de producţie şi a echipamentelor; c. monitorizarea mediului de muncă, inclusiv a modului de organizare a muncii; d. monitorizarea sănătăţii lucrătorilor printr-un control medical adecvat sau prin utilizarea unor mijloace ce permit detectarea primelor semne de manifestare a unor efecte nocive pentru sănătate, în vederea determinării eficacităţii măsurilor de prevenire şi de control; e. respectarea legislaţiei şi reglementărilor naţionale în vigoare, a convenţiilor colective sau a altor angajamente în materie de securitate şi sănătate în muncă la care organizaţia a subscris.
monitorizarea a posteriori trebuie să prevadă identificarea, declararea, înregistrarea şi investigarea: a. leziunilor, degradărilor stării de sănătate, bolilor şi incidentelor legate de procesul de muncă; b. altor prejudicii, printre altele a daunelor materiale; c. eficacităţii insuficiente a măsurilor de securitate şi de protecţie a sănătăţii în muncă, precum şi a deficienţelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; 30
d.
programelor de reeducare şi de reabilitare a lucrătorilor.
31
12.ANCHETELE ÎN CAZ DE LEZIUNI, DEGRADĂRI ALE STĂRII DE SĂNĂTATE, BOLI SAU INCIDENTE LEGATE DE PROCESUL DE MUNCĂ ŞI EFECTUL ACESTORA ASUPRA EFICACITĂŢII MĂSURILOR DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
anchetele privind originea şi cauzele intrinseci ale leziunilor, degradărilor stării de sănătate, bolilor sau incidentelor legate de procesul de muncă trebuie să permită identificarea şi consemnarea tuturor deficienţelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; anchetele trebuie să fie efectuate de către persoane competente; lucrătorii şi reprezentanţii lor trebuie să participe la anchete în funcţie de ceea ce a fost convenit cu conducerea organizaţiei; concluziile anchetei trebuie să fie supuse analizei comitetului de securitate şi sănătate în muncă, în cazul în care acesta există, pentru a le examina şi a formula recomandările adecvate; concluziile anchetei şi toate recomandările făcute de comitetul de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie comunicate celor interesaţi pentru realizarea unor acţiuni corective, analizarea de către conducere şi examinarea în vederea îmbunătăţirii continue; măsurile corective rezultate din aceste anchete trebuie să fie implementate în vederea evitării producerii pe viitor a unor leziuni, degradări a sănătăţii, boli şi incidente legate de procesul de muncă; rapoartele întocmite în urma realizării unor anchete de entităţi externe cum ar fi, de exemplu, inspecţia muncii sau societăţile de asigurări, trebuie să fie tratate la fel ca rapoarte întocmite în urma unor anchete interne, respectându-se în acelaşi timp şi cerinţele vizând confidenţialitatea.
32
13.AUDITUL
auditurile permit verificarea pertinenţei sistemului şi conduc la identificarea punctelor forte şi a lacunelor acestuia, atât la nivel global, cât şi la nivelul fiecărui element component.
organizaţia trebuie să stabilească o politică şi un program de audit care să furnizeze indicaţii vizând atât competenţele auditorului, cât şi amploarea, frecvenţa, metodologia de realizare a auditului şi modul de prezentare a raportului întocmit în urma auditării.
auditul poate viza, în funcţie de necesităţi, o evaluare parţială sau de ansamblu a elementelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi orice alt criteriu sau element de audit relevant.
concluziile rezultate în urma realizării auditului trebuie să determine dacă o parte sau ansamblul elementelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă: a. sunt suficient de eficace pentru a se conforma politicii şi obiectivelor organizaţiei în materie de securitate şi sănătate în muncă; b. sunt suficient de eficace pentru a promova deplina participare a muncitorilor; c. sunt conforme cu rezultatele evaluărilor şi auditurilor precedente în materie de securitate şi sănătate în muncă; d. permit organizaţiei să se conformeze prevederilor legislaţiei şi reglementărilor naţionale; e. răspund obiectivelor de îmbunătăţire continuă şi de bună practică în materie de securitate şi sănătate în muncă.
auditurile trebuie să fie realizate de persoane competente, indiferent dacă sunt sau nu membre ale organizaţiei, cu condiţia ca acestea să fie independente de activitatea supusă auditării; rezultatele şi concluziile auditului trebuie să fie comunicate persoanelor responsabile de realizarea măsurilor corective. participarea lucrătorilor trebuie să fie prevăzută atât în faza de consultări pentru alegerea auditorului, cât şi în toate etapele procesului de realizare a auditului, inclusiv în faza finală de analizare a rezultatelor acestuia.
33
14.ANALIZA EFECTUATĂ DE CONDUCERE
analiza efectuată de conducere trebuie să: a. evalueze strategia globală a sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru a determina dacă el corespunde cu obiectivele preconizate; b. evalueze capacitatea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă de a răspunde cerinţelor globale ale organizaţiei şi ale tuturor părţilor interesate, inclusiv ale lucrătorilor şi ale autorităţilor de reglementare; c. evalueze necesitatea de a modifica sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv politica şi obiectivele în acest domeniu; d. identifice măsurile necesare pentru remedierea în timp util a deficienţelor constatate, inclusiv a celor legate de ajustarea anumitor aspecte ce ţin de structura globală de management a organizaţiei şi de măsurarea eficacităţii; e. furnizeze indicaţii, inclusiv în ceea ce priveşte determinarea priorităţilor, în vederea unei planificări eficace şi a unei îmbunătăţiri continue; f. evalueze progresele înregistrate de organizaţie în sensul îndeplinirii obiectivelor de securitate şi sănătate în muncă şi realizării măsurilor corective; g. evalueze eficacitatea măsurilor luate ca urmare a analizelor precedente.
analiza trebuie să vizeze următoarele aspecte: a. rezultatele anchetelor privind leziunile, degradările stării de sănătate, bolile şi incidentele, concluziile auditurilor şi activităţilor de supervizare, rezultatele analizelor vizând identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi acţiunile de monitorizare, iar în cazul în care a fost numit un reprezentant al conducerii pe probleme de securitate şi sănătate în muncă, raportul acestuia; b. factorii interni şi externi suplimentari, inclusiv cei de ordin organizatoric, susceptibili de a avea o incidenţă asupra sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
concluziile analizei efectuate de conducere trebuie să fie înregistrate şi comunicate: a. persoanelor ce deţin responsabilităţi în domeniul managementului securităţii şi sănătăţii în muncă, astfel încât acestea să poată lua măsurile care se impun; b. comitetului de securitate şi sănătate în muncă, precum şi lucrătorilor şi reprezentanţilor lor.
34
15.ACŢIUNEA PREVENTIVĂ ŞI CORECTIVĂ
dispoziţiile în materie de acţiune preventivă şi corectivă trebuie să permită: a. identificarea şi analizarea cauzelor profunde ale tuturor aspectelor ce nu sunt conforme cu reglementările în vigoare în materie de securitate şi sănătate în muncă şi/sau cu dispoziţiile privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; b. introducerea, planificarea, implementarea şi consemnarea acţiunii corective şi preventive, precum şi determinarea eficacităţii, ţinând cont în special de modificările survenite în structura şi filozofia sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
în cazul în care evaluarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă sau alte surse conduc la constatarea că măsurile de prevenire şi de protecţie împotriva pericolelor şi riscurilor sunt inadecvate sau susceptibile de a deveni astfel, acestea trebuie să fie tratate în conformitate cu priorităţile stabilite prin măsurile de prevenire şi control şi să fie completate şi consemnate, în timp util, atunci când situaţia concretă o impune.
35
16.ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ
conceptul de îmbunătăţire continuă face parte integrantă din sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă; acest lucru se obţine printr-o evaluare continuă a performanţelor sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă în raport cu politica şi obiectivele acestuia în vederea identificării oportunităţilor de îmbunătăţire.
dispoziţiile pentru îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să vizeze: a. obiectivele organizaţiei; b. concluziile rezultate în urma identificării şi aprecierii (evaluării) pericolelor şi riscurilor; c. rezultatele monitorizării şi ale măsurătorilor eficacităţii; d. anchetele vizând leziunile, degradările stării de sănătate, bolile şi incidentele, precum şi concluziile şi recomandările auditurilor; e. concluziile analizei efectuate de conducere; f. recomandările în vederea unei îmbunătăţiri continue provenind de la toţi membrii organizaţiei, inclusiv de la comitetul de securitate şi sănătate, când acesta există; g. schimbările intervenite în legislaţia şi reglementările naţionale, programele voluntare şi convenţiile colective; h. noile informaţii pertinente; i. rezultatele programelor de protecţie şi de promovare a unei stări corespunzătoare de sănătate.
procedurile şi rezultatele organizaţiei în materie de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie comparate cu cele ale altor organizaţii în vederea îmbunătăţirii performanţelor acesteia în domeniul menţionat, în condiţiile respectării riguroase a cadrului legislativ.
36
2.3.2. OHSAS 18001: 1999 - SISTEME DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE. SPECIFICAŢIE Organizaţiile care au participat la elaborare: • OHSAS 18001 a fost elaborate cu sprijinul următoarelor:
→ National Standards Authority of Ireland; → South African Bureau of Standards; → British Standars Institution; → Bureau Veritas Quality International; → Det Norske Veritas; → Lloyds Register Quality Assurance; → National Quality Assurance; → SFS Certification; → SGS Yarsley International Certification Sevices; → Asociación Española de Normalización y Certificación; → International Safety Management Organization Ltd; → Standars and Industry Research Institute of Malaysia (Quality Assurance Services); → International Certification Services.
•
face parte din Seria Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (OHSAS: „Occupational Health and Safety Assessment Series”); această serie este compusă din următoarele documente: → OHSAS 18001: 1999 - Occupational health and safety management systems. Specification (Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Specificaţie); → OHSAS 18002: 2000 - Occupational health and safety management systems. Guidelines for the implementation of OHSAS 18001 (Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001).
• în anul 2002 documentele OHSAS 18001 şi OHSAS 18002 au fost amendate pentru a ţine cont de apariţia ghidul ILO-OSH: 2001 şi a standardului ISO 9001: 2000. • pentru Marea Britanie:
BSI-OHSAS 18001 nu este un Standard Britanic; → BSI-OHSAS 18001 va fi anulat prin publicarea conţinutului său într-un, sau ca, Standard Britanic; → BSI-OHSAS 18001 este publicat de BSI care îşi exercită dreptul de proprietate şi copyright. →
37
Caracteristicile generale: •
• •
• •
•
a fost elaborată ca răspuns la cererea insistentă a clienţilor cu privire la un standard recunoscut al sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, faţă de care pot să fie evaluate şi certificate sistemele lor de management; nu stabileşte criterii specifice pentru performanţa OH&S şi nu conţine specificaţii detaliate pentru proiectarea unui sistem de management; OHSAS 18001 este compatibil cu standardele pentru sisteme de management ISO 9001: 1994, ISO 9001: 2000 (Calitate) şi ISO 14001: 1996 (Mediu), pentru a facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale de către organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru; nu are drept scop includerea tuturor prevederilor necesare unui contract; utilizatorii sunt responsabili pentru aplicarea sa corectă; conformitatea cu această publicaţie a Seriei Evaluarea Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale nu exonerează de îndeplinirea obligaţiilor legale; tratează securitatea şi sănătatea ocupaţională şi nu securitatea produselor şi serviciilor.
Domeniul de aplicare:
• stabileşte cerinţe pentru un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (OH&S), pentru a permite unei organizaţii să-şi ţină sub control propriile riscuri OH&S şi să-şi îmbunătăţească performanţa; • este aplicabilă oricărei organizaţii care doreşte: a.
b. c. d. e.
f.
să stabilească un sistem de management OH&S pentru a elimina sau minimiza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care pot fi expuse la riscuri OH&S asociate cu activităţile sale; să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management OH&S; să se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarată; să demonstreze această conformitate şi altora; să obţină certificarea/înregistrarea sistemului său de management OH&S de către o organizaţie externă; sau să realizeze o auto-determinare şi o declaraţie a conformităţii cu specificaţia OHSAS.
• se recomandă ca toate cerinţele din specificaţia OHSAS să fie incluse în orice sistem de management OH&S; gradul de extindere al aplicării depinde de factori precum: → politica OH&S a organizaţiei; → natura activităţilor acesteia; → riscurile şi complexitatea operaţiilor sale. 38
Elementele sistemului de management OH&S:
Fig. 1 Elementele unui management OH&S de succes
39
1.POLITICA OH&S
Analiza efectuată de management
Audit
Politică
Feedback de la măsurarea performanţei
Planificare
Fig. 2 Politica OH&S
trebuie să existe o politică pentru sănătate şi securitate ocupaţională autorizată de managementul de la cel mai înalt nivel al organizaţiei, care să stabilească clar obiectivele globale referitoare la sănătate şi securitate ocupaţională şi un angajament pentru îmbunătăţirea performanţei referitoare la sănătate şi securitate ocupaţională.
politica trebuie: a. să corespundă naturii şi nivelului riscurilor OH&S ale organizaţiei; b. să includă un angajament de îmbunătăţire continuă; c. să includă un angajament de conformitate cel puţin cu legislaţia OH&S curentă aplicabilă şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie; d. să fie documentată, implementată şi menţinută; e. să fie comunicată tuturor angajaţilor cu scopul ca aceştia să devină conştienţi cu privire la obligaţiile lor individuale în domeniul OH&S; f. să fie disponibilă părţilor interesate; g. să fie analizată periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată pentru organizaţie.
40
2.PLANIFICARE Politică
Audit
Planificare
Feedback de la măsurarea performanţei
Implementare şi funcţionare
Fig. 3 Planificare 2.1.PLANIFICARE PENTRU IDENTIFICAREA PERICOLULUI, EVALUAREA RISCULUI ŞI CONTROLUL RISCULUI
organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea continuă a pericolelor, evaluarea riscurilor şi implementarea măsurilor de control necesare; acestea trebuie să includă: •
• •
activităţile de rutină şi de non-rutină; activităţi ale întregului personal care are acces la locul de muncă (inclusiv subcontractanţi şi vizitatori); facilităţi de la locul de muncă, furnizate de organizaţie sau de alţii.
organizaţia trebuie să se asigure că rezultatele acestor evaluări şi efectele acestor controale sunt luate în considerare atunci când se stabilesc obiectivele OH&S; organizaţia trebuie să documenteze şi să actualizeze aceste informaţii. metodologia organizaţiei pentru identificarea pericolului şi evaluarea riscului trebuie: • •
• • •
să fie definită în conformitate cu domeniul său, cu natura sa şi cu programul său pentru a se asigura că este mai mult proactivă decât reactivă; să asigure clasificarea riscurilor şi identificarea acelora care trebuie eliminate sau ţinute sub control prin măsuri, aşa cum sunt definite la 2.3. şi 2.4; să fie corelată cu experienţa de operare şi cu capabilităţile măsurilor folosite pentru controlul riscului; să furnizeze elemente de intrare pentru determinarea cerinţelor pentru facilităţi, pentru identificarea necesităţilor de instruire şi/sau de dezvoltarea controalelor operaţionale; să asigure monitorizarea acţiunilor solicitate pentru a asigura atât eficacitatea, cât şi 41
respectarea timpului pentru implementare.
2.2.CERINŢE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină o procedură pentru identificarea şi accesul la cerinţele legale şi la alte cerinţe OH&S care îi sunt aplicabile;
organizaţia trebuie să-şi actualizeze aceste informaţii; organizaţia trebuie să informaţiile relevante referitoare la cerinţele legale şi la alte cerinţe către angajaţii săi şi către alte părţi interesate relevante. 2.3.OBIECTIVE
organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină obiective documentate pentru sănătate şi securitate ocupaţională, pentru fiecare funcţie şi nivel relevante din cadrul organizaţiei; obiectivele ar trebui cuantificate oriunde acest lucru este posibil;
atunci când îşi stabileşte şi îşi analizează obiectivele, o organizaţie trebuie să ia în considerare cerinţele legale şi alte cerinţe, pericolele şi riscurile OH&S proprii, opţiunile sale tehnologice, cerinţele sale financiare, operaţionale şi de afaceri şi punctele de vedere ale părţilor interesate; obiectivele trebuie corelate cu politica OH&S, inclusiv cu angajamentul pentru îmbunătăţirea continuă. 2.4.PROGRAM (PROGRAME) DE MANAGEMENT OH&S
pentru realizarea obiectivelor sale organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină unul sau mai multe programe de management OH&S; programul trebuie să includă documentaţia privind: a. responsabilitatea şi autoritatea desemnate pentru realizarea obiectivelor la funcţiile şi nivelurile relevante ale organizaţiei; b. mijloacele şi termenele prin care obiectivele urmează să fie realizate
programul (programele) de management OH&S trebuie analizat (analizate) la intervale regulate şi planificate; acolo unde este necesar, programul (programele) de management OH&S trebuie amendat (amendate) pentru a se lua în considerare schimbările survenite în activităţile, produsele, serviciile sau condiţiile de funcţionare ale organizaţiei. 42
43
3.IMPLEMENTARE ŞI FUNCŢIONARE Planificare
Audit
Implementare şi funcţionare
Feedback de la măsurarea performanţei
Verificare şi acţiune corectivă
Fig. 4 Implementare şi funcţionare 3.1.STRUCTURĂ ŞI RESPONSABILITATE
pentru a facilita managementul OH&S, rolurile, responsabilităţile şi autorităţile personalului care conduce, efectuează şi verifică activităţile care au un efect asupra riscurilor OH&S, ale activităţilor, facilităţilor şi proceselor organizaţiei, trebuie definite, documentate şi comunicate.
responsabilitatea finală pentru sănătate şi securitate ocupaţională revine managementului de la cel mai înalt nivel; organizaţia trebuie să numească un membru al managementului de la cel mai înalt nivel cu responsabilitatea specială de a asigura faptul că sistemul de management OH&S este implementat corespunzător şi că funcţionează conform cerinţelor în toate locaţiile şi sectoarele de funcţionare din cadrul organizaţiei.
managementul trebuie să asigure resursele esenţiale pentru implementarea, controlul şi îmbunătăţirea sistemului de management OH&S; resursele includ resursele umane şi abilităţi specializate, resurse tehnologice şi financiare.
reprezentantul managementului organizaţiei trebuie să aibă atribuţii, responsabilităţi şi autoritate definite pentru: a. a se asigura că cerinţele referitoare la sistemul de management OH&S sunt stabilite, implementate şi menţinute în conformitate cu această specificaţie OHSAS; b. a se asigura că raportările referitoare la performanţa sistemului de management OH&S sunt prezentate managementului de la cel mai înalt nivel pentru analizare şi ca bază pentru îmbunătăţirea sistemului de management OH&S.
toţi cei care au responsabilităţi de management trebuie să-şi demonstreze angajamentul pentru îmbunătăţirea continuă a performanţei OH&S. 44
3.2.INSTRUIRE, CONŞTIENTIZARE ŞI COMPETENŢĂ
personalul trebuie să fie competent pentru a îndeplini sarcini care pot avea impact asupra OH&S la locul de muncă; competenţa trebuie definită din punct de vedere al studiilor, instruirii şi/sau experienţei corespunzătoare.
organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a se asigura că angajaţii săi care lucrează la fiecare funcţie şi nivel relevante sunt conştientizaţi de: • • •
•
importanţa conformităţii cu politica şi procedurile OH&S şi cu cerinţele sistemului de management OH&S; consecinţele OH&S, reale sau posibile, ale activităţilor lor şi beneficiile OH&S ale performanţelor individuale îmbunătăţite; atribuţiile şi responsabilităţile lor în realizarea conformităţii cu politica şi procedurile OH&S şi cu cerinţele sistemului de management OH&S, inclusiv cu cerinţele referitoare la pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi la capacitatea de răspuns (a se vedea 3.7); consecinţele posibile ale abaterilor de la procedurile operaţionale specificate.
procedurile de instruire trebuie să ţină seama de nivelurile diferite de: •
•
responsabilităţi, abilităţi şi cunoştinţe; şi risc.
3.3.CONSULTARE ŞI COMUNICARE organizaţia trebuie să deţină proceduri pentru a se asigura că informaţiile OH&S pertinente sunt comunicate către şi de la angajaţi şi la alte părţi interesate.
implicarea angajaţilor şi acordurile referitoare la consultare trebuie documentate şi părţile interesate trebuie informate; angajaţii trebuie: • • • •
implicaţi în dezvoltarea şi analizarea politicilor şi procedurilor de management al riscurilor; consultaţi acolo unde apare orice modificare care afectează sănătatea şi securitatea la locul de muncă; reprezentaţi în probleme de sănătate şi securitate; şi informaţi privind reprezentantul (reprezentanţii) angajaţilor pentru OH&S şi reprezentantul managementului (a se vedea 3.1).
3.4.DOCUMENTAŢIE organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină informaţii, într-un mediu adecvat de exemplu hârtie sau format electronic, pentru: a. a descrie elementele esenţiale ale sistemului de management şi interacţiunea lor; şi b. a asigura accesul la documentaţia conexă.
45
este important ca documentaţia să îndeplinească cerinţele minime de eficienţă şi eficacitate. 3.5.CONTROLUL DOCUMENTELOR ŞI AL DATELOR organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru controlul tuturor documentelor şi datelor cerute de această specificaţie OHSAS şi pentru a se asigura că: a. acestea pot fi localizate; b. sunt analizate periodic, revizuite atunci când este necesar şi aprobate pentru adecvare de personal autorizat; c. versiunile curente ale documentelor şi datelor relevante sunt disponibile în toate locurile în care se desfăşoară operaţii esenţiale pentru funcţionarea eficace a sistemului OH&S; d. documentele şi datele perimate sunt retrase prompt din toate punctele de difuzare şi de utilizare sau sunt protejate în alt mod împotriva unei utilizări neintenţionate; şi e. documentele şi datele arhivate păstrate în scopuri juridice sau pentru informare sau în ambele scopuri sunt identificate corespunzător.
3.6.CONTROL OPERAŢIONAL
organizaţia trebuie să identifice acele operaţii şi activităţi care sunt asociate riscurilor identificate, pentru care este necesar să se aplice măsuri de control; organizaţia trebuie să planifice acele activităţi, inclusiv mentenanţă, pentru a se asigura că acestea se realizează în condiţii specificate, prin: a. stabilirea şi menţinerea procedurilor documentate pentru a cuprinde situaţiile în care absenţa unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica şi obiectivele OH&S; b. stipularea în proceduri a criteriilor de operare; c. stabilirea şi menţinerea procedurilor referitoare la riscurile OH&S identificate ale bunurilor, echipamentelor şi serviciilor achiziţionate şi/sau utilizate de organizaţie şi comunicarea către furnizori şi contractanţi a procedurilor şi cerinţelor relevante; d. stabilirea şi menţinerea procedurilor pentru proiectarea locurilor de muncă, a proceselor, a instalaţiilor şi a utilajelor, a procedurilor operaţionale şi de organizare a muncii, inclusiv adaptarea acestora la capabilităţile umane, pentru eliminarea sau reducerea riscurilor OH&S la sursa acestora.
3.7.PREGĂTIRE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI CAPACITATE DE RĂSPUNS
organizaţia trebuie să: • stabilească şi să menţină planuri şi proceduri pentru a identifica potenţialul pentru incidente şi situaţii de urgenţă şi a răspunde la acestea şi pentru a preveni şi minimiza posibilele îmbolnăviri şi răniri care pot fi asociate acestora;
46
• analizeze planurile şi procedurile sale de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns, în special după apariţia incidentelor sau a situaţiilor de urgenţă; • testeze periodic aceste proceduri, acolo unde acest lucru este posibil.
4.VERIFICARE ŞI ACŢIUNE CORECTIVĂ
Implementare şi funcţionare
Audit
Verificare şi acţiune corectivă
Feedback de la măsurarea performanţei
Analiza efectuată de management
Fig. 5 Verificare şi acţiune corectivă
4.1.MONITORIZAREA ŞI MĂSURAREA PERFORMANŢEI
organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru monitorizarea şi măsurarea, în mod periodic, a performanţei OH&S; aceste proceduri trebuie să asigure: • • •
• •
atât măsurări calitative cât şi cantitative, corespunzătoare necesităţilor organizaţiei; monitorizarea gradului în care sunt îndeplinite obiectivele OH&S ale organizaţiei; măsurări proactive ale performanţei, care monitorizează conformitatea cu programul de management OH&S, cu criteriile operaţionale şi cu legislaţia şi reglementările aplicabile; măsurări reactive ale performanţei pentru monitorizarea accidentelor, îmbolnăvirilor, incidentelor (inclusiv „incident fără urmări”) şi a altor dovezi istorice ale performanţei OH&S deficitare; înregistrarea de date şi rezultate de monitorizare şi de măsurare, suficiente pentru a facilita analiza ulterioară a acţiunilor corective şi preventive.
dacă este necesar un echipament de monitorizare pentru măsurarea şi monitorizarea performanţei, organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri de etalonare şi mentenanţă a unui astfel de 47
echipament; trebuie păstrate înregistrările activităţilor de etalonare şi mentenanţă şi cele ale rezultatelor obţinute.
4.2.ACCIDENTE, INCIDENTE, NECONFORMITĂŢI ŞI ACŢIUNI CORECTIVE ŞI PREVENTIVE
organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru definirea responsabilităţii şi autorităţii pentru: a. tratarea şi investigarea: • accidentelor; • incidentelor; • neconformităţilor. b. întreprinderea de acţiuni pentru reducerea oricăror consecinţe apărute în urma accidentelor, incidentelor sau neconformităţilor; c. iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive; d. confirmarea eficacităţii acţiunilor corective şi preventive întreprinse.
orice acţiune corectivă sau preventivă întreprinsă pentru eliminarea cauzelor neconformităţilor existente şi potenţiale trebuie să fie corespunzătoare importanţei problemelor şi trebuie să fie proporţională cu riscurile OH&S întâlnite. organizaţia trebuie să implementeze şi să înregistreze orice modificări în procedurile documentate, modificări rezultate din acţiunile corective şi preventive.
4.3.ÎNREGISTRĂRI ŞI MANAGEMENTUL ÎNREGISTRĂRILOR
organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru identificarea, menţinerea şi eliminarea înregistrărilor OH&S, precum şi ale rezultatelor auditurilor şi ale analizelor; înregistrările OH&S trebuie: •
• •
să fie lizibile, identificabile şi trasabile la activităţile implicate; păstrate şi menţinute astfel încât să fie uşor de regăsit şi să fie protejate împotriva distrugerii, deteriorării sau pierderii; duratele lor de păstrare trebuie stabilite şi înregistrate; menţinute într-un mod adecvat sistemului şi organizaţiei, pentru a demonstra conformitatea cu cerinţele din această specificaţie OHSAS.
48
4.4.AUDIT organizaţia trebuie să stabilească şi să menţină un program de audit şi proceduri pentru realizarea periodică de audituri ale sistemului de management OH&S, pentru: a determina dacă sistemul de management OH&S: 1. este conform dispoziţiilor planificate pentru managementul OH&S, incluzând cerinţele din prezenta specificaţie OHSAS; 2. a fost implementat şi menţinut în corespunzător; 3. este eficace în realizarea politicii şi obiectivelor organizaţiei; • a analiza rezultatele auditurilor anterioare; • a furniza managementului organizaţiei informaţii referitoare la rezultatele auditurilor. •
programul de audit, inclusiv orice termene, trebuie să se bazeze pe
rezultatele evaluării riscurilor activităţilor organizaţiei şi pe rezultatele auditurilor anterioare; procedurile auditului trebuie să acopere domeniul de aplicare, frecvenţa, metodologiile şi competenţele, precum şi responsabilităţile şi cerinţele pentru conducerea auditurilor şi raportarea rezultatelor; ori de câte ori este posibil, auditurile trebuie conduse de personal independent de cel care are responsabilităţi directe pentru activitatea care se examinează.
5.ANALIZA EFECTUATĂ DE MANAGEMENT Verificare şi acţiune corectivă
Factori interni
Analiza efectuată de management
Factori
Politică
Fig. 6 Analiza efectuată de management
managementul organizaţiei de la cel mai înalt nivel trebuie să analizeze sistemul de management OH&S, la intervale prestabilite, pentru a se asigura că acesta este în permanenţă corespunzător, adecvat şi eficace;
49
analiza efectuată de management trebuie să abordeze eventualele necesităţi de schimbare a politicii, a obiectivelor şi a altor elemente ale sistemului de management OH&S, prin prisma rezultatelor auditului sistemului de management OH&S, a modificărilor circumstanţelor şi a angajamentului de îmbunătăţire continuă.
50
2.3.3. CORESPONDENŢA ÎNTRE OHSAS 18001, OHSAS 18002 ŞI GHIDUL ILO-OSH: 2001 (ANEXA B (INFORMATIVĂ) LA SR OHSAS 18001: 2008 - SISTEME DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE. CERINŢE) B.1.Introducere Această anexă identifică principalele diferenţe dintre Liniile directoare ILO - OSH ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi documentele OHSAS, şi furnizează o evaluare comparativă a cerinţelor diferite. Ar trebui remarcat că nu au fost identificate diferenţe semnificative. În consecinţă, acele organizaţii care au implementat un sistem de management OH&S conform OHSAS 18001 pot fi sigure că sistemul lor de management OH&S va fi, de asemenea, compatibil cu recomandările din Liniile directoare ILO - OSH. În B.4 este prezentat un tabel de corespondenţă între articolele individuale ale documentelor OHSAS şi cele ale Liniilor directoare ILO - OSH.
B.2.Generalităţi Primele două obiective ale Liniilor directoare ILO - OSH sunt: a. asistarea ţărilor în stabilirea unui cadru naţional pentru sisteme de management al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale; şi b. furnizarea de îndrumări organizaţiilor individuale referitoare la integrarea elementelor OH&S în politica lor globală şi în acordurile stabilite de management. OHSAS 18001 specifică cerinţele pentru sistemele de management OH&S, care să permită organizaţiilor să le controleze riscurile şi să-şi îmbunătăţească performanţele lor OH&S. OHSAS 18002 furnizează îndrumări pentru implementarea OHSAS 18001. Documentele OHSAS sunt deci comparabile cu capitolul 3 din Liniile directoare ILO - OSH „Sistem de management al securităţii şi sănătăţii ocupaţionale în organizaţie”.
B.3.Analiza detaliată a articolului 3 din Liniile directoare ILO-OSH comparativ cu documentele OHSAS B.3.1.Domeniu de aplicare Liniile directoare ILO - OSH sunt focalizate pe lucrători. Standardele OHSAS sunt mai cuprinzătoare, focalizându-se atât pe persoanele aflate sub controlul organizaţiei cât şi pe alte părţi interesate.
B.3.2.Modele de sisteme de management OH&S Modelele care descriu principalele elemente ale unui sistem de management OH&S din Liniile directoare ILO - OSH şi din documentele OHSAS, sunt echivalente. 51
B.3.3.Paragraful 3.2 din ILO - OSH, Participarea lucrătorilor În Liniile directoare ILO - OSH, la 3.2.4 se recomandă ca: „Angajatorul ar trebui să se asigure, după cum este cazul, de stabilirea şi funcţionarea eficientă a unei comisii de sănătate şi securitate şi recunoaşterea reprezentanţilor lucrătorilor în probleme de sănătate şi securitate conform legilor şi practicilor naţionale”. OHSAS 18001, capitolul 4.4.3 cere organizaţiei să stabilească o procedură pentru comunicare, participare şi consultare şi pentru a implica un spectru mai larg de părţi interesate (datorită domeniului mai larg de aplicare al acestui document).
B.3.4.Paragraful 3.3 din ILO - OSH, Responsabilitate şi răspundere Liniile directoare ILO - OSH recomandă la 3.3.1 (h) stabilirea programelor de sănătate şi de prevenire. Standardele OHSAS nu au o astfel de cerinţă.
B.3.5.Paragraful 3.4 din ILO - OSH, Competenţă şi instruire Recomandarea din Liniile directoare ILO - OSH, 3.4.4: „Se recomandă ca instruirea să fie făcută tuturor participanţilor fără plată şi să aibă loc în timpul programului de lucru, dacă este posibil”, nu este o cerinţă a documentelor OHSAS.
B.3.6.ILO - OSH Paragraful 3.10.4, Achiziţii Liniile directoare ILO - OSH accentuează că cerinţele pentru securitate şi sănătate ale organizaţiei ar trebui încorporate în cadrul unor specificaţii de aprovizionare şi leasing. Standardele OHSAS includ şi domeniul achiziţiilor prin cerinţele lor pentru evaluarea riscului, identificarea cerinţelor legale şi stabilirea controalelor operaţionale.
B.3.7.ILO - OSH Paragraful 3.10.5, Contractare Liniile directoare ILO - OSH definesc etapele care trebuie parcurse pentru a se asigura că cerinţele de securitate şi sănătate ale organizaţiei sunt aplicate contractorilor (aceştia prezintă de asemenea o sinteză a acţiunilor necesare, pentru a se asigura că acestea sunt aplicate). Acest lucru este implicit în OHSAS.
B.3.8.ILO - OSH Paragraful 3.12, Investigarea rănirilor, îmbolnăvirilor profesionale, bolilor şi incidentelor legate de muncă şi impacturile lor asupra performanţelor de securitate şi sănătate Liniile directoare ILO - OSH nu cer ca acţiunile corective sau preventive să fie analizate prin procesul de evaluare a riscului înainte de implementare, aşa cum se cere în OHSAS 18001, 4.5.3.2.
B.3.9.ILO - OSH Paragraful 3.13, Audit Liniile directoare ILO - OSH recomandă consultarea asupra selecţiei auditorilor. Dimpotrivă, documentele OHSAS cer ca personalul care efectuează auditul să fie imparţial şi obiectiv.
B.3.10.ILO - OSH Paragraful 3.16, îmbunătăţirea continuă Acesta este un subcapitol separat în Liniile directoare ILO - OSH. Se detaliază măsurile care ar trebui luate în considerare pentru realizarea îmbunătăţirii continue. Măsuri similare sunt detaliate în conţinutul documentelor OHSAS care, prin urmare, nu au un articol similar. 52
B.4.Corespondenţa între articolele documentelor OHSAS şi articolele Liniilor directoare ILO-OSH Tabelul B.1 - Corespondenţa între articolele documentelor OHSAS şi articolele Liniilor directoare ILO - OSH Articol
OHSAS Introducere
Articol 3.0 1.0
4.1
Preambul Domeniu de aplicare Publicaţii de referinţă Termeni şi definiţii Cerinţe ale sistemului de management OH&S Cerinţe generale
4.2
Politica OH&S
3.1
4.3 4.3.1
Planificare Identificare pericol, evaluare risc şi stabilire controale
4.3.2
Cerinţe legale şi alte cerinţe
4.3.3
Obiective şi program (programe)
4.4 4.4.1
Implementare şi funcţionare Resurse, funcţii, responsabilitate, răspundere şi autoritate
4.4.2 4.4.3
Competenţă, instruire şi conştientizare Comunicare, participare şi consultare
4.4.4
Documentaţie
3.16 3.7 3.8 3.10 3.10.1 3.10.2 3.10.5 3.7.2 3.10.1.2 3.8 3.9 3.16 3.3 3.8 3.16 3.4 3.2 3.6 3.5
4.4.5
Controlul documentelor
3.5
4.4.6
Control operaţional
4.4.7
Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns Verificare Măsurarea şi monitorizarea performanţelor Evaluarea conformării Investigarea incidentelor, neconformităţi, acţiuni corective şi preventive Investigarea incidentelor
3.10.2 3.10.4 3.10.5 3.10.3
1 2 3 4
4.5 4.5.1 4.5.2 4.5.3 4.5.3.1
3.0
3.11 3.12
3.16
53
Linii directoare ILO - OSH Introducere Sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupationale în organizaţie Orqanizaţia Internaţională a Muncii Obiective Bibliografie Glosar Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii ocupationale în orqanizatie Politica de sănătate şi securitate ocupaţională Îmbunătăţire continuă Planificare şi implementare (doar titlu) Analiza iniţială Sistemul de planificare, dezvoltare şi implementare Prevenirea pericolelor Prevenţie şi măsuri de control Managementul schimbării Contractare (Analiza iniţială) (Prevenţie şi măsuri de control) Sistem de planificare, dezvoltare şi implementare Obiective ale sănătăţii şi securităţii ocupaţionale Îmbunătăţire continuă Responsabilitate şi răspundere Sistem de planificare, dezvoltare şi implementare Îmbunătăţire continuă Competentă şi instruire Participarea angajaţilor Comunicare Documentaţia sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale Documentaţia sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale Managementul schimbării Procurare Contractare Prevenire şi pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns Evaluare (doar titlu) Monitorizarea şi măsurarea performanţelor Investigarea rănirilor legate de locul de muncă, îmbolnăvirilor profesionale, bolilor şi incidentelor şi impactul acestora asupra performanţelor de sănătate şi securitate Îmbunătăţire continuă
Articol 4.5.3.2
Articol 3.15
Linii directoare ILO - OSH Acţiuni preventive şi corective
4.5.4
OHSAS Neconformităţi, acţiuni corective şi acţiuni preventive Controlul înregistrărilor
3.5
4.5.5 4.6
Audit intern Analiza efectuată de management
3.13 3.14 3.16
Documentaţia sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupationale Audit Analiza efectuată de management Îmbunătăţire continuă
54
2.3.4. SINTEZA PRINCIPALELOR MODIFICĂRI ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRI ADUSE OHSAS 18001 PRIN VERSIUNEA DIN 2007 A STANDARDULUI CONSIDERAŢII GENERALE: • s-a acordat o mai mare importanţă componentei „sănătate”; • s-a îmbunătăţit compatibilitatea cu ISO 9001: 2000 şi cu ISO 14001: 2004, OHSAS 18001: 2007 păstrând aceeaşi ordine a cerinţelor şi majoritatea modificărilor introduse prin versiunea din 2004 a ISO 14001, ceea ce va facilita şi încuraja implementarea sistemelor de management integrat calitate - mediu - SSO (SSM); • OHSAS 18001 este prezentat ca un standard, nu ca o specificaţie sau ca un document, ca şi în ediţia sa anterioară, ceea ce reflectă adoptarea lui pe scară tot mai largă ca bază pentru standardele naţionale ale sistemelor de management al SSO (SSM); • diagrama modelul Plan - Do - Check - Act (Planifică - Implementează Verifică - Acţionează) este prezentată numai în secţiunea Introducere, în integralitatea ei, fără a mai fi reprezentată sub forma unei diagrame secţionate la începutul fiecărei cerinţe principale; • lista publicaţiilor de referinţă din secţiunea 2 a fost restrânsă exclusiv la documentele internaţionale; • au fost introduse noi definiţii (de exemplu, risc acceptabil, document, acţiune corectivă, îmbolnăvire profesională, loc de muncă), iar cele existente au fost revizuite (de exemplu, incident, pericol, risc, neconformitate); • termenul „risc tolerabil” a fost înlocuit cu termenul „risc acceptabil”; • termenul „accident” a fost inclus în termenul „incident”, această modificare având consecinţe asupra analizei acţiunilor preventive şi corective; 55
• definiţia termenului „pericol” nu se mai referă la „dauna adusă proprietăţii sau dauna adusă mediului de lucru”; se consideră în prezent că „dauna adusă proprietăţii sau dauna adusă mediului de lucru” nu vizează în mod direct managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale care constituie domeniul de aplicare al standardului OHSAS 18001 şi, în consecinţă, este inclusă în domeniul managementului activelor (proprietăţi, bunuri, economii, investiţii etc.); ca urmare a acestei modificări, riscul unei „daune aduse proprietăţii sau unei daune aduse mediului de lucru”, având un efect asupra sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, trebuie identificat în procesul de evaluare al riscului pentru organizaţie şi trebuie gestionat prin aplicarea de măsuri adecvate de control al riscului; • includerea tiparelor comportamentale ale angajaţilor (lucrătorilor), aptitudinilor personale ale acestora şi a celorlalţi aşa - numiţi factori umani, ca elemente importante în identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor şi stabilirea acţiunilor corective şi preventive; în plus, aceşti factori trebuie luaţi în considerare, în special pentru creşterea conştientizării angajaţilor, precum şi în cadrul instruirilor prevăzute de legislaţia în vigoare; • la cerinţa 4.3.1 se introduce o ierarhizare a controalelor (măsurilor de control) destinate reducerii riscurilor: eliminare, înlocuire, măsuri tehnologice, semnalizare/avertizare şi/sau măsuri administrative, echipament individuale de protecţie; • cerinţele 4.3.3 şi 4.3.4 au fost comasate într-o singură cerinţă 4.3.3 „Obiective şi program (programe)”, la fel cum s-a procedat şi în standardul ISO 14001: 2004; • managementul schimbării este abordat de o manieră mai explicită; • a fost introdusă o nouă cerinţă 4.5.2 „Evaluarea conformării”, la fel cum s-a procedat şi în standardul ISO 14001: 2004; • au fost introduse noi cerinţe privind participarea şi consultarea contractorilor (4.4.3.2); • au fost introduse noi cerinţe privind investigarea incidentelor (4.5.3.1); 56
• a fost introdusă o listă prescriptivă, conţinând elementele de intrare şi de ieşire, în cerinţa 4.6 „Analiza efectuată de management”; • anexele au fost restructurate; astfel, Anexa A prezintă corespondenţa între OHSAS 18001: 2007, ISO 14001: 2004 şi ISO 9001: 2000, iar Anexa B prezintă corespondenţa între OHSAS 18001, OHSAS 18002 şi ILO-OSH: 2001. COMENTAREA ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR ŞI A DIFERENŢELOR DINTRE OHSAS 18001: 1999 ŞI OHSAS 18001: 2007, LA NIVELUL FIECĂREI CERINŢE: CERINŢA (CLAUZA)
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR ŞI A DIFERENŢELOR
OHSAS 18001: 1999 1 Domeniu de aplicare 2 Publicaţii de referinţă 3 Termeni şi definiţii 3.1 accident 3.2 audit
OHSAS 18001: 2007 1 Domeniu de aplicare 2 Publicaţii de referinţă 3 Termeni şi definiţii 3.1 risc acceptabil 3.2 audit
3.3 îmbunătăţire continuă -
3.3 îmbunătăţire continuă 3.4 acţiune corectivă
•
-
3.5 document 3.6 pericol
•
3.7 identificare pericol 3.8 îmbolnăvire profesională 3.9 incident
•
3.4 pericol
3.5 identificare pericol 3.6 incident
•
adaugă noile subcerinţe (subclauze) 1-4.
•
limitează lista publicaţiilor de referinţă exclusiv la documentele internaţionale OHSAS 18002: 2000 şi ILOOHS: 2001. • au fost introduse definiţii noi (23 în loc de 17), iar definiţiile existente au fost revizuite. înlocuieşte „risc tolerabil” (fosta definiţie 3.17) cu „risc acceptabil”. reflectă ISO 9000: 2005 (3.9.1); clarifică definirea caracterului „independent” al procesului de audit, cu o relevanţă particulară pentru organizaţiile mai mici. adaptează definiţia 3.2 din ISO 14001: 2004 pentru a clarifica modul de definire a îmbunătăţirii continue
• • •
•
•
introduce această nouă definiţie pentru a îmbunătăţi compatibilitatea cu ISO 9000: 2005 (3.6.5) şi contrastează cu noua definiţie 3.18 privind „acţiunea preventivă”. introduce această nouă definiţie pentru a îmbunătăţi compatibilitatea cu ISO 14001: 2004 (3.4). modifică definiţia anterioară, renunţând la raportarea la „dauna adusă proprietăţii, dauna adusă mediului de lucru” şi include raportarea la noua definiţie „îmbolnăvire profesională” (3.8). mută definiţia de la (3.5) la (3.7).
•
introduce această nouă definiţie care este mai prescriptivă pentru condiţiile care sunt „identificabile”.
• •
include definiţia accidentului în cea a incidentului (3.9); modifică definiţia pentru a accentua caracterul profesional al evenimentului (nu al accidentului); include referirea la „ îmbolnăvire profesională” (3.8) care poate conduce la regândirea domeniului riscurilor potenţiale; include noi note, acestea definind „accidentul”, „incidentul fără urmări” şi „situaţia de urgenţă” (4.4.7) ca tipuri particulare de incident.
• •
57
CERINŢA (CLAUZA) OHSAS 18001: 1999 3.7 părţi interesate 3.8 neconformitate
OHSAS 18001: 2007 3.10 parte interesată 3.11 neconformitate
3.10 sănătate şi securitate ocupaţională (OH&S (SSO))
3.12 sănătate şi securitate ocupaţională (OH&S (SSO))
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR ŞI A DIFERENŢELOR • •
•
•
3.13 sistem de management OH&S (SSO) 3.14 obiectiv OH&S (SSO) 3.15 performanţe OH&S (SSO)
•
-
3.11 sistem de management OH&S (SSO) 3.9 obiective
modifică definiţia, clarificând faptul că „părţile interesate” pot fi atât din interiorul, cât şi din afara locului de muncă. revizuieşte definiţia şi modifică numele cerinţei pentru a o face mai generică în vederea îmbunătăţirii compatibilităţii cu ISO 9000: 2005 (3.6.2) şi ISO 14001: 2004 (3.15). Observaţie: Definiţia 3.8 non-conformance = neconformare din OHSAS 18001: 1999 a fost tradusă impropriu de ASRO prin neconformitate = non-conformity. introduce menţiuni vizând includerea factorilor care pot afecta starea de sănătate şi securitate a angajaţilor sau a altor lucrători (inclusive personal temporar angajat şi personal subcontractant), a vizitatorilor sau a oricărei alte persoane aflate la locul de muncă; introduce o notă explicită privind cerinţele legale specifice anumitor organizaţii, în legătură cu „persoanele din aflate în imediata apropiere a locului de muncă sau care sunt expuse activităţilor desfăşurate la locul de muncă”. restructurează această definiţie în vederea îmbunătăţirii compatibilităţii cu ISO 14001: 2004 (3.8).
•
restructurează această definiţie şi adaugă Nota 2.
• •
vizează „măsurarea eficacităţii controalelor organizaţiei”; adaugă Nota 2 conţinând alte cerinţe pentru performanţa OH&S (SSO).
3.16 politica OH&S (SSO)
•
introduce o definiţie nouă în vederea îmbunătăţirii compatibilităţii cu ISO 14001: 2004 (3.11), cu o specificitate ridicată pentru managementul de la cel mai înalt nivel.
3.12 organizaţie -
3.17 organizaţie 3.18 acţiune preventivă
•
-
3.19 procedură
•
-
3.20 înregistrare 3.21 risc
•
introduce modificări minore în vederea îmbunătăţirii compatibilităţii cu ISO 14001: 2004 (3.16). introduce o definiţie nouă în vederea îmbunătăţirii compatibilităţii cu ISO 9000: 2005 (3.6.4) şi descrie relaţia cu acţiune corectivă. introduce o definiţie nouă în vederea îmbunătăţirii compatibilităţii cu ISO 9000: 2005 (3.4.5); conform Notei, procedura poate fi documentată sau nu. introduce o definiţie nouă în vederea îmbunătăţirii compatibilităţii cu ISO 14001: 2004 (3.20). extinde definiţia pentru o mai bună detaliere a riscurilor specifice asociate managementului OH&S (SSO); introduce termenul „expunere”; înlocuieşte „consecinţa” cu „severitatea rănirii sau îmbolnăvirii profesionale”. formulează mai obiectiv această definiţie, „ţinând seama de caracterul corespunzător al oricăror controale existente”, punând un accent mai mare pe măsurarea eficacităţii controalelor organizaţiei, la fel ca şi în 3.15 „performanţe OH&S (SSO)”. elimină această definiţie.
3.13 performanţă
3.14 risc
•
• • •
3.15 evaluare risc
3.22 evaluare risc
•
3.16 securitate 3.17 risc tolerabil -
-
•
-
•
3.23 loc de muncă
•
definiţia „risc tolerabil” a fost înlocuită cu definiţia „risc acceptabil” (3.1) introduce o definiţie nouă.
58
CERINŢA (CLAUZA) OHSAS 18001: 1999 4. Elemente ale sistemului de management OH&S (SSO) 4.1 Cerinţe generale
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR ŞI A DIFERENŢELOR
OHSAS 18001: 2007 4. Cerinţe ale sistemului de management OH&S (SSO) 4.1 Cerinţe generale
• •
4.2. Politica OH&S (SSO)
4.2 Politica OH&S (SSO)
• •
4.3 Planificare 4.3.1 Planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului şi controlul riscului
4.3 Planificare 4.3.1 Identificare pericol, evaluare risc şi stabilire controale
• •
•
•
introduce verbele „a documenta, a implementare” şi „a îmbunătăţi” în mod continuu; introduce menţiunea că organizaţia „va determina cum va îndeplini aceste cerinţe” şi „va defini şi va documenta domeniul de aplicare al sistemului de management OH&S (SSO)”. restructurează cerinţa, precizând că managementul de la cel mai înalt nivel defineşte, nu doar autorizează politica OH&S (SSO); extinde semnificaţia noţiunii de „angajat (lucrător)” pentru a include „toţi angajaţii care lucrează sub controlul organizaţiei”.
introduce „stabilirea controalelor” şi „implementare”; solicită luarea în considerare: a influenţei comportamentului uman, a capabilităţilor şi a altor factori de natură umană asupra identificării pericolului şi evaluării riscului; a pericolelor identificate generate din afara locului de muncă, capabile să afecteze sănătatea şi securitatea persoanelor aflate sub controlul organizaţiei, la locului de muncă; a pericolelor create în vecinătatea locului de muncă prin activităţi legate de locul de muncă şi aflate sub controlul organizaţiei; modificărilor sau propunerilor de modificări în cadrul organizaţiei, ale activităţilor sale sau ale materialelor; modificărilor privind sistemul de management OH&S (SSO), inclusiv schimbări temporare şi impacturile acestora asupra operaţiilor, proceselor şi activităţilor. a obligaţiilor legale aplicabile evaluării riscului şi implementării controalelor necesare; a proiectării locurilor de muncă, a proceselor, a instalaţiilor, a echipamentelor/maşinilor, a procedurilor operaţionale şi a organizării muncii, inclusiv în ceea ce priveşte adaptarea acestora la capabilităţile umane; introduce o cerinţă nouă privind managementul modificării (schimbării), cerinţă care solicită organizaţiei „să identifice pericolele OH&S (SSO) şi riscurile OH&S (SSO) asociate cu modificările din cadrul organizaţiei, din cadrul sistemului de management OH&S (SSO), or a activităţilor sale, anterior introducerii acestor modificări”; restructurează cerinţa prin introducerea unei ierarhizări a controalelor (măsurilor de control) destinate reducerii riscurilor; solicită organizaţiei luarea în considerare, în primul rând , a eliminării pericolului, urmată de înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos, astfel încât prin parcurgerea ordinii ierarhice a măsurilor de prevenire şi protecţie aceasta să se asigure că procesul decizional a fost fundamentat pe dovezi obiective (de exemplu, acordarea EIP nu va fi luată în
59
CERINŢA (CLAUZA) OHSAS 18001: 1999
OHSAS 18001: 2007
4.3.2 Cerinţe legale şi alte cerinţe 4.3.3 Obiective
4.3.2 Cerinţe legale şi alte cerinţe 4.3.3 Obiective şi program (programe)
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR ŞI A DIFERENŢELOR • • • • •
4.3.4. Program (programe) de management OH&S (SSO) 4.4 Implementare şi funcţionare 4.4.1 Structură şi responsabilitate
-
•
4.4 Implementare şi funcţionare 4.4.1 Resurse, funcţii, responsabilitate, răspundere şi autoritate
•
•
• •
4.4.2 Instruire, conştientizare şi competenţă
4.4.2 Competenţă, instruire şi conştientizare
•
•
•
• 4.4.3 Consultare şi comunicare
4.4.3 Comunicare, participare şi
•
considerare niciodată ca primă opţiune). solicită luarea în considerare a cerinţelor legale şi a altor cerinţe la stabilirea, implementarea şi menţinerea sistemului de management OH&S (SSO) al organizaţiei. comasează cerinţele 4.3.3 şi 4.3.4 într-o singură cerinţă 4.3.3, la fel cum s-a procedat şi în ISO 14001: 2004; introduce o cerinţă privind măsurabilitatea obiectivelor; introduce o cerinţă vizând angajamentul în prevenirea atât a rănilor, cât şi a îmbolnăvirilor profesionale; accentuează obligaţia organizaţiei de a se conforma cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care aceasta subscrie. fiind comasată cu cerinţa precedentă 4.3.3, cerinţa 4.3.4 nu se regăseşte în OHSAS 18001: 2007.
redenumeşte cerinţa sub forma „ Resurse, funcţii, responsabilitate, răspundere şi autoritate”, ceea ce accentuează responsabilitatea şi răspunderea managementului de la cel mai înalt nivel; precizează faptul că organizaţia trebuie să desemneze un membru al managementului de la cel mai înalt nivel cu responsabilitate specifică pentru OH&S (SSO) şi introduce o notă nouă care stabileşte că persoana numită de managementul de la cel mai înalt nivel poate delega o parte din sarcini către un reprezentant al managementului din subordinea sa, păstrându-şi în acelaşi timp răspunderea; solicită ca identitatea persoanei numite de managementul de la cel mai înalt nivel trebuie fie disponibilă tuturor persoanelor care lucrează sub controlul organizaţiei; accentuează faptul că persoanele aflate la locul de muncă trebuie să-şi asume responsabilitatea faţă de aspectele OH&S (SSO) asupra cărora au control, inclusiv respectarea cerinţelor OH&S (SSO) aplicabile organizaţiei; organizaţia trebuie să se asigure că acest lucru se întâmplă în realitate. accentuează obligaţia organizaţiei de a se asigura că orice persoană aflată sub controlul său, care îndeplineşte sarcini care pot avea impact asupra OH&S, este competentă din punct de vedere al studiilor, instruirii sau experienţei corespunzătoare; introduce precizări privind identificarea nevoilor de instruire, asigurarea instruirilor sau a altor măsuri luate pentru satisfacerea acestor nevoi, evaluarea eficacităţii instruirilor sau a măsurilor luate şi păstrarea înregistrărilor; extinde semnificaţia noţiunii de „angajat (lucrător)” pentru a include „persoanele care lucrează sub controlul organizaţiei”, deoarece acest aspect poate avea un impact semnificativ asupra costului şi scopului instruirii; introduce componenta comportamentală, extinzând scopul activităţilor numai în raport cu munca. divide cerinţa în două subcerinţe: 4.4.3.1 Comunicare; 4.4.3.2 Participare şi consultare.
60
CERINŢA (CLAUZA)
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR ŞI A DIFERENŢELOR
OHSAS 18001: 1999
OHSAS 18001: 2007 consultare
-
4.4.3.1 Comunicare
•
-
4.4.3.2 Participare şi consultare
•
•
4.4.4 Documentaţie
4.4.4 Documentaţie
•
•
4.4.5 Controlul documentelor şi al datelor
4.4.5 Controlul documentelor
•
4.4.6 Control operaţional 4.4.7 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns 4.5.
4.4.6 Control operaţional 4.4.7 Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns 4.5.
•
•
•
•
solicită stabilirea, implementarea şi menţinerea unei proceduri referitoare la pericolele OH&S (SSO) şi sistemul de management OH&S (SSO) pentru: comunicarea internă dintre niveluri şi funcţii diferite în cadrul organizaţiei; comunicarea cu contractorii şi alţi vizitatori la locul de muncă; primirea, documentarea şi răspunsurile la comunicările relevante de la părţile interesate externe. extinde scopul şi clarifică necesitatea participării lucrătorilor la identificarea pericolului, evaluarea riscului şi stabilirea controalelor, inclusiv investigarea incidentelor; de asemenea, noul text extinde necesitatea participării lucrătorilor la: dezvoltarea şi analiza politicilor şi obiectivelor OH&S (SSO), consultarea lucrătorilor atunci când există schimbări care le pot afecta propria OH&S (SSO) şi reprezentarea acestora în toate aspectele legate de OH&S (SSO); solicită informarea lucrătorilor cu privire la acordurilor lor de participare, inclusiv despre reprezentantul acestora în probleme de OH&S (SSO), consultarea cu contractorii atunci când există modificări care le afectează propria OH&S (SSO) şi consultarea părţilor externe relevante în probleme pertinente OH&S (SSO). restructurează această cerinţă în ceea ce priveşte claritatea ei şi precizează documentele specifice necesare, incluzând: politica şi obiectivele OH&S (SSO), descrierea domeniului de aplicare al sistemului de management OH&S (SSO), descrierea principalelor elemente ale sistemului de management OH&S (SSO) şi a interacţiunilor dintre ele şi referirea la documentele conexe, documentele cerute de standardul OHSAS 18001 sau pe care organizaţia le consideră necesare pentru a se asigura planificarea, operarea şi controlul eficace al proceselor legate de managementul riscurilor sale OH&S (SSO), înregistrările specifice; extinde nota pentru a include o referire la dimensionarea adecvată a documentaţiei, astfel încât aceasta să fie proporţională cu nivelul de complexitate, pericolele şi riscurile implicate. reformulează titlul cerinţei prin eliminarea „controlului datelor”, datorită definirii noţiunii de document (3.5); restructurează cerinţa pentru ai conferi mai multa claritate si introduce cerinţe noi privind: controlul înregistrărilor prin urmărirea modificărilor şi a versiunilor curente ale documentelor; păstrarea în bune condiţii a documentelor (documentele sunt lizibile şi uşor de identificat); identificarea şi controlul distribuţiei documentelor relevante de provenienţă externă. restructurează această cerinţă în ceea ce priveşte claritatea ei, prin realizarea unor modificări minore ale conţinutului. reformulează această cerinţă fără a efectua modificări semnificative şi introduce luarea în considerare a nevoilor părţilor externe relevante (de exemplu, serviciile de urgenţă şi vecinii organizaţie) în ceea ce priveşte planificarea şi testarea. reformulează această cerinţă fără a efectua modificări
61
CERINŢA (CLAUZA)
COMENTARII ŞI INTERPRETAREA MODIFICĂRILOR ŞI A DIFERENŢELOR
OHSAS 18001: 1999 Verificare şi acţiune corectivă
OHSAS 18001: 2007 Verificare
4.5.1 Monitorizarea şi măsurarea performanţei -
4.5.1 Măsurarea şi monitorizarea performanţelor 4.5.2 Evaluarea conformării
•
mută „legislaţia şi reglementările aplicabile” la noua cerinţă 4.5.2
•
4.5.2 Accidente, incidente, neconformităţi şi acţiuni corective şi preventive -
4.5.3 Investigarea incidentelor, neconformităţi, acţiuni corective şi preventive 4.5.3.1 Investigarea incidentelor
•
introduce şi subdivide o cerinţă explicită vizând evaluarea conformării cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie şi păstrarea înregistrărilor rezultatelor evaluărilor periodice, pentru a îmbunătăţi compatibilitatea cu ISO 14001: 2004. subdivide această cerinţă, separând tratarea investigării incidentelor, de tratarea neconformităţilor şi a acţiunilor corective şi preventive.
semnificative şi introduce cerinţa de a monitoriza eficienţa controalelor.
• • • •
-
4.5.3 Înregistrări şi managementul înregistrărilor 4.5.4 Audit 4.6 Analiza efectuată de management
4.5.3.2 Neconformităţi, acţiuni corective şi preventive
•
4.5.4 Controlul înregistrărilor
•
4.5.5 Audit intern 4.6 Analiza efectuată de management
•
•
• •
•
furnizează o listă a acţiunilor care trebuie întreprinse pentru înregistrarea, investigarea şi analizarea incidentelor; impune efectuarea investigaţiilor într-un interval de timp stabilit; face referire la 4.5.3.2 pentru instrucţiuni privind acţiunile corective şi preventive necesare; stabileşte obligativitatea de documenta şi menţine rezultatele investigaţiilor incidentelor. introduce această nouă subcerinţă care clarifică acţiunile care trebuie întreprinse pentru a se evita producerea şi repetarea neconformităţilor; introduce un nou paragraf care stipulează că atunci când prin acţiunile corective şi acţiunile preventive sunt identificate pericole noi sau pericole modificate, sau este identificată necesitatea de controale noi sau modificate, procedura trebuie să solicite ca acţiunile propuse să fie evaluate din punct de vedere al riscului, anterior implementării. modifică titlul şi reformulează această cerinţă în vederea simplificării controlului înregistrărilor. îmbunătăţeşte structura cerinţei prin câteva reformulări, dar conţinutul actual nu se modifică în mod semnificativ. restructurează această cerinţă pentru a furniza o listă a elementelor de intrare care trebuie incluse în analizele efectuate de management; solicită utilizarea de către managementul de la cel mai înalt nivel a: rezultatelor evaluărilor conformării cu cerinţele legale aplicabile şi cu alte cerinţe la care organizaţia subscrie; rezultatelor participării şi consultării; comunicării relevante cu părţile externe interesate, inclusiv reclamaţiile.; măsurii în care au fost îndeplinite obiectivele; listează elementele de ieşire din procesul decizional asociat analizei efectuate de management şi precizează necesitatea ca aceste elemente să fie disponibile pentru a fi comunicate şi consultate.
62
ETAPELE PROCESULUI DE TRANZIŢIE LA OHSAS 18001: 2007 •
societate de consultanţă sau organizaţie certificată sau în curs de certificare:
•
înţelegerea modificărilor şi a diferenţelor dintre OHSAS 18001: 1999 ŞI OHSAS 18001: 2007; verificarea practicilor curente existente şi identificarea posibilelor diferenţe; stabilirea şi prioritizarea acţiunilor necesare unei tranziţii eficiente, precum şi implementarea efectivă a acestor acţiuni de către organizaţie, cu sau fără suportul oferit de o societate de consultanţă.
organism de certificare acreditat → formularea unei politici proprii privind tranziţia la OHSAS 18001: 2007:
elementele cheie ale politicii SRAC privind tranziţia la OHSAS 18001: 2007 → organizaţiile deja certificate conform OHSAS 18001: 1999 dispun de o perioadă de 2 ani pentru a realiza tranziţia la versiunea din 2007 a standardului; perioada de tranziţie se va încheia în data de 1 iulie 2009; toate evaluările pentru tranziţie ar trebui să aibă loc înainte de 31 martie 2009, pentru a permite un interval de 3 luni pentru corectarea potenţialelor neconformităţi şi pentru a evita o perioadă fără certificat; → SRAC recomandă auditarea sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale în conformitate cu OHSAS 18001: 2007 în timpul auditurilor de supraveghere sau reînnoire programate în mod normal; ca şi în cazul unei certificări iniţiale, înaintea evaluării în vederea tranziţiei la noul referenţial, este necesar ca toate cerinţele OHSAS 18001: 2007 să fie implementate şi să fi fost efectuat cel puţin un audit intern complet şi o analiză a managementului; → conform perioadei de tranziţie stabilite, nu va mai exista nici un certificat eliberat pe baza OHSAS 18001: 1999, după perioada de 2 ani de la publicarea OHSAS 18001: 2007, respectiv 1 iulie 2009; → certificatele emise, având ca referenţial OHSAS 18001: 1999, trebuie să aibă valabilitatea maximă până la 1 iulie 2009; nici un audit ulterior nu va fi efectuat conform OHSAS 18001: 1999.
•
tranziţia la OHSAS 18001: 2007 va fi facilitată de preconizata publicare a versiunii revizuite a OHSAS 18002, la finele trimestrul al III - lea din 2008; chiar dacă documentul OHSAS 18002: 2000 a fost gândit şi conceput ca un ghid de implementare al OHSAS 18001: 1999, structura acestuia urmând îndeaproape structura OHSAS 18001, el rămâne o sursă valoroasă de informaţii, utilizarea lui fiind recomandată 63
în continuare pentru implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către o organizaţie.
64
3. STADIUL ACTUAL AL MANAGEMENTULUI SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ÎN ROMÂNIA
65
3.1. CADRUL LEGISLATIV NAŢIONAL
PREVEDERI LEGISLATIVE (N.G.P.M., ediţia 2002 - act normativ abrogat): • TITLUL II: Organizarea protecţiei muncii la nivelul angajatorilor → Capitolul 1: Obligaţiile angajatorului privind securitatea şi sănătatea în muncă Art. 7. Angajatorul trebuie să elaboreze şi să facă cunoscută angajaţilor săi politica proprie de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, care se va orienta către activităţile menite să îmbunătăţească securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv spre implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art. 8. Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă este parte componentă a sistemului general de management.
Art. 9. Sistemul de management al securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie să conţină: a. Căi şi modalităţi de comunicare strict reglementate şi eficiente; b. Instrumente pentru control şi evaluare: - analiza iniţială; - evaluarea şi controlul riscului; - auditul; - analiza efectuată de conducere. c. Principiul îmbunătăţirii continue a performanţei; d. Abordarea problematicii specifice cu instrumente similare (compatibile) cu cele ale managementului general.
Art. 10. Implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă trebuie finalizată în termen de 10 ani de la emiterea prezentelor norme, de către angajatorii care au în structură compartimente de protecţie a muncii.
66
CONCLUZII N.G.P.M. (art. 7–10) stabilesc obligativitatea implementării sistemului de management al s.s.m. de către toţi angajatorii care au în structură compartiment de protecţia muncii, acordându-se un termen de 10 ani pentru îndeplinirea acestei obligaţii; corelând această prevedere cu art. 28 lit. a, rezultă că toţi angajatorii, persoane juridice cu un număr de angajaţi mai mare de 50, au această obligaţie; •
• referitor la aceste prevederi ale N.G.P.M., trebuie făcute două precizări deosebit de importante: →
nu se indică un anumit referenţial (model) care trebuie utilizat pentru implementarea unui sistem de management al s.s.m., dar nici nu există la nivel naţional un model care să răspundă cerinţelor şi particularităţilor legislaţiei şi economiei naţionale;
→
nu se formulează nici o cerinţă privind certificarea unui sistem de management al s.s.m.; nu există nici un organism naţional de acreditare cu competenţă în domeniul s.s.m. ►
aceste precizări trebuie privite în contextul unei perioade de „tranziţie” spre un cadru normativ şi o infrastructură complete privind sistemele de management al s.s.m. şi nu trebuie să conducă la concluzia că nu este necesară elaborarea unui referenţial naţional sau că sistemele de management al s.s.m. nu ar trebui certificate.
67
3.2. MODELUL NAŢIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ
68
3.2.1. NECESITATEA REALIZĂRII ŞI CARACTERISTICILE GENERALE ALE UNUI MODEL NAŢIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ ARGUMENTELE CARE SUSŢIN NECESITATEA ELABORĂRII UNUI MODEL ROMÂNESC PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M.: ghidul ILO-OSH 2001 elaborat de Organizaţia Internaţională a Muncii, organizaţie din care face parte şi România, sprijină şi recomandă „elaborarea de principii directoare naţionale [...] privind sistemele de management al s.s.m. pentru a răspunde cerinţelor concrete şi reale ale organizaţiilor, în funcţie de mărimea, natura şi complexitatea activităţilor desfăşurate de acestea”; aceste principii directoare trebuie „să ia în considerare condiţiile şi practica la nivel naţional”; 2. traducerea în 2004 de către ASRO a specificaţiei OHSAS 18001: 1999 şi a ghidului său de implementare OHSAS 18002: 2000 a demonstrat cerinţa „pieţii” româneşti pentru un referenţial în domeniul sistemelor de management al s.s.m.; prin publicarea de către ASRO a SR OHSAS 18001: 2008 a fost acceptat ca standard român standardul OHSAS 18001: 2007; deşi SR OHSAS 18001: 2008 introduce sintagma „sănătate şi securitate ocupaţională”, sintagmă utilizată de organismele de organismele de certificare, trebuie avut în vedere faptul că Legea nr. 319/2006 utilizează sintagma „securitate şi sănătate în muncă”. 1.
REFERENŢIALUL UTILIZAT PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M. TREBUIE SĂ SE ÎNCADREZE ÎN SISTEMUL LEGISLATIV AL S.S.M. EXISTENT LA NIVEL NAŢIONAL: relaţia dintre un sistem de management al calităţii sau de mediu implementat după standardele internaţionale aferente şi legislaţia naţională este mai flexibilă, în timp ce un sistem de management al s.s.m. nu poate fi stabilit, documentat, implementat, menţinut şi îmbunătăţit continuu decât în strânsă corelaţie cu legislaţia naţională în domeniu a fiecărei ţări; • cerinţele şi terminologia utilizată de standardele existente pe plan internaţional nu se corelează întotdeauna cu cerinţele şi terminologia legislaţiei româneşti în domeniul s.s.m. •
69
3.2.2. ÎNCERCĂRI DE ELABORARE A UNOR MODELE NAŢIONALE DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ IMPLEMENTAREA ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERILOR ROMÂNEŞTI A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M. ESTE FACILITATĂ DE: • cadrul legal deja existent rezultat prin transpunerea directivelor europene în legislaţia românească şi armonizarea legislaţiei naţionale în domeniul s.s.m. cu cea europeană; • structurile organizaţionale care pot fi dezvoltate ca parte a sistemului de management, cum ar fi: Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă (C.S.S.M) - se constituie în unităţile care au un număr de cel puţin 50 de lucrători; Serviciul intern de prevenire şi protecţie - angajatorul trebuie să-l organizeze în cazul întreprinderilor şi/sau unităţilor care au peste 50 (150) de lucrători; • experienţa existentă privind implementarea altor tipuri de sisteme de management, în special a celor de calitate şi de mediu.
PRINCIPALELE OBSTACOLE CARE AR PUTEA STA ÎN CALEA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M. SUNT: • implicarea insuficientă a angajatorilor în acest proces, din cauza lipsei unei înţelegeri adecvate a acestei probleme şi a avantajelor pe care le poate avea implementarea şi funcţionarea unui astfel de sistem; • percepţia de către angajatori şi lucrători a problemelor de s.s.m., în general, şi a implementării unui sistem de management al s.s.m., în particular, mai mult ca o obligaţie impusă de legislaţie, decât ca modalităţi de prevenire destinate eliminării sau reducerii riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, impuse de noile dimensiuni ale calităţii muncii şi vieţii. → există deja o serie de organizaţii din ţară care sunt preocupate de implementarea şi menţinerea unui sistem de management al s.s.m. şi chiar de certificarea acestui sistem, ca o condiţie necesară impusă de beneficiarii de pe piaţa europeană. 70
MODELE ROMÂNEŞTI DE SISTEM DE MANAGEMENT AL S.S.M.: •
Ghidul pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă (Darabont, Al. ş.a. - Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă. I.C.S.P.M., Bucureşti, 1997). → cele cinci domenii principale de analiză a managementului s.s.m. al unei organizaţii: implicarea conducerii (fişa A), strategie, planuri, proceduri (fişa B), consultarea lucrătorilor (fişa C), identificarea, evaluarea şi prevenirea riscurilor (fişa D), instruirea, perfecţionarea, formarea personalului şi propaganda în domeniul s.s.m. (fişa E) din cadrul din cadrul ghidului, constituie principiile de bază ale oricărui model de sistem de management al s.s.m.
•
Ghidul privind implementarea sistemului de management al s.s.m. model teoretic având la bază structura modelului german OHRIS (Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A. - Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă, vol.1, 2. Editura AGIR, Bucureşti, 2001). → ghidul este structurat pe 11 capitole cuprinzând principalele aspecte ale implementării sistemelor de management al s.s.m. la nivelul întreprinderii şi se încheie cu o anexă în care se prezintă compatibilitatea sistemului propus cu sistemele de management al calităţii conform SR EN ISO 9001, cu sistemele de management de mediu conform SR EN ISO 14001 şi alte sisteme de management în domeniul s.s.m.; → ghidul a fost conceput ca un model aplicabil oricărui angajator care are peste 50 de angajaţi, indiferent de domeniul său de activitate; → acest model de sistem, deşi constituie o variantă mai bună pentru organizaţiile româneşti decât utilizarea specificaţiei OHSAS 18001, prin faptul că cerinţele sale sunt corelate în mod direct cu prevederile legislaţiei naţionale de s.s.m., prezintă o serie de dezavantaje cum sunt: structura sa mult mai complexă în comparaţie cu alte modele similare; modelul are 11 elemente componente, faţă de numai 5 în cazul principalelor modele europene şi internaţionale: ILO-OSH: 2001, OHSAS 18001: 1999 şi AS/NZS 4801: 2001, în condiţiile în care aria problematicii acoperite este aceeaşi; lipsa separării între enunţurile cerinţelor şi descrierea, detaliile şi precizările suplimentare referitoare la aceste cerinţe; caracterul redundant al unor cerinţe prin repetarea unor aspecte precizate deja suficient de clar în legislaţia de s.s.m. 71
•
Modelul de sistem de management al s.s.m. destinat industriei construcţiilor industriale (Pluteanu, C. - Contribuţii privind managementul securităţii şi sănătăţii în muncă în construcţiile industriale. Teză de doctorat, Universitatea din Petroşani, 2004). → are la bază specificaţia OHSAS 18001 şi are următoarea structură: Politica de securitate şi sănătate în muncă; Planificare: -
Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor; Cerinţe legale şi de altă natură; Obiective; Programe de management al SSM;
Implementare şi funcţionare: -
Structură şi responsabilităţi; Instruire, informare şi competenţă; Aprovizionare; Contractare; Documentaţie; Controlul documentelor şi al datelor; Controlul operaţional; Acţiuni pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns;
Verificare şi acţiuni corective: - Structură şi responsabilităţi; - Măsurarea şi monitorizarea performanţei; - Accidente, incidente, neconformităţi, acţiuni corective şi preventive; - Înregistrări şi controlul înregistrărilor; - Audit; Analiza efectuată de management.
72
•
Modelul de sistem de management destinat prevenirii accidentelor industriale majore (Giurescu, I. - Contribuţii privind managementul prevenirii accidentelor industriale majore. Teză de doctorat, Universitatea din Petroşani, 2004). → porneşte de la modelul propus de ILO-OSH: 2001 şi are următoarea structură: Politica de securitate: - Declararea politicii de securitate; - Participarea salariaţilor; Organizare: -
Structură şi responsabilităţi; Instruire, informare şi competenţă; Documentaţia sistemului de management; Controlul documentelor şi al datelor; Consultare şi comunicare;
Planificare şi implementare: -
Analiza iniţială; Planificarea, dezvoltarea şi implementarea sistemului; Obiectivele de SSM; Prevenirea riscurilor;
Verificare şi acţiuni corective: - Măsurarea şi monitorizarea performanţelor; - Accidente, incidente, neconformităţi performanţei; - Înregistrări şi controlul înregistrărilor; - Audit; - Analiza managementului; Acţiuni de îmbunătăţire: - Acţiuni preventive şi corective; - Îmbunătăţire continuă.
73
impact
asupra
3.2.3. MODELUL NAŢIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ „SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ. CERINŢE” STRUCTURA MODELULUI: • Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Cerinţe; • Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de implementare. SCOP ŞI CONDIŢII DE APLICARE:
• scopul referenţialului este de a formaliza activitatea de organizare şi conducere a s.s.m. la nivelul agenţilor economici, în acord cu legislaţia în vigoare, după un model naţional unic; • referenţialul constituie un important instrument de lucru în sprijinul angajatorului în vederea îndeplinirii obligaţiilor care îi revin privind implementarea sistemului de management al s.s.m., în conformitate cu prevederile art. 7 - 10 din N.G.P.M.; • referenţialul este destinat spre a fi utilizat de către toţi angajatorii care au mai mult de 50 de angajaţi, indiferent de domeniul de activitate al acestora; • la elaborarea referenţialului s-a avut în vedere ca la implementare să poată fi cuprinse toate obligaţiile angajatorului privind protecţia muncii, derivate din legislaţia naţională, armonizată cu directivele UE în domeniu; • aplicarea referenţialului la un anumit agent economic porneşte de la premisa asigurării conformităţii unităţii respective cu prevederile legislaţiei naţionale în domeniul s.s.m.; • se recomandă ca elaborarea şi implementarea sistemului de management al s.s.m. să se facă în colaborare cu o instituţie specializată, abilitată în domeniu.
REFERINŢE ŞI COMPATIBILITATE:
referenţialul a fost elaborat pe baza structurii şi recomandărilor celor mai importante referenţiale existente pe plan mondial, cu care este astfel compatibil: → ILO - OSH: 2001 - „Principii directoare privind sistemele de management al securităţii şi sănătăţii în muncă” (ghid elaborat de Organizaţia Internaţională a Muncii); → OHSAS 18001: 1999 - „Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Specificaţie”; → OHSAS 18002: 2000 - „Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de implementare a OHSAS 18001”; → OHSAS 18002: 2000 - Amendament 1: 2002 - Ghid de implementare a OHSAS 18001; → AS/NZS 4801: 2001 - „Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Specificaţii cu ghid de implementare”. •
74
referenţialul este compatibil şi cu standardele ISO privind managementul calităţii (SR EN ISO 9001: 2001) şi al mediului (SR EN ISO 14001: 1997), astfel încât aplicarea lui să asigure un management integrat: securitate şi sănătate în muncă, calitate, mediu. •
CUPRINS: I. PREAMBUL Scop şi condiţii de aplicare Referinţe şi compatibilitate
II. TERMINOLOGIE III. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 1. POLITICA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 1.1.Elaborarea politicii de securitate şi sănătate în muncă 1.2.Participarea angajaţilor 2.ORGANIZARE 2.1.Structură şi responsabilităţi 2.2.Competenţă şi instruire 2.3.Consultare şi comunicare internă 2.4.Comunicare externă 2.5.Documentaţia sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă 2.6.Controlul documentelor şi al datelor 2.7.Înregistrări şi gestiunea înregistrărilor 3.PLANIFICARE ŞI IMPLEMENTARE 3.1.Analiza iniţială 3.2.Planificarea şi implementarea sistemului 3.3.Obiectivele securităţii şi sănătăţii în muncă 3.4.Prevenirea riscurilor profesionale 3.4.1.Evaluarea şi controlul riscurilor 3.4.2.Prevenirea situaţiilor de urgenţă şi capacitatea de răspuns 3.4.3.Achiziţionarea de produse şi servicii 3.4.4.Cerinţe pentru contractanţi 4.EVALUAREA PERFORMANŢEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 4.1.Măsurarea şi monitorizarea performanţei 4.2.Disfuncţiile sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă 4.3.Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă 4.3.1.Auditul de conformitate 4.3.2.Auditul sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă
75
5.ANALIZA ŞI REVIZUIREA MANAGEMENTULUI 5.1.Acţiuni preventive şi corective 5.2.Acţiuni pentru îmbunătăţire continuă
76
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ (REFERENŢIAR RO – MSSM – 2004)
77
3.2.4. GHIDUL DE IMPLEMENTARE AL MODELULUI NAŢIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ CUPRINS: I.
PREAMBUL
Scop şi condiţii de aplicare Referinţe şi compatibilitate
II. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 1. POLITICA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 1.1.Elaborarea politicii de securitate şi sănătate în muncă 1.2.Participarea angajaţilor 2.ORGANIZARE 2.1.Structură şi responsabilităţi 2.2.Competenţă şi instruire 2.3.Consultare şi comunicare internă 2.4.Comunicare externă 2.5.Documentaţia sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă 2.6.Controlul documentelor şi al datelor 2.7.Înregistrări şi gestiunea înregistrărilor 3.PLANIFICARE ŞI IMPLEMENTARE 3.1.Analiza iniţială 3.2.Planificarea şi implementarea sistemului 3.3.Obiectivele securităţii şi sănătăţii în muncă 3.4.Prevenirea riscurilor profesionale 3.4.1.Evaluarea şi controlul riscurilor 3.4.2.Prevenirea situaţiilor de urgenţă şi capacitatea de răspuns 3.4.3.Achiziţionarea de produse şi servicii 3.4.4.Cerinţe pentru contractanţi 4.EVALUAREA PERFORMANŢEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ 4.1.Măsurarea şi monitorizarea performanţei 4.2.Disfuncţiile sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă 4.3.Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă 4.3.1.Auditul de conformitate 4.3.2.Auditul sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă 5.ANALIZA ŞI REVIZUIREA MANAGEMENTULUI 5.1.Acţiuni preventive şi corective 5.2.Acţiuni pentru îmbunătăţire continuă 78
SCOP ŞI CONDIŢII DE APLICARE: ghidul de implementare nu stabileşte cerinţe suplimentare faţă de prevederile referenţialului de bază, ci are numai rolul de a furniza o serie de informaţii suplimentare care pot fi utile pentru înţelegerea corectă a cerinţelor referenţialului; •
în cadrul ghidului de implementare se face o prezentare pe componente a celor cinci elemente care formează sistemul de management al s.s.m.; fiecare componentă este prezentată sub forma unui proces, cu identificarea datelor de intrare, descrierea procesului, identificarea datelor de ieşire şi a feed-back-ului care asigură reglarea procesului, astfel încât acesta să corespundă cerinţelor stabilite; •
79
• abordarea componentelor şi, prin extindere, a elementelor sistemului de management al s.s.m. sub formă de proces prezintă avantajul controlului permanent atât a evoluţiei acestora, cât şi a relaţiilor şi interacţiunii dintre aceste elemente.
Date de intrare
Feed – back PROCES Date de ieşire
ABORDAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI SUB FORMĂ DE PROCES
80
ETAPELE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL S.S.M. •
ACŢIUNI PREGĂTITOARE: → vizează pregătirea angajatorului şi a angajaţilor pentru elaborarea sistemului de management al s.s.m.; → în cadrul acestei etape trebuie avute în vedere următoarele acţiuni:
participarea personalului cu atribuţii în domeniul s.s.m. la cursuri de formare şi perfecţionare de profil (legislaţie, auditul s.s.m., evaluarea riscurilor, managementul s.s.m.), organizate de instituţiile specializate şi recunoscute de M.M.S.S.F. şi M.E.C.; în acest sens, ar trebui luată în considerare şi participarea managerilor la acest gen de cursuri, având în vedere faptul că aceştia vor avea de jucat un rol deosebit de important în asigurarea funcţionării eficiente a viitorului sistem de management al s.s.m.; documentarea corespunzătoare privind cerinţele implementării sistemului de management al s.s.m. prin parcurgerea unor publicaţii de specialitate, inclusiv studierea referenţialului şi a ghidului de implementare; asigurarea consultanţei de specialitate pentru elaborarea şi implementarea sistemului, consultanţă pentru care trebuie contractate numai instituţii cu experienţă recunoscută în domeniul s.s.m.
• ELABORAREA SISTEMULUI: → în cadrul acestei etape trebuie realizată, în primul rând, o analiză iniţială care are rolul să ofere imaginea stadiului actual al unităţii din punct de vedere al s.s.m.; analiza iniţială trebuie să cuprindă în principal: →
•
evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; auditarea de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul s.s.m.
pe baza rezultatelor acestor acţiuni angajatorul va defini politica şi obiectivele de s.s.m.; în funcţie de aceste elemente, se planifică şi celelalte elemente ale sistemului de management.
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI: → trebuie condusă pe trei direcţii:
asigurarea implicării active a tuturor angajaţilor prin: ° stabilirea structurii sistemului şi a responsabilităţilor; ° identificarea şi acoperirea necesarului de instruire şi competenţă pentru angajaţii de la fiecare nivel al unităţii; ° stabilirea şi menţinerea unor căi eficiente de consultare şi comunicare cu angajaţii, în probleme de s.s.m. stabilirea şi menţinerea unor căi eficiente de comunicare cu organisme exterioare unităţii; documentarea corespunzătoare a cerinţelor sistemului şi stabilirea tuturor aspectelor necesare privind controlul documentelor şi al datelor; stabilirea unor măsuri eficiente pentru prevenirea şi controlul riscurilor generate de activitatea unităţii (în special situaţiile de urgenţă) sau care pot fi 81
induse din exterior prin achiziţionarea de bunuri şi servicii sau activităţile desfăşurate de contractanţi.
• MENŢINEREA SISTEMULUI: → este o etapă al cărei succes depinde în mod decisiv de implicarea activă a angajaţilor; → pentru asigurarea unei implicări active şi eficiente a angajaţilor în menţinerea sistemului este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:
înţelegerea de către aceştia a necesităţii şi utilităţii existenţei unui sistem de management al s.s.m.; înţelegerea rolului personal în cadrul sistemului; bună instruire în domeniul s.s.m., corespunzător rolului şi nivelului ierarhic, a fiecărui angajat.
• VERIFICAREA SISTEMULUI: → are rolul de a asigura corespondenţa cu prevederile stabilite în etapa de elaborare şi se realizează prin:
măsurarea şi monitorizarea performanţei de s.s.m.; gestionarea disfuncţiilor sistemului (accidente de muncă, îmbolnăviri profesionale, incidente, neconformităţi faţă de prevederile legislaţiei sau alte reglementări etc.); auditul s.s.m., cu cele două componente ale sale, auditul sistemului de management al s.s.m. şi auditul de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul s.s.m.; acţiunile preventive şi corective stabilite în cadrul analizei managementului, ca urmare a rezultatelor celor trei tipuri de acţiuni enumerate mai sus.
• ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI: → constă în identificarea şi implementarea acelor acţiuni care pot conduce la optimizarea funcţionării sistemului, respectiv îndeplinirea unor obiective mai ambiţioase cu acelaşi volum de resurse consumate sau chiar cu reducerea acestui volum; aceste acţiuni se identifică în cadrul analizei managementului; → implementarea unui sistem de management al s.s.m. nu trebuie privită de către angajator ca fiind o constrângere suplimentară impusă de către legislaţie, ci trebuie mai degrabă considerată ca o investiţie (în condiţiile în care implementarea necesită alocarea şi consumarea unor resurse financiare, umane, tehnice şi de timp) care trebuie să aducă un profit, asemenea tuturor celorlalte activităţi desfăşurate de angajator; → în cazul implementării sistemului de management al s.s.m., profitul obţinut se concretizează, în principal, prin reducerea costurilor accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. 82
BIBLIOGRAFIE Băbuţ, G., Moraru, R., Matei, I., Băncilă, N., Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura Focus, Petroşani, 2002. 1. Băbuţ, G., Moraru, R., Sinteza principalelor modificări şi îmbunătăţiri aduse OHSAS 18001 prin versiunea din 2007 a standardului, Revista Calitatea - acces la succes, nr. 4/2008, pag. 40-48. Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2002. Darabont, D., Auditarea de securitate şi sănătate în muncă, Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2004. Nisipeanu, S., Ştepa, R., Implementarea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura Fundaţiei Culturale Libra, Bucureşti, 2003. Nisipeanu, S., Sisteme de management şi securitate în muncă. Perspective europene şi abordare naţională, Revista Calitatea - acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52. 2. Stomff, S., Ghid pentru implementarea corectă a sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, Editura Standardizarea, Bucureşti, 2007. 3. Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, Bucureşti, 2005. 4. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646/26.07.2006. 5. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882/30.10.2006. 6. * * *, Guidelines on occupational safety and health management systems (ILO-OSH: 2001), International Labour Organization, Geneva, 2001. 7. * * *, SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2008. 8. * * *, OHSAS 18002: 2004 - Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2004.
83
