1
JOCURI DE PREZENTARE Sunt niste jocuri foarte simple care permit un prim contact si o apropiere. Este vorba de niste jocuri cu scopul de a afla numele si o anumită caracteristică minimă a fiecărui participant. Când participanŃii nu se cunosc, acesta este primul pas pentru crearea unui grup ce lucrează dinamic si destins. De obicei, evaluarea nu este necesară. Ea poate fi făcută doar pentru a putea observa la sfârsit diferenŃa între această formă de contactare cu un grup si frigiditatea altor moduri de iniŃiere a activităŃilor ori de a ne prezenta. 2
IniŃialele calităŃilor 1.01
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E permite cunoasterea numelor participanŃilor si a crea de la început o atmosferă atmosferă plăcută. -(CED/0 1iecare îsi spune numele si două calităŃi pozitive ce îl caracterizează a căror denumire cărora începe cu aceleasi iniŃiale ca si numele. De e2emplu! -etru ng3el 4 plăcut si amabil. 1iecare vorbeste când îi vine rândul, nu prea repede, pentru ca ceilalŃi să aibă timp să$i memorizeze numele. E+5/E Se poate începe de e2emplu cu întrebarea! Cum v$aŃi simŃit fiind 6obligaŃi6 de a găsi si de a prezenta două calităŃi de$ale voastre7
Trenul numelor 1.02
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E însusi numele participanŃilor în grup într$o formă dinamică si integrantă. -(CED/0 &oŃi jucătorii stau într$un cerc. /n jucător este 8locomotiva8, simulând sunete si miscări respective, mergând în cerc până se opreste în faŃa unei persoane si dacă îi cunoaste numele, îl pronunŃă tare, făcând simultan gesturile unui semafor cu bariere de la trecerea căii ferate. poi se întoarce cu spatele spre participant si îl prinde de mâini, ca un nou vagon. -ornind împreună, se deplasează în cerc până la un alt participant. &ot 6ec3ipajul6 strigă numele persoanei ce se integrează si îsi continuă drumul. 9ocul se termină odată cu epuizarea numărului de jucători. :(&E ;n cazul unui grup mai numeros, se poate introduce un număr limită de 6v6, de fiecare data persoana de la capăt detasându$se de ceilalŃi. 3
unt !n"ră#o$tit $i nimeni nu%mi cunoa$te $ecretul 1.0& ărimea grupului! "#$%# participanŃi
&imp! "' minute ateriale! scaune cu unul mai mult decât numărul de participanŃi ()*EC&*+E afla toate numele, de a
gingas? să nu$i pemită să se scoale. 9ocul continuă, în ambele cazuri, cu persoana din stânga scaunului liber.
Cutia cu $ur'ri(e 1.0) *ărimea #ru'ului+ 10%&0 participanŃi
&imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E însusi rapid si dinamic numele tuturor participanŃilor. -(CED/0 &ot grupul se aranjează în cerc. Cineva se ridică si$si spune numele! 6Sunt i3ai6. poi prezintă patru persoane ce sed la stânga sa, începând cu cea mai îndepărtată! 6+asilcă, *onel, aria, @eorge6. După ordinea în care au fost prezentate, persoanele numite se ridică si se asează la loc, deodată, creând impresia unei cutii cu surprize. poi, persoana din dreapta lui i3ai, face acelasi lucru. lucru. :(&E ;n concordanŃă cu vârsta participanŃilor si a numărului acestora, se pot prezenta mai mulŃi sau mai puŃini jucători de fiecare dată. 4
*ă măn,ncă aici 1.0-
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E însusi numele tuturor participanŃilor -(CED/0 &ot grupul formează un cerc. -rima persoană îsi spune numele 6mă numesc :icu si mă mănâncă aici6, improvizând gestul, spre e2emplu pe cap. /rmătoarea persoană spune 6numele lui este :icu si îl mănâncă acolo6, scărpinând capul lui :icu. poi continuă cu propriul nume. 9ocul se înc3eie odată cu înc3iderea cercului. :(&E ;n dependenŃă de mărimea grupului, se poate repeta acŃiunea in sens invers. :umele, că te bat ".#A ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! un rolă de 3ârtie sau un obiect similar >inofensiv? ()*EC&*+E
însusi numele persoanelor participante. -(CED/0 9ocul se desfăsoară într$un ritm rapid. &ot grupul formează un cerc. Cineva merge în centru, cu ruloul de 3ârtie. ( altă persoană din cerc spune un nume si respectivul individ trebuie să reusească să spună alt nume, înaintea celui din centru. ;n caz contrar, 6primeste6 una >gingasă? la cap si se sc3imbă cu locurile. 9ocul continuă, persoana din centru numind pe altcineva. 5
Jocul numelor 1.0
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E însusi numele tuturor jucătorilor. -(CED/0 nimatorul precizează că scopul jocului este ca fiecare participant să se prezinte, asociind fiecărui nume câte un gest. El îsi spune numele si face un gest ce i$ar caracteriza personalitatea >de e2emplu! cântă la c3itară sau doarme, etc.? 9ocul e continuat de persoana din stânga sau dreapta animatorului, repetând toate numele si gesturile anterioare. 9ocul continuă până au fost prezentate toate persoanele. După aceasta poate continua cu unele modificări. nimatorul face un gest ce caracterizează una dintre persoane. @rupul trebuie să$si amintească numele. -ersoana numită face acelasi lucru. nimatorul spune numele cuiva, iar grupul trebuie să repete gestul acelei persoane. :(&E ;n locul gesturilor se pot folosi calificative calificative pe care si le inventează participanŃii. ingea fierbinte ".#B ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! o minge, sau un alt obiect pentru a$l putea arunca ()*EC&*+E cunoaste numele participanŃilor. iniŃia cunoasterea reciprocă în cadrul grupului. -(CED/0 9ocul trebuie să se realizeze cât mai repede posibil. ingea e foarte cum i$ar plăcea să i se spună?, — de unde vine, — unele preferinŃe, — unele dorinŃe. &oate acestea trebuie făcute cât mai repede posibil, pentru a nu se frige. *mediat ce s$a făcut prezentarea, mingea e aruncată mai departe. 9ocul continuă până când toate persoanele se vor prezenta. 6
/Ńi 'lac ecinii ecinii tăi 1.0
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute
ateriale! scaune cu unul mai puŃin decât numărul total al participanŃilor ()*EC&*+E însusi numele tuturor si de a petrece distractiv o perioadă de timp. -(CED/0 9ocul trebuie să se desfăsoare cu rapiditate. &oate persoanele sed în cerc. nimatorul >fără scaun? dă semnalul de începere a jocului. Se apropie de o oarecare persoană din cerc si întreabă! ;Ńi plac vecinii 78. Dacă răspunsul e nu8, persoana respectivă va trebui să spună numele persoanelor ce i$ar plăcea să vină lângă ea. ;n timp ce vecinii actuali8 se sc3imbă cu locul cu noii vecini8, persoana din centru încearcă să ocupe unul dintre locurile temporar libere. Dacă răspunsul e da8, grupul se deplasează cu un loc spre dreapta. -e măsură ce grupul înaintează, jocul se complică. Când următoarea persoană va spune da8 grupul se va misca cu un loc spre stânga. Când răsună al treilea da8, se sc3imbă cu locuri spre dreapta. poi, respectiv la stânga. -e urmă, respectiv cu % la dreapta, etc. De fiecare dată persoana fără scaun >din centru? continuă jocul. Conuri de brad "."# ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E însusi numele într$o formă dinamică. -(CED/0 9ocul trebuie să se desfăsoare rapid. &oŃi se plimbă prin sală până când animatorul strigă o cifră. &rebuie să se formeze grupuri din numărul respectiv de persoane si acestea să$si spună numele în cadrul grupurilor formate. poi, persoanele se separă si se plimbă din nou >acŃiunile se repetă?. :(&E Este un joc foarte efectiv de prezentare pentru grupuri numeroase. 7
5ămâie$lămâiŃă "."" ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! scaune, cu unul mai puŃin decât numărul total al participanŃilor ()*EC&*+E însusi numele printr$un e2erciŃiu de miscare. -(CED/0 &oŃi se asează, formând un cerc. nimatorul >fără scaun? începe jocul, apropiindu$se foarte repede de fiecare si spunând! —
Ce mai 3aci 1.12
ărimea grupului! "#$%# participanŃi
&imp! "' minute ateriale! scaune, cu unul mai puŃin decât numărul total al participanŃilor ()*EC&*+E însusi numele participanŃilor si a crea o atmosferă distractivă. -(CED/0 9ocul trebuie să se deruleze rapid. El este început de persoana fără scaun. Ea se apropie de oricine si întreabă! Ce mai faci78. Cealaltă persoană răspunde! 1oarte bine8. ai departe, persoana care sedea, se scoală de pe scaun si ambii merg prin afara cercului, în direcŃii diferite, până una dintre persoane ajunge la locul liber. colo >stând în picioare? la prima întrebare se adaugă Cum te c3eamă78 sau De unde esti78. ;n timp ce se petrece aceasta, ceilalŃi încearcă să se sc3imbe cu locurile, ocupând scaunul liber si astfel sc3imbându$i locul iniŃial. Dacă cineva rămâne de F$' ori consecutiv în picioare, poate întreba ce mai faceŃi8. &ot grupul răspunde bine8, sc3imbându$si locurile. 9ocul este continuat de persoana rămasă fără scaun. 8
'ri4inul 1.1&
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! scaune cu unul mai mult decât numărul total de participanŃi ()*EC&*+E însusi numele si a dezvolta creativitatea jucătorilor. -(CED/0 9ocul trebuie să se deruleze cu rapiditate. &oŃi se asează, formând un cerc. 9ocul e început de persoana din stânga scaunului liber, prezentându$se sunt ... si vreau să fiu sprijinit de ... >numind altă persoană din grup?8. poi demonstrează modul în care persoana respectivă să meargă pînă la scaunul liber >dansând, asezându$se, sărind etc.?. -ersoana numită poate recurge la ajutorul celor din jur pentru a ajunge la locul liber, dacă consideră aceasta necesar. 9ocul e continuat de persoana de la stânga locului liber.
Corul numelor 1.1)
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E însusi numele participanŃilor -(CED/0 9ocul trebuie să se deruleze cu rapiditate. &oŃi se asează, formând un cerc. nimatorul e în centru, în picioare. El se învârteste si cu degetul indică spre cineva iar acela îsi spune numele său si încă a persoane precedente, arătându$le cu degetul. Când greseste, trece în centru, continuând el jocul. -ersoana din centru se poate misca repede, încet, plimbându$se, sărind etc. :(&E 9ocul e prevăzut înaintea unei alte activităŃi. 9
A'lau(e 1.1 ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute
ateriale! nimic ()*EC&*+E însusi numele jucătorilor tuturor si de a dezvolta simŃul ritmului. -(CED/0 &oŃi stau, formând un cerc si animatorul bate ritmul! o lovitură din palme pe picioare, apoi una din palme, apoi duce mâna dreaptă peste umărul drept, degetul mare privind în jos si aceeasi miscare o repetă cu stânga. ;n timp ce face miscarea cu mâna dreapta îsi spune numele său, iar când repetă aceeasi miscare cu mâna stângă, spune numele unei alte persoane. cea persoană menŃine ritmul, repetând miscările si prezentând următoarea persoană. 9ocul continuă până ce toate persoanele sunt prezentate. :(&E itmul si miscările pot fi sc3imbate, cu includerea picioarelor etc.
Prin"e min#ea 5 1.16
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "# minute ateriale! o minge, un disc sau un obiect similar ()*EC&*+E însusi numele. stimula precizia lansărilor. -(CED/0 9ocul trebuie să decurgă rapid. 9ucătorii nu pot să sfideze cercul dacă, nu sunt numiŃi. Ei stau, formând un cerc, iar o persoană stă în centru cu obiectul ce trebuie aruncat. 9ucătorul lansează obiectul în sus , spunând un nume, intrând în cerc. -ersoana numită trebuie să prindă mingea, înainte ca aceasta să cadă, repetând apoi acŃiunile. 9ocul continuă până ce toate persoanele sunt prezentate. 10
Nume !ncă'ătoare 1.1
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E însusi toate numele. -(CED/0 9ucătorul formează un cerc. nimatorul începe, spunându$si numele. /rmătorul, din dreapta, continuă, repetând numele animatorului si spune si numele său. /rmătorul repetă numele anterioare, adăugând al său. @rupul poate ajuta. 9ocul continuă până când animatorul în cor, cu întreg grupul, repetă numele tuturor. :(&E 5a nume se poate adăuga un gest ce caracterizează personalitatea fiecăruia. -entru grupuri foarte numeroase, se pot repeta, de e2emplu, ultimele G$H nume.
*ă iu7e$ti 1.18 ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "# minute ateriale! scaune cu unul mai puŃin decât numărul total al participanŃilor ()*EC&*+E însusi numele tuturor. crea o atmosferă de destindere.
-(CED/0 9ucătorii formează un cerc. nimatorul se apropie de un jucător, întrebând numele. După aceasta îl întreabă! ă iubesti 78. Celălalt răspunde! Desigur, dar mai iubesc si pe ...8. -ersoanele din stânga si din dreapta persoanei întrebate si numite se sc3imbă cu locurile. Cel ce nu va avea loc, va încerca să se aseze. 9ocul e continuat de persoana rămasă fără scaun.
11
9i'ici 1.1
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! carioca >marIere, creioane colorate?, 3ârtie adezivă sau 3ârtie si clei >lipici? ()*EC&*+E însusi numele tuturor prin intermediul unor elemente vizuale. dezvolta creativitatea si e2presivitatea plastică >artistică?. -(CED/0 1iecare participant, in afară de faptul că îsi scrie numele si cum i$ar plăcea să fie numit în grup, face o caricatură, sau desenează ceva ce l$ar reprezenta. ;n timpul e2erciŃiului participanŃii nu pot să discute între ei si să$si arate desenele. După aceasta desenele sunt afisate, iar participanŃii încearcă să g3icească pe cine le reprezintă acestea. :(&E -articipanŃii pot fi împărŃiŃi pe grupuri care vor trebui să se reprezinte printr$un obiect anumit.
O7iectul ima#inar 1.20 ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E însusi numele tuturor. stimula creativitatea. practica limbajul non$verbal. -(CED/0 &oŃi formează un cerc. ( persoană începe, gesticulând cu mâinile, pentru a e2plica grupului obiectul ce îl va arunca >tot imaginar? persoanei a cărei nume îl spune. @esturile trebuie să descrie dimensiunile si utilizările obiectului. 8eceptorul8 descrie >cu mâinile? obiectul primit si spune numele persoanei de la care a primit obiectul sil transmite următorului participant. 1iecare poate adăuga sc3imbări acestui obiect. :(&E (biectul primit poate fi numit. Corectitudinea presupunerii nu are importanŃă. 12
*in#ea "e 'la4ă 1.21
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! # minute ateriale! o minge ()*EC&*+E însusi numele tuturor. -(CED/0 -articipanŃii stau în picioare, formând un cerc. nimatorul începe jocul, Ńinând
mingea între picioare. ergând cum poate, se apropie de altă persoană, prezentându$se. ( transmite >fără a o atinge cu mâna?. 9ocul continuă până toate persoanele se prezintă. :(&E -entru grupuri numeroase se pot introduce câteva mingi.
Oameni către oameni 1.22
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E însusi numele tuturor, permiŃând un prim contact. -(CED/0 @rupul se separă în două părŃi egale. Se formează cercuri concentrice. -ersoanele din cercul interior stau cu faŃa la cele din cercul e2terior. -ersoanele din ambele cercuri se miscă în direcŃii opuse, în ritmul unei muzici. 5a oprirea melodiei, perec3ile îsi dau mâinile si spun 6)ună, sunt ...6. După ce s$au prezentat, cei din centru spun 6oameni către oameni6, care e semnalul pentru ca muzica să reânceapă, sc3imbând direcŃiile de miscare. 9ocul continuă cu aceeasi dinamică, până se înc3eie o rotaŃie completă. :(&E Este un bun joc de prezentare pentru grupuri foarte numeroase. 13
*in#ile "e 're(entare 1.2&
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! trei mingi de diferite culori. ()*EC&*+E însusi numele tuturor si câteva date esenŃiale despre participanŃi. -(CED/0 &oŃi participanŃii formează un cerc. nimatorul aruncă prima minge, după ce si$a spus numele. 1iecare care o primeste, o va arunca iarăsi, spunând numele său. După câteva minute, animatorul pune în joc a doua minge, aruncând$o unui participant al cărui nume trebuie să$l spună. cesta la, rândul său, aruncă mingea unei alte persoane pe care o numeste. poi se lansează si a treia minge. 1iecare spune persoanei căreia îi aruncă mingea o activitate care îi place să facă. :(&E Se mai pot introduce mingi si cu alte întrebări.
Ia%o "e%aici5 1.2)
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "# minute ateriale! mingi micuŃe sau bile de mărimea unei mingi de tenis ()*EC&*+E însusi numele tuturor într$un mod distractiv si dinamic. destinde si a uni grupul. -(CED/0 nimatorul invită grupul să se aseze jos, formând un cerc. Se e2plică obiectivul jocului ce constă în a face mingea să treacă pe sub fiecare participant, în cerc,
împingând$o cu călcâiele sau vârful picioarelor. nimatorul începe jocul, transmiŃând mingea persoanei de la stânga sau dreapta sa, spunându$i 6*a$o de$aiciJ6. -ersoana o primeste, repetând miscarea si spunând aceeasi propoziŃie, cu numele persoanei următoare. ;n acelasi timp, animatorul introduce încă o minge, de data aceasta, în altă direcŃie. &ot el 3otărăste când ia sfârsit jocul. 14
*o(aica 1.2-
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "'$# minute KLteriale! fise, pioneze, o tablă, 3ârtie, carioca ()*EC&*+E îmbunătăŃi comunicarea între participanŃi. -(CED/0 ;naintea jocului animatorul adună numele tuturor participanŃilor. El amestecă literele în numele fiecărui participant în asa fel ca să fie posibil de a le pronunŃa >e2! arcela Celamar?. După aceasta se pregătesc fisele cu numele noi ale participanŃilor. &oate fisele se fi2ează pe tablă si se acoperă cu 3ârtie. -e urmă fisele sunt descoperite si participanŃii trebuie să găsească numele lor pe tablă. nimatorul poate începe jocul, citind noul său nume cu voce tare.
Numele $cri$e 1.26
ărimea grupului! "#$F# participanŃi &imp! "'$# minute KLteriale! 3ârtie, carioca, scotc3 ()*EC&*+E facilita cunoasterea reciprocă si a crea o atmosferă prietenească. -(CED/0 1iecare participant va scrie numele său cu litere mari pe fisă si o va lipi pe 3aină pe un loc vizibil. -articipanŃii creează un cerc si trebuie să memorizeze numele colegilor. După '$"# minute, fiecare participant va scoate fisa sa si o va transmite pe cerc, în direcŃia acelor ceasornicului, până animatorul nu$i va ruga să se oprească. -articipanŃii trebuie să rămână cu numele care aparŃin altor persoane. 5i se dau "# secunde pentru ca ei să găsească purtătorii adevăraŃi ai numelor. După "# secunde, cei care au rămas cu numele străine trebuie să fugă iar restul trebuie să$i prindă si să$i adune în centrul cercului. ugaŃi$i ca ei să găsească persoana necesară. E2erciŃiul se repetă până când fiecare participant nu va sti numele celorlalŃi participanŃi. 15
Eu 1.2
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "'$# Minute KLteriale! 3ârtie, carioca, scotc3. ()*EC&*+E face cunostinŃă cu membrii grupului. -(CED/0 1iecare participant primeste câte o foaie de 3ârtie si o carioca. Ei trebuie să scrie numele lor în parte de sus a foii, iar mai jos să completeze afirmaŃia! e2! eu sunt frumos, destept, flămând, manager bun, ...?. &oate
calificativele trebuie scrise într$o coloniŃă. -articipanŃii îsi lipesc pe piept foile lor cu ajutorul scotc3$ului. După aceasta, ei trebuie să citească reciproc inscripŃiile. Ei nu trebuie să folosească mult timp. După ce jocul se termină foile pot fi lipite pe perete.
Ta7ele in3ormaŃionale 1.28
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! %# minute KLteriale! 3ârtie flip$c3art, carioca, scotc3 ()*EC&*+E stimula participanŃii să facă sc3imb de informaŃie. -(CED/0 nimatorul lămureste grupului că participanŃii au posibilitatea de a crea un e2erciŃiu propriu cu ajutorul căruia ei vor putea afla mai multe informaŃii unii despre alŃii. ugaŃi$i să propună întrebările pe care ar dori să le adreseze celorlalŃi participanŃi. Spre e2emplu! - bucate preferate - lucrurile care nu vă plac - cărŃile care vă pasionează - actorii preferaŃi, prezentatorii -articipanŃii votează întrebările mai potrivite. nimatorul alege ' sau A variante care au acumulat cel mai mare număr de voturi. -articipanŃii primesc câte o coală de 3ârtie flip$c3art si carioca. Ei trebuie să$si scrie numele în partea de sus a foii, întrebările în partea stângă a foii si răspunsurile în partea dreaptă. 1oile se lipesc participanŃilor pe spate. Ei trebuie să se deplaseze prin încăpere si să discute informaŃia citită. 16
Pre(entare 3ără cuinte 1.2
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %# minute ateriale! 3ârtie flip$c3art, carioca, scotc3 ()*EC&*+E demonstra că oamenii pot comunica efectiv si fără cuvinte. -(CED/0 @rupul se separă în perec3i. Scopul acestui e2erciŃiu este prezentarea reciprocă a membrilor perec3ilor. cest lucru trebuie făcut fără cuvinte. -articipanŃii pot folosi mimica, desene, semne, gesturi, semnale. 1iecare particpant are pentru aceasta $% minute de comunicare nonverbală cu partenerul său. /lterior, oferiŃi participanŃilor posibilitatea ca ei să g3icească ce a dorit să le spună pe cale nonverbală. E+5/E -articipanŃii vor fi întrebaŃi cât de minuŃios ei s$au descris.
De'rin"erile 'e care le am eu $i "e'rin"erile "e care am neoie 1.&0
ărimea grupului! "#$' participanŃi &imp! F'$A# minute ateriale! 3ârtie flip$c3art, carioca, scotc3 ()*EC&*+E stimula participanŃii să$si identifice calităŃile si neajunsurile lor.
-(CED/0 -articipanŃii trebuie să scrie pe o coală de 3ârtie flip$c3art lista tuturor deprinderilor pe care le posedă si domeniile în care doresc să se afirme. -articipanŃii trebuie să se gândească la ceva ce ei pot să facă cel mai bine. După aceasta ei trebuie să$si demonstreze deprinderea fără a folosi cuvinte. estul grupului trebuie să g3icească despre ce deprindere este vorba. -e urmă listele vor fi afisate pe perete si participanŃii le vor putea citi. E+5/E Se pot discuta următoarele probleme! - numărul si diversitatea deprinderilor pe care le au participanŃii - oamenii au calităŃi pozitive si negative - componenŃa totală a deprinderilor în grup
17
Ocu'aŃie care !mi 'lac 1.&1
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "# F' minute ateriale! 3ârtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E încuraja participanŃii să se cunoască mai bine. -(CED/0 -articipanŃii trebuie să se deseneze pe sine însusi pe o foaie de 3ârtie. După aceasta, ei trebuie să$si găsească perec3ea, să$i lămurească desenul si să$i povestească de ce primeste plăcere, ocupându$se cu acest lucru specific. ;n continuare, fiecare perec3e se uneste cu alta si repetă e2plicaŃia. -rocedura se poate repeta. E+5/E DiscuŃia se poate a2a pe ! - diversitatea lucrurilor pe care grupul le face - e2istă diferenŃă între ocupaŃiile persoanelor de diferite se2e - ce au aflat participanŃii despre sine si ceilalŃi
*ă cuno$c 7ine 1.&2
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! F'$H# Minute KLteriale! 3ârtie flip$c3art, carioca, scotc3 ()*EC&*+E ajuta participanŃii să fie siguri în propriile forŃe. $i ajuta să fie constienŃi de propriile avantajuri si neajunsuri. -(CED/0 ugaŃi participanŃii să se deseneze în centrul unei foi de 3ârtie. ;n partea de sus a foii, în colŃul stâng ei trebuie să scrie cuvintele!
comunicare. Se vor analiza ideile de constiinŃă de sine, constiinŃă de sine pozitivă, autoapreciere si autoacceptare. E+5/E Se pot discuta următoarele probleme! - părerea despre sine este ceva nesc3imbător dar si ea se poate sc3imba. De ce7 - cum influenŃează autoaprecierea asupra atitudinii faŃă de propria persoană7 1aŃă de alte persoane7 1aŃă de lucru7 - discutaŃi desenele - v$a fost usor să faceŃi e2erciŃiile7 - ce noutăŃi aŃi aflat despre sine si despre alte persoane7 18
:(&E +ariante! N. -articipanŃii pot descrie neajunsurile lor si să deseneze ceva ce nu le place să facă ). -articipanŃii pot face lista a ' lucruri pe care nu pot să le facă foarte bine. Desenul poate fi numit <-artea mea opusă8. C. OPQningul
19
Detectiul 1.&&
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! %#$A# Minute Kateriale! 3ârtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E face cunostinŃă cu membrii grupului. -(CED/0 -articipanŃii trebuie să se separe pe perec3i. 1iecare va primi carioca si 3ârtie. Ei trebuie să deseneze sase obiecte folosite de ei în ultimele % luni. ugaŃi$i să aleagă acele desene care vor ajuta celorlalŃi participanŃi să cunoască ceva despre ei >e2.! cineva care se ocupă cu alpinismul va desena o sfoară, muzicantul un instrument muzical?. 1iecare participant va avea posibilitatea să devină detectiv si să g3icească cât mai mult despre partenerul său. ugaŃi perec3ile să se prezinte reciproc. :(&E +ariante! N. ;n loc de a desena obiecte, participanŃii pot folosi A obiecte pe care le au la ei >c3ei, pi2uri, legitimaŃii?.
Eu am $ecrete 1.&)
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! #$%# Minute KLteriale! 3ârtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E stimula prezentarea participanŃilor. -(CED/0
1iecare participant îsi va alege un partener pe care nu$l cunoaste prea bine. ugaŃi partenerii să formeze un cerc sau un semicerc si să afle numele sale, organizaŃia în care activează. De asemenea, ei trebuie să afle $%
R,ul ieŃii 1.&-
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! F'$A# Minute KLteriale! 3ârtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E crea un mediu prietenos, a stimula încrederea si sinceritatea. -(CED/0 -articipanŃii se vor separa pe perec3i. Ei vor discuta principalele momente si cele mai grele perioade din viaŃă >câte "# minute pentru persoană?. *nformaŃia primită de la partener trebuie desenată ca un
Portretul lucrului meu 1.&6
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! F' A# minute ateriale! 3ârtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E De a percepe individual si colectiv modul în care oamenii îsi văd lucrul lor sau locul în organizaŃie. -(CED/0 ugaŃi participanŃii să se deseneze si, de asemenea, să deseneze locul lor în organizaŃie. După aceasta, rugaŃi$i să se organizeze în grupuri mici si să descrie desenele lor. StimulaŃi discuŃiile în grupurile mici, folosind următoarele întrebări! - cum vă apreciaŃi lucrul7 - cum v$aŃi adaptat7 - s$a sc3imbat în ultimul timp această concepŃie7 De ce7 - ce atitudine au faŃă de lucrul dumneavoastră clienŃii sau colegii7 @rupele mici trebuie să aducă la cunostinŃa participanŃilor rezultatele lor si să prezinte concluziile făcute. 21
9a ce ne a$te'tăm 1.&
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! F' A# minute ateriale! 3ârtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E depista care teme, după părerea participanŃilor, se vor discuta pe parcursul lucrului în RorI$s3opuri. -(CED/0 ugaŃi participanŃii să se gândească la următoarele întrebări! - ce astept eu de la acest eveniment7 - ce îmi va permite să obŃin acest lucru7 1iecare participant va trebui să găsească obiecte. 1iecare obiect trebuie să fie
asociat cu răspunsul la una din întrebările de mai sus > "' minute?. -articipanŃii trebuie să aducă aceste scrisori si să le pună în faŃa animatorului. 1iecare participant trebuie să prezinte obiectele grupului, răspunzând rapid la întrebările puse. E+5/E ;ntrebaŃi participanŃii ce informaŃie cunosc unii despre alŃii7 u interese comune7 Ce obiecte sunt importante pentru lucrul grupului7
Di3eriŃi oameni : "i3erite $'eranŃe 1.&8 ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! F'$A# Minute KLteriale! 3ârtie flip$c3art, carioca, scotc3 ()*EC&*+E ajuta participanŃii să determine si să clarifice e2pectativele participanŃilor pentru un eveiment comun -(CED/0 1iecare participant din grup va scrie pe o bucată de 3ârtie un lucru pe care se asteaptă să$l primească de la RorI$s3op. ugaŃi participanŃii să creeze grupuri din F$ ' persoane si să discute asteptările acestora, făcând însemnări despre asemănări si deosebiri si lămurind motivele. 1iecare grup va trebui să facă în două coloniŃe o listă a asteptărilor sale. Colile mari de 3ârtie vor fi e2puse pe perete sau pe tablă, iar participanŃii vor răspunde la următoarele întrebări! - cât de reale sunt asteptările acestea7 - au fost îndreptăŃite toate asteptările în timpul RorI$s3opului7 - ce factori au determinat acest lucru7 - este necesar de a face compromisuri7 22
Ima#inea 'ro'rie 1.&
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! %#$A# minuute ateriale! 3ârtie flip$c3art, carioca, model de prezentare, scotc3 ()*EC&*+E stimula interacŃiunea grupului. înŃelege asteptările participanŃilor. -(CED/0 ;mpăturiŃi o foaie de flip$c3art în asa fel ca atunci când foaia va fi desfăcută să se formeze patru pătrate. ;n aceste pătrate se vor scrie următoarele! - pătratul de sus din stânga! :umeledepartamentulorganizaŃia - pătratul de sus din dreapta! *maginea proprie - pătratul de jos din stânga! De ce am nevoie - pătratul de jos din dreapta! Ce pot propune 5ămuriŃi participanŃilor că unul din mijloacele de înŃelegere a imaginii proprii este desenarea sentimentelor, a emoŃiilor, simpatiilor, viselor etc. -articipanŃii trebuie să ia câte o foaie si o carioca si să completeze foaia. -entru aceasta vor avea ' minute după care trebuie să se adune împreună. -articipanŃii trebuie să lămurească desenele lor grupului. 1iecare va avea la dispoziŃie câte minute. E+5/E 5a sfârsitul e2erciŃiului se va face o generalizare a necesităŃilor, imaginilor, calităŃilor. StabiliŃi legătura acestora cu scopurile si mersul seminarului.
Ai !nŃele$ "e$enul 1.)0
ărimea grupului! "#$# participanŃi &imp! F'$A# Minute KLteriale! carioca, foarfece, clei, ziare, reviste ()*EC&*+E stimula constientizarea de către participanŃi a propriei persoane si a partenerilor. -(CED/0 1iecare participant va avea o foaie de 3ârtie si o carioca. Ei trebuie să separe în două foile printr$o linie perpendiculară si să scrie în partea de sus a fiecărei jumătăŃi! <cesta sunt euJ8 si <cesta este viitorul meuJ8. -articipanŃii vor tăia fotografiile, cuvintele, desenele si frazele despre ei si despre viitorul lor. -entru partea cu denumirea <cesta sunt euJ8, e2emplele pot să includă trăsături fizice, părŃi ale corpului, 3aine, 3obbT, succese, trăsături ale personalităŃii etc. &oate aceste lucruri trebuie să fie lipite într$un singur loc, formând un colaj. -articipanŃii trebuie să prezinte colajele lor grupei. E+5/E ugaŃi participanŃii să prezinte colajele lor grupului. ;ntrebări pentru discuŃie! - au fost folosite simboluri pozitive sau negative7 - a mai folosit cineva simboluri asemănătoare7 :(&E +ariante! ". DesenaŃi cu carioca . &ăiaŃi două părŃi în jumătate, amestecaŃi$le si apoi g3iciŃi ce parte corespunde cu cealaltă. 23
Cele7rităŃi 1.)1
ărimea grupului! "'$F# participanŃi &imp! #$%# Minute KLteriale! carioca, scotc3, foi ()*EC&*+E stimula participarea individuală în activitatea grupului. ajuta participanŃilor să dezvolte abilităŃile comunicative si de colectare a informaŃiei. -(CED/0 nimatorul va face o listă a persoanelor cunoscute sau care au o reputaŃie rea. 5ista trebuie să fie egală cu numărul participanŃilor. CelebrităŃile pot să includă personalităŃi din diferite domenii. Dacă animatorul cunoaste bine participanŃii, poate să asocieze fiecăruia un nume al unei personalităŃi. :umele se scriu pe foi care se lipesc participanŃilor pe spate la sosirea lor. -articipanŃii pot să dea întrebări la care se poate răspunde numai
'une a"eărul 1.)2
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! %#$F# Minute
KLteriale! fise, carioca ()*EC&*+E dezvolta energia grupului. -(CED/0 Se pregătesc fisele cu întrebări! - ce poŃi face cel mai bine7 - ce programe &+ si radio îŃi plac7 - dacă ai fi câstigat "### de dolari cum i$aŃi fi c3eltuit - ce te face să zâmbesti7 - cel mai fericit moment din viaŃa ta7 - ai dori să fii altcineva7 Cine7 - ce te$a bucurat astăzi cel mai mult7 - cu ce te vei ocupa în următorii "# ani7 - despre ce ai minŃit în ultimul timp7 - ce te stimulează cel mai mult7 - ce te frustrează7 - când ultima dată ai plâns7 - ce te$a indispus pe parcursul ultimei săptămâni7 -articipanŃii trebuie să creeze un cerc. 1isele trebuie puse pe podea, în centrul cercului, cu faŃa în jos. 1iecare fisă are câte o întrebare pe partea opusă. Când va veni rândul, fiecare participant trebuie să ia fisa si să încerce să răspundă la întrebare 24
cât se poate de sincer. Dacă cineva se simte că nu este în stare să răspundă la întrebare spune pas8 si transmite fisa următoarei persoane. /nele din întrebări vor provoca discuŃii. ;n dependenŃă de întrebare discuŃiile pot fi stimulate. :(&E ceastă joacă funcŃionează mai bine dacă animatorul grupului de asemenea participă si răspunde la întrebări sincer. De asemenea este foarte important ca caracterul întrebărilor să corespundă grupului dat. Dacă în grup sunt persoane introvertite, ele trebuie convinse să participe. 25
Pantomima 1.)&
ărimea grupului! "# ' participanŃi &imp! # %# Minute ateriale! nimic ()*EC&*+E încuraja cunoasterea reciprocă a participanŃilor. -(CED/0 -articipanŃii trebuie să creeze un cerc si să se gândească despre o ocupaŃie pe care vor putea să o demonstreze prin intermediul pantomimei >e2.! sportivul poate imita fuga, muzicantul interpretarea la un instrument?. 1iecare participant trebuie să imite ocupaŃia sa, iar fiecare va încerca să$si amintească pantomima fiecărui jucător. nimatorul spune că participanŃii sunt gata să înceapă e2erciŃiul, dar până atunci fiecare are un minut pentru a practica pantomima sa. ;n continuare, procedura este următoarea! o persoană bate din palme, arată pantomima sa, apoi iarăsi bate din palme si spune numele unuia din participanŃi, arătând spre unul din participanŃi. cesta continuă, arătând la alt participant.
Dacă a$ 3i animal 1.))
ărimea grupului! "' %# participanŃi &imp! "' # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E stimula cunoasterea reciprocă a participanŃilor. -(CED/0 -articipanŃii trebuie să imite un animal. -entru a se pregăti, participanŃilor li se oferă un minut. Ei formează un cerc. 9ocul poate fi început de animator care se plasează în centrul cercului, imitând animalul si lămurind de ce a ales anume acest animal. E2erciŃiul este repetat de toŃi participanŃii. 26
;i$ele "i$'o(iŃiei 1.)-
ărimea grupului! "' %# participanŃi &imp! # Minute ateriale! fise, carioca, scotc3 ()*EC&*+E rela2a grupul si a permite cunoasterea reciprocă. permite participanŃilor să vorbească despre sentimentele lor. -(CED/0 5a intrarea în încăpere, jucătorii primesc o fisă, o carioca si o bucată de scotc3. Ei trebuie să descrie dispoziŃia lor la moment. 1isa trebuie lipită de piept cu scotc3. -articipanŃii trec prin încăpere, privind fisa dispoziŃiei si punând întrebări. După aceasta, participanŃii trebuie să formeze grupe cu jucătorii care au dispoziŃie asemănătoare. -ermiteŃi grupelor să discute între ele. 1iecare din ele poate scrie pe o fisă dispoziŃia sa si să o lipească pe perete. :(&E E2erciŃiul poate fi variat prin intermediul scrierii altor lucruri pe fise.
<ă$e$te%Ńi e#alul 1.)6
ărimea grupului! "' %# participanŃi &imp! "# minute ateriale! fise de o culoare, carioca, reviste, clei ()*EC&*+E separa participanŃii în grupuri pe anumite criterii. -(CED/0 -articipanŃii se separă în grupuri. Se alege domeniul >denumiri de flori, păsări, râuri, Ńări, pesti etc.?. Se pregătesc fisele cu denumiri si se amestecă. -articipanŃii trebuie să aleagă câte o fisă si să găsească grupul său, arătând fisele restului grupului. 27
Co'acul ieŃii 1.)
ărimea grupului! "# F# participanŃi &imp! F# minute ateriale! 3ârtie flip$c3art si carioca ()*EC&*+E ajuta participanŃii să mediteze despre propria lor viaŃă. -(CED/0
ugaŃi fiecare participant să deseneze
Amintirile "in co'ilărie 1.)8
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %# Minute ateriale! nimic ()*EC&*+E face sc3imb de informaŃii cu membrii grupului. -(CED/0 -articipanŃii formează grupuir de % persoane. 1iecare participant trebuie să$si amintească ceva din copilărie si să povestească grupului. -entru relatare se acordă % minute. :(&E -ersoanele care povestesc trebuie încurajate. 28
<ă$e$te 'artici'antul 1.) ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %# Minute Kateriale! 3ârtie si carioca ()*EC&*+E spori interacŃiunea grupului la nivel personal când persoanele deja se cunosc. -(CED/0 1iecare participant va scrie pe trei foi de 3ârtie caracteristicile personale sau trăsăturile fizice caracteristice care îi identifică. -articipanŃii nu trebuie să semneze foile. cestea se adună într$o cutie. 1iecare trebuie să e2tragă din cutie trei foi si să găsească posesorul caracteristicilor. :umele persoanei găsite trebuie scris pe foaie. Când sunt găsiŃi toŃi participanŃii, foile pot fi citite întregului grup.
< <ă$iŃi 'artenerul 1.-0 ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # Minute ateriale! 3ârtie si carioca ()*EC&*+E oferi fiecărui participant posibilitatea de a face cunostinŃă cu participanŃii. -(CED/0 -ână la începutul e2erciŃiului pregătiŃi descrieri scurte a fiecărui participant >e2.! cineva urăste cravatele, cineva are titlu stiinŃific, cineva a crescut într$un mediu anumit, etc.?. ;nscrieŃi descrierea pe 3ârtie si puneŃi$o în cutie. -articipanŃii trebuie să ia câte o descriere din cutie si să găsească persoana care corespunde descrierii. Când partenerii se găsesc reciproc, ei trebuie să se prezinte. Dacă grupul nu este mare si a
rămas timp, fiecare participant poate să$si prezinte partenerul. 29
De$c=i(,n" $im7oluri 1.-1
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %# Minute ateriale! fise, carioca, scotc3 ()*EC&*+E afla lucruri noi despre membrii grupului. -(CED/0 1iecare participant va primi câte o fisă si va desena pe ea câte un simbol care se bazează pe interesele proprii. -articipanŃii vor lipi fisele pe piept si se vor misca prin încăpere pentru a e2amina fisele celorlalŃi participanŃi fără a da întrebări. 1iecare va trebui să găsească o persoană care are un simbol ce corespunde, după părerea personală, cu al său. (dată formate perec3ile, participanŃii pot să discute despre simbolurile lor. După aceasta fiecare perec3e găseste o altă perec3e. @rupul format din F persoane elaborează simbolul său si îl prezintă celorlalte grupuri cu o mică e2plicaŃie. :(&E nimatorul trebuie să se convingă că participanŃii au înŃeles corect sensul cuvântului simbol8.
Roata "u7lă 1.-2
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # Minute Kateriale! o casetă cu muzică si un casetofon ()*EC&*+E prezenta reciproc participanŃii într$o atmosferă energică. -(CED/0 -articipanŃii se separă în două grupuri egale. 1iecare grup va forma un cerc >un cerc în interiorul celuilalt?. -articipanŃii din cercul interior trebuie să se miste în direcŃia acelor ceasului iar a celui din e2terior în direcŃie opusă. Cercurile se miscă până răsună muzica. Când muzica reîncepe, participanŃii trebuie să găsească partenerul precedent si amândoi să se aseze jos. -erec3ile care se asează printre ultimele, vor trebui să$si prezinte partenerii. 9ocul continuă până ce toŃi participanŃii s$au prezentat. 30
Amicul $ecret 1.-&
ărimea grupului! ma2imum %' participanŃi &imp! "' minute ateriale! fise si carioca ()*EC&*+E contribui la crearea unei atmosfere prietenoase prin intermediul unui RorIs3op. -(CED/0 -articipanŃii îsi scriu numele pe fise care apoi sunt introduse într$o sacosă. După aceasta, fiecare participant va e2trage o fisă cu numele altui participant, devenind amicul secret al acestei persoane. Se va face o tablă unde se vor afisa mesajele. -articipanŃii vor trimite mesajele fără a$si descoperi identitatea. Se poate face un concurs de creativitate pentru cel mai bun mesaj. ;n ultima zi se fi2ează timpul în
care persoanele trebuie să recunoască cine este amicul secret. 31
JOCURI DE CUNOATERE
Sunt destinate cunoasterii reciproce a participanŃilor la o activitate. ;nainte de a începe jocul, trebuie să fie asigurată înŃelegerea condiŃiilor. Deoarece jocurile sunt foarte usoare, ele facilitează crearea unei ambianŃe pozitive în grup, în special, pentru participanŃii care anterior nu se cunosteau. -entru unele din astfel de jocuri evaluarea nu e necesară iar în jocurile de cunoastere mai aprofundată, sunt utile. dresând întrebări participanŃilor, se va observa cum sau simŃit în timpul jocului. r fi interesant ca la evaluare să participe toŃi participanŃii, de e2emplu, transmiŃând un obiect în cerc fiecăruia care$l primeste să i se ofere posibilitatea să spună ceva. -oate să fie utilă, în dependenŃă de grup, o scurtă discuŃie generală despre scopul acestor jocuri. 32
/ntree"eri 2.01
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E înŃelege diferenŃa între relaŃiile bazate pe încredere si neîncredere. cunoaste mai bine, pe cât e posibil, cum se autoapreciază partenerul. -(CED/0 nimatorul e2plică jocul întregului grup, apoi se formează perec3i, fiecare încercând să aleagă pe cineva cu care nu s$ar înŃelege în mod obisnuit. 1iecare perec3e trebuie să se izoleze si să nu intre în contact cu ceilalŃi. -erec3ile se izolează si timp de "# minute. 1iecare membru povesteste colegului său părerea despre sine însusi, încercând să se înŃeleagă reciproc. E+5/E Se poate discuta despre sc3imbarea sentimentelor pe parcursul jocului >a conversaŃiilor în perec3i?, despre sc3imbările apărute în comportamentul ambelor persoane si cele ce ar putea apărea.
c=im7area o'iniei 2.02
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! F# minute ateriale! 3ârtie si stilouri ()*EC&*+E învăŃa perceperea unei situaŃii din punctul de vedere al altei persoane. -(CED/0 E2emplu >poate fi modificat? pentru un sc3imb intercultural dintre grupuri. Eu! Ce e important pentru mine7 Ce mă face unic7 Care sunt virtuŃile si slăbiciunile mele7 Ce si cine m$a făcut să fiu asa cum sunt7 Eu si ceilalŃi! Care sunt prieteniile mele preferate >cu grupuri sau indivizi?7 Cine sunt eroii mei, care sunt modelele mele7 Ce fel de relaŃii îmi plac si cu cine7 Ce atitudine am faŃă de conflicte probleme si cum le rezolv7 Eu si societatea! stăzi care e rolul meu în societate si care va fi mâine7 Ce influenŃă asi putea avea în societate7 ;n ce mod depinde e2istenŃa mea de societate7
ai întâi, participanŃii răspund la întrebările sus$numite din punctul de vedere al celuilalt grup. poi, îsi e2pun propriile puncte de vedere. -rima serie de răspunsuri >cel despre 6în locul altora6? se trimite celuilalt grup, care, la rândul său, îsi e2pune părerile după citirea răspunsurilor. E+5/E Se va analiza diferenŃa dintre opiniile presupuse si cele reale, consecinŃele stereotipurilor noastre. Se va observa care este viziunea actuală despre celălalt grup si ce sc3imbări s$au produs. 33
Cui7ul 2.0&
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! %' minute ateriale! o coală mare de 3ârtie, vopsele, stilouri si un zar ()*EC&*+E favoriza cunoasterea persoanelor participante prin intermediul unei serii de întrebări, ce vor fi stabilite de ei însisi. -(CED/0 1iecare participant va căuta un obiect care$i va servi drept emblemă. poi îl va pune pe 3ârtie si va desena în jurul acestuia căsuŃe sau cuiburi. 1iecare îsi face un cuib >căsuŃă?. -rimul ce începe, aruncă zarul. Dacă iese F, desenează încă % căsuŃe lângă cuib si va pune emblema sa în a patra. ;n această căsuŃă trebuie să introducă o poruncă >de e2emplu, să povestească o întâmplare etc.?. -orunca trebuie să fie atât de generală încât întreg grupul să poată participa la îndeplinirea ei. /rmătoarele persoanele vor arunca succesiv zarul, ajungând fie deja în căsuŃele completate, fie desenând altele. Dacă căsuŃa în care s$a nimerit e goală, vor continua ca primul participant. Dacă căsuŃa conŃine un mesaj, jucătorii vor trebui să îndeplinească porunca. &rebuie să se ajungă la un circuit înc3is, pe care vor continua să meargă până se va considera că e suficient.
Ace$ta mi%e 'rieten 2.0) ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E integra toŃi jucătorii într$un grup. -(CED/0 -articipanŃii se asează formând un cerc, cu mâinile unite. Cineva începe jocul, prezentând persoana din stânga, cu formula 6acesta mi$e prietenul 26 si când îi spune numele, ridică mâna prietenului său. 9ocul continuă până toate persoanele sunt prezentate. E+5/E Se tinde spre integrarea în grup a tuturor participanŃilor. E foarte important să se cunoască numele tuturor participanŃilor. :(&E -entru participanŃii mai în vârstă, se pot introduce si alte date, pentru o familiarizare mai profundă. 34
ă 3acem cuno$tinŃă 2.0-
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! '# minute ateriale! o coală albă si un creion sau stilou ()*EC&*+E permite participanŃilor să cunoască numele tuturor persoanelor din grup si a crea o primă impresie despre personalitatea fiecărui participant, precum si a animatorului. -(CED/0 9ocul se desfăsoară în trei etape! a? fiecare scrie individual V de oră. b? prezentare pe perec3i V de oră. c? prezentarea perec3ii în grup. -articipanŃii primesc o coală albă si, aranjând$o orizontal, o despart cu o linie în două părŃi egale. 1iecare scrie în partea de sus a colii întâmplări pozitive >nonviolente? din viaŃa sa, începând, dacă vrea, cu întâmplări din copilărie. ;n partea inferioară a foii, notează toate evenimentele negative sau violente, brutale, care corespund sau nu cu ceea ce a fost notat în partea de sus a paginii. nimatorul precizează condiŃiile. tenŃie, este important ca acestea să fie bine înŃelese, pentru a evita întrebări ulterioare. -e de altă parte, e absolut necesară disponibilitatea de timp pentru ducerea la sfârsit a jocului. -articipanŃii, fiecare individual, scriu evenimentele importante. nimatorul opreste procesul, rugând ca participanŃii să formeze perec3i >jucătorii pot Ńine foaia lipită de piept?. ;n perec3i fiecare participant dispune de "# minute pentru autoprezentare. După # de minute, animatorul opreste această fază a e2erciŃiului. -articipanŃii se reunesc din nou în grupul mare, fiecare prezentând perec3ea sa. ;n această fază animatorul trebuie să Ńină cont de necesitatea de a facilita prezentarea, permiŃând membrilor perec3ilor să intervină în povestirea celeilalte persoane >pentru completări, rectificări?. E+5/E E important ca fiecare să spună cum au evoluat emoŃiile pe parcursul jocului, pentru a evita frustrările sau eventualele rezerve în timpul activităŃii de mai departe. :(&E cest e2erciŃiu poate servi drept punct de plecare pentru o dezbatere sau altă activitate despre violenŃă si nonviolenŃă, precizând sensul acestor noŃiuni. Se poate sc3imba tema care se descrie în foaie, de e2emplu, răspunzând la întrebarea 6cine sunt eu6. 35
;elicitările 2.06
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! ' minute ateriale! felicitări, postere, reproduceri după tablouri, aranjate la vedere, într$o încăpere mare ()*EC&*+E permite fiecărei persoane să se prezinte alteia, apoi participând în grup, implicânuse tot mai activ. -(CED/0 1iecare persoană va alege trei felicitări, încercând să determine clar motivul alegerii. poi, fiecare va încerca să$si găsească perec3ea, povestindu$i despre alegerea sa si
vice$versa. ;mpreună vor rămâne cu trei felicitări pe care le vor alege din cele e2trase separat. -e urmă perec3ea va merge mai departe pentru a găsi alta, pentru a alege deja în patru % felicitări. cest joc se termină când întreg grupul în comun a ales ultimele trei felicitări. nimatorul e2plică regulile jocului si asigură trecerea de la o fază la alta consecutiv pentru toate persoanele, pentru a evita numărul diferit al 6negociatorilor6. E+5/E Este important de a face evaluare pentru a evidenŃia situaŃiile negative ce au intervenit. &rebuie analizat! factorii ce au favorizat consensul, cele care l$au împiedicat, la ce s$a renunŃat pentru a se ajunge la consens.
Curtea ecinilor 2.0
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! ' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E cunoaste unele date esenŃiale sau unele calităŃi ale persoanelor din grup. -(CED/0 Se formează cercuri concentrice, astfel ca fiecare jucător să aibă în faŃă un partener. ai întâi persoanele din cerul e2terior, apoi si cele din interior, timp de ' minute e2pun omologului lor unele dintre caracteristicile fiecăruia >de e2emplu, F calităŃi?. poi animatorul spune cercului e2terior să se deplaseze cu un loc spre dreapta. ;ncepe o nouă conversaŃie. Se mai pot face $% deplasări, însă fără a spune dinainte câte vor fi. Se termină cu prezentarea fiecărei persoane de către cei ce au vorbit cu ea. E+5/E Se poate analiza o variaŃie a prezentării, pe cât e posibilă o repetare a acesteia. Cum se percepe tendinŃa de a repeta acelasi lucru pentru toŃi partenerii etc. 36
Comoara "in oameni 2.08
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! # minute ateriale! un număr de 6fise de căutare6, egal cu numărul participanŃilor ()*EC&*+E favoriza cunoasterea celorlalŃi. cunoaste lucrurile comune. stimula coeziunea >unirea? grupului. -(CED/0 nimatorul va trebui să elaboreze dinainte fisele de căutare, cu o serie de instrucŃiuni pe care grupul va trebui să le urmeze. nimatorul împarte fisele de căutare si e2plică cum trebuie completate. 1iecare participant va încerca să completeze foaia cu numele persoanelor ce satisfac 6condiŃiile6 indicate. Sensul constă în a răspunde la toate întrebările, dar dacă persoanele nu reusesc, nu contează. (rdinea de răspuns e indiferentă. nimatorul trebuie să$i stimuleze pe toŃi să se scoale si să caute, să întrebe, să răspundă etc. E+5/E Cum v$aŃi simŃit7 Cum a reusit comunicarea în grup7 Wi$a fost usor să vorbesti cu lumea7 :(&E
E2emplu! 1*S C0/&0** C((** D*: (E:* $ Caută F persoane ce vin din locuri >Ńări, orase? diferite. $ Caută o persoană ce ar avea aceeasi ocupaŃie ca si tine. $ Caută pe cineva ce îsi serbează ziua de nastere într$o lună cu tine. $ Caută pe cineva ce necesită îngrijire >mângâiere?. (fer$o. $ Caută pe cineva care se simte nervos, pentru că e într$o situaŃie necunoscută. $ Caută persoane cu care să inventaŃi o regulă un sfat. StrigaŃi$l. $ Caută pe cineva ce are aceeasi mărime de pantofi ca si tine. $ +orbeste cu cineva care ar vrea să$Ńi vorbească pentru ce a venit încoace *nstrucŃiunilecondiŃiile pot varia de la un grup la altul. Se pot include teme serioase, cît si comice. 37
Pa'a#alul 2.0
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "# minute ateriale! fise >de 3ârtie sau carton?, stilouri, scotc3 si foarfece sau clei ()*EC&*+E pune baza unor relaŃii personale. constientiza caracteristicile fiecărei persoane. integra semenii în viaŃa de grup. -(CED/0 nimatorul repartizează fisele fiecărui participant si le dă următoarele instrucŃiuni! 6;n colŃul drept de sus scrie ce obisnuiesti să faci duminică seara= în colŃul stâng, care e ocupaŃia >3obbT$ul? ta preferată= în colŃul stâng de jos scrie ce îŃi place să găsesti în oameni= în colŃul drept, dorinŃa ce ai ruga să Ńi$o îndeplinească un zeu sau o zână6. ceasta se face în B minute. (dată fisele completate, ele se strâng pentru a fi amestecate si repartizate din nou, fără ca nici una să nu coincidă cu primul 6autor6. poi, fiecare jucător începe a căuta primul posesor al foii. Dacă are dubii, poate pune întrebări, fără a arăta nimănui coala. -articipantul va pune întrebările din fisă pentru a vedea dacă coincid sau nu răspunsurile. Dacă a găsit primul posesor al fisei, îi scrie numele pe foaie si o lipeste într$un loc vizibil >perete sau tablă anterior amenajată?. E+5/E Cum vă simŃeaŃi7 Ńi îndeplinit sincer si corect faza căutării7 38
Ce !mi 'lace mai mult 2.10
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! %# minute ateriale! fise sau foi, stilouri sau creioane ()*EC&*+E cunoaste gusturile si pasiunile participanŃilor. favoriza afirmarea fiecăruia. -(CED/0 nimatorul împarte fiecărui participant o fisă cu următoarele întrebări! $ spune$ne care este poezianuvela ta preferată $ ..................... cântecul
$...................... disculcasetaalbumul $...................... joculocupaŃia $...................... fimulserialul $...................... bucatele preferate $...................... tipul de peisaj $...................... ora din zi $...................... proverb sau e2presie ce l$ai auzit sau Ńi$a fost spusă 1iecare răspunde, completând fisa. Când toŃi au terminat, se încearcă de a face o 6medie a gusturilor6, implicând participarea întregului grup. poi, se poate întocmi acea listă unică. E+5/E Ce dificultăŃi aŃi avut în determinarea răspunsurilor7 Cum v$aŃi simŃit la e2punerea preferinŃelor7 Cum reacŃionează grupul7 5a ce concluzii aŃi ajuns7
>iitoarea mea ca$ă 2.11
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! '# minute ateriale! mese si scaune, 3ârtie în pătrăŃele pentru fiecare participant >" X H cm?, creioane, vopsele, radiere, ascuŃitoare, ec3ere si rigle. ()*EC&*+E deveni constienŃi de valorile e2istente. percepe, a înŃelege cum gândeste si cum ES&E fiecare în funcŃie de gusturile, necesităŃile si valorile proiectate. -(CED/0 Constă în construirea planului unei case în care am vrea să trăim, indicând dimensiunile, mobilierul, camerele... -lanul odată terminat , fiecare îl prezintă grupului, răspunzând la întrebări. Se poate încerca, într$o ambianŃă favorabilă de a ajunge în grup la unele concluzii, opinii comune, acorduri si disensiuni reflectate întrun plan unic. E+5/E Cum vă simŃeaŃi văzându$vă casa7 *ar ceilalŃi7 +$ar plăcea să invitaŃi pe cineva înăuntru7 -e cine7 Ce fel de valori aŃi descoperit văzând casa replanificată >varianta comună?. 39
9umea? Ńara? locul meu 2.12
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! %# minute ateriale! marIere, carioca, creioane colorate, stilouri ()*EC&*+E cunoaste simbolurile si valorile locului în care trăim, cu care ne identificăm sau mândrim. învăŃa să evităm atitudinile sovine si să cunoastem alte Ńinuturi si valorile lor. -(CED/0 1iecare participant scrie pe o 3ârtie cele cinci lucruri pe care le$ar lua de pe planetă, din Ńară si regiune, plecând spre alta, asemănătoare cu prima. (dată aceasta realizat, se vor reuni toate grupurile pentru a contrapune lucrurile selectate si pentru a face o listă comună, unică pentru toŃi participanŃii. poi, urmează o e2poziŃie cu introducere e2plicativă. E+5/E
Compară ideile si opiniile tale despre Ńara, regiunea, localitatea si planeta ta cu părerile celorlalŃi. ceastă activitate poate servi drept sursă pentru o dezbatere referitor la identităŃi culturale, naŃionalism, 2enofobie etc.
/n 3iecare m,nă... 2.1& 2.1&
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! %# minute ateriale! foi de 3ârtie si stilouri, clei sau scotc3, foarfece, o coală mare de 3ârtie ()*EC&*+E stimula comunicarea iniŃială în grup, a favoriza favoriza cunostinŃele. -(CED/0 1iecare desenează conturul palmei sale drepte, sau stângi, atribuind fiecărui deget o întrebare. poi, completează interiorul cu răspunsul la acestea. E2emplu de întrebări! $ motivul aflării tale aici $ realizările ce ai vrea să le faci într$o perioadă de timp împreună cu tot grupul $ aspecte ale personalităŃii ce le apreciezi cel mai mult $ problema de care esti C/ cel mai mult preocupat $ contribuŃiile pe care esti gata să le faci nimatorul poate sc3imba întrebările, în funcŃie de de dinamica grupului. (dată foile completate, se realizează o interogare comună. -entru final, se realizează un 6perete al mâinilor6. E+5/E Ce impresii Ńi$a lăsat activitatea7 Ce dificultăŃi ai întâlnit7 Ce ai reusit 7 Ce concluzii ai făcut7 40
'ionul 2.1)
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! ' minute ateriale! un număr de fulare >broboade, fâsii de stofă? egal cu numărul participanŃilor ()*EC&*+E facilita cunoasterea membrilor grupului. intra în contact tactil. -(CED/0 9ocul se desfăsoară în liniste si cu oc3ii legaŃi. Se va delimita un spaŃiu din care nimeni nu va putea iesi. -articipanŃilor le sunt legaŃi oc3ii. ;n liniste fiecare începe să se plimbe prin sală. Când se întâlnesc două persoane, vor încerca să$si g3icească identitatea, atingând 3ainele, coafura etc. Cel care primul reuseste corect să g3icească, îi spune celuilalt participant numele său si trece în spatele său. ai departe ei merg împreună. Dacă nici una din presupuneri nu e corectă, fiecare îsi spune numele, apoi se separă. Când se întâlnesc siruri, 6căpeteniile6 sunt partea activă si unul dintre cei doi g3iceste corect numele celuilalt, îsi spune si el numele, îl separă de sirul său si ambii trec la capătul rândului 6descoperitor6. nimatorul se apropie de unul dintre participanŃi, declarându$l spion. El de asemenea se plimbă prin încăpere. Când o persoană se întâlneste cu un spion si reuseste să$i g3icească numele, nu se întâmplă întâmplă nimic. ;n caz
contrar, persoana e declarată spion, iar dacă are sir, acesta se dispersează. E+5/E Cum vă simŃeaŃi7 Ce senzaŃie v$a produs mersul prin întuneric si liniste7 *ar contactul fizic7
Iarmarocul 3ermecat 2.1-
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! F# minute ateriale! o tablă sau un perete >amenajat?, cretă sau marIere ()*EC&*+E aprofunda cunoasterea reciprocă. stimula coeziunea si autorespectul. -(CED/0 nimatorul spune jucătorilor! 6*maginaŃi$vă că sunteŃi la un iarmaroc imens, unde e2istă totul. ai mult, el este magic si fiecare poate să sc3imbe o trăsătură de caracter, de care vrea să se debaraseze, pe alta. ;nsă în piaŃă se poate de intrat doar o singură dată6. 1iecare va scrie pe o fisă trăsăturile ce vrea să le lase si pe care la va lua, iar între paranteze, numele. &abla sau peretele reprezintă iarmarocul, si fiecare vine să lipească fisa, e2plicând opŃiunea sa. După aceasta se realizează o analiză generală, comunicând despre valori si virtuŃi, despre vicii si slăbiciuni. E+5/E Ce dificultăŃi ai întâlnit7 Cum te$ai simŃit în cursul jocului7 5a ce concluzii s$ar putea ajunge7 etc. 41
c=im7ul "e um7re 2.16
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! F' minute ateriale! 3ârtie si materiale pentru desen ()*EC&*+E aprecia diferenŃele e2istente între percepŃia interioară si e2terioară despre fiecare persoană. favoriza cunoasterea reciprocă a membrilor grupului. -(CED/0 1iecare îsi va desena umbra, fără ca cineva s$o vadă. *mportant este nu să fie simpatică si realistă, ci foarte sinceră >critică?. ceastă siluetă trebuie să reprezinte starea participantului la momentul dat în mediul care se află. poi fiecare persoană e aleasă de către doi colegi care îi vor desena silueta. Se formează un cerc. După ce toŃi au terminat lucrul, în ordine, în cerc se vor demonstra desenele, mai întâi cele personale, apoi perec3ile 6de analiză6 vor arăta desenul lor, e2punându$si ideile, opiniile etc. poi va urma discuŃia generală ca o concluzie sau un început pentru dezbateri. E+5/E Coincide imaginea personală cu cea pe care o au despre noi colegii nostri7 Care sunt trăsăturile distinctive7 1orma în care fiecare realizează silueta celuilalt reflectă relaŃiile reciproce7
Pro'o(iŃii incom'lete 2.1
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! ' minute ateriale! o listă de propoziŃii
()*EC&*+E favoriza cunoasterea reciprocă. -(CED/0 Se împart fisele si fiecare le completează individual. -articipanŃii trebuie să completeze aceste propoziŃii. poi are loc evaluarea. Când sunt tăcut într$un grup, mă simt... Când sunt cu o persoană si nu vorbesc, mă simt ... Când mă supăr pe cineva, mă simt ... Când e cineva supărat pe mine, mă simt ... Când critic >cert? pe cineva, mă simt ... Când cineva de lângă mine plânge, mă simt ... Când fac cuiva un compliment, mă simt ... Când cineva îmi face un compliment, mă simt ... Când sunt nedreptăŃit, mă simt ... Când cineva e injust cu mine, mă simt ... E+5/E :e$a fost greu să terminăm propoziŃiile7 Cum apreciem sentimentele7 Este usor să le e2primăm7 Suntem atenŃi cu ceilalŃi7
42
/Ńi recuno$c animalul animalul 2.18
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! # minute ateriale! scaune, cu unul mai puŃin decât numărul total de participanŃi, fulare sau esarfe pentru a lega oc3ii ()*EC&*+E forma coeziunea grupului, concentrarea auditivă, perceperea lucrurilor printr$un mijloc diferit. -(CED/0 &ot grupul se asează, formând un cerc. ( persoană se plimbă prin centru cu oc3ii înc3isi, asezându$se pe genunc3ii cuiva din grup. -ersoana ce o Ńine în braŃe imită sunetul unui animal. Dacă cel cu oc3ii înc3isi recunoaste individul, se sc3imbă cu locurile. Dacă nu, reia jocul de la început. :(&E Se poate face invers! grupul are oc3ii înc3isi, iar persoana din centru 4 desc3isi. utobiografie ."H ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! # minute ateriale! fise, foi sau coli de carton, stilouri ()*EC&*+E facilita informarea participanŃilor despre valorile semnificative semnificative ale persoanelor din grup, cât si cele personale. -(CED/Y 1iece participant scrie pe o foaie într$un timp limitat >spre e2emplu ' min.?, datele considerate mai semnificative din viaŃa sa. poi, se strâng toate fisele, se amestecă, grupul trebuind să g3icească posesorul fiecărei fise, în care :/ poate figura numele. :(&E -entru acest joc ar fi propice o cunoastere minimă a participanŃilor.
43
=erloc@ olme$ 2.20
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E dezvolta, a antrena atenŃia participanŃilor. cunoaste ceilalŃi membri ai grupului. -(CED/0 &oŃi stau în picioare. 1iecare devine un detectiv pentru o pistă > de e2emplu pista pictorilor talentaŃi sau a cântăreŃilor etc.?. +ă apropiaŃi de orisicine, având dreptul la F întrebări indirecte. :iciodată nu poŃi divulga identitatea ta, dând întrebări directe referitoare la pista pe care ai pornit. Dacă după răspunsuri credeŃi că sunteŃi siguri, veŃi spune 6esti un bun desenator6, sau 6esti un cântăreŃ mediocru6, în dependenŃă de opinie. Dacă celălalt confirmă sau neagă afirmaŃia, detectivul va trebui să e2plice cum a ajuns la această concluzie. Se pot prelua si alte piste. E+5/E Cum v$aŃi simŃit7 Etc.
E$ta3eta cu lin#urile 2.21
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "' minute ateriale! câte o linguriŃă pentru fiecare participant si câte o bucăŃică de za3ăr sau o minge de ping$pong pentru fiecare ec3ipă. ()*EC&*+E energiza grupul. -(CED/0 -articipanŃii se împart în $% ec3ipe si formează numărul respectiv de rânduri. Scopul fiecărei ec3ipe este de a transmite o bucăŃică de za3ăr de la o persoană la alta, folosind numai linguriŃele, fără ajutorul mâinilor. 5ingura trebuie Ńinută în gură, iar mâinile la spate. nimatorul pune câte o bucăŃică de za3ăr minge de ping$pong în lingura primului participant din fiecare ec3ipă. Câstigă ec3ipa care prima transmite bucăŃica de za3ăr mingea de ping$pong de la primul până la ultimul participant. Dacă bucăŃica de za3ăr cade, ec3ipa începe totul de la îneput. 44
Curentul electric 2.22
ărimea grupului! "#$# participanŃi &imp! "'$# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E concentra atenŃia participanŃilor si a dezvolta spiritul de observaŃie. -(CED/0 -articipanŃii formează un cerc si se apucă de mâini. nimatorul le spune că prin ei va trece curentul electric. Curentul electric se începe prin strângerea mâinii vecinului si se transmite de la un participant la altul în acelasi mod. /n voluntar se plasează în centrul cercului, înc3ide pe câteva clipe oc3ii si apoi îi desc3ide si încearcă să determine unde e curentul, apucând persoana respectivă de mână. Dacă a g3icit, trece în cerc, iar cel prins trece în locul voluntarului.
Cea "in ca$ă 2.2&
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! în dependenŃă de numărul participanŃilor ateriale! nimic ()*EC&*+E stimula procesul cunoasterii între participanŃi. -(CED/0 nimatorul lămureste scopul e2erciŃiului si le spune participanŃilor!
ao$ul 2.2) ărimea grupului! "'$%# participanŃi &imp! "#$"' minute ateriale! pi2 si 3ârtie ()*EC&*+E energiza grupul si a îmbunătăŃi concentrarea. -(CED/0 -regătiŃi fisele pe care sunt scrise însărcinările pentru fiecare participant. -articipanŃii formează un cerc si animatorul le dă fisele. 5a semnalul animatorului, participanŃii trebuie să înceapă să facă cea ce este scris pe fise, iar la următorul semnal trebuie să se oprescă. E2erciŃiul trebuie repetat de câteva ori. :(&E E2emple de însărcinări! e2emplu! <1ă ca o vacă8 corespunde însărcinării <ulge vaca8.
Dan$ul 2.2-
ărimea grupului! "'$F# participanŃi &imp! F' minute ateriale! flip$c3art, 3ârtie, creioane, radio, instrument muzical sau casetofon ()*EC&*+E energiza grupul în timpul activităŃilor de dezvoltare a participării în activităŃi. -(CED/0 -articipanŃii primesc o întrebare, spre e2emplu! nu în perec3i?. 5ămuriŃi$le că în timpul dansului ei trebuie să caute participanŃii cu un răspuns asemănător. -ersoanele a căror răspunsuri coincid, se apucă de mâini si continuă miscarea. nimatorul opreste muzica si vede câte
grupe s$au format. Dacă mulŃi participanŃi nu si$au găsit parteneri, muzica este inclusă iarăsi si ei mai au o posibilitate să$si găsească grupul lor. Când majoritatea a format grupuri, animatorul opreste muzica si roagă grupele să discute întrebările lor. 46
im7oluri 2.26
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! #$%# minute ateriale! obiecte care pot fi folosite ca simboluri ()*EC&*+E Cunoasterea reciprocă a participanŃilor. otivarea participanŃilor. -(CED/0 -articipanŃii se separă în grupuri de % persoane si aleg un obiect care, după părerea lor, simbolizează Ńara lor >acest obiect poate fi găsit în afara clasei?. După "# minute participanŃii pot să aducă aceste obiecte si să le pună pe masă. Ei trebuie să se prezinte si să lămurească de ce au ales anume acest obiect. :(&E E2erciŃiul foloseste pentru a$i ajuta pe participanŃi să fie mai desc3isi. @rupele formate pot fi folosite pentru e2erciŃiile următoare.
eminŃe 2.2 ărimea grupului! "#$'# participanŃi &imp! "#$' minute ateriale! seminŃe sau pietricele pentru fiecare participant. 1iecare primeste atâtea seminŃe pietricele, câŃi participanŃi sunt. Câteva pa3are de plastic sau alte vase pentru participanŃii care nu au buzunare ()*EC&*+E încuraja cunoasterea reciprocă a participanŃilor si a crea o atmosferă de colaborare. -(CED/ 1iecare participant va primi seminŃe, numărul cărora este egal cu numărul participanŃilor >dacă împreună cu animatorul sunt ' de participanŃi fiecare va primi câte ' de seminŃe?. SeminŃele sunt puse într$un buzunar, iar în celălalt buzunar trebuie să rămână liber. -articipanŃii au # de minute pentru a face cunostinŃă >ei pot să$si numească numele, organizaŃia, proiectul asupra căruia lucrează?. Când jucătorii fac cunostinŃă cu cineva, ei pot să$i dea o seminŃă si să primească una înapoi. SeminŃa pe care o primesc, ei trebuie să o pună în buzunarul gol sau în pa3ar. 5a sfârsitul jocului fiecărui participant trebuie să$i rămână o seminŃă în primul buzunar >această seminŃă reprezintă însusi participantul?, iar în celălalt buzunar va avea atâtea seminŃe câŃi participanŃi sunt în grup, minus unu. :(&E cest e2erciŃiu poate fi realizat cu succes dacă numărul participanŃilor este între "# si '#. Dar dacă sunt mai mulŃi de %#, trebuie să fie mai succinŃi. nimatorul participă de asemenea. 47
Călătoria 2.28
ărimea grupului! "'$# participanŃi &imp! "'$# minute ateriale! nimic
()*EC&*+E concentra atenŃia participanŃilor si a dezvolta memoria. -(CED/0 -articipanŃii formează un cerc si bat din palme în unison. /nul din participanŃi începe cu cuvinetele! un obiect sau o fiinŃă, spre e2emplu! periuŃă de dinŃi, câine s.a.m.d.?. /rmătorul participant repetă si adaugă ce ar dori se ia cu dânsul. 9ocul continuă până ce ultimul participant nu repetă înreaga listă.
Omul 'rinci'ial 2.2
ărimea grupului! "'$%# participanŃi &imp! "#$# minte ateriale! nimic ()*EC&*+E dezvolta capacitatea de a asculta si a participa. -(CED/0 ugaŃi participanŃii să se aseze în cerc si să aleagă o literă a alfabetului. nimatorul trebuie să stea în centrul cercului si să compună o povestire despre un om principial. ;n timpul povestirii, animatorul arată la cineva din participanŃi care va trebui să spună un cuvânt care se începe cu litera numită. Spre e2emplu! nimatorul! m un unc3i, se numeste i3ai. Este un om foarte principial. El doreste ca în viaŃa lui totul să se înceapă cu litera -. :umele soŃiei... -articipantul! ariaJ nimatorul! mâncarea cea mai iubită a ariei -articipantul! macaroane nimatorul! odată unc3iul meu a plecat în ... -articipantul! oscova -rimul care greseste, sau se gândeste mai mult de ' secunde, trece în centru. cesta continuă povestirea. 48
Prie$te 2.&0
ărimea grupului! #$%# participanŃi &imp! '$"# minute ateriale! casetofon ()*EC&*+E îmbunătăŃi atenŃia. -(CED/0 ugaŃi participanŃii să formeze un cerc. Se include o muzică ritmică. -articipanŃii se înclină înainte si bat din palme pe genunc3i, în ritmul muzicii. -rimul si al treielea participant întorc capul si privesc unul la altul peste spatele participantului ce se află între ei si care se apleacă lovind peste genunc3i în ritmul muzicii. După aceasta, următoarea perec3e >al $lea si al F$lea participant? trebuie să privească unul la altul peste spatele participantului dintre ei. Dacă vreo perec3e a comis vreo greseală, iese din cerc si jocul continuă.
De ce 2.&1
ărimea grupului! "'$%# participanŃi &imp! "'$# minute
ateriale! 3ârtie si cariocă ()*EC&*+E stimula comunicarea. -(CED/0 -articipanŃii formează două rânduri, stând faŃă$n faŃă. 1iecare gup primeste câte o foaie de 3ârtie. embrii unui grup vor scrie pe o foaie întrebările care se încep cu cuvintele e2emplu!
Tran$mite 7ati$ta 2.&2
ărimea grupului! "'$F# participanŃi &imp! "# minute ateriale! două esarfe mari ()*EC&*+E activiza participanŃii. -(CED/0 -articipanŃii formează un cerc. nimatorul ia două esarfe mari. /na trebuie legată în jurul gâtului cu două noduri, iar cealaltă $ doar cu un nod. mbele esarfe nu trebuie să se afle în acelasi timp la aceeasi persoană. nimtorul transmite vecinului din dreapta o esarfă si îi arată cum se leagă două noduri. După aceasta, el trebuie s$o scoată si s$o transmită mai departe. După ce prima esarfă a parcurs "% din drum se începe transmiterea esarfei a doua. )atista legată doar cu un nod se va misca mai repede ca cea legată cu două. -articipanŃii vor trebui să se grăbească pentru ca la o persoană să nu se afle ambele esarfe în acelasi timp.
Tran$mite inelul 2.&&
ărimea grupului! ma2imum %# participanŃi &imp! "#$"' minute ateriale! un creion neascuŃit pentru fiecare participant, $% inele ()*EC&*+E activiza grupul. -(CED/0 -articipanŃii formează două rânduri egale, unul în faŃă la celălalt. 1iecare participant va lua în gură un creion neascuŃit. -rimul participant din fiecare rând îmbracă pe creion un inel si încearcă să$l transmită următorului participant pe creion. Dacă inelul cade, grupul va relua jocul de la început. Câstigă grupul care primul reuseste să transmită inelul de la primul la ultimul participant. 50
Omo 2.&) ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "#$"' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E îmbunătăŃi atenŃia si coordonarea. -(CED/0 -articipanŃii trebuie să formeze un cerc. <(mo8 este o marcă comercială a unui praf
de spălat. /nul din participanŃi spune vecinului din dreapta!
A$te'tările $i re#ulile 2.&-
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! "'$F' minute ateriale! câte ' fise >F2A cm? pentru fiecare participant, pi2uri, foi mari de 3ârtie, scotc3 ()*EC&*+E discuta în detalii dorinŃele si asteptările participanŃilor. -(CED/0 Se pregătesc foi mari de 3ârtie cu titlurile! să nu fumeze, să participe toŃi etc.?. -articipanŃii lipesc fisele pe foi, apo pe perete >e2emplu! fisa cu observaŃii privitor la mâncare trebuie lipită pe foaia cu titlul
Nu eBi$tă ... 3ără ... 2.&6
ărimea grupului! "#$# participanŃi &imp! "'$# minute ateriale! o minge sau un obiect moale ()*EC&*+E concentra atenŃia participanŃilor. $i face să asculte atent si să gândească. -(CED/0 -articipanŃii formează un cerc. -articipantul care are mingea, i$o aruncă altui jucător, spunândn! <:u e2istă ... fără ...8>spre e2emplu! <:u e2istă vară fără flori8. /rmătorul jucător aruncă mingea si spune următoarea frază în aceeasi >e2emplu! <:u$i fum fără foc8, <:u$s copii fără gălăgie8 etc.?. Dacă vreun participant nu poate inventa vreo frază, ceilalŃi pot să$l ajute.
Di$'o(iŃii 2.&
ărimea grupului! "'$%# participanŃi &imp! "'$%# Minute ateriale! fise de 3ârtie ()*EC&*+E e2amina mijloacele de comunicare nonverbală. -(CED/0 &oŃi se asează în cerc. -articipanŃii formează perec3i. 1iecare perec3e va primi câte o fisă pe care este scrisă o dispoziŃie >ciudă, frică, dragoste, dezamăgire, e2altare, dispoziŃie victorioasă, deprimare?. -articipanŃii trebuie să Ńină în secret cea ce este
scris pe fise. 1iecare perec3e iese pe rând în centru. /nul din membrii perec3ii va fi lutul, iar celălalt sculptorul care va misca picioarele, mâinile, capul, lipind e2presia fieŃei primului si creând sculptura. @rupul trebuie să g3icească ce dispoziŃie a încercat să arate perec3ea. 9ocul continuă până participă toate perec3ile. :(&E +ariante posibile! pentru a economisi timpul jumătate din perec3i pot să arate sculpturile sale, iar cealaltă să umble prin încăpere si să g3icească sculpturile. 52
'eranŃe $i temeri 2.&8
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! ' minute ateriale! 3ârtie pentru notiŃe ()*EC&*+E permite participanŃilor să$si e2pună părerile, să$si povestească temerile si speranŃele referitor la traning. -(CED/0 E posibil ca participanŃii să cunoască foarte puŃin despre scopul programului, nu sunt cunoscuŃi între ei sau nu stiu ce vor. -articipanŃii se separă în grupuri de F$A persoane. 1iecare grup primeste câte un flip$c3art si 3ârtie pentru notiŃe. ugaŃi fiecare grup să aleagă persoana care va face inscripŃiile. Ei trebuie să răspundă rapid la întrebarea! mare? dintre participanŃi 7 +oi fi unicula bărbat >femeie?7 ă voi comporta corespunzător7 Sunt sigur că ceilalŃi au mai multă e2perienŃă decât mine. Ce îmi va da acest trening7 Ce întrebări trebuie să pun7 Cum vor fi animatorii, programul, sala7 +om primi diurnele promise7 . Ce poate face animatorul >antrenorii? pentru a micsora preocupările voastre7 -ot fi cerute lămuriri legate de 3aine, cuvinte neclare. +a fi nevoie de copii mai multe de materiale... 53
Pi$ica $i $oricelul 2.&
ărimea grupului! "'$%# participanŃi &imp! B$"# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E crea o atmosferă liberă, neformală. -(CED/0
-articipanŃii vor crea un cerc, Ńinându$se de mâini. ;ntre ei trebuie să fie destul spaŃiu, pentru ca să treacă o persoană. Doi doritori vor juca rolul de pisică si soarece. Soarecele stă în centrul cercului, iar pisica în afară. Soarecele începe să alerge în formă de zig$zag prin cerc, trecând pe sub mâinile participanŃilor. -isica va alerga după soarece până nu o va prinde. -articipanŃii pot să încurce pisicii, ridicând sau coborând mâinile. 9ocul se repetă de câteva ori cu altă pisică si alt soarece. (amenii, 3oŃii si poliŃia .F# ărimea grupului! "#$F# participanŃi &imp! ' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E stimula atenŃia participanŃilor. -(CED/0 9ucătorii se numără de la " la %. :umărul " vor fi poliŃia, oameni, iar % 3oŃi. nimatorul va povesti o istorie despre aceste grupuri de oameni. De fiecare dată, când va rosti denumirea grupului, grupul trebuie să se ridice si să se aseze repede. E2emplu de povestire! (amenii trăiau într$o casă. ;ntr$o seară când oamenii au mers la culcare, au venit 3oŃii pentru a le fura banii. ;n timp ce 3oŃii căutau banii, oamenii s$au trezit de la zgomotul pe care$l făceau ei. ZoŃii s$au speriat si s$au ascuns. (amenii au 3otărât să sune la poliŃie si să comunice că în casa lor se află 3oŃii. -oliŃia a întrebat oamenii dacă ei stiu unde se află 3oŃii. (amenii au zis că 3oŃii s$au ascuns în subsol. Când a venit poliŃia, 3oŃii au fugit din subsol în pod. -oliŃia a început să$i caute pe 3oŃi. (amenii ajutau poliŃia. (amenii si poliŃia erau foarte bucurosi când i$au găsit pe 3oŃi. ZoŃilor le$a părut rău că au intrat în casa oamenilor si ei au rugar să fie iertaŃi. ZoŃii au început să plângă. (amenii si poliŃia i$au iertat pe 3oŃi si ei împreună au luat cina. 54
*i$carea 2.)1
ărimea grupului! "#$'# participanŃi &imp! ' "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E încuraja interacŃiunea participanŃilor -(CED/0 ulŃi participanŃi pe parcursul treningului pot să stea pe acelasi loc. -entru a$i separa pe participanŃi pot fi folosite următoarele metode! - participanŃii în fiecare dimineaŃă pot să se sc3imbe cu locurile - se poate sc3imba componenŃa si mărimea grupurilor de lucru - participanŃii se sc3imbă cu locurile în dependenŃă de interesele lor - fiecare participant trebuie să aleagă o persoană pe care o cunosc cel mai puŃin si să comunice cu ea
c=im7ări eBterne 2.)2
ărimea grupului! "#$# participanŃi &imp! # Minute KLteriale! nimic ()*EC&*+E recunoaste si a discuta esenŃa sc3imbărilor.
-(CED/0 -articipanŃii formează perec3i si se privesc reciproc timp de "# secunde. După aceasta, ei se întorc cu spatele unii la alŃii. 1iecare membru al perec3ii trebuie să facă trei sc3imbări în e2teriorul său. După aceasta, perec3ile se întorc cu faŃa si se privesc reciproc si încearcă să depisteze sc3imbările. E2erciŃiul poate fi repetat dacă este nevoie. -articipanŃii pot inventa singuri sc3imbările. E+5/E -articipanŃii vor descrie e2perienŃa lor si se vor gândi la confortul sau disconfortul lor, generat de sc3imbările efectuate. ;n discuŃia următoare se va face o analiză a faptului cum a fost constientizată sc3imbarea.
55
JOCURI DE A;IR*ARE Sunt jocuri în care un rol aparte îl are afirmarea tuturor indivizilor ca persoanelor, dar si a grupului. 9ocul se bazează pe mecanismele de încredere în sine, atât pe cele interne >concepŃii, capacităŃi...?, cât si pe corelaŃia cu influenŃele e2terne >rolul în cadrul grupului, cerinŃele faŃă de alte persoane...?. /nele jocuri constau în constientizarea propriilor limite. ltele, din facilitarea recunoasterii desc3ise, verbale a propriilor necesităŃi si din e2primarea lor, atât verbal, cât si non$verbal, implicând acceptarea lor de către grup. 9ocurile stimulează spiritul si constiinŃa de ec3ipă. ;n desfăsurarea jocurilor deseori se evidenŃiază afirmarea personală în cadrul grupului care implică numeroase ocazii de rivalitate între participanŃi. -entru evitarea acestor atitudini trebuie să se atragă atenŃie la implementarea jocului. 9ocurile de afirmare încearcă să valorifice calităŃile pozitive ale persoanelor si ale grupului, pentru a favoriza o ambianŃă în care toŃi să se simtă ca parte a unui întreg. firmarea în condiŃii de egalitate e baza comunicării libere si a lucrului în comun. /neori aceste jocuri creează situaŃia unei înfruntări fictive, care are ca obiectiv nu concurenŃa, ci favorizarea capacităŃii de a rezista în faŃa presiunilor e2terne si a manipulării, de apreciere a capacitatăŃii de reacŃie într$o situaŃie ostilă. Evaluarea jocurilor de afirmare e foarte importantă. -e de o parte se evaluează dificultăŃile survenite în joc, pe altă parte noile aspecte descoperite! respectul celorlalŃi si al jucătorului ca persoană. ;n plus, este o ocazie propice pentru valorificarea situaŃiilor din vieŃa cotidiană în care apar aceste probleme, de unde provin si din ce cauză >norme de comportament, valori dominante etc.?. 56
E3icienŃă maBimă &.01
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! o cutie adâncă, o sticlă >recipient cu gât îngust? si G' de clame >cuisoare etc.?. ()*EC&*+E întări si a aprecia încrederea în sine, în pofida presiunilor sociale sau ale grupului. -(CED/0 Sase voluntari părăsesc încăperea. ctivitatea este e2plicată jucătorilor care au rămas. poi voluntarii sunt invitaŃi unul câte unul si sunt rugaŃi să treacă un test de abilitate manuală >capacitatea de a efectua miscări rapide si precise?. -rimilor doi li se spune că se poate în timp de # de sec. de transferat apro2imativ ' de clame.
/rmătorilor, li se ridică baremul la F#. /ltimilor 4 tot F#, dar se mai adaugă, spre e2emplu, că vor primi un premiu sau dimpotrivă vor fi pedepsiŃi. De fiece dată, înainte de a începe jocul, toŃi voluntarii sunt întrebaŃi câte clame cred că pot fi transferate în cutie. După e2erciŃiu, jucătorii sunt rugaŃi să facă un nou pronostic, pentru persoana următoare. E+5/E Se poate discuta modul nostru de a reacŃiona în faŃa presiunilor sociale si modul nostru de a construi criterii, fie acceptându$le sau negându$le, dar rareori ignorândule >norme de lucru în fabrici, competitivitatea comerŃului ...?. Ce e mai important, ceea ce simŃi sau criteriile altora7 :(&E Se poate face analiza concurenŃei internaŃionale >în comerŃ, sport?. r fi interesant de a vedea 6intensificarea6 procesului când se adaugă factorul fricii >pedeapsa?. ConsecinŃele personale visâ$a$vis de sentimentul de esec sau reusită.
Da $i nu &.02
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza capacitatea de afirmare în cazul unei situaŃii ostile. -(CED/0 1iecare trebuie să se limiteze la a spune D sau :/, fără nici o altă e2presie verbală. @esturile sunt libere. -articipanŃii se divizează în două grupuri dintr$un număr egal de jucători, creând perec3i. Cei dintr$un sir spun mereu D, iar ceilalŃi :/. ;n timp ce confruntarea avansează, se va sc3imba tonul vocii >calm? până se va ajunge la strigăt, apoi, revenindu$se din nou la intensitatea iniŃială. E+5/E 1iecare îsi va e2prima emoŃiile si elementele ce l$au ajutat să se manifeste, să se afirme. 57
cul'turi &.0&
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E ajunge la cooperare prin comunicare pentru a reusi crearea unei e2presii artistice, creative. favoriza perceperea propriului corp. -(CED/0 9ocul decurge în liniste. Se derulează în perec3i în care unul este lutul8 >modelul? si celălalt e sculptorul8. odelul lasă sculptorul să$i miste mâinile, picioarele, corpul, pentru a construi sculptura. Comunicarea este nonverbală. Se realizează 6e2poziŃia6, după care rolurile se sc3imbă. E+5/E ai întâi în perec3i, de e2emplu fiecare spune ce a simŃit în ambele faze, ce a vrut să construiască, cum a decurs comunicarea etc. poi se va discuta cu întreg grupul.
/m7răŃi$ări mu(icale coo'eratie &.0) ărimea grupului! "# %# participanŃi
&imp! "# minute ateriale! un casetofon sau un instrument muzical ()*EC&*+E încuraja o ambianŃă destinsă stimulând atitudinea a pozitivă tuturor membrilor grupului. -(CED/0 Sună muzica, timp în care toŃi dansează prin încăpere. Când muzica e oprită, fiecare îmbrăŃisează o persoană. :imeni nu trebuie să rămână izolat. uzica continuă să sune si participanŃii îsi pot continua dansul solitar sau cu tovarăsul lor. (dată muzica oprită, e îmbrăŃisată a treia persoană. 5a fiecare pauză grupului i se mai alătură o persoană, 6îmbrăŃisarea6 crescând continuu. E+5/E 9ocul îsi propune să depăsească potenŃialele tensiuni e2istente la începutul unei prime întâlniri. 1iecare e lăsat să e2prime ce simte si cum a trăit jocul. 58
'ălătorul "e automo7ile &.0-
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza afirmarea fiecăruia, pentru a fi iubit si integrat în grup. -(CED/0 @rupul formează siruri care se situează unul în faŃa altuia. 1iecare perec3e se transformă într$o porŃiune a unui aparat de spălat automobile, făcând miscările corespunzătoare. âinile mângâie, freacă, si lovesc usurel 6automobilul6 o persoană ce trece prin tunel. După ce a fost spălată, 6reintră6 în sistem, si altă persoană merge printre rânduri. 9ocul se termină când toate persoanele >automobilele? au fost 6spălate6. E+5/E Ce sentimente, emoŃii a produs contactul fizic 7 Ce a simŃit grupul 7 :(&E E2istă varianta 6trenului6 de spălat, în care tot grupul formează un cerc, orientat întro direcŃie, cu picioarele desfăcute si mâinile la nivelul acestora. stfel toate 6automobilele6 vor trebui să treacă printre picioarele tuturor participanŃilor.
Prietenul necuno$cut &.06
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "# minute ateriale! stilouri si 3ârtii ()*EC&*+E cunoaste calităŃile si posibilităŃile colegilor. mări încrederea în colegi. -(CED/0 1iecare participant îsi alege câte un prieten secret, de preferinŃă dintre persoanele mai puŃin cunoscute. El nu dezvăluie nimănui identitatea acestuia. -e parcursul unui anumit timp, fiecare va încerca să descopere calităŃile si preferinŃele acestui prieten secret, scriindu$i scrisori >fără a primi răspuns? în care îsi e2primă gândurile si opiniile referitoare despre el. După e2pirarea timpului >câteva zile?, fiecare va scrie prietenului său cine este, cum îl c3eamă. După ce au făcut cunostinŃă, îsi vor e2plica
trăirile si e2perienŃele. +a urma si o discuŃie comună în cadrul grupului. E+5/E Se poate vorbi despre încrederea acordată unor necunoscuŃi, despre sentimentele ce nu trebuie să le e2primi deodată, despre descoperirea treptată a personalităŃii fiecăruia, despre apropierea unor persoane pe baza unei simpatii vizuale, sau c3iar 6condiŃionate6 de 3azard. De a evalua jocul în raport cu activităŃile zilnice. :(&E asigura ca fiecare persoană să aibă un prieten secret >să trimită scrisori?, si să fie amicul cuiva >adică să primească scrisori?. ( modalitate poate fi scrierea numelor tuturor participanŃilor pe foi de 3ârtie care sunt aruncate într$o sacosă. 1iecare va lua câte o foaie pe care o va restitui doar în cazul cînd pe ea va fi scris numele propriu. 59
/ntoarecrea omletei &.0
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza afirmarea personală în plan fizic. E2erciŃiu de pregătire pentru jocul pe roluri sau pentru te3nicile de rezistenŃă nonviolentă. -(CED/0 9ucătorii sunt separaŃi pe perec3i. /nul dintre ei se întinde pe jos si va încerca să se opună colegului ce trebuie să$l întoarcă. -entru aceasta, el se poate sprijini desfăcând picioarele, împingându$se înspre pământ, întinzând mâinile. :u e permis a împinge sau a apuca colegul, dar nici a se dezlipi de pământ. poi jucătorii se sc3imbă cu locurile. E+5/E Evaluarea este important de a realiza cum s$a simŃit fiecare, atât în cazul în care a fost întors cu usurinŃă8, cât si în cazul contrar.
Dacă eram ... &.08
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %' minute ateriale! o carte postală, stilou sau creion, pioneze, un panou, o tablă sau un perete amenajat ()*EC&*+E favoriza cunoasterea si afirmarea fiecăruia. -(CED/0 ;n decurs de ' minute fiecare completează fisa. Se repartizează fisele care conŃin propoziŃii sau întrebări la care se răspunde. E2emple de întrebări! 6dacă as fi un automobil, as fi un ...= dacă as fi un loc geografic, as fi ...= dacă as fi un animal, as fi ...= dacă as fi un cântec, sau o melodie, as fi ...=6 Când această fază s$a terminat, se strâng fisele, se amestecă si se împart dezordonat. @rupul trebuie să precizeze cine a scris$o, discutând. Când sursa a fost g3icită, pe fisă se scrie numele si se fi2ează pe perete sau pe panou. E+5/E (pŃională. Se pot discuta greutăŃile pentru identificarea surselor sau se poate iniŃia un dialog în perec3i referitor la ce crede cealaltă persoană despre aceste răspunsuri etc.
:(&E cest joc este mai adecvat pentru participanŃi care nu se cunosc prea bine. Se poate inversa după prima fază si fiecare participant îsi va alege un coleg, răspunzând la întrebările 6dacă era un ..., ar fi un...6 în locul acelei persoane si poate descoperim niste surprize.
60
Con3runtarea alorilor &.0 ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E crea o situaŃie de ascultare activă si de integrare a fiecăruia în grup, a învăŃa să înŃelegem orice persoană, orice punct de vedere, orice opinie. -(CED/0 -e parcursul procesului participanŃii trebuie să respecte următoarele condiŃii! ". egula concentrării. &imp de ' minute fiecare din grup va fi 6protagonistul6. . egula integrării si acceptării. 1iecare trebuie să fie receptor al confirmarea cu capul, surâsurile, gesturile contribuie la succesul comunicării?. Dacă nu esti de acord cu ceea ce se spune, nu arăta antipatia ta, vei avea ocazia să$Ńi e2pui punctul &0/ de vedere. %. egula înŃelegerii. ;ncearcă să pricepi ce Ńi se spune. ;ntreabă, precizează, dar fără a e2prima vreun asentiment sau atitudine negativă. 1iecare participant primeste o 3ârtie, în care trebuie să scrie afirmaŃii de tipul! 6mă simt mai bine când sunt într$un grup de semeni >oameni? care ...6, 6mă simt prost când mă aflu într$un grup de oameni care ...6. Când propoziŃiile au fost completate -articipanŃii se împart în grupuri de trei persoane. 1iecare va fi sigur că ceilalŃi colegi îl vor asculta ' minute. El este 6protagonistul6 si răspunde la întrebări. *nteracŃiunea cu grupul se va desfăsura în acord cu egulile. poi, se sc3imbă cu locurile, pentru a$i asculta pe ceilalŃi % participanŃi. E+5/E Se efectuează în grupuril de trei, apoi în comun. 1iecare poate vorbi >fle2ibilizarea regulii nr. "?. 61
imte 'ăm,ntul ... &.10
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza capacitatea de concentrare si de contactare cu ceilalŃi participanŃi si cu solul. -(CED/0 Se formează un cerc mare, cu un anumit interval între participanŃii care s$au asezat pe pământ. Se va continua prin sc3imbarea poziŃiilor, în conformitate cu condiŃiile spuse de animator. nimatorul va propune abordarea unui ritm cu pauze, dând timp pentru concentrare si pentru simŃirea fiecărei poziŃii. *ată poziŃiile.
4 poziŃia ". *niŃială. CulcaŃi cu faŃa în sus, mâinile lipite de corp si de dusumea 4 poziŃia . @enunc3ii se apropie de corp, strângându$i cu mâinile. 4 poziŃia %. -icioarele întinse, mâinile se depărtează de corp pentru a simŃi sau apuca mâinile celor de lângă noi. :e rela2ăm si încercăm să simŃim contactul dintre noi. E+5/E 1iecare trebuie să$si e2prime opinia despre cum s$a simŃit în cele % poziŃii si cum a reflectat condiŃiile jocului.
EB'rimarea !n lanŃ &.11
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! ( minute ateriale! nimic ()*EC&*+E învăŃa cum se concentrează energia unei e2presii în propriul corp. -(CED/0 9ucătorii formează coloane paralele. Coloanele sunt orientate în direcŃii opuse. Ele sunt independente. 1aceŃi o inspiraŃie profundă, acumulând întreaga energie si printr$un impuls, dintr$o săritură întoarceŃi$vă cu un strigăt, iar printr$un gest arătaŃi ce vroiaŃi să transmiteŃi. uzind o lovitură din palme, capii coloanelor se întorc spre cei din spatele lor, căzând cu un strigăt si e2primând prin tot corpul gândul, rămânând apoi nemiscaŃi. /rmătorii imită strigătul si gestuul printr$o singură miscare. După ce primii au revenit la poziŃia iniŃială, rămânând nemiscaŃi, următorii imită strigătul si gestul acestora si se întorc spre numărul trei cu un nou gest. (dată e2erciŃiul realizat, toŃi rămân pe poziŃii, cu gestul împietrit. nimatorul spune jucătorilor să se întoarcă lent unul cu faŃa la celălalt, menŃinând gestul. -articipanŃii se studiază bine si la un semnal sc3imbă reciproc gesturile. După aceasta jocul se reîncepe de la celălalt capăt, în direcŃia inversă. E+5/E 62
Se evaluaeză dificultăŃile întâlnite si reacŃiile în timpul activităŃii si după.
'irala &.12
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E stimula spiritul de grup, de ec3ipă, contactul si reacŃia promptă a fiecărui participant. -(CED/0 iscările trebuie să fie suave si nu prea rapide. @rupul formează un lanŃ, toŃi luânduse de mâini. -ersoana dintr$o e2tremă începe să se deplaseze circular, să se rotească în jurul său, timp în care restul sirului porneste în sens opus. Se continuă astfel până se ajunge la o îmbrăŃisare strânsă. E+5/E De a observa cum s$a simŃit fiecare în timpul activităŃii, cum a decurs comunicarea >situaŃiile provocate de micsorarea spaŃiului personal al participanŃilor, luarea de
decizii etc.?.
Dra#o$te 3ără cuinte &.1&
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %# minute ateriale! o esarfă pentru a lega oc3ii ()*EC&*+E deprinde cum se e2primă sentimentele pozitive faŃă de o persoană. -(CED/0 9ocul decurge în liniste. /nul dintre participanŃi , cu oc3ii legaŃi, se plasează în centrul celorlalŃi, ce stau în jur. 9ucătorii se vor apropia de el, e2primând sentimente pozitive într$o formă nonverbală în forma în care doresc >timp de F$' minute?. poi fiecare poate intra în centru >toŃi voluntarii?. E+5/E ceastă e2perienŃă de grup, este foarte neobisnuită si importantă pentru fiecare persoană. Evaluarea poate fi necesară pentru ca fiecare să poată povesti cum s$a simŃit, dar o discuŃie nu ajută întotdeauna si nu poate e2plica sau dezvălui sentimentele, emoŃiile. Copiii mici spre e2emplu nu i$ar putea rezista. 63
Oc=elarii &.1) ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! B rame de oc3elari >vec3i?, fără sticle ()*EC&*+E înŃelege punctul de vedere al celorlalŃi si cum o altă postură poate sc3imba părerea noastră. -(CED/0 -articipanŃii trebuie să se concentreze pentru a percepe realitatea prin intermediul unor prisme, adică oc3elari. nimatorul e2plică. 6cestia sunt oc3elarii nesiguranŃei8. Când porŃi acesti oc3elari, devii foarte neîncrezut. Cine vrea să privească prin ei, pentru a ne spune ce crede despre noi76 După un timp sunt prezentaŃi alŃi oc3elari, fiecare având o altă optică sa >încredere, fac totul rău, toŃi mă iubesc, nimeni nu mă acceptă, etc.?. E+5/E ;n grup. 1iecare poate să$si e2prime cum s$a simŃit si ce a văzut prin acesti oc3elari. cesta poate fi începutul unui dialog despre problemele comunicării în grup.
<=emul &.1-
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! un g3em de aŃă groasă sau de lână ()*EC&*+E favoriza afirmarea tuturor. unifica grupul. -(CED/0 @rupul se asează în cerc. nimatorul începe, aruncând g3emul fără a face vreun pas. ;n acelasi timp spune ceva bun persoanei căreia îl aruncă. Cine prinde g3emul, apucă firul si$l aruncă altcuiva, cu aceeasi procedură si asa până se termină g3emul fără a rupe aŃa, doar Ńesem o pânză... E+5/E
Cum v$aŃi simŃit7 Cum apreciaŃi si valorificaŃi unitatea pânzei7 Se recunoaste grupul în pânză7 64
>alentine &.16
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! creioane, stilouri ()*EC&*+E provoca atitudini pozitive. favoriza respectul faŃă de sine. stimula dinamismul si creativitatea. -(CED/0 -e o fisă sau 3ârtie se desenează sau se scrie ceva drăguŃ pentru una dintre persoanele din grup. Se e2pediază, fără a se cunoaste sursa. E+5/E comenta reacŃiile persoanelor ce primesc 6+alentinele6 :(&E avea grijă ca fiecare persoană din grup să primească o felicitare. -e parcursul unei zile un mic grup de copii pot fi 6oamenii zilei6, astfel scriindu$le >preferabil? toŃi.
A3irmarea er7ală &.1
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza afirmarea unei persoane. rezista manipulărilor. dezvolta rezistenŃa asociativă. ani3ila manipulatorul pentru a debloca conversaŃia. -(CED/0 Se joacă în perec3i, făcându$se sc3imb de roluri. Se anunŃă un minut de liniste, înainte de a intra în situaŃie. /n membru al perec3ii interpelează discuŃia cu o remarcă referitor la un defect, o atitudine ... Celălalt încearcă de a$i replica prin modelele următoare! $ unui fapt indiscutabil i se replică cu 6 e sigur6 $ unei opinii i se replică cu 6e posibil6 $ unui argument raŃional i se replică cu 6e logic6 >când presiunea e puternică? a repeta tot timpul primul răspuns dat la întrebare. De e2emplu! 6De ce nu$Ńi aranjezi camera76. 6-entru că nu am c3ef6. 6:u ar fi mai plăcut să lucrezi într$o ambianŃă ordonată76 6)a da, dar nu am c3ef6. E+5/E studia atitudinile arătate, cele care ar putea fi evitate... etc. :(&E /nele perec3i pot încerca te3nica 6apei curgătoare6, iar altele 6a cascadei6. După o perioadă, perec3ile îsi sc3imbă rolul sau doar opiniile. 65
Corul $erii &.18
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! ' minute ateriale! nimic
()*EC&*+E favoriza si încuraja respectul de sine, unitatea ec3ipei. învăŃa a gândi pozitiv. E@/5* @rupul se asează, formând un cerc. nimatorul e2plică ceea ce fiecare persoană trebuie să spună. E2emplu! $ numeste, floarea, animalul sau copacul de care îŃi aminteste persoana de alături $ numeste o calitate a persoanei si oferă$i una dinte calităŃile tale pozitive $ numeste un cuvânt, sau mai multe ce e2primă sentimentele tale de mulŃumire si satisfacŃie referitor la aflarea ta în grup. E+5/E Wi$a fost usor să găsesti calităŃile pozitive7 Dar să le auzi despre tine7
iluete 'e 'erete &.1
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! ' minute ateriale! 3ârtie în coli mari, materiale utile pentru desenat ()*EC&*+E $si percepe propriul corp. stimula respectul de sine. stimula atitudinea pozitivă faŃă de alte persoane. -(CED/0 Zârtia e lipită pe peretele unde participanŃii în perec3i îsi desenează silueta. poi, acestea sunt tăiate si colorate. Sunt lipite pe perete si toŃi membrii grupului le atribuie calităŃi pozitive. :(&E ;n fiecare zi poate fi desenată silueta unei singure persoane sau a unui subgrup mic, care să fie 6oamenii zilei6, lângă care fiecare va lipi caracteristici pozitive. 66
D &.20
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! nelimitat ateriale! foarfece, fise sau coli de carton ()*EC&*+E dezvolta capacitatea de observare. fi constienŃi tipurile diferite de valori care ne influenŃează. -(CED/0 Constă în a purta o etic3etă cu sigla SSSD >sunt simpatic si destept?. De fiecare dată când cineva ne caracterizează negativ, rupem din 3ârtiuŃă o bucăŃică, completând colŃisorul rupt din nou, când ni se face un compliment sau suntem apreciaŃi pozitiv. E+5/E analiza reacŃiile diferite si motivele acestora. Ce tip de valorificări ne afectează mai mult7 Ce persoane, de obicei, ne apreciază si în ce circumstanŃe7
unt li7er &.21
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E dezvolta capacităŃile de afirmare în plan fizic. activiza jucătorii si a$i pregăti pentru un joc pe roluri.
E@/5* -ersoanele se separă în perec3i. /na dintre persoane stă în spatele celeilalte, ambele privind în aceeasi direcŃie. ;si încrucisează la spate mâinile >mâna stângă Ńine dreapta si vice$versa?. -ersoana ce stă în faŃă >cu mâinile încrucisate? trebuie să încerce să se elibereze, aplicând forŃă, iar cealaltă persoană încearcă >prin metode acceptabile, morale? s$o menŃină în aceeasi stare. Dacă reuseste evadarea8, se sc3imbă cu rolurile. nimatorul, la mijlocul jocului dă semnalul de sc3imbare a rolurilor pentru perec3ile mai rezistente8. E+5/E Cum v$aŃi simŃit în fiecare dintre roluri7 Ce e mai convenabil pentru voi! să vă eliberaŃi sau să ŃineŃi deŃinutul8.
67
Co'ăcelul meu &.22
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza cunoasterea reciprocă si a propriei persoane. încuraja autoafirmarea si valorificarea pozitivă a fiecăruia. stimula încrederea si comunicarea în interiorul grupului. -(CED/0 1iecare participant desenează un copac, cel care îi place cel mai mult >ca specie?, cu rădăcini, trunc3i, crengi, frunze si fructe. 5a rădăcini va scrie calităŃile si capacităŃile ce le are. ;n crengi, trunc3i 4 calităŃile pozitive, lucrurile frumoase ce le face. 1runzele si fructele vor reprezenta succesele si triumfurile. 5a sfârsit se face e2poziŃia8, pe parcursul căreia fiecare va mai adăuga elemente ce sunt indicate de grup. E+5/E &e apreciezi suficient7 CeilalŃi au descoperit multe calităŃi pe care tu nu le$ai inclus7 Cum te simŃi7
;ormarea $u7#ru'urilor &.2&
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E forma grupuri mici. evidenŃia individual fiecare subgrupă. integra pe fiecare din membrii grupului. -(CED/0 Câteva modele de divizare a unui grup fără ca nimeni să fie izolat sau marginalizat. " ;ntr$o căciuliŃă sau sacosă se introduc bileŃele ce conŃin numele unor animale, numărul cărora să fie egal cu numărul de grupuri mici care trebuie formate. După ce sunt amestecate, fiecare va e2trage un bileŃel. După ce toŃi au e2tras destinaŃia8 lor, înc3id oc3ii si încep să imite sunetul animalului reprezentat. Scopul constă în găsirea restului animalelor8, adică grupului nou$format. 1iecare participant pune într$o grămăjoară un obiect ce$l reprezintă >ceas, un papuc etc.?, iar câŃiva oameni >câte unul din fiecare ec3ipă? aleg >cu
oc3ii înc3isi? câte un obiect, până se epuizează grămăjoara. stfel, necondiŃionat s$au format ec3ipe. % Se fac biletele de 3ârtie colorată de tot atâtea culori câte grupuri sunt. 1iecare persoană e2trage câte un bileŃel si se alătură conform culorii. F Se formează subgrupe în dependenŃă de o caracteristică aleasă >născuŃi în aceeasi lună, aceeasi culoare de pantofi, culoare a oc3ilor, preferinŃe etc. 68
Pan#lica &.2)
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! o panglică de o anumită culoare si un carneŃel în care vor fi notate reacŃiile intrusului8 ()*EC&*+E simŃi e2perienŃa de a fi diferit. stimula capacitatea de autoafirmare într$un mediu ostil. -(CED/0 -articipanŃii vor purta pentru un timp anumit >oriunde sunt? o panglică colorată, întrun mod vizibil >pe mână?. -anglica nu trebuie lăsată pe parcursul e2erciŃului. 1iecare va nota într$un caiet, carneŃel reacŃiile produse. E+5/E Cum vă simŃeaŃi7 Ce reacŃii aŃi produs7 Cum credeŃi, ce simt si cum trăiesc persoanele de altă rasă, culoare a pielii, într$un mediu străin7
Plec !n călătorie5 &.2-
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza afirmarea si unificarea grupului. -(CED/0 &oŃi se asează, formând un cerc. Cineva începe spunând! plec într$o călătorie spre ..., si voi lua un ...8, de e2emplu pupic, care îl dă lui ), aflat la dreapta sa. ) acum spune plec în ... si voi lua un pupic si o piscătură8, ce i$o dă lui C, si asa mai departe. :(&E Se pot lua si lucruri nemateriale, care doar se transmit. 69
Poc5 &.26 ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E destinde si uni grupul. intra în contact fizic si a uita de prejudecăŃi. -(CED/0 nimatorul încearcă să piste pe cineva, atingându$l. Dacă reuseste, acesta trebuie să piste pe altcineva. -entru a evita de a fi piscat, trebuie să te opresti, să strigi -(C si să baŃi din palme, Ńinând mâinile întinse înainte. Dar de aici rămâi nemiscat. -entru a reanima această persoana,jucătorul trebuie să intre în spaŃiul format de mâinile ei si
s$o săruŃi. ;n acelasi timp, fără a da un sărut, aflat între mâini, te afli într$o zonă liberă, unde nu poŃi fi piscat. :(&E Când grupul este numeros pot e2ista câteva persoane care piscă. -entru a le putea indica, ele pot avea un semn distinctiv. ;n cazul unui singur participant ce piscă, e foarte important de a avea un spaŃiu redus pentru un sc3imb mai eficient si contact mai intens.
Autoa3irmare &.2
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! cartele sau fise, stilouri ()*EC&*+E încuraja respectul faŃă de propria persoană si acceptarea de sine. -(CED/0 &ot grupul se asează formând un cerc. nimatorul roagă pe fiecare, fără a se uita sau vorbi cu cineva, să scrie calităŃi pozitive în mijlocul fisei. &rebuie să fie cel puŃin patru. Se pot e2prima prin cuvinte, desene sau propoziŃii. nimatorul participă si stimulează grupul, spunând că fiecare are mult mai mult de patru. poi, în liniste, toate persoanele se plimbă cu fisa pe piept, astfel ca toŃi s$o poată citi. Dacă este timp, se pot forma perec3i sau grupuri de trei, în care să se găsească detalii sau e2plicaŃii despre ceea ce au scris. 70
cul'turile &.28
ărimea grupului! "#$%# participanŃi &imp! %# minute KLteriale! nimic ()*EC&*+E ajuta grupul în e2primarea unei idei. -(CED/0 legeŃi tema care nu este bazată pe evenimente actuale sau situaŃii concrete, ci pe o concepŃie polară >e2! religie, democraŃie, dreptate, drepturile femeiei?. ugaŃi un voluntar să reprezinte ce gândeste despre tema propusă, prin transformarea sa în sculptură sau un voluntar poate să folosească pentru aceasta alŃi membri ai grupului si să facă din ei sculpturi care ar reprezenta tema dată. ;ntrebaŃi părerea restului grupului si rugaŃi$i să adauge ceva sau să sc3imbe sulptura. /nul după altul ei vor face sc3imbări si vor e2plica restului grupului cauzele acestora. cest proces poate continua până ce fiecare participant nu va fi de acord cu modul în care sculptura reprezintă tema aleasă. E+5/E *nvitaŃi grupul să aprecieze tema sau procesul! analizaŃi începutul, motivele, de ce au fost de acord sau nu cu sc3imbările făcute sculpturii si de ce toŃi au fost de acord cu rezultatul final. 71
JOCURI DE /NCREDERE
Sunt, în mare parte, e2erciŃii fizice pentru a trezi si consolida încrederea în sine si în grup. Este important de a găsi susŃinere în interiorul grupului, atât pentru a susŃine
manifestările de solidaritate si unitate a grupului, cât si pentru a se pregăti pentru o activitate în comun, de e2emplu, pentru o acŃiune ce poate presupune risc, efort creativ, etc. 9ocurile de încredere necesită o serie de condiŃii minime pentru ca fiecare participant să poată primi plăcere, să fie interesat si să înŃeleagă sensul jocului. 9ocurile de încredere se bazează pe două momente esenŃiale! - condiŃiile create de însăsi ambianŃa grupului. dică reacŃii, impulsuri, temeri sau e2perienŃe ce condiŃionează sentimentul de abandonare a grupului, si relaŃiile bidirecŃionale eu grup, eu eu, grup grup, eu tu. - Sc3imbarea punctelor de referinŃă abituale ale relaŃiei noastre cu mediul. Canalele informative pe care e bazată încrederea de obicei sunt unidirecŃionale. 9ocurile de încredere provoacă sc3imbări spaŃio$temporale, de e2emplu, pun în evidenŃă unele mecanisme, si nasc alte fenomene. 9ocul este absolut voluntar. :imeni nu poate fi obligat, nici măcar subtil, să realizeze sub presiune morală8 de care fiecare se teme cel mai mult ceea ce alŃii au făcut. 1iecare persoană trebuie să$si cunoască rolul în joc si ar fi bine ca desfăsurarea acestuia să$i stimuleze participarea. -entru ca fiecare joc să se realizeze în condiŃii favorabile, trebuie să se menŃină o liniste absolută. Ugomotul, zâmbetele pot influenŃa asupra stabilirii încrederii. E2perienŃa ne$a demonstrat că e2istă % greseli frecvente în practicarea acestor jocuri! - devierea jocului spre competiŃie >cine face mai bine, cum e cel mai greu...? sau înspre glumă= - crearea unui model pentru imitare8. 9ocul este o e2perienŃă irepetabilă pentru persoană si grup, astfel acesta nu se poate realiza bine8 sau rău8, doar că îsi are propria dinamică si valorificare în dependenŃă de participanŃi= - ignorarea capacităŃilor persoanelor participante. @rupul trebuie să se miste unitar, pentru a întări încrederea ES-EC&Y:D pe oricine. Spre deosebire de alte activităŃi, evaluarea e indispensabilă pentru că! - situaŃiile trăite pe parcursul jocului pot avea repercusiuni asupra relaŃiilor din interiorul grupului, într$un fel sau altul depinzând de decurgerea acestuia= - jocul, sau o anumită circumstanŃă în particular, pot de asemenea sc3imba dispoziŃia si atitudinea participanŃilor, producând frustrări din pierderea8 jocului. Evaluarea are scopul de a e2plica toate tensiunile sau noile emoŃii trăite în joc, precum si constientizarea influenŃei personale asupra grupului. 72
/n$oŃitorul ).01
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! panglici de stofă pentru a lega oc3ii ()*EC&*+E cltiva sentimentul încrederii pentru colaborare. -(CED/0 -ebtru desfăsurarea jocului este necesar! 4 să se menŃină liniste pe tot parcursul e2erciŃiului 4 parcurgerea traseului nu constă din depăsirea unor obstacole, ci este o ocazie de
a trece prin e2perienŃele unui orb 4 se încurajează imaginaŃia >e2punem jucătorii care au oc3ii legaŃi unor sunete, îi lăsăm pentru o vreme, îi rugăm să recunoască anumite obiecte pe parcursul drumului? 4 fiecare participant trebuie să fie atent la emoŃiile sale si ale colegului său ( jumătate din grup are oc3ii legaŃi. Se formează perec3i >un orb8 si un g3id?. @3izii îsi aleg orbul8, fără ca acestia să stie de cine sunt condusi. &imp de "# minute orbii8 îi urmează, după care rolurile se sc3imbă. E+5/E Se comentează! sentimentele trăite atribuindu$le o importanŃă corespunzătoare, transpunerea în viaŃa cotidiană a încrederii si evaziunii, relaŃiile încredere$mediu si încredere$cooperare.
>,ntul $i co'acul ).02
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza încrederea în interiorul grupului si în sine însusi. depăsi temerile. -(CED/0 Se formează ec3ipe mici. -ersoana din centru rămâne în poziŃie de 6drepŃi6. CeilalŃi o vor împinge usurel atunci când ea se lasă peste mâinile lor. 9ocul trebuie să decurgă într$o liniste absolută. Câte unul dintre membrii fiecărei ec3ipe vine în centrul cercului si înc3ide oc3ii. )raŃele îi cad de$a lungul corpului, care trebuie să fie drept, fără a îndoi picioarele >pentru a nu cădea?. estul ec3ipei formează un cerc strâns în jurul său si$l 6transmit6 atent de la unul la altul. 5a sfârsitul e2erciŃiului e important de a$l readuce în poziŃie verticală, înainte ca el să desc3idă oc3ii. E+5/E Este important ca fiecare să$si e2prime sentimentele, temerile, impresiile etc. :(&E -entru a se pune la încercare încrederea, persoanele care formează cercul pot să se depărteze, să se apropie, sau c3iar să se aseze, cu mâinile si picioarele în interior. Cel din centru se va legăna mai puternic atunci când cercul este mai larg >e2perienŃa aceasta necesită multă atenŃie?. 73
Ele3anŃii ).0&
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %# minute ateriale! un obiect care produce mult zgomot, panglici pentru a lega oc3ii ()*EC&*+E mări încrederea, a crea un mediu rela2at. -(CED/0 Se alege un g3id ce va conduce turma de elefanŃi. @3idul va menŃine linistea. &oŃi ceilalŃi îsi leagă oc3ii, luându$se de mâini si formând un sir lung. @3idul va face semnale cu un oarecare instrument sau obiect ales de grup. CondiŃiile jocului trebuie să fie cunoscute de toŃi! $ g3idul conduce turma până la un anumit punct, pe drumul ales de animator, cunoscând doar el toate obstacolele
$ turma va trebui să ajungă la capăt &urma urmează să treacă prin diferite obstacole >trecători înguste, înălŃimi reduse >pe sub mese?. Din când în când, cineva din e2teriorul ec3ipei va încerca să rupă sirul >participanŃii trebuie să poată să$si menŃină capacitatea de a continua jocul?. E+5/E ;ntr$un mediu foarte rela2at, fiecare membru al turmei poate să$si e2prime temerile, emoŃiile, încrederea în grup etc.
Coorul 3ermecat ).0)
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E stimula încrederea în grup. -(CED/0 9ocul se desfăsoară în liniste absolută. iscările sunt gingase, având în special grijă de capul persoanei care e2ecută e2erciŃiul. ( persoană covor8 se culcă pe podea cu faŃa în sus, strict orizontal, cu mâinile lipite de corp. CeilalŃi membri ai ec3ipei se aranjează împrejur, iar una$în dreptul capului. &oŃi îngenunc3ează si îsi pun mâinile >încrucisate, alipite una de alta, în afară de degetele arătătoare care sunt întinse? sub 6covor6, adică sub persoana culcata. 1oarte lent încearcă să ridice 6covorul6 până unde pot, menŃinând$ul la acea înălŃime un scurt timp. poi, după mici legănări, încep să coboare persoana, prin aceleasi miscări, punând$o usor pe podea. (ricine doreste poate să fie 6covor6, pentru ca senzaŃiile să fie percepute de cât mai mulŃi oameni. E+5/E E important ca grupul să se pronunŃe cum s$a simŃit, despre temerile si încrederea câstigată. 74
Piu%'iu ).0-
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza rela2area participanŃilor si a întări încrederea si unitatea ec3ipei. -(CED/0 nimatorul sopteste unei persoane 6tu esti tatăl cocos8 sau
cu3un"ă%te !nainte ).06
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic
()*EC&*+E favoriza încrederea si susŃinerea în grup, a stimula cooperarea si coordonarea miscărilor. -(CED/0 -articipanŃii se separă în rânduri, stând unul în faŃa celuilalt si se prind de mâini. Este liniste absolută. Cine se la lăsa pe mâini, trebuie s$o facă cu mâinile întinse înainte. tenŃie la oc3elari, ceasuri sau alte obiecte de pe mâini sau 3aine. /n voluntar situat la zece de metri de grup, isi ia avânt si se aruncă pe mâinile primelor perec3i. @rupul trebuie atunci să$l treacă pe mâini mai departe, aducându$l la celălalt capăt al sirului, unde animatorul îl asteptă, pentru a$l ajuta să revină pe pământ. 9ocul se reîncepe cu alt jucător. E+5/E -articipanŃii spun cum s$au simŃi în timpul jocului.
75
Purtat 'e m,ini ).0
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! ' minute ateriale! ceva cu ce se poate de legat oc3ii ()*EC&*+E favoriza încrederea în sine si în grup. -(CED/0 +oluntarul îsi leagă oc3ii. estul grupului menŃine o liniste absolută. :u trebuie să rămână nici un loc liber între mâini. :imeni nu este obligat să participe la joc, nici măcar în mod indirect. +oluntarul se urcă pe o un podium8 si cu oc3ii înc3isi se lasă căzând pe spate. estul participanŃilor, aranjaŃi în siruri perpendiculare spre locul de unde se aruncă voluntarul, îl poartă pe mâini foarte atent, până ajunge la celălalt capăt, de unde animatorul îl coboară. -articipanŃii ce formează rândurile trebuie să aibă genunc3ii puŃin îndoiŃi, pentru a evita crampele musculare, iar mâinile, mereu încordate, pentru a nu scăpa voluntarul. E+5/E Se întreabă participanŃii cum s$au simŃit7
Peretele ).08
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %# minute ateriale! panglici de stofă ()*EC&*+E stimula încrederea în sine însusi si în grup. dezvolta încrederea în alte simŃuri decât cel al vederii, în special, în dimensiunea spaŃiu$timp. -(CED/0 -articipanŃii se plasează la vreo metri de la obstacol, formând un rând, la mică distanŃă unul de la altul >pentru a acoperi tot spaŃiul peretelui, pe cât e posibil?. +oluntarul e dus la o anumită distanŃă de grup >cu oc3ii înc3isi?, si trebuie să alerge cu cea mai mare viteză posibilă >fără e2agerări? înspre obstacol. @rupul va trebui să$l prindă , fără a înainta, pentru ca persoana să nu se lovească de perete. E+5/E aprecia emoŃiile trăite, temerile, alte impresii etc. :(&E
E important ca înainte de a începe jocul, participanŃii să se antreneze în prinderea persoanelor8 care trebuie făcută cu atenŃie, siguranŃă, fără a cauza vreun rău. 9ocul se face doar în grupuri în care deja s$a lucrat asupra dezvoltării încrederii. 76
Pe$cuitul cu m,inile ).0
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E constientiza importanŃa fiecăruia, a percepe grupul, sentimentul singurătăŃii si solidarităŃii. -(CED/0 Câteva persoane vor fi observatori. estul grupului participă la joc.&rebuie amenajat un spaŃiu liber, destul de încăpător. 1iecare participant se miscă prin sală, în liniste cu oc3ii înc3isi. Când dă de mâna altcuiva, ei continuă drumul împreună, luaŃi de mână, pentru a găsi alte persoane. Cel care găseste o nouă persoană, o lasă pe prima, plecând cu a treia. Scopul rămâne acelasi. E+5/E Cum v$aŃi simŃit7 Care au fost temerile, emoŃiile 7 (bservatorii vor trebui să noteze cine a rămas mai izolat, durata fiecărei 6împerec3eri6, aglomerările etc.
Plim7area cu ra"ar ).10
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! panglici de stofă ()*EC&*+E stimula încrederea în grup si a învăŃa orientarea la auz. -(CED/0 -articipanŃii formează un cerc. nimatorul indică persoana ce se va misca prin cerc, cu oc3ii legaŃi. -ersoanele din interiorul cercului vor fi g3idate cu ajutorul unor sunete stabilite în prealabil. CeilalŃi participanŃi îi vor ajuta în liniste să determine direcŃia necesară. -ersoana trebuie să meargă, pe linie dreaptă spre punctul 6)6 >parte din cerc? care îl va orienta, în liniste, cu mâinile spre punctul 6C6 etc. ;n drum jucătorul cu oc3ii legaŃi emite un anumit sunet. După un interval de timp în cerc mai pot fi introdusi si alŃi jucători, producând alt sunet si deplasându$se spre alte destinaŃii. 6EmiŃătorii6 trebuie să menŃină traiectoria dreaptă, si să evite coliziunile, pentru aceasta fiindu$le suficient un bun auz. După un anumit timp, animatorul opreste jocul, introducând alte persoane, pentru ca toŃi doritorii să poată e2perimenta rolul unui 6emiŃător6. E+5/E Cum v$aŃi simŃit7 Ce dificultăŃi aŃi îtâlnit în alegerea si menŃinerea direcŃiei etc.... 77
an"a rulantă ).11
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E dezvolta încrederea în grup. ajunge la o cooperare eficientă si la o coordonare
e2actă a miscărilor. -(CED/0 -articipanŃii se culcă pe spate cu faŃa în sus unul lângă altul, astfel încât toŃi umerii să fie pe aceeasi linie. Ei întind mâinile în sus, cu degetele desfăcute. -ersoana ce va fi 6transportată6 porneste, încetisor culcându$se pe mâinile primilor din sir, si acestia o transmit pe rând, spre celălalt capăt al traseului. (dată ajunsă acolo, persoana transportată se culcă, iar primul de la începutul rândului porneste pe 6bandă6. :(&E 9ocul e foarte obositor pentru cei care sunt culcaŃi >6banda6?.
Ec=ili7rul ).12
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza o ambianŃă de încredere reciprocă. stimula cooperarea si simŃul ec3ilibrului. -(CED/0 Este important ca perec3ile să se formeze între persoane disproporŃionale! persoane de statură mică cu cele înalte, persoane ponderate cu slabe[ ;ntotdeauna este posibil de a găsi ec3ilibrul. -ersoanele care participă se împart în perec3i. ;n cadrul fiecărei perec3i, participanŃii se plasează faŃă$n faŃă, luându$se mâini si împreunând picioarele. Din această poziŃie, fiecare se lasă să cadă pe spate cu corpul complet drept, până se îndreaptă complet mâinile si se obŃine ec3ilibrul în cadrul perec3ii. După aceasta, împreună, se pot încerca miscări, fără a îndoi braŃele. E+5/E Cum v$aŃi simŃit7 fost usor de a găsi ec3ilibrul7 Ce s$a întâmplat cu perec3ile foarte disproporŃionate7 78
Ec=ili7rul colecti ).1&
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza încrederea si cooperarea. stimula cooperarea. -(CED/0 &ot grupul formează un cerc, apucându$se de mâini. Se face numărătoarea de la " la . -ersoanele care au numărul " se vor înclina înainte, cele cu numărul înapoi. E2erciŃiul dat trebuie efectuat foarte lent pentru ca să se obŃină ec3ilibru în cadrul grupului. După ce se obŃine ec3ilibrul cei cu numărul " se vor înclina înapoi iar cei cu numărul , înainte. E+5/E Ce dificultăŃi au întâmpinat jucătorii7 Ce probleme e2istă în viaŃa reală ce bloc3ează încrederea în cineva7
Turnul "e control ).1) ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute
ateriale! panglici de stofă ()*EC&*+E dezvolta încrederea. favoriza colaborarea. -(CED/0 Se formează perec3i si se nominalizează cine este avion8 si cine turnul de control8. Se face o pistă cu două rânduri de scaune si obstacole pe traseul de aterizare. 6vionul6 are oc3ii legaŃi si 6turnul de control6 trebuie să$l dirijeze verbal, evitând obstacolele pentru o aterizare favorabilă. După aceasta rolurile se sc3imbă, fiind posibilă si modificarea situaŃiei pe pista de obstacole. E+5/E Cum s$au simŃit participanŃii7 :(&E &urnurile de control8 trebuie să menŃină avioanele8 în zbor până ce ele vor putea să intre pe pista de aterizare. 79
Dracula : amorul ieŃii mele ).1-
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! panglci de stofă ()*EC&*+E crea o atmosferă de destindere. favorizarea încrederea în cadrul grupului. -(CED/0 Se delimitează terenul unde se va desfăsura jocul. &ot grupul cu oc3ii înc3isi se plimbă prin zona jocului. nimatorul numeste pe unul din jucători să fie Dracula. Când o persoană se loveste de alta o întreabă! Esti Dracula78= dacă nu este îi va răspunde negativ, spunându$i numele său si ambii continuă plimbarea. Dacă este Dracula acesta îl muscă de gât. Din acest moment persoana muscată este 6contaminată6 si se preface în vampir. 9ocul continuă până ce toŃi devin Dracula. E+5/E Cum s$au simŃit participanŃii7 5e$a fost frică sau au avut încredere7
Na$ la na$ ).16
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! panglici de stofă ()*EC&*+E facilitarea comunicarea în cadrul grupului. dezvolta încrederea. permite contactului fizic, respingând stereotipurile se2uale convenŃionale. -(CED/0 -articipanŃii se împart în perec3i la o distanŃă de apro2imativ " metru una de alta. ( persoană din fiecare perec3e îsi acoperă oc3ii si se apropie încet, încercând să se atingă cu nasul său de cel al colegului, care rămâne nemiscat si cu oc3ii desc3isi. După aceasta jucătorii se pot sc3imba cu rolurile sau ambii să încerce să se atingă reciproc cu nasurile. E+5/E Ce senzaŃii au avut jucătorii7 :(&E cest joc poate fi practicat numai în grupurile unde nivelul de încredere reciprocă
este destul de înalt. 80
Controlul la "i$tanŃă ).1
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! panglici de stofă ()*EC&*+E favorizarea încrederea si a învăŃa orientarea la auz. -(CED/0 @rupul se împarte în două ec3ipe, în asa fel ca fiecare participant să aibă perec3ea sa. ( jumătate din grup ocupă centrul si îsi leagă oc3ii. Cealaltă jumate a grupului se află la o anumită distanŃă de primul grup. cestia vor trebui să se întoarcă la perec3ea lor care doar îi strigă pe nume. E+5/E Cum s$au simŃit participanŃii7 u avut dificultăŃi pîn orientare7 Cum au simŃit spaŃiul, alte voci7
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! ' minute ateriale! o căldare sau un alt obiect din grădinărit, panglici de stofă ()*EC&*+E dezvolta încrederea în sine însusi. favoriza orientarea în spaŃiu. -(CED/0 9ucătorii formează rânduri, la distanŃă de apro2imativ metri unul de altul. Ei reprezintă copacii dintr$o alee. /nul dintre membrii grupului e 6grădinarul6, care cu oc3ii înc3isi trebuie să traverseze tot drumul >din un capăt al aleii în altul? pentru a$si lua căldarea. Drumul trebuie astfel trecut, încât să nu fie atinsi copacii. Dacă condiŃia este încălcată, jucătorul iese din joc, acesta fiind continuat de o altă persoană. celasi lucru se întâmplă în cazul când se ajunge la finis. 9ocul ia sfârsit când se epuizează numărului participanŃilor. :(&E -entru participanŃii mai mari jocul se poate complica, prin sc3imbarea traiectoriei, de e2emplu să aibă întorsături etc. 81
'ri4inul uman ).1
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E întări încrederea, a stimula ec3ilibrul si cooperarea. ()*EC&*+E @rupul se separă pe perec3i. embrii acestora stau unul în faŃa altuia, atingându$se cu palmele. poi fac un pas în spate si de acolo se lasă spre persoana din faŃă, pentru a se respinge >a fi respinsi de palmele acesteia? si a reveni în poziŃia verticală. De fiecare dată >dacă e posibil? se măreste distanŃa dintre cele persoane. E+5/E Cum s$au simŃit jucătorii7
arometrul !ncre"erii ).20
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! pi2uri, fise ()*EC&*+E evalua gradul de încredere si armonie. -(CED/0 1iecare persoană, individual trebuie să răspundă la enunŃurile prezentate. nimatorul arată fiecăruia toate e2presiile din fise. -rima serie de e2presii se referă la întregul grup. doua la membri, individual. 1iecare, trebuie absolut individual să ordoneze enunŃurile, pentru toate fisele aparte, în ordinea de la " la ", unde " reprezintă preferinŃa, iar " repulsia. poi, se sumează numerele care se află în paranteze în dreptul primelor patru fise >separat pentru fiecare serie de fise?. poi aceste sume se aplică la scara barometrului. -rima serie de fise! ;n grup am observat următoarele atitudini! $ eram în armonie si prietenie >F? $ abundau comportamentele agresiv$distructive >"? $ membrii grupului nu prea erau integraŃi, persista izolarea >? $ unii dintre membrii grupului manifestau tendinŃe de dominare si conducere >%? $ ne înŃelegeam de minune >F? $ aveam senzaŃia unei lipse de ajutor e2tern >%? $ o mare parte dintre conversaŃii erau izolatorii >"? $ eram pe deplin cufundaŃi în lucrul nostru >F? $ toŃi erau, într$o anumită măsură drăguŃi >? $ e2ista un profund sentiment de e2pulzare a fiecăruia din grup >"? $ ne certam referitor la soluŃionarea diferendelor noastre >? $ ne certam asupra neînŃelegerilor >%? doua serie de fise! 5a mine personal am observat următoatele atitudini! 82
$ cu unii eram foarte cordial si prietenos >%? $ nu prea eram interesat >? $ eram concentrat la lucru >%? $ eram atacat de unii >"? $ m$am conformat cu liderul grupului >%? $ mă arătam drăguŃ cu fiecare >? $ propunerile mele erau de obicei refuzate >"? $ eram un simplu îndeplinitor >? $ acceptam liber propunerile celorlalŃi >F? $ eram dezgustat >"? $ eram agresiv si atacant >%? $ eram înŃeles de toŃi >F? Conflict daptare Dezacord cord F B " "A E+5/E Conform autorilor acestui barometru, interpretarea este următoarea!
Conflict ! neîncredere, dezacord si neînŃelegere reciprocă. (biectivele jocurilor si soluŃionarea acestora creează conflicte. :oŃiunea de 6noi6 >pentru grup? nu e2istă. daptare ! încrederea individuală e foarte scăzută, dar progresează crescând armonia în grup. Sentimentul de 6noi6 se află în faza iniŃială a dezvoltării. Dezacord ! cresterea încrederii în plan personal, dar lipsă de acord în planul obiectivului! 6noi6 devine tot mai pronunŃat si bine definit. cord ! grad înalt de încredere în propriile forŃe si în membrii grupului. Sentimentul de 6noi6 este puternic. 83
O 'erec=e "e $tatui ).21
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! panglici de stofă ()*EC&*+E favoriza contactul corporal. întări încrederea. -(CED/0 ;n grupuri de %, unuia i se leagă oc3ii, altul devine 6statuie6. a treia persoană? săi dezlege oc3ii. Se compară rezultatele. poi jucătorii se sc3imbă cu rolurile. E+5/E :u v$a deranjat sau incomodat contactul fizic 7 Ce v$a plăcut mai mult 7 :(&E Se poate realiza în grupul 6mare6, alegând %$F 6statui6 si divizând restul persoanelor în jumătate 4 în observatori si imitatori, care se vor sc3imba consecutiv cu rolurile.
Plim7area 'e 9ună ).22
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E întări încrederea între membrii grupului. favoriza contactul corporal. -(CED/0 ;ntreg grupul se împarte în ec3ipe de % jucători. /na dintre persoane stă între celelalte două si îsi Ńine mâinile pe curea sau la talie. Celelalte două îi apucă, dintr$o parte si alta, mâinile si îl susŃin pentru ca acesta atunci când sare, să parcurgă o distanŃă cât mai mare posibilă. &rebuie să se menŃină o distanŃă suficientă între celelalte grupuri, pentru a evita coliziunile= după o perioadă se sc3imbă rolurile, pentru a da fiecăruia posibilitatea să 6meargă pe 5ună6. E+5/E Cum vă simŃeaŃi7 Cum a decurs colaborarea7 :(&E -ersoana care 6sare6 poate înc3ide oc3ii. 84
Du$ul ).2& ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute
ateriale! nimic ()*EC&*+E întări încrederea si a crea un contact fizic. -(CED/0 Se formează grupuri de F persoane. /na dintre ele stă în centru, în timp ce celelalte, în jur îi fac un masaj usor cu degetele, din cap până la picioare, pentru a produce zgomotul unui dus. Se fac trei rânduri de dus >spălarea corpului?, trei de sampon >de spălare a capului? si încă trei de dus. E+5/E Cum v$aŃi simŃiŃi7 +orbiŃi despre contactul fizic, despre prejudecăŃi, atingeri si mesajul acestora etc. :(&E 5a acest joc pot participa grupuri în care deja s$a constituit un nivel de încredere reciprocă. -entru persoanele care întâlnesc greutăŃi în timpul contactul fizic >de o anumită vârstă, sau condiŃie psi3ologică?, să se introducă regula 6formalităŃii6, adică controlarea miscărilor >locul si intensitatea?.
ColecŃia ).2) ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! # minute ateriale! diferite obiecte, cel puŃin câte unul pentru fiecare persoană ()*EC&*+E întări încrederea si orientarea în spaŃiu. -(CED/0 @rupul e divizat în subgrupele si ). &oŃi jucătorii din 66 înc3id oc3ii, iar cei din 6)6 $ strâng diferite obiecte. Cei din 66 trebuie să ia un număr cât mai mare de obiecte, urmând indicaŃiile celor din 6)6. poi, 66 si 6)6 se sc3imbă cu rolurile. E+5/E Cum aŃi perceput spaŃiul7 Ńi întâlnit vreo dificultate7 Cum vi s$a părut comunicarea cu colegul7 :(&E Se poate pune condiŃia să se numească obiectul, înainte ca să se caute altul. 85
JOCURI DE CO*UNICARE Sunt jocuri ce încearcă să stimuleze comunicarea între participanŃi si urmăresc crearea unui proces de comunicare poliplanic în grupul în care, de regulă, se stabilesc niste roluri fi2e. ceste jocuri tind să creeze un mediu favorabil ascultării active si comunicării verbale, iar pe de altă parte, să stimuleze comunicarea nonverbală >e2presii, gesturi, contact fizic, priviri etc.?, pentru a iniŃia noi moduri de comunicare. 9ocul va oferi pentru aceasta un nou spaŃiu cu noi canale de e2presie a sentimentelor si a relaŃiilor în grup. 9ocurile de comunicare au propria lor valoare prin procesul de lucru, al cunoasterii anterioare si a relaŃiei cu mediul. Dinamica acestora, cât si a comunicării în general, este diversă si totusi, realizarea jocurilor în diferite momente poate aduce multe e2perienŃe noi grupului. Evaluarea este interesantă pentru realizarea în perec3i sau în subgrupe, apoi si pentru întreg grupul. Ea nu constă în evaluarea 6preciziei6 comunicării, a gesturilor
etc., ci în crearea unui mediu favorabil e2primării sentimentelor si a noilor emoŃii. 86
/nt,lniri -.01
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E dezvolta comunicarea prin diferite gesturi, imitându$le. -(CED/0 9ocul trebuie să decurgă în liniste absolută. . ;n grupuri de si F persoane > observatori pentru fiecare 6F6? se pun în practică diferite moduri de a strânge mâna! distrat, cald, agresiv etc... ). ici grupuri, de ma2imum "# "' persoane se strâng într$o sală. &imp de " sau minute se gândesc la sentimentul ce îl vor e2prima >unei singure persoane?. poi, în liniste, primul poate începe. El se asează în fata persoanei cu care 6comunică6, arătând sentimentul doar prin privire sau prin atingerea mâinilor. poi revine la loc si următorul continuă, până se epuiează numărul doritorilor. E+5/E 1iecare persoană va e2plica ce a vrut să comunice celeilalte persoane, sau ce i$a fost comunicat, e2plicând si ce a primit de la persoana respectivă, ce legătură s$a format între ei, ce a impresionat$o mai mult. poi se va analiza importanta si impactul a ceea ce nu se spune, ci se simte, mai mult decât prin cuvinte, fără a considera ambianta generală si a posibilelor modificări ale acesteia.
A lua $i a 'rimi -.02
ărimea grupului! "# %# participanti &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E reflecta asupra diferitelor forme de acceptare si de primire. -(CED/0 -articipantii se împart pe perec3i. /nul din membrii perec3ii oferă celuilalt un obiect. -artenerul trebuie să$l ia brusc. doua oară întinde mâna asteaptă ca partenerul să lase obiectul în mână. -articipantilor li se atrage atentia să fie atenti la sentimentele si emotiile e2perimentate. E+5/E Se descriu emotiile trăite de cei ce >întâi? au oferit. poi împărtăsesc sentimentele cei ce au primit. Se enumără câteva moduri de a oferi si a primi si legătura între acestea. :(&E ;n acest conte2t pot fi analizate diferite tipuri de sisteme economice, anumite situatii internationale trăite în coonditii de aplicare de fortă sau de compromisuri. 87
A$cult,n" -.0&
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! ' minute ateriale! nimic
()*EC&*+E favoriza o atitudine pozitivă de atentie si întelegere. -(CED/0 Clasei i se propune o temă, de e2. 6-ro sau Contra6 sau 6Ce crezi despre6. -articipantii sunt împărtiti pe grupuri a câte persoane, preferabil să fie nu prea cunoscuti apropiati. 1iece participant din fiecare grup are "# minute pentru a reda cât mai aproape de realitate ideile colegului. poi se sc3imbă cu rolurile. :(&E 1iecare grup poate avea câte un observator. &ema jocului poatR fi sc3imbată sau jocul poate fi realizat pe grupuri de patru persoane.
Cu7ul lui Nec@er -.0) ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! 3ârtie, pi2uri si rigle ()*EC&*+E demonstra că pot e2ista mai multe puncte de vedere, toate fiind corecte. -(CED/0 1iecare participant desenează pe o foaie de 3ârtie un cub. poi îl priveste atent timp de un minut, cu oc3ii orientaŃi spre centru. ajoritatea va avea impresia că cubul îsi sc3imbă orientarea, de câteva ori pe minut, având diferite feŃe la spate. -osibilităŃi! a compara reacŃiile individuale ale participanŃilor! a? înc3izând un oc3i, b? cu un alt corp în % dimensiuni >de e2emplu, o piramidă?. E+5/E remarca că oc3iul nostru nu lucrează ca un aparat de fotografiat, ci ca un sistem de căutare si de prelucrare activă a informatiei, care construieste si reconstruieste realitatea. Cum fiecare persoană vede lucrurile= cum fiecare 6stie6 ce este, sau cum gândeste7 Ce înseamnă obiectivitate si a fi obiectiv7
Jocul contrariului -.0ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E percepe dificultătile si posibilitătile de a comunica ceva prin diferite metode. ajunge la comunicarea verbală si nonverbală la nivel de persoană si grup. -(CED/0 @rupul se divizează, fiecare grup având un număr egal de membri. Se aranjează în siruri, astfel încât fiecare să aibă în fată o persoană din celălalt grup, la o distantă de % metri. nimatorul jocului prezintă succesiv sau alternativ următoarele conditii! $ vorbiti cu una dintre persoanele din grupul de vis$a$vis $ comunicati cu privirea cu o persoană din celălalt grup $ intrati în contact cu cineva din grupul din fată prin intermediul gesturilor $ conversati între grupuri ca ec3ipe. E+5/E ai întâi pe perec3i, apoi cu tot grupul. Doritorii să se e2prime cum s$au simtit în interiorul grupului. Cum s$a perceput distanta7
Coner$,n" cu 'icioarele -.06
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza crearea unui mediu desc3is contactului fizic si comunicării între participanŃi, într$un mod neobisnuit si distractiv. -(CED/0 9ocul se realizează cu oc3ii înc3isi si în liniste. -articipanŃii se aranjează din doi în doi, asezaŃi pe podea, atingându$se cu picioarele desculŃe. /n timp anumit participanŃii vor încerca să$si comunice ceva sau să stabilească o legătură prin intermediul picioarelor. E+5/E ai întâi se e2primă opiniile în perec3i, apoi în grup= emoŃiile, sentimentele si e2perienŃele ce au apărut în grup. :(&E Se poate face 6împerec3erea6 oarbă, adică înc3izând oc3ii înainte de a începe. 89
A$cultarea actiă -.0
ărimea grupului! "# %# participanti &imp! ' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E conditiona întelegerea colegului. favoriza comunicarea. -(CED/0 @rupul se desparte în ec3ipe a câte % jucători >, ), C?. Doi din fiecare grup > si )? aleg o temă si încearcă să poarte o conversatie urmând următoarele regulile! începe cu o propoziŃie= ) trebuie să repete propoziŃia lui , fără să sc3imbe câtusi de puŃin sensul. va trebui să confirme cu un 6 de acord6 sau 6corect6, dacă ) a înŃeles bine sensul. tunci ) poate răspunde la propoziŃiei lui . ;n cazul în care propoziŃia nu se repetă cu sensul corect, îi spune lui ) 6incorect6, sau 6nu6. tunci si si ) repetă din nou propoziŃia. Sau, în cazul repetării incomplete a sensului iniŃial, ) repetă propoziŃia. C este observator si participă în evaluare. E+5/E C va prezenta ceea ce a observat pe parcursul jocului! atitudinea ascultătorului >fie , fie )?, însă fără a le evalua. Celelalte persoane vor putea comenta cum s$au simŃit si ce dificultăŃi au întâlnit. :(&E Se poate realiza de asemenea cu variaŃii de povestire, sc3imbând rolurile etc.
Zoo -.08
ărimea grupului! "# %# participanti &imp! "' minute ateriale! foi de 3ârtie cu nume de animale >câte două pentru un animal? ()*EC&*+E ajunge la cooperare în perec3e pentru a se putea întâlni pentru lucru. favoriza sensibilitatea si atentia. -(CED/0 9ocul se desfăsoară în întuneric >sau cu oc3ii legati?. 1iecărui participant i se dă o fisă
cu numele unui animal, sunetul căruia trebuie să$l imite. 9ocul constă în a$si găsi perec3ea, adică persoana ce imite acelasi sunet. Căutarea se permite doar prin intermediul sunetului fără a pune întrebări. E+5/E 1iecare persoană va încerca să e2plice cum s$a simtit, ce dificultăti a avut pentru a$si întâlni perec3ea. :(&E Cu cei mai mici, trebuie să se încerce a face acest joc nu pe perec3i, ci pe grupuri mai mari, pentru a evita întinderea jocului, sau pierderea interesului, pentru a evita pericolul izolării vreunui copil. 90
Tele#rama -.0
ărimea grupului! "# %# participanti &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza e2primarea sentimentelor prin ritm si alternarea acestuia pentru a sc3imba sensul sau continutului mesajului. -(CED/0 -articipantii se aranjează în cerc, luati de mână si cu oc3ii înc3isi. ( persoană transmite mesajul colegului său prin intermediul mâinii >de e2emplu! două strîngeri de mână, pauză, o strângere de mână, pauză etc.?, e2primând un sentiment. esajul trebuie să parcurgă întreg grupul ajungând la persoana anterioară celei ce l$a transmis aceasta, e2primându$i verbal continutul. poi, se continuă cu noi mesaje. E+5/E Se poate atrăge atentie la ceea ce însemna initial mesajul si sensul înteles de ultima persoană. De aici se poate initia un dialog despre semnificatia comunicării nonverbale în grup si în general. :(&E -e parcursul jocului se va observa o mai mare varietate de senzatii, precum si un spirit de ec3ipă mai bine pronuntat.
*a$a4ul $'atelui -.10
ărimea grupului! "# %# participanŃi &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza contactul fizic si descoperirea propriului corp, învătând a comunica prin intermediul acestuia. -(CED/0 9ocul decurge în liniste absolută. &oti participantii se împart în perec3i. /nul dintre membrii perec3ii se asează în pirostrii, cu capul rela2at, celălalt alături, în genunc3i. cesta îsi pune mâinile pe spatele primului. nimatorul propune! $ plimbaŃi$vă cu mâinile pe spate, ca un animal greoi $ repede ca un soarece >cu vârful degetelor? $ ca un cal în galop $ ca un sarpe enorm
$ etc. >trebuie mereu să controlăm starea celeilalte persoane, prin limbajul corporal ce îl emite! capul rela2at, umerii să nu fie încordaŃi, etc. E+5/E Se realizează în grup. -ersoanele comunică sentimentele pe care le$au avut! dacă au simŃit plăcere la efectuarea masajului sau atunci când au fost masa&i, ce dificultă&i au apărut ... 91
O#lin"a -.11
ărimea grupului! "# %# participanti &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E dezvolta concentrarea si comunicarea nonverbală. -oate fi aplicat ca
*icro3onul 3ermecat -.12
ărimea grupului! "# %# participanti &imp! # minute ateriale! un creion, un deodorant etc., orice obiect care ar putea imita un microfon ()*EC&*+E anima membrii timizi ai grupului să vorbească. favoriza cooperarea în utilizarea cuvintelor, a auzului etc. în situatii ca 6dialoguri dintre surzi6. -(CED/0 -articipantii formează un cerc. 6icrofonul6 este transmis de la unul la altul. Este permis de a vorbi doar prin intermediul primeste de la ) microfonul si ei împreună vorbesc la tema propusă de = apoi ) îi transmite microfonul lui C vorbind despre tema lui ) s.a.m.d.?, ceea ce reprezintă cooperare. E+5/E Cum te$ai simtit când nu poti spune nimic fiindcă nu ai microfonul7 &e$a provocat la discutie detinerea acestuia7 92
irul anier$ărilor -.1& ărimea grupului! "# %# participanti &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E mări concentrarea, atentia la ascultare sau la alte forme de comunicare nonverbală. -(CED/0
9ocul decurge în liniste absolută. -articipantii trebuie să formeze un rând conform zilei si lunii în care s$au născut, din ianuarie până în decembrie. +or trebui să caute modalitatea de a se întelege fără cuvinte. :u contează rezultatul, cât lucrul si comunicarea în comun. 93
arometrul alorilor -.1)
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! F# minute ateriale! un panou, o tablă, sau o coală mare de 3ârtie cu rubricile 6pro6 si 6contra6 ()*EC&*+E permite participan&ilor să$si formeze o idee mai clară despre ceea ce îi uneste si ceea ce îi face diferi&i. Cu ajutorul unei divizări ec3ilibrate de a practica un e2erci&iu de ascultare activă. favoriza fle2ibilitatea pozi&iei si căutarea compromisurilor. -(CED/0 :u e2istă neutralitate, fiecare trebuie să se pronun&e. Sunt interzise e2plica&iile, doar se e2pune părerea >pro sau contra?. Se cere liniste, seriozitate >fără zâmbete sau comentarii?. (cuparea unei pozi&ii corespunde unei deplasări la dreapta >pro? si stânga >contra?. Cei ce nu pot decide e2act care este alegerea lor, se vor plasa între cele grupuri. nimatorul prezintă condi&iile jocului si determină spa&iul pentru fiecare opinie. l doilea animator observă propor&ia celor ce sunt pro sau contra. Scopul lui este să caute enun&ul ce desparte grupul pe ec3ipe, mai mult sau mai pu&in ec3ilibrate >ca număr si motiva&ie?. (dată ce s$au în&eles bine condi&iile jocului, animatorul propune enun&urile ce indică diferen&ele din interiorul unei teme, sau punctele ce vor fi discutate în timpul activită&ii. 5a fiecare propozi&ie participan&ii trebuie să se deplaseze în spa&iul respectiv, motivându$si alegerea. 1iecare va propune o reformulare a propozi&iei, pentru a ajunge la un consens cât mai satisfăcător pentru ambele păr&i. Când consideră că etapa s$a terminat, animatorul va ruga lumea să revină la pozi&iile comune, enun&ând o altă afirma&ie. E+5/E +$a fost dificil să vă e2pune&i coerent si independent părerea 7 Ce a condi&ionat deplasarea în spa&iu 7 Ce a&i însusit despre respectarea opiniei celorlal&i 7 ;n timp ce asculta&i motiva&ia, e2plica&ia altora, ce sc3imbări s$au produs 7 E usor să fii apropiat de o persoană ce are valori si opinii diferite de ale tale 7 :(&E cest e2erci&iu poate continua mai mult de o oră, dacă e lăsat să decurgă complet >cu reformulări, ascultare activă, evaluare finală et.?, ceea ce este important pentru o e2perien&ă reusită. r fi binevenit ca animatorul să formuleze propozi&ia ce formează mai pu&ină disensiune, apoi continuându$se pe grupuri de F$A persoane cu e2erci&ii de ascultare activă >fisa F.G , 5a alternativa del juego **?. 94
Dictarea "e$enelor -.1-
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! F# minute
ateriale! materiale pentru desen ()*EC&*+E favoriza comunicarea verbală. analiza limitele unei comunicări uniplanice. -(CED/0 &rebuie să fie foarte clar, că până la sfârsitul e2erci&iului nu se poate de privit nici desenele perec3ii, nici ale vecinilor. -e parcursul evaluării se vor vedea diferen&ele si asemănările dintre desenele e2ecutate în baza diferitor reguli. @rupul se separă pe perec3i, membrii cărora stau cu spatele unul la altul fără a se privi sau atinge. nimatorul împarte fiecărei perec3i câte un desen, din :(&E ". -ersoana ce va dicta, va încerca să 6povestească6 desenul, fără ca cealaltă persoană să poată pune întrebări sau să întoarcă capul. Când cei ce dictează consideră că e2erci&iul e terminat, fiecare, fără a controla, se sc3imbă cu rolurile cu 6pictorul6. 5a o nouă alternare a rolurilor regulile se sc3imbă. De această dată cine desenează poate da orice fel de întrebări, însă tot fără a vedea desenul. E2erci&iul poate fi repetat, sc3imbând rolurile în cadrul perec3ilor si cu un desen nou. -entru data următoare ar fi bine de folosit figura din :(&E . E+5/E Se compară desenele realizate, vorbind despre emo&iile trăite. Se poate compara timpul cât a durat, pentru a$l face cu sau fără întrebări. Cum vă sim&ea&i doar ascultând7 Dar dictând7 *ar atunci când ambii putea&i vorbi7 Ce tip de comunicare a&i folosit si cum o aprecia&i pentru ambele cazuri7 Cum influen&ează alte canale conversative! privirea, e2presia fe&ei etc. Care sunt problemele comunicării verbale 7 :(&E ". " 95
Inun"atia -.16
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! G' minute ateriale! lista e2erci&iului si câte un creion pentru participant ()*EC&*+E contribui la e2aminarea procesului de luare a deciziilor prin consens, în grupuri mici si a observa în ce mod ne decidem priorită&ile si valorile personale, precum si în&elegerea >acceptarea? valorilor altora. -(CED/0 -articipan&ii trebuie să ia o decizie serioasă referitor la lucrurile care sunt importante într$o situa&ie de criză. (rice lucru care nu va fi salvat va fi distrus. :/ SE -(&E +(&. SE CCE-&0 D( Z(&0Y*5E 5/&E DE &(& @/-/5. -articipan&ilor li se citeste următoarea situa&ie! 6Când vii acasă din vacan&ă, afli că acolo unde trăiesti plouă de trei zile. E2act când ajungi în preajma casei tale, te întâlnesti cu camioneta poli&iei ce anun&ă evacuarea zonei, înainte ca râul să rupă digul. Discu&i cu poli&istul, pentru ca acesta să$&i permită să intri în casă pentru a$&i putea lua câteva lucruri dragi &ie. Stai înăuntru, si&i dai seama că ai doar ' minute pentru a decide care F lucruri să le iei. Dacă ai timp, scrie câteva si alege F priorită&i6. poi se distribuie lista e2erci&iului fiecărui participant si li se dă ' min. pentru a
decide care F lucruri vor fi luate >se anun&ă când a rămas ultimul minut?. (dată ce to&i au făcut alegerile, se formează grupuri de F$' persoane unde se aleg, colectiv cele F lucruri. -entru aceasta sunt rezervate "' minute. 1iecare grup îsi alege purtătorul de cuvânt care prezintă lista. poi, acestia formează un grup aparte, care timp de # minute, decide ce vor lua. E+5/E Să se rezerveze cel pu&in # min. pentru aceasta. Să vorbească fiecare= se poate desfăsura o discu&ie asupra lucrurilor ce trebuiau salvate de fapt, si de ce. Ce roluri sau observat pe parcursul jocului >lideri, pasivi etc.? Cum s$a ajuns la consens7 :(&E 5ista e2erci&iului e următoarea! ". ( poezie asupra căreia ai lucrat mai bine de luni, si care e aproape gata pentru a fi prezentată cercului poietic din liceu. . /n album cu fotografii a primilor tăi % ani de via&ă. %. /n aparat de radio. F. oc3ia de mireasă a bunicii tale, ce ai păstrat$o pentru nunta ta >pentru so&ie?. '. 9urnalul intim al ultimului an. A. /n vaporas în sticlă, pe care l$ai făcut la "" ani, când ai stat A săptămâni la pat. G. ( c3itară foarte scumpă ce î&i face cântecele de '# de ori mai frumoase decât în realitate. B. r3iva si documentele grupului social >politic, pacifist, religios, ecologist etc.? pe care îl prezidezi >sau din care faci parte? si la care &ii mult. H. -erec3ea preferată de pantofi. 96
"#. :otele, alte documente scolare, certificatele e2amenelor, de când ai început scoala superioară. "". genda cu adrese. ". /n atlas foarte pre&ios, din "BBG, împrumutat de la un prieten. "%. /n covor foarte scump si frumos, dăruit &ie în sia, ce se găseste întotdeauna în antreul tău. "F. @lastre cu plante foarte dificil de crescut, dar care îsi arată deja primul mugur de floare. "'. Colec&ia de timbre a bunicului tău, apreciată la câteva mii de lei. "A. -rimele scrisori de dragoste. "G. Două sticle de vin foarte vec3i, pentru o ocazie specială. E:W*/:E! orice obiect ce nu e salvat va fi distrus de inunda&ie. i ' minute pentru a alege. 97
Priirea atentă -.1
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza aten&ia si capacitatea de descriere. -(CED/0 Se arată un obiect, se rezervă un anumit timp pentru a$l cerceta, calm, apoi urmează
să fie descris de jucători pe perec3i ! aspect, caracteristici, finalită&i etc. E+5/E Se poate constata precizia limbajului, obiectivitatea observărilor etc.
Dialo#ul !nc=i$ -.18 ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! A# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E stabili dificultă&ile în în stabilirea unui consens. 5uarea acelor 3otărâri ce ar putea facilita consensul. ()*EC&*+E Se aleg reprezentan&i ai grupurilor sau persoane care au pozi&ii sisau interese diferite. :umai aceste persoane pot vorbi. 9ocul decurge mai bine dacă la dispozi&ie este o tablă, un panou, sau o coală mare de 3ârtie. @rupul ce va dialoga se adună în centru, iar restul persoanelor se plasează în jur. ;ncepe discu&ia între cei din centru. Cei din afară afară au misiunea de a remarca si de a analiza rolurile autodistribuite în grup, persoanele ce bloc3ează conversa&ia, consensul, precum si dificultă&ile ce apar în comunicare. Eventual, se poate crea posibilitatea ca grupul e2terior să facă propuneri scrise sau formula sugestii, idei pentru găsirea unui consens, ori poate propune idei ce nu au fost discutate. Dacă 6interiorul6 nu încearcă să ia o decizie, cei din e2terior doar vor nota aceasta. E+5/E Cum s$au sim&it7 &o&i sunt de acord cu decizia luată7 98
9uarea ra'i"ă a "eci(iilor -.1 ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E învă&a să se concentreze asupra esen&ialului pentru luarea deciziilor. dezvolta creativitatea în vederea căutării unor solu&ii rapide în situa&ii dificile. -(CED/0 Se divizează grupul în ec3ipe a câte %$F membri. &impul de medita&ie va fi foarte scurt >%# sec.? nimatorul prezintă diferite situa&ii, acordând timp pentru ca grupurile să$si formuleze solu&iile. poi, în acelasi fel, se procedează si în celelalte situa&ii >apro2. A?. 5a sfârsitul jocului, se recitesc situa&iile, si se ascultă solu&ia fiecărui grup. ;nainte de a trece la o nouă situa&ie, se face face o evaluare a solu&ionării celei precedente. :(&E E2emple de situa&ii! $ *esind de la cinema, observi că cineva încearcă să$&i desc3idă masina, for&ând lăcata. Ce vei face7 $ Esti moderatorul unei întruniri importante, iar un grup deranjează linistea. Ce faci7 $ (rganiza&i o conferin&ă despre pace si nonviolen&ă. Sala e plină. Deodată poli&ia vă anun&ă că a fost o avertizare despre e2isten&a unei bombe în local. $ :iste prieteni au plecat într$o călătorie si &i$au lăsat c3eia de la apartament.
:oaptea aceasta vei dormi acolo singur. 5a miezul nop&ii auzi că se desc3ide usa. Ce faci7 99
EBerciTiul NAA -.20
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! H# minute ateriale! pi2uri, creioane, lista obiectelor. ()*EC&*+E constata calitatea deciziilor luate în grup grup fa&ă de cele individuale. -(CED/0 5istele sunt împăr&ite fiecărui participant si ei sunt lăsa&i pentru "# min. să clasifice lista obiectelor ordinii după importan&a acestora. :u se permit discu&iile. poi sunt formate grupuri de A$B persoane si un observator. vând lista, se dau # min. pentru a pune obiectele în ordine. După aceasta se compară rezultatele individuale cu cele colective si cu cele ale e2per&ilor de la :S. E+5/E Se evaluează rezultatele. Care sunt mai bune7 Cum a decurs discu&ia în grup7 Ce a adus ea7 fost usor de luat decizia în grup7 :(&E E2erci&iul se evaluează conform tabelei răspunsurilor corecte elaborate de ec3ipa de savan&i de la :S si un computer. 1*S "! " cutie de c3ibrite lapte concentrat # de metri de frâng3ie de nTlon %# de metri de mătase pentru parasută aparat pentru încălzire pistoale calibrul F' lapte praf baloane cu o2igen 3artă a stelelor si constela&iilor o barcă si g3ete pneumatice cu baloane de C( o busolă magnetică # de litri de apă focuri semnal >ard în vid? un set de prim ajutor medical receptor si emi&ător 1 pe energie solară "' nu e2istă o2igen F se poate trăi un anumit timp fără alimentare A pentru ajutarea deplasării pe teren neregulat B pentru a se proteja de soare sau frig "% fa&a luminată e fierbinte "" utile pentru propulsare " necesită apă
" nu e2istă aer % necesară pentru orientare H pentru deplasare si protec&ie, iar baloanele cu gaz pentru propulsare "F nu e2istă câmp magnetic nu se poate de trăit fără apă "# utile la distan&ă mică G unele sunt utile, altele inutilizabile ' comunicare cu nava 100
Cu m,inile !n lut -.21
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E stimula comunicarea prin canale alternative. stimula stimula luarea deciziilor. -(CED/0 Se leagă oc3ii tuturor jucătorilor care nici nu pot vorbi si nici emite vreun sunet. -erec3ile se formează pe nevăzute. 1iecare perec3e se situează fa&ă în fa&ă. ;ntre ei se pune bucata de plastilină, destul de moale si mare pentru a o putea modela. poi mâinile participan&ilor sunt puse pe această bucată si ei sunt ruga&i să modeleze ceva împreună. E+5/E Cum a&i decis ce să face&i7 Cine a luat decizia7 Cum s$a produs comunicarea7
;antoma -.22
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! A# minute ateriale! o cortină, ce ar permite proiectarea pe ea a umbrelor, un obiect pentru producerea luminii ()*EC&*+E dezvolta aten&ia, favorizând un climat rela2at. ini&ia o formă de comunicare neobisnuită. -(CED/0 ;ntr$un capăt al camerei se întinde cortina. După cortină se aprinde lumina, lumina, men&inând restul încăperii în întuneric. Câteva persoane trec după cortină pentru a$si proiecta umbra. cestia trebuie să reprezinte ceva! un film, diferite ac&iuni, gesturi etc. estul jucătorilor vor încerca să identifice 6fantoma6 si ceea ce ea reprezintă. 101
Ecu$oanele -.2&
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! %# minute ateriale! fâsii de carton, carioca si scotc3 ()*EC&*+E analiza cum influen&ează stereotipurile asupra comunicării. -(CED/0 nimatorul pregăteste fâsii care pe care sunt scrise anumite calificative calificative stereotipuri, pentru a le pune în jurul capului fiecărui jucător!
nimatorul prinde pe frunte fâsiile$ecusoane, fără ca cei ce le poartă să le stie con&inutul. Când poartă fâsiile$ecusoane, se propune o temă de discu&ie. 1iecare se va comporta cu partenerul de discu&ie conform stereotipului ce îl are scris pe frunte. :u trebuie să se spună direct ce este scris. -ersoanele ce vor purta fâsii trebuie tratate în conformitate cu cea ce scrie pe fâsia$ecuson. E+5/E Cum e afectată comunicarea între oameni de 6prima impresie6 despre ei7 &u cum o creezi7 Cum v$a&i sim&it7 Se apreciază la acelasi nivel cuvintele spuse de oameni diferi&i7
Perce'Tii -.2)
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! # minute ateriale! desene >pag "%G, "%B?. ()*EC&*+E favoriza percep&ia. învă&a cum se poate vedea realitatea din diferite puncte de vedere. -(CED/0 Se privesc atent desenele timp de câteva minute. ;n grupuri mici se comentează ceea ce vede fiecare. E+5/E Se poate discuta despre obiectivitate si subiectivitate si despre diferite percep&ii pe care fiecare participant le are. :(&E Desenele de la paginile "%G si "%B. 102
Cartea ma#ică -.2-
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E dezvolta e2presivitatea corporală. stimula aten&ia. -(CED/0 &oate persoanele se asează formând un cerc. Centrul imaginar constituie o carte fermecată. 1iecare jucător merge înspre carte si e2trage ceva. tunci el simulează o activitate corespunzătoare obiectului ce l$a e2tras. De e2emplu, cineva scoate un pieptene, deci se piaptănă. Cine consideră că a g3icit reprezentarea merge spre centru si o spune la urec3e persoanei din centru fără însă ca al&ii să audă. ;n cazul unei greseli se întoarce în cerc si mai încearcă o dată. Dacă nu greseste, rămâne în centru împreună cu primul participant. poi, împreună aleg un nou obiect. 9ocul se termină când to&i sunt în centru.
Dan$ul coorului -.26
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! "' minute ateriale! un covor, o pătură sau o bucată de stofă ()*EC&*+E destinde si uni grupul. stabili un mediu de comunicare.
-(CED/0 ;ntreg grupul se strânge în cerc, doar o persoană care începe jocul, rămâne singură în centru unde se află covorul. Ea alege pe cineva din grup care se asează cu fa&a spre ea. mândoi îngenunc3ează si se sărută >pe buze?. poi, acea din urmă rămâne pe covoras pentru a alege un alt participant. 9ocul se termină odată cu epuizarea numărului de participan&i. E+5/E Cum vă sim&ea&i7 Cum reac&ionează grupul7 :(&E 6Ei, c3iar...6 (are sărutul nu e o formă plăcută de comunicare7
103
;urtuna "e i"ei -.2
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! F' minute ateriale! pi2uri, creioane ()*EC&*+E stimula creativitatea în grup. favoriza participarea întregului grup. -(CED/0 nimatorul formulează o întrebare. -articipan&ii trebuie să spună cât mai multe idei. :imeni nu poate fi întrerupt sau corectat. (rice idee e foarte bună, admisă, iar cu cât e mai fantastică si irealizabiă cu atât mai bine. &oate sunt înscrise pe o tablă. Dacă obiectivul este de a analiza diferite aspecte ale unei probleme, e important să se noteze ideile într$o anumită ordine! similitudini, diferen&e, aspecte etc.
*e$a4ele -.28
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E aprecia condi&iile minime pentru comunicare. stimula cooperarea. -(CED/0 ;ntreg grupul se împarte în F ec3ipe ce se află la e2tremele unei cruci. 1iecare subgrup alege câte un reprezentant$curier care se află în spatele grupului opus. cestora li se înmânează cele F fise cu mesaje, pe care ei trebuie să le comunice ec3ipelor cărora apar&in. 5a un semnal cei F încep concomitent 6comunicarea6 si cu cât se face mai multă gălăgie, cu atât e mai bine. esajele pot fi fragmente de te2t, care, pentru o mai mare confuzie, pot fi aceleasi pentru toate ec3ipele. 9ocul se termină atunci când grupul recită mesajul ini&ial al curierului. 104
Dialo#ul -.2
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E sti cum se dialog3ează. stimula o comunicare verbală efectivă pentru a ajunge la consens. -(CED/0 După propunerea unei teme conflictuale si formarea unor mici grupuri cu opinii diferite,
se vor îndeplini următorii pasi. ". Se prezintă opiniile. . Se formulează întrebări pentru fiecare ec3ipă. -rin aceasta oricine poate încerca să$si e2pună opinia de 6altfel6 cu cea mai mare precizie posibilă. %. 1iecare persoană si grup ce sus&ine o opinie sau alta prezintă o listă de consensuri între gândurile lor si a 6celorlal&i6. F. -ăr&ile participante prezintă întrebările ce ar favoriza e2plorarea mai profundă a anumitor aspecte. ;ntrebările considerate principiale pot fi eviden&iate.
Cuinte !ncruci$ate -.&0
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! F# minute ateriale! o tablă si cretă ()*EC&*+E stimula participarea întregului grup la lucrul în comun. stimula comunicarea si gândirea colectivă. facilita participarea persoanelor cu dificultă&i în e2primare. -(CED/0 nimatorul formulează condi&ia! 6+om scrie acele cuvinte ce e2primă ceva important pentru fiecare. +om face aceasta în liniste si urmând condi&ia jocului ce constă în scrierea cuvintelor, folosind una dintre literele cuvântului deja scris, astfel încât toate cuvintele să se încruciseze ca o crucigramă6. De e2emplu! ( * C 105
A3irmarea !n #ru' -.&1
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! F' minute ateriale! pi2uri, creioane ()*EC&*+E cunoaste diferitele aprecieri a tuturor participan&ilor. învă&a să respectăm opiniile celorlal&i. favoriza comunicarea si dialogul. -(CED/0 Se alege o temă concretă asupra căreia participan&ii urmează să$si e2pună părerile. 1iecare jucător îsi scrie ideile pe o fisă. poi se face o prezentare în comun. -e tablă se scriu părerile pro si contra. poi se desfăsoară o dezbatere referitor la cauza alegerii unei anumite pozi&ii. 106
>ot,n" 'entru alori -.&2
ărimea grupului! "# F# participan&i &imp! %#$F' ateriale! o tablă, fise si carioca ()*EC&*+E dezvolta respectul fa&ă de diversitate si de a stimula participan&i să$si aprecieze valorile. 9ocul poate fi folosit pentru treningurile despre comunicare si sensibilizarea
participan&ilor fa&ă de problema genurilor. -(CED/0 nimatorul trebuie să pregătească lista valorilor la începutul e2erci&iului >vezi e2emplele?. 5a începutul jocului afisa&i fisele în partea de sus a tablei sau pe pere&i, în trei păr&i ale încăperii. 1iecare fisă corespunde unuia din următoarele cuvinte! numai pentru treningurile din sfera egalită&ii genurilor? ! - :u se2ul persoanei, ci cunostin&ele trebuie să fie luate în considera&ie la angajarea la un post nou de lucru. - eglarea natalită&ii este o obliga&ie femenină. - 1emeile nu trebuie să se angajeze la un lucru bărbătesc. - )ărbatul trebuie să gătească de % ori pe zi dacă el sau so&ia lui lucrează în afara casei. - Este normal dacă bărbatul plânge. - +iolen&a nu este permisă în via&a de familie. :(&E &eme pentru discu&ii ! - Cum v$a&i sim&it în grup în sensul diferen&ei dintre valori si păreri7 - Cineva a putut să influen&eze asupra pozi&iei voastre7 - De ce v$a&i sc3imbat pozi&ia7 107
A$cultaTi -.&2
ărimea grupului! H %% participan&i &imp! %# F' Minute ateriale! fise si 3ârtie ()*EC&*+E demonstra rolul aten&iei în comunicare. -(CED/0 uga&i participan&ii să se separe în grupuri a câte trei pesoane. uga&i fiecare grup să 3otărască cine va fi cel care vorbeste, care ascultă si care va fi observator. uga&i membrii fiecărui grup să se separe pe grupuri, la o distan&ă mare unul de altul pentru a discuta rolurile lor. Da&i fiecărui participant, care are rolul de ascultător, câte o instruc&iune în scris care va trebui respectată >vezi e2emplul de mai jos?. - asculta&i atent si da&i întrebări logice la momentul potrtivit - întrerupe&i$l pe cel care vorbeste - sc3imba&i des tema - spune&i des complimente celui ce vobeste - face&i$l pe cel care vorbeste să tacă - râde&i când cel care vorbeste este serios - vorbi&i cu cineva când vorbeste cel care are rolul respectiv
- privi&i împrejur cu răutate când vorbeste cel cu rolul respectiv - da&i sfaturi neportivite - fi&i socat sau ofensat de cea ce a spus vorbitorul - evita&i privirile vorbitorului
ceste instruc&iuni pot fi primite de cel pu&in unul din
9e#,n" $ireturile -.&&
ărimea grupului! "' %# participan&i &imp! "' ' minute ateriale! pantofi cu sireturi ()*EC&*+E în&elege problemele comunicării unilaterale. -(CED/0 uga&i participan&ii să se separe în grupuri compuse din trei persoane. /na din aceste persoane trebuie să$si scoată pantoful, celălalt poate fi instructor, iar al treilea va fi observator. uga&i persoana cu pantoful să se aseze cu spatele la instructor. (bservatorul trebuie să stea la o anumită distan&ă. -ersoana cu pantoful trebuie să dezlege sireturile si să le scoată. După aceasta, urmând instruc&iile profesorului, trebuie să lege din nou sireturile. *nstruc&iunile date trebuie respectate cu e2actitate. ;ntrebările se interzic. (bservatorul trebuie să fie atent la respectarea condi&iilor pentru ca la sfârsitul e2erci&iului să facă o mică analiză. E+5/E ;ntreba&i membrii ec3ipei cum s$au sim&it în tmpul e2erci&iului.
Tran$miteTi "e$enul -.&)
ărimea grupului! "' %# participan&i &imp! "# "' minute ateriale! coli de 3ârtie si carioca ()*EC&*+E observa diferite metode de comunicare. -(CED/0 Desena&i un desen simplu pe 3ârtie flip$c3art. Desenul trebuie să fie destul de mare pentru ca to&i să$l poată vedea. uga&i ' voluntari să plece din sală. răta&i desenul celor rămasi. uga&i unul din voluntari să intre si să privească desenul. coperi&i desenul. C3ema&i următorul voluntar. -rimul voluntar trebuie să$i povestească desenul
si asa până la al patrulea volunatr. C3ema&i al cincilea voluntar si ruga&i ca al patrulea să$i descrie desenul. După aceasta al cincilea trebuie să deseneze desenul pe baza descrierii. 5a final se arată grupului ambele desene. E+5/E Discuta&i cum a decurs jocul. 109
Comunicarea unilaterală $i 7ilaterală -.&ărimea grupului! "' # participan&i &imp! # minute ateriale! diagrame >desene?, 3ârtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E arăta problemele care apar în timpul comunicării unilaterale. -(CED/0 -e o 3ârtie pregăti&i două diagrame. :u le arăta&i grupului. uga&i voluntarii să participe la demonstra&ia ce va urma. 5ămuri&ile participan&ilor că voluntarul le va descrie ceva si sarcina lor constă în urmarea e2actă a instruc&iunilor, făcând sc3i&a descrierii. Da&i unuia din voluntari o diagramă. +oluntarul se întoarce cu spatele la participan&i, deoarece contactul vizual este interzis. +oluntarul poate comunica doar oral, fără gesturi. ;ntrebările din partea paricipan&ilor de asememenea sunt interzise. Este permisă numai comunicarea unilaterală. Când e2erci&iul este terminat, arăta&i desenul si ruga&i participan&ii să$l compare cu desenele lor. lege&i alt voluntar si repeta&i jocul, folosind alt program. De data aceasta permite&i$le comunicarea bilaterală >se pot pune întrebări?, dar interzice&i$le contactul vizual. După aceasta compara&i rezultatele. Stimula&i comunicarea în grup cu ajutorul următoarelor întrebări! - Câ&i participan&i au fost frustra&i si câ&i au încetat să mai asculte7 - De ce a fost atât de complicat de a urmări comunicarea unilaterală7 - Comunicarea bilaterală asigură în&elegerea totală7 - Cum se pot ob&ine succese mari în comunicare pentru a ajunge la rezultate mai mari7
Pana -.&6
ărimea grupului! "' %# participan&i &imp! "' $ # minute ateriale! câte o pană pentru fiecare ec3ipă ()*EC&*+E medita despre comunicare, colaborare si sensibiltate în grup. -(CED/0 ;mpăr&i&i grupul în două ec3ipe. ranja&i ec3ipele în două rânduri paralele, la o distan&ă de " metru unul de altul. ;ntre membrii unei ec3ipe trebuie să fie distan&a unei mâini întinse. nimatorul împarte câte o pană primelor persoane din fiecare ec3ipă. cestea trebuie să se întoarcă la cei ce stau din urmă si să sufle pana spre ei. -ersoana ce stă la spate trebuie să prindă pana. Cel ce suflă nu are dreptul să se miste. Dacă persoana nu a prins pana, cel care i$a transmis$o trebuie să o ridice si să o sufle iarăsi. ceastă ac&iune se repetă până când pana nu este prinsă. 9ocul se consideră terminat când pana ajunge la ultimul membru al ec3ipei. Câstigă ec3ipa care realizează prima acest lucru. 110
PărTile artei -.&
ărimea grupului! "# # pariticpan&i &imp! %# minute ateriale! 3ârtie si carioca ()*EC&*+E vedea ce probleme pot apărea la combinarea metodelor vizuale si verbale de comunicare. -(CED/0 uga&i participan&ii să formeze un cerc. Da&i fiecăruia câte o foaie de 3ârtie si ruga&i$i să deseneze sus un desen mic, iar jos să$si scrie numele. După aceasta, foaia de 3ârtie trebuie transmisă persoanei din dreapta. ceastă persoană trebuie să descrie desenul si să îdoaie foaia în asa fel ca să se vadă numai descrierea desenului. După aceasta, transmite foaia persoanei din dreapta sa. cesta, la rândul său, face un alt desen în baza descrierii, îndoind foaia ca să se vadă numai desenul si transmi&ându$l mai departe. 9ocul coontinuă până când participă to&i. E+5/E -articipan&ii desfac foile si discută desenele în comun.
Cu 3aTa la $'ate -.&8
ărimea grupului! "# %# participan&i &imp! %# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E ajuta partipan&ii să în&eleagă necesitatea comunicării. -(CED/0 nimatorull roagă participan&ii să se separe în perec3i. 1iecare perec3e trebuie să se aseze pe scaun, unul în spatele celuilalt. Cel care stă înainte nu poate să se întoarcă, iar cel din spate să se încline înainte. embrii perec3ilor trebuie să discute între ei timp de minute. E+5/E Animatorul adună toTi participanTii împreună si discută eerciTiul! Animatorul poate să-l între"e pe cel care a stat în spate#
- cum v$a&i sim&it când a&i încercat să discuta&i cu partenerul7
si persoana din fa&ă! - cum v$a&i sim&it în timpul discu&iei7 111
9inia oar7ă -.&
ărimea grupului! "# "' participan&i &imp! %# minute ateriale! bucă&i mici de 3ârtie ()*EC&*+E observa importan&a comunicării în lucrul în ec3ipă. -(CED/0 5a începutul e2erci&iului scrie&i o cifră pe bucă&i mici de 3ârtie. :umărul cifrelor trebuie să fie gal cu cel al participan&ilor. Doi voluntari trebuie să fie observatori. 5a sfârsit ei vor trebui să facă evaluarea jocului. ;mpături&i 3ârtiu&ele si pune&i$le într$o cutie. 1iecare participant trebuie să aleagă o 3ârtiu&ă si să memorizeze cifra. min&i$le că nu pot să facă sc3imb de informa&ie. -articipan&ii nu pot discuta între ei si trebuie să înc3idă oc3ii. vând oc3ii înc3isi se apucă de mâini si animatorul trebuie să$i conducă
prin încăpere. După aceasta, animatorul roagă participan&ii să dea drumul la mâini. Scopul participan&ilor este ca ei să se aranjeze în ordinea numerelor. nimatorul trebuie să indice participan&ilor unde trebuie să se plaseze primul si ultimul număr din linie. 9ocul trebuie desfăsurat în tăcere. -articipan&ii pot comunica prin intermediul altor mijloace decât vorbirea. -entru crearea liniei se pot da vreo "# minute si înainte ca participan&ii să$si desc3idă oc3ii, ruga&ii să controleze dacă persoanele din dreapta si stânga au numere corecte. E+5/E -articipan&ii pot fi întreba&i! - ce s$a întâmplat pe parcursul jocului7 >introduce&i evaluarea observatorilor? - la ce vă gândea&i si ce sim&ea&i când încerca&i să vă găsi&i locul7 - ce metode alternative de comunicare au apărut pe parcursul e2erci&iului7 - ce am aflat din acest joc7 - cum este legat acest joc de mediul vostru de lucru7 112
entimentele -.)0
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! ' minute ateriale! fisă de lucru
;mpovărare /milin&ă Desperare Durere )ucurie -lăcere +eselie Satisfac&ie 5iniste irare /surare ;ncredere Uâmbet E2altare Emo&ionalitate ;n al saptelea cer de fericire \ptimism Entuziasm Dorin&ă 1ericire -asiune Energie gerime *ritare -lictiseală Scos din sărite ;ngrijorare epulsie -isălogeală (fensă ânie inciună Detestare Spirit războinic fiebe de furie 1urie :eliniste ;nordare ;ngrijorare -anică Sensibilitate larmă Soc -ericol 1rică Speriat încremeni de frică
teroriza 5a dorin&a animatorului, participan&ii pot să scrie aceste cuvinte pe fise separate. După aceasta ei trebuie să le separe pe categoriile respective >triste&e, fericire, frică?. SE:&*E:&E /neori este greu de a în&elege sentimentele. /n mijloc bun pentru a facilita e2primarea sentimentelor si emo&iilor este lărgirea bagajului de cuvinte. Câte cuvinte pute&i asocia cu cuvintele de mai jos 7 +ă poate ajuta dic&ionarul de sinonime. 113
&*S&EWE 1E*C*E \1E:S0 1*C0 ]]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] 114
A$cultă5 -.)1
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! ' minute ateriale! fisa de lucru <scultă8 pentru fiecare participant ()*EC&*+E -articipan&ii vor asculta ce se întâmplă în jurul lor. -(CED/0 cest e2erci&iu se foloseste pentru dezvoltarea capacită&ii de a asculta. De asemenea poate fi folosit pentru linistirea copiilor după pauză. -e măsură ce copiii intră în clasă, ei se asează, păstrând linistea. După ce to&i s$au asezat, animatorul le spune! <sculta&i. Ce a fost aceasta78. Dacă cineva din participan&i se va misca sau va face vreun zgomot, animatorul va întreba!
H. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] "#. ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] "". ]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]]] 1ace&i sc3imb de foi cu vecinul si compara&i cea ce a&i scris. auzit oare vecinul cea ce n$ai auzit tu7 115
PoTi $ă conin#i -.)2
ărimea grupului! "#$%# persoane &imp! F' minute ateriale! un casetofon, o casetă fără înregistrări, 3ârtie, creioane ()*EC&*+E ajuta copiii să deosebească câteva tipuri de comunicare si să în&eleagă că cel mai efectiv mijloc este convingerea. -(CED/0 ;niainte de a începe e2erci&iul, animatorul foloseste citatele de mai jos pentru a înscrie pe casetă diferite voci în diferite situa&ii. Cu cât mai multe voci va înregistra animatorul, cu atât mai vesel va fi e2erci&iul pentru copii. 9ocul începe cu e2plicarea deosebirii dintre cele trei tipuri de comunicare. nimatorul va scrie pe tablă cuvintele! gresiv, Convingător si -asiv. După aceasta într$o coloni&ă sub ele se vor scrie cuvintele ce determină cele trei tipuri. /rmătorul e2emplu con&ine! "? descrierea persoanei, ? metafore, %? citate care reflectă toate cele trei tipuri de comunicare. nimatorul le spune participan&ilor!
". Slab. Deseori un astfel de om se comportă astfel de parcă e absolut fără puteri si nu poate ob&ine ceea ce doreste. . Sculptură %. < -e mine mereu mă strâmtorează. :iciodată nu$mi ajunge loc8 116
După aceasta participan&ii vor asculta caseta cu diferite voci înregistrate. nimatorul poate spune că vocile au fost înregistrate întâmplător, în situa&ii reale. -articipan&ii, după ascultarea fiecărui vorbitor, vor trebui să pună câte un semn ^ în coloni&a corespunzătoare. Ei vor trebui să 3otărască ce fel de om este acela! agresiv, convingător sau pasiv. nimatorul va scrie pe tablă numele vorbitorilor. Se vor asculta "# voci8. +ocile! Ngresive, pasive si convingătoare nimatorul! <-rima voce pe care o ve&i auzi este a unei persoane care a cumpărat numai ce un măr stricat într$un magazin8. Se ascultă banda. ".
". Ngresiv . -asiv %. Convingător F. -asiv '. -oate fi considerat pasiv sau agresiv A. Convingător G. Ngresiv B. Ngresiv H. Convingător "#.-as 117
Ce fel de tipuri de comunicare sunt 7 :(&0! sculta&i citatele si 3otărâ&i ce fel de tip de comunicare foloseste fiecare vorbitor! agresiv, convingător sau pasiv7 ;n dependen&ă de răspunsul dumneavoastră înscrie&i ^ în rândul respectiv pentru fiecare voce. Ngresiv Convingător -asiv ". ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] . ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] %. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] F. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] '. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] A. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] G. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] B. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] H. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] "#. ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]] Câte de bine sesiza&i stilul de comunicare7 -entru a sti compara&i răspunsurile voastre si răspunsurile corecte si compara&i scorul cu cel de mai jos! H$"# corecte _ 1oarte bineJ G$B corecte _ Destul de bineJ '$A _ Satisfăcător #$F _ ;ncearcă încă o datăJ 118
Con$truirea comunicării -.)&
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! F# minute ateriale! fise de lucru
pentru ca ei să poată singuri să rezolve conflictele zilnice, în loc să apeleze de fiecare dată la profesor. nimatorul va scrie pe tablă lista cuvintelor legate de comunicarea constructivă. Se poate pune o întrebare!
$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ F. :u ai nimerit mingea de fotbal si unul din colegi te insultă. &u nu doresti să iesi din joc. Cum îi vei lămuri că ai făcut tot posibilul si nu$&i place să fii insultat 7 $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ '. 5ucrezi împreună cu un grup de elevi. Cum numai încerci ceva să zici restul elevilor te întrerup. Cum po&i spune grupului că doresti să fii ascultat 7 $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 120
Ra'ort "e$'re 3urt -.))
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! %# minute ateriale! copiile materialelor <aportul despre furt8 pentru fiecare participant >situa&ia descrisă trebuie să fie adaptată grupului?. ()*EC&*+E demonstra cât de usor poate apărea neîn&elegerea în comunicare, a începe discu&ia despre factorii care stopează sau înlesnesc comunicarea, a$i motiva pe participan&i să lucreze mai mult asupra abilită&ilor de comunicare. -(CED/0 nimatorul roagă % participan&i să demonstreze problemele care apar în comunicare. -articipan&ii trebuie să iasă din sală iar apoi vor intra pe rând. Ei vor interpreta rolurile persoanelor care depun plângeri de furt. -articipan&ii vor fi numerota&i >",,%?. nimatorul împarte copiile materialelor <aportul despre furt8 tuturor persoanelor, în afară de cei trei voluntari. -articipan&ii vor trebui să citească raportul si, pe măsură ce fiecare din cei % participan&i va repeta raportul, ei vor trebui să observe toate sc3imbările si lipsurile. Este c3emat primul voluntar în clasă. * se citeste raportul despre furt. nimatorul trebuie să citească cu o asa voce, ca să fie clar că este vorba de ceva urgent dar lectura nu va fi prea rapidă ca să fie posibil de a memoriza detaliile. poi în clasă se invită al doilea voluntar. -rimul trebuie să repete pentru acesta raportul. Ceilal&i trebuie să &ină minte cele e2puse. Se invită al treilea voluntar. l doilea voluntar îi repetă raportul. nimatorul se prezintă ca un ofi&er de poli&ie si îl roagă pe participantul al treilea să repete raportul. nimatorul le mul&umeste volunatrilor si citeste originalul raportului. E+5/E Se discută următoarele probleme! >pentru cei % voluntari? - Ce sentimente a&i avut când încerca&i să vă aminti&i raportul 7 - Ce factori au încurcat la memorizarea raportului 7 - +$a ajutat ceva să vă aminti&i detaliile 7 >pentru ceilal&i participan&i? - Cum s$a sc3imbat raportul 7 fost uitat ceva important 7 - Ce factori au încurcat la memorizarea raportului 7 - Ce factori ar fi putut ajuta la memorizarea raportului 7 aport despre furt `n&inut S$a produs un furt J +ă rog să asculta&i atent si să comunica&i poli&iei. Eu intram în magazin în timp ce de acolo iesea fugind un bărbat. El m$a împins si a fugit mai departe. vea în mână o geantă mare si mi$a părut că în mâna cealaltă avea un pistol. Era îmbrăcat într$un sacou cafeniu cu un umăr rupt, o cămasă în linii verzi si rosii si în blugi. vea picioare slabe si o burtă mare. -urta oc3elari si papuci negri. Era c3el si avea mustă&i de culoare castanie. ;năl&imea e de apro2imativ ", B# si putea să aibă vreo %' de ani. *nstruc&iuni 5a fiecare repetare a raportului înscrie&i tot ce a fost omis si sc3imbat. 121
Determinarea a$cultătorului e3icient -.)ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! %# minute ateriale! flip$c3art ()*EC&*+E
ajuta participan&ii să găsească păr&ile componente ale ascultării eficiente. scultarea eficientă este una din abilită&ile cele mai importante în procesul de rezolvare a conflictelor. /neori este greu a determina caracteristicele ascultării eficiente, desi persoanele care au e2perien&ă de ascultare activă le depistează foarte usor. Scopul acestui e2erci&iu este a facilita în&elegerea ideilor generale despre ascultarea eficientă si neeficientă, a discuta emo&iile pe care le produce. -(CED/0 nimatorul roagă participan&ii să interpreteze două jocuri pe roluri >dacă sunt doi animatori atunci ei pot singuri să le interpreteze rolurile?. -rimul joc pe roluri >ascultare neeficientă? trebuie să dureze nu mai mult de minute. Cel care vorbeste comunică interlocutorului o noutate importantă >avansarea în func&ie, posibilitatea de a pleca în călătorie într$un loc interesant s.a.m.d.?. *nterlocutorul trebuie să se comporte în asa fel, de parcă nu ascultă. /n asemenea comportament poate include următoarele! nu priveste la vorbitor, evită contactul vizual, contrazice, sc3imbă tema, priveste la ceas, nu dă întrebări, vorbeste despre problemele sale, e2aminează niste 3ârtii sau face alte ac&iuni care indică lipsa de interes. uga&i participan&ii să enumere ac&iunile observate care caracterizează ascultarea neeficientă. ;nscrie&i$le pe tablă sub titlul comunicarea eficientă?. :u trebuie să dureze mai mult de minute. +orbitorul încearcă să comunice o informa&ie importantă. *nterlocutorul lui ascultă cu aten&ie si face următoarele ac&iuni! priveste cu aten&ie la vorbitor, men&ine contactul vizual, îl roagă pe vorbitor să continue povestirea, pune îtrebări desc3ise, reflectă sentimentele celui care vorbeste s.a.m.d. -articipan&ii vor trebui să enumere acele ac&iuni care caracterizează ascultarea eficientă. Ele vor fi scrise pe tablă alături de celelalte cuvinte care descriu emo&iile, care pot să apară la vorbitor datorită ascultării eficiente. E+5/E -articipan&ii vor răspunde la următoarele întrebări! Deseori alte persoanele ascultă eficient cea ce spune&i7 Cât de des asculta&i eficient alte persoane7 Ce factori pot încurca ascultării eficiente7 De ce deprinderi este nevoie pentru ascultarea eficientă7 :(&E +ariante posibile! -articipan&ii sunt separa&i în grupuri si sunt instrui&i separat! participan&ii din primul grup trebuie să povestească despre ceva, foarte important pentru ei. 1iecare • • • •
122
participant din al doilea grup îsi va găsi un coleg din prima grupă care va povesti despre ceva dar ei trebuie să facă tot posibilul pentru a arăta că nu ascultă. -articipan&ii din primul grup trebuie să$si găsească o persoană din al doilea grup si să înceapă povestirea. -este "$ minute josul trebuie oprit. -articipan&ii trebuie să povestească cum au perceput cele întâmplate si ce sentimente le$au apărut. -entru aceasta vor primi următoarele materiale! scultarea activă include ... ten&ie ". -riveste în oc3i vorbitorului.
. trage aten&ie la limbajul corpului! coincide sau nu cu cuvintele spuse7 %. ;ncercă să ascul&i într$un loc unde nimic nu te încurcă. sa o să po&i să$&i concentezi aten&ia. :u te ocupa cu alte lucruri când ascul&i. Succesivitate ". 1oloseste fraze stimulatorii! -ovesteste$mi mai amănun&itJ8
Di$cuTia -.)6
ărimea grupului! "'$%# participan&i &imp! A# minute KLteriale! panglici de stofă ()*EC&*+E permite semsibilizarea participan&ilor vis$$vis de problemele legate de comunicarea interculturală. -(CED/0 Separa&i participan&ii în grupuri a câte % persoane. uga&i$i să lucreze separat în diferite păr&i ale sălii. 1iecare grup îsi va crea limbajul propriu. 1iecare grup trebuie să inventeze patru cuvinte într$o limbă inventată. Cuvintele trebuie să fie! un salut, un substantiv, un verb si un adjectiv. embrii grupului trebuie să practice limba lor nou până ce fiecare nu va cunoaste bine cuvintele inventate. -articipan&ii trebuie să creeze grupuri noi a câte % persoane. ;n fiecare grup trebuie să e2iste câte un reprezentat al limbilor noi. -entru a face aceasta participan&ii se aranjează în % linii paralele, astfel ca membrii unui grup să stea într$o linie. După aceasta, se crează ec3ipele noi. /nul din membrii ec3ipei va juca rolul de profesor si va lega oc3ii celorlal&i doi membri ai ec3ipei. ;n procesul învă&ării limbii, membrii ec3ipelor noi se vor sc3imba cu locurile, fără a spune vreun cuvânt. 1iecare membru trebuie să fie măcar o dată în rolul de profesor. 5a final, participan&ii strigă formula de salut în limba inventată, pentru a$i găsi pe restul membrilor primei ec3ipe. După aceasta, to&i se adună pentru evaluare. E+5/E uga&i participan&ii să$si împărtăsească sentimentele pe care le$au avut în postura de profesor si elev. u fost dezamăgi&i de incapacitatea lor de a$i învă&a pe ceilal&i limba lor7 Ce s$a întâmplat în prima rundă când elevii aveau oc3ii înc3isi7 Ce mijloace de predare au fost folosite7 idicarea vocii7 epetarea7 ceasta facilitează sau complică procesul de învă&are7 E2istă paralele cu via&a reală7 Ce putem face pentru a lupta cu
problemele si dezamăgirile noatre7 124
Patratele -.)
ărimea grupului! până la G# de participan&i &imp! "# minute Kateriale! reprezentarea pătratelor >vezi ane2a?, 3ârtie flip$c3art, carioca ()*EC&*+E în&elege deosebirile în percepere. -(CED/0 nimatorul fi2ează imaginea pe perete. -articipan&ii vor privi pătratele si vor 3otărî câte pătrate pot găsi în imagine. :u trebuie să discute concluziile lor cu ceilal&i membri ai grupului. După un minut sau două, ei trebuie să scrie răspunsurile lor pe foaie. -articipan&ii trebuie să e2plice răspunsurile grupului. Discu&ia va continua până nu se va da răspunsul corect >%#?. >ne2a @ames and e2ercises, pag. GH? E+5/E Discuta&i de ce oamenii percep lucrurile în mod diferit.
Noi a$cultăm 3oarte atent -.)8
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! %# minute ateriale! 3ârtie, creion, o fisă cu trei coloane >sarpe, urec3e mică, două urec3i? ()*EC&*+E dezvolta aptitudinile de ascultare. -(CED/0 -entru început, trebuie alesi cei care vor fi aten&i la scor >participan&i care deja au arătat că sunt capabili să asculte?. Ei nu vor participa la joc, dar vor fi în rolul de observatori. -articipan&ii se separă în ec3ipe de '$A persoane. Ei trebuie să urmeze instruc&iunile cu e2actitate. +or primi puncte pentru fiecare însărcinare pe care o vor asculta si îndeplini. Ec3ipa care va acumula cele mai multe puncte, va avea posibilitatea să alcătiuască condi&iile pentru etapa următoare care se va juca în a doua zi. -ersoanele care socot punctele ec3ipelor, trebuie să noteze pe foi succesele ec3ipelor! pentru ascultarea par&ială ec3ipa va primi un punct în coloana
G. -rimul din rând va privi în sus. B. l treilea de la spate trebuie să privească în jos. H. &o&i participan&ii trebuie să strângă pumnii. "#. &o&i participan&ii trebuie să înc3idă un oc3i sau ambii.
:(&E :oi ascultăm foarte atent 1ii atent ce ec3ipă va asculta cel mai atent si va îndeplini însărcinările. Cei care calculează punctele trebuie să fie impar&iali. &o&i membrii ec3ipelor trebuie să îndeplinească însărcinările. Dacă ei le îndeplines pot primi un plus în coloni&a Două urec3i8. Dacă cineva din ec3ipă nu ascultă si nu e2ecută corect însărcinarea ec3ipa va primi un plus în coloni&a /rec3e mică8. *ar dacă nimeni nu ascultă si nu urmează însărcinările animatorului va primi un plus în coloni&a Sarpele8 >sarpele nu are urec3i?. N rbitrul!]]]]]]]]]]]]]]]] 9ucătorii! ]]]]]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]]]]]]] ]]]]]]]]]]]]] Sarpele /rec3ea mică Două urec3i duna&i semnele din toate coloni&ele. -entru fiecare plus din coloni&a
126
C,t "e 7ine eu a$cult -.) ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! %# minute ateriale! fisa de lucru
proape totdeauna Deseori ( dată proape niciodată ". Eu mă concentrez asupra discu&iei, indiferent despre ce este vorba7 . Eu ascult c3iar si dacă mie îmi pare că stiu despre ce va fi discu&ia7 %. epet cele spuse7 F. -rivesc interlocutorul7 127
'. Dau întrebări când nu în&eleg interlocutorul7 A. ;ncerc să nu visez cu oc3ii desc3isi7 G. Evit discu&iile dacă nu sunt de accord cu interlocutorul7 B. scult pentru ca să în&eleg nu numai ideea principală, dar si faptele7 H. ă concentrez asupra cuvintelor interlocutorului dar nu asupra sensului lor7 "#. Când este necesar eu fac noti&e 7 "". Ugomotul e2terior nu mă distrage7 ". scult interlocutorul fără critică7 "%. ;n&eleg imediat indica&iile deodată7 "F. trag aten&ie nu numai la cuvinte, dar si la gesturi, timbrul vocii si limbajul corpului7 "'. Eu mă ascult în fiecare zi timp de câteva minute7 128
Co'iii tre7uie $ă 3ie au(iTi -.-0
ărimea grupului! "# F# participan&i &imp! F' minute ateriale! fisă de lucru
<5inisteste$teJ8 <@uraJ8 <&aciJ8 <+orbeste numai când esti rugat8
Copiii trebuie să fie auzi&i Citi&i enun&urile încurajatoare si descurajatoare prezentate mai jos. Dacă dori&i, pute&i adăuga câteva enun&uri. ai apoi, cu ajutorul animatorului, scrie&i o povestire despre un băiat si o fată care au auzit e2perisii numai dintr$o categorie. Ce se va întâmpla cu băiatul sau fata care vor auzi numai e2presii descurajatoare7 Ce se va întâmpla cu băiatul sau fata, dacă ei vor auzi numai e2presii încurajatoare7 E2presii descurajatoare <5inisteste$teJ8 <@uraJ8 <&aciJ8 <+orbeste numai când esti rugat8
JOCURI DE COOPERARE Sunt jocuri în care colaborarea între participan&i este un element esen&ial. Se e2aminează mecanismele jocurilor competitive, creând un mediu destins si favorabil cooperării în grup. C3iar dacă în multe jocuri e2istă un scop anumit, aceasta nu înseamnă că obiectivul jocurilor constă anume în aceasta, ci în e2perien&a de comunicare si colaborare între participan&i. 9ocul de cooperare nu e o e2perien&ă stabilă si înc3isă. De aceea se utilizează diferite varia&ii, pentru ca jocul să poată fi adaptat la necesită&ile grupului. Evaluare jocurilor este importantă pentru! $ e2primarea de către participan&i a noilor e2perien&e ce le$au trăit $ aprecierea atitudinilor de cooperare$competitivitate ce au apărut în joc $ dialogul despre atitudinile, mecanismele competitive în grup si în societate. -e parcursul unor jocuri si evaluărilor acestora, se poate clarifica că în jocurile de cooperare nu e2istă un stereotip de 6bine6 si 6rău6, sau modelul unui jucător bun sau rău, ci doar e2istă o unitate a grupului în care fiecare încearcă să$si aducă cel mai bun aport la atingerea unui scop. 131
Ta7loul alternati 6.01
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! 3ârtie, vopsele, pensule etc. ()*EC&*+ ajunge la o comunicare$cooperare pentru realizarea unei activită&i. -(CED/0 1iecare persoană primeste o coală de 3ârtie pe care desenează până o completează integral. E+5/E Se analizează gândurile si sentimentele trăite >cooperare, conflict, subordonare?. Se analizează obstacolele si căile de cooperare. :(&E Se poate repeta cu câte % G participan&i în grup.
Creatiitate !m7unătăTită 6.02 ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! B# minute ateriale! diferite puzzle$uri ()*EC&*+E stimula creativitatea si colaborarea în grup. realiza o comunicare eficientă în grup. -(CED/0 Se formează subgrupuri. 1iecare din ele va de&ine piesele unui puzzle format din H fragmente ale unui pătrat, sau a unui alt puzzle, astfel ca toate ec3ipele să aibă acelasi puzzle. 1iecare grup încearcă fără imaginea$model să facă un personaj >în minimum %# minute?. poi fiece grup prezintă cel mai interesant rezultat. După "# min. de observa&ie a sc3emelor, grupurile îsi reiau puzzle$urile, încercând să$si refacă crea&iile după modelele deja văzute sau cu idei noi, mai bune. poi, sunt prezentate din nou crea&iile. E+5/E Se analizează creativitatea grupului, colaborarea, comunicarea. Se discută asupra impresilor despre func&ionarea grupului. :(&E Este un joc foarte obositor. ten&ie la plictiseală. 132
Fe$toa$a #i#antă 6.0&
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! o saltea, un cearsaf, o plansă de carton care va înlocui carapacea ()*EC&*+E reusi coordonarea miscărilor, dezvoltarea motricită&ii psi3ologice si a aten&iei. E@/5* Se formează ec3ipe din G$B persoane. Cei G sau B participan&i din fiecare ec3ipă se aranjează ca cele F labe sub un cearsaf >carapace? si încearcă să se miste împreună într$o singură direc&ie. Se poate încerca ca &estoasa să urce pe un munte > de e2emplu o masă?, sau să meargă pe un drum cu obstacole. E+5/E Cum vă sim&ea&i7 Cine v$a ajutat7 :(&E
;n cazul grupurilor cu copii mici, se cere ceva timp pentru ca ei să în&eleagă că trebuie să meargă to&i împreună într$o singură direc&ie.
Cercuri mu(icale 6.0)
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! cercuri de gimnastică, înregistrări muzicale ()*EC&*+E inocula, prin intermediul miscărilor, ideea cooperării între copiii mici. E@/5* @rupul se divizează în perec3i si fiecare se plasează în interiorul unui cerc de gimnastică. 1iecare participant &ine o parte a cercului si în timp ce răsună muzica, sar prin încăpere, rămânând în interiorul cercului. Când muzica se opreste, ec3ipele din cercuri diferite formează o ec3ipă, ocupând spa&iul din interiorul celor două cercuri >un cerc de$asupra la celălalt?. cest proces continuă până când în interiorul cercului se află un număr ma2im de participan&i. E+5/E 1aptul că copiii îsi coordonează miscările pentru a avansa într$o singură direc&ie este foarte pozitiv, nu numai pentru ideea de cooperare dar si pentru faptul că ei îsi pot controla propriul corp. :(&E ( altă variantă de joc este cu cercurile jos. -articipan&ii trebuie să sară împrejurul lor si vor sări în interiorul lor când se va opri muzica. De fiecare dată când se va întâmpla acest lucru, se va scoate din joc un cerc si participan&ii vor colabora pentru ca cel pu&in o parte a corpului lor să intre în cerc sau cercurile rămase. 133
Jocul trenului 6.0ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! ' minute ateriale! o tablă si patru coli de 3ârtie, două numerotate cu cifra " si două cu $ ()*EC&*+E comunica si a colabora în interiorul grupului. provoca dezbateri despre consecin&ele ac&iunilor competitive. -(CED/0 nimatorul e2plică grupului că obiectivul jocului este acumularea mai multor puncte, atât individual, cât si în perec3i. 9ocul se desfăsoară în liniste în perec3i, în timp ce o perec3e joacă în centru, celelalte sunt pe post de observatori. Celor participan&i li se dau cartelele cu numerele " si . Ei vor fi trenurile si ). E2istă moduri de a ajunge din pozi&ia spre ) si, vice$versa! în traiectorie liniară si în cerc >traiectorie semicirculară?. &renurile si ) trebuie să$si sc3imbe pozi&iile, apoi, revenind la locurile ini&iale, aleg orice drum. embrii perec3ii trebuie să facă "# alegeri simultane, utilizând pentru asta fisele ce le au si fără a se vedea. ) Se ia în considera&ie următoarea cobdi&ie! — Dacă membrii perec3ii aleg drumul lung, se acordă câte " punct pentru fiecare. — Dacă unul alege itinerarul scurt, iar celălalt cel lung, se acordă " punct celui care a ales drumul lung si pentru cel care alege traseul scurt.
— Dacă ambii aleg drumul scurt, se acordă două puncte.
ezultatele ob&inute vor fi notate pe tablă, pentru ca to&i să le poată vedea. După "# variante de alegere, se introduce în joc întreg grupul, adică sc3imbându$se componen&a perec3ilor. poi se sumează toate punctele perec3ilor >separat? si apoi suma totală >pe grup?. E+5/E Se procedează în asa fel ca, fiecare să se e2prime cum a trăit jocul, cum a colaborat fără a putea vorbi si cum a în&eles condi&iile jocului. 134
Cola7orare !n trei 6.06
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! o minge de mărime medie ()*EC&*+E realiza o coordonare si cooperare necesară pentru a men&ine de asupra pământului o minge. -(CED/0 &o&i participan&ii, fără cel care se află în centru formează cercuri concentrice. ( persoană >? se află în centru. Ea aruncă mingea persoanei >)? din cercul interior, care îi aruncă mingea colegului său din cercul e2terior >)?. ;n timpul acesta persoana din centru >? fuge în spatele unei persoane >C? din cercul e2terior. /ltima trebuie să$i ocupe locul în centru, primind mingea de la persoana >)?. -ersoana >C? reîncepe jocul care poate continua până nu va fi oprit de animator. :(&E 9ocul poate fi desfăsurat doar până la jumătate, adică atunci când mingea ajunge la ), se plasează în urma unui oarecare participant din cercul e2terior, care devine 66.
Din a$ !n a$ 6.0
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! vase de plastic, în număr egal cu cel al participan&ilor, apă ()*EC&*+E coordona efectiv miscările si a colabora în grup, pentru a nu vărsa apa. -(CED/0 -articipan&ii cu un recipient în din&i >pa3are de plastic? formează un cerc. ( persoană cu vasul plin cu apă, o varsă în pa3arul vecinului, fără a atinge pa3arul cu mâinile. 9ocul se termină odată cu ajungerea apei la 6sursă6. 135
*ă#aru$ul 6.08 ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! ziare pentru a face 3ă&urile ()*EC&*+E realiza colaborarea în grup. -(CED/0 egulile sunt comunicate pe grupuri separate. ăgărusilor! li se indică că ei doar atunci pot merge înainte, când sunt mângâia&i, lăuda&i etc.
@rupului! nu pot să împingă, să tragă măgărusii. 1iecărui grup de F$' persoane îi corespunde un măgărus. @rupurile primesc 3ă&urile si misiunea lor este să aducă măgărusul la linia indicată cât mai repede posibil. ăgărusul merge în F labe. E+5/E Cu tot grupul se discută mai întâi despre sentimentele măgărusilor, apoi despre cele ale ec3ipei! ce tip de rela&ii s$au stabilit între participan&i7
*area 6.0
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! ziare pentru a face 3ă&urile ()*EC&*+E favoriza coordonarea si cooperarea între to&i membrii grupului. -(CED/0 &o&i participan&ii, în afară de unul se culcă cu fa&a în jos. /n participant, adică barca, se culcă perpendicular pe acestia. @rupul trebuie să ajungă cu 6barca6 la mal, prin miscarea ondulatorie a corpurilor lor. Când barca ajunge la mal, primul participant care a jucat rolul de
Drumurile ima#inare 6.10
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E stimula procesul de comunicare$cooperare, promovând căutarea în&elegerii reciproce. -(CED/0 9ocul decurge în liniste. 1iecare persoană din cerc îsi trasează drumuri imaginare printre persoanele aflate la capătul diametral$opus. 5ă&imea acestor drumuri nu trebuie să fie mai mare de cea a umerilor unei persoane. 5a semnalul animatorului, participan&ii care ocupă locuri diametral opuse, trebuie să se sc3imbe cu locurile, fără a vorbi, fără a încălca miscarea imaginară etc. :(&E Se poate încerca încă odată cu oc3ii înc3isi.
ila7e mu(icale 6.11
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E motiva crearea unui spa&iu de cooperare în grup. -(CED/0 &o&i participan&ii formează un cerc. ( persoană iese din cameră. estul grupului alege un cuvânt din cel pu&in % silabe. Se formează trei grupuri >corespunzătoare fiecărei silabe? si acestea împreună >concomitent? vor rosti silaba lor, cântând$o pe o melodie. 5a acest moment se întoarce persoana care a iesit din cameră, încercând să găsească cuvântul de la care s$a început. 137
Panto3ii călători 6.12
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E stimula imagina&ia si cooperarea între participan&i, mai ales coordonarea miscărilor. -(CED/0 1iecare participant îsi lasă câte un pantof în grămadă. poi, fiecare îsi alege un pantof la întâmplare. După aceasta, particpan&ii formează un cerc, &inându$se de mâini. -antofii încep să fie transmi&i pe cerc, pentru a ajuge la porprietarii lor. Când fiecare îsi capătă pantoful jocul poate fi reînceput.
*in#ea 6.1& ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! o pătură sau un cearsaf sau alt obiect similar, o minge de plajă sau un balon ()*EC&*+E coordona miscările si a face mingea să sară. stimula refle2ele. -(CED/0 -articipan&ii se strâng în jurul unei pături cu ajutorul căreia trebuie să facă să sară o minge. ;n mijlocul păturei se poate tăia o gaură, pentru a încerca ca mingea să treacă prin ea. :(&E -entru o mai bună coordonare a miscărilor se poate inventa un cuvânt pentru a dirija cu miscarea mingii, fie să se ridice, fie să se coboare plapuma. 138
acii 6.1)
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! saci, con&inutul cărora ar fi 3aine sau alte lucruri moi si fle2ibile ()*EC&*+E favoriza coordonarea miscărilor si a men&ine ec3ilibrul corporal. introduce factorul 6ajutorul colegului6 ca o valoare. -&*C*-E -articipan&ii îsi pun sacii pe cap. -ot să se miste în voie sau să e2ecute anumite miscări în ritmul muzicii >să sară, să se rotească etc.?. Dacă sacul cade, persoana care l$a scăpat rămâne nemiscată si doar altcineva o poate ajuta, punând sacul înapoi pe cap, evitând însă căderea sacului său. E+5/E Evaluarea poate fi începută prin punerea întrebării! de câte ori ai ajutat colegii7 stfel poate fi început dialogul despre valoarea ajutorului în opozi&ie cu individualismul si competivitatea, c3iar si asumându$si un risc personal.
ă con$truim numere $i litere 6.1ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic
()*EC&*+E stimula imagina&ia si de a e2ercita cooperarea. -(CED/0 9ocul trebuie realizat în două forme! comunicare verbală si nonverbală. Se propun ideile pentru construirea caracterelor, apoi fiecare, fie în perec3e cu cineva, fie în grup e2ecută diferite figuri cu corpul. :(&E Se poate juca în apă.
139
Ri"ică%Ti cole#ul 6.16
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza autocontrolul corpului si coordonarea miscărilor. -(CED/0 1iecare participant se asează în fa&a perec3ii sale, cu picioarele îndoite, &inându$se de mâini, trăgând fiecare în sensul său pentru a se ridica. După aceasta revin în pozi&ia ini&ială. E+5/E Se poate discuta despre ajutorul reciproc al participan&ilor, necesitatea cooperării etc.
u7marinele 'rietenoa$e 6.1
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E stimula comunicarea rapidă si coordonarea în interiorul grupului. -(CED/0 Se stabileste un cod al semnalelor! lovitura pe un anumit umăr indică deplasarea într$o direc&ie. ( palmă la spate 4 deplasarea înainte. Două lovituri condi&ionează travesrarea unei distan&e mai mari. ( palmă la cap semnifică întinderea mâinilor înainte si unirea cu un alt submarin. Se formează ec3ipe, de F$' persoane în rând indian, &inându$se de umere. &o&i au oc3ii înc3isi, în afară de persoana din spate, care dirijează miscările. ceasta transmite mesajul persoanelor până acesta ajunge la 6cap6 >persoana din fa&ă?, ce realizează miscarea. 9ocul constă în formarea unui submarin mare, 6capul6 apucând ultima persoană din alt sir. :(&E +ariante posibile! 9ocul poate fi realizat si în perec3i care vor reprezenta
No"urile 6.18
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! # minute ateriale! nimic
()*EC&*+E stimula cooperarea în interiorul grupului, &inând cont de interesele tuturor participan&ilor. -(CED/0 -articipan&ii formează un cerc, având oc3ii înc3isi. 5a un semnal al animatorului ei înaintează încet înspre centru, cu bra&ele ridicate. (dată ce participan&ii se ciocnesc, încearcă să se apuce de mâini. poi to&i desc3id oc3ii, încercând să descâlcească 6nodurile6. E+5/E evalua atitudinele de cooperare în cadrul grupului si strategiile folosite pentru descâlcirea nodului.
Urec=elniTa 6.1
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E men&ine o miscare coordonată. -(CED/0 -articipan&ii se separă pe grupuri de A, sau mai pu&ini jucători, asezându$se jos, unul în spatele celuilalt, cu picioarele desfăcute si apropiate. âinile se întind înainte. 5a semnalul animatorului to&i pun mâinile jos si picioarele pe umerii persoanelor din fa&ă. După aceasta
Pătratele coo'erării 6.20
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! # minute ateriale! fise, plicuri si stilouri ()*EC&*+E crea un mediu propice colaborării si a stimula lucrul în comun. -(CED/0 nimatorul trebuie să pregătească pătratele din carton sau 3ârtie, urmând indica&iile desenului. poi se iau ' plicuri, marcându$se cu literele , ), C, D si E. -ătratele se repartizează după modelul următor! -licul ! a, c, 3, i. -licul )! a, a, a, e. -licul C! j. -licul D! d, f. -licul E! b, c, f, g. ;n etapele următoare piesele se pot distribui diferit. Se formează ec3ipe de ', fiecare primind unul dintre cele ' plicuri, ce va fi desc3is la semnal. Este neapărat ca fiecare persoană din grup să aibă plicuri diferite. poi animatorul descrie puzzle$ul pe care trebuie să$l facă după următoarele instruc&iuni! 1iecare de&ine un plic pentru a forma patrate. 9ocul se termină atunci când to&i au în fa&a lor câte un pătrat, de aceeasi mărime. ;n timpul jocului nu se poate vorbi si nici comunica prin gesturi sau prin orice alt mod. • • •
:u se poate de luat piese de la un alt jucător. Dacă una dintre ec3ipe termină mai repede, ea poate urmări în liniste lucrul celorlal&i. E+5/E Cum vă sim&ea&i7 Cum se sim&ea cel ce avea plicul C 7 Si$a dat cineva seama că C con&inea doar un singur fragment 7 Cum s$a ajuns la solu&ie 7 Ce au sim&it când cineva din participan&i nu respecta regulile 7 epartizarea literelor! pătratul *! de a, " b. -ătratul **! de c, un d. -ătratul ***! de f, " e. -ătratul *+! " a, " g, " 3. -ătratul +! " a, " i, " j >vezi pagina "'', 5a alternativa del juego **? • •
142
C,$ti#ul 6.21 ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! # minute ateriale! fise, plicuri si pi2uri ()*EC&*+E observa mecanismele de competi&ie si cooperare. ini&ia o dezbatere la această temă, pornind de la sentimentele provocate. -(CED/0 @rupul se împarte în ec3ipe din F perec3i. 1iecare perec3e reprezintă un singur jucător8. -ot e2ista observatori ce vor nota rela&ia dintre rezultatul fiecărei runde si atitudinea cooperativ$competitivă a participan&ilor. Se repartizează fisele de lucru si se pot face "# runde succesive în care fiecare perec3e alege un ^ sau cu inten&ia da a avea cel mai mare venit. cesta depinde de alegerea făcută după modelul următor! F^ % ^, " ^, " ^, % F se pierd "### de puncte pentru fiecare ^ se câstigă "### de puncte cu fiece ^, se pierd %### cu se câstigă ### cu fiece ^, se pierd ### cu fiece se câstigă %### cu fiece ^, se pierd "### cu fiece se câstigă "### de puncte cu fiecare 143
apoi, în rundele ', B si "# se poate consulta cu alte perec3i din ec3ipă. :(&E *ndica&ii ezultate unda &impul Consultare legere >2 sau T? -uncte indiv. -uncte ec3ipă " " minut Coleg %# sec. Coleg % %# sec. Coleg F %# sec. Coleg ' " min.
%# sec. @rup Coleg A %# sec. Coleg G %# sec. Coleg B " min. %# sec. @rup Coleg H %# sec. Coleg "# " min. %# sec. @rup Coleg EU/5&&E.........................................................
bonus ! rez. fazei X% ) bonus ! rez. fazei X' C bonus ! rez. fazei X"# E+5/E Cum ne$am sim&it7 Ce este mai practic cooperarea sau competi&ia7 Cine beneficiază7 144
Or"inea 6.22
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! # minute ateriale! o bancă destul de mare pentru to&i jucătorii. Dacă nu e2istă o bancă se pot marca cu bandă izolatoare fâsii paralele pe pământ. 5ă&imea fâsiii trebuie să fie de vreo # de cm ()*EC&*+E favoriza coordonarea miscărilor si cooperarea. permite apropierea si contactul membrilor grupului. -(CED/0 :imeni nu se poate depărta de scaun, sau să iasă din limita celor linii. nimatorul roagă grupul să se urce pe scaun. Scopul e să se aranjeze în ordinea vârstei, a datei de nastere sau a staturii etc.
Drumul na$ului 6.2&
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "# minute ateriale! partea de asupra a unei cutii de c3ibrituri de mărimi obisnuite ()*EC&*+E coordona miscările, a dezin3iba grupul pentru a se distra. -(CED/0 1ormând un cerc, animatorul începe jocul, punând cutia pe nas. 1ără a recurge la vreun alt ajutor, trebuie să reusească să transmită cutia persoanei din dreapta sa si asa până parcurge tot cercul. E+5/E Cum vă sim&i&i7 145
Cercul 6.2)
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! câte un cerc pentru fiecare ec3ipă ()*EC&*+E dezvolta cooperarea si a lucra în grup. stimula coordonarea miscărilor. -(CED/0 nimatorul roagă '$A jucători să se strângă în jurul fiecărui cerc. Ei se aranjează foarte aproape unul de altul, punând mâinile pe umerii vecinilor, iar cercul să stea pe picioarele lor. 9ocul constă în ridicarea acestuia până la cap fără a$l atinge cu mâinile. E+5/E Se poate discuta despre importan&a lucrului în ec3ipă ...
Con$truirea unei ma$ini 6.2-
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E reusi coordonarea miscărilor si a implanta ideea că fiecare poate contribui la lucrul în comun. dezvolta imagina&ia. -(CED/0 nimatorul propune! 6+om construi o masină si to&i vom face parte din ea6. 1iecare ec3ipă alege ce masină va face! de spălat, de scris, una imaginară etc. Cineva începe si apoi, to&i pe rând se integrează, adăugând un sunet, o miscare etc. &rebuie să vă asigura&i de 6autenticitatea6 apartenen&ei la masinărie. E+5/E Cum a fost luată decizia privind construirea masinii7 Cum te$ai sim&it când ai contribuit si tu7
'ionul 6.26 146
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E dezvolta colaborarea, a observa care sunt contribu&iile de încadrare a unor persoane noi într$o activitate. -(CED/0 5a început se stabileste limita spa&iului în care va decurge jocul. /n 6spion6 îi urmăreste pe ceilal&i. Când se atinge de o persoană, aceasta la fel devine spion8. 5uându$se de mână, ei îi persecută pe ceilal&i. 9ocul se termină cu epuizarea numărului de participan&i. E+5/E vantajele si dezavantajele lucrului individual si în grup.
Po"ul 6.2
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! fise de carton, 3ârtie ce vor reprezenta pietrele, cantitativ egale cu numărul de participan&i, minus ". ărime apro2.! %# ^ %# cm. ()*EC&*+E
dezvolta cooperarea. stimula imagina&ia si căutarea colectivă a solu&iilor. -(CED/0 @rupul se împarte pe ec3ipe de G$H participan&i. Se desenează un râu, destul de lat pentru numărul participan&ilor. &oate ec3ipele se plasează pe aceeasi parte a râului, fiecare dezvoltându$si propria strategie. :u se poate de păsit în afara 6pietrelor6 sau a scaunelor. 9ucătorii trebuie să traverseze râul fără a se uda. -entru aceasta li se vor da fisele de carton, adică pietrele, cu una mai pu&in decât numărul de participan&i. nimatorul anun&ă că to&i trebuie să ajungă la celălalt mal cu toate pietrele. E+5/E Se poate discuta despre faptul cum s$au în&eles participan&ii si cum s$a desfăsurat activitatea. 147
>,rcolacul 6.28 ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza coordonarea miscărilor si cooperarea. -(CED/0 @rupul formează un sir, jucătorii stând unul în spatele altuia, cu mâna stângă pe umărul stâng al persoanei din fa&ă, iar cu mâna dreaptă &inând piciorul drept al acesteia. Când to&i au ocupat această pozi&ie, persoana din fa&ă va încerca să apuce umărul ultimului participant din sir. stfel ei vor forma un cerc.
Poe$tile 'rieteniei 6.2
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! nimic ()*EC&*+E compune împreună. dezvolta imagina&ia. crea un mediu distractiv. -(CED/0 &o&i se asează, formând un cerc. -rimul jucător spune un cuvânt. ;n continuare restul participan&ilor dezvoltă >continuă? povestirea. De e2emplu! 6eu...am văzut...un monstru...în ...farfuria cu bors...a lui -etru...6. E+5/E Se poate a2a pe lucrul în grup, stimulând imagina&ia si creativitatea proprie. 148
u3lă 'ana5 6.&0
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "# minute ateriale! nimic ()*EC&*+E crea ideea de 6grup6. favoriza colaborarea. crea un mediu distins, liber. -(CED/0 embrii tuturor grupurilor trebuie să fie plasa&i foarte aproape unii de al&ii. âinile trebuie &inute la spate. Se lansează o pană spre ei si acestia trebuie să sufle pentru a împiedica căderea ei. Se poate limita timpul sau spa&iul care, odată ce este depăsit, se
termină jocul.
AtenTie 5 6.&1
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! baloane, creioane sau stilouri pentru fiecare participant ()*EC&*+E dezvolta cooperarea, a stimula dibăcia mâinilor. -(CED/0 Se formează un cerc. )alonul trebuie transmis pe cerc, fără ca acesta să cadă sau să se întoarcă de unde a venit. :u se poate de transmis balonul jucătorului de la care a primit balonul. ;n prima fază transmiterea se face cu mâinile, apoi cu palma unei mâini, apoi cu capul, cu degetul si, la sfârsit, cu vârful creionului sau stiloului. :(&E ;n caz că balonul se sparge, este înlocuit cu altul si jocul continuă mai departe. 149
Creionul !n $ticlă 6.&2
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! "' minute ateriale! sfoară, creion sau stilou, o sticlă cu gâtul îngust ()*EC&*+E forma ideea lucrului în grup. dezvolta cooperarea si colaborarea tuturor membrilor unui grup. stimula coordonarea miscărilor. -(CED/0 Se pregăteste o sfoară. ărimea acesteia depinde de numărul de participan&i > metri ajung pentru "' persoane?. Construc&ia e foarte simplă! se face un cerc cu sfoara, pe care se atârnă bucă&i de material >sau panglici?, în formă de la&uri. ;n centru atârnă o bucată de vreo # de cm, la capătul căreia este fi2at un creion. @rupul se strânge lângă coardă, fiecare luând un la&, cu care se va controla miscarea corzii, e2tinzând$o sau eliberând$o, scopul fiind introducerea creionului în sticlă. E+5/E Discu&ii despre lucrul în ec3ipă.
ar"inele 6.&&
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! # minute ateriale! nimic ()*EC&*+E favoriza căutarea alternativelor de cooperare pentru jocurile competitive. crea o atmosferă de distindere prin colaborare. -(CED/0 Se determină un spa&iu de ac&iune. /n voluntar se ascunde. După un timp, restul grupului merge să$l caute. Cine$l găseste, de asemenea se ascunde. 9ocul continuă până se ascund to&i împreună. 9ocul continuă cu o altă persoană. 150
Cine a a4uta 6.&)
ărimea grupului! "#$%# participan&i &imp! %# minute