Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară nr.5 „Promovarea masurilor active de ocupare” Domeniul major de intervenţie 5.1”Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare” Titlul proiectului:„Masuri integrate pentru cresterea gradului de ocupare a somerilor din regiunile SE,BI,NV” Beneficiar: SC SORSTE SA Partener 1: Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Vrancea” Partener 2: Asociatia de Dezvoltare “EQ” Partener 3: Asociatia Euro<26 Numărul de identificare al contractului: POSDRU/125/5.1/S/128503
SUPORT DE CURS
Specialist in sanatatea si securitatea muncii
S.C. SORSTE S.A.
CUPRINS
l. ...................................................................................................................................... bordarea manageriala a securitatii §i sanatatii in munca ..................................................... 4 1.1 .Definirea notiunii de sistem de management al securitatii §i sanatatii in munca................................................................................................................................... 5 1.2.
Caracteristicile
de baza ale unui sistem de management al
securitatii §i sanatatii in munca .............................................................................................................. 6 5
1.3.
Avantajele §i dezavantajele unui sistem de management al
securitatii §i sanatatii in munca .............................................................................................................. 7 5
2.Stadiul actual al managementului securitatii §i sanatatii in munca pe plan european §i international .......................................................................................................... 9 2.1.Evolutia sistemelor de management al securitatii §i sanatatii in munca...................... 10 2.2.Similitudinile dintre prevederile directivelor Uniunii Europene §i elementele sistemelor de management al securitatii §i sanatatii in munca ........................ 11 2.3.
Modele ........ de sisteme de management al securitatii §i sanatatii in munca 2.3.1.
Ghidul ILO-OSH: 2001 privind principiile directoare ale sistemelor
de management al securitatii §i sanatatii in munca................................................. 13 2.3.2.SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Cerinte ........................................................................... 35 2.3.2.1.Organizatiile care au participat la elaborarea 2
2.3.2.5.
Corespondenta intre OHSAS 18001, OHSAS 18002 §i Ghidul ILO-OSH: 2001 ......................................................................................... 53
2.3.2.6.
Principalele modificari introduse de OHSAS 18001: 2007
in raport cu OHSAS 18001: 1999 ................................................................ 57 2.3.3.SR OHSAS 18002: 2009 - sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001: 2007 .............................................................................................. 65 2.3.3.1.Organizatiile care au participat la elaborarea OHSAS 18002: 2008 ................................................................................. 65 2.3.3.2.
Caracteristicile................................................... generale 66
3.Stadiul actual al managementului securitatii §i sanatatii in munca in Romania ........... 68 3. 1 .Cadrul legislativ national ................................................................................................ 69 3.2.
Modelul national de sistem de management al securitatii §i sanatatii in munca ........................................................................................................................... 71 3.2.1.
Necesitatea realizarii §i caracteristicile generale ale unui model
national de sistem de management al securitatii §i sanatatii in munca .......................... 72 3.2.2.Incercari de elaborare a unor modele nationale de sistem de management al securitatii §i sanatatii in munca ........................................................................... 73 3.2.3. Modelul national de sistem de management al securitatii §i sanatatii in munca - „Sisteme de management al securitatii §i sanatatii in munca. Cerinte” ........ 77 5
3.2.4.
Ghidul
de implementare al modelului national de sistem de
management al securitatii §i sanatatii in munca ....................................................................... 80
Bibliografie ...............................................................................................................................84
3
1. ABORDAREA MANAGERIALA A SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA
4
1.1. DEFINIREA NOTIUNII DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA >
SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA: • ansamblu de elemente legate sau interdependente destinate stabilirii unei politici §i a unor obiective de securitate §i sanatate in munca, precum §i realizarii acestor obiective (ILO-OSH: 2001); • parte a sistemului de management al unei organizatii utilizata pentru dezvoltarea §i implementarea politicii OH&S §i managementul riscurilor OH&S (SR OHSAS18001:2008); ■ ■
■
NOTA 1 - Un sistem de management este un ansamblu de elemente intercorelate utilizate pentru stabilirea politicii §i obiectivelor §i pentru realizarea aceste obiective. NOTA 2 - Un sistem de management include structura organizationala, planificarea activitatilor (inclusiv, de exemplu, evaluarea riscurilor §i stabilirea obiectivelor), responsabilitati, practici, proceduri, procese §i resurse. NOTA 3 - Adaptare dupa ISO 14001: 2004, 3.8.
• ansamblu de elemente cu caracter decizional, organizatoric, informational, motivational etc. din cadrul firmei, prin intermediul caruia se exercita ansamblul proceselor §i al relatiilor de management al securitatii si sanatatii in munca, in vederea obtinerii nivelului dorit de S
3
7
?
?
securitate §i sanatate in munca (Darabont, Al., §.a., Managementul securitatii §i sanatatii in munca - vol. I, Editura AGIR, Bucure§ti, 2001);
> MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA: • componenta a sistemului de management general, care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele §i resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea §i revizuirea planului de securitate §i sanatate in munca (N.G.P.M., Anexa nr. 1 - Terminologie).
5
1.2. CARACTERISTICILE DE BAZA ALE UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA (SMSSM) CARACTERISTICA PRECIZIE
DESCRIEREA SMSSM nu trebuie sa contina ambiguitati. El va indica foarte clar care sunt obiectivele sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca.
ORGANIZARE SISTEMATICA
Componentele sistemului nu trebuie sa fie abordate separat. Ele vor trebui conexate intr-o schema coerenta, u§or de inteles §i de aplicat.
REALISM
SMSSM trebuie sa fie adaptat particularitatilor organizatiei, problemelor sale specifice de securitate §i sanatate in munca, resurselor materiale §i umane de care se dispune, specificului sau istoric §i cultural.
COMPLETITUDINE
CU ADRESARE PRECISA FIECARUI NIVEL DE DECIZIE
SMSSM va acoperi toate activitatile §i intregul personal al organizatiei.
SMSSM va fi conceput §i realizat astfel incat fiecare nivel de managerial din organizatie sa fie implicat direct, cu propriile sale sarcini §i responsabilitati. El trebuie sa prevada foarte clar cine are nevoie, de ce informatie §i in ce moment.
CU INREGISTRARE COMPLETA
SMSSM trebuie conceput §i realizat astfel incat sa asigure inregistrarea in scris a tuturor datelor §i actiunilor. Acest aspect va trebui avut in vedere pe toata durata proiectarii sistemului
INTEGRAT/ INTEGRABIL
Este important ca SMSSM sa fie cat mai mult integrat sistemelor de management existente deja in organizatie §i sa fie conceput astfel incat sa permita integrarea ulterioara a altor/cu alte sisteme de management care vor fi implementate.
FLEXIBIL/ DINAMIC
SMSSM trebuie sa fie capabil sa raspunda rapid §i corespunzator modificarilor tehnice §i organizatorice aparute in organizatie; el trebuie sa asigure un proces dinamic de adaptare §i innoire.
SA ASIGURE IMBUNATATIREA
SMSSM trebuie sa asigure un feed-back continuu al rezultatelor asupra sistemului
CONTINUA
insu§i §i asupra conducerii §i personalului. 6
1.3. AVANTAJELE §I DEZAVANTAJELE UNUI SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA 9 Nr. crt.
COMPONENTA
1.
Management
AVANTAJE
^ ofera un cadru bine organizat pentru
DEZAVANTAJE
^ poate intra in contradictie cu
gestionarea problemelor de securitate §i
programele §i procedurile
sanatate in munca;
existente;
ermite o abordare manageriala unitara a diverselor ^ poate genera dificultati in informatii provenite din toate sectoarele de
folosirea simultana a
activitate;
diferitelor standarde in
^ ajuta la o corecta previzionare legislativa, la relatii mai bune cu organismele de control §i
zonele de interferenta ale sistemelor de management.
cu cele care elibereaza autorizatii. 2.
Marketing
^ imbunatate§te imaginea organizatiei §i relatiile sale cu diver§i parteneri; ^ reprezinta un avantaj in disputa concurentiala; ^ intare§te pozitia pe piata de capital.
3.
Cost
^ evita penalitatile §i alte costuri datorate neconformitatilor;
^ presupune resurse semnificative pentru
^ asigura planificarea in timp, graduala, a costurilor pentru actiuni vizand securitatea §i sanatatea in munca, evitarea unor costuri
implementare: timp, bani, resurse umane, logistice etc.; ^ amortizarea acestei investitii nu
mari pe termen scurt, neplanificate, datorate
este, intotdeauna, realizata in
unor noi exigente legislative.
termeni cuantificabili; ^ necesita costuri de functionare, intretinere, revizie, reinnoire a certificarii.
7
Nr. crt.
COMPONENTA
4.
Monitorizare
AVANTAJE
^ permite identificarea factorilor de risc asociati procesului de productie;
DEZAVANTAJE
^ modifica programe §i proceduri existente;
^ ofera elemente pentru imbunatatirea proceselor ^ genereaza in prima faza posibile confuzii, dificultati
§i a randamentelor; ^ creeaza §i dezvolta o baza de date detaliata §i
in utilizarea aparaturii, prelucrari §i interpretari
relevanta.
eronate. 5.
Instruire
mbunatate§te receptivitatea lucratorilor fata de ^ presupune costuri; problematica vizand securitatea §i sanatatea in ^ obliga la scoaterea din munca;
productie, pe anumite
^ personalul operational devine con§tient de justetea responsabilitatilor care ii revin; ^ conduce la cre§terea randamentului lucratorilor;
perioade, a celor care participa la programe de instruire; ^ poate sa conduca la
^ contribuie la reducerea numarului accidentelor
remanieri de personal.
de munca §i bolilor profesionale. 6.
Perceptie publica
^ genereaza o cre§tere a increderii in calitatea managementului organizatiei; ^ demonstreaza interes §i grija pentru securitatea §i sanatatea lucratorilor; eflecta o anticipare a legislatiei §i nu o reactie la legislatie.
7.
Certificare
> furnizeaza o dovada §i o garantie a indeplinirii angajamentelor asumate prin politica de securitate §i sanatate in munca.
8.
Altele
vorizeaza obtinerea unor autorizatii specifice;
^ poate genera o rezistenta la
^ faciliteaza comunicarea §i colaborarea cu
schimbare din partea
investitorii, societatile de asigurare etc.
8
personalului operational.
2. STADIUL ACTUAL AL MANAGEMENTULUI SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA PE PLAN EUROPEAN §I INTERNATIONAL
9
2.1. UTIA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL >ECURITATII §I SANATATII IN MUNCA de ritie 2009
SR OHSAS 18002: 2009 Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2007
2008
BS 18004: 2008 Guide to achieving effective occupational health and safety performance inlocuie^te BS 8800: 2004 (Ghid pentru realizarea de performante eficace de sanatate si securitate ocupationala)
2008
BS OHSAS 18002: 2008 Occupational health and safety management systems. Guidelines for the implementation of OHSAS 18001:2007
2008
SR OHSAS 18001: Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Cerinte - ASRO
2007
OHSAS 18001 (BS OHSAS 18001): Occupational health and safety management systems. Requirements (Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Cerinte)
2004
OHSAS 18002: Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001 - ASRO
2004
OHSAS 18001: Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Specificatie - ASRO
2004
BS 8800: Occupational health and safety management systems. Guide (Sisteme de management al securitatii §i sanatatii in munca. Ghid)
2002
OHSAS 18002: 2000 - Amendment 1: 2002 (BSI Reference: amendment 14224): Occupational health and safety management systems. Guidelines for the implementation of OHSAS 18001 (Amendamentul 14224 la OHSAS 18002)
2002
OHSAS 18001: 1999 - Amendment 1: 2002 (BSI Reference: amendment 14223): Occupational health and safety management systems. Specification (Amendamentul 14223 la OHSAS 18001)
2001
2000
1999
ILO-OSH: Guidelines on occupational safety and health management systems (Principii directoare privind sistemele de management al securitatii §i sanatatii in munca) OHSAS 18002: Occupational health and safety management systems. Guidelines for the implementation of OHSAS 18001 (Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001) OHSAS 18001: Occupational health and safety management systems. Specification (Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Specificatie)
1996 BS 8800: Guide to occupational health and safety management systems (Ghid pentru sistemele de management al securitatii §i sanatatii in munca) Document re dupa Nisipeanu, S. - Sisteme de management §i securitate in munca. Perspective §i abordare
nationala. Revista Calitatea - acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52) 10
2.2. SIMILITUDINILE DINTRE PREVEDERILE DIRECTIVELOR UNIUNII EUROPENE §I ELEMENTELE SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA
Elemente ale sistemelor de management al
Elemente ale Directivelor Uniunii
securitatii §i sanatatii in munca Accentul pus pe actiuni preventive
Europene Prevenirea riscurilor Responsabilizarea conducerii de la cel
Angajamentul declarat al conducerii
mai inalt nivel Con§tientizarea §i formarea angajatilor Evaluarea riscurilor
Instruire - con§tientizare
Evaluarea riscurilor /\
Reducerea permanenta a riscurilor ce nu Imbunatatirea continua 5
pot fi eliminate (dupa Nisipeanu, S. - Sisteme management §i securitate in munca. Perspective europene §i abordare nationala. Revista
Calitatea - acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52)
11
2.3. MODELE DE SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA
12
2.3.1. GHIDUL ILO-OSH: 2001 PRIVIND PRINCIPIILE DIRECTOARE ALE SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA 0. INTRODUCERE 1. OBIECTIVE 2. CADRUL NATIONAL AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITATII ’ §I SANATATII IN MUNCA 2.1. 2.2. 2.3.
Politica nationala Principiile directoare nationale Principiile directoare specifice
3. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA POLITICA 3.1. Politica de securitate §i sanatate in munca 3.2. Participarea lucratorilor ORGANIZAREA 3.3. Responsabilitatile §i obligatiile 3.4. Competentele §i formarea 3.5. Documentatia sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca 3.6. Comunicarea PLANIFICAREA §I IMPLEMENTAREA 3.7. Analiza initiala 3.8. Planificarea, elaborarea §i implementarea sistemului 3.9. Obiectivele de securitate §i sanatate in munca 3.10. Prevenirea pericolelor 3.10.1. Masurile de prevenire §i control 3.10.2. Managementul schimbarii 3.10.3. Prevenirea, pregatirea §i reactia in situatii de urgenta 3.10.4. Achizitionarea de bunuri §i servicii 3.10.5. Subcontractantii EVALUAREA 3.11. Monitorizarea §i masurarea eficacitatii 3.12. Anchetele in caz de leziuni, degradari ale starii de sanatate, boli sau incidente legate de procesul de munca §i efectul acestora asupra eficacitatii masurilor de securitate §i sanatate in munca 3.13. Auditul 3.14. Analiza efectuata de conducere ACTIUNEA IN VEDEREA iMBUNATATIRII 9
9
3.15. Actiunea preventiva §i corectiva 3.16. Imbunatatirea continua
13
Figura 1. Interconexiunile dintre principalele elemente care alcatuiesc cadrul national al sistemelor de management al securitatii §i sanatatii in munca
Figura 2. Principalele elemente ale sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca
14
> Organizatia care la elaborat: • ghidul ILO-OSH: 2001 (Guidelines
on occupational safety and health management systems - in engleza; Principes directeurs concernant les systemes de gestion de la securite et de la sante au travail - in franceza) a fost adoptat la reuniunea International Labour Organization (ILO) desfa§urata la Geneva, in perioada 19-27.04.2001, de un ansamblu tripartit de experti (7 experti guvernamentali din Germania, Brazilia, Guineea, Japonia, Mexic, Noua Zeelanda §i Polonia; 7 experti din partea angajatorilor/patronatelor; 7 experti din partea lucratorilor/sindi catel or).
> Sursele documentare utilizate: • enuntarea principiilor directoare privind •
sistemele de management al securitatii §i sanatatii in munca a fost realizata pe baza principiilor admise pe plan international §i definite prin documentele elaborate de structurile tripartite ale ILO; conform opiniei conturate la nivelul ILO, numai sistemele de management al securitatii §i sanatatii in munca fundamentate pe principii directoare unanim recunoscute la nivel mondial de structuri tripartite pot avea forta §i supletea necesara elaborarii intr-o organizatie a unei veritabile culturi durabile a securitatii.
> Structura demersului propus: • nivelul I: are un caracter general
• •
§i este aplicabil fiecarui stat; statul trebuie sa defineasca o politica nationala in domeniul managementului securitatii §i sanatatii in munca, obligatie care se traduce prin: ^ desemnarea unei institutii competente pentru stabilirea §i promovarea sistemelor de management al securitatii §i sanatatii in munca; institutia competenta trebuie sa realizeze concertarea cu structurile cele mai reprezentative ale angajatorilor §i ale lucratorilor; ^ definirea principiilor generale §i a procedurilor care faciliteaza integrarea sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca in sistemul global de management al unei organizatii; nivelul II: este constituit dintr-un ansamblu de directive generale care pot fi aplicate la nivel national, ansamblu transpus intr-un referential al ILO constituit din 16 cerinte de securitate §i sanatate in munca care trebuie adaptate de fiecare stat in functie de specificul national; nivelul III: este constituit din directive care trebuie sa tina cont de specificul fiecarei organizatii, in special de marimea ei §i de tipul pericolelor §i importanta riscurilor asociate activitatilor desfa§urate in cadrul acesteia.
> Caracteristicile generale: • este redactat sub forma unui „cod de bune practici” §i folose§te in mod frecvent conditionalul (ar • • •
trebui in loc de trebuie), ceea ce il diferentiaza de un referential utilizat pentru certificare; principiile directoare continute in ghidul ILO-OSH au un caracter voluntar, nu introduc constrangeri suplimentare §i nu sunt destinate inlocuirii legislatiei §i reglementarilor nationale existente la momentul actual; constituie un instrument menit sa-l sprijine pe angajator in indeplinirea obligatiilor legale ce ii revin in domeniu securitatii §i sanatatii in munca, iar aplicarea lor nu necesita nici o certificare. modelul de sistem al managementului securitatii §i sanatatii in munca propus de ghidul ILO-OSH este unic prin structura §i functiile lui, dar el urmeaza logica unui demers de imbunatatire continua de tipul clasic PDCA foarte asemanator cu cel al sistemelor de management propuse de ISO (ISO 14001: 1996 sau ISO 9001: 2000).
15
OBIECTIVELE PROCESULUI DE ELABORARE $I IMPLEMENTARE A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA
> la nivel national principiile trebuie: a. b.
c.
sa serveasca la instituirea unui cadru national pentru sistemele de management al securitatii §i sanatatii in munca, sustinut de preferinta de legislatia §i reglementarile nationale; sa sprijine elaborarea unor mecanisme voluntare vizand o mai buna respectare a reglementarilor §i normelor aplicabile in vederea imbunatatirii continue a performantelor in domeniul securitatii §i sanatatii in munca; sa sprijine elaborarea de principii directoare nationale §i specifice privind sistemele de management al securitatii §i sanatatii in munca pentru a raspunde cerintelor concrete §i reale ale organizatiilor, in functie de marimea, natura §i complexitatea activitatilor desfa§urate de acestea.
> la nivelul unei organizatii principiile trebuie: a.
b.
sa constituie directii de actiune pentru organizatie, in vederea integrarii elementelor sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca, in cadrul unei politici §i a unor mecanisme globale de management; sa incite toti membrii organizatiei, in special angajatorii, proprietarii, conducerea, lucratorii §i reprezentantii lor la aplicarea principiilor §i metodelor adecvate de management al securitatii §i sanatatii in munca, care au ca finalitate imbunatatirea continua a performantelor in acest domeniu.
16
CADRUL NATIONAL AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA
>
politica nationala stabile§te principii §i proceduri de ordin general pentru: a. b.
c. d. e.
f. g. h.
>
promovarea implementarii sistemelor de management al securitatii §i sanatatii in munca, precum §i integrarea acestora in sistemul global de management al unei organizatii; sprijinirea §i imbunatatirea mecanismelor voluntare pentru identificarea, planificarea, implementarea §i imbunatatirea sistematica a activitatilor vizand securitatea §i sanatatea in munca, atat la nivel national, cat §i la cel al organizatiei; promovarea participarii lucratorilor §i a reprezentantilor lor la nivelul organizatiei; implementarea imbunatatirii continue §i evitarea birocratiei §i a costurilor inutile; promovarea, in cadrul oferit de sistemele de management al securitatii §i sanatatii in munca, a colaborarii §i sprijinului mutual intre inspectia muncii, serviciile de securitate §i sanatate in munca §i alte servicii, precum §i canalizarea activitatilor desfa§urate de catre acestea intr-un cadru omogen; evaluarea, la intervale de timp adecvate, a performantelor politicii §i cadrului national; evaluarea §i comunicarea publica, prin mijloace adecvate, a performantelor sistemelor §i practicilor in materie de securitate §i sanatate in munca; supravegherea aplicarii aceluia§i nivel de exigenta in materie de securitate §i sanatate in munca, atat lucratorilor direct angajati de organizatie (inclusiv lucratorilor temporari), cat §i lucratorilor angajati de furnizorii de bunuri §i servicii.
principiile directoare nationale trebuie sa fie suficient de suple pentru a permite: a.
aplicarea imediata a principiilor directoare ale OIM in organizatiile a caror structura de management este destul de dezvoltata pentru ca dispozitiile relative la managementul securitatii §i sanatatii in munca sa fie integrate imediat; b. adaptarea principiilor directoare ale OIM la principiile directoare specifice sistemelor de management al securitatii §i sanatatii in munca care tin cont de conditiile §i cerintele particulare ale organizatiilor; c. promovarea colaborarii efective a organizatiei cu autoritatile de reglementare, inspectia muncii, serviciile de securitate §i sanatate in munca §i alte servicii, inclusiv cu organizatiile neguvernamentale; d. evitarea, atat cat este posibil, a birocratiei §i a constrangerilor inutile; e. instituirea unor mijloace adecvate §i aplicabile pentru a face cunoscute practicile §i sistemele relevante pentru managementul securitatii §i sanatatii in munca.
> principiile directoare specifice trebuie sa fie stabilite avand in vedere: a. marimea organizatiilor (mare, medie sau mica) §i infrastructurile aferente; b. tipul pericolelor §i importanta riscurilor.
17
1.POLITICA DE SECURITATE $I SANATATE IN MUNCA
>
politica de securitate §i sanatate in munca trebuie sa fie: a. b. c. d. e.
proprie organizatiei §i adaptata la marimea, natura §i complexitatea activitatilor desfa§urate de aceasta; exprimata de o maniera clara §i concisa, intr-un document datat §i validat prin semnatura sau girul angajatorului sau persoanei responsabile care ocupa cea mai inalta functie in organizatie; comunicata §i u§or accesibila tuturor membrilor organizatiei, inclusiv lucratorilor §i/sau reprezentantilor lor, la locul de munca al acestora; revizuita in mod regulat pentru a-i garanta pertinenta; accesibila, daca este cazul, persoanelor interesate din exteriorul organizatiei.
> politica de securitate §i sanatate in munca trebuie sa prevada: a. b.
c.
d.
protejarea securitatii §i sanatatii tuturor membrilor organizatiei prin prevenirea leziunilor, degradarilor starii de sanatate, bolilor §i incidentelor; respectarea dispozitiilor legislatiei §i reglementarilor nationale privind securitatea §i sanatatea in munca, precum §i a programelor voluntare de protectie, a conventiilor colective in materie de securitate §i sanatate in munca §i a altor angajamente la care organizatia a subscris; supravegherea respectarii cerintei ca lucratorii §i reprezentantii lor sa fie consultati §i incurajati sa participe activ, in functie de ceea ce a fost convenit §i la toate nivelurile organizatiei, la toate elementele sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca; imbunatatirea continua a performantelor sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca.
> OBSERVATIE: •
Sistemul de management al securitatii §i sanatatii in munca trebuie sa fie compatibil cu alte sisteme de management utilizate de organizatie sau sa se integreze intr-un sistem global de management.
18
2.
>
PARTICIPAREA LUCRATORILOR
constituie un element esential al sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca; 5
~
> angajatorul trebuie sa vegheze ca lucratorii §i reprezentantii lor pe probleme de securitate §i sanatate in munca sa fie consultati, informati §i formati cu privire la toate aspectele de securitate §i sanatate in munca care vizeaza cadrul lor profesional, inclusiv asupra masurilor de urgenta;
> angajatorul trebuie sa adopte dispozitiile necesare astfel incat lucratorii §i reprezentantii lor pe probleme de securitate §i sanatate in munca sa dispuna de timpul §i de resursele care sa le permita participarea activa la procesul de organizare, planificare, implementare §i de actiune in vederea imbunatatirii continue a sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca;
> angajatorul trebuie sa vegheze, cand este cazul, la instituirea §i la buna functionare a unui comitet de securitate §i sanatate in munca, precum §i la recunoa^terea reprezentatilor lucratorilor pe probleme de securitate §i sanatate in munca, in conformitate cu legislatia §i practica nationala.
19
3.
RESPONSABILITATILE $I OBLIGATIILE
> structurile §i procedurile adecvate trebuie sa fie stabilite pentru: a. b.
c. d.
e.
f. g. h. i. j.
k.
supravegherea respectarii cerintei ca securitatea §i sanatatea in munca sa constituie o responsabilitate cunoscuta §i acceptata la toate nivelurile ierarhice; definirea §i comunicarea tuturor membrilor organizatiei a responsabilitatilor, obligatiilor §i autoritatii cu care sunt investite persoanele insarcinate cu identificarea, evaluarea sau controlul pericolelor §i riscurilor in domeniul securitatii §i sanatatii in munca; asigurarea unei supervizari eficace, cand este cazul, pentru a veghea la protectia securitatii §i sanatatii lucratorilor; promovarea colaborarii §i comunicarii intre membrii organizatiei, inclusiv intre lucratori §i reprezentantii lor, in vederea implementarii elementelor sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca; satisfacerea principiilor sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca, care sunt continute in principiile directoare nationale, principiile directoare specifice sau in programele voluntare la care organizatia a subscris; stabilirea §i implementarea unei politici clare de securitate §i sanatate in munca, ale carei obiective sa fie masurabile §i, de preferinta, cuantificabile; adoptarea unor dispozitii eficiente pentru identificarea, eliminarea sau controlul pericolelor §i riscurilor legate de procesul de munca, precum §i pentru promovarea sanatatii in munca; stabilirea de programe de promovare a sanatatii §i de prevenire; vegherea la implementarea de masuri eficace care sa permita participarea deplina a lucratorilor sau reprezentantilor lor la realizarea politicii de securitate §i sanatate in munca; alocarea resurselor necesare astfel incat persoanele responsabile de securitatea §i sanatatea in munca, inclusiv comitetele de securitate §i sanatate in munca, sa se poata achita in mod corect de functiile care le revin; vegherea la implementarea de masuri eficace care sa permita participarea deplina a lucratorilor sau reprezentantilor lor la comitetele de securitate §i sanatate in munca, atunci cand acestea exista.
> unul sau mai multi membrii ai conducerii trebuie sa fie nominalizati, sa 97
9
le fie stabilite responsabilitatile, obligatiile §i autoritatea astfel incat ei sa fie in masura sa: a.
elaboreze, implementeze, revada periodic §i sa evalueze sistemul de management al securitatii §i sanatatii in munca; b. furnizeze periodic conducerii informatii privind performantele sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca; c. promoveze participarea tuturor membrilor organizatiei.
20
4.
COMPETENTELE $I FORMAREA
> competentele cerute in materie de securitate §i sanatate in munca trebuie sa fie definite de angajator; acesta trebuie sa se stabileasca §i sa se mentina la zi dispozitii care sa permita tuturor persoanelor sa fie in masura sa-§i asume responsabilitatile §i obligatiile privind aspectele de securitate §i sanatate in munca; > programele de formare (instruire) trebuie: a. b. c. d. e.
f.
>
sa vizeze toti membrii interesati ai organizatiei; sa fie realizate de catre persoane competente (avand calificarile §i experienta necesara); sa prevada o formare initiala performanta §i oportuna §i cursuri de reciclare suficient de frecvente; sa cuprinda o evaluare a utilitatii instruirii pentru persoanele care o urmeaza (comprehensibilitate, cuno§tinte dobandite); sa fie revazute periodic, inclusiv de comitetul de securitate §i sanatate in munca, atunci cand acesta exista; aceste programe de instruire trebuie sa fie modificate daca este cazul pentru a le garanta pertinenta §i eficacitatea; sa fie documentate in mod corespunzator §i adaptate la marimea, natura §i complexitatea activitatilor desfa§urate de catre organizatie.
organizatia trebuie sa faciliteze accesul intregului personal la programele de formare in domeniul securitatii §i sanatatii in munca, prin asigurarea gratuitatii acestora §i prin desfa^urarea lor, daca este posibil, in timpul programului normal de lucru.
21
5.
DOCUMENTATIA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII
> documentatia trebuie sa vizeze urmatoarele aspecte: a. b. c.
d.
politica de securitate §i sanatate §i obiectivele organizatiei in acest domeniu; principalele functii §i responsabilitati care au fost definite in vederea implementarii sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca; principalele pericole §i riscuri pentru securitatea §i sanatatea in munca generate de activitatile desfa§urate de organizatie §i, corelat cu acestea, masurile ce trebuie luate pentru a le preveni §i a le controla: dispozitiile, procedurile, instructiunile sau alte documente interne implementate in cadrul sistemul de management al securitatii §i sanatatii in munca;
> documentatia trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: 9
a. b.
5
sa fie redactata §i prezentata de o maniera comprehensibila pentru utilizatori; sa fie revazuta periodic, revizuita daca este cazul, comunicata §i u§or accesibila tuturor membrilor interesati ai organizatiei;
> registrele de securitate §i sanatate in munca pot sa contina: a. b. c. d. e.
datele care decurg din implementarea sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca; datele privind leziunile, degradarile starii de sanatate, bolile §i incidentele legate de procesul de munca; datele care provin din legislatia sau reglementarile nationale in domeniul securitatii §i sanatatii in munca; datele vizand factorii de expunere a lucratorilor, precum §i monitorizarea mediului de munca §i a starii de sanatate a lucratorilor; rezultatele monitorizarii a priori §i a monitorizarii a posteriori.
22
6.COMUNICAREA
> organizatia trebuie sa stabileasca §i sa mentina la zi dispozitii §i proceduri pentru: a.
b. c.
a primi §i a inregistra comunicarea interna §i externa privind securitatea §i sanatatea in munca §i pentru a-i raspunde de o maniera adecvata; a garanta comunicarea interna, intre diferitele niveluri §i functii ale organizatiei, a informatiilor vizand securitatea §i sanatatea in munca; a veghea ca preocuparile §i sugestiile lucratorilor §i domeniul securitatii §i sanatatii in munca, sa fie examinate §i intelese corect, astfel incat acestora
7.
ANALIZA INITIALA 9
> analiza initiala trebuie sa fie efectuata de persoane competente, prin consultari cu lucratorii §i/sau reprezentantii lor §i, in functie de situatia concreta, trebuie sa permita: a.
b.
c. d.
identificarea legislatiei §i reglementarilor nationale aplicabile la momentul actual in domeniul securitatii §i sanatatii in munca, a principiilor directoare nationale, a principiilor directoare specifice, precum §i a programelor voluntare §i a altor exigente la care organizatia a subscris; identificarea, anticiparea §i aprecierea pericolelor §i riscurilor pentru securitatea §i sanatatea lucratorilor generate de mediul de munca sau de modul existent sau propus de organizare a muncii; determinarea gradului in care controalele existente sau propuse pentru a fi efectuate corespund pentru eliminarea pericolelor sau pentru controlul riscurilor; analizarea datelor obtinute in urma monitorizarii starii de sanatate a muncitorilor.
> concluziile analizei initiale trebuie: 9
a. b. c.
sa fie consemnate intr-un document; sa serveasca ca fundament pentru deciziile vizand implementarea sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca; sa furnizeze valorile de plecare in functie de care imbunatatirea continua a sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca va putea fi masurata.
23
8. PLANIFICAREA, ELABORAREA $I >
planificarea trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: a. b. c.
sa fie realizata in conformitate cu prevederile minimale continute in legislatia §i reglementarile nationale; sa integreze elementele sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca; sa vizeze imbunatatirea continua a rezultatelor in materie de securitate §i sanatate in munca.
> masurile de planificare trebuie, pe de o parte, sa contribuie la protectia securitatii §i sanatatii in munca, iar pe de alta parte, sa prevada: a. b.
c. d.
o definire precisa, o ierarhizare pe grade de prioritate §i o cuantificare, in functie de care vor fi stabilite obiectivele organizatiei in domeniul securitatii §i sanatatii in munca; elaborarea unui program vizand realizarea fiecarui obiectiv: stabilirea de criterii precise de performanta §i de termene de realizare, definirea responsabilitatilor persoanelor insarcinate cu realizarea obiectivelor; selectarea criteriilor de masurare adecvate pentru a confirma faptul ca obiectivele au fost atinse; alocarea de resurse suficiente, intre altele umane §i financiare, precum §i a unui ajutor tehnic, in functie de necesitati.
9.OBIECTIVELE DE SECURITATE $I SANATATE IN MUNCA > obiectivele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: a. b.
c. d. e. f.
5
sa fie proprii organizatiei §i sa tina cont de marimea, natura §i complexitatea activitatilor desfa§urate de catre aceasta; sa fie elaborate in conformitate cu legislatia §i reglementarile nationale pertinente §i aplicabile, precum §i cu obligatiile tehnice §i economice ale organizatiei in ceea ce prive§te securitatea §i sanatatea in munca; sa vizeze imbunatatirea continua a protectiei securitatii §i sanatatii lucratorilor in vederea obtinerii celor mai bune rezultate in materie de securitate §i sanatate in munca; sa fie realiste §i realizabile; sa fie cuprinse intr-un document §i comunicate tuturor persoanelor interesate, la toate nivelurile organizatiei; sa fie evaluate periodic §i, daca este necesar, actualizate.
24
10.PREVENIREA PERICOLELOR 10.1.MASURILE DE PREVENIRE $I CONTROL
>
masurile de prevenire §i de protectie trebuie sa fie luate tinand cont de urmatoarea ordine de prioritati: a. b. c. d.
>
eliminarea pericolelor §i riscurilor; controlul pericolelor §i riscurilor la sursa prin masuri de ordin tehnic §i organizatoric; reducerea la minimum a pericolelor §i riscurilor prin elaborarea de sisteme proprii de garantare a securitatii in munca, inclusiv prin intermediul controalelor administrative; atunci cand pericolele §i riscurile reziduale nu pot fi controlate prin intermediul masurilor de protectie colectiva, angajatorul trebuie sa furnizeze in mod gratuit echipamente individuale de protectie adecvate §i sa implementeze mecanisme §i proceduri care sa garanteze utilizarea §i intretinerea acestora.
procedurile sau masurile de prevenire §i de control a pericolelor trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: 5
a. b. c.
d.
sa fie adaptate la pericolele §i riscurile prezente in organizatie; sa fie revazute in mod regulat §i modificate daca este necesar; sa satisfaca conditiile impuse de legislatia §i reglementarile nationale, precum §i de programele voluntare de protectie §i de alte angajamente la care organizatia a subscris (codurile de buna practica in industrie, acordurile incheiate cu autoritatile publice, ghidurile fara caracter de reglementare); sa tina cont de nivelul actual de cuno§tinte, inclusiv de informatiile sau rapoartele provenind de la organizatii cum ar fi inspectia muncii, serviciile de securitate §i sanatate in munca, precum §i de la alte servicii in cazul in care situatia concreta o impune.
25
10.PREVENIREA PERICOLELOR 10.2.MANAGEMENTUL SCHIMBARII
> influenta exercitata asupra securitatii §i sanatatii in munca de eventualele schimbari interne (fluctuatia personalului, achizitionarea de noi echipamente §i de servicii, modificari in structura organizatorica §i in fluxurile tehnologice) sau externe (modificarea cadrului legislativ, fuziunea organizatiilor sau evolutia cuno§tintelor §i tehnologiilor) trebuie sa fie evaluata §i masurile corespunzatoare trebuie luate inainte ca aceste schimbari sa se produca. >
o evaluare a incidentei eventualelor schimbari asupra securitatii §i sanatatii in munca trebuie sa fie efectuata inainte de orice modificare sau introducere de noi metode de munca, de noi proceduri, de echipamente sau materiale noi; o astfel de evaluare trebuie sa fie realizata prin consultari cu lucratorii §i reprezentantii lor, precum §i cu comitetul de securitate §i sanatate in munca, atunci cand este cazul.
> inainte de implementarea unei decizii de schimbare trebuie verificat ca toti membrii interesati ai organizatiei sa fie informati in mod corespunzator §i, daca este necesar, formati in acest scop. 9
9
O
26
9
9
10.PREVENIREA PERICOLELOR 10.3.PREVENIREA, PREGATIREA $I REACTIA IN SITUATII DE URGENTA 9
>
9
organizatia trebuie sa stabileasca §i sa mentina la zi proceduri pentru a identifica posibilele accidente §i situatii de urgenta, pentru a raspunde unor astfel de situatii §i pentru a preveni §i a reduce impactul asupra securitatii §i sanatatii in munca care poate fi asociat acestora.
> procedurile trebuie sa prevada: a.
b. c. d.
>
difuzarea informatiilor necesare, precum §i comunicarea §i coordonarea interna, realizate astfel incat acestea sa vizeze toate persoanele prezente la un loc de munca in scopul protejarii acestora in situatii de urgenta; comunicarea §i coordonarea cu autoritatile competente, serviciile locale de interventie §i serviciile de urgenta; acordarea primului ajutor, asigurarea asistentei medicale, dotarea cu mijloace de lupta impotriva incendiilor §i evacuarea tuturor persoanelor de la locul de munca afectat; informarea §i formarea, de o maniera adecvata, a tuturor membrilor organizatiilor, la toate nivelurile ierarhice, inclusiv prin exercitii de prevenire, interventie §i actiune in caz de urgenta, efectuate la intervale de timp regulate.
cand situatia concreta o impune, masurile de prevenire, pregatire §i reactie in situatii de urgenta trebuie sa fie stabilite in colaborare cu serviciile externe de urgenta §i alte servicii. 9
9
“
9
27
10.PREVENIREA PERICOLELOR 10.4.ACHIZITIONAREA DE BUNURI $I SERVICII >
organizatia trebuie sa stabileasca §i sa mentina la zi proceduri care sa vegheze ca: a. b.
c.
conditiile impuse in domeniul securitatii §i sanatatii in munca sa fie identificate, evaluate §i integrate in principiile care guverneaza politica de achizitii de bunuri §i servicii; exigentele in materie de securitate §i sanatate in munca ale organizatiei, precum §i cele prevazute de legislatia §i reglementarile nationale sa fie identificate inainte de a achizitiona bunuri §i servicii; dispozitiile sa fie adoptate in conformitate cu exigentele inainte de utilizarea acestor bunuri §i servicii.
10. PREVENIREA PERICOLELOR 10.5.SUBCONTRACTANTII >
dispozitiile de evaluare §i de supervizare a subcontractantilor organizatiei trebuie: a. b.
c.
d.
e. f.
sa prevada includerea unor criterii de securitate §i de sanatate in munca in procedurile de evaluare §i de selectie a subcontractantilor; sa stabileasca o comunicare §i o coordonare eficace intre nivelurile ierarhice corespunzatoare ale organizatiei §i subcontractantului inainte ca acesta din urma sa inceapa furnizarea bunurilor sau a serviciilor; comunicarea trebuie sa vizeze pericolele §i riscurile care pot aparea la locul sau locurile de munca in care i§i vor desfa§ura activitatea persoanele angajate de subcontractant §i, corelat cu acestea, masurile de prevenire §i control ce trebuie adoptate; sa prevada dispozitii pentru inregistrarea leziunilor, degradarilor starii de sanatate, bolilor §i incidentelor legate de procesul de munca carora le-au cazut victima lucratorii subcontractantilor in timp ce prestau o activitate pentru organizatie; sa informeze asupra pericolelor pentru securitatea §i sanatatea in munca §i, daca este cazul, sa formeze lucratorii subcontractantului inainte de inceperea colaborarii sau pe parcursul derularii acesteia; sa supervizeze in mod regulat eficacitatea activitatilor desfa§urate de subcontractant in materie de securitate §i sanatate; sa vegheze ca procedurile §i dispozitiile vizand locul de munca, in materie de securitate §i sanatate, sa fie respectate de catre subcontractant.
28
11.
MONITORIZAREA $I MASURAREA EFICACITATII
> monitorizarea §i masurarea eficacitatii trebuie: a. b.
c.
sa permita determinarea gradului in care politica §i obiectivele de securitate §i sanatate in munca sunt realizate §i riscurile controlate; sa prevada o monitorizare a priori (activa) §i a posteriori (reactiva) §i sa nu fie fundamentata numai pe statistica leziunilor, degradarilor starii de sanatate, bolilor §i incidentelor legate de procesul de munca; sa fie inregi strate.
> monitorizarea trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: a. b.
c.
sa tina cont de eficacitatea (performanta) in materie de securitate §i sanatate in munca; sa furnizeze informatiile necesare pentru a determina daca procedurile (dispozitiile) obi§nuite de identificare, de prevenire §i de control a pericolelor §i riscurilor sunt aplicate §i functioneaza in mod corespunzator; sa serveasca la fundamentarea deciziilor vizand imbunatatirea continua atat a procedurilor de identificare a pericolelor §i de control a riscurilor, cat §i a sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca in general.
> monitorizarea a priori trebuie sa garanteze: a. b. c. d.
e.
monitorizarea realizarii anumitor programe §i determinarea criteriilor §i obiectivelor de eficacitate; inspectarea sistematica a procedurilor de munca, a instalatiilor, a siturilor de productie §i a echipamentelor; monitorizarea mediului de munca, inclusiv a modului de organizare a muncii; monitorizarea sanatatii lucratorilor printr-un control medical adecvat sau prin utilizarea unor mijloace ce permit detectarea primelor semne de manifestare a unor efecte nocive pentru sanatate, in vederea determinarii eficacitatii masurilor de prevenire §i de control; respectarea legislatiei §i reglementarilor nationale in vigoare, a conventiilor colective sau a altor angajamente in materie de securitate §i sanatate in munca la care organizatia a subscris.
> monitorizarea a posteriori trebuie sa prevada identificarea, declararea, inregistrarea §i investigarea: a. b. c. d.
leziunilor, degradarilor starii de sanatate, bolilor §i incidentelor legate de procesul de munca; altor prejudicii, printre altele a daunelor materiale; eficacitatii insuficiente a masurilor de securitate §i de protectie a sanatatii in munca, precum §i a deficientelor sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca; programelor de reeducare §i de reabilitare a lucratorilor.
29
12. ANCHETELE IN CAZ DE LEZIUNI, DEGRADARI ALE STARII DE SANATATE, BOLI SAU INCIDENTE LEGATE DE PROCESUL DE MUNCA $I EFECTUL ACESTORA ASUPRA EFICACITATII MASURILOR DE SECURITATE $I SANATATE IN MUNCA
> anchetele privind originea §i cauzele intrinseci ale leziunilor, degradarilor starii de sanatate, bolilor sau incidentelor legate de procesul de munca trebuie sa permita identificarea §i consemnarea tuturor deficientelor sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca; > anchetele trebuie sa fie efectuate de catre persoane competente; lucratorii §i reprezentantii lor trebuie sa participe la anchete in functie de ceea ce a fost convenit cu conducerea organizatiei; > concluziile anchetei trebuie sa fie supuse analizei comitetului de securitate §i sanatate in munca, in cazul in care acesta exista, pentru a le examina §i a formula recomandarile adecvate; >
concluziile anchetei §i toate recomandarile facute de comitetul de securitate §i sanatate in munca trebuie sa fie comunicate celor interesati pentru realizarea unor actiuni corective, analizarea de catre conducere §i examinarea in vederea imbunatatirii continue; 5
~
> masurile corective rezultate din aceste anchete trebuie sa fie implementate in vederea evitarii producerii pe viitor a unor leziuni, degradari a sanatatii, boli §i incidente legate de procesul de munca; >
rapoartele intocmite in urma realizarii unor anchete de entitati externe cum ar fi, de exemplu, inspectia muncii sau societatile de asigurari, trebuie sa fie tratate la fel ca rapoarte intocmite in urma unor anchete interne, respectandu-se in acela§i timp §i cerintele vizand confidentialitatea.
30
13.AUDITUL
> auditurile permit verificarea pertinentei sistemului §i conduc la identificarea punctelor forte §i a lacunelor acestuia, atat la nivel global, cat §i la nivelul fiecarui element component. > organizatia trebuie sa stabileasca o politica §i un program de audit care sa furnizeze indicatii vizand atat competentele auditorului, cat §i amploarea, frecventa, metodologia de realizare a auditului §i modul de prezentare a raportului intocmit in urma auditarii. > auditul poate viza, in functie de necesitati, o evaluare partiala sau de ansamblu a elementelor sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca, precum §i orice alt criteriu sau element de audit relevant. >
concluziile rezultate in urma realizarii auditului trebuie sa determine daca o parte sau ansamblul elementelor sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca: a. b. c. d. e.
sunt suficient de eficace pentru a se conforma politicii §i obiectivelor organizatiei in materie de securitate §i sanatate in munca; sunt suficient de eficace pentru a promova deplina participare a muncitorilor; sunt conforme cu rezultatele evaluarilor §i auditurilor precedente in materie de securitate §i sanatate in munca; permit organizatiei sa se conformeze prevederilor legislatiei §i reglementarilor nationale; raspund obiectivelor de imbunatatire continua §i de buna practica in materie de securitate §i sanatate in munca.
> auditurile trebuie sa fie realizate de persoane competente, indiferent daca sunt sau nu membre ale organizatiei, cu conditia ca acestea sa fie independente de activitatea supusa auditarii; >
rezultatele §i concluziile auditului trebuie sa fie comunicate persoanelor responsabile de realizarea masurilor corective.
> participarea lucratorilor trebuie sa fie prevazuta atat in faza de consultari pentru alegerea auditorului, cat §i in toate etapele procesului de realizare a auditului, inclusiv in faza finala de analizare a rezultatelor acestuia.
31
14.
ANALIZA EFECTUATA DE CONDUCERE
> analiza efectuata de conducere trebuie sa: a. b.
c. d.
e. f. g.
evalueze strategia globala a sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca pentru a determina daca el corespunde cu obiectivele preconizate; evalueze capacitatea sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca de a raspunde cerintelor globale ale organizatiei §i ale tuturor partilor interesate, inclusiv ale lucratorilor §i ale autoritatilor de reglementare; evalueze necesitatea de a modifica sistemul de management al securitatii §i sanatatii in munca, inclusiv politica §i obiectivele in acest domeniu; identifice masurile necesare pentru remedierea in timp util a deficientelor constatate, inclusiv a celor legate de ajustarea anumitor aspecte ce tin de structura globala de management a organizatiei §i de masurarea eficacitatii; furnizeze indicatii, inclusiv in ceea ce prive§te determinarea prioritatilor, in vederea unei planificari eficace §i a unei imbunatatiri continue; evalueze progresele inregistrate de organizatie in sensul indeplinirii obiectivelor de securitate §i sanatate in munca §i realizarii masurilor corective; evalueze eficacitatea masurilor luate ca urmare a analizelor precedente.
> analiza trebuie sa vizeze urmatoarele aspecte: a.
b.
rezultatele anchetelor privind leziunile, degradarile starii de sanatate, bolile §i incidentele, concluziile auditurilor §i activitatilor de supervizare, rezultatele analizelor vizand identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor §i actiunile de monitorizare, iar in cazul in care a fost numit un reprezentant al conducerii pe probleme de securitate §i sanatate in munca, raportul acestuia; factorii interni §i externi suplimentari, inclusiv cei de ordin organizatoric, susceptibili de a avea o incidenta asupra sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca.
> concluziile analizei efectuate de conducere trebuie sa fie inregistrate §i comunicate: a. b.
persoanelor ce detin responsabilitati in domeniul managementului securitatii §i sanatatii in munca, astfel incat acestea sa poata lua masurile care se impun; comitetului de securitate §i sanatate in munca, precum §i lucratorilor §i reprezentantilor lor.
32
15.
>
ACTIUNEA PREVENTIVA $I CORECTIVA
dispozitiile in materie de actiune preventiva §i corectiva trebuie sa permita: a.
b.
identificarea §i analizarea cauzelor profunde ale tuturor aspectelor ce nu sunt conforme cu reglementarile in vigoare in materie de securitate §i sanatate in munca §i/sau cu dispozitiile privind sistemele de management al securitatii §i sanatatii in munca; introducerea, planificarea, implementarea §i consemnarea actiunii corective §i preventive, precum §i determinarea eficacitatii, tinand cont in special de modificarile survenite in structura §i filozofia sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca.
> in cazul in care evaluarea sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca sau alte surse conduc la constatarea ca masurile de prevenire §i de protectie impotriva pericolelor §i riscurilor sunt inadecvate sau susceptibile de a deveni astfel, acestea trebuie sa fie tratate in conformitate cu prioritatile stabilite prin masurile de prevenire §i control §i sa fie completate §i consemnate, in timp util, atunci cand situatia concreta o impune.
33
16.IMBUNATATIREA CONTINUA 9
>
conceptul de imbunatatire continua face parte integranta din sistemul de management al securitatii §i sanatatii in munca; acest lucru se obtine printr-o evaluare continua a performantelor sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca in raport cu politica §i obiectivele acestuia in vederea identificarii oportunitatilor de imbunatatire.
>
dispozitiile pentru imbunatatirea continua a sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca trebuie sa vizeze: a. b. c. d. e. f. g. h. i.
obiectivele organizatiei; concluziile rezultate in urma identificarii §i aprecierii (evaluarii) pericolelor §i riscurilor; rezultatele monitorizarii §i ale masuratorilor eficacitatii; anchetele vizand leziunile, degradarile starii de sanatate, bolile §i incidentele, precum §i concluziile §i recomandarile auditurilor; concluziile analizei efectuate de conducere; recomandarile in vederea unei imbunatatiri continue provenind de la toti membrii organizatiei, inclusiv de la comitetul de securitate §i sanatate, cand acesta exista; schimbarile intervenite in legislatia §i reglementarile nationale, programele voluntare §i conventiile colective; noile informatii pertinente; rezultatele programelor de protectie §i de promovare a unei stari corespunzatoare de sanatate.
> procedurile §i rezultatele organizatiei in materie de securitate §i sanatate in munca trebuie sa fie comparate cu cele ale altor organizatii in vederea imbunatatirii performantelor acesteia in domeniul mentionat, in conditiile respectarii riguroase a cadrului legislativ. 5
5X5
34
?
5
2.3.2. SR OHSAS 18001: 2008 - SISTEME DE MANAGEMENT AL SANATATII $I SECURITATII OCUPATIONALE. CERINTE 2.3.2.1. ORGANIZATIILE CARE AU PARTICIPAT LA ELABORAREA OHSAS 18001: 2007 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
American Industrial Hygiene Association (AIHA); Asociation Espanola de Normalizacion y Certification (AENOR); Association of British Certification Bodies (ABCB); British Standards Institution (BSI); Bureau Veritas; Comision Federal de Electricidad (CFE), (Gerencia de la seguidad industrial); Czeh Accreditation Institute (CAI); Det Norske Veritas (DNV); DS Certification A/S; EEF the manufacturer' organisation; ENLAR Compliance Services, Inc.; Health and Safety Executive; Hong Kong Quality Assurance Agenca (HKQAA); Inspecta Certification; Institution of Occupational Safety and Health (IOSH); Instituto Argentino de Normalizacion y Certification (IRAM); Instituto Colombiano de Normas Tecnicas y Certification (INCONTEC); Instituto de Normas Tecnicas de Costa Rica (INTECO); Instituto Mexicano de Normalizacion y Certification (IMNC); Instituto Uruguayo de Normas Tecnicas (UNIT); ITS Consultants; Japan Industrial Safety and Health Association (JISHA); Japenese Standards Association (JSA); Korea Gas Safety Corporation (ISO Certificate Division); Lloyds Register Quality Assurance (LRQA); Management Systems Certification Limited; National Standards Authority of Ireland (NSAI); National University of Singapore (NUS); Nederlands Normalisatie-instituut (NEN); NPFK ELECTON; NQA; Quality Management Institute (QMI); SABS Commercial (Pty) Ltd.; Service de Normalisation Industrielle Marocaine (SNIMA); SGS United Kingdom Ltd.; SIRIM QAS International; SPRING Singapore; Standards Institution of Israel (SII);
35
• • • • •
Standards New Zealand (SNZ); Sucofindo International Certification Services (SICS); Swedish Industry Association (Sinf); TUV Rheinland Cert GmbH - TUV Rheinland Group; Standards Association of Zimbabwe (SAZ).
2.3.2.2. CARACTERISTICILE GENERALE •
face parte din Seria Evaluarea Sanatatii §i Securitatii Ocupationale (OHSAS: „Occupational Health and Safety Assessment Series”); aceasta serie este compusa din urmatoarele documente: ■ ■
•
•
•
•
OHSAS 18001: 2007 - Occupational health and safety management systems - Requirements (Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Cerinte); OHSAS 18002: 2009 - Occupational health and safety management systems. Guidelines for the implementation of OHSAS 18001: 2007 (Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001: 2007).
a fost elaborat ca raspuns la cererea clientilor cu privire la un standard recunoscut al sistemului de management al sanatatii §i securitatii ocupationale, fata de care pot sa fie evaluate §i certificate sistemele lor de management; este compatibil cu standardele pentru sisteme de management ISO 9001: 2008 (Calitate) §i ISO 14001: 2004 (Mediu), pentru a facilita integrarea sistemelor de management al calitatii, mediului §i al sanatatii §i securitatii ocupationale de catre organizatii, in cazul in care se dore§te acest lucru; va fi revizuit sau modificat ori de cate ori se va considera ca este necesar; revizuirile vor fi efectuate in momentul in care se publica noile editii ale ISO 9001 sau ISO 14001, pentru a se asigura o compatibilitate continua; va fi retras in momentul publicarii continutului acestuia intr-un standard sau ca un standard international; 5
• • • •
~
editia a doua (OHSAS 18001: 2007) anuleaza §i inlocuie§te prima editie (OHSAS 18001: 1999) care a fost revizuita tehnic; nu are drept scop includerea tuturor prevederilor necesare ale unui contract; utilizatorii sunt responsabili pentru aplicarea sa corecta; conformitatea cu acest standard nu exonereaza de indeplinirea obligatiilor legale; specifica cerinte pentru un sistem de management OH&S, care sa ajute o organizatie sa dezvolte §i sa implementeze o politica §i obiective care sa tina seama de cerintele legale §i de informatiile referitoare la riscurile OH&S; a fost astfel elaborat incat sa poata fi aplicat de organizatii de toate tipurile §i marimile §i din diverse categorii sociale, culturale sau
36
•
geografice; succesul sistemului depinde de angajamentul tuturor nivelurilor §i functiilor din cadrul organizatiei, in special a managementul de la cel mai inalt nivel; un sistem de acest fel permite unei organizatii sa i§i dezvolte o politica OH&S, sa i§i stabileasca obiective §i procese care sa permita realizarea angajamentelor politicii, sa intreprinda actiunile necesare pentru imbunatatirea performantelor sistemului §i sa demonstreze conformitatea sistemului cu cerintele acestui standard OHSAS; obiectivul general al acestui standard OHSAS este sprijinirea §i promovarea bunelor practici OH&S, in conformitate cu nevoile socio-economice; trebuie remarcat faptul ca mai multe cerinte pot fi rezolvate simultan sau revizuite in orice moment; elaborarea OHSAS 18001: 2007 s-a focalizat pe imbunatatirea standardului prin: ■ ■ ■ ■
•
•
exista o diferenta importanta intre acest standard OHSAS, care descrie cerintele pentru sistemul de management OH&S al unei organizatii care poate fi utilizat pentru certificare/inregistrare §i/sau pentru declaratia pe propria raspundere a sistemului de management OH&S al unei organizatii, §i un ghid dupa care nu se poate face certificarea, destinat furnizarii asistentei generice unei organizatii cu scopul de a stabili, implementa sau imbunatati un sistem de management OH&S; managementul OH&S cuprinde o gama intreaga de aspecte, inclusiv cu implicatii strategice §i competitive; demonstrarea implementarii cu succes a acestui standard OHSAS poate fi folosita de o organizatie pentru asigurarea partilor interesate ca are implementat un sistem de management OH&S potrivit; se bazeaza pe metodologia PDCA (Plan - Do - Check - Act = Planifica Executa - Verifica - Actioneaza): ■ ■ ■ ■
•
imbunatatirea alinierii cu ISO 14001 §i ISO 9001; urmarirea oportunitatilor de aliniere cu alte standarde de sistem de management OH&S, cum este Ghidul ILO-OSH: 2001; reflectarea progreselor in practica OH&S; clarificarea textului original din cerintele OHSAS 18001: 1999 pe baza experientei in utilizare.
Planifica: stabile§te obiectivele §i procesele necesare obtinerii rezultatelor in concordanta cu politica organizatiei referitoare la OH&S; Executa: implementeaza procesele; Verifica: monitorizeaza §i masoara procesele in raport cu politica, obiectivele, cerintele legale §i alte cerinte legate de OH&S §i raporteaza rezultatele; Actioneaza: ia masuri pentru continua imbunatatire a performantelor OH&S.
contine cerinte care pot fi auditate cu obiectivitate; totu§i standardul nu stabile§te cerinte absolute pentru performantele OH&S in afara angajamentelor, din cadrul politicii OH&S de a indeplini cerintele legale aplicabile §i alte cerinte la care organizatia a subscris, in scopul prevenirii incidentelor §i imbolnavirilor §i pentru imbunatatirea continua; astfel, doua organizatii care au activitati similare, dar cu performante OH&S diferite, pot fi amandoua in acord cu cerintele standardului;
37
•
•
nu include cerinte specifice pentru alte sisteme de management, cum ar fi sistemele de management ale calitatii, mediului, securitatii sau management financiar, cu toate acestea elementele sale pot fi aliniate sau integrate cu cele ale altor sisteme de management; pentru stabilirea unui sistem de management OH&S care se conformeaza cerintelor acestui standard OHSAS, o organizatie poate sa i§i adapteze sistemul (sistemele) de management existent (existente); aplicarea diferitelor elemente ale sistemului de management poate diferi in functie de scopul propus §i de partile interesate implicate; nivelul de detaliere §i de complexitate al sistemului de management OH&S, amploarea documentatiei §i resursele alocate pentru acesta depind de un numar de factori, cum ar fi domeniul de aplicare al sistemului, marimea organizatiei §i natura activitatilor acesteia, produsele §i serviciile §i cultura organizational; acesta ar putea fi cazul in special pentru intreprinderile mici §i mijlocii.
2.3.2.3. DOMENIUL DE APLICARE •
•
stabile§te cerinte pentru un sistem de management al sanatatii §i securitatii ocupationale (OH&S), cu scopul de a permite unei organizatii sa-§i tina sub control propriile riscuri OH&S §i sa-§i imbunatateasca performantele OH&S; standardul nu stabile§te criterii specifice pentru performantele OH&S §i nici nu contine specificatii detaliate pentru proiectarea unui sistem de management. este aplicabil oricarei organizatii care dore§te: a.
b. c. d.
•
sa stabileasca un sistem de management OH&S pentru a elimina sau minimiza riscurile pentru angajati §i alte parti interesate care ar putea fi expuse la pericole OH&S asociate cu activitatile sale; sa implementeze, sa mentina §i sa imbunatateasca in mod continuu un sistem de management OH&S; sa se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarata; sa demonstreze conformitatea cu acest standard OHSAS prin: 1. realizarea unei auto-evaluari §i a unei declaratii pe propria raspundere; 2. obtinerea confirmarii de catre parti care au un interes in cadrul organizatiei, cum ar fi clientii, a conformarii sale; 3. obtinerea confirmarii declaratiei pe propria raspundere de la o parte externa organizatiei; 4. obtinerea certificarii/inregistrarii sistemului sau de management OH&S de catre o organizatie externa.
toate cerintele din acest standard OHSAS sunt destinate a fi incluse in 5
orice sistem de management OH&S; amploarea aplicarii va depinde de factoricum ar fi: ■ ■ ■
politica organizatiei in domeniul OH&S; natura activitatilor acesteia; riscurile §i complexitatea operatiilor sale.
38
• acest standard OHSAS trateaza sanatatea §i securitatea ocupationala §i nu intentioneaza sa trateze alte domenii referitoare la sanatate §i securitate, cum ar fi: ■ ■ ■ ■
programe de intretinere a formei fizice/de asigurare a confortului pentru angajati; securitatea produselor; deteriorarea proprietatii; impacturi de mediu.
2.3.2.4. CERINTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT OH&S 9
Fig. 1 Modelul sistemului de management OH&S pentru OHSAS 18001: 2007
39
1.
CERINTE GENERALE 9
> organizatia trebuie: •
sa stabileasca, sa documenteze, sa implementeze, sa mentina §i sa imbunatateasca continuu un sistem de management OH&S, in conformitate cu cerintele standardului OHSAS §i sa determine cum va indeplini aceste cerinte;
•
sa-§i defineasca §i sa-§i documenteze domeniul de aplicare al sistemului de management OH&S.
2.
POLITICA OH&S
> managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa defineasca §i sa aprobe politica OH&S a organizatiei §i sa se asigure ca in cadrul domeniului de aplicare definit al sistemului de management OH&S politica: a. corespunde naturii §i tipurilor de riscuri OH&S ale organizatiei; b. include un angajament de prevenire a ranirilor §i a imbolnavirilor profesionale, §i de imbunatatire continua a managementului OH&S §i a performantelor OH&S; c. include un angajament de conformitate cel putin cu cerintele legale aplicabile §i cu alte cerinte la care organizatia subscrie conform propriilor riscuri OH&S; d. asigura cadrul necesar pentru stabilirea §i analizarea obiectivelor OH&S; e. este documentata, implementata §i mentinuta; f. este comunicata tuturor angajatilor care lucreaza sub controlul organizatiei cu scopul ca ace§tia sa devina con§tienti cu privire la obligatiile lor individuale in domeniul OH&S; g. este disponibila partilor interesate; h. este analizata periodic pentru a se asigura ca ramane relevanta §i adecvata pentru organizatie.
40
3.PLANIFICARE 3.1.IDENTIFICARE PERICOL, EVALUARE RISC §I STABILIRE CONTROALE > organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) pentru identificarea continua a pericolelor, evaluarea riscurilor §i stabilirea controalelor necesare; > procedura (procedurile) pentru identificarea pericolelor §i evaluarea riscurilor trebuie sa ia in considerare: a. activitati de rutina §i de non-rutina; b. activitati ale intregului personal care are acces la locul de munca (inclusiv subcontractanti §ivizitatori); c. comportamentul uman, capabilitatile §i alti factori de natura umana; d. pericolele identificate generate din afara locului de munca, capabile sa afecteze sanatatea §i securitatea persoanelor aflate sub controlul organizatiei, la locului de munca; e. pericolele create in vecinatatea locului de munca prin activitati legate de locul de munca §i aflate sub controlul organizatiei; f. infrastructura, echipamentele §i materialele de la locul de munca, daca sunt furnizate de organizatie sau de alte parti; g. modificari sau propuneri de modificari in cadrul organizatiei, ale activitatilor sale sau ale materialelor; 5
~
h. modificari ale sistemului de management OH&S, inclusiv schimbari temporare §i impacturile acestora asupra operatiilor, proceselor §i activitatilor; 5
~
i. orice obligatii legale aplicabile evaluarii riscului §i implementarea controalelor necesare; j. proiectarea locurilor de munca, a proceselor, a instalatiilor, a echipamentelor/ma§inilor, a procedurilor operationale §i a organizarii muncii, inclusiv adaptarea acestora la capabilitatile umane. >
metodologia organizatiei pentru identificarea pericolelor §i evaluarea riscurilor trebuie: a.
sa fie definita in ceea ce prive§te domeniul sau, natura §i momentul de aplicare pentru a se asigura ca este mai degraba proactiva decat reactiva; b. sa asigure identificarea, stabilirea prioritatilor, documentarea riscurilor §i aplicarea controalelor, dupa cum este cazul. 41
>
pentru managementul modificarii, organizatia trebuie sa identifice pericolele OH&S §i riscurile OH&S asociate cu modificarile din cadrul organizatiei, din cadrul sistemului de management OH&S, or a activitatilor sale, anterior introducerii acestor modificari; organizatia trebuie sa se asigure ca rezultatele acestor evaluari sunt luate in considerare atunci cand se stabilesc controale.
>
cand se stabilesc controale sau se iau in considerare modificari ale controalelor existente, trebuie sa se tina seama de reducerea riscurilor 9
7
conform urmatoarei ierarhii: • eliminare; • inlocuire; • masuri tehnologice; • semnalizare/avertizare §i/sau masuri administrative; • echipament individual de protectie. >
organizatia trebuie: • sa documenteze §i sa actualizeze rezultatele identificarii pericolelor, evaluarilor riscurilor §i controalelor stabilite; • sa se asigure ca riscurile OH&S §i controalele stabilite sunt luate in considerare atunci cand se stabile§te, se implementeaza §i se mentine propriul sistem de management OH&S.
3.2. >
CERINTE LEGALE §I ALTE CERINTE
organizatia trebuie: • sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) pentru identificarea §i accesul la cerintele legale §i la alte cerinte OH&S care ii sunt aplicabile; • sa se asigure ca atunci cand stabile§te, implementeaza §i mentine propriul sistem de management OH&S, acesta va lua in considerare aceste cerinte legale aplicabile §i alte cerinte la care organizatia a subscris; • sa actualizeze aceste informatii; 5
•
~
sa comunice informatiile relevante referitoare la cerintele legale §i alte cerinte persoanelor care lucreaza sub controlul organizatiei §i altor parti interesate relevante.
42
3.3.OBIECTIVE §I PROGRAM (PROGRAME)
>
organizatia trebuie sa stabileasca sa implementeze §i sa mentina obiective documentate pentru OH&S, pentru functiile §i nivelurile relevante din cadrul organizatiei;
>
obiectivele trebuie sa fie: • masurabile, atunci cand este posibil, • compatibile cu politica OH&S, inclusiv cu angajamentele fata de prevenirea ranirilor §i imbolnavirilor profesionale, pentru a fi in conformitate cu cerintele legale aplicabile §i cu alte cerinte la care organizatia subscrie §i cu imbunatatirea continua.
>
cand i§i stabile^te §i i§i analizeaza obiectivele, o organizatie trebuie sa ia in considerare: • cerintele legale §i alte cerinte la care organizatia subscrie §i riscurile OH&S proprii; • cerintele propriilor optiuni tehnologice, financiare, operationale §i de afaceri; • punctele de vedere ale partilor interesate relevante.
4.IMPLEMENTARE $I FUNCTIONARE 4.1.RESURSE, FUNCTII, RESPONSABILITATE, RASPUNDERE §I AUTORITATE >
managementul de la cel mai inalt nivel trebuie: • sa i§i asume responsabilitatea finala pentru OH&S §i pentru sistemul de management OH&S; • sa i§i demonstreze angajamentul prin: a. asigurarea disponibilitatii resurselor (= resursele umane §i abilitati specializate, infrastructura organizational, resurse tehnologice §i financiare) esentiale pentru stabilirea, implementarea, mentinerea §i imbunatatirea sistemului de management OH&S; b. definirea functiilor, alocarea raspunderilor §i responsabilitatilor §i delegarea autoritatilor, cu scopul de a facilita managementul eficace OH&S; functiile, raspunderile, responsabilitatile §i autoritatile trebuie documentate §i comunicate.
43
>
organizatia trebuie: • sa desemneze un membru al (membri ai) managementului de la cel mai inalt nivel cu responsabilitate specifica pentru OH&S, indiferent de alte responsabilitati §i cu autoritate §i functii bine definite pentru: a. a se asigura ca sistemul de management OH&S este stabilit, implementat §i mentinut in conformitate cu acest standard OHSAS; b. a se asigura ca managementului de la cel mai inalt nivel ii sunt prezentate rapoarte referitoare la performanta sistemului de management OH&S pentru analiza §i ca baza pentru imbunatatirea sistemului de management OH&S. ® persoana numita de managementul de la cel mai inalt nivel (de exemplu in organizatiile mari, un membru al consiliului de administrate sau al comitetului executiv), poate delega o parte din sarcini catre un reprezentant al (reprezentanti ai) managementului din subordinea sa, pastrandu-§i in acela§i timp raspunderea ; ® identitatea persoanei numite de managementul de la cel mai inalt nivel trebuie fie disponibila tuturor persoanelor care lucreaza sub controlul organizatiei ; ® toti cei care au responsabilitati de management trebuie sa-§i demonstreze angajamentul pentru imbunatatirea continua a performantelor OH&S. • sa se asigure ca persoanele aflate la locul de munca i§i asuma responsabilitatea fata de aspectele OH&S asupra carora au control, inclusiv respectarea cerintelor OH&S aplicabile organizatiei.
4.2. COMPETENTA, CON^TIENTIZARE >
INSTRUIRE
§I
organizatia trebuie: • sa se asigure ca orice persoana (persoane) aflata sub controlul sau, care indepline§te (indeplinesc) sarcini care pot avea impact asupra OH&S, este competenta (sunt competente) din punct de vedere al studiilor, instruirii sau experientei corespunzatoare §i trebuie sa pastreze inregistrari in acest sens; • sa identifice nevoile de instruire asociate cu riscurile sale OH&S §i cu sistemul sau de management OH&S; aceasta trebuie sa asigure instruiri sau sa ia alte masuri pentru satisfacerea acestor nevoi de instruire, sa evalueze eficacitatea instruirilor sau a masurilor luate §i sa pastreze inregistrari in acest sens;
44
•
>
sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) pentru a se asigura ca persoanele care lucreaza sub controlul sau sunt con^tientizate de: a. consecintele OH&S, existente sau potentiale, ale activitatilor de munca §i ale comportamentului lor §i de beneficiile OH&S obtinute prin imbunatatirea performantelor individuale; b. functiile, responsabilitatile §i importanta acestora in realizarea conformitatii cu politica §i procedurile OH&S §i cu cerintele sistemului de management OH&S, inclusiv cu cerintele referitoare la pregatirea pentru situatii de urgenta §i la capacitatea de raspuns (a se vedea 4.7); c. consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate.
procedurile de instruire trebuie sa tina seama de nivelurile diferite de: • responsabilitate, capabilitate §i cuno§tinte lingvistice §i generale; •
risc. 4.3.
COMUNICARE,
PARTICIPARE
§I
CONSULTARE 4.3.1.COMUNICARE >
organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) referitoare la pericolele OH&S §i sistemul de management OH&S, pentru: a. comunicarea interna dintre niveluri §i functii diferite in cadrul organizatiei; b. comunicarea cu contractorii §i alti vizitatori la locul de munca; c. primirea, documentarea §i raspunsurile la comunicarile relevante de la partile interesate externe. 4.3.2.
>
PARTICIPARE §I CONSULTARE
organizatia trebuie: • sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) pentru: a. participarea lucratorilor prin: • implicare corespunzatoare in identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor §i stabilirea controalelor; • implicare corespunzatoare in investigarea incidentelor; • implicare in dezvoltarea §i analiza politicilor §i obiectivelor OH&S; • consultare atunci cand exista schimbari care afecteaza propria OH&S;
45
•
• reprezentare in probleme OH&S. ® lucratorii trebuie sa fie informati despre acordurile lor de participare, inclusiv despre reprezentantul (reprezentantii) acestora in probleme de OH&S. b. consultarea contractorilor atunci cand exista modificari care la afecteaza OH&S. sa se asigure, atunci cand este cazul, ca partile interesate externe relevante sunt consultate in problemele pertinente OH&S. 4.4.DOCUMENTATIE
>
documentatia sistemului de management OH&S trebuie sa includa: a. politica §i obiectivele OH&S; b. descrierea domeniului de aplicare al sistemului de management OH&S; c. descrierea principalelor elemente ale sistemului de management OH&S §i a interactiunilor dintre ele §i referirea la documentele conexe; d. documente, inclusiv inregistrari, cerute de acest standard OHSAS; e. documente, inclusiv inregistrari, pe care organizatia le considera necesare pentru a se asigura planificarea, operarea §i controlul eficace al proceselor legate de managementul riscurilor sale OH&S. ® este important ca documentatia sa fie proportionala cu nivelul de complexitate, pericolele §i riscurile implicate §i sa fie dimensionata la minimum cerut pentru eficienta §i eficacitate. 4.5.
>
>
CONTROLUL DOCUMENTELOR
documentele cerute de sistemul de management OH&S §i de OHSAS 18001 trebuie tinute sub control; inregistrarile sunt un tip special de documente §i trebuie tinute sub control potrivit cu cerintele din 5.4; organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) pentru: a. a aproba documentele, inainte de emitere, in ceea ce prive§te adecvarea acestora; b. a analiza, a actualiza, daca este cazul, §i a reaproba documentele; c. a se asigura ca sunt identificate modificarile §i stadiul revizuirii curente ale documentelor; d. a se asigura ca versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt disponibile la punctele de utilizare; e. a se asigura ca documentele raman lizibile §i u§or de identificat; f. a se asigura ca documentele de provenienta externa pe care organizatia le considera necesare pentru planificarea §i functionarea sistemului de management OH&S sunt identificate §i distributia lor este controlata; g. a preveni utilizarea neintentionata a documentelor perimate, care au fost pastrate din diverse motive, prin aplicarea de metode potrivite de identificare.
46
4.6.
CONTROL OPERATIONAL 9
>
organizatia trebuie sa determine acele operatii §i activitati care sunt asociate pericolului (pericolelor) identificate, atunci cand implementarea controalelor este necesara pentru a gestiona riscul (riscurile) OH&S; acestea trebuie sa includa managementul modificarilor (a se vedea 3.1);
>
pentru aceste operatii §i activitati, organizatia trebuie sa implementeze §i sa mentina: a. controale operationale, a§a cum se aplica organizatiei §i activitatilor pe care le desfa§oara; b. organizatia trebuie sa integreze controalele operationale in propriul sistem de management OH&S; c. controale asupra produselor, echipamentelor §i serviciilor achizitionate; d. controale asupra contractorilor §i a altor vizitatori la locul de munca; e. proceduri documentate, pentru a cuprinde situatiile in care absenta unor astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica §i obiectivele OH&S; f. criterii de operare precizate acolo unde absenta acestora ar putea genera abateri de la politica §i obiectivele OH&S.
4.7.
>
PREGATIRE PENTRU SITUATII DE URGENTA §I CAPACITATE DE RASPUNS
organizatia trebuie: • sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina §i o procedura (proceduri) pentru: a. a identifica potentialul pentru situatii de urgenta; b. a raspunde la astfel de situatii de urgenta. • sa raspunda la situatiile de urgenta aparute §i sa previna sau minimizeze eventualele consecinte negative OH&S asociate acestor situatii; 5
•
•
~
® in planificarea raspunsului la situatiile de urgenta organizatia trebuie sa tina seama de nevoile partilor interesate relevante, de exemplu serviciile de urgenta §i vecinii organizatiei. sa testeze, periodic, procedura (procedurile) sale de raspuns la situatii de urgenta, implicand, acolo unde se poate, partile interesate relevante, dupa cum este cazul; sa analizeze periodic §i, atunci cand este necesar, sa revizuiasca procedura (procedurile) sale de pregatire pentru situatii de urgenta §i capacitate de raspuns, in special dupa testarile periodice §i dupa aparitia unor situatii de urgenta (a se vedea 5.3).
47
5.VERIFICARE 5.1. MASURAREA PERFORMANTELOR
§I
MONITORIZAREA
>
organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) pentru monitorizarea §i masurarea, in mod periodic, a performantelor OH&S; aceasta procedura (aceste proceduri) trebuie sa prevada: a. atat masurari calitative, cat §i cantitative, corespunzatoare necesitatilor organizatiei; b. monitorizarea gradului in care sunt indeplinite obiectivele OH&S ale organizatiei; c. monitorizarea eficacitatii controalelor (atat pentru sanatate, cat §i pentru securitate); d. masurari proactive ale performantelor, care monitorizeaza conformitatea cu programul (programele) de management OH&S, cu controalele §i criteriile operationale; e. masurari reactive ale performantelor pentru monitorizarea imbolnavirilor profesionale, incidentelor (inclusiv accidente, „incident fara urmari“ etc.) §i a altor dovezi istoricea ale performantelor OH&S deficitare; f. inregistrarea de date §i rezultate de monitorizare §i de masurare, suficiente pentru a facilita analiza ulterioara a actiunilor corective §i preventive.
>
daca sunt necesare echipamente pentru monitorizarea §i masurarea performantelor, organizatia trebuie sa stabileasca §i sa mentina proceduri de etalonare §i mentenanta a acestor echipamente, dupa cum este cazul; trebuie pastrate inregistrari ale activitatilor de etalonare §i mentenanta §i ale rezultatelor.
48
5.2.
EVALUAREA CONFORMARII
>
consecvent cu angajamentul sau de conformare [a se vedea 2 c)], organizatia trebuie sa: • stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) pentru evaluarea periodica a conformarii cu cerintele legale aplicabile (a se vedea 3.2); • i§i evalueze conformarea cu alte cerinte la care subscrie (a se vedea 3.2); organizatia poate dori sa combine aceasta evaluare cu evaluarea conformarii legale sau sa stabileasca o procedura (proceduri) separata (separate) pentru fiecare; • sa pastreze inregistrari ale rezultatelor evaluarilor periodice.
>
frecventa evaluarilor periodice poate varia in functie de: • cerintele legale; • diferite alte cerinte la care organizatia subscrie. 5.3.INVESTIGAREA INCIDENTELOR, NECONFORMITATI, ACTIUNI 7
9
7
9
CORECTIVE §I PREVENTIVE 5.3.1.INVESTIGAREA INCIDENTELOR >
organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) pentru inregistrarea, investigarea §i analizarea incidentelor pentru: a. determinarea deficientelor principale OH&S sau a altor factori care puteau cauza, sau contribui la, aparitia incidentelor; b. identificarea necesitatilor de aplicare a actiunilor corective; c. identificarea oportunitatilor de aplicare a actiunilor preventive; d. identificarea oportunitatilor de imbunatatire continua; e. comunicarea rezultatelor unor astfel de investigatii. ® investigatiile trebuie efectuate intr-un interval de timp stabilit; ® orice necesitate de actiune corectiva identificata sau oportunitati de actiuni preventive trebuie tratate in concordanta cu partile relevante di^ 5.3.2; ® rezultatele investigatiilor incidentelor trebuie documentate §i mentinute. 9
49
5.3.2. PREVENTIVE >
NECONFORMITATI, ACTIUNI CORECTIVE §I
organizatia trebuie • sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) pentru tratarea neconformitatii (neconformitatilor) existente sau potentiale §i pentru implementarea actiunilor corective §i preventive; procedura (procedurile) trebuie sa defineasca cerinte pentru: a. identificarea §i corectarea neconformitatii §i intreprinderea actiunii (actiunilor) necesare pentru reducerea consecintelor referitoare la OH&S; b. investigarea neconformitatii (neconformitatilor), determinarea cauzei (cauzelor) aparitiei acestora §i intreprinderea actiunilor pentru a evita repetarea acestora; c. evaluarea necesitatii actiunilor de prevenire a neconformitatilor §i implementarea actiunilor corespunzatoare cu scopul de a evita aparitia acestora; d. inregistrarea §i comunicarea rezultatelor actiunii (actiunilor) corective §i preventive care au fost intreprinse; e. analizarea eficacitatii actiunii (actiunilor) corective §i preventive intreprinse. ® atunci cand prin actiunile corective §i actiunile preventive sunt identificate pericole noi sau pericole modificate, sau este identificata necesitatea de controale noi sau modificate, procedura trebuie sa solicite ca actiunile propuse sa fie evaluate din punct de vedere al riscului, anterior implementarii; ® orice actiune corectiva sau preventiva intreprinsa pentru eliminarea cauzelor neconformitatii (neconformitatilor) existente §i potentiale trebuie sa fie corespunzatoare importantei problemelor §i trebuie sa fie proportionala cu riscul (riscurile) OH&S intalnite. • sa se asigure ca in documentatia sistemului de management OH&S sunt realizate toate modificarile rezultate din actiunile corective §i preventive. 5.4.
>
CONTROLUL INREGISTRARILOR
organizatia trebuie: • sa stabileasca §i sa mentina inregistrari, necesare pentru demonstrarea conformitatii cu cerintele propriului sistem de management OH&S §i cu cerintele standardului OHSAS §i pentru demonstrarea rezultatelor obtinute; 5
~
•
sa stabileasca, sa implementeze §i sa mentina o procedura (proceduri) pentru identificarea, depozitarea, protectia, regasirea, pastrarea §i eliminarea inregistrarilor. ® inregistrarile OH&S trebuie sa fie §i sa ramana lizibile, identificabile §i trasabile.
50
5.5.
>
AUDIT INTERN
organizatia trebuie sa se asigure ca auditurile interne ale sistemului de management OH&S sunt efectuate la intervale planificate pentru: 1. a determina daca sistemul de management OH&S: 1. este conform masurilor planificate pentru managementul OH&S, inclusiv cerintelor din acest standard OHSAS; 2. a fost implementat §i mentinut corespunzator; 3. este eficace in realizarea politicii §i obiectivelor organizatiei. 2. a furniza managementului informatii referitoare la rezultatele auditurilor. ® programul (programele) de audit trebuie planificat (planificate), stabilit (stabilite), implementat (implementate) §i mentinut (mentinute) de catre organizatie, pe baza rezultatelor evaluarilor de risc pentru activitatile organizatiei §i a rezultatelor auditurilor anterioare. 5
>
~
trebuie stabilita (stabilite), implementata (implementate) §i mentinuta (mentinute) o procedura (proceduri) de audit intern care sa se refere la: a. responsabilitatile, competentele §i cerintele pentru planificarea §i efectuarea auditurilor, raportarea rezultatelor §i pastrarea inregistrarilor aferente; b. stabilirea criteriilor, domeniului, frecventei §i metodelor de audit. ® selectarea auditorilor §i efectuarea auditurilor trebuie sa asigure obiectivitatea §i impartialitatea procesului de audit.
51
6.ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT >
managementul de la cel mai inalt nivel al organizatiei trebuie sa analizeze sistemul de management OH&S, la intervale planificate, pentru a se asigura ca acesta este in permanenta corespunzator, adecvat §i eficace; analizele trebuie sa includa evaluarea oportunitatilor de imbunatatire a sistemului §i nevoile de schimbare a sistemului de management OH&S, inclusiv politica §i obiectivele OH&S; inregistrarile analizei efectuate de management trebuie pastrate;
>
elementele de intrare pentru analizele efectuate de management trebuie sa includa: a. rezultatele auditurilor interne §i evaluarilor conformarii cu cerintele legale aplicabile §i cu alte cerinte la care organizatia subscrie; b. rezultatele participarii §i consultarii (a se vedea 4.3); c. comunicarea relevanta (comunicarile relevante) cu partile externe interesate, inclusive reclamatiile; 7
5
~
d. performantele organizatiei in domeniul OH&S; e. masura in care au fost indeplinite obiectivele; f. stadiul investigarilor incidentelor, actiunilor corective §i actiunilor preventive; g. actiunile de urmarire de la analizele anterioare efectuate de management, h. modificarea circumstantelor, inclusiv evolutia cerintelor legale §i a altor cerinte referitoare la OH&S; i. recomandari pentru imbunatatire. 5
>
~
elementele de ie^ire pentru analizele efectuate de management trebuie sa fie consecvente cu angajamentul organizatiei referitor la imbunatatirea continua §i trebuie sa includa toate deciziile §i actiunile aflate in legatura cu posibile modificari ale: a. performantelor OH&S; b. politicii §i obiectivelor OH&S; c. resurselor; d. altor elemente ale sistemului de management OH&S. ® elementele de ie^ire relevante din analizele efectuate de management trebuie sa fie disponibile pentru a fi comunicate §i consultate (a se vedea 4.3).
52
2.3.2.5. CORESPONDENTA INTRE OHSAS 18001, OHSAS 18002 §I GHIDUL ILO- OSH: 2001 (ANEXA B (INFORMATIVA) LA SR OHSAS 18001: 2008 - SISTEME DE MANAGEMENT AL SANATATII §I SECURITATII OCUPATIONALE. CERINTE)
B.1.Introducere Aceasta anexa identifica principalele diferente dintre Liniile directoare ILO - OSH ale Organizatiei Internationale a Muncii §i documentele OHSAS, §i furnizeaza o evaluare comparativa a cerintelor diferite. Ar trebui remarcat ca nu au fost identificate diferente semnificative. In consecinta, acele organizatii care au implementat un sistem de management OH&S conform OHSAS 18001 pot fi sigure ca sistemul lor de management OH&S va fi, de asemenea, compatibil cu recomandarile din Liniile directoare ILO - OSH. In B.4 este prezentat un tabel de corespondenta intre articolele individuale ale documentelor OHSAS §i cele ale Liniilor directoare ILO - OSH.
B.2.Generalitati Primele doua obiective ale Liniilor directoare ILO - OSH sunt: a. asistarea tarilor in stabilirea unui cadru national pentru sisteme de management al securitatii §i sanatatii ocupationale; §i b. furnizarea de indrumari organizatiilor individuale referitoare la integrarea elementelor OH&S in politica lor globala §i in acordurile stabilite de management. OHSAS 18001 specifica cerintele pentru sistemele de management OH&S, care sa permita organizatiilor sa le controleze riscurile §i sa-§i imbunatateasca performantele lor OH&S. OHSAS 18002 furnizeaza indrumari pentru implementarea OHSAS 18001. Documentele OHSAS sunt deci comparabile cu capitolul 3 din Liniile directoare ILO - OSH „Sistem de management al securitatii §i sanatatii ocupationale in organizatie ".
B.3.Analiza detaliata a articolului 3 din Liniile directoare ILO-OSH comparativ cu documentele OHSAS B.3.1.Domeniu de aplicare Liniile directoare ILO - OSH sunt focalizate pe lucratori. Standardele OHSAS sunt mai cuprinzatoare, focalizandu-se atat pe persoanele aflate sub controlul organizatiei cat §i pe alte parti interesate.
B.3.2.Modele de sisteme de management OH&S Modelele care descriu principalele elemente ale unui sistem de management OH&S din Liniile directoare ILO - OSH §i din documentele OHSAS, sunt echivalente.
53
B.3.3.Paragraful 3.2 din ILO - OSH, Participarea lucratorilor In Liniile directoare ILO - OSH, la 3.2.4 se recomanda ca: „Angajatorul ar trebui sa se asigure, dupa cum este cazul, de stabilirea §i functionarea eficienta a unei comisii de sanatate §i securitate §i recunoa^terea reprezentantilor lucratorilor in probleme de sanatate §i securitate conform legilor §i practicilor nationale ". OHSAS 18001, capitolul 4.4.3 cere organizatiei sa stabileasca o procedura pentru comunicare, participare §i consultare §i pentru a implica un spectru mai larg de parti interesate (datorita domeniului mai larg de aplicare al acestui document).
B.3.4.Paragraful 3.3 din ILO - OSH, Responsabilitate §i raspundere Liniile directoare ILO - OSH recomanda la 3.3.1 (h) stabilirea programelor de sanatate §i de prevenire. Standardele OHSAS nu au o astfel de cerinta.
B.3.5.Paragraful 3.4 din ILO - OSH, Competenta §i instruire Recomandarea din Liniile directoare ILO - OSH, 3.4.4: „Se recomanda ca instruirea sa fie facuta tuturor participantilor fara plata §i sa aiba loc in timpul programului de lucru, daca este posibil", nu este o cerinta a documentelor OHSAS.
B.3.6.ILO - OSH Paragraful 3.10.4, Achizitii Liniile directoare ILO - OSH accentueaza ca cerintele pentru securitate §i sanatate ale organizatiei ar trebui incorporate in cadrul unor specificatii de aprovizionare §i leasing. Standardele OHSAS includ §i domeniul achizitiilor prin cerintele lor pentru evaluarea riscului, identificarea cerintelor legale §i stabilirea controalelor operationale.
B.3.7.ILO - OSH Paragraful 3.10.5, Contra ctare Liniile directoare ILO - OSH definesc etapele care trebuie parcurse pentru a se asigura ca cerintele de securitate §i sanatate ale organizatiei sunt aplicate contractorilor (ace§tia prezinta de asemenea o sinteza a actiunilor necesare, pentru a se asigura ca acestea sunt aplicate). Acest lucru este implicit in OHSAS.
B.3.8.ILO - OSH Paragraful 3.12, Investigarea ranirilor, imbolnavirilor profesionale, bolilor §i incidentelor legate de munca §i impacturile lor asupra performantelor de securitate §i sanatate Liniile directoare ILO - OSH nu cer ca actiunile corective sau preventive sa fie analizate prin procesul de evaluare a riscului inainte de implementare, a§a cum se cere in OHSAS 18001,
4.5.3.2.
B.3.9.ILO - OSH Paragraful 3.13, Audit Liniile directoare ILO - OSH recomanda consultarea asupra selectiei auditorilor. Dimpotriva, documentele OHSAS cer ca personalul care efectueaza auditul sa fie impartial §i obiectiv.
B.3.10.ILO - OSH Paragraful 3.16, imbunatatirea continua Acesta este un subcapitol separat in Liniile directoare ILO - OSH. Se detaliaza masurile care ar trebui luate in considerare pentru realizarea imbunatatirii continue. Masuri similare sunt detaliate in continutul documentelor OHSAS care, prin urmare, nu au un articol similar.
54
B.4.Corespondenta intre articolele documentelor OHSAS §i articolele Liniilor directoare ILO-OSH Tabelul B.1 - Corespondenta intre articolele documentelor OHSAS §i articolele Liniilor directoare ILO - OSH Articol
1 2 3 4
OHSAS Introducere
Articol 3.0
Preambul Domeniu de aplicare Publicatii de referinta Termeni §i definitii
1.0
Cerinte ale sistemului de management OH&S
-
4.1
Cerinte generale
3.0
4.2
Politica OH&S
3.1 3.16
4.3 4.3.1
Planificare
4.3.2
Cerinte legale §i alte cerinte
4.3.3
Obiective §i program (programe)
4.4 4.4.1
Implementare §i functionare
4.4.2 4.4.3
Competenta, instruire §i con^tientizare Comunicare, participare §i consultare
4.4.4
Documentatie
3.3 3.8 3.16 3.4 3.2 3.6 3.5
4.4.5
Controlul documentelor
3.5
4.4.6
Control operational
4.4.7
Pregatire pentru situatii de urgenta §i capacitate de raspuns Verificare Masurarea §i monitorizarea performantelor Evaluarea conformarii
3.10.2 3.10.4 3.10.5 3.10.3
4.5 4.5.1 4.5.2 4.5.3 4.5.3.1
Identificare pericol, evaluare risc §i stabilire controale
Resurse, functii, responsabilitate, raspundere §i autoritate
Investigarea incidentelor, neconformitati, actiuni corective §i preventive Investigarea incidentelor
Neconformitati, actiuni corective §i actiuni preventive
Introducere Sistem de management al sanatatii §i securitatii ocupationale in organizatie Organizatia International a Muncii Obiective Bibliografie Glosar -
-
Sistemul de management al securitatii §i sanatatii ocupationale in organizatie Politica de sanatate §i securitate ocupationala Imbunatatire continua Planificare §i implementare (doar titlu)
3.7 3.7 3.10 3.10.1 3.10.1 3.10.5 3.7.2 3.10.1.2
Analiza initiala Sistemul de planificare, dezvoltare §i implementare Prevenirea pericolelor Preventie §i masuri de control Managementul schimbarii Contractare (Analiza initiala) (Preventie §i masuri de control)
3.8 3.8 3.16
Sistem de planificare, dezvoltare §i implementare Obiective ale sanatatii §i securitatii ocupationale Imbunatatire continua -
-
3.11 3.12
3.16 4.5.3.2
Linii directoare ILO - OSH
3.15
55
Responsabilitate §i raspundere Sistem de planificare, dezvoltare §i implementare Imbunatatire continua Competenta §i instruire Participarea angajatilor Comunicare Documentatia sistemului de management al sanatatii §i securitatii ocupationale Documentatia sistemului de management al sanatatii §i securitatii ocupationale Managementul schimbarii Procurare Contractare Prevenire §i pregatire pentru situatii de urgenta §i capacitate de raspuns Evaluare (doar titlu) Monitorizarea §i masurarea performantelor Investigarea ranirilor legate de locul de munca, imbolnavirilor profesionale, bolilor §i incidentelor §i impactul acestora asupra performantelor de sanatate §i securitate Imbunatatire continua Actiuni preventive §i corective
Articol 4.5.4
OHSAS Controlul inregistrarilor
Articol 3.5
4.5.5 4.6
Audit intern Analiza efectuata de management
3.13 3.14 3.16
56
Linii directoare ILO - OSH Documentatia sistemului de management al sanatatii §i securitatii ocupationale Audit Analiza efectuata de management Imbunatatire continua
2.3.2.6. PRINCIPALELE MODIFICARI INTRODUSE DE OHSAS 18001: 2007 IN RAPORT CU OHSAS 18001: 1999
>
CONSIDERATII GENERALE: •
s-a acordat o mai mare importanta componentei „sanatate ”;
•
s-a imbunatatit compatibilitatea cu ISO 9001: 2000 §i cu ISO 14001: 2004, OHSAS 18001: 2007 pastrand aceea§i ordine a cerintelor §i majoritatea modificarilor introduse prin versiunea din 2004 a ISO 14001, ceea ce va facilita §i incuraja implementarea sistemelor de management integrat calitate - mediu - SSO (SSM);
•
OHSAS 18001 este prezentat ca un standard, nu ca o specificatie sau ca un document, ca §i in editia sa anterioara, ceea ce reflecta adoptarea lui pe scara tot mai larga ca baza pentru standardele nationale ale sistemelor de management al SSO (SSM);
•
diagrama modelul Plan - Do - Check - Act (Planifica - Implementeaza - Verifica Actioneaza) este prezentata numai in sectiunea Introducere, in integralitatea ei, fara a mai fi reprezentata sub forma unei diagrame sectionate la inceputul fiecarei cerinte principale;
•
lista publicatiilor de referinta din sectiunea 2 a fost restransa exclusiv la documentele internationale; 9
7
•
au fost introduse noi definitii (de exemplu, risc acceptabil, document, actiune corectiva, imbolnavire profesionala, loc de munca), iar cele existente au fost revizuite (de exemplu, incident, pericol, risc, neconformitate);
•
termenul „risc tolerabil” a fost inlocuit cu termenul „risc acceptabil”;
•
termenul „accident” a fost inclus in termenul „incident”, aceasta modificare avand consecinte asupra analizei actiunilor preventive §i corective;
57
•
definitia termenului „pericol” nu se mai refera la „dauna adusa proprietatii sau dauna adusa mediului de lucru”; se considera in prezent ca „dauna adusa proprietatii sau dauna adusa mediului de lucru” nu vizeaza in moddirect man ocupationale care constituie domeniul de aplicare al standardului OHSAS 18001 §i, in consecinta, este inclusa in domeniul managementului activelor (proprietati, bunuri, economii, investitii etc.); ca urmare a acestei modificari, riscul unei „daune aduse proprietatii sau unei daune aduse mediului de lucru”, avand un efect asupra sistemului de management al sanatatii §i securitatii ocupationale, trebuie identificat in procesul de evaluare al riscului pentru organizatie §i trebuie gestionat prin aplicarea de masuri adecvate de control al riscului;
•
includerea tiparelor comportamentale ale angajatilor (lucratorilor), aptitudinilor personale ale acestora §i a celorlalti a§a - numiti factori umani, ca elemente importante in identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor §i stabilirea actiunilor corective §i preventive; in plus, ace§ti factori trebuie luati in con§tientizarii angajatilor, precum §i in cadrul instruirilor prevazute de legislatia in vigoare;
•
la cerinta 4.3.1 se introduce o ierarhizare a controalelor (masurilor de control) destinate reducerii riscurilor: eliminare, inlocuire, masuri tehnologice, semnalizare/avertizare §i/sau masuri administrative, echipament individuale de protectie;
•
cerintele 4.3.3 §i 4.3.4 au fost comasate intr-o singura cerinta 4.3.3 „Obiective §i program (programe)”, la fel cum s-a procedat §i in standardul ISO 14001: 2004;
•
managementul schimbarii este abordat de o maniera mai explicita;
•
a fost introdusa o noua cerinta 4.5.2 „Evaluarea conformarii”, la fel 5
77
~
cum s-a procedat §i in standardul ISO 14001: 2004; •
au fost introduse noi cerinte privind participarea §i consultarea contractorilor (4.4.3.2);
•
au fost introduse noi cerinte privind investigarea incidentelor (4.5.3.1);
58
a fost introdusa o lista prescriptiva, continand elementele de intrare §i de ie§ire, in cerinta 4.6 „Analiza efectuata de management”; •
anexele au fost restructurate; astfel, Anexa A prezinta corespondenta intre OHSAS 18001: 2007, ISO 14001: 2004 §i ISO 9001: 2000, iar Anexa B prezinta corespondenta intre OHSAS 18001, OHSAS 18002§i ILO OSH: 2001.
COMENTAREA §I INTERPRETAREA MODIFICARILOR §I A DIFERENTELOR DINTRE OHSAS 18001: 1999 §I OHSAS 18001: 2007, LA NIVELUL FIECAREI CERINTE:
>
CERINTA (CLAUZA) OHSAS 18001: 1999 1 Domeniu de aplicare
OHSAS 18001: 2007 1 Domeniu de aplicare
2 Publicatii de referinta 3 Termeni §i definitii 3.1 accident 3.2 audit
2 Publicatii de referinta 3 Termeni §i definitii 3.1 risc acceptabil 3.2 audit
3.3 imbunatatire continua
3.3 imbunatatire continua 3.4 actiune corectiva
3.4 pericol
3.5 identificare pericol
3.6 incident
3.5 document 3.6 pericol
3.7 identificare pericol 3.8 imbolnavire profesionala 3.9 incident
COMENTARII §I INTERPRETAREA MODIFICARILOR §I A DIFERENTELOR
• adauga noile subcerinte (subclauze) 1-4. • limiteaza lista publicatiilor de referinta exclusiv la documentele internationale OHSAS 18002: 2000 §i ILO- OHS: 2001. ’ • au fost introduse definitii noi (23 in loc de 17), iar definitiile existente au fost revizuite. • inlocuie^te „risc tolerabil” (fosta definitie 3.17) cu „risc acceptabil”. •
reflecta ISO 9000: 2005 (3.9.1); clarifica definirea caracterului „independent” al procesului de audit, cu o relevanta particulars pentru organizatiile mai mici. • adapteaza definitia 3.2 din ISO 14001: 2004 pentru a clarifica modul de definire a imbunatatirii continue •
• introduce aceasta noua definitie pentru a imbunatati compatibilitatea cu ISO 9000: 2005 (3.6.5) §i contrasteaza cu noua definitie 3.18 privind „actiunea preventiva”. • introduce aceasta noua definitie pentru a imbunatati compatibilitatea cu ISO 14001: 2004 (3.4). • modifica definitia anterioara, renuntand la raportarea la „dauna adusa proprietatii, dauna adusa mediului de lucru” §i include raportarea la noua definitie „imbolnavire profesionala” (3.8). • muta definitia de la (3.5) la (3.7).
• introduce aceasta noua definitie care este mai prescriptiva pentru conditiile care sunt „identificabile”. •
include definitia accidentului in cea a incidentului (3.9); modifica definitia pentru a accentua caracterul profesional al evenimentului (nu al accidentului); • include referirea la „ imbolnavire profesionala” (3.8) care poate conduce la regandirea domeniului riscurilor potentiale; • include noi note, acestea definind „accidentul”, „incidentul fara urmari” §i „situatia de urgenta” (4.4.7) ca tipuri particulare de incident. •
59
CERINTA (CLAUZA)
COMENTARII §I INTERPRETAREA MODIFICARILOR §I A DIFERENTELOR
OHSAS 18001: 1999
OHSAS 18001: 2007
3.7 parti interesate 3.8 neconformitate
3.10 parte interesata
• modifica definitia, clarificand faptul ca „partile interesate” pot fi atat din interiorul, cat §i din afara locului de munca. • revizuie^te definitia §i modifica numele cerintei pentru a o face mai generica in vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO 9000: 2005 (3.6.2) §i ISO 14001: 2004 (3.15). ’ Observatie: Definitia 3.8 nonconformance = neconformare din OHSAS 18001:1999 a fost tradusa impropriu de ASRO prin neconformitate = non-conformity.
3.11 neconformitate
3.10 3.12 • introduce mentiuni vizand includerea factorilor care pot afecta starea de sanatate §i securitate sanatate §i securitate sanatate §i securitate a angaj atilor sau a altor lucratori (inclusive ocupationala (OH&S ocupationala (OH&S (SSO)) personal temporar angaj at §i personal subcontractant), a vizitatorilor (SSO)) sau a oricarei alte persoane aflate la locul de munca; introduce o nota explicita privind cerintele legale specifice anumitor organizatii, in legatura cu „persoanele din aflate in imediata apropiere a locului de munca sau care sunt expuse activitatilor desfa^urate la locul de munca”.
3.11 sistem de management OH&S (SSO) 3.9 obiective 3.13 performanta
3.13 sistem de management OH&S (SSO) 3.14 obiectiv OH&S (SSO)
• restructureaza aceasta definitie in vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO 14001: 2004 (3.8). • restructureaza aceasta definitie §i adauga Nota 2.
3.15 performante OH&S vizeaza „masurarea eficacitatii controalelor organizatiei”; (SSO) • adauga Nota 2 continand alte cerinte pentru performanta OH&S (SSO). ’’’ 3.16 politica OH&S (SSO) oduce o definitie noua in vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO 14001: 2004 (3.11), cu o specificitate ridicata pentru managementul de la cel mai inalt nivel.
3.12 organizatie
3.17 organizatie 3.18 actiune preventiva 3.19 procedura
3.14 risc
3.20 inregistrare 3.21 risc
3.15 evaluare risc
3.22 evaluare risc
3.16 securitate
-
3.17 risc tolerabil
-
-
3.23 loc de munca
• introduce modificari minore in vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO 14001: 2004 (3.16). oduce o definitie noua in vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO 9000: 2005 (3.6.4) §i descrie relatia cu actiune corectiva. oduce o definitie noua in vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO 9000: 2005 (3.4.5); conform Notei, procedura poate fi documentata sau nu. • introduce o definitie noua in vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO 14001: 2004 (3.20). • extinde definitia pentru o mai buna detaliere a riscurilor specifice asociate managementului OH&S (SSO); introduce termenul „expunere”; • inlocuie^te „consecinta” cu „severitatea ranirii sau imbolnavirii profesionale”. rmuleaza mai obiectiv aceasta definitie, „tinand seama de caracterul corespunzator al oricaror controale existente”, punand un accent mai mare pe masurarea eficacitatii controalelor organizatiei, la fel ca §i in 3.15 „performante OH&S (SSO)”. ’ ’ mina aceasta definitie. • definitia „risc tolerabil” a fost inlocuita cu definitia „risc acceptabil” (3.1) oduce o definitie noua.
60
CERINTA (CLAUZA) OHSAS 18001: 1999
COMENTARII §I INTERPRETAREA MODIFICARILOR §I A DIFERENTELOR
OHSAS 18001: 2007
4. 4. Elemente ale sistemului de Cerinte ale sistemului de management OH&S (SSO) management OH&S (SSO)
4.1 Cerinte generale
4.1 Cerinte generale
• •
4.2. Politica OH&S (SSO)
4.3 Planificare 4.3.1 Planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului §i controlul riscului
introduce verbele „a documenta, a implementare” §i „a imbunatati” in mod continuu; introduce mentiunea ca organizatia „va determina cum va indeplini aceste cerinte” §i „va defini §i va documenta domeniul de aplicare al sistemului de management OH&S (SSO)”.
4.2 Politica OH&S (SSO) restructureaza cerinta, precizand ca managementul de la cel mai inalt nivel define^te, nu doar autorizeaza politica OH&S (SSO); • extinde semnificatia notiunii de „angajat (lucrator)” pentru a include „toti angaj atii care lucreaza sub controlul organizatiei”.
4.3 Planificare 4.3.1 introduce „stabilirea controalelor” §i „implementare”; Identificare pericol, evaluare solicita luarea in considerare: risc §i stabilire controale ■ a influentei comportamentului uman, a capabilitatilor §i a altor factori de natura umana asupra identificarii pericolului §i evaluarii riscului; ■ a pericolelor identificate generate din afara locului de munca, capabile sa afecteze sanatatea §i securitatea persoanelor aflate sub controlul organizatiei, la locului de munca; a pericolelor create in vecinatatea locului de munca prin activitati legate de locul de munca §i aflate sub controlul organizatiei; ■ modificarilor sau propunerilor de modificari in cadrul organizatiei, ale activitatilor sale sau ale materialelor; ■ modificarilor privind sistemul de management OH&S (SSO), inclusiv schimbari temporare §i impacturile acestora asupra operatiilor, proceselor §i activitatilor. ■ a obligatiilor legale aplicabile evaluarii riscului §i implementarii controalelor necesare; ■ a proiectarii locurilor de munca, a proceselor, a instalatiilor, a echipamentelor/ma^inilor, a procedurilor operationale §i a organizarii muncii, inclusiv in ceea ce prive^te adaptarea acestora la capabilitatile umane; • introduce o cerinta noua privind managementul modificarii (schimbarii), cerinta care solicita organizatiei „sa identifice pericolele OH&S (SSO) §i riscurile OH&S (SSO) asociate cu modificarile din cadrul organizatiei, din cadrul sistemului de management OH&S (SSO), or a activitatilor sale, anterior introducerii acestor modificari”; • restructureaza cerinta prin introducerea unei ierarhizari a controalelor (masurilor de control) destinate reducerii riscurilor; solicita organizatiei luarea in considerare, in primul rand , a eliminarii pericolului, urmata de inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos, astfel incat prin parcurgerea ordinii ierarhice a masurilor de prevenire §i protectie aceasta sa se asigure ca procesul decizional a fost fundamentat pe dovezi obiective (de exemplu, acordarea EIP nu va fi luata in considerare niciodata ca prima optiune).
61
CERINTA (CLAUZA) OHSAS 18001: 1999
OHSAS 18001: 2007
4.3.2 4.3.2 Cerinte legale §i alte cerinte Cerinte legale §i alte cerinte 4.3.3 Obiective
COMENTARII §I INTERPRETAREA MODIFICARILOR §I A DIFERENTELOR
4.3.3 Obiective §i program (programe)
4.3.4. Program (programe) de management OH&S (SSO)
• solicita luarea in considerare a cerintelor legale §i a altor cerinte la stabilirea, implementarea §i mentinerea sistemului de management OH&S (SSO) al organizatiei. •
comaseaza cerintele 4.3.3 §i 4.3.4 intr-o singura cerinta 4.3.3, la fel cum s-a procedat §i in ISO 14001: 2004; • introduce o cerinta privind masurabilitatea obiectivelor; • introduce o cerinta vizand angaj amentul in prevenirea atat a ranilor, cat §i a imbolnavirilor profesionale; • accentueaza obligatia organizatiei de a se conforma cu cerintele legale aplicabile §i cu alte cerinte la care aceasta subscrie. • fiind comasata cu cerinta precedenta 4.3.3, cerinta 4.3.4 nu se regase^te in OHSAS 18001: 2007.
4.4 4.4 Implementare §i functionare Implementare §i functionare 4.4.1 Structura §i responsabilitate
4.4.1 Resurse, functii, responsabilitate, raspundere §i autoritate
•
•
•
•
4.4.2 Instruire, con^tientizare §i competenta
4.4.2 Competenta, instruire §i con^tientizare
•
•
•
•
4.4.3 Consultare §i comunicare
4.4.3 Comunicare, participare §i consultare
redenume^te cerinta sub forma „ Resurse, functii, responsabilitate, raspundere §i autoritate”, ceea ce accentueaza responsabilitatea §i raspunderea managementului de la cel mai inalt nivel; precizeaza faptul ca organizatia trebuie sa desemneze un membru al managementului de la cel mai inalt nivel cu responsabilitate specifica pentru OH&S (SSO) §i introduce o nota noua care stabile^te ca persoana numita de managementul de la cel mai inalt nivel poate delega o parte din sarcini catre un reprezentant al managementului din subordinea sa, pastrandu-$i in acela^i timp raspunderea; solicita ca identitatea persoanei numite de managementul de la cel mai inalt nivel trebuie fie disponibila tuturor persoanelor care lucreaza sub controlul organizatiei; accentueaza faptul ca persoanele aflate la locul de munca trebuie sa-$i asume responsabilitatea fata de aspectele OH&S (SSO) asupra carora au control, inclusiv respectarea cerintelor OH&S (SSO) aplicabile organizatiei; organizatia trebuie sa se asigure ca acest lucru se intampla in realitate.
accentueaza obligatia organizatiei de a se asigura ca orice persoana aflata sub controlul sau, care indepline^te sarcini care pot avea impact asupra OH&S, este competenta din punct de vedere al studiilor, instruirii sau experientei corespunzatoare; introduce precizari privind identificarea nevoilor de instruire, asigurarea instruirilor sau a altor masuri luate pentru satisfacerea acestor nevoi, evaluarea eficacitatii instruirilor sau a masurilor luate §i pastrarea inregistrarilor; extinde semnificatia notiunii de „angajat (lucrator)” pentru a include „persoanele care lucreaza sub controlul organizatiei”, deoarece acest aspect poate avea un impact semnificativ asupra costului §i scopului instruirii; introduce componenta comportamentala, extinzand scopul activitatilor numai in raport cu munca.
• divide cerinta in doua subcerinte: ■ 4.4.3.1 Comunicare; ■ 4.4.3.2 Participare §i consultare.
62
CERINTA (CLAUZA) OHSAS 18001: 1999
COMENTARII §I INTERPRETAREA MODIFICARILOR §I A DIFERENTELOR
OHSAS 18001: 2007 4.4.3.1 Comunicare
4.4.3.2 Participare consultare
• solicita stabilirea, implementarea §i mentinerea unei proceduri referitoare la pericolele OH&S (SSO) §i sistemul de management OH&S (SSO) pentru: ■ comunicarea interna dintre niveluri §i functii diferite in cadrul organizatiei; ■ comunicarea cu contractorii §i alti vizitatori la locul de munca; ■ primirea, documentarea §i raspunsurile la comunicarile relevante de la partile interesate externe. §i •
•
4.4.4 Documentatie
4.4.4 Documentatie
•
•
4.4.5 Controlul documentelor §i al datelor
4.4.6 Control operational 4.4.7 Pregatire pentru situatii de urgenta §i capacitate de raspuns 4.5. Verificare §i actiune corectiva
4.4.5 Controlul documentelor
4.4.6 Control operational 4.4.7 Pregatire pentru situatii de urgenta §i capacitate de raspuns 4.5. Verificare
• •
extinde scopul §i clarifica necesitatea participarii lucratorilor la identificarea pericolului, evaluarea riscului §i stabilirea controalelor, inclusiv investigarea incidentelor; de asemenea, noul text extinde necesitatea participarii lucratorilor la: dezvoltarea §i analiza politicilor §i obiectivelor OH&S (SSO), consultarea lucratorilor atunci cand exista schimbari care le pot afecta propria OH&S (SSO) §i reprezentarea acestora in toate aspectele legate de OH&S (SSO); solicita informarea lucratorilor cu privire la acordurilor lor de participare, inclusiv despre reprezentantul acestora in probleme de OH&S (SSO), consultarea cu contractorii atunci cand exista modificari care le afecteaza propria OH&S (SSO) §i consultarea partilor externe relevante in probleme pertinente OH&S (SSO).
restructureaza aceasta cerinta in ceea ce prive^te claritatea ei §i precizeaza documentele specifice necesare, incluzand: politica §i obiectivele OH&S (SSO), descrierea domeniului de aplicare al sistemului de management OH&S (SSO), descrierea principalelor elemente ale sistemului de management OH&S (SSO) §i a interactiunilor dintre ele §i referirea la documentele conexe, documentele cerute de standardul OHSAS 18001 sau pe care organizatia le considera necesare pentru a se asigura planificarea, operarea §i controlul eficace al proceselor legate de managementul riscurilor sale OH&S (SSO), inregistrarile specifice; extinde nota pentru a include o referire la dimensionarea adecvata a documentatiei, astfel incat aceasta sa fie proportionala cu nivelul de complexitate, pericolele §i riscurile implicate.
reformuleaza titlul cerintei prin eliminarea „controlului datelor”, datorita definirii notiunii de document (3.5); restructureaza cerinta pentru ai conferi mai multa claritate si introduce cerinte noi privind: ■ controlul inregistrSrilor prin urmSrirea modificSrilor §i a versiunilor curente ale documentelor; ■ pastrarea in bune conditii a documentelor (documentele sunt lizibile §i u§or de identificat); ■ identificarea §i controlul distribute documentelor relevante de provenienta externa.
• restructureaza aceasta cerinta in ceea ce prive^te claritatea ei, prin realizarea unor modificari minore ale continutului. • reformuleaza aceasta cerinta fara a efectua modificari semnificative §i introduce luarea in considerare a nevoilor partilor externe relevante (de exemplu, serviciile de urgenta §i vecinii organizatie) in ceea ce prive^te planificarea §i testarea. • reformuleaza aceasta cerinta fara a efectua modificari semnificative §i introduce cerinta de a monitoriza eficienta controalelor.
63
CERINTA (CLAUZA)
COMENTARII §I INTERPRETAREA MODIFICARILOR §I A DIFERENTELOR
OHSAS 18001: 1999
OHSAS 18001: 2007
4.5.1 Monitorizarea §i masurarea performantei
4.5.1 Masurarea §i monitorizarea performantelor
• muta „legislatia §i reglementarile aplicabile” la noua cerinta 4.5.2 ’ ’
4.5.2 Evaluarea conformarii
• introduce §i subdivide o cerinta explicita vizand evaluarea conformarii cu cerintele legale aplicabile §i cu alte cerinte la care organizatia subscrie §i pastrarea inregistrarilor rezultatelor evaluarilor periodice, pentru a imbunatati compatibilitatea cu ISO 14001: 2004.
4.5.2 Accidente, incidente, neconformitati §i actiuni corective §i preventive
4.5.3 Investigarea bdivide aceasta cerinta, separand tratarea investigarii incidentelor, de tratarea incidentelor, neconformitati, neconformitatilor §i a actiunilor corective §i preventive. actiuni corective §i preventive 4.5.3.1 Investigarea incidentelor
• • • •
4.5.3.2 Neconformitati, actiuni corective §i preventive
4.5.3 Inregistrari §i managementul inregistrarilor
4.5.4 Controlul inregistrarilor
4.5.4 Audit
4.5.5 Audit intern
4.6 Analiza efectuata de management
4.6 Analiza efectuata de management
furnizeaza o lista a actiunilor care trebuie intreprinse pentru inregistrarea, investigarea §i analizarea incidentelor; impune efectuarea investigatiilor intr-un interval de timp stabilit; face referire la 4.5.3.2 pentru instructiuni privind actiunile corective §i preventive necesare; stabile^te obligativitatea de documenta §i mentine rezultatele investigatiilor incidentelor.
introduce aceasta noua subcerinta care clarifica actiunile care trebuie intreprinse pentru a se evita producerea §i repetarea neconformitatilor; introduce un nou paragraf care stipuleaza ca atunci cand prin actiunile corective §i actiunile preventive sunt identificate pericole noi sau pericole modificate, sau este identificata necesitatea de controale noi sau modificate, procedura trebuie sa solicite ca actiunile propuse sa fie evaluate din punct de vedere al riscului, anterior implementarii.
• modifica titlul §i reformuleaza aceasta cerinta in vederea simplificarii controlului inregistrarilor.
• imbunatate^te structura cerintei prin cateva reformulari, dar continutul actual nu se modifica in mod semnificativ. restructureaza aceasta cerinta pentru a furniza o lista a elementelor de intrare care trebuie incluse in analizele efectuate de management; • solicita utilizarea de catre managementul de la cel mai inalt nivel a: ■ rezultatelor evaluarilor conformarii cu cerintele legale aplicabile §i cu alte cerinte la care organizatia subscrie; ■ rezultatelor participarii §i consultarii; ■ comunicarii relevante cu partile externe interesate, inclusiv reclamatiile.; ■ masurii in care au fost indeplinite obiectivele; listeaza elementele de ie^ire din procesul decizional asociat analizei efectuate de management §i precizeaza necesitatea ca aceste elemente sa fie disponibile pentru a fi comunicate §i consultate.
64
2.3.3. SR OHSAS 18002: 2009 - SISTEME DE MANAGEMENT AL SANATATII $I SECURITATII OCUPATIONALE. LINII DIRECTOARE PENTRU IMPLEMENTAREA OHSAS 18001: 2007
2.3.3.1. ORGANIZATIILE CARE AU PARTICIPAT LA ELABORAREA OHSAS 18002: 2008 • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
AFAQ EAQA; American Industrial Hygiene Association (AIHA); American Society of Safety Engineers (ASSE); Asociation Espanola de Normalizacion y Certification (AENOR); Association of British Certification Bodies (ABCB); British Standards Institution (BSI); Bureau Veritas Certification; Cesky normalizacni institute (CNI); Comision Federal de Electricidad (CFE), (Gerencia de la seguidad industrial) Czech Accreditation Institute (CAI); Det Norske Veritas (DNV); DS Certification A/S; EEF the manufacturer' organisation; ENLAR Compliance Services, Inc.; Estonian Centre for Standardisation (EVS); Health and Safety Executive; Hong Kong Quality Assurance Agenca (HKQAA); IMS Risk Solutions; Institute for Standardization of Serbia (ISS); Institution of Occupational Safety and Health (IOSH); Instituto Argentino de Normalizacion y Certification (IRAM); Instituto Colombiano de Normas Tecnicas y Certification (INCONTEC); Instituto de Normas Tecnicas de Costa Rica (INTECO); Instituto Mexicano de Normalizacion y Certification, A.C. (IMNC, A.C.); Instituto Uruguayo de Normas Tecnicas (UNIT); ITS Consultants; Japan Industrial Safety and Health Association (JISHA); Japenese Standards Association (JSA); Korea Gas Safety Corporation (ISO Certificate Division); Lloyds Register Quality Assurance (LRQA); Management Systems Certification Limited; National Standards Authority of Ireland (NSAI); National University of Singapore (NUS); Nederlands Normalisatie-instituut (NEN);
65
• • • • • • • • • • • • • • • •
NPFK ELECTON; NQA; QMI - SAI Global; SABS Commercial (Pty) Ltd.; Service de Normalisation Industrielle Marocaine (SNIMA); SGS United Kingdom Ltd.; SIRIM QAS International; Slovenky ustav technickej normalizacie (SUTN); SPRING Singapore; Standards Institution of Israel (SII); Sucofindo International Certification Services (SICS); Swedish Industry Association (Sinf); Swedish Standards Institute (SIS); Technofer Ltd.; TUV Rheinland Cert GmbH - TUV Rheinland Group; Standards Association of Zimbabwe (SAZ).
2.3.3.2. CARACTERISTICILE GENERALE •
explica principiile de baza ale OHSAS 18001 §i descrie scopul, elementele de intrare tipice, procesele §i elementele de ie§ire tipice, in raport cu fiecare cerinta a OHSAS 18001; acest lucru vine in sprijinul intelegerii §i implementarii OHSAS 18001;
•
nu formuleaza cerinte suplimentare fata de cele specificate in OHSAS 18001 §i nici nu prescrie abordari obligatorii pentru implementarea OHSAS 18001;
•
citeaza cerintele specifice din OHSAS 18001 §i vine cu indrumari relevante; numerotarea articolelor este realizata la fel ca in OHSAS 18001; textul aflat in casete este identic cu textul din OHSAS 18001;
•
va fi revizuit sau modificat ori de cate ori seva considera ca este necesar; revizuirile vor fi efectuate in momentul in care se publica noi editii ale OHSAS 18001 (atunci cand se publica noi editii ale ISO 9001 fie ale ISO 14001);
•
va fi retras in momentul publicarii continutului acestuia intr-un standard international sau ca un standard international; 5
5
~
•
nu are drept scop includerea tuturor prevederilor necesare ale unui contract; utilizatorii sunt responsabili pentru aplicarea sa corecta;
•
conformitatea cu acest standard din seria Evaluarea Sanatatii §i Securitatii Ocupationale (OHSAS) nu exonereaza de indeplinirea obligatiilor legale.
66
2.3.3.3. PRINCIPALELE MODIFICARI INTRODUSE DE OHSAS 18002: 2008 IN RAPORT CU OHSAS 18002: 2000
>
OHSAS 18002: 2008 a preluat toate modificarile introduse de OHSAS 18001: 2007;
>
suplimentar fata de aceste modificari, editia a doua a standardului OHSAS 18002 contine §i modificari specifice, dintre care pot fi mentionate urmatoarele: • OHSAS 18002: 2000 includea un format al prezentarii in care erau redate intai articolele relevante din OHSAS 18001, urmate de: a. o descriere a scopului articolului; b. elemente tipice de intrare necesare pentru a raspunde cerintelor din articol; c. o descriere a proceselor pe care o organizatie le poate utiliza pentru a raspunde cerintelor; d. elemente tipice de ie§ire, de a§teptat ca urmare a indeplinirii cerintelor. 5
•
Acest format a fost considerat prea dificil de utilizat, ca atare nu a fost preluat de actuala editie (de fapt, formatul nu a fost aplicat consecvent in editia din 2000). In schimb, editia actuala a OHSAS 18002 este intr-un format mai logic, in care elementele de la „a” la „d” au fost urmarite pe durata proiectarii liniilor directoare, fara a fi insa prezentate explicit, ca in editia precedenta. au fost introduse articole noi, ca §i in OHSAS 18001 (§i din ISO 14001), de exemplu: ■ 4.4.3 Comunicare, participare §i consultare (inclusiv noi paragrafe pentru participare/consultare), §i 4.5.3.1 Investigarea incidentelor, din OHSAS 18001: 2007; ■ 4.3.3 Obiective§iprograme (prin unirea paragrafelor anterioare 4.3.3 §i 4.3.4) §i 4.5.2Evaluarea conformarii, din ISO 14001:2004; ■ noi paragrafe pentru alinierea cu Ghidul ILO-OSH: 2001, de exemplu 4.1.2 Analiza initiala §i 4.3.1.5 Managementul schimbarii; ■ noi paragrafe §i anexe, cum sunt: 4.4.2.4 Con^tientizare, Anexa C Exemple de pericole care pot fi incluse in lista de identificare a pericolelor §i Anexa D - Comparatii intre cateva exemple de instrumente §i metodologii utilizate in identificarea riscurilor; ■ sunt precizate indrumari in multe paragrafe, de exemplu pentru 4.3.1 Identificare pericol, evaluare risc §i stabilire controale, 4.3.2 Cerinte legale §i alte cerinte, 4.3.3 Obiective §i program (programe), 4.4.6 Control operational, 4.4.7 Pregatire pentru situatii de urgenta §i capacitate de raspuns, 4.5.5 Audit intern.
67
3. STADIUL ACTUAL AL MANAGEMENTULUI SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA
68
3.1.
CADRUL LEGISLATIV NATIONAL 9
>
PREVEDERI LEGISLATIVE (N.G.P.M., editia 2002 - act normativ abrogat): •
TITLUL II: Organizarea protectiei muncii la nivelul angajatorilor ^ Capitolul 1: Obligatiile angajatorului privind securitatea §i sanatatea in munca ■
Art. 7. Angajatorul trebuie sa elaboreze §i sa faca cunoscuta angajatilor sai politica proprie de prevenire a accidentelor de munca §i a imbolnavirilor profesionale, care se va orienta catre activitatile menite sa imbunatateasca securitatea §i sanatatea in munca, inclusiv spre implementarea unui sistem de management al securitatii§i sanatatii in munca.
■
Art. 8. Sistemul de munca este parte management.
■
Art. 9. Sistemul de management al securitatii §i sanatatii in munca trebuie sa contina: a. Cai §i modalitati de comunicare strict reglementate §i eficiente; b. Instrumente pentru control §i evaluare: analiza initiala; 5
management componenta
al securitatii §i sanatatii in a sistemului general de
~
evaluarea §i controlul riscului; - auditul; analiza efectuata de conducere. c. Principiul imbunatatirii continue a performantei; d. Abordarea problematicii specifice cu instrumente similare (compatibile) cu cele ale managementului general. ■
Art. 10. Implementarea sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca trebuie finalizata in termen de 10 ani de la emiterea prezentelor norme, de catre angajatorii care au in structura compartimente de protectie a muncii.
69
>
CONCLUZII •
N.G.P.M. (art. 7-10) stabilesc obligativitatea implementarii sistemului de management al s.s.m. de catre toti angajatorii care au in structura compartiment de protectia muncii, acordandu-se un termen de 10 ani pentru indeplinirea acestei obligatii; coreland aceasta prevedere cu art. 28 lit. a, rezulta ca toti angajatorii, persoane juridice cu un numar de angajati mai mare de 50, au aceasta obligatie;
•
referitor la aceste prevederi ale N.G.P.M., trebuie facute doua precizari deosebit de importante: ^ nu se indica un anumit referential (model) care trebuie utilizat pentru implementarea unui sistem de management al s.s.m., dar nici nu exista la nivel national un model care sa raspunda cerintelor §i particularitatilor legislatiei §i economiei nationale; ^ nu se formuleaza nici o cerinta privind certificarea unui sistem de management al s.s.m.; nu exista nici un organism national de acreditare cu competenta in domeniul s.s.m. ► aceste precizari trebuie privite in contextul unei perioade de „tranzitie” spre un cadru normativ §i o infrastructure complete privind sistemele de management al s.s.m. §i nu trebuie sa conduca la concluzia ca nu este necesam elaborarea unui referential national sau ca sistemele de management al s.s.m. nu ar trebui certificate.
70
3.2. MODELUL NATIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA
71
3.2.1. NECESITATEA REALIZARII $I CARACTERISTICILE GENERALE ALE UNUI MODEL NATIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA >
ARGUMENTELE CARE SUSTIN NECESITATEA ELABORARII UNUI MODEL ROMANESC PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M.: 1.
2.
>
ghidul ILO-OSH 2001 elaborat de Organizatia International^ a Muncii, organizatie din care face parte §i Romania, sprijina §i recomanda „elaborarea de principii directoare nationale [...] privind sistemele de management al s.s.m. pentru a raspunde cerintelor concrete §i reale ale organizatiilor, in functie de marimea, natura §i complexitatea activitatilor desfa§ urate de acestea”; aceste principii directoare trebuie „sa ia in considerare conditiile §i practica la nivel national traducerea in 2004 de catre ASRO a specificatiei OHSAS 18001: 1999 §i a ghidului sau de implementare OHSAS 18002: 2000 a demonstrat cerinta „pietii” romane^ti pentru un referential in domeniul sistemelor de management al s.s.m.; prin publicarea de catre ASRO a SR OHSAS 18001: 2008 a fost acceptat ca standard roman standardul OHSAS 18001: 2007; de§i SR OHSAS 18001: 2008 introduce sintagma „sanatate §i securitate ocupationala”, sintagma utilizata de organismele de organismele de certificare, trebuie avut in vedere faptul ca Legea nr. 319/2006 utilizeaza sintagma „securitate §i sanatate in munca”.
REFERENTIALUL UTILIZAT PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M. TREBUIE SA SE INCADREZE IN SISTEMUL LEGISLATIV AL S.S.M. EXISTENT LA NIVEL NATIONAL: •
relatia dintre un sistem de management al calitatii sau de mediu implementat dupa standardele internationale aferente §i legislatia nationala este mai flexibila, in timp ce un sistem de management al s.s.m. nu poate fi stabilit, documentat, implementat, mentinut §i imbunatatit continuu decat in stransa corelatie cu legislatia nationala in domeniu a fiecarei tari;
•
cerintele §i terminologia utilizata de standardele existente pe plan international nu se coreleaza intotdeauna cu cerintele §i terminologia legislatiei romane§ti in domeniul s.s.m.
5
~
72
3.2.2. INCERCARI DE ELABORARE A UNOR MODELE NATIONALE DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA >
IMPLEMENTAREA IN CADRUL INTREPRINDERILOR ROMANE^TI A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M. ESTE FACILITATA DE: •
•
•
>
cadrul legal deja existent rezultat prin transpunerea directivelor europene in legislatia romaneasca §i armonizarea legislatiei nationale in domeniul s.s.m. cu cea europeana; structurile organizational care pot fi dezvoltate ca parte a sistemului de management, cum ar fi: ■ Comitetul de Securitate §i Sanatate in Munca (C.S.S.M) - se constituie in unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori; ■ Serviciul intern de prevenire §i protectie - angajatorul trebuie sa-l organizeze in cazul intreprinderilor §i/sau unitatilor care au peste 50 (150) de lucratori; experienta existenta privind implementarea altor tipuri de sisteme de management, in special a celor de calitate §i de mediu.
PRINCIPALELE OBSTACOLE CARE AR PUTEA STA IN CALEA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M. SUNT: •
•
implicarea insuficienta a angajatorilor in acest proces, din cauza lipsei unei intelegeri adecvate a acestei probleme §i a avantajelor pe care le poate avea implementarea §i functionarea unui astfel de sistem; perceptia de catre angajatori §i lucratori a problemelor de s.s.m., in general, §i a implementarii unui sistem de management al s.s.m., in particular, mai mult ca o obligatie impusa de legislatie, decat ca modalitati de prevenire destinate eliminarii sau reducerii riscurilor de accidentare §i imbolnavire profesionala, impuse de noile dimensiuni ale calitatii muncii §i vietii. ^ exista deja o serie de organizatii din tam care sunt preocupate de implementarea §i mentinerea unui sistem de management al s.s.m. §i chiar de certificarea acestui sistem, ca o conditie necesara impusa de beneficiarii de pe piata europeana.
73
>
MODELE ROMANE^TI DE SISTEM DE MANAGEMENT AL S.S.M.: •
Ghidul pentru evaluarea nivelului de securitate in munca (Darabont, Al. §.a. - Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate in munca. I.C.S.P.M., Bucure§ti, 1997). ^ cele cinci domenii principale de analiza a managementului s.s.m. al unei organizatii: implicarea conducerii (fi§a A), strategie, planuri, proceduri (fi§a B), consultarea lucratorilor (fi§a C), identificarea, evaluarea §i prevenirea riscurilor (fi§a D), instruirea, perfectionarea, formarea personalului §i propaganda in domeniul s.s.m. (fi§a E) din cadrul din cadrul ghidului, constituie principiile de baza ale oricarui model de sistem de management al s.s.m.
•
Ghidul privind implementarea sistemului de management al s.s.m. model teoretic avand la baza structura modelului german OHRIS (Darabont, Al., Pece, §t., Dascalescu, A. - Managementul securitatii §i sanatatii in munca, vol.1, 2. Editura AGIR, Bucure§ti, 2001). ^ ghidul este structurat pe 11 capitole cuprinzand principalele aspecte ale implementarii sistemelor de management al s.s.m. la nivelul intreprinderii §i se incheie cu o anexa in care se prezinta compatibilitatea sistemului propus cu sistemele de management al calitatii conform SR EN ISO 9001, cu sistemele de management de mediu conform SR EN ISO 14001 §i alte sisteme de management in domeniul s.s.m.; ^ ghidul a fost conceput ca un model aplicabil oricarui angaj’ator care are peste 50 de angajati, indiferent de domeniul sau de activitate; ^ acest model de sistem, de§i constituie o varianta mai buna pentru organizatiile romane§ti decat utilizarea specificatiei OHSAS 18001, prin faptul ca cerintele sale sunt corelate in mod direct cu prevederile legislatiei nationale de s.s.m., prezinta o serie de dezavantaje cum sunt: ■ structura sa mult mai complexa in comparatie cu alte modele similare; modelul are 11 elemente componente, fata de numai 5 in cazul principalelor modele europene §i international: ILO-OSH: 2001, OHSAS 18001: 1999 §i AS/NZS 4801: 2001, in conditiile in care aria problematicii acoperite este aceea§i; ■ lipsa separarii intre enunturile cerintelor §i descrierea, detaliile §i precizarile suplimentare referitoare la aceste cerinte; ■ caracterul redundant al unor cerinte prin repetarea unor aspecte precizate deja suficient de clar in legislatia de s.s.m.
74
•
Modelul de sistem de management al s.s.m. destinat industriei constructiilor industriale (Pluteanu, C. - Contributii privind managementul securitatii §i sanatatii in munca in constructiile industriale. Teza de doctorat, Universitatea din Petro§ani, 2004). ^ are la baza specificatia OHSAS 18001 §i are urmatoarea structura: ■
Politica de securitate §i sanatate in munca;
■
Planificare: -
■
Cerinte legale §i de alta natura; Obiective; Programe de management al SSM;
Implementare §i functionare: -
Structura §i responsabilitati; Instruire, informare §i competenta; Aprovizionare; Contractare; Documentatie;
-
Controlul documentelor §i al datelor; Controlul operational; Actiuni pentru situatii de urgenta §i capacitate de raspuns;
■
5
~
Verificare §i actiuni corective: -
■
Identificarea pericolelor §i evaluarea riscurilor;
Structura §i responsabilitati; Masurarea §i monitorizarea performantei; Accidente, incidente, neconformitati, actiuni corective §i preventive; Inregistrari §i controlul inregistrarilor; Audit;
Analiza efectuata de management.
75
•
Modelul de sistem de management destinat prevenirii accidentelor industriale majore (Giurescu, I. - Contributii privind managementul prevenirii accidentelor industriale majore. Teza de doctorat, Universitatea din Petro§ani, 2004). ^ porne^te de la modelul propus de ILO-OSH: 2001 §i are urmatoarea structura: ■
■
■
Politica de securitate: -
Declararea politicii de securitate;
-
Participarea salariatilor;
Organizare: -
Structura §i responsabilitati;
-
Instruire, informare §i competenta; Documentatia sistemului de management; Controlul documentelor §i al datelor; Consultare §i comunicare;
Planificare §i implementare: -
Analiza initiala;
-
Planificarea, dezvoltarea §i implementarea sistemului; Obiectivele de SSM; Prevenirea riscurilor;
■
~
Verificare §i actiuni corective: -
■
5
Masurarea §i monitorizarea performantelor; Accidente, incidente, neconformitati - impact asupra performantei; Inregistrari §i controlul inregistrarilor; Audit; Analiza managementului;
Actiuni de imbunatatire: -
Actiuni preventive §i corective; Imbunatatire continua. 5
76
3.2.3. MODELUL NATIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA - „SISTEME DE MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA. CERINTE” 9
9
>
STRUCTURA MODELULUI: • Sisteme de management al securitatii §i sanatatii in munca. Cerinte; • Sisteme de management al securitatii §i sanatatii in munca. Ghid de implementare.
>
SCOP §I CONDITII DE APLICARE: • scopul referentialului este de a formaliza activitatea de organizare §i conducere a s.s.m. la nivelul • • • • •
>
agentilor economici, in acord cu legislatia in vigoare, dupa un model national unic; referentialul constituie un important instrument de lucru in sprijinul angajatorului in vederea indeplinirii obligatiilor care ii revin privind implementarea sistemului de management al s.s.m., in conformitate cu prevederile art. 7 - 10 din N.G.P.M.; referentialul este destinat spre a fi utilizat de catre toti angajatorii care au mai mult de 50 de angajati, indiferent de domeniul de activitate al acestora; la elaborarea referentialului s-a avut in vedere ca la implementare sa poata fi cuprinse toate obligatiile angajatorului privind protectia muncii, derivate din legislatia nationala, armonizata cu directivele UE in domeniu; aplicarea referentialului la un anumit agent economic porne§te de la premisa asigurarii conformitatii unitatii respective cu prevederile legislatiei nationale in domeniul s.s.m.; se recomanda ca elaborarea §i implementarea sistemului de management al s.s.m. sa se faca in colaborare cu o institute specializata, abilitata in domeniu.
REFERINTE §I COMPATIBILITATE: • referentialul a fost elaborat pe baza structurii §i recomandarilor celor mai importante referentiale existente pe plan mondial, cu care este astfel compatibil:
•
^ ILO - OSH: 2001 - „Principii directoare privind sistemele de management al securitatii §i sanatatii in munca” (ghid elaborat de Organizatia International a a Muncii); ^ OHSAS 18001: 1999 - „Sisteme de management al securitatii §i sanatatii in munca. Specificatie”; ^ OHSAS 18002: 2000 - „Sisteme de management al securitatii §i sanatatii in munca. Ghid de implementare a OHSAS 18001”; ^ OHSAS 18002: 2000 - Amendament 1: 2002 - Ghid de implementare a OHSAS 18001; ^ AS/NZS 4801: 2001 - „Sisteme de management al securitatii §i sanatatii in munca. Specificatii cu ghid de implementare”. referentialul este compatibil §i cu standardele ISO privind managementul calitatii (SR EN ISO 9001: 2001) §i al mediului (SR EN ISO 14001: 1997), astfel inckt aplicarea lui sa asigure un management integrat: securitate §i sanatate in munca, calitate, mediu.
77
>
CUPRINS: I.
PREAMBUL Scop §i conditii de aplicare Referinte §i compatibilitate
II. TERMINOLOGIE
III. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA 1. POLITICA SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA 1. 1 .Elaborarea politicii de securitate §i sanatate in munca 1.2. Participarea angajatilor 2.ORGANIZARE 2.1.Structura §i responsabilitati 2.2. Competenta §i instruire 2.3. Consultare §i comunicare interna 2.4. Comunicare externa 2.5. Documentatia sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca 2.6. Controlul documentelor §i al datelor 2.7.Inregistrari §i gestiunea inregistrarilor 3.
PLANIFICARE §I IMPLEMENTARE 3.1. Analiza initiala 3.2. Planificarea §i implementarea sistemului 3.3.Obiectivele securitatii §i sa^tatH in munca 3.4. Prevenirea riscurilor profesionale 3.4.1. Evaluarea §i controlul riscurilor 3.4.2. Prevenirea situatiilor de urgenta §i capacitatea de raspuns 3.4.3. Achizitionarea de produse §i servicii 3.4.4. Cerinte pentru contractanti
4. EVALUAREA PERFORMANTEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA 4.1. Masurarea §i monitorizarea performantei 4.2. Disfunctiile sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca 4.3. Auditul securitatii §i sa^tatH in munca 4.3.1. Auditul de conformitate 4.3.2. Auditul sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca 5. 5.1.
ANALIZA §I REVIZUIREA MANAGEMENTULUI Actiuni preventive §i corective
78
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA (REFERENTIAR RO - MSSM - 2004)
79
3.2.4.
GHIDUL DE IMPLEMENTARE AL MODELULUI NATIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA >
CUPRINS: I.
PREAMBUL Scop §i conditii de aplicare Referinte §i compatibilitate
II. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA 1. POLITICA SECURITATII §I SANATATII IN MUNCA 1.1 .Elaborarea politicii de securitate §i sanatate in munca 1.2. Participarea angajatilor 2.ORGANIZARE 2.1.Structura §i responsabilitati 2.2. Competenta §i instruire 2.3. Consultare §i comunicare interna 2.4. Comunicare externa 2.5. Documentatia sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca 2.6. Controlul documentelor §i al datelor 2.7.Inregistrari §i gestiunea inregistrarilor 3.
PLANIFICARE §I IMPLEMENTARE 3.1. Analiza initiala 3.2. Planificarea §i implementarea sistemului 3.3.Obiectivele securitatii §i sanatatii in munca 3.4. Prevenirea riscurilor profesionale 3.4.1. Evaluarea §i controlul riscurilor 3.4.2. Prevenirea situatiilor de urgenta §i capacitatea de raspuns 3.4.3. Achizitionarea de produse §i servicii 3.4.4. Cerinte pentru contractanti
4. EVALUAREA PERFORMANTEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITATII §I SANATATlI IN MUNCA 4.1. Masurarea §i monitorizarea performantei 4.2. Disfunctiile sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca 4.3. Auditul securitatii §i sanatatii in munca 4.3.1. Auditul de conformitate 4.3.2. Auditul sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca 5. 5.1. 5.2.
ANALIZA §I REVIZUIREA MANAGEMENTULUI Actiuni preventive §i corective Actiuni pentru imbunatatire continua 80
>
SCOP §I CONDITII DE APLICARE: •
ghidul de implementare nu stabile^te cerinte suplimentare fata de prevederile referentialului de baza, ci are numai rolul de a furniza o serie de informatii suplimentare care pot fi utile pentru intelegerea corecta a cerintelor referentialului; 5
•
5
~
in cadrul ghidului de implementare se face o prezentare pe componente a celor cinci elemente care formeaza sistemul de management al s.s.m.; fiecare componenta este prezentata sub forma unui proces, cu identificarea datelor de intrare, descrierea procesului, identificarea datelor de ie^ire §i a feedback-ului care asigura reglarea procesului, astfel incat acesta sa corespunda cerintelor stabilite;
Feed - back
<
ABORDAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI SUB FORMA DE PROCES
•
abordarea componentelor §i, prin extindere, a elementelor sistemului de management al s.s.m. sub forma de proces prezinta avantajul controlului permanent atat a evolutiei acestora, cat §i a relatiilor §i interactiunii dintre aceste elemente. 9
81
>
ETAPELE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL S.S.M. •
ACTIUNI PREGATITOARE: ^ vizeaza pregatirea angajatorului §i a angajatilor pentru elaborarea sistemului de management al s.s.m.; ^ in cadrul acestei etape trebuie avute in vedere urmatoarele actiuni: ■ participarea personalului cu atributii in domeniul s.s.m. la cursuri de formare §i perfectionare de profil (legislatie, auditul s.s.m., evaluarea riscurilor, managementul s.s.m.), organizate de institutiile specializate §i recunoscute de M.M.S.S.F. §i M.E.C.; in acest sens, ar trebui luata in considerare §i participarea managerilor la acest gen de cursuri, avand in vedere faptul ca ace§tia vor avea de jucat un rol deosebit de important in asigurarea functionarii eficiente a viitorului sistem de management al s.s.m.; ■ documentarea corespunzatoare privind cerintele implementarii sistemului de management al s.s.m. prin parcurgerea unor publicatii de specialitate, inclusiv studierea referentialului §i a ghidului de implementare; ■ asigurarea consultantei de specialitate pentru elaborarea §i implementarea sistemului, consultanta pentru care trebuie contractate numai institutii cu experienta recunoscuta in domeniul s.s.m.
•
ELABORAREA SISTEMULUI: ^ in cadrul acestei etape trebuie realizata, in primul rand, o analiza initiala care are rolul sa ofere imaginea stadiului actual al unitatii din punct de vedere al s.s.m.; analiza initiala trebuie sa cuprinda in principal: ■ evaluarea riscurilor de accidentare §i imbolnavire profesionala; ■ auditarea de conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul s.s.m.
^ pe baza rezultatelor acestor actiuni angajatorul va defini politica §i obiectivele de s.s.m.; in functie de aceste elemente, se planifica §i celelalte elemente ale sistemului de management. •
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI: ^ trebuie condusa pe trei directii: ■ asigurarea implicarii active a tuturor angajatilor prin: ° stabilirea structurii sistemului §i a responsabilitatilor; ° identificarea §i acoperirea necesarului de instruire §i competenta pentru angajatii de la fiecare nivel al unitatii; ° stabilirea §i mentinerea unor cai eficiente de consultare §i comunicare cu angajatii, in probleme de s.s.m. ■ stabilirea §i mentinerea unor cai eficiente de comunicare cu organisme exterioare unitatii; ■ documentarea corespunzatoare a cerintelor sistemului §i stabilirea tuturor aspectelor necesare privind controlul documentelor §i al datelor; ■ stabilirea unor masuri eficiente pentru prevenirea §i controlul riscurilor generate de activitatea unitatii (in special situatiile de urgenta) sau care pot fi induse din exterior prin achizitionarea de bunuri §i servicii sau activitatile desfa§urate de contractanti.
82
•
MENTINEREA SISTEMULUI: 9
^ este o etapa al carei succes depinde in mod decisiv de implicarea activa a angajatilor; ^ pentru asigurarea unei implicari active §i eficiente a angajatilor in mentinerea sistemului este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: ■ ■ ■
•
VERIFICAREA SISTEMULUI: ^ are rolul de a asigura corespondenta cu prevederile stabilite in etapa de elaborare §i se realizeaza prin: ■ ■ ■ ■
•
intelegerea de catre ace§tia a necesitatii §i utilitatii existentei unui sistem de management al s.s.m.; intelegerea rolului personal in cadrul sistemului; buna instruire in domeniul s.s.m., corespunzator rolului §i nivelului ierarhic, a fiecarui angajat.
masurarea §i monitorizarea performantei de s.s.m.; gestionarea disfunctiilor sistemului (accidente de munca, imbolnaviri profesionale, incidente, neconformitati fata de prevederile legislatiei sau alte reglementari etc.); auditul s.s.m., cu cele doua componente ale sale, auditul sistemului de management al s.s.m. §i auditul de conformitate cu prevederile legi slatiei in domeniul s.s.m.; actiunile preventive §i corective stabilite in cadrul analizei managementului, ca urmare a rezultatelor celor trei tipuri de actiuni enumerate mai sus.
IMBUNATATIREA SISTEMULUI: 9
^ consta in identificarea §i implementarea acelor actiuni care pot conduce la optimizarea functionarii sistemului, respectiv indeplinirea unor obiective mai ambitioase cu acela§i volum de resurse consumate sau chiar cu reducerea acestui volum; aceste actiuni se identifica in cadrul analizei managementului; ^ implementarea unui sistem de management al s.s.m. nu trebuie privita de catre angajator ca fiind o constrangere suplimentara impusa de catre legislatie, ci trebuie mai degraba considerata ca o investitie (in conditiile in care implementarea necesita alocarea §i consumarea unor resurse financiare, umane, tehnice §i de timp) care trebuie sa aduca un profit, asemenea tuturor celorlalte activitati desfa§urate de angajator; ^ in cazul implementarii sistemului de management al s.s.m., profitul obtinut se concretizeaza, in principal, prin reducerea costurilor accidentelor de munca §i imbolnavirilor profesionale.
83
BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.
12.
13. 14. 15.
Babut, G., Moraru, R., Matei, I., Bancila, N., Sisteme de management al securitatii §i sanatatii in munca, Editura Focus, Petro§ani, 2002. Babut, G., Moraru, R., Sinteza principalelor modificari §i imbunatatiri aduse OHSAS 18001 prin versiunea din 2007 a standardului, Revista Calitatea - acces la succes, nr. 4/2008, pag. 40-48. Darabont, Al., Pece, §t., Dascalescu, A., Managementul securitatii §i sanatatii in munca (vol. I§i II), Editura AGIR, Bucure§ti, 2002. Darabont, D., Auditarea de securitate §i sanatate in munca, Editura Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2004. Darabont, D., Managementul securitatii §i sanatatii in munca: ghid de evaluare a conformarii cu cerintele legale, Editura AGIR, Bucure§ti, 2010. Nisipeanu, S., §tepa, R., Implementarea sistemului de management al securitatii §i sanatatii in munca, Editura Fundatiei Culturale Libra, Bucure§ti, 2003. Nisipeanu, S., Sisteme de management §i securitate in munca. Perspective europene §i abordare nationala, Revista Calitatea - acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52. Stomff, S., Ghid pentru implementarea corecta a sistemului de management al sanatatii §i securitatii ocupationale - Editia a Il-a, Editura Standardizarea, Bucure§ti, 2009. Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, Bucure§ti, 2005. * * *, Legea securitatii §i sanatatii in munca nr. 319/2006, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646/26.07.2006. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii §i sanatatii in munca nr. 319/2006, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 882/30.10.2006. * * *, H.G. nr. 955/2010pentru modificarea §i completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii §i sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate H.G. nr. 1425/2006, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 661/27.09.2010. * * *, Guidelines on occupational safety and health management systems (ILO-OSH: 2001), International Labour Organization, Geneva, 2001. * * *, SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Cerinte, Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), Bucure§ti, 2008. * * *, SR OHSAS 18002: 2009 - Sisteme de management al sanatatii §i securitatii ocupationale. Linii directoare pentru. implementarea OHSAS 18001: 2007, Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), Bucure§ti, 2009.
84