licenta masaj şi tehnici complementare 1. Aplicarea Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) (principale) de masaj respectă următoarea succesiune: succesiune: A.netezirea (effleurage);fricţiunea;frământatul (effleurage);fricţiunea;frământatul (petrissage);aterea (petrissage);aterea (tapotamentul);!iraţiile (tapotamentul);!iraţiile ". netezirea (eff (effleura leurage); ge); fricţiunea; fricţiunea; frămâ frământat ntatul ul (petr (petrissa issage); ge); aterea (tapotamentu (tapotamentul); l); !ira !iraţiile ţiile## netezirea (effleurage); $. netezirea netezirea (effleura (effleurage); ge); fricţiunea; fricţiunea; !iraţiile; !iraţiile; frământatul frământatul (petrissage); (petrissage); aterea (tapotamentu (tapotamentul); l); netezirea (effleurage); %. netezirea (effleurage); (effleurage); aterea (tapotamentul); !iraţiile; fricţiunea; fricţiunea; frământatul (petrissage) (petrissage) &. netezirea netezirea (effleura (effleurage); ge); aterea (tapotamen (tapotamentul); tul); !iraţiile; !iraţiile; fricţiunea; fricţiunea; frământat frământatul ul (petrissa (petrissage# ge# netezirea (effleurage) '.ricţiunea constituie mane!ra principală principală prin care se acţionează asupra asupra muschilor n regiunile unde aceştia sunt situaţi : A. n profunzime ". supe superf rfic icia iall $. n stratu stratull hipode hipodermi rmicc foa foarte rte gros gros %. n regiun regiunea ea fesier fesierăă &. ado adomina minall la persoanel persoanelee cu oezitate oezitate *.$ominarea fricţiunii cu frământatul reprezintă A.o formă intermediară de trecere de la fricţiune la frământat fr ământat ".o formă intermediară de trecere spre !iraţii $.. o formă intermediară de trecere spre tapotament %.o asociere interzisă &..o asociere indicată doar la persoanele cu un hipoderm foarte gros +.$ontracţia izometrică A. determină:deplasarea segmentului de corp n sens antero,posterior ". determină:deplasarea segmentului segmentului de corp n sens rotator $.. determină:deplasarea segmentului segmentului de corp n plan trans!ers %. determină mişcarea de aducţie &. nu determină mişcare -.$ontracţia musculară se realizează prin: A.cuplarea troponinei cu tropomiozina ".cuplarea actinei cu miozina $.acţiunea ionilor de magneziu %.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina &.acţinea ionilor de potasiu .ricţiunea este mane!ră electi!ă pentru : A. epiderm ". derm $. hipoderm %. epid epider erm m şi şi der derm m &. nic nicii un răspu răspuns ns nu nu este este core corect ct /. rământatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul ţesuturilor A. superficiale ". profunde $. ner!oase periferice %.secretorii 1
&. glare (fără păr) 0.inapsa reprezintă: A.legătura ntre un neuron şi ţesutul conjuncti! ".comunicarea ner!,epiderm $.legătura dintre ' ner!i %.comunicarea ner!,derm &.locul unde se secretă sudoarea 2.3romofleitele şi fleotromozele n primele faze : A. reprezintă contraindicaţii pentru orice mane!ră de masaj ". reprezintă contraindicaţii doar pentru !iraţii şi tapotament $. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămntat %.permit doar netezirea &. doar tromofleitele contraindică masajul 14.5n cazul tumorilor maligne# masajul A.este contraindicat asolut# indiferent de stadiul olii ".se poate face # cu a!izul medicului $.se face cu acordul pacientului %.se fac doar fricţiuni &.este contraindicat numai n fazele terminale 11.6regătirea minilor maseurului se face A.naintea fiecarui pacient ".după efectuarea a trei masaje consecuti!e $. după efectuarea a cinci masaje consecuti!e %. după efectuarea a zece masaje consecuti!e &.la nceputul zilei de muncă 1'.3ipurile de muşchi cărora li se aplică de către maseur mane!rele de masaj sunt: A.numai striat ". numai cardiac $.numai neted %.striat şi neted &.striat şi cardiac 1*.arcomerul este: A.unitatea motorie a muşchiului ".unitatea morfo,funcţională a muşchiului $.format dintr,un neuron motor si un miofilament %.din fiele musculare iner!ate de acelaşi motoneuron &.din toti motoneuronii care iner!ează un muşchi 1+. 7nteracţiunea neuro,musculară se numeşte: A.gap junction ".desmozom $.placă motorie %.sinapsă inhiitorie &.motoneuron 1-.6entru realizarea contracţiei musculare este indispensail: A.ionul de calciu '
".ionul de magneziu $.ionul de hidrogen %. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina &.nici o !ariantă nu este corectă 1.irele roşii musculare au: A.contracţie lentă ".puţine mitocondrii $.puţine capilare %.contracţie rapidă &.rată aeroă scăzută 1/.irele musculare ale: A.sunt pentru efortul susţinut lung timp#fără perioade de recuperare ". sunt pentru un efort intens# de scurtă durată cu perioade prelungite de recuperare $.oosesc greu %.au multe mitocondrii &.nu au deloc capilare 10.8imfa memrelor inferioare este drenată printr,un sistem limfatic : A.superficial ".profund $.care ajunge la ni!elul ganglionilor limfatici apicali %.dulu# profund şi superficial &.situat n ganglionii suscapulari 12.9ane!rele de apel din cadrul drenajului limfatic fa!orizează A. contracţia colectorilor ". aspirarea lichidului interstiţial n !ase $. contracţia colectorilor şi aspirarea lichidului interstiţial n !ase %. ntinderea cutanată &.tromoza !aselor '4. 5n limfedemul secundar# posiilităţile contractile ale !aselor# care sunt stimulate iniţial prin hiperpresiune A.sunt eacerate ". sunt depăşite $.sunt normale %.trec alternati! de la contracţie la dilatare &.toate !ariantele sunt incorecte '1. 9ane!rele utilizate n drenajul limfatic treuie să fie de intensitate etrem de mică A.pentru a e!ita creşterea permeailităţii !aselor prin stimulare histaminică ".iniţial# urmate de mane!re mai dure $.pentru a stimula trecerea lichidelor in spaţiul interstiţial %.pentru a stimula schimul lichidian cu ţesuturile adiacente &.pentru a contracara peristaltismul limfaticelor ''.copul drenajului limfatic este A.trecerea limfei n spaţiul interstiţial ".crearea de colaterale limfatice $. numai captarea macro,moleculelor proteice *
%.doar e!acuarea lichidului limfatic resorit &. captarea macro,moleculelor proteice şi e!acuarea lichidului limfatic resorit '*.%renajul limfatic este realizat prin: A.masajul ganglionilor limfatici ". mane!ra de apel (de e!acuare) $. mane!ra de resorţie (de captaj) %. A şi " &. A#" şi $ '+.tructurile anatomice asupra cărora acţionează masajul sunt: A.pielea şi muschii ".muşchii şi articulaţiile $.pielea# muşchii şi articulaţiile %. apone!rozele#pielea# muşchii şi articulaţiile &.organe interne# piele# muşchi# articulaţii '-.eceptorii pielii asupra cărora acţionează masajul sunt: A.doar cei tactili ". de temperatură $.cei ai durerii %. tactili şi ai durerii &.tactili# ai durerii# de temperatură '.9asajul poate atenua durerile prin: A.ecitarea firelor A delta "#ecitarea firelor amielinice $ $.prin acţiune asupra amelor tipuri de fire#A delta şi $ %.ecitarea firelor tactile şi inchiderea porţii din cornul dorsal medular pentru ecitaţiile nocicepti!e &.stimularea sistemelor descendente # inhiitorii ale durerii '/.usul neuro,muscular conţine: A.fire motorii ".fire senziti!e $.fire motorii şi senziti!e %.fire simpatice &.fire parasimpatice '0.7n timpul masajului care produce !azodilataţie superficială# in reţeaua !asculară profundă apare: A.!azodilataţie ".!azoconstricţie $.congestie %. " şi $ &.deschidere de capilare suplimentare '2. 6rin fricţiune# frământat şi tapotament# mane!re energice# se produce : A.!azodilataţie n profunzime# prin acţiune histamino,serotoninergică ".!azoconstricţie n profunzime# prin acţiune histamino,serotoninergică +
$. !azodilataţie n profunzime# prin acţiune adrenergică %. !azodilataţie n profunzime# prin acţiunea sustanţei 6 &. toate !ariantele sunt incorecte *4.%urerea referită apare datorită : A.con!ergenţei firelor tactile dintr,o zonă a pielii n acelaşi segment din cornul !entral medular cu firele motorii ". con!ergenţei firelor tactile dintr,o zonă a pielii n acelaşi segment din cornul dorsal medular cu firele durerii !iscerale $. con!ergenţei firelor tactile dintr,o zonă a pielii n acelaşi segment din cornul lateral medular cu firele durerii !iscerale %. con!ergenţei firelor parasimpatice dintr,o zonă a pielii n acelaşi segment din cornul lateral medular cu firele durerii !iscerale &. con!ergenţei firelor simpatice dintr,o zonă a pielii n acelaşi segment din cornul lateral medular cu firele durerii !iscerale *1.9asajul $
". cu gheaţă # n faza acută $. cu gheaţă# n faza cronică %.doar la sporti!i &.doar n lipsa altor posiilităţi terapeutice */.5n miozitele de efort A.nu se face diagnostic diferenţial cu ruptura musculară ". se face masaj#dar# doar mane!re lnde $. se face masaj#dar# doar mane!re energice %. se face o alternanţă de mane!re lnde şi energice &.rareori masaj *0. 5n recuperarea hipotrofiilor musculare de inacti!itate A. masajul terapeutic se asociază simultan cu =inetoterapia specifică ". masajul terapeutic nu se asociază simultan cu =inetoterapia specifică creşterii tonusului şi !olumului muscular. $.se aplică doar netezire %.se aplică doar !iraţii &.se aplică netezire şi !iraţii *2.5n paralizia facială de tip periferic A.se aplică neteziri# fricţiuni# ciupituri şi atere ".nu se face masaj $. se aplică neteziri şi fricţiuni %. se aplică neteziri şi atere &. se face doar atere +4.5n pareza şi paralizia de neuron motor central# se aplică A.mane!re mai dure ".mane!re de slaă intensitate $.masajul general %.restricţii asolute pentru masaj &.preferenţial# masajul instrumental +1.5n stadiul mediu al arteritelor# masajul se face A.in sens centripet ".n sens centrifug $.n amele sensuri %.doar suac!al &.doar uneori +'.unt clasificate ca mane!re secundare de masaj: A.netezirea şi tapotamentul ".!iraţiile $.fricţiunile %.effleurajul &.rulatul# cernutul# presiunile şi ciupiturile +*. %in punct de !edere tehnic# procedeele de tapotament se grupează n: A. mane!re de tocat: cu marginea cuitală (cuito,palmar sau cuito,dorsal)# cu 1>* inferioară a anteraţului# cu !ârful degetelor (tangenţial# ?n mănunchi de nuiele@ ". mane!re de ătătorit: cu palma n cupă sau !entuză şi cu pumnul cuital sau palmar $. mane!re de plescăit sau lipăit: cu faţa palmară a mâinii sau a degetelor
%. mane!re de percutat: cu !ârful degetelor &.toate mane!rele menţionate la A#"#$ şi % ++.9asajul are ca efecte generale: A.diminuarea metaolismului azal ". stimularea funcţiilor aparatelor cardio!ascular şi respirator $.insomnie %.ooseală &.diminuarea tonusului organelor ca!itare +-. 9asajul A. accelerează procesele de resorţie şi de regenerare la ni!elul ţesuturilor inflamate aseptic. ".intensifică simptomatologia algică $. fa!orizează hipertoniile musculare %. fa!orizează contracturile musculare &.nici o !ariantă nu este corectă +.%urata unei şedinţe de masaj regional este de A.*4,4 minute ".14,1-minute $.peste 4 de minute %.1-,*4 minute &.*4 minute +/.8uaţia A.eneficiază de masaj ".necesită masaj doar pentru sechele ca tulurări !asculo,trofice şi laitate capsulo,ligamentară $.necesită doar repaus asolut %.nu are ne!oie de tratament ortopedic &. eneficiază numai de masaj instrumental +0. 5n recuperarea hipotrofiilor musculare de inacti!itate A. masajul terapeutic se asociază simultan cu =inetoterapia specifică creşterii tonusului şi !olumului muscular. ". masajul terapeutic nu se asociază simultan cu =inetoterapia specifică creşterii tonusului şi !olumului muscular $. masajul terapeutic se asociază simultan cu elongaţiile %.se indică doar =inetoterapie &.se face doar masaj terapeutic +2.iraţiile fine şi prelungite A.reduc sensiilitatea pielii şi a tesuturilor suiacente ".reduc stratul adipos $.au efecte ecitante pe sistemul ner!os central %.au efecte ecitante la ni!elul pielii &.se mai numesc trepidaţii -4. 3racţiunile# tensiunile şi scuturările acţionează mai ales asupra A.muşchilor ".articulaţiilor $.pielii %. articulaţiilor şi ţesuturilor periarticulare &.ţesutului sucutanat /
1.Arcul reflex este: a.suport fiziologic pentru acti!itatea sistemului ner!os b.format din receptor,cale aferenta,centru, cale eferenta, efector
c.format din centrii reflecsi# calea de comanda a actiunii de efectuat# organ efector d.format din mai multi neuroni #centri corticali si un receptor
2.Masajul reflex profund stimuleaza : a.mecanoreceptorii si inhiba mesajele nociceptive
.inhia atit mecanoreceptorii cit si mesajele nocicepti!e c.calea nocicepti!a si inhia mecanoreceptorii d.atit mecanoreceptorii cit si calea nocicepti!a
3.Tehnica Knapp reprezinta aplicarea de : a.presiuni moderate repetate de +4,-4 de ori asupra zonei de tratat b. presiuni moderate urmate de frictiuni circulare concentrice sau excentrice repetate de 40-50 de ori asupra zonei de tratat
c. frictiuni circulare concentrice sau ecentrice repetate de +4,-4 de ori asupra zonei de tratat d.neteziri# ateri si frictiuni circulare concentrice sau ecentrice repetate de +4,-4 de ori asupra zonei de tratat
4.Crioterapia produce: a.vasoconstrictie
.!asodilatatie c.!asoconstrictie urmata de !asodilatatie *' d.un efect ce depinde de tipul reacti! al pacientului
.!asele limfatice dreneaza lichidul excedentar din spatiul interstitial rezultat din : a.acti!itatea metaolica foarte intensa .aport crescut de apa c.diferenta de presiune dintre capatul arterial si cel !enos al capilarului d.diferenta arterio,!enoasa ".#tapele drenajului limfatic sunt: a.drenajul de apel al limfaticelor urmat de cel al ganglionilor supraiacenti .drenajul de resortie urmat de cel de apel si cel al ganglionilor supraiacenti c.drenajul ganglionilor supraiacenti vaselor limfatice urmat de drenajul de apel si de resorbtie
d.se face doar drenaj de resortie si de appel
$.%onele metamerice &ead sunt formate din : a.!iscerul si pielea din zona somatica corespunzatoare a caror iner!atie con!erge spre acelasi etaj sau segment medular .!iscerul si o regiune parietala adominal sau toracica a caror iner!atie con!erge spre acelasi etaj sau segment medular 0
c.!iscerul si o unitate motorize a caror iner!atie con!erge spre acelasi etaj sau segment medular d.nici o definitie nu este corecta
'.Tehnicile osteopatice functionale : a.!indeca tulurarile de statica si discopatiile . sunt contraindicate in discopatii si tulurari de statica c.se fac in sensul leziunii si stimuleaza capacitatea de auto!indecare d.mobilizeaza structura osoasa
(.Aplicarea procedeelor fundamentale )principale* de masaj respect+ urm+toarea succesiune: A.netezirea (effleurage);fricţiunea;frământatul (petrissage);aterea (tapotamentul);!iraţiile B. netezirea (effleurage! fric"iunea! fr#m$ntatul (petrissage! baterea (tapotamentul! vibra"iile, netezirea (effleurage!
$. netezirea (effleurage); fricţiunea; !iraţiile; frământatul (petrissage); aterea (tapotamentul); netezirea (effleurage); %. netezirea (effleurage); aterea (tapotamentul); !iraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage) &. netezirea (effleurage); aterea (tapotamentul); !iraţiile; fricţiunea; frământatul (petrissage# netezirea (effleurage)
1,.-riciunea constituie mane/ra principal+ prin care se acioneaz+ asupra muschilor 0n reiunile unde acetia sunt situai : A. n profunzime B. superficial
$. n stratul hipodermic foarte gros %. n regiunea fesieră &. adominal la persoanele cu oezitate
11.Cominarea friciunii cu fr+mntatul reprezint+ %.o form# intermediar# de trecere de la fric"iune la fr#m$ntat
".o formă intermediară de trecere spre !iraţii $.. o formă intermediară de trecere spre tapotament %.o asociere interzisă &.o asociere indicată doar la persoanele cu un hipoderm foarte gros
12.Contracia izometric+ A. determină:deplasarea segmentului de corp n sens antero,posterior ". determină:deplasarea segmentului de corp n sens rotator ** $. determină:deplasarea segmentului de corp n plan trans!ers %. determină mişcarea de aducţie &. nu determin# mi'care
2
13.Contracia muscular+ se realizeaz+ prin: A.cuplarea troponinei cu tropomiozina B.cuplarea actinei cu miozina
$.acţiunea ionilor de magneziu %.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina &.acţinea ionilor de potasiu
14.-riciunea este mane/r+ electi/+ pentru : A. epiderm ". derm . hipoderm
%. epiderm şi derm &. nici un răspuns nu este corect
1.-r+mntatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul esuturilor A. superficiale B. profunde
$. ner!oase periferice %.secretorii &. glare (fără păr)
1".5inapsa reprezint+: A.legătura ntre un neuron şi ţesutul conjuncti! ".comunicarea ner!,epiderm .leg#tura dintre ) nervi
%.comunicarea ner!,derm &.locul unde se secretă sudoarea
1$.Tromofleitele i fleotromozele 0n primele faze : %. reprezint# contraindica"ii pentru orice manevr# de masaj
". reprezintă contraindicaţii doar pentru !iraţii şi tapotament $. reprezintă contraindicaţii doar pentru frămntat %.permit doar netezirea &. doar tromofleitele contraindică masajul
1'.6n cazul tumorilor maline7 masajul %.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii
".se poate face # cu a!izul medicului $.se face cu acordul pacientului %.se fac doar fricţiuni &.este contraindicat numai n fazele terminale
1(.Masajul poate atenua durerile prin: A.ecitarea firelor A delta "#ecitarea firelor amielinice $ $.prin acţiune asupra amelor tipuri de fire#A delta şi $ 14
*.excitarea fibrelor tactile 'i inchiderea por"ii din cornul dorsal medular pentru excita"iile nociceptive
&.stimularea sistemelor descendente # inhiitorii ale durerii
2,.-usul neuro8muscular conine: A.fire motorii ".fire senziti!e *+ .fibre motorii 'i senzitive
%.fire simpatice &.fire parasimpatice
21.9n timpul masajului care produce /azodilataie superficial+7 in reeaua /ascular+ profund+ apare: A.!azodilataţie B.vazoconstric"ie
$.congestie %." şi $ &.deschidere de capilare suplimentare
22.rin friciune7 fr+mntat i tapotament7 mane/re enerice7 se produce : %.vazodilata"ie +n profunzime, prin ac"iune histamino-serotoninergic#
".!azoconstricţie n profunzime# prin acţiune histamino,serotoninergică $. !azodilataţie n profunzime# prin acţiune adrenergică %. !azodilataţie n profunzime# prin acţiunea sustanţei 6 &. toate !ariantele sunt incorecte
23.;urerea referit+ apare datorit+ : A.con!ergenţei firelor tactile dintr,o zonă a pielii n acelaşi segment din cornul !entral medular cu firele motorii B. convergen"ei fibrelor tactile dintr-o zon# a pielii +n acela'i segment din cornul dorsal medular cu fibrele durerii viscerale
$. con!ergenţei firelor tactile dintr,o zonă a pielii n acelaşi segment din cornul lateral medular cu firele durerii !iscerale %. con!ergenţei firelor parasimpatice dintr,o zonă a pielii n acelaşi segment din cornul lateral medular cu firele durerii !iscerale &. con!ergenţei firelor simpatice dintr,o zonă a pielii n acelaşi segment din cornul lateral medular cu firele durerii !iscerale
24.6n stadiul mediu al arteritelor7 masajul se face A.in sens centripet ".n sens centrifug .+n ambele sensuri
%.doar suac!al &.doar uneori 11
2.5unt clasificate ca mane/re secundare de masaj: A.netezirea şi tapotamentul ".!iraţiile $.fricţiunile %.effleurajul &.rulatul, cernutul, presiunile 'i ciupiturile
2".;in punct de /edere tehnic7 procedeele de tapotament se rupeaz+ 0n: A. mane!re de tocat: cu marginea cuitală (cuito,palmar sau cuito,dorsal)# cu 1>* inferioară a anteraţului# cu !ârful degetelor (tangenţial# ?n mănunchi de nuiele@ ". mane!re de ătătorit: cu palma n cupă sau !entuză şi cu pumnul cuital sau palmar $. mane!re de plescăit sau lipăit: cu faţa palmară a mâinii sau a degetelor %. mane!re de percutat: cu !ârful degetelor &.toate manevrele men"ionate la %,B, 'i *
2$.Masajul are ca efecte enerale: %.diminuarea metabolismului bazal
". stimularea funcţiilor aparatelor cardio!ascular şi respirator $.insomnie *%.ooseală &.diminuarea tonusului organelor ca!itare
2'.Masajul %. accelereaz# procesele de resorb"ie 'i de regenerare la nivelul "esuturilor inflamate aseptic.
".intensifică simptomatologia algică $. fa!orizează hipertoniile musculare %. fa!orizează contracturile musculare &.nici o !ariantă nu este corectă
2(.;urata unei edine de masaj reional este de A.*4,4 minute ".14,1-minute $.peste 4 de minute *.5-0 minute
&.*4 minute
3,.
$.necesită doar repaus asolut %.nu are ne!oie de tratament ortopedic &. eneficiază numai de masaj instrumental 1'
31.6n recuperarea hipotrofiilor musculare de inacti/itate %. masajul terapeutic se asociaz# simultan cu inetoterapia specific# cre'terii tonusului 'i volumului muscular.
". masajul terapeutic nu se asociază simultan cu =inetoterapia specifică creşterii tonusului şi !olumului muscular $. masajul terapeutic se asociază simultan cu elongaţiile %.se indică doar =inetoterapie &.se face doar masaj terapeutic
32.!iraiile fine i prelunite A.reduc sensiilitatea pielii şi a tesuturilor suiacente ".reduc stratul adipos $.au efecte ecitante pe sistemul ner!os central %.au efecte ecitante la ni!elul pielii &.se mai numesc trepidaţii 33.Traciunile7 tensiunile i scutur+rile acioneaz+ mai ales asupra A.muşchilor ".articulaţiilor $.pielii *. articula"iilor 'i "esuturilor periarticulare
&.ţesutului sucutanat
1*
