UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
Facultatea de Alimentaţie şi Turism Inginerie şi anagement !n Industria Turismului Turismului
Marketing General şi Turistic ITALIA
STUDENŢI"
IMIT# ANUL III
$u%rins
%ag
$u%rins &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'&'' ( I'
)re* )re*en enta tare reaa gene genera ral+ l+ a desti destina naţie ţieii turi turist stic ice, e,in intr tr-d -duc ucer ere& e&&& &&&& &&&& &&&& &&&' &''''''' .
II' II'
Anal An ali* i*aa S/O S/OT T &&& &&&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&' &'&& &&&& &&&& &&&& &&&& && 0
III'
$iclul $iclul de 1iaţ+ 1iaţ+ al desti destinaţ naţiei iei turist turistice ice&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& && 2
IV' IV'
Segm Segmen enta tare reaa %ieţ %ieţei ei&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&& & (3
V'
Dete Determ rmin inar area ea mi4 mi4ul ului ui de de mar5 mar5et etin ingg şi su6 su6mi mi4u 4uri rill-r& r&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&& & (0
VI'
Stra Strate tegi giii de mar5 mar5et etin ing& g&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&'''''' .3 (' atricea atricea B$7(&&& B$7(&&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&''' ''' .3 .' atricea atricea B$7.&&& B$7.&&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&''' ''' .8 8' atricea atricea e4%erienţe e4%erienţei&&& i&&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&& && .9 9' atricea atricea ):n*a ):n*a de )+ian;en& )+ian;en&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&' &' .< 0' -del -del %r-%riu %r-%riu = ):n*a ):n*a de )+ian;en& )+ian;en&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&' &' .>
VII'
$-nclu $-nclu*ii *ii&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&& & .2
Bi6li-gra?ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'' .@
I.
Prez Prezen enta tare rea a gene genera rală lă a dest destin inai aiei ei turi turisti stice ce!i !int ntr" r"du duce cere re 1
$u%rins &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'&'' ( I'
)re* )re*en enta tare reaa gene genera ral+ l+ a desti destina naţie ţieii turi turist stic ice, e,in intr tr-d -duc ucer ere& e&&& &&&& &&&& &&&& &&&' &''''''' .
II' II'
Anal An ali* i*aa S/O S/OT T &&& &&&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&' &'&& &&&& &&&& &&&& &&&& && 0
III'
$iclul $iclul de 1iaţ+ 1iaţ+ al desti destinaţ naţiei iei turist turistice ice&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& && 2
IV' IV'
Segm Segmen enta tare reaa %ieţ %ieţei ei&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&& & (3
V'
Dete Determ rmin inar area ea mi4 mi4ul ului ui de de mar5 mar5et etin ingg şi su6 su6mi mi4u 4uri rill-r& r&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&& & (0
VI'
Stra Strate tegi giii de mar5 mar5et etin ing& g&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&'''''' .3 (' atricea atricea B$7(&&& B$7(&&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&''' ''' .3 .' atricea atricea B$7.&&& B$7.&&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&''' ''' .8 8' atricea atricea e4%erienţe e4%erienţei&&& i&&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&& && .9 9' atricea atricea ):n*a ):n*a de )+ian;en& )+ian;en&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&' &' .< 0' -del -del %r-%riu %r-%riu = ):n*a ):n*a de )+ian;en& )+ian;en&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&&& &&&&' &' .>
VII'
$-nclu $-nclu*ii *ii&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&&& &&& & .2
Bi6li-gra?ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'' .@
I.
Prez Prezen enta tare rea a gene genera rală lă a dest destin inai aiei ei turi turisti stice ce!i !int ntr" r"du duce cere re 1
Lim6+ -?icial+" Italiana $a%itala " R-ma Sistemul %-litic" Re%u6lic+ Su%ra?aţ+" 83('.83 5m )-%ulaţie" 02'>0('>(( l-c' -ned+" Eur-
Așezare ezare ge"gr ge"gra#ic a#ică ă
Re%u6lica Italian+ sau Italia este - ţar+ !n sudul c-ntinentului Eur-%a# ce c-nst+ !n %rinci%al dintr- %eninsul+ !n ?-rm+ de ci*m+ şi d-u+ insule mari !n area editeran+# Sicilia şi Sardinia' Cn %artea sa n-rdic+# Italiei !i re1in - %arte a munţil-r Al%i# *-n+ !n care se !n1ecinea*+ cu Franţa# El1eţia# Austria şi Sl-1enia' Italia este !m%+rțit+ !n c-mune# %r-1incii și .3 de regiuni' $lima este c-ntinental+# cu - tem%eratur+ medie de ('0 grade $ !n ianuarie și de .9 grade $ !n iulie'
Turis
%$Italia atrage atrage anual %este 90 de mili-ane mili-ane de turi ști# ?a%t ce - %lasea*+ %lasea*+ %e l-cul 0 !ntrun clasament clasament m-ndial' Turi Turiștii aleg Italia %entru 1remea 1remea mediteranean+# mediteranean+# %la;ele mediteraneene# mediteraneene# turismul m-ntan# m-numentele m-num entele antice# antice# 6uc+t+ria 6uc+t+ria tradiți-nal+# i-nal+# s%ectacs%ectac-lele lele de m-d+# m-d+# galeriile galeriile de art+' art+' )rinci%ale )rinci%alele le %uncte de atracție ale ț+rii sunt ca%itala R-ma>(3 R-ma>(3 mili-ane de turi turiști anual# Va Vaticanul care atrage anual anual %este %este 9#. mili-ane mili-ane de turi turiști# stațiunile iunile medite mediteran ranee eene# ne# stațiunile iunile m-ntan m-ntane# e# Fl-ren Fl-rența# Ve Veneția# ilan- și T-rin-' T-rin-'
P&IN'IPALELE ()&ME DE TU&ISM P&A'TI'ATE
(' F-rmele F-rmele %red-min %red-minante ante de de turism turism ce %-t %-t ?i %racticate %racticate !n Italia Italia sunt " ('(' Turism Turism intern intern acti1itatea turistic+ %racticat+ !n interi-rul ţ+rii de c+tre re*idenţii ei care 1i*itea*+ %r-%ria l-r ţar+' ('.' Turism Turism nati-nal" nati-nal"
acti1i acti1itat tatea ea care care gru%ea gru%ea*+ *+ turismu turismull intern intern al ţ+rii şi turismul turismul emiţ+ emiţ+t-r t-r ce se re?er+ re?er+ la re*iden re*idenţii ţii acestei ţ+ri care 1i*itea*+ alte ţ+ri' ('8' Turism Turism internaţ internaţi-nal i-nal 2
acti1itate turistic+ %racticat+ !n a?ara graniţel-r re*idenţil-r' a Turism rece%t-r t-talitatea %rimiril-r# s-siril-r 6 Turism emiţ+t-r t-talitatea %lec+ril-r'
.' Turism gastr-n-mic ulți cred c+ 6uc+t+ria italian+ le este ?-arte cun-scut+# !ns+ nu ! și dau seama de di?eren țele regi-nale' $u e4ce%ția regiunii de n-rd# %astele sunt ?elul %re?erat de ma;-ritatea italienil-r' Alimentele care se reg+sesc de cele mai multe -ri !n 6uc+ţele italiene sunt legumele și nu carnea' Cn sud este s%eci?ic uleiul de m+sline de cul-are 1erde !ncGis# -6 ținut du%+ %rima %res+' Cn n-rd !ns+# se ?-l-sește un ulei mai ra?inat# de cul-are aurie' Cn ceea ce %ri1e ște calitatea uleiului de m+sline# aceasta de%inde de %re?erințele %ers-nale ale ?iec+ruia' Deși ?-caccia %i**a ! și are -riginea !n 7ene1a# se !nt:lnește și - 1ariant+ mai gr-as+# ?+cut+ din cart-?i și care !și are -riginea !n A%ulia' Buc+t+ria de 6a*+ a Italiei c-nst+ !ntr- c-m6inație de legume# 6-a6e# ?ructe# %ește# 6r:n*+ și %uțin+ carne' $u e4ce%ția un-r -ca*ii rare# - mas+ italiana nu are un ?el %rinci%al# ci - serie de ?eluri ser1ite unul du%+ altul' A%eriti1ul %-ate ?i %r-sciutt- di )arma șunc+# ;am6-n cu %e%ene# cr-stini %:ine %r+;it+ T-scana cu ulei de m+sline sau legume ase*-nate cu ulei de m+sline' )rimul ?el %rimi sau minestra %-ate ?i ris-tt- -re*# su%+ sau %aste cu s-s' Este !nt-tdeauna ser1it !ntrun 6-l și %recede ?elul din carne sau %e ște' Du%+ %rimele d-u+ ?eluri se ser1ește - salat+# iar deşertul c-nsta !n ?ructe %r-as%ete sau c-nser1ate'
8' Turism cultural $+l+t-ria la R-ma# Fl-rența# Veneția ?ace %arte din %atrim-niul cultural al unui eur-%ean' Cn Italia se g+sesc .8<9 de mu*ee# ceea ce c-n?irm+ im%-rtan ța 1-ia;el-r culturale' Din .3 de regiuni italiene# > atrag %este 8 mili-ane de intr+ri !n mu*eele l-r' $elelalte (8 regiuni %rimesc mai %uțin de (mili-n de 1i*itat-ri !n mu*eele l-r' Ist-ria Italiei este %r-6a6il cea mai im%-rtant+ !n %ri1inţa de*1-lt+rii culturale şi a de*1-lt+rii s-ciale din mediteran+' Hara a ?-st - ga*d+ %entru im%-rtante acti1it+ţi !n tim%urile %reist-rice# şi de aceea s+%+turi arGe-l-gice %-t ?i g+site !n multe regiuni" La*i- şi T-scana# Um6ria şi Basilicata' Du%+ agna 7raecia# $i1ili*aţia etrusc+ şi Im%eriul R-man care a 1enit s+ d-mine acest+ %arte a lumii# au urmat E1ul ediu# Umanismul şi Renaşterea# care au a;utat mai a%-i la ?-rmarea ?il-*-?iei şi artei eur-%ene' Oraşul R-ma c-nţine unele dintre cele mai im%-rtante e4em%le de Bar-c' Italia este 6ine cun-scut+ %entru arta şi cultura sa# %recum şi dat-rit+ nenumeratel-r ei m-numente# %rintre care se num+r+ Turnul din )isa şi $-l-sseumul r-man# dar şi %entru m:ncarea s+ %i**a# %asta#etc # 1in# stilul de 1iaţ+# eleganţ+# design# cinema# teatru # literatur+# %-e*ie# arte 1i*uale# mu*ic+ mai ales de -%er+# s+r6+t-ri# şi !n general %entru gust' işc+rile artistice ale Renaşterii şi 6ar-cului a a%+rut !n Italia !ntre sec-lele al (9lea şi al (0lea# res%ecti1 la s?:rşitul sec-lului al (<lea# determin:nd - ade1+rat+ re1-luţie artistic+ !n Italia# mai !nt:i# !n Eur-%a ulteri-r şi a%-i !n !ntreaga lume' 7enurile literare care au !n?l-rit !n Italia# aşa cum sunt %-e*ia lui )etrarca# Tass- şi a lui Ari-st-# res%ecti1 %r-*a lui Dante# B-ccacci-# acGia1elli şi a lui $astigli-ne# au e4ercitat - in?luenţ+ dura6il+ !n de*1-ltarea culturii 1estice# la ?el ca şi %ictura# scul%tur+ şi arGitectur+# la care au c-ntri6uit artişti e4tra-rdinari ca Le-nard- da Vinci# Ra??aell-# B-tticelli# Fra Angelic- şi icGelangel-' In?luenţa mu*ical+ a c-m%-*it-ril-r italiani ai e%-cii 6ar-ce# %recum -nte1erdi# )alestrina şi Vi1aldi sa d-1edit a ?i remarca6il+' ai t:r*iu# !n sec-lul al (@lea# -%era r-mantic+ italian+ gen mu*ical in1entat de asemenea de italieni a e4celat dat-rit+ c-m%-*it-ril-r 7i-accGin- R-ssini# 7iuse%%e Verdi şi 7iac-m- )uccini' 3
9' Turismul 6alnear $-astele Liguriei mediteraneene și editerana central+ -?er+ %la;e adesea situate !n mici g-l?uri' )e c-asta Adriaticei# turismul 6alnear este !nde-se6i de*1-ltat !n n-rd" Rimini# Ricci-ne# Ra1enna# unde %la;ele ?ine atrag turiștii germani# el1ețieni și austrieci'
0' )arcurile ac1atice Sunt instalate %e c-asta +rii Adriatice# unde c-m%letea*+ gama de acti1it+ ți -?erite de turismul 6alnear' )rinci%alele %arcuri ac1atice sunt" lJAKua6ell de Bellaria# lJIgea arin+# lJAKua?ande Ricci-ne și Atlantica de F-rli'
<' Turismul religi-s Cn a?ar+ de Vatican# Asissi# )ad-1a# L-rett-# Or-%a# Lam6r-# Vicen*a# Italia num+r+ (>0< l-curi s?inte care %rimesc !n ?iecare an (0 mili-ane %elerini cat-lici'
>' Turismul s%-rti1 Dat-rit+ munțil-r# Italia %-sed+ unul din d-meniile s5ia6ile cele mai mari din lume' Staţiunile de s5i sunt numer-ase !n )iem-nte# D-l-miţi' Italia are %este <> de terenuri de g-l? amena;ate %entru .(333 ;uc+t-ri'
2' Turismul de s+n+tate Cn Italia se g+sesc a%r-a%e (03 de sta țiuni termale' $ele trei mari -ra șe !n care se %ractic+ acest gen de turism sunt" -ntecatini# IscGia și A6an- Terme'
@' Turismul de a?aceri Italia se %lasea*+ %rintre %rimele l-curi la ca%it-lul turism de a?aceri' $a%itala ec-n-mic+ a ț+rii este ilan-# %rima destinație italian+ a turismului de a?aceri'
Italia la ni*el internați"nal
Este cun-scut ?a%tul c+ !n ?iecare dimineaţ+ se str:ng 6anii aruncaţi de turişti !n cele6ra ?:nt:n+ din R-ma# 1i*itat+ de turiştii din t-at+ lumea' O%erat-ri din cadrul munici%alit+ţii# la 32"33 dimineaţa# !n ?iecare *i# se scu?und+ şi culeg 6anii# ast?el c+ %e an se adun+ >33'333 de eur-' Banii a;ung !n structurile $aritas şi sunt gesti-naţi %entru a;ut-rarea %ers-anel-r# ren-1area şi restaurarea di?eritel-r structuri care ad+%-stesc -ameni a?laţi !n ne1-ie' $u 6anii str:nşi %:n+ acum sau restaurat# de e4em%lu# camerele din Villa 7l-ri# unul dintre l-curile !n care sunt ad+%-stiţi %acienţii 6-lna1i de SIDA
II.
Analiza S+)T 4
O met-d+ e?icient+ de a e4%lica dinamic+ a turismului italian sau r-manesc sau de a ela6-ra strategii de de*1-ltare turistice ţin:nd c-nt de %unctele sla6e sau %unctele ?-rte ale %r-dusului turistic este !nt-cmirea unei anali*e S/OT# un instrument ?-arte des ?-l-sit !n mar5eting' )e l:ng+ ?a%tul c+ aceast+ met-da %une !n e1idenţ+ sl+6iciunile dar şi atuurile %r-dusului turistic cercetat# de asemenea delimitea*+ -%-rtunit+ţile dar şi ameninţ+rile c-ne4e' ,. Punctele #"rte ale destinaiei% %unctele ţ+ri sunt acei ?act-ri care ?ac ca - destinaţie turistic+ s+
?ie mai c-m%etiti1a dec:t c-ncurenţii s+i de %e %iaţ+' )unctele tari %-t lua ?-rma un-r %r-duse sau ser1icii %entru care destinaţia are un a1anta; c-m%etiti1# sau deţinerea strategic+ a un-r resurse !n %lus ?aţ+ de c-ncurenţ+' Cn esenţ+# %unctele ?-rte sunt resurse# ca%acit+ţi şi c-m%etente de 6a*+ %e care destinaţia le are !n %-sesie şi %e care le %-ate utili*a !n m-d e?icient %entru aşi atinge -6iecti1ele de %er?-rmanţ+' -. Slăiciuni% un %unct sla6 re%re*int+ - limitare# un de?ect !n cadrul destinaţiei turstice# care - 1a im%edica !n reali*area -6iecti1el-r sale" ca%acit+ţi in?eri-are# resurse insu?iciente !n c-m%araţie cu c-ncurenta etc' /. )0"rtunităi% -%-rtunit+ţile includ -rice %ers%ecti1a ?a1-ra6il+ !n mediul destinaţiei turistice# %recum - tendinţa# - %iaţ+# - scGim6are sau - ne1-ie trecut+ cu 1ederea# care susţine cererea %entru un %r-dus s+u ser1iciu şi %ermite destinaţiei s+şi c-ns-lide*e %-*iţia c-ncurenţial+' 1. A$eninări% O ameninţare include -rice situaţie ne?a1-ra6il+# tendinţa sau m-di?icare iminent+ !n mediul destinaţiei# care este d+un+t-are sau %une !n %eric-l ca%acitatea acesteia de a c-ncura %e %iaţ+' Aceasta %-ate lua ?-rma unei 6ariere# a unei c-nstr:ngeri# sau -rice altce1a care ar %utea cau*a %r-6leme# daune# %re;udicii destinaţiei' ANALI2A S+)T A P&)DUSULUI TU&ISTI' ITALIAN
Streng3ts 4Puncte tari5
+eakensses 4Puncte slae5
)0"rtunities 4)0"rtunităi5
T3reats 4A$eninări5
( resurse naturale ( salu6ritate ( cadru natural ( cri*+ 1ariate accentuat+ d-ar !n ?a1-ra6il# insu?icient ec-n-mic+ mediteranism# *-nele centrale e4%l-atat . li6er+ trecere a clima . e4istenţa . de*1-ltarea graniţei este şi . n-t-rietatea cerşet-ril-r turismului rural# !n ameninţare de-arece destinaţiei 8 naţi-nalism %artea de n-rd a ţ+rii %-t %+trunde %ers-ane 8 autenticitatea e4agerat 8 in1estiţiile care atentea*+ la destinaţiei turistice 9 trans%-rturi Uniunii Eur-%ene !n siguranţa ţ+rii 9 %atrim-niul su%ras-licitate Italia 8 %reţuri cultural de*1-ltat 0 %reţuri mari al 9 ?acilit+ţi ridicate mare 1arietate de -?ertei de %r-duse şi %entru trecerea atracţii turistice# ser1icii turistice granitei !n Italia r+s%:ndite %e !ntreg < in?rastructura terit-riul ţ+rii general+ de - calitate 0 e4istenţa a medie numer-ase tradiţii# > e4istenţa -6iceiuri %-%ulare# cutremurel-r !n sudul mani?est+ri culturale Italiei şi ?esti1aluri 2 nu -?er+ < gastr-n-mie %:rgGii ?iscale > e4istenţa un-r in1estit-ril-r de 5
%r-grame de cali?icare ale anga;aţil-r !n turism 2 siguranţa %r-tecţie ş-c iala @ centru al m-dei
aceea# Italia este ţara unde a?acerile sunt e4trem de greu de !nce%ut @ %e %iaţa muncii italiana sa -6ser1at c+ ?emeile nu sunt im%licate d-ar 0(#< dintre ?emeile italiene sunt anga;ate (3 nu %are s+ %un+ %rea mult accent %e m-numentele naţi-nale
Anali*a şi matricea S/OT -?er+ cadrul general care %ermite de?inirea un-r alternati1e strategice# %e 6a*a unei anali*e c-m6inate ale destinaţiei şi a mediului e4tern' Une-ri# sim%la anali*+ a cel-r %atru elemente s%eci?ice %ermite acumularea un-r in?-rmaţii des%re management şi a alt-r date utile' Cn unele ca*uri# destinaţia turistic+ !şi %-ate !n1inge sl+6iciunile %entru a se %reg+ti %entru urm+rirea unei -%-rtunit+ţi necesare' )entru de*1-ltarea strategiil-r ce iau !n c-nsiderare %r-?ilul S'/'O'T'# %-ate ?i c-nstruit+ - matrice a acest-r ?act-ri" matricea S'/'O'T'cun-scut+ şi su6 denumirea de matricea T'O'/'S' $Giar dac+ matricea a ?-st ela6-rat+ cu gri;+# deci*iile 1-r ?i luate du%+ - atent+ citire şi anali*are de c+tre management' !n luarea deci*iei# c-nsideraţiile legate de riscurile im%licate de ?iecare dintre alternati1e şi cele legate de resurse %-t ;uca un r-l la ?el de im%-rtant ca anali*a %r-%riu*is+' $adranul anali*ei S/OT 1a a;uta la sta6ilirea un-r n-i -6iecti1e şi strategii# %recum şi la %lani?icarea acest-ra' M
Strategia S)" strategii care utili*ea*+ atuurile %entru a %r-?ita de %-si6ilit+ţi
M
Strategia +)" strategii care %r-?it+ de %-si6ilit+ţi %entru a atenua %unctele sla6e
M Strategia ST" ameninţ+rile M
strategii
care utili*ea*+
atuurile %entru
a %re1eni
sau minimi*a
Strategia +T" strategii care atenuea*+ %unctele sla6e şi %re1in ameninţ+rile'
TOWS
O%-rtunities
TGreats Ameninţ+ri
O%-rtunit+ţi StrengGts
S1, S2, S3, O1
S2, S5, S9, T3 6
)uncte tari
- Strategie de dezvoltare a produsului;
- Strategie de diversi"#are #o#etri#$;
S4, S5, S7, O3 Strategia de me!iere;
/ea5ensses )uncte sla6e
W2, O4 -
Strategie de itegrare pe orizotal
%$W2, T2 - Strategie de &toar#ere radi#al$;
'adranul S)%
Strategie de de*1-ltare a %r-dusului# S(# S.# S8# O( " )r-m-1area *-nel-r mai %uţin cun-scute şi de*1-ltarea acest-ra din %unct de 1edere turistic' - Strategia de menţinere# S9# S0# S># O8" Atragerea !n c-ntinuare a ?-nduril-r eur-%ene %entru %+strarea %atrim-niului şi ?ideli*area turiştil-r' -
'adranul ST%
Strategie de di1ersi?icare c-ncentric+# S.# S0# S@# T8 " $rearea un-r %r-grame s%eciale %entru tineri şi %ers-ane cu 6uget mediu %rin atragerea un-r ?-nduri' -
'adranul +)%
Strategie de integrare %e -ri*-ntal+# /.# O9 " Statul italian s+ asigure un mai 6un c-ntr-l al %ers-anel-r care %+trund %e terit-riul Italiei' -
'adranul +T%
Strategie de !nt-arcere radical+# /.# T. " $reşterea siguranţei şi securit+ţii %rintrun c-ntr-l mai drastic al turiştil-r' -
III. 'iclul de *iaă al destinaiei turistice
7
$iclul de 1iaţ+ al %r-dusului este un c-nce%t ?rec1ent utili*at !n %lani?icarea %r-dusului şi re%re*int+ - succesiune de eta%e din e4istenţa unui %r-dus %e %iaţ+ sau# cu alte cu1inte# ##inter1alul de tim% !ntre m-mentul a%ariţiei şi cel al dis%ariţiei acestuia de %e %iaţ+(' Eta%ele %e care %r-dusul le %arcurge !n tim%ul e4istenţei sale sunt c-nce%ţia# lansarea# creşterea# maturitatea şi declinul' $ele cinci eta%e sunt di?erenţiate !n ?uncţie de num+rul de c-nsumat-ri# 1-lumul 1:n*+ril-r# %r-?it# %entru care se ad-%t+ di?erite strategii de mar5eting şi %r-m-1are' Ast?el# c-nce%ţia %r-dusului !nce%e din m-mentul !n care !n !ntre%rindere este generat+ n-u+ idee de %r-dus# eta%a ?iind caracteri*at+ ca a1:nd 1:n*+rile *er-# iar c-sturile de in1estiţii şi %r-m-1are !n creştere' Eta0a de lansare se caracteri*ea*+ %rin 1-lum ridicat de cGeltuieli de %r-m-1are de-arece
clientela %-tenţial+ tre6uie in?-rmat+ !n leg+tur+ cu a%ariţia %r-dusului turistic# şi tre6uie atras+ s+ !l cum%ere# c-m%arati1 cu 1-lumul 1:n*+ril-r ce !nregistrea*+ creşteri relati1 lente' $Geltuielile !ntre%rinderii sunt ridicate şi dat-rit+ unei e4%l-at+ri mai sc+*ute a ca%acit+ţil-r sale de ca*are şi mas+# ?iind necesar+ e4%erimentarea şi testarea m-delului de ser1icii -?erite' Cn acelaşi tim%# tre6uie s+ ?ie -6ser1ate anumite caracteristici ale %ieţei turistice cum sunt num+rul de c-nsumat-ri# e4istenţa un-r canale de distri6uţie# num+rul de c-ncurenţi şi e4istenţa unei cereri turistice nedi?erenţiate' Eta0a de creştere se caracteri*ea*+ %rin creşterea ra%id+ a 1:n*+ril-r acce%tarea t-tal+ de c+tre
%iaţ+ şi a %r-?itului' )reţul %r-dusel-r tre6uie s+ r+m:n+ la un ni1el c:t mai ecGili6rat# %entru c+ sc+dere a acestuia ar c-nduce la - creştere 6rusc+ a cererii# la - su%ras-licitare a ca%acit+ţii de %r-ducţie ca*are şi alimentaţie ale !ntre%rinderii şi la reducerea %r-?itului' Cn aceast+ eta%+ tre6uie urm+rit+ !m6un+t+ţirea su6stanţial+ a %r-dusului turistic su6 ra%-rt calitati1# atragerea de n-i segmente de %iaţ+ care s+l s-licite# e4tinderea canalel-r de distri6uţie şi e4tinderea un-r acţiuni de stimulare a unei cereri selecti1e# de-arece !nce%e s+ se ?ac+ simţite %e %iaţ+ e?ectele c-ncurenţei' 1-lumul 1:n*+ril-r se sta6ili*ea*+ la ni1elul de c-nsum# clienții g+sesc %r-dusul turistic c-res%un*+t-r ne1-il-r# %re?erinţel-r şi m-ti1aţiil-r l-r' )reţurile de 1:n*are se a;ustea*+ la ni1elul c-sturil-r de %r-ducţie# cGeltuielile tre6uie s+ se situe*e la ni1el n-rmal !n ra%-rt cu 1:n*+rile' Cntre%rinderea !şi -rientea*+ e?-rturile şi acţiunile !n sc-%ul reali*+rii un-r ser1icii c-m%lementare şi !m6un+t+ţirii caracteristicil-r calitati1e ale %r-dusel-r e4istente' )-t inter1eni sc+deri de %reţuri şi tari?e# !n sc-%ul asigur+rii unei des?aceri a %r-dusului turistic şi a ser1iciil-r as-ciate' Eta0a
de
$aturitate#
Ultima eta%+ a ciclului de 1iaţ+ a %r-dusului turistic este declinul şi se caracteri*ea*+ %rin restr:ngerea segmentului de %iaţ+ ce c-ntinu+ s+ %re?ere %r-dusul res%ecti1 şi sc+derea 1-lumului 1:n*+ril-r' Cntre%rinderile nu mai sunt interesate !n des?+şurarea un-r acţiuni %r-m-ţi-nale'Cn ca*ul lans+rii unui n-u %r-dus turistic# !ntre%rinderea tre6uie s+ ai6+ !n cadrul %r-gramului de mar5eting t-ate acţiunile %-si6ile de reali*at !n di?eritele eta%e din tim%ul 1ieţii %r-dusel-r" a utili*area intensi1+ a 6a*ei materiale %rin s%-rirea c-nsumului mediu,*iturist 6 l+rgirea gamei de ser1icii şi %r-m-1area un-r %r-grame turistice di1ersi?icate c atragerea de n-i segmente de c-nsumat-ri care s+ s-licite %r-dusul turistic etc' O im%-rtanţ+ mai mare !n antici%area %r-dusului turistic - are m-dul de %r-m-1are %e %iaţ+' )entru aceasta tre6uie %re*entate ?-arte 6ine elementele de atracţie ale %r-dusului# c-m%arati1 cu alte %r-duse -?erite %e %iaţa intern+ şi internaţi-nal+ şi %-si6ilit+ţile l-r de 1al-ri?icare' 1 Balaure V' c--rd' ##ar5eting !n alimentaţia %u6lic+ şi turismJJ# Lit- ASE# (@20 '
La sta6ilirea ciclului de 1iaţ+ al unui %r-dus# tre6uie ţinut c-nt şi de %iaţa !n care se a?l+' Ast?el# dac+ un %r-dus nu are nici creştere# nici declin# %-ate ?i de mare succes %e %iaţa res%ecti1+# dac+ %iaţa este !n declin şi de aceea# ciclurile de 1iaţ+ ale %ieţei şi ale %r-dusului tre6uie s+ ?ie c-nsiderate !m%reun+' De ?a%t # este necesar s+ e4amin+m %r-dusul !n relaţie# nu numai cu %iaţa# ci şi !n relaţie cu categ-ria de %r-duse similare' Un -%erat-r de %acGete de ser1icii turistice ce -?er+ 1acanţe ie?tine la mare# %-ate s+ a%r-4ime*e cur6a ciclului de 1iaţ+ a1:nd !n 1edere" clasa de %r-dus tendinţa !ntregului %acGet de ser1icii categ-ria de %r-dus tendinţa %reţuril-r 1acanţel-r la mare marca %r-dusului tendinţa %r-dusel-r sale s%eci?ice' O alt+ %r-6lem+ a ciclului de 1iaţ+ a %r-dusului este aceea c+ un %r-dus care este !n declin general# %-ate s+şi %iard+ c-nsumat-rii unui segment de %iaţ+# dar %-ate s+ c:ştige un alt segment de %iaţ+' $iclul de 1iaţ+ al unui %r-dus este un c-nce%t de 1al-are# ca%a6il s+ sesi*e*e tendinţa %r-dusului !n relaţie cu !ntreaga %iaţ+# şi cu segmentele acesteia# !n sc-%ul e1alu+rii cererii 1iit-are a %ieţei' Un c-nce%t relati1 n-u %entru anali*a destinaţiil-r este acela al ciclului de 1iaţ+ al destinaţiei turistice# care %-ate ?-l-si ca 6a*+ %entru e1aluarea de*1-lt+rii trecute şi %r-s%ectarea 1iit-are' S"sire turisti 4$ili"ane5 Anul Nr. turisti
Italia Franta S%ania
(@@0 8(#3 <3#3 89#@
.333 9(#( >>#( 9<#9
.330 8<#0 >9#@ 00#@
.3(3 98#< >>#( 0.#<
2 (ttp)**data%+orlda%org*idi#ator*ST%./T%0 9
1
'
75
7
65
6
55
5
45 .talia rata
4
Spaia 35
3
25
2
15
1
5
1995
2
25
21
Figur+ (
11
Italia este ?aim-as+ !n turismul m-ndial %entru ?-rmele di1ersi?icate de turism# aceasta atr+g:nd de *eci de ani mili-ane de turişti' Acest ?a%t - situea*+ !nc+ %rintre %rimele l-curi ale t-%uril-r cel-r mai 1i*itate tari' Italia reuşeşte s+ !şi menţin+ %-*iţia al+turi de Franţa# El1eţia# Austria# S%ania s'a' Al+turi de Franţa şi S%ania care !n ultimii ani are un num+r de turişti !n sc+dere# Italia se situea*+ !n eta%a de maturitate a ciclului de 1iaţ+' Cn cadrul acestei ?a*e -6iecti1ul %rinci%al este de a menţine c-ta de %iaţ+ şi de a e4tinde durata ciclului de 1iaţ+' E?-rturile Italiei de a r+m:ne !n aceast+ eta%+ # care re%re*int+ cea mai %r-?ita6il+ ?a*a din ciclul de 1iaţ+# se 1-r c-ncentra c+tre a c-n1inge c-nsumat-rii c-m%etit-ril-r s+şi scGim6e %re?erinţele# c+tre a creşte ni1elul acGi*iţiei medii %er c-nsumat-r şi c+tre a trans?-rma n-n c-nsumat-rii relati1i !n c-nsumat-ri e?ecti1i# ?ideli*area acest-ra'
I6.
Seg$entarea 0ieei
Segmentarea %ieţei re%re*int+ -%eraţiunea de di1i*are a %ieţei t-tale !n %-rţiuni utili*a6ile' $-m%-nentele re*ultate = segmentele de %iaţ+ = tre6uie s+ %-at+ ?i ?-l-site# lucru care %-ate ?i a%reciat !n ?uncţie de satis?acţiac-nsumat-rului# a1anta;ul c-m%etiti1# c-m%-nenţa şi e?icienţa managerial+ sau# !ncele din urm+# !n ?uncţie de !nde%linirea -6iecti1el-r -rgani*aţi-nale' )rin urmare#segmentarea %ieţei tre6uie s+ se %-at+ ?ace şi s+ aduc+ re*ultate' )r-cesul de segmentare a %ieţei şi teGnicil-r as-ciate -cu%+ un l-c im%-rtant !n cadrul acti1it+ţil-r de mar5eting ale cel-r mai multe destinaţii turistice# cGiar dac+ unele din ele nu şiau structurat %rea 6ine ideile de 6a*+ !n aceast+ %ri1inţ+' Acest %r-ces de segmentare a %ieţei e4ist+ at:t %e %iaţa 6unuril-r de c-nsum c:t şi %e cea a ser1iciil-r# ?iind ?-arte r+s%:ndit# %e di1erse teGnici şi %e %iaţa 6unuril-r industriale' Acest %r-ces se a%lic+ la ?el de 6ine %ieţel-r a;unse la maturitate# %recum şi cel-r a?late !n de*1-ltare' )e %iaţa 6unuril-r de c-nsum a%are - c-ntradicţie !ntre necesitatea de!m%+rţire %e categ-rii a masei largi de c-nsumat-ri şi im%-si6ilitatea %ractic+ de aintra !n leg+tur+ direct+ cu ?iecare client !n %arte' Din acest c-n?lict re*ult+ m-dulde segmentare a %ieţei şi %-litica managerial+ cu %ri1ire la mar5etingul direcţi-nat'ar5etingul direcţi-nat re%re*int+ re*ultatul -%eraţi-nal imediat al acti1it+ţii de segmentare a %ieţei' Segmentele de %iaţ+ 1-r %utea ?i identi?icate ?-l-sind - c-m6inaţie de1aria6ile' Segmentarea %-ate ?i de?init+ ca ?iind di1i*area %ieţei !n mai multesu6ansam6le şi a%licarea unui mar5eting mi4 s%eci?ic# %entru unul sau mai multedin aceste su6ansam6le'O n-u+ gru%are de criterii care %-t ?i reţinute %entrusegmentarea %ieţei 1aria*+ !n ?uncţie de %r-dus# de ţar+# de !ntre%rindere# %ut:nd ?ic-m6inate !ntre ele' Distingem %atru gru%e de criterii" ge-gra?ice s-ci-dem-gra?ice de %ers-nalitate de c-m%-rtament ?aţ+ de %r-dus' 'riteriile ge"gra#ice" %-t ?i utili*ate %entru %r-dusele al c+r-r c-nsum este in?luenţat de clim+
a%arat de !nc+l*it# de -6işnuitele alimentare# de d-rinţele de in?-rmare %resa regi-nal+# de c-m%-rtamente di1erse' )re*int+ inc-n1enientul c+ sunt %uţin a%lica6ile# dar %-sed+ a1anta;ul de a 12
?i ?-arte %uternice şi clare# atunci c:nd e4ist+ %-si6ilitatea utili*+rii l-r# de-arece i*-lea*+ %er?ect segmentele unele de altele' 'riteriile s"ci"7de$"gra#ice" sunt utili*ate cu %ri-ritate !ntruc:t %re*int+ un ?act-r e4%licati1
adec1at al di?erenţel-r de c-nsum' $ele mai im%-rtante criterii s-ci-dem-gra?ice sunt" se4ul# 1:rsta# 1enitul şi categ-ria s-ci-%r-?esi-nal+ $S)'O segmentare !n ?uncţie de 1:rst+ este de-se6it de 6ene?ic+ !n ceea ce %ri1eşte l-curile de distri6uţie# atitudinea ?aţ+ de %u6licitate# structura c-nsumului alimentar' Ni1elul 1enitului şi a%artenenţa la - categ-rie s-ci-%r-?esi-nal+ e4%lic+ di?erenţele de c-nsum' Am%lasarea l-cuinţel-r şi a casel-r de 1acanţ+ 1aria*+ de la - clas+ s-cial+ la alta' A%aratele 1ide-# reşedinţele secundare# 6i;uteriile de lu4# !m6r+c+mintea şi !nc+lţ+mintea de marc+ se adresea*+ un-r segmente ?-arte %recise ale %ieţei' 'riteriile de 0ers"nalitate" din m-ment ce %ers-nalitatea ?iec+ruia %re*int+ - in?luenţ+ asu%ra
c-nsumului# nu este de mirare c+ !ntre%rinderea se interesea*+ de %ers-nalitate %entru a d-mina mai 6ine %iaţa' Alegerile indi1i*il-r se %-t -%ri asu%ra un-r %r-duse di?erite# du%+ cum au tr+s+turi de %ers-nalitate ca" aut-ritar sau 6ine1-it-r# im%ulsi1 sau cum%+tat etc' 'riteriile de c"$0"rta$ent #aă de 0r"dus " gru%ea*+ ceea ce are leg+tur+ cu %r-dusul !nsuşi'
Du%+ c-m%-rtamentul ?aţ+ de %r-dus distingem urm+t-arele categ-rii" utili*at-r sau n-nutili*at-r mare c-nsumat-r sau mic c-nsumat-r c-nsumat-r ?idel sau c-nsumat-r in?idel' )entru segmentarea %ieţei turistice !n Italia# am luat !n c-nsiderare cele %atru 1aria6ile şi anume" •
Varia6ila ge-gra?ic+ = c-nsumat-ri
din Eur-%a din a?ara Eur-%ei
•
Varia6ila dem-gra?ic+ = 1:rsta
tineri
adulţi
1:rstnici
•
Varia6ila %siG-gra?ica = stil de 1iaţa
acti1i
•
%asi1i
Varia6ila de c-m%-rtament=statutul c-nsumat-rului a mai ?-st !n Italia c-nsumat-r nu a mai ?-st !n Italia n-nc-nsumat-ri
Legenda%
$ = c-nsumat-ri E = c-nsumat-ri din Eur-%a AE = c-nsumat-ri din a?ara Eur-%ei T = tineri 13
A = adulţi V = 1:rstnici A = acti1i ) = %asi1i $ = a mai ?-st !n Italia N = nu a mai ?-st !n Italia
14
TINTIREA
Seg 1
Seg 2
Seg 3
Seg 4
Seg 5
Seg 6
Seg 7
Seg '
Seg 9
Seg 1
Seg 11
Seg 12
Seg 13
Seg 14
Seg 15
Seg 16
Seg 17
Seg 1'
Seg 19
Seg 2
Seg 21
Seg 22
Seg 23
Seg 24
Hintirea %re*int+ alegerea segmentului ţint+# ţin:nduse c-nt de atracti1itatea segmentel-r# m+rimea real+ a l-r# %-tenţialul de creştere# -6iecti1ele destinaţiei şi resursele acesteia' )rin urmare# am reali*at diagram+ care re%re*int+ segmentele ţint+# care sunt urm+t-arele" •
Segmentul ( re%re*int+ c-nsumat-rii din Eur-%a tineri acti1i c-nsumat-ri
•
Segmentul 0 re%re*int+ c-nsumat-rii din Eur-%a adulţi acti1i c-nsumat-ri
•
Segmentul (( re%re*int+ c-nsumat-rii din Eur-%a 1:rstnici %asi1i c-nsumat-ri
•
Segmentul (< re%re*int+ c-nsumat-ri din a?ara Eur-%ei tineri %asi1i n-nc-nsumat-ri
•
Segmentul (2 re%re*int+ c-nsumat-rii din a?ara Eur-%ei adulţi acti1i n-nc-nsumat-ri
Cn ?uncţie de ti%-l-gia segmentel-r# %utem reali*a gama de %r-duse s%ecial c-nce%ut+ %entru ?iecare din categ-riile de mai sus'
)entru %rimul segment sunt re%re*entati1e turismul s%-rti1 şi cel m-ntan' )entru segmentele 0 şi (2# re%re*entati1 este turismul de a?aceri' 16
Segmentul (( este re%re*entat de turismul 6alnear şi de s+n+tate' Segmentul (< este re%re*entat de turismul cultural'
6.
Deter$inarea $i8ului de $arketing şi a su$i8uril"r
$-nce%t esenţial al te-riei m-derne a mar5etingului# mi4ul de mar5eting re%re*int+ ansam6lul de instrumente tactice de mar5eting c-ntr-la6ile %e care ?irma le c-m6in+ cu sc-%ul de a %r-duce %e %iaţa ţint+ reacţia d-rit+ El reuneşte %r-%riet+ţile caracteristice ale -rgani*aţiei# elementele %e care aceasta le %-ate ?-l-si %entru a in?luenţa cererea %entru %r-dusul s+u !n general# 1:n*+rile !n m-d s%ecial# şi anume" %r-dusul !nsuşi# ni1elul %reţului# acti1itatea %r-m-ţi-nal+ şi distri6uţia sau %lasarea %r-dusului' Acest set de 1aria6ile c-ntr-la6ile de c+tre -rgani*aţie# cun-scut şi su6 numele de cei 9) %r-dus# %lasament# %r-m-1are# %reţ are r-lul de a detalia strategiile de mar5eting şi de a in?luenţa %iaţa !n 1ederea asigur+rii e?icienţei ma4ime' $ei 9) c-nstituie 1aria6ilele cGeie %rin care -rgani*aţia %-ate acţi-na !n 1ederea -6ţinerii im%actului ma4im asu%ra %ieţii şi c-nsumat-rului şi re?lect+ m-dul !n care sunt antrenate di?erite c-m%-nente ale resursel-r de care dis%une -rgani*aţia %entru -6ţinerea e?ectel-r sc-ntate'
'ei 91 P:
17
P Varietate P $alitate P Design P $aracteristici P arca P Ser1icii
P )ret de catal-g P Ra6aturi P Facilitati P )eri-ada de %lata P $-ntitii de acreditare
P $anale P Ac-%erire P S-rtimente P Am%lasare P St-curi P Trans%-rt
Pr"dus
t n e $ a s a l P
t e r P
P Reclama Pr"$"*are P Actiuni %r-m-ti-nale P )u6licitate P Van*are %ers-nala P Relatii %u6lice P )r-m-1are directa P F-rta de -rgani*are
Produsul # !n termeni de calitate# caracteristici# as%ect# am6ala;' Acesta re%re*int+ c-m6inația de
6unuri# ser1icii# idei %e care ?irma le -?er+ %ieței' Deci# %r-dusul !n sensul mi4ului de mar5eting nu !nseamn+ d-ar un 6un ?i*ic' Reali*area ?i*ic+ a %r-dusului nu re%re*int+ - acti1itate de mar5eting' T-tuși# s%ecialiștii !n mar5eting tre6uie s+ studie*e și d-rințele c-nsumat-ril-r %entru a se %r-iecta %r-duse care s+ satis?ac+ aceste ne1-i' $-nce%tul de %r-dus mai cu%rinde și as%ecte %ri1ind marca# am6alarea# eticGetarea# %recum și ser1iciile %-st1:n*are' Plasamentul # 1i*ea*+ canalele de distri6u ție# ac-%erire# s-rtimente# st-curi' Denumit+ și distri6uție# %lasarea re%re*int+ acele acti1it+ți ale ?irmei care ?ac dis%-ni6il %r-dusul cliențil-r țint+' )entru satis?acerea acest-ra# %r-dusul tre6uie s+ ?ie dis%-ni6il la m-mentul -%-rtun# !ntrun l-c c-n1ena6il și !n cantitatea necesar+' )rin urmare# s%ecialiștii !n mar5eting 1-r tre6ui s+ aleag+ cea mai %-tri1it+ rețea de distri6uție și s+ sta6ileasc+ %r-cedurile adec1ate de c-ntr-l al st-curil-r# trans%-rt# de%-*itare' Preț ul # 1i*ea*+ %re țul de catal-g# reduceri# ?acilit+ți' Acesta re%re*int+ cantitatea de 6ani %e care tre6uie s+ - %l+teasc+ un client %entru -6 ținerea %r-dusului' )rețul este im%-rtant %entru clien ți !ntruc:t aceștia sunt %re-cu%ați de 1al-area %e care - -6 țin !n scGim6ul 6anil-r %l+tiți' Adesea# el este ?-l-sit ca un instrument c-m%etiti1# duc:nd dese-ri la așa numitele Qr+*6-aie ale %rețuril-r' Promovarea# c-nține acti1it+țile legate de %r-m-1area 1:n*+ril-r# %u6licitate# rela țiile %u6lice# %r-m-1area direct+ și ?-rța de 1:n*are' )r-m-1area re%re*int+ acti1itatea ce c-munic+ meritele %r-dusului și c-n1inge clientul s+l cum%ere' Ea este ?-l-sit+ din m-ti1e 1ariate' De e4em%lu# %r-m-1area %-ate ?i utili*at+ %entru creșterea c-nștienti*+rii %u6licului %ri1ind - ?irm+# un %r-dus 1'
n-u# sau - marc+ n-u+' Cn %lus# ea este ?-l-sit+ %entru a in?-rma %u6licul %ri1ind caracteristicile %r-dusului s+u %entru stimularea ad-%t+rii unei %-*iții ?a1-ra6ile ?aț+ de %r-dus' Și mai %-ate ?i utili*at+ %entru re!nn-irea interesului %entru un %r-dus a c+rui %-%ularitate este !n declin' Atunci c:nd se c-m6in+ d-u+ sau mai multe elemente %r-m- ți-nale se -6 ține un mix promoț ional Q%r-m-ti-n mi4# denumit une-ri și mi4 de c-municare' i4ul %r-m-ți-nal este c-nce%ut !n ?uncție de -6iecti1ele %e care ?irma le urm+rește# de %-si6ilit+țile ?inanciare de care ?irma dis%une și de audit-riul c+ruia i se adresea*+' )rinci%alele instrumente ?-l-site !n ?-rmarea unui mi4 %r-m-ți-nal sunt" reclama# %r-m-1area 1:n*+ril-r# relațiile cu %u6licul și 1:n*area %ers-nal Cn ceea ce %ri1eşte mar5etingul turistic acesta este c-m%us din > elemente# cel-r 9 ) ad+ug:nduse %ers-nalul -amenii # c-m6inarea !m%acGetarea# %arteneriatul' Personalul este 1aria6ila mi4ului de mar5eting care cu%rinde at:t %ers-nalul anga;at !n d-meniul
turismului# c:t şi mem6rii c-munit+ţii l-cale din destinaţie'
Combinarea este 1aria6ila care re%re*int+ c-nce%erea %acGetel-r turistice' Parteneriatul
Cn ?uncţie de situarea %artenerului !n interi-rul# res%ecti1 e4teri-rul destinaţiei %utem a1ea %arteneriate interne# %arteneriate e4terne şi mi4te' i4ul de mar5eting al destinaţiei turistice se %articulari*ea*+# !n ?uncţie de s%eci?icitatea acesteia# de ne1-ile %e care le are la un anumit m-ment dat# %recum şi !n ?uncţie de -6iecti1ele %e care şi lea ?i4at %e un anumit termen' $a -rice alt+ 1aria6il+ a mi4ului de mar5eting# elementele care c-m%un mi4ul destinaţiei turistice tre6uie s+ !nde%lineasc+ urm+t-arele caracteristici esenţiale" (' s+ ?ie !n m+sur+ s+ in?luenţe*e cererea %entru %r-dusul,%r-dusele şi ser1iciile -?erite de c+tre destinaţie .' s+ ?ie c-ntr-la6il de c+tre ecGi%a de management 8' s+ ?ie interrelaţi-nat cu celelalte elemente ale mi4ului# adic+ s+ %-at+ in?luenţa# res%ecti1 s+ %-at+ ?i in?luenţat de ?iecare din celelalte c-m%-nente' Cn ca*ul destinaţiei turistice# c-nce%tul de Q%r-dus turistic %-ate ?i a6-rdat din d-u+ %ers%ecti1e" (' dintr- %ers%ecti1+ de ansam6lu# s%eci?ic+# ?+c:nd re?erire la %r-dusulQdestinaţie turistic+' .' dintr- %ers%ecti1+ clasic+ de mar5eting# ?+c:nd re?erire la %r-dusele turistice c-nce%ute şi -?erite !n cadrul unei destinaţii' )r-dusul de ansam6lu Qdestinaţie turistic+ se su%ra%une %este c-nce%tual de e4%erienţ+ turistic+' Cn t-t ceea ce -?er+# ca şi tr+ire# - destinaţie turistic+# s%iritul ei este -mni%re*ent' De-arece acest caracter de -mni%re*enţ+ este s%eci?ic ?iinţel-r# destinaţia# ca şi %r-dus de ansam6lu# ca şi e4%erienţ+ turistic+# este 1ie# ea %ulsea*+ !n t-t ce tr+ieşte turistul !n cadrul s+u' Din aceste c-nsiderente# se 1a a6-rda %r-dusul turistic de ansam6lu Qdestinaţie turistic+ su6 denumirea# de;a c-nsacrat+# de Qe4%erienţ+ turistic+' QE4%erienţa turistic+ se c-nturea*+ ca şi element de %rim+ im%-rtanţ+# cu t-tul s%eci?ic mar5etingului destinaţiei turistice'
19
Elementele mixului de marketing
5 1 3 15
)r-dus )r-m-1are )lasament )ret )ers-nal $-m6inare im%acGetare )arteneriat
1 2 1
L-cul central !n cadrul mi4ului de mar5eting re1ine produsului # ca %rinci%al mi;l-c de c-municare a destinaţiei turistice cu %iaţa# %r-dusul necesita !m6un+t+ţiri !n ceea ce %ri1eşte 6randul# calitatea ser1iciil-r# in-1area acest-ra' De aceea am al-cat acestui element ce mai mare %-ndere de 83' Urm+t-rul l-c este -cu%at de preţ # care re%re*int+ cea mai m-6ila c-m%-nent+ a mi4ului de mar5eting' El %-ate ?i m-di?icat ra%id# s%re de-se6ire de celelalte c-m%-nente ale mi4ului# iar scGim6+rile de %reţ atrag de regul+ un r+s%uns imediat din %artea %ieţei' Statisticile dem-nstrea*+ c+ %reţurile %r-dusel-r şi ser1iciil-r turistice din Italia sunt ridicate !n c-m%araţie cu alte ţ+ri' Se rec-manda reducerea %reţului dar t-t-dat+ e1itarea !ncerc+rii -6ţinerii a1anta;ului c-m%etiti1 d-ar %e 6a*+ de %reţ %entru a nu genera un ade1+rat r+*6-i al %reţuril-r' Personalul -cu%a l-cul al treile ca necesitate# acesta ?iind 1aria6il+ ce asigur+ %restarea ser1iciil-r
de calitate su%eri-ar+' Cn ciuda e4istenţei di1ersel-r %r-grame de cali?icare a %ers-nalului din Italia# m-dul de instruire al acestuia tre6uie !n %ermanenţ+ in-1at# m-derni*at# ada%tat n-il-r cerinţe'
Promovarea, plasamentul şi combinarea au acelaşi %r-cent de (3 '
$ea mai mic+ %-ndere re1ine parteneriatului şi anume 0 de-arece !n Italia e4ista de;a numer-ase %r-iecte# acţiuni !n des?+şurare at:t la ni1el naţi-nal c:t şi internaţi-nal'S%re e4em%lu %r-iectul# care are numele de Identis /eee Identi?icati-n DEterminati-N Tracea6ilit Integrated Sstem ?-r /eee şi care re%re*int+ re*ultatul unui %arteneriat cu S%ania şi R-m:nia'T-t-dat+ Italia este una dintre ţ+rile ?-ndat-are ale Uniunii Eur-%ene şi NATO' Su$i8ul de 0r"dus
2
Su$i8ul de 0r"dus se detaşea*+ ca im%-rtanţ+# de-arece el c-nstituie su%-rtul cel-rlalte
su6mi4uri' )entru !ntre%rindere# esenţialul este s+ %r-duc+ d-ar 6unurile şi ser1iciile care %-sed+ caracteristicile d-rite de gru%ul ţint+# at:t su6 as%ectul tr+s+turil-r sale tangi6ile cul-are# m+rime# ?uncţi-nalitate etc' c:t şi al cel-r intangi6ile trans%-rt# ser1icii secundare# ?acilit+ţi %-stdes?acere' )-litica de %r-dus# %e 6a*a studierii %ieţii# urm+reşte s+ asigure ada%tarea -?ertei la e4igenţele cererii# %rin %r-duse care s+ satis?ac+ tre6uinţele c-nsumat-rului# dar !n acelaşi tim% s+i aduc+ %r-?it'
Submixul de produs
1 3 15
alitate
:rad
.magie
esurse
0uteti#itate
.ovare
ezvoltare
5
15
15 1
$-m%-nenta su6mi4ului de %r-dus calitate am clasat- %e %rimul l-c cu un %r-cent de 83 de-arece Italia are ne1-ie de !m6un+t+ţiri !n ceea ce %ri1eşte %r-dusele şi ser1iciile turistice' La un %r-cent egal de (0 se %-*iţi-nea*+ resursele, inovarea şi brand ul ?iind str:ns legate !ntre ele # Italia ?iind una dintre cele mai cun-scute şi atracti1e destinaţii turistice ale Eur-%ei# -cu%:nd l-curile ?runtaşe ale t-%uril-r cel-r mai 1i*itate tari' Imaginea şi dezvoltarea -cu%a (3 din %r-cente# !n mare %arte# %r-dusele turistice din Italia
sunt ?-l-site la ca%acitate mare# re*ult:nd un singur gru% restr:ns care necesita de*1-ltare'Cn acelaşi tim% aceast+ destinaţie turistic+ şia creat - imagine atracti1+# %uternic+ ?-rm:nd - 6un+ im%resie !n m-mentul !n care un turist !şi caut+ - destinaţie %-tri1it+ de 1acanţ+'
Autenticitatea 0# - c-m%-nent+ de mare !nsemn+tate %entru turişti# re%re*int+ calitatea de
a ?i unic şi de a atrage %rin acest ?a%t' Su$i8ul de 0r"$"*are
21
Su$i8ul de 0r"$"*are reali*ea*+ c-municarea cu 1iit-rii clienţi# sta6ilind ce şi cui se c-munic+#
cum s+ se reali*e*e aceasta# !n ce ?-rm+ şi cu ce mi;l-acele'
Submixul de promovare
8romovare vazari
2azare pro
8u,li#itate
=ar-etig dire#t
15 3 1
1elatii pu,li#e 2 25
Un l-c ?runtaş -cu%a promovarea vânzărilor cu un %r-cent de 83' Aceasta se ?ace %rin atragerea atenţiei c-nsumat-ril-r %ri1ind -?erta agenţiil-r de turism# ?ideli*and ast?el clienţii# crearea un-r n-i -ca*ii de cum%+rare %rin reali*area t:rguril-r de turism# lansarea unei n-i 1ariet+ţi de %r-dus# creşterea l-ialit+ţii" c-n?irmarea alegerii ?+cute şi !ncura;area cum%+r+t-ril-r s+ s%-reasc+ num+rul şi cantitatea acGi*iţiil-r $u 0 %r-cente mai ;-s se a?la vânzarea profesională' Aceasta se reali*ea*+ %rin e4%-*iţii şi t:rguri de s%ecialitate# c-m%use din mai multe %ers-ane sau -rgani*aţii care %r-m-1ea*+ di1erse %acGete turistice' Publicitatea# -cu%a şi ea un l-c im%-rtant !n su6mi4ul de %r-m-1are' )r-m-1area 6unuril-r#
ser1iciil-r ?+c:nduse mai ales %rin %u6licitatea de reamintire este im%-rtant+ %entru %r-dusele a;unse !n eta%a de maturitate# %entru c+ ea menține interesul c-nsumat-ril-r ?aț+ de %r-dus Relaţii publice (0 ' Se reali*ea*+ %rin c-n?erinţe naţi-nale şi internaţi-nale Marketing direct (3'O alt+ teGnic+ im%-rtant+ de %r-m-1are a atracţiil-r turistice a ţ+rii este
reali*at+ %rin intermediul catal-agel-r turistice şi a reclamel-r %rin intermediul telesG-%%ingului' Este - ?-rm+ de %u6licitate care se adresea*+ unui set de ținte 6ine de?init cu sc-%ul de a genera un re*ultat m+sura6il# ?-l-sind instrumente media adresa6ile# c+ %-șta sau emailul'' ar5etingul direct ?-l-sește intensi1 6a*e de date'
22
6I. Strategii de $arketing ,. Matricea ;'G ,
-delul B$7 a ?-st ela6-rat de s%ecialiştii de la B-st-n $-nsulting 7r-u% de undei 1ine şi denumirea8# ser1ind la e1aluarea interesului %entru un d-meniu de acti1itate al !ntre%rinderii !n ?uncţie de d-u+ criterii de 6a*+" rata de creştere a %ieţei m+surat+# %entru trecut# %e 6a*a datel-r statistice# iar %entru 1iit-r %e seama di?eritel-r met-de de %re1i*iune şi c-ta %r-%rie de %iaţ+ determinat+ ca un ra%-rt !ntre %artea sa de %iaţ+ şi %artea a?erent+ c-ncurentului cel mai im%-rtant' $un-sc:nd m+rimile cel-r d-u+ criterii# m-delul B$7 %ermite !ncadrarea %r-dusel-r !ntrmatrice' Aceast+ matrice c-nţine %atru cadrane# ?iecare din ele caracteri*:nd c:te - situaţie %articular+' )rimul cadran cu%rinde *-na %r-dusel-r denumite stele#1edete sau ?a1-rite#c-res%un*+t-r c+r-ra rata de creştere a %ieţei este !nalt+# iar c-ta %ieţei %r-%rii ridicat+# marc:nd d-meniile de acti1itate cele mai %r-miţ+t-are ale !ntre%rinderii' E4tinderea lui necesit+ !ns+ cGeltuieli de in1estiţiişi de %r-m-1are ridicate' $el deal d-ilea cadran include aşa numitele %r-duse dile$ă sau cu %r-6leme# %entru care rata de creştere a %ieţei este !nalt+# iar c-ta %r-%rie a %ieţei c-6-r:t+' Deşi %-tenţialul 1:n*+ril-r dat de raţ+ mare de e4tindere a %ieţei este !nalt# c-ta c-6-r:t+ a %ieţei %r-%rii risc+ s+ c-nduc+ la - micş-rare a c-m%etiti1it+ţii l-r' )entru a s%ri;ini e4tinderea %ieţei acest-r %r-duse#?irma tre6uie s+ ?ac+ cGeltuieli in1estiţi-nale şi %r-m-ţi-nale relati1 mari' $adranul al treilea c-res%unde %r-dusel-r cu statut de *aci de $uls# %entru care rata de creştere a %ieţei este redus+ sau cGiar negati1+# iar c-ta %ieţei %r-%rii !nalt+' Ele se caracteri*ea*+ %rintrrenta6ilitate !nalt+ %e termen scurt' )-*iţia l-r d-minant+ %e %iaţ+ -?er+ !ntre%rinderii un a1anta; c-ncurenţial %uternic# in1estiţiile %entru menţinerea %-*iţiei de lider ?iind relati1 mici' )r-dusele situate !n acest cadran sunt cele care %ermit !ntre%rinderii c-nstituirea ?-nduril-r de in1estiţii necesare asigur+rii creşterii şi di1ersi?ic+rii %r-ducţiei# !n a1anta;ul %r-dusel-r 1edet+ şi al cel-r dilem+' Cn ?ine# cel deal %atrulea cadran cu%rinde %r-dusele cu statut de căei a1:nd - %iaţ+ cu - creştere sla6+ sau !n regres# %recum şi - %-ndere mic+ %e %iaţa l-r # %entru care ?irma tre6uie s+ cGeltuiasc+ mult !ntreţinerea c+ţeil-r de cas+ c-st+# ?+r+ a aduce un ?-l-s real' Ele sunt c-n?runtate cu c-ncurenţ+ %uternic+ su6 as%ectul %reţuril-r %us+ !n e1idenţ+ de raţ+ c-6-r:t+ de creşterea %ieţei# c+reia nu este !n stare s+i ?ac+ ?aţ+ lucru e1idenţiat de c-ta redus+ deţinut+ %e %iaţ+ de %r-dusele %r-%rii' Acest cadran mai %-art+ şi denumirea de *-na %r-dusel-r %e m-arte# %e care ?irma tre6uie s+ le a6and-ne*e'
3 ' Lendre1ie# D' Lind-n" Lucr' cit'# %' 8>@ 82( 23
Prezentarea datel"r generale
)rinci%alii c-ncuren!i ai Italiei sunt re%re*enta>i de urm+t-arele state" ( Franta (' S%ania .' Austria 8' El1eţia 9' $r-aţia 0' R-m:nia
Tael ,. umărul total de turi şti sosi ți •
Nr. 'rt .
Statul!&egiunea
,. -. /. /.
Italia Franţa S%ania Austria
Nr. S"siri turiști!an4$ili"ane5 -<<=
-<<>
9. >89 >@ .(2 0> (>2 .( @80
98 .8@ >< ><9 0. (@. .( 800 24
El1eţia $r-aţia R-m:nia Eur-%a
1 ? @
2 <32 @ 9(0 2 2<. 92< .>3
2 .@9 @ 880 > 0>0 90@ .08
("r$ule de calcul% • •
$-ta de %iaț+$) Nr' turiști s-siți,Nr' t-tal turiș ti Rata de creștereR$ Nr' turiști .33@ =Nr' turiș ti .332,Nr' turiș ti .332
$alculul e?ecti1 a Italia
6 Franta
c S%ania
d Austria
e El1eţia
? $r-aţia
g R-m:nia
Strategii" de trans?-rmare !n destinaţie de ti% stea %rin creşterea num+rului de turişti $)# creşterea atracti1it+ţii R$ %rin %r-m-1are şi in?-rmarea turiştil-r'
25
-. Matricea ;'G -
Institutul B-st-n $-nsulting 7r-u% a ela6-rat ulteri-r un alt m-del de anali*+# cun-scut su6 denumirea de atricea B$7 .9# !n care a utili*at dre%t criterii de e1aluare a %er?-rmanțel-r unit+țil-r strategice ale !ntre%rinderii# ni1elul a1anta;ului c-m%etiti1 şi %-si6ilit+țile de di?erențiere' Se %-rnește de la %remisa c+ a1anta;ul c-m%eti ți-nal este necesar %entru %r-?ita6ilitatea a?acerii și c+ile %rin care se c:știg+ acestea 1-r ?i di?erite# !n ?uncție de industrie' Fiecare din cele %atru celule are im%licații strategice clare# adic+ sugerea*+ și un set de %-litici' Fragmentarea# se caracteri*ea*+ %rin e4istența un-r numer-ase mi;l-ace de a c: știga un a1anta;# dar acest a1anta; este m-dest' Strategia sugerat+ este di?eren țierea %r-dusului cu minimi*area in1estiției și !m6un+t+țirea %r-?ita6ilit+ț ii' Di?erențierea# are numer-ase surse de -6ținere de a1anta;e# acestea ?iind c-nsistente' Strategia rec-mandat+ este cea a c-stului sc+*ut %rin care se !ncearc+ men ținerea %-*i ției și eliminarea c-ncurențil-r' V-lum# sunt cele cu a1anta;e mari -6ținute cu un num+r redus de %-si6ilit+ți# legate !n s%ecial de c-stul redus' Strategia de succes c-nst+ !n creșterea 1-lumului %entru a se %ermite sc+derea c-stului și utili*area e?ectel-r cur6ei de !n1+țare' Im%as# sunt acelea !n care e4ist+ un ecGili6ru relati1 de ?-rțe !ntre c:ți1a c-m%etit-ri de m+rimi relati1 a%r-%iate' Nu e4ist+ - %-*iție a1anta;-as+ %entru 1reun c-m%etit-r' Strategia rec-mandat+ este una de restr:ngere'
4 $ismaru# l' N-te de curs 26
Ni1elul a1anta;ului c-m%etiti1 lam identi?icat din ra%-rtul de c-m%etiti1itate reali*at de c+tre F-rumul Ec-n-mic -ndial# iar %-si6ilit+ţile de di?erenţiere leam identi?icat din in?-rmaţiile cun-scute des%re aceste ţ+ri' Strategii" lider %rin c-st = reducerea c-stului %entru aşi %+stra c-m%etiti1itatea' NAV este ?-arte ridicat# destinaţia este credi6il+# dar nu sta ?-arte 6ine la %-si6ilit+ţi de di?erenţiere' Vinde ?-arte mult# iar num+rul de turişti este mare'
/. Matricea e80erienei
Brandul de țar+ re%re*int+ strategia de mar5eting %rin care un stat ! și %r-m-1ea*+ imaginea# %ers-nalitatea# cultura# ist-ria și 1al-rile# %r-dusele# -6iecti1ele turistice atracti1e %r-iect:nd ceea ce ar %utea ?i - idee# - imagine# dar u ș-r de recun-scut# !n sc-%uri c-merciale# ec-n-mice dar și %-litice' O țar+ are un 6rand reușit atunci c:nd r+m:ne !n c-nștiința -amenil-r su6 ?-rma unei imagini ?-arte clare' )entru - cam%anie de 6randing# unul dintre %a și este reali*area unui l-g- care s+ re%re*inte 1al-rile ț+rii res%ecti1e' Un 6rand este e4%rimat %rin intermediul unui %r-dus# al mediului care !l !nc-n;-ar+# %rin c-municare și c-m%-rtamentul %e care !l are ?aț+ de clienții c+r-ra i se adresea*+' La ?el ca m+rcile c-r%-ratiste# 6randul de ţar+ e1-c+ anumite 1al-ri şi cali?ic+ri !n minţile -amenil-r' $ele mai multe ţ+ri nu au !n s%ate sec-le de tradiţie şi relaţii cu e4teri-rul %e care s+şi cree*e - re%utaţie' Sunt state care %rin ist-ria l-r au un 6rand clar recun-scut %e %lan m-ndial" Italia stil # Anglia clas+ şi m-ştenire# Franţa cGic' Brandul de ţar+ in?luenţea*+ ?elul !n care 1edem lumea# ?elul !n care ne ?-rm+m - imagine des%re - ţar+ !n c-m%araţie cu alta' 7l-6ali*area !nseamn+ şi c-m%etiţie !ntre state %entru in1estiţii str+ine# e4%-rturi# turişti etc' Aceast+ a6-rdare a determinat gu1ernele s+ ad-%te tacticile de mar5eting şi de 6randing ?-l-site de c-m%aniile ce acti1ea*+ %e %ieţele internaţi-nale' )-liticienii din statele de*1-ltate au c-nştienti*at c+# dac+ 1-r %r-m-1a identit+ţi de 6rand %uternice# acest lucru !i 1a a;uta s+ s%-reasc+ in1estiţiile str+ine# s+ creasc+ num+rul turiştil-r# aceste lucruri c-nduc:nd la accelerarea de*1-lt+rii# dar şi la creşterea in?luenţei %-litice a ţ+rii' -dul de %r-m-1are a imaginii de ţar+ %rin strategii de mar5eting a a1ut in?luenţe 6ene?ice asu%ra de*1-lt+rii ec-n-mice şi este unul din m-ti1ele %entru care statele de*1-ltate sunt 6-gate' )lec:nd de la ideea mai sus menţi-nat+# c-n?-rm c+reia Italia se a?la %rintre ţ+rile care %rin ist-ria l-r au un 6rand clar recun-scut# creat-rii acestuia au amintit - %arte din 1al-rile ţ+rii# in1it:nd turiştii s+ e4%l-re*e ?rumuseţile de;a cun-scute' L-g-ul Italiei este c-m%us din cu1:ntul Italia# tra1ersat de - %anglic+ tric-l-r+' Sl-ganul acestei cam%anii !n str+in+tate %-art+ denumirea de agic Ital' )rin acesta d-resc s+ st:rneasc+ curi-*itatea# %r-miţ:nd - e4%erienţ+ de e1adare# estetic+ şi educati1+' Aşadar# destinaţia !ncearc+ s+ atrag+ atenţia turistului# dar t-t-dat+# !l lasa %e acesta s+ de1in+ %arte din e4%erienţa turstica' Anali*:nd elementele la care ?ilmul 6randului ?ace re?erirecultura# arta# ist-rie# ?rumuseţile naturii etc' sa reali*at matricea cel-r 9 e4%erienţe' $eea ce 1e*i este Italia ta - tara unic+# ?+cut+ din cer# s-are# mare# !nc+l*it+ de ist-rie# de cultur+ şi de art+' Este - tara e4tra-rdinar+ care tre6uie desc-%erit+' Dedicaţi1+ 1acantele %entru a cun-aşte mai 6ine Italia' ITALIA TA A7I$ 27
ABSORBTIE 8' E4%erienta de di1ertisment
(' E4%erienta educati1e
)ARTI$I)ARE )ASIVA
)ARTI$I)ARE .' E4%erienta estetica
9' E4%erienta de
A$TIVA
e1adare
IERSIUNE
.talia rata roatia
1.
Matricea PBnza de PăianCen
-delul %:n*+ de %+ian;en arat+ cum reali*area unui ecGili6ru !ntre cerere și -?ert+ ar %utea ?i at:t de aut-mat !n ca*ul !n care# a șa cum %are a ?i re*-na6il# ?urni*-rii sta6ilesc %rețul și c-nsumat-rii reacți-nea*+ cu - cantitate cerut+' )entru unele %ante ale cur6el-r cererii şi -?ertei# ecGili6rul %-ate ?i insta6il' -delul %:n*+ de %+ian;en este dem-stra ția clasic+ c-n?-rm c+reia un c-m%-rtament dinamic nu ar %utea tinde c+tre un ecGili6ru sta6il# cu - cerere egal+ cu -?ert+' Aceast+ a%lica ție -?er+ d-u+ m-dalit+ți de a reda gra?ic re*ultatele și %ermite e4%erimentarea cu un %arametru cGeie care determin+ dac+ re*ultatul este sta6il sau nu'
2'
Italia aport #alitate-pret emo#ratie .
rumusetea aturala .storie
.talia
0rta si #ultura 0uteti#itate =ediul de reglemetare
/ivelul de trai =ediul de a
?. M"del 0r"0riu PBnza de PăianCen
29
elie< 1 0tra#tii turisti#e
'
Trasportul
6 4 2
.talia omaia
.
0uteti#itate
ultura
?astroomie
$u a;ut-rul atricei de ti% ):n*a de )+ian;en am determinat di?erenţa dintre Italia şi R-m:nia %e 6a*a a 0 criterii şi anume" relie?# trans%-rt# cultur+# gastr-n-mie# autenticitate# in?rastructura# atracţii turistice' $i?rele indic+ e1aluarea ţ+rii !n ?uncţie de atri6utele s%eci?ice'
6II. '"ncluzii 3
Un 6rand este e4%rimat %rin intermediul unui %r-dus# al mediului care !l !nc-n;-ar+# %rin c-municare și c-m%-rtamentul %e care !l are ?aț+ de clienții c+r-ra i se adresea*+' La ?el ca m+rcile c-r%-ratiste# 6randul de ţar+ e1-c+ anumite 1al-ri şi cali?ic+ri !n minţile -amenil-r' $ele mai multe ţ+ri nu au !n s%ate sec-le de tradiţie şi relaţii cu e4teri-rul %e care s+şi cree*e - re%utaţie' Sunt state care %rin ist-ria l-r au un 6rand clar recun-scut %e %lan m-ndial" Italia stil # Anglia clas+ şi m-ştenire# Franţa cGic' Italia tre6uie sa se c-ncentre*e %e creşterea num+rului de turişti# creşterea atracti1it+ţii %rin %r-m-1are şi in?-rmarea turiştil-r# ?iind necesar s+ a%lice strategiile %-tri1ite %entru atingerea acest-r %uncte'
Bi6li-gra?ie
)G' W-tler# )rinci%ii de mar5eting 31
