Marea dezbatere.Problema modelelor de dezvoltare.Europenism,Tradiionalism,Agrarianism
În perioada dintre cele doua rzboaie mondiale,intelectualii români de cele mai diverse convingeri ideologice s-au angajat într-o polemic aprins în priviniia cursului pe care trebuia s-l ia dezvoltarea arii. Prilejurile sporite de integrare politic i cultural în Europa Occidental au accentuat urgena lor.Oricât de diverse ar fi fost problemele p roblemele pe care le ridicau r idicau se pot discerne dou grupri largi de intelectuali europenitii i tradiionalitii.Cei tra diionalitii.Cei dintâi considerau România ca parte a Europei si insistau ca ea nu avea alt alegere decat s urmeze calea ca lea de dezvoltare economic i social urmat de occidentul urbanizat si industrializat.Tradiionalitii pe de alt parte scoteau în eviden caracterul agrar al României i cutau modele de dezvoltare bazate pe propria ei motenire sociala i cultural unic. Europenitii
Europenitii dei dei abordau dezvoltarea din unghiuri diferite,împrtaeau diferite,împrtaeau aceeai opinie despre istoria modern a României i locul ei în aceast aceast parte a Europei.Dou Europei.Dou personaliti se impun cu deosebire deosebire criticul literar Eugen Lovinescu i economistul i sociologul Zeletin.Pentru prima oar oar în literatura culta culta ei au procedat la la o investigare cuprinztoare cuprinztoare a cauzelor care care s-au aflat la baza baza dezvoltrii României moderne.Eugen Lovinescu Lovinescu (1881-1943) a fost cel mai influent critic literar al vremii,adoptând o perspectiv european chiar chiar de la primele sale scrieri critice, cr itice, el s-a opus acelor concepte ideologice i estetice, ca de pild ale smntoritilor,care cutau inspiratia creatoare intr-o lume rural idealizat i insistau asupra funciei sociale primordiale a artei.Critica sa cea mai susinut împotriva curentului argrarian i a acelui tradiionalist s-a exprimat în analizele sale cuprinztoare consacrate formrii României moderne moderne Istoria civilizaiei române moderne .El a trasat originile României moderne, fixndu-le în prima jumtate a secolului al XIX-lea,la începuturile amplelor contacte intelectuale i culturale cu Europa Occidental, i le-a tratat ca o confruntare c onfruntare între sistemul occidental i cel autohton de idei. Lovinescu era convins c întreaga înt reaga Europa devenea mai unit drept rezultat al extinderii mijloacelor moderne de comunicaie i a subliniat c cele mai diverse societi se omogeniza mai rapid decât mai înainte. Civilizaia, deci ,însemna pentru Lovinescu occidentul cu industria sa, cu centrele sale urbane, cu instituiile politice i economice liberale. El considera evoluia istoric a Europei moderne ca o competiie între ideiile inovatoare i demicratice promovate de clasele sale urbane, pe de o parte, i ideiile ideii le patriarhale reacionare, susinute de clasele rurale, de alt 1
parte.A denunat drept romantice i reacionare eforturile smntoritilor i ale altor curente similare agrariene de a gsi în trecutul feudal romanesc elemente necesare unei civilizaii autohtone. tefan Zeletin (1882-1934) studiase în Germania i îi luase un doctorat la Universitatea din Erlangen cu o disertaie asupra originilor elegiene ale pragmatismului englez.European i materialist, el a insistat asupra faptului c destinul României era inexplicabil leg at de sorii capitalismului occidental.Cea mai influent lucrare a sa,burghezia român a oferit o interpretare economic a occidentalizarii româniei completnd si echilibrând analiza lui Lovinescu privind fazele intelectuale i culturale ale procesului. Zeletin a încercat s arate ca România modern era produsul unor schimbri economice fundamentale, determinate de introducerea capitalului european occidental dup Tratatul de la Adrianopol(18 29),care a eliberat principalele române de efectele sufocante ale monopolului comercial Otoman.Procesul de europenizare în viziunea sa fusese rapid i era convins c România intrase definitiv în sfera economic vest-european dup rzboiul Crimeei, un eveniment care determinase o revoluie economic in principate.Astfel , în urmtoarea jumatate de secol, vechiul stat agrar a disprut încetul cu încetul pe msur ce ara s-a adaptat ea insi proceselor i exigenelor capitalismului.Transformarea economic,sublinia el,a determinat o inovaie politic.întrucât vechile instituii feudale cedaser locul ce lor aparinnd democraiei occidentale.El arta cum acest proces a dat natere unei burghezi naionale,clasa care avea s conduc ara prin toate etapele succesive de modernizare. Asemenea lui Lovinescu,Zeletin era un determinist,care vedea viitorul ca aparinând claselor industriale urbane.Concepia potrivit creia România era destinat s rmân predominant agrar,atât de drag agrarienilor,l-a izbit ca fiind contrar legilor evoluiei sociale. Majoritatea scriitorilor grupai in jurul revistei Viaa româneasc pot fi considerai europeniti,dar acestia au dat mult mai mare atenie realitailor autohtone decat Lovinescu i Zeletin.În primul rând,au pstrat ceva din concepia lor poporanist de dinainte de rzboi,care este evident mai ales în opoziia lor fa de industrializarea pe scar larg.Opoziia faa de industria capitalist s-a manifestat i în vederile lor despre organizarea politica;ei pledau pentru o democraie rural,care ar fi acordat prioritate nevoilor i aspiraiilor ranimii.Au pledat pentru reformele electorar i agrar pentru europenizare,pe care o î nelegeau ca o ridicare a nivelului de trai i o democratizare a instituiilor.Considerau contactul cu Occidentul ca esenial pentru dezvoltarea civilizaiei romaneti si ca atare,au respins exclusivismul cultural îngust al multor tradiionaliti. Mihail Manoilescu(1891-1950)poate fi clasificat printre europeniti în ciuda respingerii de ctre acesta a eliberanismului de tip vechi i a îmbrairii corporatismului în anii 30.În 2
privina dezvoltarii României,nu avea nicio îndoiala c aceasta trebuie s urmeze calea occidental de industrializare.A respins drept fantezist scopul poporanistilor i al altor agrarieni de a construi o economie prosper i modern bazat pe agricultur. Asemenea lui Zeletin,Manoilescu a acordat un rol cheie burgheziei in dezvoltarea capitalismului în România, în secolul al XIX-lea,dar a identificat o criza crescnd a burghezeie romaneti i a pledat cu putere pentru schimbri fundamentale în structrua acesteia. În România,el anticipa c burghezia va continua s organizele i s conduc economia,dar nu va mai fi împovrat de daraua capitalismului si liberanismului.
Tradiionalitii
La polul opus europenitilor, grupuri i indivizi cutau modele pentru dezvoltarea României în trecutul autohton,real sau imaginar.Termenul tradiionaliti ii definete cu exactitate, dar ei nu erau în niciun fel unanimi în legtur cu ceea ce reprezint tradiia româneasc.În general,împartseau credinta în caracterul predomonant rural al dezvoltrii istrorice a României i se opuneau cu fermitate importurilor culturale i instituionale din occident,pe care le considerau neorganice.Toi se inspirau din curentele de idei,care se afirmaser în viaa intelectual european,în a doua jumtate a secolului al XIX-lea i la inceputul secolului XX.Influena Germaniei a fost copleitoare.Romanticii germani i-au învaat pe tradiionalitii români s aprcieze superioritatea culturii asupra civilizaiei. În anii imediat urmtori primului Rzboi Mondial,insistena asupra caracterului agrar unic al României i cutarea valorilor autentice în lumea rural s-au întreptruns cu curente europene de gândire mai generale,opuse raionalismului i pozitivismului tiinific. Gândiritii,aa cum aveau s fie cunoscui,erau atrai de gândirea speculativ,de tririle mistice i religioase.Dou principale curente pot fi identificate în cercul Gândirea, de-a lungul perioadei sale celei mai fertile din anii 20 de la începutul anilor 30.Reprezentativ pentru aripa de dreapta a fost Nechifor Crainic(1889-1972) editorul revistei i principalul teoretician al ortodoxismului . Accentul pus de catre Nechifor asupra spiritualitii ortodoxe l-a ajutat s deosebeasc tipul su de autohtonism de smntorism i poporanism,care accentuaser mijloacele culturale i,respectiv, economice de regenerare naional. Tema central a articolelor lui Crainic era lipsa spiritualitii originale i autentice în cultura contemporan româneasc.Aprecierile lui Crainic privind cultura român i speranele sale în ceea ce privete dezvoltarea ei viitoare se bizuiau pe filozofia cretin a istoriei.Crainic a 3
mers atât de departe încât a afirmat c toat cultura istorica româneasc ii gsete sorgintea în biseric.Lui Crainic I se prea c dezvoltarea intetectuala i cultural româneasc modern apucase pe un drum foarte diferit de cel pe care ar fi trebuit sa-l urmeze dac ar fi ramas credincioas motenirii sale rsritene primordiale. Crainic îi considera pe paoptiti i pe descendenii acestora rspunztori pentru surminarea bisericii ortodoxe române i, în consecin îi blama pentru faptul c biserica nu reuise s inculce culturii românesti contemporane un spirit religios autentic. Crainic a gsit o justificare pentru ostilitatea sa fa de occident în scrierile filozofilor germani contemporani ai culturii,în special pe cele ale lui Spengler,al crui declin al Occidentului fusese privit cu entuziasm de ctre gândiriti.Asemenea lui Spengler,Crainic nu vedea nicio sperana pentru Occident,dar România putea sa evite ruina dac vroia s se dedice cultivrii unor valori spirituale mai înalte,i anule celor înscrise in Sfânta Scriptura. Crainic avea grij s sublinieze c tradiia nu însemna o stagnare a dezvoltarii culturale.Din contr,tradiia la care se referea el era o fora vie,dinamic,operând în concordan cu specificul naional.El afirma c nu vede niciun fel de diferene semnificative între capitalism,socialism i comunism i le condamna pe toate acestea ca emanaii ale raionalismului Renaterii i ale Revoluiei Franceze. Lucian Blaga(1895-1961) a realizat o lucrare mai larg,mai european a problemei specificului naional i a cilor de dezvoltare decât Crainic,colegul su de la « Gândirea ».Blaga este o figur singular în istoria liricii i filozofiei româneti.Ca poet,Blaga a experimentat o multitudine de forme,iar sub raport tematic,s-a inspirat din cele mai variate surse,de la folclorul românesc pân la expresionismul german.A propvduit iraionalul,ilogicul i incontientul,fcând din acestea instrumente ale ptrunderii esenelor ascunse ale universului.Blaga avea o enorma admiraie pentru cultura german,atribuindu-i un rol major în dezvoltarea literaturii române începând cu 1800. Blaga a încercat s aeze tradiionalismul pe o nou baz,având rrcinile în adâncimi obscure,arhaice i biologice . În cutarea coordonatelor stilului cultural românesc,Blaga si-a concentrat atenia asupra lumii rurale,unde, considera el, se gaseau elemente constitutive ale spiritualitaii româneti. Fa de naiune catolicismul era aproape dispreuitor, întrucât urmrea eluri universale; protestantismul considera apartenena la naiune drept rezultatul unei alegeri deliberate a individului, un individ mânat de simul datoriei; ortodoxismul vedea naiunea ca destin, îmbriând-o. Catolicismul i protestantismul, considera Blaga, au favorizat creterea oraelor, în timp ce ortodoxismul se potrivea de minune dezvoltarii satului. 4
Oraul era întruchiparea civilizaiei, a lumii burgheze, mecanizate a crei prbuire iminent o prevedeau atât Blaga, cât i muli dintre contemporanii si români i vest-europeni. Satul, o zon eminamente a gândirii magice, a asimilat aparenele concrete i a plasat omul întro relaie creatoare cu existena. Dragoszea pentru sat l-a convins pe Blaga, în geneza mataforei i sensul culturii(1937), la extinderea antinomiei între lumea rural i cea urban într-o teorie a culturilor minore i a culturilor majore . Eugen Lovinescu numea ortodoxismul o religie obscurantista, închistat in formule rigide, care impusese românilor limbajul liturgic strin i aruncat in marea mas a slavilor care aprope îi înghiise. Mihai Ralea s-a alturat lui Lovinescu în condamnarea acelora care puneau accentul asupra instinctului românilor i pe misticismul care nu pute decât s le anihileze orice posibilitate de luminare i civilizaie.El considera c ortoxismul era pur i simplu un impediment în definirea specificului naional i în crearea unei spiritualiti autohtone din cauza obscurantismului su i caracterului su esenialmente bizantino-slav. Asemenea lui Crainic i Blaga, Nae Ionescu a simit venirea unei noi ere de spiritualitate, care , dup el, ii avea originile în revolta împoriva pozitivismului din anii 90 ai sec trecut i s-a apropiat de maturitate în Europa de dup primul rzboi mondial. Ionescu a identificat aspectul românec al crizei sufletului european ca o cutare a adevaratelor surse de spiritualitate autohton. Ca filozof, principala sa preocupare fusese problema fiinei, la început în sens general uman, dar din ce în ce mai puternic apoi ca o exploatare a naturii specifice a sufletului românesc. Definiia românismului pentru el, ca i pentru Blaga, era mai curând ontologic decât istoric i depindea mai cu rând de elementele spirituale decât de cele materiale. În viziunea lui Ionecu, ortodoxia i spiritualitatea româneasc erau concepte ce se puteau substitui între ele. Catolicismul i ortodoxismul nu se puteau întreptrunde. Ca forme organice ale viei i spirituale, ele nu puteau fi transmise sau impuse; un român nu putea deveni catolic, chiar dac înva catehismul pe dinafar i se declara el însusi catolic cu toat fervoarea unui convertit, întrucât, pur i simplu, nu era produsul acelor condiii care fcuser s apar catolicismul. Nae Ionescu a perceput, astfel, incompatibilitatea fundamental dintre România i Europa Occidental. Ideea c România ar putea fi vreodat integrat în Europa l-a ocat ca absurd în lumina dihotomiei dintre lumile ortodoxe i catolic-protestant, pe care s- strduit atât de mult s o scoat la iveal. Ca urmare, viitoarea dezvoltare a României avea s se sprijine
5
pe realitile organice predominante prin care el întelegea categoriile socialeale i economice ale statului i agriculturii i liantului spiritual reprezentat de ortodoxie. Membrii asociaiei Criterion au îmbriat cu entuziasm îndemnurile lui Io nescu de a tri viaa i de a nu o reduce la formule abstracte. Asemenea lui Crainic i Ionescu, membrii asociaiei Criterion se simeau atrai de stat ca leagn al spiritualitaii româneti i se pronunau aprobator cu privire la rolul pe care ortodoxia îl avusese în modelarea experienei naionale. Experina lui Mircea Eliade era caracteristic. El recunotea c întelegerea sa în privina ortodoxiei era superficial, iar mai târyiu, întrucât orizonturile sale intelectuale i experiena sa de viaa s-au lrgit, în mod special în timpul ederii sale în India, unde a început s fie fascinat de hinduism, ortodoxia va ocupa doar un loc modest în amplele sale studii comparatiste asupra religiei. Cioran s-a îndeprtat i mai mult de la acest subiect.El a devenit prea ocupat de tragedia existenei individuale i i-a pus sperana în misticismul protestant de tipul Kierkegaard. Totui, aceti discipoli ai lui Nae Ionescu au alctuit generaia cosmpolit, despre care Eugen Lovinescu a prezis c va înceta s constituie in imitatori i va începe s creeze valorile spirirituale originale. Agrarianism Între cele dou rzboaie mondiale, rnitii ai fost cei mai consecveni i cei mai eficieni propovduitori ai unei Românii în armonie cu caracterul ei eminamente agrar. Ei s-au pronunat pentru eleborarea unor politici economice i sociale pentru crearea unui stat care s corespund intereselor i necesitilor rnimii, crare constituia majoritatea covâritoare a populaiei. Nu au negat c în România capitalismul ai fi posobil i chiar au recunoscut c industria modern ajunsse s sprijine agricultura i putea chiar s aduc benificii. Erau convini c tot ceea ce era deosebit i autentic în modul de via românesc va fi distrus de capitalism i de tot ceea ce decurgea din acesta. rnitii s-au inspirat copios atât din literatura de specialitate occidental, cât i din cea rsritean, în special din scrierile economitilor i sociologilor germani i economitilor agrarieni rui. Dar românii nu erau in nici un fel simpli imitatori ai modelelor strine i nu se limitau la abstraciuni. rnitii s-au aflat cel mai aproape de poporaniti i, într-un anume sens erau urmaii lor. Atât unii cât i ceilali propovduiau o ordine economic i social agrar ale crei baze cutau s le împlânte în trediiile i instituiile autohtone, erau neîncrezatori în societatea burghez industrial i în ora. Totui, rnismul nu a fost doar o prelungire a poporanismului. 6
Cu toate c sprijinitorii si s-au inspirat generos de la predecesorii lor intelectuali, ei au fost de asemenea profund influenai de progresele inregistrate in gândirea sociologic i economic din perioada interbelic.Cea mai original contribuie adus de acetia gândirii sociale româneti a fost probabil elaborarea sistematic a doctrinei României agrare,ca o a t reia lume situat între individualismul capitalist al Vestului i colectivismului socialist al Estului. La început,Madgearu a fost preocupat de industrie,pe care o considera esenial pentru dezvoltarea sntoas a fiecarei ri,i de formele pe care industria le îmbrca in România fiind potrivite caracterului i necesitailor rii. Spre sfâritul primului Rzboi Mondial,Madgearu conchisese c sarcina fundamental a intelectualilor români era aceea de a face s concorde instituiile politice ale rii cu condiiile economice i sociale predominante.Madgearu i colegii sai raniti propuneau acum inversa procedeului.Intenionau s fac din rnime i din agricultur principalul obiect al guvernrii. În analiza dedicat activitaii economice a gospodriei rneti Madgearu arta c dimensiunea i nivelul de producie al acesteia erau determinate de fore organice naturale ,de modul în care numrul membrilor de familie,vârsta acestora i capacitatea de a lucra o anumita suprafa de teren stabileau limitele fizice ale gospodriei însi. Cu toate c agricultura,asemenea industriei,presupunea folosirea forei de munc i a capitalului,prima rmânea legat de natur,de capriciile vremii i de calitatea solului.Nici concentrarea forelor productive în mari întreprinderi nu era,în opinia lui Madgearu, realizabil în agricultur.În anii 20 el s-a opus în mod ferm expansiunii sistemului capitalist i marii industrii a României.Le considera pe amândou ca fiind fundmental în contradicie cu caracterul agrar al acesteia.O poziie a lui Madgearu fa de capitalism se sprijinea pe analiza sa cu privire la dezvoltarea acestuia in România secolului al XIX-lea,dezvoltare considerat anormal. Ali rniti aveau i ei puncte de vedere similare cu cele susiunute de Madgearu cu privire la proprietatea rneasc.Ion Mihalache (188 2-1963) a încercat s pun în concordan teoria rnist cu problemele curente ale vieii economice i ale competiei politice.Baza noului regim agrar al lui Mihalache era mica proprietate independent.El definea mica proprietate drept cantitatea de pmânt arabil pe care un ran i familia sa o puteau lucra eficient cu ajutorul ocazional al semenilor fr a exploata fora de muca a altor categori sociale. Acesta era idealul economic i social al rnitilor.Dar starea micii agriculturi rneti existent in anii 20 i in mod special in anii 30,a deviat in mod izbitor de la viziunea lui Madgearu i Mihalache.Un mare numr de mici gospodri rneti,poate o treime,avea venituri insuficiente pentru a-i asigura strictul necesar.Consecinele unei asemenea srcii erau condiii de locuit,alimentaie i igien mult sub standerele minime,care contribuiau la o rat înalt a mortalitii i diminuau serios capacitatea de munc a unui larg segment al 7
populaiei rurale.Ieirea din srcie era blocat de suprapopulaia endemic,de proprietile prea mici i de metodele înapoiate de cultivarea pmântului,toate la un loc contribuind la accentuarea nivelului scazut cronic al productivitii. Madgearu considera cooperativele capabile s serveasc multe scopuri dar niciunul mai important decât protejarea gospodriei familiale de contaminarea cu formele capitaliste si chiar destrmarea ei prin aceste forme.A avertizat ca prin intermediul relaiilor sale cu piaa fiecare mic gospodrie rneascp devine o parte a economiei mondiale i un obiect al dictatului acesteia în ceea ce privete gama produselor i nivelul preurilor.A acordat intregul su sprijin cooperativelor de toate felurile- de credit,de producie i de consum- considernd c acesta este cel mai bun mijloc de salvare de la dispariia gospodriei rneti i de aezare a întregii a produciei agricole pe baze raionale i,totui,naturale. Madgearu a cerut în mod repetat revizuirea întregului sistem cooperatist;de altfel,avea prea puin speran c obstacolele aflate in calea unei agriculturi sntoase s poat fi depite.El s-a opus cu fermitate unui proiect de lege,introdus în 1931 de ctre Gheorghe Ionescu ieti,ce prevedea organizarea unui nou tip de cooperative de producie,care ar fi combinat toate gospodariile diverselor categori de rani într-o singur unitate economic.Considera c iniiativa pentru naterea unei industrii sanatoase trebuia s vin din lumea rural întrucât succesul gospodriei familiale ridica productivitatea i imbuntirea nivelului de trai.Era sigur ca populaia urban va avea mult de profitat i,pe msur ce nivelul ei de trai va crete,vor spori în mod firesc achiziile acesteia de produse din lumea rural. În cautarea unei baze politice pentru rnism,Madgearu a proconizat crearea unui nou tip de stat,care sa satisfac necesitile si aspiraiile marii mase a populaiei i care sa admit c dezvoltarea social i economic a României era destinat sa rmân diferit de cea a occidentului capitalist.Din aceasta decurgea implicit presupunerea sa c rnimea forma o clas separat, distinct,atât din punct de vedere economic,cât i din punct de vedere psihologic,de burghezie si de proletariatul urban i c,în consecin,statul care reprezenta rnimea ar trebui s se deosebeasc de structurile politice burgheze i socialiste. A denumit noua entitate statul rnesc. Pe tot parcursul perioadei interbelice,s-a afirmat c aprtor al guvernrii pentru i de ctre popor.Spre deosebire de muli intelectuali sprijinitori ai cauzelor rneti,care respingeau nu nunai societatea industrial burghez,ci i formele ei politice,ca importuri nepotrivite condiiilor României,el nu a ezitat în angajarea sa fa de democraia autentic.Prin acest termen înelegeau un sistem de guvernare bazat pe voina liber exprimat a majoritaii i pe un legislativ cu adevarat reprezentativ,capabil s împiedice oligarhia industrial i financiar s foloseasc procesele democratice în scopurile sale egoiste.
8
A propus o reform a administraiei steti i judeene,care ar fi înlocuit administratorii numii de autoritaile centrale si rspunztori fa de ele cu oficiali i reprezentani alei pe plan local care sa conduc treburile locale. Criza economic de la începutul anilor 30 cristalizase gandirea sa în materie. Convins fiind cordinea social burghezo-liberal era în declin a intuit,drept principala cauz a acestui fenomen,o contradicie extraordinar în societatea occidental,care fusese exacerbat de recenta depresiune.Aceasta contradicie era,in opinia lui,inerenta democraiei b urgheze individualiste i,ca atare,nu ar fi putut sa fie niciodat rezolvat.Acest tip de democraie,care proclama libertatea ca un drept inalienabil,dar ignora principiile ansei egale i justiiei sociale,se baza,conchidea Madgearu,pe abstrciuni legale i nu reuise s in pasul cu evoluia general a societaii.Spre deosebire de aceasta,democraia rural,pe care o recomanda,aparuse din condiiile specifice româneti i,ca atare,ar fi putut rspunde mai eficient decât democraia burghez nevoilor precumpnitoare ale societii româneti. i ali rnisti in afara de Madgearu,faceau speculaii privind natura statului rnesc i rolul acestuia în dezvoltarea naional.Constantin Radulescu M otru a abordat ideea statului rnesc de pe o poziie filozofico - cultural.El concepea statul rnesc ca fundament al renaterii spirituale a poporului român.Dei a atribuit numeroase sarcini specifice,sociale i economice,statului rnesc,el a considerat c misiunea sa primordial trebuie sa fie de natur spiritual. Criza economic mondial de la începutul anilor 30,care a provocat ravagii în rile cu economii agrare precum România,a influenat profund gndirea rneasc.Madgearu a fost obligat s-i modifice poziia privind indusrializarea.Esecurile în serie ale conferinelor economice internaionale de a ajunge la o inelegere l-au condus pe Madgearu la concluzia c singurasoluie pentru arile agrare era aceea de a-i difersifica economiile. La început,Madgearu a crezut c ar fi suficient o politic de industrializare orientat spre prelucrarea produselor agricole i a principalelor materii prime ale rii,care ar micora suprapopulaia rural i ar spori venitul ranului. Pe la mijlocul anilor 30,in timp ce România cunotea o refacere economic treptat, Madgearu lauda industrializarea ca fenomen natural i ca aspect al procesului general de evoluie economic a popoarelor.Madgearu socotea,de asemenea,c schimburile ec onomice cu Occidentul,întrucât prosperitatea i puterea de cumprare crescând a celor dintâi vor crea o cerere pentru noi produse de la celelalte.Reevaluarea de catre Madgearu a industrializrii s-a bucurat de larg sprijin printre rniti,iar in 1935 Partidul Naional aranesc i-a aprobat pe deplin punctul de vedere.
9
Madgearu a considerat c dirijismul va funciona cel mai bine într-un cadru socialist,dar nu a ajuns s susin o transformare socialist a economiei româneti,în parte,cel puin,datorit angajrii sale fa de gospodriile rneti particulare i concepiei sale despre individualismul rnesc. Cu toate acestea credea c România,datorit structurii sale agrare unice,ar putea fi capabil s adapteze principiile dirijismului la nevoie ei particulare.Aparea,în primul rând,acea dificultate în raionalizarea organizrii i produciei agricole a mii de gospodrii mici,risipite.Un obstacol tot atât de greu era si mentalitatea ranului care,susinea Madgearu,ii lucra pmântul conform propriilor sale nevoi i propriului temperament i puin îi psa de pia sau de obiectivele economice naionale. Nu a putut discerne nicio schimbare fundamental în stuctura economiei româneti : sectorul capitalist în general era înca redus,întrucât capitalismul,ca mod de producie,ptrunsese în mod semnificativ doar în câteva ramuri industriale,iar agricultura continua s fie predominant.
10
