Argument
Staţiunile balneare din România sunt tot mai căutate pentru potenţialu potenţialull lor extraordin extraordinar ar în tratament şi întreţinere a stării de sănătate. Cea mai mare şi mai cunoscută staţiune balneară din România, premiată internaţional pentru apele sale termale încă de acum un secol, se repoziţionează astăzi pe harta serviciilor turistice ale continentului. Băile elix, de !" de ani prezentă pe pieţe#ţintă externe precum $ermania, %ustria, &srael sau ţările nordice, este destinaţia potrivită pentru tratament, întreţinere, a'rement dar şi pentru întâlniri de a(aceri. )(erta pro'ramel pro'ramelor or de de tratament şi de întreţinere combină per(ect metode moderne şi tradiţion tradiţionale ale în complexele balneare dotate cu aparatură de ultimă 'eneraţie. *atorită apei termale şi bioclimatului bioclimatul ui de cruţare, tratamentul tratamentul şi băile +chiar în aer liber liber sunt posibile posibile tot timpul timpul anului. -trandurile %pollo %pollo şi elix, recent renovate, dispun de bazine cu apă termală operaţionale /, respectiv 0 luni din an. Cea mai modernă bază de tratament şi 1ellness dintr# dintr#oo staţiune balneară românească, cu echipamente medicale noi (urnizate de lideri în domeniu, (uncţionează din primăvara /""2 în Complexul &nternaţional. &nternaţional. %cesta dispune şi de două săli de con(erinţe modern utilate care susţin, alături de hotel 3ermal.
1
4artea de a'rement vine să (ie completată de Club *ar5 din centrul staţiunii.
Cap 1. Istoricul cunoaşterii şi valorificării acviferului termal
1.1. Scurt istoric istoric al exploa exploatăril tărilor or geoterma geotermale le
Cea mai intensă utilizare a resurselor 'eotermale în antichitate a (ost consenmată în perioada de maximă maximă în(lorire a &mperiului &mperiului Roman. &nteresul &nteresul mani(estat (aţă de acest domeniu a înre'itrat un re'res pe parcursul 6vului 7ediu, urmând ca la s(ârşitul sec. 8&8 să reînceapă exploatarea intensivă a surselor 'eotermale. %cest (enomen a luat amploare la începutul sec. 88, perioadă în care s#au per(ecţionat per(ecţionat tehnolo'iile tehnolo'iile în domeniu. domeniu. 1.2. Zone cu potenţial geotermic la nivel global
7area ma9oritate a zăcămintelor 'eotermale sunt localizate în apropierea zonelor de contact dintre plăcile litos(erice. 6uropa deţine un potenţial 'eotermic ridicat, asociat prezenţei unor zone cu roci calde, sau (ierbinţi. :arta distribuţiei (luxului (luxului 'eotermic indică existenţa unor zone pe continent unde acest parametru depăşeşte valoarea de0" m;
2
&ma'. =r. *istribuţia (luxului 'eotermic în 6uropa. 1.3. Zone cu potenţial geotermic in !om"nia
6xplorarea resurselor 'eotermale din ţara noastră a început încă din anii >?" ai secolului trecut, când a debutat un amplu proiect de cercetare al rezervelor de hidrocarburi, prile9 cu care au (ost descoperite opt arii care prezentau un real potenţial 'eotermic@ şase dintre acestea sunt situate în vestul ţării, iar celelalte două în partea de sud. An aceste zone au (ost executate peste /"" de sonde (inalizate la adâncimi cuprinse între ""#!0"" m, care au demonstrat existenţa unor resurse 'eotermale de 9oasă +/0#?"C, respectiv medie entalpie +?"#/"C. +?"#/"C. %ntecedentele sunt însă mult mai vechi. 4rima sondă 'eotermală din România a (ost (orată în anul 0, în staţiunea elix, lân'ă )radea. Sonda avea o adâncime de 0 m, un debit de D0 l
6xistenţa apelor termale de la Băile elix este atestă documentar încă de la începutul mileniului trecut. 4robabil ca ele erau cunoscute şi de romani care se asezaseră până în re'iunea )radiei şi împre9urimilor, teritoriu respectiv (iind inclus în imperiu. An /E#/0, într#o diplomă diplomă a Gaticanului, Gaticanului, se vorbeşte de apele termale de lan'ă cetatea )radea.
3
*acă în latină elix înseamnă (ericit, atunci cu si'uranţă în română Băile elix reprezintă paradisul apelor termale. An //, apare cea mai veche mărturie a Băilor elix într#o *iploma a Gaticanului (iind menţionate apele termale de lân'ă Cetatea )radiei ca 3ermae Garadienses sau Băile )radiei. 6(ectul tămăduitor al băilor termale işi pune amprenta pe scrierile marelui umanist =icolae )lahus, care le aduce în oma'iu în 0!2. 7ai tărziu, între 2""#2/, elix :eldres descoperă şi utilizează izvorul elix, a cărui denumire s#a 'eneralizat cu timpul pentru toata staţiunea. An 2! se (ace prima analiza a apelor termale şi a proprietăţilor lor curative, unice aşa cum le cunoaştem până astazi. *ar cu mult timp în urmă, ţinutul care astăzi este cunoscut sub denumirea de Băile elix era împărţit în două@ Băile Rele şi Băile Brune, primele a(lându#se în proprietatea statului ma'hiar. *e 9ur împre9ur nu existau decât câteva pavilioane (oarte vechi cu ape termale. Calitatea tămăduitoare a apelor termale din băi a9un'e să (ie cunoscută în întrea'a 6uropă. *in diverse însemnări de călătorie, a(lăm că în secolul al 8G&&&#lea, tratamentul balnear începe să ia o (orma de turism or'anizat. 4rimele atestări despre staţiune datează din anul 2?! şi conţine notele unui medic privind construirea unui bazin pentru băi. An 22 bazinul de lemn a (ost trans(ormat în bazin de piatra ataşându#se şi cabine de baie. 4rima clădire a (ost construită între 2?/#2??. An 02 se introduce taxa de tratament pentru persoanele care stau la cura mai mult de patru zile. %cesta este momentul de debut a turismului balnear, chiar dacă cea mai spectaculoasă dezvoltare a băilor avea să înceapă abea după "" de ani. Staţiunea începe să se dezvolte după realizarea primului (ora9 modern de la &zvorul 4rincipal în 0. Simbolul staţiunii Hnu(ărul termalI sau H(loarea de lotusI +=Jmphaea Kotus var. 3ermalis, a (ost descoperit în anul 2D de botanistul 4. Litaibel şi denumit în D" de catre M. 3uzson, care (ace asemănarea cu nu(arul de =il. An D!, planta a (ost declarată monument al naturii. An !/ s#a construit un hotel numit N6uropaI. *atorită cutremurului din octombrie !E s#a micşorat debitul izvorului natural. An 0, pe timpul administratorului Balint, s#a executat primul (ora9 modern, (iind captat actualul izvor care îi poarta numele. %pa termală a izvorului Balint avea un debit zilnic (oarte mare şi o temperatura de EDFC. *upă amena9area acestei noi surse, staţiunea a urmat o dezvoltare mai mare. Ka expoziţia mondială din D?, apelor din această staţiune li s#a acordat medalia de %ur şi *iploma de onoare.
4
*upă cel de#al doile război mondial şi mai ales după naţionalizarea din DE, staţiunea a urmat o dezvoltare rapidă, în (iecare an tot mai mulţi oameni ai muncii bene(iciind de tratamente. An ultimii ani staţiunea Băile elix a înre'istrat ritmul cel mai accentuat de dezvoltare dintre toate staţiunile din interiorul ţării, schimbându#şi complet în(ăţişarea prin construirea unor moderne hoteluri de cură, restaurante, ma'azine şi amena9area de parcuri. 4lanurile de perspectiva prevăd mărirea capacităţii de cazare a Băilor elix cu care se v#a contopi staţiunea 7ai din vecinătate. )(iciul Mudeţean de 3urism Bihor, prin Complexul de :oteluri şi restaurante Băile elix, administrează hotelurile elix, 3ermal, Kotus, Belvedere, 4oeniţa, Someş, Onirea şi 7ureş, precum şi pavilioanele şi casele de odihnă.
&ma'. =r./ :arta Băile elix Băile elix au purtat pentru vreme indelun'ată denumirea de Băile Sânmartin pentru (aptul că era situate în perimetrul acestei localităţi.
5
Capitolul 2. $ăile %elix & un prous al extinerii suburbane
&ma'. =r.! :arta turistică a Băilor elix
6
2.1. 'n potenţial e po(iţie remarcabil
Staţiunea Băile elix este situată la nord#vestul României la D 5m distanţă de oraşul )radea şi la // 5m de (rontiera Borş. %şezarea staţiunii în Câmpia Crişurilor la o altitudine de E" m (ace ca iernile să (ie blânde şi verile temperate cu un climat continental moderat de şes. 6ste cea mai mare staţiune balneară cu re'im permanent în România, situându#se pe locul && după litoralul 7ării =e're, în privinţa numărului locurilor de cazare din România. Ka dispoziţia turiştilor între' anul, staţiunea balneoclimaterică Băile elix o(eră condiţii de relaxare, vacanţă, odihnă şi recuperare.
%ccesibilitate 3uriştii dornici să a9un'ă în staţiune pot ale'e mai multe modalităti de acces@ rutier, (eroviar şi
aerian.
Rutier
Băile elix se a(lă lân'ă drumu 6uropean 6?? )radea P*eva, la D5m de )radea şi la /" 5m de cea mai apropiată trece de (rontieră cu On'aria.
eroviar
4entru a a9un'e în Băile elix pe cale (eroviară, trebuie să se a9un'ă în )radea cu trenul iar de acolo în Băile elix se a9un'e cu mi9loacele de transport în comun. Staţia de maxi taxi şi autobuse ce circula spre Băile elix se a(lă în )radea, în cartierul =u(ărul la capăt de linie al tramvaielor, la ieşirea din oraş spre băi.
%erian
%eroportul )radea o(eră atât curse interne cât şi externe. Cursele interne sunt Bucureşti#)radea şi retur, iar ca destinaţii externe amintim curse din )radea spre@ %ncona, lorenţa, 7ilano, Roma, 3orino, Gerona, *usseldor(, 7unchen, Stutt'art.
2.2. Spaţiul geografic al staţiunii $ăile %elix 7
Băile elix sunt situate în partea de =#G a României, în 9udetul Bihor, la distanţa de cca. D 5m sud de minicipiul )radea. *in punct de vedere administrativ aparţine de localitatea Sânmartin, comuna suburbană a municipiului. Staţiunea se a(la la mar'inea nord#vestică a Câmpiei 7ersi'iului, la zona de contact a acesteia cu dealurile ce coboară din 7unţii 4ădurea Craiului. %ltitudinea staţiunii este de cca. E"m. Coordonatele 'eo'ra(ice ale staţiunii sunt E?F0Q latitudine nordica şi //F"/Q latitudine estică. Relie(ul, hidro'eolo'ie şi climă. Re'iunea în care este situate staţiunea este dominată de un relie( determinat de contactul câmpiei piemontane a 7iersi'ului cu ultimele dealuri coborâtoare spre vest din 7unţii 4adurea Craiului. Băile elix, aşezate pe malul stân' al părăului Kunca, sunt mar'inite la sud de dealurile Cordăului, iar la vest de dealurile %pateului, care nu depăsesc altitudinea de /0" m, colinele sunt acoperite în cea mai mare parte cu păduri de ste9ar, con(eră staţiunii o asezare (avorabilă. An aceasta re'iune, mai precis în sectorul Crişurilor, există ape termale şi minerale la@ 3ămăseu, 7ai, elix, 3inca, Raba'ani, Chislaz, Săcueni, Bâlc. %ceste ape s#au (ormat prin pătrunderea celor de supra(aţă până în zona calcarelor triasice (isurate, la adâncimi ce depăşesc în 'eneral """ m, întorcându#se din nou spre supra(aţa încalzită. Se crede că apele termale nu au nici o le'atură cu unele presupuse (enomele eruptive. ona urbană şi suburbană a oraşului )radea este (oarte bo'ată în ape termale. Onele (ora9e executate la )radea au scos la iveala ape termale cu o temperatura de 2F la 'ura sondei. Ka Băile elix există izvoare cu mari debite de apă minerală termală a cărei temperatură a9un'e până la EFC +&zvorul Balint, iar la 'ura unor sonde depaseşte această temperatură. %pele minerale sunt bicarbonatate, sul(atate, calcice, sodice, oli'ometalice. Staţiunea elix se carecterizează printr#un climat temperat continental, in(luenţat de circulaţia aerului umed din vest care transportă mase de aer oceanic. 3emperatura medie anuală este de ",?FC +media lunii ianuarie este de #,DFC, iar media lunii iulie este de /",?FC. *atorită aşezării la altitudine mică şi la adăpostul celor două coline acoperite de păduri, staţiunea se bucură de un climat sedativ de
8
cruţare, cu ierni blânde şi veri lipsite de excese de căldură, (avorabil curei balneare în tot cursul anului şi deosebit de propice în tratamentul bolilor reumatice. An lunile de iarnă vânturile cele mai (recvente bat din direcţiile sud şi sud#est, aducând aer cald, ceea ce explică valorile pozitive ale temperaturii sezonului rece, resimţindu#se in(luenţa mediteraneană asupra re'iunii. Radiaţia solară (actorul hotărâtor în des(ăşurarea proceselor şi (enomenelor atmos(erice, depinde de înălţimea soarelui deasupra orizontului, de la latitudinea staţiunilor +în (uncţie de care variază şi durata zilei şi de nebulozitatea care condiţionează durata de strălucire a soarelui. Tinând seama de toate aceste elemente, se constată că valorile cele mai mari se produc vara, în mod special în luna iulie +?,?" 5cal
lora şi auna 4ădurea de (oioase de lân'ă staţiune este alcătuita din di(erite esenţe, predominând 'orunul, 'arniţa, ste9arul predunculat, ste9arul, (rasinul, carpenul, cornul, sân'erul, alunul, lemnul câinesc, lemnul râios. 7ai rar se 'ăsesc păducelul, părul pădureţ şi salcâmul. Spre staţiunea 7ai, peisa9ul umbros de pădure este înlocuit în pa9işti însorite, dominând plante din (amilia 'ramineelor şi a le'uminoaselor. lora spontană care se dezvoltă pe acest platou înveleşte peisa9ul. Câmpul este presărat de mar'arete albe, de cicoare albastră, de lumânărele 'albene, de maci roşii şi brânduşă de toamnă. 9
An staţiunea Băile elix, la capătul parcului, se a(lă un lac arti(icial termal unde au (ost aclimatizate di(erite specii de lotus din ţările exotice, având culori di(erite +roz, violaceu@ =elumbo nuci(era ori'inară din &ndia şi 4a5istan, =Jmphaea zamzibarensis din %(rica, %eihornia crasepis din %sia şi %(rica. 3ot în acest lac au (ost aduse şi exemplare de =Jmphaea lotus thermalis de la Baile 7ai. auna re'iunii, nu prea bo'ată şi variată, este caracteristică de alt(el (aunei din Câmpia Crişurilor. 7ami(erele întâlnite sunt rozătoarele@ harcio'ul, popândăul, bizamul, iepurele. *intre păsările mai răspândite se intâlnesc@ prepeliţa, (azanul, pitpalacul, 'raurul, ciocârlia, lăstunul, (aşa de câmpie, la care se adau'ă di(erite reptile şi insecte.
2.3. !esurse atractive e provenienţă antropică 2.3.1 !esuresele atractive antropice )n 1*+,
Staţiunea Băile elix (uncţionează în tot timpul anului şi dispune de peste /!"" de locuri în complexele sanatoriale, hoteluri şi vile. %cestea aparţin )(iciului Mudeţean de 3urism Bihor şi Oniunii $enerale a Sindicatelor din România. Anainte de a intra în incinta staţiunii propriu#zise, cuprinsă între şosea şi calea (erată, la câteva sute de metri de şoseaua care vine de la )radea există un loc de parcare, nou construit, cu o capacitate de aproximativ 0"" de locuri pentru automobile. &ncinta băilor inlcude numeroase construcţii vechi şi noi, hoteluri de cură şi pavilioane de cazare care stră9uiesc parcul pe a cărei alee se (ace accesul la toate aceste obiective. 4işcina %pollo, construcţie modernă, dispunând de un bazin acoperit şi de alte două în aer liber, cu apa termală. Ka parter, o sala de 9ocuri mecanice, un bu(et cu racoritoare, vestiare, saloane de odihna, iar la eta9 o terasă pentru aerohelioterapie. 4işcina cu turnuleţe în aer liber, în reconstrucţie, va avea vestiare, şi o tersă superioară. An timpul iernii, se va putea intra direct din vestiare în bazinele cu apă termală. 10
-trandul elix, un bazin cu apă termală cu o supra(aţă de cca. 0"""mU, din care o porţiune de """mUeste amena9ată pentru inotători. =umeroase vestiare, unde se pot închiria di(erite obiecte pentru pla9ă. 4avilionul nr. pentru cazare, având şi cabinele medicale. 4avilionul nr./, cu spaţii de cazare, bază proprie de tratament +băi la cadă, la bazine, electroterapie, împachetări cu para(ină şi cabinete medicale. 4avilionul nr.!, cu spaţii de cazare şi cabinete medicale. Bu(etul de alimentaţie publică. 4ensiunea cu o capacitate de 0"" de locuri, servind meniuri pentru curanţi con(orm prescripţiilor medicale. Buvetele pentru cura internă a(late în spatele pensiunii. 4avilionul nr.E pentru cazare. Clubul şi biblioteca cu săli de lectură şi pentru vizionarea pro'ramelor de televiziune. Complexul comercial nou construit cuprinzând@ restaurant, braserie, co(etărie, rotiserie, ma'azine cu pro(il alimentar, le'ume#(ructe, textile#încălţăminte, cosmetică#par(umerie, articole (oto şi de pla9ă, librărie, precum şi un salon cu (rizerie#coa(ură. An aceeaşi clădire (uncţionează poşta, C.6.C.#ul şi o (armacie. Restaurant elix, în apropierea complexului comercial. Complexul hotelier N=u(ărulI (ormat din hotel cu 0" de locuri în apartamente şi camere cu #/ paturi. Ka restaurantul hotelului se servesc meniuri dietetice la indicaţia medicului, hotelul de cură +D2E cu !"" de locuri. Sediul administraţiei staţiunii. Biroul de repartizare a curanţilor. Complexul în (ormă circulară cuprinzând un ma'azin de artizanat, ateliere (oto, ceasornicărie.
11
Sala de spectacole a(lată după biroul de cazare, în care au loc vizionări de (ilme, di(erite spectacole de (olclor, se audează concerte de muzica populară şi uşoară, con(erinţe. Kacul arti(icial termal cu lotus.
2.3.2. !esursele atractive antropice e a(i
-trandul %pollo este sin'urul ştrand deschis tot timpil anului, indi(erent de anotimp sau sărbătorile le'ale. -trandul %pollo este la dispoziţia turişitilor permanent, în limita orarului. -trandul dispune de E bazine cu apă termală naturală@ un bazin pentru copii exterior, un bazin pentru adulţi exterior, un bazin pentru înot exterior şi un bazin acoperit. An incinta ştrandului extistă un chiosc de unde se poate achiziţiona mâncare proaspăt 'ătită. *ispune de o 'arderobă, duşuri, solar şi saună. Bazinele cu apă termală au temperaturi cuprinse între !/FC şi EDFC. -trandul elix este cel mai modern ştrand din Băile elix, (iind corespunzător din toate punctele de vedere cu normele 6uropene în vi'oare. %ceste norme se re(eră deopotrivă la calitatea apei termale, compoziţia acesteia +veri(icată şi monitorizată cât şi la calitatea serviciilor o(erite. Bazinele cu apă termală au temperaturi între !/F şi !?FC, o(eră condiţii optime de îmbăiere tuturor cate'oriilor de clienţi. -trandul dispune de un total de ? bazine cu apă termală naturală@ / bazine pentru copii cu temperaturi de !/#!EFC, un bazin cu valuri, un bazin pentru relaxare, două bazine pentru toate cate'oriile cu temperaturi de !E#!?FC. An urma renovării ştrandului s#a pus la dispoziţia clienţilor 'arderobe moderne, toalete şi loc pentru duş. On restaurant cu auto(ervire, o co(etărie, o patiserie, iar pentru sport există teren de volei şi mini (otbal. -trandul 4adiş este unul dintre cele mai accesibile ştranduri publice din statiune, dispune de ! bazine cu apa termală naturală. An incintă există ma'azin cu accesorii pentru ştrand, bar de zi şi terasa de vară.
12
&ma'. =r.E -trandul 4adiş An centrul staţiunii Băile elix se a(la cel mai vizitat loc din aceasta re'iune, Kacul cu nu(eri şi lotuşi termali. *atorită apei termale naturale din lacuri, nu(ărul se simte (oarte bine în această locaţie, în(lorind chiar şi în sezonul rece. 4entru a putea admira nu(ărul termal va trebui să vizitaţi lacurile, în timpul zilei, deoarece (lorile de nu(ăr se închid în momentul în care dispare lumina soarelui. Kacurile cu nu(eri sunt populate de câteva specii de peşti exotici care nu supravieţuiesc decât în apa termală din lacuri. An cazul în care sunt VmutaţiV într#un alt mediu, aceştia nu vor supravieţui.
&ma'. =r.0 Kacul cu nu(eri şi lotuşi
13
Biserica de lemn din Brusturi se a(lă în staţiunea Băile elix, a (ost ridicată în anul 20, înlocuind o mai veche biserică de lemn. An urma construirii unei noi biserici de zid, comunitatea din Brusturi renunţă la biserica de lemn care este mutată în anul D? la )radea. Reasamblată şi restaurată în curtea 7uzeului 7ari Crinilor, biserica de lemn din Brusturi a (ost mutată pentru a doua oară, în actuala locaţie din centrul staţiunii Băile elix ca urmare a retrocedării clădirii ce adăpostea muzeul.
&ma'. =r.? Biserica din lemn din Brusturi
14
2.3.3. Atracţii turistice in )mpre-urimile staţiunii
)raşul )radea P reşediţă 9udeţului Bihor deţine clădiri impresionante şi obiective turistice remarcabile, dintre acestea cele mai cunoscute sunt@ Cetatea, 4alatul Baroc, Sirul Cononicilor, Biserica cu Kuna, Catedrala romano#catolică, 4alatul Gulturului =e'ru, 7uzeul %dJ 6ndre.
&ma'. =r.2 :arta oraşul )radea Rezervaţia =aturala N4ărăul 4etaI din Băile 7ai, adăposteşte ! specii naturale prote9ate@ =Jmphaea Kotus 3hermalis +varietate unica în 6uropa, relicva a erei terţiare, peştele Roşioara lui Racoviţă +specie endemică, denumită după naturalistul român 6mil Racoviţă şi melcul 7elanopsis 4arreJssi +supravieţuitor al erei 'laciare. -trandul cu valuri din Băile 7ai +cel mai vechi din Romania P aprox. "2 ani. Capela de la :aieu, o impresionantă biserică#sală de sor'inte medievală +sec. 8&G, în care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene şi 'otice. Clădirea Sani(arm, o (ostă mănăstire aparţinătoare ordinului călu'ăresc S(. Gincenţiu, (rumoasa clădire de arhitectură barocă, construită în sec. %l 8G&&&#lea.
15
&ma'. =r. Clădiea Sani(arm, (ostă mănăstire 4eştera Orşilor a (ost descoperită în D20, cu ocazia unei dinamitări la cariera de marmură din zonă. 6ste unul dintre principalele obictive turistice ale 7unţilor %puseni, ea a(lându#se în 9udeţul Bihor în apropierea staţiunii Băile elix. Rezervaţie speolo'ică, amplasată în bazinul Crişului =e'ru, cu o lun'ime de ,0 5m, deschide (luxul turistic intern şi internaţional. Rezervaţia este structurată pe două nivele de 'alerii, nivelul superior este constituit dintr#o 'alerie care adăposteşte numeroase stala'mite, draperii şi stalactite. 4eştera este locul în care s#au 'ăsit numeroase schelete ale ursului de cavernă.
&ma'. =r.D 4eştera Orşilor Re'iunea 4adiş se a(lă în 7unţii %puseni, mai precis în partea de nord a munţilor Bihor. *in punct de vedere administrativ re'iunea 4adiş se 'ăseste în partea sud#estică a 9udeţului Bihor, la aproximativ 0 Lm de 4ietroasa. Re'iunea turistică 4adiş este constituit din bazinul închis Cetăţile 4onorului, cu o supra(aţă de !? LmU incluzând Cheile $albenei şi 4oiana lorilor la sud#vest şi
16
Cheile Someşului Cald#4oiana Gărăşoaia. 3uristul a9uns în această zona de o (rumuseţe (ără pereche în mod si'ur va reveni . Cetăţile 4onorului reprezintă (ără îndoială cel mai 'randios (enomen carstic al 7unţilor %puseni, cunoscut şi apreciat în întrea'a lume. Simbolul 4adişului, şi chiar a între'ilor 7unţilor %puseni, portalul cetăţilor şi cele trei doline imense, (ascinează orice turist care iubeşte natura.
&ma'. =r." Cetăţile 4onorului An apropierea Băilor elix se a(lă şi 4eştera Scărişoara sau $heţarul de la Scărişoara care adăposteşte cel mai mare 'heţar subteran din România. %parţine de comuna $arda de Sus, 9udeţul %lba.
&ma'. =r. 4eştera Sărişoara
17
Cap. 3. Infrastructura turistică
3.1. $a(a e tratament
Băile elix sunt pro(ilate, în principal pe tratamentul a(ecţiunilor reumatismale in(lamatorii, de'enerative şi abarticulare, al a(ecţiunilor postreumatice, neurolo'ice peri(erice şi centrale, al celor 'inecolo'ice, precum şi la unor boli asociate +endocrine, de nutriţie şi metabolism şi unele boli pro(esionale. 4rincipalii (actori naturali terapeutici din această staţiune sunt@ apele minerale termale, nămolul terapeutic şi bioclimatul sedativ, de cruţare. %pele termale utilizate în terapie, provin din diverse sonde, inclusiv din primele puţuri &zbuc şi Balint. *in punct de vedere hidrochimic, apele termale din Băile elix sunt bicarbonatate, sul(atate, calcice, sodice, ma'neziene, cu o mineralizare totală cuprinsă între ", şi '
18
Climatul cu ierni blânde şi veri moderate, (avorizează existenţa unei păduri de (oioase întinse, care dă staţiunii o atmos(eră ideală pentru orice anotimp, (ăcând#o propice pentru relaxare şi tratament, ast(el încât ploaia sau (ri'ul iernii nu reprezintă o piedică pentru o baie cu apă termală în aer liber. Staţiunea Băile elix dispune de o bo'ată bază de tratament ce cuprinde@ instalaţii pentru băi la cadă, instalaţii pentru aplicaţii calde cu namol şi para(ină, bazine cu apă termală, instalaţii pentru elon'aţii sub apă, instalaţii pentru electro şi hidroterapie, (izioterapie, inhalaţii şi aerosoli, saună, piscine acoperite şi în aer liber, săli de 'imnastică medicală. 4entru timpul liber staţiunea dispune de pişcine acoperite şi descoperite, săli de 9ocuri mecanice, terenuri de sport, cinemato'ra(, bibliotecă, club etc. ormate prin pătrunderea apelor de supra(aţă până în zona calcarelor triasice (isurate, la adâncimi ce depăşesc """ de metri şi de unde se întorc încălzite, apele termale de la Băile elix şi#au micşorat debitul natural în urma unui cutremur de pământ ce a avut loc în !E.
Bazele de tratament existente în staţiunea Băile elix Spitalul e recuperare $ăile %elix
*eşi proiectul a (ost avizat în luna martie D2? de către 7inisterul Sănătăţii, construcţia a început doar în anul D/, din raţiuni economice de neînţeles la aceea perioadă, (iind ultima construcţie alături de lanţul de hotele de pe versantul de est al staţiunii. Clădirea a (ost inau'urată la / octombrie D, devenind Spitalul de Recuperare 7edicală din staţiunea elix. An decursul anilor următori, structura spitalului a su(erit mai multe modi(icări, cea mai importantă a (ost în DD/ când, în structura spitalului au intrat şi cele două secţii de copii ale vechiului sanatoriu de copii din Băile 7ai. *in luna iulie DD unitatea a capătat statutul de Spital clinic al Oniversităţii )radea, acultatea de 7edicină şi armacie. Ca şi cazuistică, patolo'ia de recuperare care se internează în spital este reprezentată în principal prin@ boli ale aparatului locomotor, de etiolo'ie reumatică, boli ale sistemului nervos central şi peri(eric, sechele posttraumatice şi patolo'ia asociată acestora. Structura actuală a spitalului@ secţii cu paturi, laboratoare şi servicii ambulatorii.
19
Secţii@ secţia clinică recuperare, medicină, (izică şi balneolo'ie &, din care@ compartiment de recuperare neurolo'ică. Secţia clinică de recuperare, medicină (izică şi balneolo'ie &&, din care@ compartiment de recuperare neurolo'ică şi compartiment de recuperare cardio vascular. Secţia recuperare, medicină (izică şi balneolo'ie copii. Kaboratoare@ laborator recuperare, modicină şi balneolo'ie, laborator de analize medicale, laborator radiolo'ie şi ima'istică medicală, laborator explorări (uncţionale. %mbulatoriu de specialitate al spitalului. Cabinetele de specialitate recuperare, medicină (izică şi balneolo'ie în hotelul Crişana# Băile elix, hotel Ceres#Băile 7ai, Băile 3inca.
&ma'. =r./ Spitalul de recuperare Băile elix
otel Crişana
4osibilităţile de tratament@ baza cu personal medical de specialitate cu secţii de electroterapie, hidroterapie, masa9, 5inetoterapie, crenoterapie. Baza de tratament pe lân'ă procedurile mai sus amintite e(ectuate cu aparatele clasice, o(eră dia'nostică şi tratament ener'etic pe principiul Bio# Rezonanţei 7a'netice (olosind aparatul omolo'at de 7inisterul Sănătăţii NB&C)7/"""I.
20
6xistă şi posibilitatea de investi'aţii paraclinice în unităţi de specialiate din staţiune +ex. 6L$, radiolo'ie. Bolnavii care au şi alte a(ecţiuni pe lân'ă cele speci(ice celor două unităţi sus menţionate +boli asociate sunt luaţi în considerare şi cu aceste aspecte şi trataţi. 3ratamentele medicale de recuperare sunt e(ectuate la indicaţia şi sub controlul medical de specialitate. otel /uncel
Bazele de tratament de la :otelul 4adiş şi :otelul 7uncel asi'ură un număr de 0" de proceduri zilnic. 6le sunt echipate pentru a realiza tratamente complexe pentru a(ecţiuni reumatismale, neurolo'ice şi 'inecolo'ice, prin (olosirea (actorilor naturali curativi +ape minerale bicarbonatate, sul(atate, calcice, sodicesima'neziene. Bazele de tratament au spaţii amena9ate, instalaţii şi aparatură medicală pentru aplicarea următoarelor proceduri şi tratamente@ balneaţie cu ape minerale, hidroterapie, aplicare de nămoluri terapeutice, 5inetoterapie, masoterapie, electroterapie, terapie respiratorie. 3ratamentele sunt e(ectuate sub suprave'herea personalului medical. otel 0ermal
3ratament@ hidroterapie +băi cu apă termală în bazine şi vane, băi de plante, duş subacvatic, duş scoţian, 9acuzzi, a(uziuni, baie drenolim(aticăW 5inetoterapie în bazine cu apă termală şi vane, elon'aţii, electroterapie +stan'er, băi 'alvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenţi inter(erenţiali, unde scurte, 36=S, ma'netodia(luxW inhalaţii de aerosoli cu ape termale şi medicamenteW termoterapie +împachetări cu para(inăW aromoterapie +băi cu arome, 'imnastică relaxantă, masa9 cu uleiuriW masoterapie +masa9 'eneral şi parţial, masa9 relaxant şi toni(iantW 5inetoterapie.
21
otel ufărul
3ratament@ hidroterapie +băi cu apă termală în bazine şi vane, băi de plante, duş subacvatic, duş scoţian, 9acuzzi, a(uziuni, baie drenolim(atică. Lineoterapie în bazinele cu apă termală şi vane elon'aţiiW electroterapie +stan'er, băi 'alvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenţi inter(erenţiali, unde scurte, 36=S, ma'netodia(luxW inhalaţii de aerosoli cu ape termale şi medicamenteW termoterapie +împachetări cu para(inăW aromoterapie +băi cu arome, 'imnastică relaxantă, masa9 cu uleiuriW masoterapie +masa9 'eneral şi parţial, masa9 relaxant şi toni(iantW 5ineoterapie. otel /ureş
Baza de tratament dată în (olosinţă în anul D2, este la dispoziţia curanţilor cazaţi în hotelul cu acelaşi nume, tratând un număr de "" pacienţi pe zi +într#o sin'ură tură. Baza dispune de cinci cabinete de balneo(izioterapie, de un cabinet de o(tamolo'ie, un cabinet de stomatolo'ie, un cabinet de 'inecolo'ie, un cabinet de exploatări (uncţionale +6.L.$, 6.7.$ etc şi de un laborator. 3ratamente@ în baza de tratament a hotelului se e(ectuează di(erite proceduri pentru a(ecţiuni reumatice şi osteo#articulare@ 5inetoterapie, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, saună, inhalaţii#aerosoli, masoterapie, termoterapie, elon'aţii. otel oieniţa
3ratamente@ în baza de tratament a hotelului se e(ectuează di(erite proceduri pentru a(ecţiuni reumatice şi osteo#articulare@ 5inetoterapie, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, saună, tratamente cu produsele ori'inale româneşti $erovital<%slavital, inhalaţii#aerosoli, masoterapie, termoterapie, elon'aţii. otel 'nirea
3ratamente@ în baza de tratament a hotelului se e(ectuează di(erite proceduri pentru a(ecţiuni reumatice şi osteo#articulare@ 5inetoterapie, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, saună, inhalaţii#aerosoli, masoterapie, termoterapie, elon'aţii.
22
Complexul resient
)(eră servicii complete de 5ineoterapie, masa9 manual, împachetări cu para(ină, re(lexoterapie, electroterapie +'alvanizări, ino(ereză, curenţi diadinamici, curenţi trabert, curenţi stoch, tens, curenţi expomenţiali, curenţi cubacvali. Linetoterapie, e5', electrodia'nostic. %ceasta se adresează persoanelor cu a(ecţiuni reumatolo'ice +reumatism articular de'enerativ, reumatism in(lamator cronic, a(ecţiuni posttraumatice +entorse, luxaţii, sechele locomotorii, a(ecţiuni neurolo'ice +pareze, paralizii, neuropatii, polineuropatii. otel Internaţional
3ratament@ baleoterapie +băi cu apă termală în vane şi bazineW hidroterapia +duş subacvatic, masa9 subacvatic, hidromasa9 Caracalla, duşuri speciale@ GichJ, CJ5loni5 9acuzzi. 6lectroterapie +băi 'alvanice, băi Stan'er, diadinamice, ultrasunete, 36=S, curenţi inter(erenţiali, unde scurte, ma'netoterapie. &nhalaţii cu apă termală şi medicamente, împachetări şi băi cu namol, masoterapie +masa9 medicinal şi lim(atic, masa9 de relaxare, laserterapie, 5ineoterapie, mecanoterapie+împachetări cu para(ină.
3.2. $a(e e ca(are
Băile elix se întind de o parte şi de alta a şoselei )radeaPBeiuş, pe o lun'ime de aproximativ un 5ilometru. Ka intrarea în staţiune, dinspre )radea după trecerea peste cale (erată, apare silueta piramidală a construcţiilor hoteliere. *in şosea se desprinde la dreapta şi la stân'a câte un drum as(altat care trece limita exterioară a staţiunii. Cel din dreapta mer'e pe lân'ă linia (erată şi pădure, iar cel din stân'a, pe terasa de peste pârâul :idişel, unindu#se în aceiaşi şosea din care au pornit , la extremitatea cealaltă a staţiunii. Statiunea Baile elix dispune de o mare diversitate de locuri de cazare de la hoteluri de EX la pensiuni, vile, case de vacanta pana la champin'.
23
Sin'urul hotelul de X este :otelul elix care este situat lân'ă hotel Kotus şi hotel 3ermal. 6ste arondat la baza de tratament şi la restaurantul hotelului Kotus, ca şi dotări 'enerale deţine sală de con(erinţe, încălzire centrală, li(t, / camere sin'le, !? camere double, şi un apartament. *otăriile din camere se limitează doar la baie şi balcon. acilităţile acordate pentru copii cu vârsta între "#/ ani se o(eră 'ratuitate la cazare în camera cu părinţii (ără pat suplimentar, la copiii peste / ani se achită 0"Y din tari(ul de cazare al unui loc, în camera cu părinţii cu pat suplimentar.
3.2.1. otelurile e 2 otel Crişana
6ste situat la intrarea în staţiune dinspre )radea. *otările 'enerale@ restaurant, ! saloane, bar de zi, parcare proprie, saună şi sală de (itness, teren de tenis de câmp, masă de pin'#pon', sală de con(erinţe, baza de tratament, piscină cu apă termominerală cu acces direct la hotel şi bazin de tratament cu apă termală. %re în dotare ! apartamente, ! de camere duble şi camere sin'le. *otările din cadrul apartamentelor@ dormitor, livin' cu canapea extensibilă, baie, tv, cablu, (ri'ider. *otările din camerele double şi sin'le sunt@ baie, tv, cablu. Serviciile de masă se acorda în unitatea restaurant Crişana, cate'oria &, în sistem bonuri valorice. acilităţiile pentru copii între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate la cazare (ără pat suplimentar sau cu pat suplimentar se achita 0"Y din tari(ul de cazare. acilităţile de tratament@ a(ecţiuni reumatice şi articulare, ale aparatului locomotor, artroze lombare şi cervicale. otel 4otus
Situat în vecinatatea hotelului 3ermal şi al hotelului elix cu care comunică printr#un culoar. *otările 'enerale de care dispune sunt restaurantul, baza de tratament, sală de con(erinţe, parcare, cabinet medical, li(t, încălzire centrală. :otelul dispune de //" de camere avand ? eta9e. *otările camerelor sin'le@ baie cu duş sau cadă, tv, satelit, balcon, dotările camerelor double@ baie cu duş sau cadă, tv satelit, tele(on, balcon.
24
Servicii masa se acordă în unitatea restaurant Kotus, cate'oria &, în sistem (isă cont. acilităţile pentu copii între "#/ ani bene(iciază de cazare 'ratuită în cameră cu părinţii (ără pat suplimentar, copii peste / anii achită 0"Y din tari(ul unui loc, în cameră cu părinţii cu pat suplimentar. acilităţile de tratament se asi'ură în baza proprie de tratament de la subsolul hotelului, tratamente în bazinele cu apă termală,împachetări cu para(ină, nămol, (izioterapie, elon'aţii vertebrale în apă şi pe masă. otel /ureş
Se a(lă în vecinatatea hotelului 4oieniţa, pe soseaua *=2?#62", corp comun cu hotel Someş şi hotel Onirea, în vecinatatea policlinici. *otările 'enerale de care dispune sunt@ salon de (rizerie, coa(or, încălzire centrală, piscină acoperită, parcare, li(t, baza proprie de tratament, cabinet medical, 2" de camere sin'le, E0 camera double. *otările camerelor sin'le sunt baie cu cadă sau duş, tele(on, tv satelit, balconW camerele double dispun de baie cu cadă sau duş, tele(on, tv satelit, balcon. Serviciile de masă se acordă în unitatea restaurantului, cate'oria &, în sistem (isă cont. acilităţiile acordate copiilor între "#/ ani care bene(iciază de cazare 'ratuită în cameră cu părinţii, (ără pat suplimentar, iar pentru copii peste / ani se achită 0"Y din tari(ul unui loc în camera cu părinţii cu pat suplimentar. acilităţiile de tratament se asi'ură în baza de tratament proprie unde se pot realiza băi cu apă termală, împachetări cu para(ină, masa9, 5imioterapie, tratament cu mamol, elon'aţii vertebrale în apă şi pe masă, tratament cu $erovital şi %slovital. otel oieniţa
Se a(lă la intrarea în staţiune dinspre )radea, lân'ă hotel Crişana. *otările 'enerale de care dispune sunt@ restaurant, bar, piscină interioară +bazin cu apă termală, bază de tratament, cabinet medical, li(t, parcare, salon (rizerie, coa(or, casă de schimb valutar, sală de 'imnastică, E camere sin'le, E/ camere double şi E apartamente.
25
*otările camerelor sin'le şi double sunt aceleaşi, acestea avâd baie, tv satelit, tele(on şi balcon iar apartamentele pe lân'ă (acilităţile de care dispun camerele sin'le şi double mai dispun de dormitor, livin' şi (ri'ider. Serviciile de alimentaţie publică sunt realizate în restaurantul hotelului, cate'oria &, în sistem (isă cont. acilităţile pentru copii cu vârstă cuprinsă între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate, în cameră cu părinţii (ără pat suplimentar suplimentar iar cei peste peste / ani bene(iciază de 0"Y reducere pentru un loc loc în cameră cu părinţii, cu pat suplimentar. acilităţile de tratament se realizează în baza proprie iar acestea constau în băi de ape termale, împachetări cu para(ină, masa9, (izioterapie, 5imioterapie, 5imioterapie, tratament cu nămol, elon'aţii vertebrale în apă şi pe masă, tratamente cu $erovital şi %slavital %slavital otel Someş
%cest hotel (ace parte din complexul hotelie 7ureş#Onirea#Someş. 7ureş#Onirea#Someş. *otările 'enerale de care dispune sunt@ restaurantul, restaurantul, bar, bază de tratament comună cu hotelul Onirea, li(t, parcare (ără plată, /E camere. *otările camerelor@ camerele sin'le şi double bene(iciază de baie, tv şi cablu iar apartamentele au în plus (aţă de acestea livin'ul livin'ul şi dormitorul. dormitorul. Serviciile de masă se realizează în restaurantul Someş care se încadrează la cate'oria &, în sistem (isă cont. acilităţile pentru copii sunt aceleaşi la toate hotelurile de /X, copii între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate în cameră cu părinţii (ără pat suplimentar, iar cei peste / ani bene(iciază de 0"Y reducere la un loc în cameră părinţiilor părinţiilor cu pat suplimentar. suplimentar. 3ratamentul 3ratamentul se realizează în baza de tratament unde se pot realiza@ băi cu apă termală în vană şi bazine, elon'iaţii elon'iaţii vertebrale în apă şi pe masă, masă, hidroterapie, electroterapie, electroterapie, tratamente cu $erovital $erovital şi %slavital.
26
otel 'nirea
Se a(lă în centrul staţiunii, spre soseaua *=2?#62D, în vecinătatea hotelurilor hotelurilor Someş şi 7ureş şi a policlinicii. policlinicii. *ispune de restaurant, parcare, încălzire centrală, sală de 'imnastică, bază proprie de tratament, cabinet medical, ? de camere împărţite pe 0 eta9e şi li(t. *otările camerelor sin'le şi double sunt aceleaşi@ baie cu cadă sau duş, tv satelit, tele(on şi balcon iar apartamentele mai au în plus (ri'ider. Serviciile de masă se acordă în unitatea restaurant cu acelaşi nume, cate'oria &, în sistem (isă cont. acilităţile de tratament se asi'ură în bază proprie proprie în care se realizează@ tratament la cadă cu apă termală, împachetări cu para(ină şi nămol, elon'aţii în apă şi pe masă, 5ineoterapie, (izioterapie, tratament cu $erovital şi %slavital. %slavital. acilităţile pentru copii cu vârstă cuprinsă între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate, în cameră cu părinţii (ără pat suplimentar suplimentar iar cei peste peste / ani bene(iciază de 0"Y reducere pentru un loc loc în cameră cu părinţii, cu pat suplimentar.
3.2.2. oteluri e 3 otel 0ermal 0ermal
Situat în partea de = a staţiunii, intrare dinspre dinspre )radea, )radea, în apropierea ştrandului. ştrandului. *otările 'enerale@ hotelul este complet renovat, cu 'eamuri termopan, mobilier nou, restaurant, bar de zi, bază de tratament, piscină exterioară pentru copii şi adulţi, piscină interioară, interioară, (itness, saună, sală de con(erinţe, ! li(turi. *otările camerelor@ baie proprie, uscător de păr, tv cablu, minibar, tele(on, balcon. Servicii de masă se acordă în unitatea restaurant 3ermal, 3ermal, cate'oria !X, micul de9un în sistem bu(et suedez, de9unul şi cina în sistem (isa cont sau mniu a la carte.
27
acilităţi copii cu vârsta între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate la cazare în cameră cu părinţii, (ără pat suplimentar. suplimentar. 4entru 4entru pat suplimentar suplimentar se achită 0"Y din tari(ul tari(ul de cazare lucru valabil valabil şi pentru copii de peste / ani. acilităţiile de tratament se realizează în baza proprie de tratament, acestea (iind@ instalaţii şi proceduri de tratament, tratament, băi cu apa termală în vană vană şi bazine, elon'aţii vertebrale vertebrale în apă şi pe masă, masă, hidroterapie, hidroterapie, electroterapie, tratament cu $erovita, cabinete de cosmetica cu produse $erovital. otel ufarul
Situat în vecinatatea hotelului hotelului 3ermal 3ermal la intrarea în staţiune dinspre )radea. 6ste dotat cu restaurant, parcare, bar, casă de schimb valutar, bază de tratament comună cu :otelul 3ermal 3ermal cu 0" de locrui. *eţine ? camere sin'le, 2" double şi / apartamente. *otările care există în camere sunt@ baie, tv, cablu, (ri'ider. (ri'ider. Serviciile Serviciile de alimentaţie se acordă în în unitatea restaurant restaurant cu acelasi nume, cate'orie &, in re'im (isa cont. acilităţile de tratament sunt realizate prin bai cu apă termală în vană sau bazine, elon'aţii vertebrale în apă sau pe masă, hidroterapie, electroterapie, tratament cu $erovital şi %slavital. %slavital. acilităţi copii cu vârstă între "#/ ani bene(iciază de 'ratuitate la cazare în cameră cu părinţii, (ără pat suplimentar. suplimentar. 4entru 4entru pat suplimentar suplimentar se achită 0"Y din tari(ul tari(ul de cazare lucru valabil valabil şi pentru copii de peste / ani. otelul /onaco
6ste situat în centrul staţiunii balneo#climaterice Băile elix. :otelul dispune de ?0 de locuri de cazare în /? de camere şi / apartamente dotate con(orm standardelor standardelor de ! stele +tv cablu, minibar şi baie, internet, aer condiţionat, condiţionat, uscător de păr, încălzire centrală, tele(on, parcare interioară şi exterioară, spaţiu de 9oacă pentru copii, sală de con(erinţe cu o capacitate de !"" de locuri, pentru or'anizarea de întruniri şi ocazii speciale, cu posibilitatea posibilitatea ale'erii meniului în (uncţie de dorinţele or'anizatorilor. acilităţile pe care le mai deţine hotelul sunt@ (ri'ider în unitate, (ax, internet prin cablu, se acceptă animale, parcare, 'radină, room service, terasa, 'rătar, sală de mese, sei( la recepţie, loc amena9at de 9oacă, bar, restaurant, restaurant, sală de con(erinţe. con(erinţe.
28
otelul Ami
% (ost deschis în /"" (iind cotat la cate'oria de ! stele superior de 7inisterul 3urismului. )(era ?" de locuri de cazare repartizate în !" de camere dotate cu balcon, aer condiţionat, băii proprii, încălzire centrală, tele(on, tv, sei( şi internet. acilităţiile de cazare sunt@ transport auto, internet prin cablu, se acceptă animale, parcare, bar, restaurant, sală de con(erinţe. acilităţiile de care dispun camerele@ internet în cameră, sei( în cameră, cameră cu balcon, încălzire centrală, aer condiţionat, baie în cameră, tele(on, tv.
3.2.3. otelurile e # otelul Internaţional
Situat în partea de sud a staţiunii, este dotat cu restaurant, bar de zi, co(etărie, li(turi, piscină exterioară, // camere. *otările camerelor sunt baie proprie, tv cablu, (ri'ider, tele(on, balcon. Serviciile de masă se acordă în unitatea restaurant &nternaţional, cate'oria &, în sistem (isă cont sau meniu a la carte. acilităţiile de tratament@ baza de tratament cuprinde instalaţiile şi proceduri de tratament, băi cu apă termală în vană sau bazine, elon'aţii vertebrale în apă şi pe masă, hidroterapie, electroterapie, tratamente cosmetice cu produse $erovital. acilităţi copii@ copii cu vârste situate între "#/ ani bene(iciază de cazare 'ratuită în cameră cu părinţii +(ără pat asi'urat. 4entru patul suplimentar se percepe o taxa de 0"Y din tari(ul de cazare. otel resient
Situat la ieşirea din staţiune sper Beiuş. *otările 'enerale ale unităţii@ ?D de locuri +? camere sin'le, /" camere double cu pat matrimonial, camere duble cu / paturi, / apartamente. 3oate camerele sunt dotate cu climatizare, tele(on cu acces internaţional direct, tv cablu, minibar, baie cu duş, posibilităţi de conectare la internet. An cadrul complexului mai sunt / restaurante de " şi !0"
29
de locuri, parcare, pişcină interioară şi exterioară, saună, sală (itnes, / săli de con(erinţe dotate cu toate (acilităţile necesare pentru team buildin' sau întâlniri de a(aceri, bar, terasă, solar, accesul animalelor admis, parcare suprave'eată non#stop. 3ot aici 'ăsiţi un centru ultramodern de 5inetoterapie, hidro5inetoterapie, electroterapie şi masa9 manual, pentru recuperarea persoanelor cu a(ecţiuni reumatolo'ice, posttraumatice + în urma unor accidente 'rave, a(ecţiuni neurolo'ice +pareze, paralizii, neuropatii, polineuropatii. otel 5ital
6ste numele celui mai nou complex terapeutic deschis în Băile elix. :otelul dispune de /! de camere duble, / 'arsoniere, Eapartamente. Camerele sunt dotate cu tv Pmonitor lcd, tele(on, balcon. :otelul pune la dispoziţia clienţilor săi obiecte de uz personal 'ratuite disponibile la receptie +periuţa de dinţi, pastă, aparate de ras, deodorante, trusă de prim a9utor. Sala de con(erinţe cu terasă şi acces direct are capacitatea de /" de locuri, video proiector şi (lipchart . 3.2.#. ensiuni6 vile şi case e 2 ensiune Cor7
6ste situată în staţiunea climaterică Băile elix, la 0 minute de centrul staţiunii, cu acces la şoseaua principală *= )radea#*eva. An spatele pensiunii se a(lă pădurea elix care inspiră liniştea unui concediu reuşit în (amilie au cu prietenii. *eţine E camere duble cu baie proprie +din care / camere sunt situate la parter si / camere la eta9ul . 3oate camerele sunt dotate cu tv color, cablu tv, internet 1irless, încalzire centrală in sezonul rece, iar la baie apă caldă permanent. Ka demisol se 'ăseşte o bucătărie complet utilată +ara'az, (ri'idere, cuptor cu microunde, ca(etieră, veselă, pră9itor de pâine şi loc de luat masa. Curtea este amena9ată cu o terasă de vară, loc de 'rătar, balansoar, parcare auto în curte, spaţiu verde, loc de 9oacă pentru copii. acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, internet 1irless, parcare, 'radină, curte, acces la bucătărie, (oişor în curte, 'rătar, livadă, loc amena9at de 9oacă.
30
acilităţi camere@ internet in cameră, uscător de păr, baie cu cadă, încălzire centrală, cameră cu balcon, cameră cu tv. 5ila 8est
Situată aprope de centrul staţiunii, de ştranduri şi de Spitalul de Recuperare Băile elix, Gila $est o(eră mult spaţiu verde, con(ort şi relaxare în camere spaţioase, stil rustic, dotate cu paturi matrimoniale sau separate, tv color, baie în cameră, (ri'ider, balcon, apă caldă permanent, încălzire centrală. Servicii@ parcare în incinta pensiunii, mult spaţiu verde, terase, amena9at 'rătar, bucătărie utilată, internet 1ireless, pescuit de a'rement +iarna patinuar rustic. An apropiere se 'ăsesc ştrandurile cu apă termală la aproximativ /0" de m, centrul staţiunii la /"" m, baza de călărie la 0" m, tennis de câmp la /"" de m. acilităţi la cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, transport auto, masă de pin'#pon', săni trase de cai, tv în livin', cutie de valori, internet 1ireless, cramă, râu în curte, echitaţie, parcare, 'rădină, teren de sport, masa9, acces la bucătărie, terasă, (ermă proprie, (oişor în curte, 'rătar, livin', sală de mese, sei( la recepţie, livadă, loc amena9at pentru copii, bar, restaurant, sala de con(erinţe. acilităţi camere@ internet în cameră, (ri'ider în cameră, uscător de păr, camere cu balcon, încălzire centrală, aer condiţionat, baie în cameră, minibar, tele(on şi tv. Casa Cosmin
Situată în spatele ştrandurilor, o(eră E camere di(erite ca număr de locuri. Camerele sunt dotate cu tv cu cablu, încălzire centrală, baie cu cadă pe hol. Ona dintre camere este cu pat dublu şi unul sin'le, cu baie proprie şi (ri'ider în cameră, o altă cameră cu ! locuri care nu are baie în cameră si o cameră cu E locuri. Casa Cosmin o(eră loc de parcare în curte, terasă, acces la bucătărie, livadă, curte spaţioasă, livin' pentru relaxare. acilităţi în cameră@ baie şi (ri'ider într#o cameră, tv şi încălzire centrală în toate.
31
3.2.,. 5ile şi pensiuni e 3 ensiunea !istorante Costa
6ste situată în Sânmartin la !"" de metri de intrarea în staţiunea Băile elix. 4ensiunea dispune de " camere dotate cu baie, tv internet şi încălzire centrală. 4ensiunea dispune de un restaurant# pizzerie italiană de "" de locuri. Bucătaril restaurantului este din 6lveţia şi este specialist în orice (el de mâncare +paste, peşte, desert. 4arcare privată şi terasă. acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, tv in livin', internet 1ireless, parcare, 'rădină, terasă, bar, restaurant,. acilităţi camere@ internet în cameră, cameră cu balcon, încălzire centrală, baie în cameră, cameră cu tv. ensiunea erla
6ste situată în Băile elix în apropiere de spitalul de recuperare şi hotelul 7uncel şi dispune de 2 camere +0 camere cu pat matrimonial, / camere cu / paturi. iecare cameră are baie proprie, tv, (ri'ider, aer condiţionat, acces internet. 4entru petrecerea timpului liber pensiunea dispune de multe spaţii de divertisment amena9ate cu masă de tenis şi biliard, sală de (itness precum şi remJ, sah, table, darts, calculator cu acces la internet. 4ensiunea mai dispune de@ bucătărie complet utilată şi dotată cu ara'az, cuptor cu microunde, (ri'ider, ca(etieră, pră9itor de pâine şi veselă. An curte există loc amena9at pentru 'rătar precum şi loc de 9oacă pentru copii. 4entru turiştii veniţi cu maşina proprie se asi'ură parcare în curte iar pentru turişti veniţi (ară maşină se asi'ură transportul de la 'ară sau auto'ară +la un se9ur mai mare de 0 nopţi. 3urişti cazaţi la pensiune bene(iciază de o reducere de /"Y la bazinul acoperit de la hotel 4resident +la minim ! zile reducerea este de E"Y, cu posibilitatea de a intra de două ori în aceeaşi zi şi la aceleşi preţ şi de 0"Y reducere la pişcinele %polo, :otel &nternaţional şi :otel 3ermal. acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, transport auto, masă de pin'#pon', tv în livin', cutie de valori, internet prin cablu, parcare, 'rădină, biliard, acces la bucătărie, spălătorie, terasă, (oişor în curte, 'rătar, livin', sală de mese, loc amena9at pentru 9oacă.
32
acilităţi camere@ internet în cameră, (ri'ider în cameră, uscător de păr, camere cu balcon, încălzire centrală, aer condiţionat, baie în cameră, cameră cu tv. 5ila Crinul
6ste situată la ?"" de m de bazinele termale elix şi %polo, o clădire nouă ce o(eră cazare în camere luminoase şi spaţioase dotate cu tv cablu, internet 1ireles, (ri'ider, baie, aer condiţionat. %re o capacitate de ? camere şi ! apartamente. Camerele sunt cu pat matrimonial sau cu / paturi iar apartamentele au livin', dormitor şi baie. Onul dintre apartamente are în dotare şi bucătărie. *eţine o supra(aţă de teren a(erent de 0"" mp pe care se des(ăşoară o parcare amena9ată şi mult spaţiu verde. Onitatea dispune de sală de mese, terasă, spaţiu amena9at pentru 'rătar, spaţiu pentru 9oacă, 9ocuri remJ, sah, table. acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, masă de pin'#pon', tv în livin', internet 1ireles, se acceptă animale, parcare, 'rădină, acces la bucătătrie, spălătorie, terasă, 'rătar, livin', sală de mese, sei( la recepţie, livadă, loc amena9at de 9oacă, bar, restaurant, sală de con(erinţe. acilităţi camere@ internet în cameră, (ri'ider în cameră, baie cu cadă, camere cu balcon, încălzire centrală, aer condiţionat, cameră cu tv.
3.2.9. 5ile şi pensiuni # Complex turistic Carmena
Complexul turistic este compus din pensiune cu " camere (iecare cu baie proprie, tv#satelit, acces internet, balcoane, terase, livin', bucătărie. Campin' cu E cabane rustice din lemn având parter şi mansardă, camere cu paturi /, tv#satelit, 'rup saitar comun, terasă de vară, bucătărie, şemineu, 'rătar, lea'ăn balansoar, loc de 9oacă pentru copii. 4arcare păzită capacitate /" de autoturisme, loc pentru cort şi loc pentru rulotă car#mobile. acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, transport auto, tv în livin', se acceptă animale, parcare, 'rădină, terasă, (oişor în curte, 'rătar, sală de mese, livadă, loc amena9at de 9oacă, bar, restaurant.
33
acilităţi în camere@ sobe de teracotă, camere cu balcon, încălzire centrală, aer condiţionat, baie în cameră, cameră cu tv. ensiunea 0irol #
4ensiunea a (ost deschisă din anul /""D şi o(eră servicii de EX la preţ de !X, cu un ambient şi dotări ra(inat alese, pentru a servi odihnă şi relaxare. 4ensiunea pune la dispoziţia clienţilor camere duble +E camere matrimoniale şi E camere t1in, / camere cu trei paturi, o cameră cu un pat, acces 'ratuit la sala de mese cu acces non#stop la bucătărie, tele(on şi (ax, internet 1ireless, curte cu spaţiu verde, terasă cu (otolii, pişcină cu sezlon'uri, (oişor în curte, 'rătar, parcare suprave'heată video. Camerele sunt dotate cu televizoare lcd, aparate de aer condiţionat, (iecare cameră are baie proprie cu cabină de duş, apă caldă şi încălzire centrală, uscător de păr, camere cu balcon. acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, tv în livin', internet 1ireles, internet prin cablu, parcare, 'rădină, curte, pişcină, acces la bucătărie, spălătorie, terasă, (oişor în curte, 'rătar, livin', sală de mese, sală de con(erinţe. ensiunea At:inos
*ispune de ! camere şi apartamente, dintre care / apartamente senior şi camere duble. acilităţi cazare@ (ri'ider în unitate, (ax, transport auto, sanie trasă de cai, tv în livin', cutie cu valori, internet 1ireles, râu în curte, internet prin cablu, se acceptă animale, parcare, 'rădină, teren de sport, masa9, spălătorie, room service, terasă, 'rătar, livin', sală de mese, sei( la recepţie, loc amena9at de 9oacă, bar, restaurant, sală de con(erinţe. acilităţi camere@ internet în cameră, sei( în cameră, uscător de păr, baie cu cadă, camere cu balcon, încălzire centrală, baie în cameră, tele(on şi tv.
34
3.3. !estaurante
4e lân'ă restaurantele care aparţin unor hoteluri sau pensiuni, mai sunt în staţiunea Băile elix şi câteva restaurante individuale. !estaurantul Casa !om"nească este situat la 0" de metri de centrul staţiunii. 6ste sin'urul loc
din Băile elix unde aran9amentul interior cât şi accesorile sunt întotdeauna în ton cu sărbătorile. !estaurant cu autoservice ;el7<6 vă o(eră următoarele sortimente culinare la preţuri (oarte
convenabile (iind aceleaşi pe tot parcursul anului. Restaurantul este situat în centrul staţiunii în incinta (ostului o(iciu poştal. !estaurant Club Art este situate chiar în inima staţiunii balneoclimaterice Băile elix, complexul
HClub %rtI, este compus din club, restaurant#pizzerie şi terasă este locul ideal pentru relaxare. Restaurantul este renumit pentru mâncarea diversi(icată cât şi pentru speci(icul culinar românesc. 4izza se 'ăseşte în peste !" de (eluri existente în meniu, pe lan'a pizza meniul mai conţine şi minuturi calde, salate, deserturi şi băuturi. !estaurant 5eri e # se a(lă în incinta cartierului cu acelaşi nume, are o capacitate de /" de
locuri şi se a(lă la dispoziţia oaspeţilor cu o 'amă diversi(icată de sortimente din bucătăria internaţională.
35
Cap #. Serviciile turistice
#.1. 0ipologia serviciilor turistice
)(erta de turism 'rupează ansamblul elementelor care concură la obţinerea produsului turistic, respectiv@ potenţialul natural şi antropic, echipamentul de VproducţieV a serviciilor turistice, diversitatea bunurilor materiale +industriale, alimentare destinate consumului turistic, (orţa de muncă specializată în activităţile speci(ice turismului, in(rastructura turistică şi condiţiile de comercializare +preţ, înlesniri etc.. Ka (el ca cererea şi o(erta turistică prezintă anumite particularităţi. )(erta turistică este complexă şi etero'enă, trăsătură care se re(eră şi la structura acesteia, la produsul turistic, la producătorii de turism etc. Cele două cate'orii de elemente componente@ elementele atractive +resurse naturale, socio#culturale, umane, tehnolo'ice şi elementele (uncţionale +echipamentul şi serviciile care (ac posibilă des(ăşurarea producţiei turistice, în anumite proporţii, se pot completa, in(luenţa sau substitui reciproc. An cadrul o(ertei turistice, ponderea (orţei de muncă utilizate este mare şi acest personal necesită o anumită cali(icare, iar personalul de contact, în special necesită o pre'ătire multilaterală şi în primul rând una psihică. Se poate a(irma că, o(erta turistică este relativ ri'idă, ri'iditate care se poate analiza pe multiple planuri, cum ar (i@ imobilitatea o(erţei şi a producţiei turistice care, pentru a (i consumată, presupune deplasarea consumatorului şi nu a produsuluiW imposibilitatea stocării o(ertei, deci a adaptării cantitative a o(ertei la nivelul cereriiW ri'iditatea în localizarea capacităţilor sau echipamentului de producţie care este amplasat la locul sau în apropierea elementului atractiv. An principal o(erta turistică constă în servicii turistice şi nu într#o o(ertă de spaţii şi mi9loace plus o(erta de natură. Serviciile turistice sunt (oarte diverse şi (ormează împreună un complex. 6lementele acestui complex pot (i clasi(icate ca (iind servicii de bază şi servicii peri(erice. Serviciul de bază constituie raţiunea principală pentru care clientul se adresează (irmeiW el satis(ace nevoia principală a clientului 36
şi este capabil să 9usti(ice prin el însuşi venirea acestuia +de exemplu serviciul de cazare sau cel de alimentaţie. Ka rândul lor serviciul sau serviciile peri(erice au o mai mică importanţă şi valoare în comparaţie cu serviciul de bazăW ele sunt de re'ulă multe şi variate şi se constituie ca anexe ale serviciului de bază, (acilitând accesul la acesta sau adău'ându#i valoare. 6ste, de exemplu cazul serviciului de parcare păzită +serviciu peri(eric (aţă de cazare +serviciu de bază, dar care poate avea un rol tot mai mare în motivarea ale'erii clientului care poate ale'e între un prestator sau altul al serviciului de bază în (uncţie de acest serviciu peri(eric. %numite servicii peri(erice sunt considerate necesare şi obli'atorii pentru o(erta serviciului de bază, altele sunt considerate a (i (acultative. Ka rândul lor şi serviciile peri(erice pot (i de două (eluri şi anume@ servicii le'ate de serviciul de bază +auxiliare şi anexe şi servicii complementare +Vservicii plusV sau suplimentare. An ma9oritatea lucrărilor care tratează problematica turismului, este prezentată o clasi(icare a serviciilor turistice după diverse criterii. %st(el, în (uncţie de structura serviciilor turistice implicate deosebim servicii turistice speci(ice şi servicii nespeci(ice. Serviciile turistice speci(ice cuprind două 'rupe de servicii principale şi anume servicii de bază +servicii de transport în cazul unor aran9amente de tipul totul inclus, prestaţii hoteliere şi servicii de alimentaţie prestate în diversele unităţi de pro(il şi servicii complementare +servicii de a'rement, excursii, mani(estări cultural#artistice, închirieri de obiecte sportive sau de uz personal şi două 'rupe de servicii, să le numim cu caracter secundar. %cestea sunt@ serviciile pentru pre'ătirea consumului turistic +in(ormarea clientelei potenţiale, serviciile le'ate de or'anizarea călătoriilor, rezervări de servicii, procurarea documentelor de călătorie şi serviciile cu caracter special prestate în cadrul unor (orme de turism ca@ turismul balneomedical, turismul de con'rese, turismul de vânătoare şi pescuit sportiv. Serviciile nespeci(ice cuprind serviciile cu caracter 'eneral o(erite populaţiei de unităţile prestatoare de servicii, la care pot apela, în diverse împre9urări şi turiştii@ (rizerii, saloane de cosmetică, transporturi publice, poştă şi telecomunicaţii, etc. An (uncţie de momentul căruia i se adresează, serviciile turistice pot (i clasi(icate în@ servicii le'ate de e(ectuarea călătoriei +a voia9ului propriu#zis şi serviciile prestate la locul de se9ur. 4rimele cunosc di(erenţieri în (uncţie de (orma de or'anizare a călătoriei turistice înnoptările pe parcurs şi pro'ramele de vizitare precum şi de pre(erinţele individului pentru anumite mi9loace de transport.
37
Serviciile privind se9urul cuprind o serie întrea'ă de prestaţii, precum cele destinate acoperirii nevoilor (iziolo'ice de somn şi hrană, sau serviciile pentru petrecerea a'reabilă a timpului liber. *upă 'radul lor de ur'enţă, deosebim servicii care satis(ac necesităţi relativ ur'ente, care nu pot (i amânate +impuse de limite temporale în care pot (i e(ectuate concediile plani(icate sau (ructi(icate perioadele de timp liber compact ori dictate de (actori naturali, date calendaristice (erme de des(ăşurare a unor evenimente speciale sau motive de sănătate şi servicii a căror satis(acere poate (i amânată în timp satis(ăcând necesităţi puţin ur'ente. Tinând cont de modalitatea de plată, serviciile turistice pot (i 'rupate în servicii cu plată şi servicii aparent 'ratuite. Serviciile din prima cate'orie, la rândul lor pot (i@ servicii achitate în avans sau înaintea începerii consumaţiei turistice +serviciile incluse în preţul 'lobal al aran9amentelor achiziţionate în cadrul turismului or'anizat şi semior'anizat, abonamentele pentru (olosirea unor (acilităţi de bază materială, servicii achitate în momentul consumaţiei +serviciile prestate pentru turiştii care călătoresc pe cont propriu sau cele destinate satis(acerii cererii complementare a turiştilor care au apelat la turismul or'anizat ori semior'anizat, servicii achitate ulterior consumaţiei +cum este cazul serviciilor plătite cu a9utorul cărţilor de credit şi servicii cu plata în rate +(olosite mai ales pentru clientela turistică cu venituri modeste. Serviciile aparent 'ratuite sunt prestate de punctele de in(ormare turistică sau de unele (irme turistice în scopul atra'erii sau menţinerii clientelei +servicii de parcare păzită 'ratuită, accesul 'ratuit la piscina hotelului, torturi aniversare, etc. ) asemenea clasi(icare permite luarea în calcul a decala9ului de timp şi spaţiu dintre mani(estarea cererii (erme şi consumul e(ectiv al serviciilor comandate. 7ai mult, unele servicii 'ratuite sau aparent 'ratuite sunt o(erite în scopuri promoţionale, îndeosebi în perioadele în care cererea turistică se situează la valori scăzute datorită mani(estării (enomenului sezonalităţii. 4lata unor servicii cu decontare ulterioară prin sistemul cărţilor de credit, achitarea în rate a costului se9urului turistic sau serviciile prestate pe bază de abonamente reprezintă şi (orme complementare de servicii o(erite turiştilor.
38
%chiziţionarea serviciilor turistice şi e(ectuarea plăţii lor anticipat o(eră avanta9e atât turiştilor +bene(iciari ai unor condiţii de utilizare prioritare prin posibilităţile create pentru o mai raţională 'ospodărire a bu'etului de cheltuieli pentru concedii cât şi pentru prestatori înnoptările pe parcurs şi pro'ramele de vizitare precum şi de pre(erinţele individului pentru anumite mi9loace de transport. Serviciile privind se9urul cuprind o serie întrea'ă de prestaţii, precum cele destinate acoperirii nevoilor (iziolo'ice de somn şi hrană, sau serviciile pentru petrecerea a'reabilă a timpului liber.
#.2. 0ransporturile turistice
Serviciile de transport turistic se încadrează în cate'oria serviciilor turistice de bază şi ele asi'ură deplasarea turistului din bazinul cererii în bazinul o(ertei, în cazul turismului de se9ur sau pe toata durata călătoriei în cazul turismului itinerant. 3ransportul turistic reprezintă prima (ormă de mani(estare a consumului turistic (iind sin'ura componentă din structura produsului la care nu se poate renunţa. 6xista o le'atură strânsă între turism şi transporturi, este de (apt vorba de o interconditionare. &n des(ăşurarea transportului turistic se apelează la o varietate de mi9loace de transport, ale'erea acestora (iind determinată de o serie de (actori. 6ste vorba de distanţa de parcurs, speci(icul itinerariilor, motivul deplasării, starea căilor de comunicaţii, nivelul tari(elor practicate. 3ransportul turistic este o componentă de bază în prestaţia turistică asi'urând deplasarea turiştilor de la locul de reşedinţă la cel de petrecere a vacanţei, în cazul turismului de se9ur sau pe toata durata călătoriei, în cazul turismului itinerant de circuit.
#.2.1. Caracteristicile transporturilor turistice= •
sezonalitate accentuată în exploatare
•
ri'iditate determinată de capacitatea limitată a mi9loacelor de transport
•
participarea unui număr mare de prestatori din domenii di(erite, în derularea transportului turistic
39
•
receptivitatea ridicată (aţă de pro'resul tehnic
•
sunt intensive în investiţii de capital (oarte mari
•
o(eră oportunităţi pentru economia de scală +dezvoltarea activitatii de anver'ură
•
vulnerabilitate maxima la crizele economice si politice.
#.2.2.%orme e transport turistic= •
transport aerian P pentru (luxurile turistice intracontinentaleW 6uropa P %merica D"Y
•
transport rutier P utilizat pe continente, raportat la ţările europeneW &talia, ranta, 6lvetia, Spania 2"Y
•
transport naval P dominant în zonele cu poziţie 'eo'ra(ică la mare< oceanW ţările nordice
•
transport (eroviar P pe continent, dar şi între acestea (eriboat
•
alte tipuri de transport +pe cablu.
#.2.3. 0ransportul )n staţiunea balneoclimaterica $ăile %elix
3urişti dornici să a9un'ă în staţiune pot ale'e mai multe modalităţi de acces@ rutier, (eroviar şi aerian.
Rutier
Baile elix se a(lă lân'ă drumu 6uropean 6?? )radea P*eva, la D5m de )radea şi la /" 5m de cea mai apropiată trece de (rontieră cu On'aria.
eroviar
4entru a a9un'e în Băile elix pe cale (eroviară, trebuie sa a9un'i în )radea cu trenul iar de acolo în Băile elix se a9un'e cu mi9loacele de transport în comun. Staţia de maxi taxi şi autobuse ce circulă
40
spre Băile elix se a(lă în )radea, în cartierul =u(ărul la capăt de linie al tranvaielor, la ieşirea din oraş spre băi.
%erian %eroportul )radea o(eră atât curse interne cât şi externe. Cursele interne sunt Bucureşti#)radea şi retur, iar ca destinaţii externe amintim curse din )radea spre@ %ncona, lorenţa, 7ilano, Roma, 3orino, Gerona, *usseldor(, 7unchen, Stutt'art.
#.3. Servicii e ca(are :otelieră
#.3.1. Importanţa serviciului e ca(are :otelieră
An literatura de specialitate, cazarea şi alimentaţia, alături de tratamente, sunt considerate servicii de bază. Antre introducerea în circuitul turistic a unor obiective şi construirea bazelor de cazare şi alimentaţie există un paralelism evident, acestea apărând ca o rezultantă strictă a cererii, (iind (oarte sensibili la imperativele acesteia. Serviciul de cazare vizează prin conţinutul său, crearea condiţiilor şi a con(ortului pentru adăpostirea şi odihna călătorului. %cest serviciu se prezintă ca o activitate complexă, decur'ând din exploatarea capacităţilor de cazare şi este alcătuit dintr#un 'rupa9 de prestaţii o(erite turistului, pe timpul se9urului în unităţile de cazare. *ezvoltarea şi calitatea serviciului de cazare sunt dependente, în primul rând, de existenţa unei baze tehnico#materiale de cazare +hoteluri, moteluri etc. adecvate, cu dotări corespunzătoare, care să o(ere turiştilor condiţii optime şi să îndeplinească, după caz, şi alte (uncţii. An al doilea rând, serviciul de cazare este in(luenţat de dotarea cu personal a capacităţilor de cazare, de nivelul de cali(icare a lucrătorilor şi de or'anizare a muncii în unităţile hoteliere.
41
An acest context, insu(icienţa spaţiilor de cazare, echiparea lor necorespunzătoare, neconcordanţa între nivelul con(ortului o(erit şi exi'enţele turiştilor, ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pre'ătire, in(luenţează ne'ativ calitatea prestaţiei turistice şi prin intermediul acesteia, dimensiunile circulaţiei turistice şi posibilităţile de valori(icare a patrimoniului. &ndustria hotelieră este considerată în cele mai multe ţări ca o activitate distinctă a economiei care în'lobează ansamblul activităţilor des(ăşurate în spaţiile de cazare, acele prestaţii o(erite turistului pe timpul şi în le'ătură cu rămânerea lui în unităţile hoteliere. Conţinutul industriei hoteliere a evoluat paralel cu dezvoltarea capacităţilor de cazare şi implicarea lor în activitatea turistică, îmbo'ăţindu#se cu noi (uncţii şi (orme de prestaţii. &ndustria hotelieră, deşi nu priveşte în exclusivitate asi'urarea necesarului de spaţii şi servicii de cazare pentru turişti, mani(estă multa receptivitate (aţă de nevoile acestora şi evoluează în interdependenţă cu activitatea turistică. ) altă dimensiune a acestei relaţii este pusă în valoare de (aptul că aproape 2"Y din existentul de spaţii de cazare se a(lă amplasat în zone de interes turistic. An (elul acesta servirea turiştilor se înscrie, tot mai (recvent, ca (uncţie a unităţilor hoteliere. Ke'ătura dintre activitatea turistică şi industria hotelieră este complexă, de pro(unzime şi se des(ăşoară în ambele sensuri. 4e de o parte, industria hotelieră se dezvoltă ca urmare a circulaţiei turistice şi pe de altă parte, dezvoltarea turismului este condiţionată de exi'enţa unor spaţii de cazare, de 'radul lor de echipare, de calitatea şi varietatea prestaţiilor o(erite. Se ştie că, pe lân'ă atracţia exercitată de un obiectiv turistic, amena9ările le'ate în principal, de condiţiile de odihnă şi a'rement, contribuie în mod hotărâtor la prezenţa turiştilor în zona respectivă. Rolul acestor dotări şi implicit al serviciilor de cazare este şi mai importantă în cazul turismului rezidenţial, de odihnă, de se9ur lun', când turistul doreşte să#şi petreacă vacanţa într#un cadru natural, (ără să (ie lipsit însă de con(ortul speci(ic civilizaţiei moderne. Galori(icarea superioară a patrimoniului turistic, prin atra'erea în circuitul turistic a di(eritelor zone, reprezintă o altă latură a aportului industriei hoteliere la dezvoltarea turismului şi indirect a între'ii economii. =ivelul de dezvoltare a industriei hoteliere reprezintă, de asemenea, măsura satis(acerii nevoi pentru turism a populaţiei.
42
Serviciile hoteliere insu(iciente în raport cu nevoile populaţiei sau calitativ necorespunzătoare, pe lân'ă e(ectele ne'ative asupra odihnei şi recreerii turiştilor, vor determina modi(icări în destinaţia veniturilor, a disponibilităţilor de timp liber şi indirect scăderi în circulaţia turistică. 6le trebuie să creeze condiţii ca o parte mai importantă a populaţiei să bene(icieze de posibilitatea petrecerii vacanţei sau 1ee5#end#ului într#o zonă turistică. &ndustria hotelieră şi respectiv calitatea serviciului de cazare in(luenţează nu numai dezvoltarea turismului, în 'eneral, ci şi e(icienţa acestei activităţi. 4rin atracţia exercitată, serviciile de cazare asi'ură o bună valori(icare a potenţialului turistic, a disponibilităţilor de (orţă de muncă, a capacităţii bazei tehnico#materiale, conducând la realizarea unei e(icienţe superioare de exploatare. *e asemenea, complexitatea serviciilor de cazare şi diversitatea lor reprezintă un (actor de presti'iu în turism. Ka rândul ei, industria hotelieră suportă in(luenţa dezvoltării turistice. *e (apt, ea evoluează sub incidenţa unui complex de (actori şi (enomene socio#economice în cadrul cărora circulaţia turistică deţine un loc important. Creşterea numărului de turişti şi a exi'enţelor acestora, determină e(orturi de adaptare din partea industriei hoteliere, e(orturi care se materializează în apariţia de unităţi hoteliere cu (uncţii complexe, care să se adreseze di(eritelor cate'orii de turişti prin diversi(icarea 'amei serviciilor o(erite. 6(icienţa unei a(aceri cu prestaţii hoteliere depinde în măsură hotărâtoare de ale'erea amplasamentului. 3ipurile de amplasament menţionate în literature de specialitate care conduc la succesul activităţii în domeniul hotelier sunt@ . într#o zonă de interes turistic, unde există cerere nesatis(ăcută, iar concurenţa poate (i contracarată +centrul oraşelor, staţiunile turistice etc.W /. în vecinătatea căilor de comunicaţie +autostrăzi, aeroporturi, 'ări sau într#o zonă de deschidere a noi traseeW !. în zone cu dezvoltare a unei activităţi industriale sau comerciale +zone petroli(ere, plat(orme industriale etc., care prezintă interes pentru un mare număr de oameni de a(aceri.
43
#.2.2. 0ipurile e prestaţii )n :otel
7ulte dintre prestaţiile o(erite de o unitate de cazare sunt activităţi care presupun o relaţie directă cu clientul din partea prestatorului, adică servicii de tip (ront#o((ice@rezervări, recepţie, (acturare, tele(on, schimb valutar. %ctivităţi des(ăsurate în bac5#o((ice sunt cele de pre'ătire a camerelor +serviciul pe eta9, curăţenie, spălătorie adică prestaţiile care se des(ăşoară în absenţa clientului, dar pre'ătesc activităţile în care clientul este implicat direct. %ctivitate de bază în hotel este cea de cazare, dar o unitate creată în acest scop mai pre(eră de re'ulă şi prestaţii suplimentare, care (ac pachetul de servicii mai atractiv +discotecă, piscină, terenuri de sport, sală de 'imnastică, saună sau (ără de care clienţii nu ar veni de loc +servicii de i'ienă, schimb valutar, închiriere de autoturisme. %ctivităţile de tip (ront#o((ice sunt plasate de re'ulă în holul hotelului +la intrare, care este punctul central de care sunt le'ate toate serviciile din hotel. Serviciile de tip (ront#o((ice pot (i or'anizate şi dimensionate în (uncţie de mărimea şi structura unităţii de cazare, precum şi speci(icul acestuia +hotel mic, motel, hoteluri care o(eră cazare în oraş, hoteluri în staţiuni.
#.3.3 olul :otelului
%ctivităţile care se des(ăşoară în holul hotelului se 'rupează sub conducerea unui mana'er care poate (i numit şe( recepţie sau ront#o((ice 7ana'er, care are în subordine lucrătorii de la recpţie ţi rezervări, casierul şi lucrătorii de la centrala tele(onică, precum şi cei din serviciu concier'e. Recepţia turiştilor este e(ectuată la o masă plasată în holul hotelului în a cărei prelun'ire (uncţionează caseria +(ron#des5. *emensiunea caste mese este, de re'ulă, proporşională cu numărul de camere din hotel deoarece la nivelul blatului mesei, pe un plan înclinat, se amplasează panoul pentru chei. %cest panou aran9ează ast(el încât să (ie ascuns vederii clienţilor, cuprinzând şi spaţii pentru corespondenţă sau mesa9e. Compartimentul (inanciar#contabil se ocupă cu întocmirea notelor de plată pentru prestaţiile realizate de toate serviciile hotelului +cazare, restaurant, bar, centrală tele(onică, spălătorie către clienţi.
44
Caseria propriu#zisă poate avea atribuţii de încasare a notelor de plată, schimb valutar, punerea la dispoziţia dispoziţia clienţilor a sei(urilor individuale, individuale, preluarea în păstrare a unor valori, acolo unde nu există sei(uri individuale. individuale. Casierul (ace şi el parte din serviciul (inanciar#contabil, (inanciar#contabil, dar datorită pro'ramului de lucru şi al relaţiilor cu clienţii se a(lă sub controlul mana'erului mana'erului din (ront#o((ice. Biroul rezervări preia cererile individuale individuale ale clienţilor, clienţilor, primeşte comenzi, individuale individuale sau de 'rup, prelucrează cererile şi pre'ăteşte răspunsurile răspunsurile a(erente. Biroul rezervări este inclus într#un serviciu sau departament complex mar5etin'#vânzări. mar5etin'#vânzări. %ctivitatea acestui birou trebuie coordonată cu activitatea recepţiei, căreia îi comunică sosirea clienţilor. Centrala tele(onică se plasează plasează de de re'ulă re'ulă tot tot în holul hotelului şi se încadrează tot tot în holul hotelului şi se încadrează în cate'oria prestaţiilor din (ront#o((ice. Convorbirile Convorbirile tele(onice reprezintă deseori primul contact al clientului cu hotelul şi tocmai de aceea ele trebuie să răspundă unor exi'enţe@ amabilitate, e(icacitate şi operativitate. axul şi tele(onul se instalează în biroul rezervări sau în apropierea recepţionerului. recepţionerului. Compartimentul Compartimentul +serviciul concier'e după modelul 6uropean, în sistemul %merican numit 7ail# in(ormation in(ormation Z 5eJ des5 stă la dispoziţia clientului în tot timpul cuprins între momentul atribuirii camerei la recepţie şi momentul în care achită nota de plată la caserie. 7ică hotelărie
:otelărie medie
7are hotelărie
Recepţioner
-e( recepţie
-e( recepţie
Recepţioner
Recepţioner Kucrător rezervări
3ele(onistă
3ele(onistă
Concier'e
-e( concier'e Concier'e Casier acturier
45
$room Comisionar
$room Comisionar Ba'a9ist Goiturier Ki(tier Responsabil serviciu de noapte 3ele(onistă de noapte Casieră de noapte sau
Casier de noapte sau
Casier de noapte sau
recepţioner de noapte
recepţioner de noapte
recepţioner de noapte Concier'e de noapte
Concier'e de noapte 3ab nr. Compartimentu concier'e după modelul 6uropean #.3.# Serviciul pe eta-
Ona dintre caracteristicile activităţii hoteliere este aceea că clienţilor li se închiriază camere care au mai (ost utilizate de numeroase alte persoane înaintea lor. %cesta %cesta este motivul pentru care întreţinerea camerelor are o importanţă vitală. Camera trebuie HreînnoităI pentru (iecare client, ast(el încât ca odată ontrat în cameră, clientul nu trebuie să aibă nici cea mai slabă mărturie a (aptului că respectivul spaţiu a servit adăpost şi altora. *eoarece mirosul de tutun patrunde în materialele textile hotelurile creează eta9e destinate ne(umătorilor. ne(umătorilor. *e asemenea, au o importanţă specială produsele de primă necesitate sau unică (olosinţă. An (uncţie de cate'oria de încadrare a hotelului, în cate'oria acestor produse intră@ şerveţelele cu silicon şi mănuşile speciale pentru încălţăminte, şampon spumant sau 'el pentru duş, săpun tip turist, şerveţele par(umate, periuţă periuţă şi pastă de dinţi, cască de baie, de de asemenea, baderole HterilI pe 1.c. 1.c. şi cadă, şerveţele, hârtie i'ienică, documentaţie turistică, accesorii pentru corespondenţă.
46
Antreţinerea camerelor reprezintă o prestaţie complexă re(eritoare la@ holurile de pe (iecare eta9, +prevăzute cu (otolii şi măsuţe 9oase, culoare, o((icii de eta9 +ale cameristelor, o((icial room# service, spaţii de cazare cu acces pe culoar. 7obilierul 7obilierul camerei se compune din piese (ixe şi piese mobile, ultima cate'orie incluzând şi patul, care, (iind prevăzut cu role la cele două picioare de la perete, permite e(ectuare curentă curentă a curăţeniei de desubt. 6ste 6ste recomandabil ca noptierele noptierele să dispună de poliţe nu de sertare. An cadrul serviciului pe eta9 +house5eepin' +house5eepin' se des(ăşoară activităţi de întreţinere, amena9are ţi curăţenie zilnică a spaţilor de curăţenie individuală +camere şi comună +culoare, holuri, 'rupuri sanitare commune dar şi săli de reuniuni sau multi(uncţionale. multi(uncţionale. *e asemenea, se asi'ură prestarea unor servicii complementare +de exemplu, intreţinerea îmbrăcămintei şi încălţămintei. An a(ara aran9amentului de închiriere a spaţiului de cazare cu e(ectuare zilnică a curăţeniei, există şi (ormule cu e(ectuare curăţeniei numai la eliberarea camerei sau chiar absenţa completă a acesteia, clientul e(ectuând sin'ur curăţenia şi predând camera în stare curată. On loc aparte în întreţinerea şi curăţenia camerei îl ocupă schimbarea len9eriei şi prosoapelor. Schimbare Schimbare len9eriei şi prosoapelor prosoapelor se (ace după (iecare turist şi independent de (recvenţa prevăzută de normative, schimbarea se (ace Hori de cţte ori este nevoieI. %ran9area camerelor se (ace di(erit, în (uncţie de starea ocupa
curăţenia completă, cu schimbare în totalitate a len9eriei şi prosoapelor, prosoapelor, la plecarea clientului şi zilnic în hotelurile hotelurile de EX#0X, indi(erent de durata se9urului+ [ blancW
•
curăţenie de întreţinere şi schimbarea eventuală a len9eriei şi prosoapelor, prosoapelor, în (uncţie de numărul de zile trecute de la ocuparea camerei +en recoucheW
•
pre'ătire camerelor pentru pentru înnoptare, înnoptare, în hotelurile de lux, lux, seara dupa ora 2, inclusiv inclusiv pentru pentru clienţii a căror sosire este aşteptată +(aire la couverture.
An hotelurile de lanţ, timpul prevăzut pentru o aran9are NblancI este de 0#/D de minute, iar pentru o aran9are N recoucheIde recoucheIde "#0 minute. minute. An aceste condiţii, condiţii, unei cameriste îi revin ?#/" ?#/" de camere.
47
7ică hotelărie
:otelărie medie
7are hotelărie -e( 'uvernantă
Cameristă
$uvernantă
$uvernantă
Cameristă
Cameristă
Galet
Galet -e( len9ereasă
Ken9ereasă
Ken9ereasă
Ken9ereasă
6chipier de curăţenie sau
6chipier de curăţenie sau
6chipier de curăţenie
7ena9eră
mena9eră
7ena9eră -e( serviciu tehnic
Ca(er'iu
Kucrător de întreţinere
Kucrător întreţinere
Ca(er'iu
Ca(er'iu
3ab nr. / uncţiile şi numărul posturilor serviciului pe eta9 sunt determinate de capacitatea şi cate'oria hotelului.
#.3., Călcătoria
4riveşte întreţinerea veşmintelor clienţilor. 3endinţa însă este ca, în tot mai mare măsură, clientului să i se o(ere posibilitatea să#şi satis(acă pe cont propriu nevoile mărunte@în camere sunt instalate prese pentru pantaloniW la nivelul camerei există un nivel automat de trezire a aclienţilor, cu comandă din partea acestoraW pe holuri sunt dispuse maşini pentru lustruirea încălţămintei, eventual automate pentru băuturi, maşini pentru (abricat cuburi de 'heaţă etc.
48
#.3.9. Spălătoria
%si'urarea len9eriei şi prosoapelor curate este o opţiune a direcţiei hotelului, care are de ales între mai multe variante. a %mena9area şi echiparea unei spălatorii proprii, cumpărarea de len9erie şi spalarea acesteia la hotel. An paralel, clienţilor li se o(eră un serviciu cu plată, de spălătorie#călcătorie şi curăţătorie chimică. b Spălarea len9eriei în a(ara hotelului, într#o spălătorie or'anizată la nivelul societăţii comerciale căreia îi aparţine hotelul. c Spălarea len9eriei la o întreprindere specializată în prestarea unui asemenea serviciu. d Anchirierea len9eriei de la întreprinderi specializate +se practică în SO%, cu returnarea de (iecare dată a len9eriei murdare şi închirierea unui nou schimb de len9erie. Onicul impediment ar putea (i le'at de imposibilitatea personalizării len9eriei. =ecesarul, exprimat în numărul de schimburi, variază în (unţie de (recvenţa schimbării len9eriei, dacă spălătoria nu se a(lă nu se a(lă în hotel +de exemplu, de două ori pe săptămână. An 'eneral, necesarul de schimburi pentru un loc de cazare este de E#2 pentru len9eria de pat +cearcea(uri, şi ?#D pentru prosoape.
#.3.+.
rogramarea timpului e lucru )n :otel
An cazul în care restaurantul este inclus în clădirea unui hotel activitatea personalului este pro'ramată ast(el încât să se coreleze prestaţiile de cazare cu cele de hrănire a turiştilor şi cu restul pachetului de prestaţii. 4rezenţa la lucru a personalului se (ace în (uncţie de serviciile asi'urate clienţilor la diverse ore, inclusiv securitatea între'ului hotel pe timpul nopţii. Antrucât practic, pentru cea mai mare dintre (uncţiile utilizate, nevoile obiective nu permit stabilirea unor pro'rame individuale de lucru ast(el încât (iecăruia să i se asi'ure o prezenţă continuă zilnică de ore, or'anizarea muncii trebuie să recur'ă la următoarele tehnici@
49
#pro'ramele individuale de lucru +ture ine'ale, cu realizarea, prin însumare, a numărului lunar normal de ore +turnusW #(ra'mentarea orarului zilnic de lucruW #lucru cu pro'ram redus +(racţionat, adică E sau ? ore zilnicW #polivalenţa sarcinilor@ de exemplu în hotelurile de capacitate mică şi media aparţinând lanţurilor hoteliere inte'rate, în cadrul autonomiei de care bene(iciază, cadrelor de conducere le este prescrisă disponibilitatea şi capacitatea asi'urării continuităţii serviciului, prin suplinirea oricărui subordonat care absentează dintr#un motiv sau altul de la locul său de muncă. 4ro'ramele de muncă (racţionat şi tip turnus sunt prescrise şi prin Contractul colectictiv de muncă la nivel de ramură în domeniul turismului pe anul DD2. %lte repere ale or'anizării muncii sunt@ #posibilitatea utilizării personalului sezonier, precum şi a lucrătorilor exterioriW #crearea unor posturi de turnanţi, pentru acordarea de zile libereW #timpul e(ectuat mesei nu (ace parte din timpul de muncă e(ectiv. )rarul de lucru pentru personalul cu prestaţii în holul hotelului se corelează pentru toate (uncţiile de execuţie aşa cum arată tabelul. uncţii
)rar nr.
)rar nr./
)rar nr.!
Recepţioner
?,!"#0,""
E,!"#/!,""
//,!"#2,""
Kucrător rezervări
D,""#2,!"
",!"#D,""
D,""#!,""
Ba'a9işti
?,!"#0,""
E,!"#/!,""
//,!"#2,""X
4ortari
?,!"#0,""
E,!"#/!,""
3ab nr. ! )rarul de lucru al personalului din holul unui hotel de EX +România. Xîn timpul nopţii ba'a9istul îndeplineşte şi (uncţia de portar. Schimbul de dimineaţă şi de după#amiaza sunt compuse din doi ba'a9işti şi un portar. An timpul nopţii, personalul de hol se rezumă la un sin'ur ba'a9ist.
50
)rarul de lucru al şo(erilor este stabilit în (uncţie de pro'ramarea sosirii clienţilor, 2 zile din 2. An cadrul unei zile de muncă, (iecare lucrător i se acordă o masă, +prânz sau cină, în (uncţie de orarul de lucru. 3impul mesei este de !" de minute, între orele stabilite de şe(ul de serviciu. %ceastă întrerupere a timpului de muncă e(ectiv (ace ca orarul de lucru să (ie prelun'it cu \ h, interval util pentru predarea# primirea serviciului. An recepţie, in multe hoteluri din România se lucrează în două ture +de la 2 la D şi de la D la 2 şi chiar în ture prelun'ite de /E de ore, cu consecinţe ne'ative asupra solicitudinii şi relaţiei cu clientul. rogramarea activităţii personalului serviciului pe eta-.
)rarul de lucru pentru di(erite (uncţii se corelează cu restaurantul şi room#service în (elul următor@ >'uvernanta de zi@ #2W
#'uvernanta de seară@ E#/!W #camerista de zi@ #2W #camerista de seară@ E#/!W #valet de cameră@ 2#?. ) parte din personalul a(erent spaţiilor comune poate să lucreze în cursul nopţii. Se acceptă că pentru curăţenia completă a unei camere sunt necesare 0#/0 de minute, în medie /" de minute. 3impul zilnic de muncă de ore, adica E" de minute, ar putea include următoarele întreruperi@ >0 minute începerea lucruluiW
#!" de minute masaW #0 minute pauza de ca(eaW #0 minute încetarea lucrului.
51
#.3.?. @ficienţa unităţilor e ca(are imensionarea capacităţii unităţilor e ca(are
)bli'aţia de a respecta, (ără condiţii, criteriile minime pentru clasi(icarea pe stele a unităţilor de cazare, indi(erent de locul lor de amplasare, de mărimea capacităţii şi de (orma de proprietate, determină ri'urozitatea stabilirii cu precizie a (iecărui element ce concură la crearea unităţii respective. An acest context, dimensiunea capacităţii unitaţilor de cazare, se poate realiza în (uncţie de situaţia dată, după cum urmează@ aB. 4a unităţile e ca(are existente=
#se (ace o analiză tehnică a spaţiilor de destinaţii şi se stabileşte încadrarea camerelor pe 'rade de con(ort şi stele, ţinând seama de criteriile minime prevăzute de =ormele de clasi(icare pe steleW #proiectarea şi executarea unor lucrări de amena9are şi modernizare pentru asi'urarea criteriilor minime prevăzute de norme, pentru menţinerea unităţii în clasi(icarea aprobată sau pentru trecerea într#o altă cate'orieW #întocmirea (işei privind încadrarea nominală a camerelor, în vederea obţinerii aprobării de clasi(icare a unităţii de cazareW #proiectarea şi realizarea celorlalte supra(eţe a(erente spaţiilor de cazare +camerelor şi dotarea acestora con(oem normelor. bB. 4a crearea e unităţi e ca(are noi= >se (ace o analiză tehnico#economică a temei de proiectare ţinând seama de condiţiile ce se
impun pentru crearea unei unităţi de cazare în zonăW #se elaborează studii speci(ice de teren pentru încadrarea în zonă şi se stabilesc soluţii arhitecturale de construcţii pentru materializarea temei de proiectareW #se elaborează documentaţia tehnică de proiectare pentru realizarea unităţii de cazare ţinând seama de criteriile prevăzute în normele de clasi(icare pe steleW #se întocmesc documentaţiile necesare pentru avizarea unităţii de or'anele avizate şi pentru obţinerea aprobării de (uncţionare a unităţii, respectiv Certi(icatul de clasi(icare.
52
*eşi mărimea capacităţii unităţii de cazare este in(luenţată de o serie de (actori, dintre aceştia determinant este elementul tehnic care compune supra(aţa construită şi modelul de structurare a acesteia pe destinaţii. An (uncţie de mărimea supra(eţei destinate cazării, se determină numărul de camere şi apoi numărul de paturi, care reprezintă de (apt capacitatea unităţii.
#.3.*. Servicii e ca(are :otelieră )n $ăile %elix
An totalul capacităţii de cazare tursitică în (uncţiune în anul /"", hotelurile au deţinut o pondere de ?,!Y, pensiunile turistice ?,DY, vilele turistice E,0Y iar campin'urile /,!Y.
otel Internaţional #
&ma'. =r. ! :otel &nternaţional :otelul &nternaţional este situat central, în staţiunea Băile elix şi dispune de !E" locuri de cazare repartizate pe eta9e. :otelul este mândria staţiunii, a (ost relansat în /""2 după o renovare completă. 3ot din acest an hotelul a trecut la standardele cate'oriei de EX. ) bază de tratament ă
53
ultramodernă se a(lă în incinta acestui complex hotelier. %cesta mai dispune şi de pişcine, zone de pla9ă dar şi o coastă împădurită. :otelul &nternaţional este primul complex balnear din ţară care deţine marca de calitate 6OR)S4% 7ed, susţinută de %sociaţia 6uropeană a Staţiunilor Baleare +6S4%. %ceastă marcă reprezintă marca internaţională pentru remedii terapeutice locale, in(rastructura terapeutică, i'ienă, securitatea pacienţilor. acilităţi şi dotări :otelul are eta9e plus parter, ! li(turi, " de camere sin'le, "2 duble, /" de apartamente, ! camere speciale. *otările din camere@ tele(on, balcon, duş, tv cu cablu, minibar, aer condiţionat internet, sei(.
&ma'. =r.E 4işcina hotelului şi interiorul unei camere acilităţi@ / săli de con(erinţă ci /"#/"" de locuri, internet 'ratuit, sală de (itness, plata cu Credit Card, parcare păzită, centru de tratament şi 1ellness, salon de manichiură şi pedichiură, salon de cosmetică, / pişcine interioare, ! pişcine exterioare, ma'azin, a'enţie. Kocalizare@ este situat în centrul staţiunii, şa " 5m de )radea, la 0 5m de aeroportul )radea iar coordonatele pentru 'ps sunt E?.D20D, /.D"/D/.
3ip serviciu
3ari(e +lei
"E.".#!."!
"."E#!"."? "."2#!#"
?."#/2./
"."D#0#"
Cameră
Cameră
Cameră
Cameră
Cameră
Cameră
dublă
simplă
dublă
simplă
dublă
simplă
7ic de9un
E
?2
!"
DE
E2
//"
*emipensiune
0"
/"E
??
/!"
!
/0?
?
/E"
/"/
/??
/D
/D/
2"
/?
0
/E"
/"
/??
/"0
/0/
//"
/2?
/!2
!"/
4ensiune completă *emipensiune şi tratament 4ensiune completă şi tratament 4at suplimenta cu
?D
22
?
"0
!
//
mic de9un 4at suplimentar cu demipensiune 7ic de9un 4rânz
" 0
3ab nr.E 3ari(ele :otelului &nternaţional în anul /" 0arifele inclu=
] cazare şi masă con(orm tipului de se9ur alesW 0arifele nu inclu=
55
] taxa de staţiune, care reprezinta 0Y din valoarea primei nopţi de cazare, se achita, separat, la recepţia hotelului. %acilităţi copii=
] pentru copiii de până la ? ani se acordă 'ratuitate la cazare cu mic de9un +în cazul în care nu se solicită pat suplimentarW ] pentru copiii între ? si / ani se acordă 'ratuitate la cazare +în cazul în care nu se solicită pat suplimentarW ] este obli'atorie încasarea contravalorii serviciilor de masă pentru copii de la ? la / ani. ota=
] tari(ele includ 3G%W ] tari(ele sunt valabile doar pentru turiştii româniW ] micul de9un se serveşte în sistem bu(et la hotelurile@ &nternaţional 3ermal, =u(ărul, 4oieniţa şi 7ureşW ] turiştii sosiţi la tratament trebuie să prezinte medicului din hotel dovada de asi'urat +adeverinţa de la locul de muncă sau cupon de pensie şi bilet de trimitere pentru servicii medicale în sistemul asi'urărilor sociale de sănătate tipW în caz contrar toate serviciile medicale vor (i achitate de către turişti la recepţia hotelurilor la tari(ele pentru turiţtii neasi'uraţiW ] tratamentul balnear se acordă pentru minimum 0 zile şi include@ ] consultaţie medicală initialăW ] 0 proceduri < 0 zile lucratoare, cu excepţia zilelor de sâmbătă, duminică şi a sărbătorilor le'aleW ] asistenţa medicală permanentă. 4rocedurile corespunzatoare zilelor exceptate se repro'ramează în zilele lucrătoareW ] serviciile suplimentare solicitate +neînscrise pe voucher sau B.).3. se achita la recepţia hotelurilor. 0ratament •
balneoterapie +bai cu apa termala in vane si bazine
56
•
hidroterapie +dus subacval, masa9 subacval, hidromasa9 Caracalla, dusuri speciale@ GichJ, CJ5loni5, 9acuzzi
•
electroterapie +bai 'alvanice, bai Stan'er, diadinamice, ultrasunete, 36=S, curenti inter(erentiali, unde scurte, ma'netoterapie
•
inhalatii cu apa termala si medicamente
•
impachetari si bai cu namol +68CKOS&G la :otel &nternational
•
masoterapie +masa9 medicinal si lim(atic, masa9 de relaxare
•
laserterapie
•
5inetoterapie
•
mecanoterapie
•
termoterapie +impachetari cu para(ina ellness
•
bazin 1ellness cu hidromasa9
•
hidroterapie
•
masa9
•
hidromasa9 complex
•
dusuri speciale cu cromo#terapie sau aromo#terapie
•
9acuzzi
•
sauna
•
solar
57
•
(itness
&ma'. =r.0 3ratament la hotel &nternaţ^onal
otel 0ermal 3
&ma'. =r. ? :otel 3ermal, Băile elix Situat la liziera pădurii, la /""m de centru oraşului, "5m de 'ară şi 05m de aeroportul )radea, :otelul 3ermal a (ost renovat complet în anul /""! şi are toate atuurile unui complex hotelier modern de !X, o(erind condiţiile optime pentru odihnă şi relaxare, tratament şi întreţinere precum şi pentru evenimente de a(aceri. Centrul de 1ellness şi tratament este cu acces comun pentru turiştii din :otelurile 3ermal si 58
=u(ărul şi o(eră inclusiv tratamente cosmetice cu produse $erovital şi %slavital. An imediata apropiere se a(la ştrandurile %pollo şi elix. :otelul 3ermal o(era /DE locuri de cazare în 0 sin'le, E duble, ? apartamente, având " eta9e parter şi ! li(turi. Camerele sunt dotate cu balcon, baie cu cadă sau duş, 1c, tele(on, 3G prin cablu, minibar, uscator de păr, încălzire centrală.
&ma'. =r. 2 &nteriorul unei camere din hotel 3ermal Servicii o(erite •
Restaurant, salon mic de9un, room service, bar de zi, 'elaterie, club, terase, orchestră.
•
Săli de con(erinţă.
•
Centru de tratament, sală de (itness.
•
Centru de cosmetică.
•
Birou de turism, casă schimb valutar.
•
4arcare proprie.
3ratament@
59
hidroterapie +băi cu apă termală în bazine şi vane, băi de plante, duş subacval, duş scoţian,
•
9acuzzi, a(uziuni, baie drenolim(atică •
5inetoterapie în bazine cu apă termală şi vane
•
elon'aţii
•
electroterapie +stan'er, băi 'alvanice, diadinamice, ultrasunete, laser, curenţi inter(erenţiali, unde scurte, 36=S, ma'netodia(lux
•
inhalaţii de aerosoli cu ape termale şi medicamente
•
termoterapie +împachetări cu para(ină
•
aromoterapie +băi cu arome, 'imnastică relaxantă, masa9 cu uleiuri
•
masoterapie +masa9 'eneral şi parţial, masa9 relaxant şi toni(iant
•
5inetoterapie.
;ellness@ •
hidroterapie
•
masa9
•
hidromasa9 complex
•
băi termale cu in(uzie de plante
•
saună
•
solar
%tuuri@ •
renovat recent
•
a'rement diversi(icat@ concerte live în restaurant, club cu biliard, sah în aer liber, / pişcine în aer liber cu apă termală +o pişcina pentru copii
60
•
centru de 1ellness şi tratament, inclusiv cu produse $erovital şi %slavital
•
vecinatatea ştrandurilor %pollo
&ma'. =r. 4işcine hotelului 3ermal Recomandat@ •
persoanelor care necesită tratament pentru a(ecţiunile osteo#articulare
•
persoanelor care practică turismul de intreţinere<1ellness şi doresc un hotel intim
•
sportivilor pentru recuperare
•
odihnă
•
celebrării de evenimente (estive +ex. Revelion
•
companiilor pentru or'anizarea de con(erinţe, team#buildin'#uri, incentives.
61
&ma'. =r. D 3ratament la hotel 3ermal 4erioada
"E.".#!."!./" "."E.#!"."?./" "."2.#!."./" "."D.#0."./" ?.".#/2././"
Cazare şi
Cazare,
Cazare şi
Cazare, pensiune
demipensiune
demipensiune şi
pensiune
completă şi
!!,0! ED,D/ ?,2E ED,D/ !!,0!
tratament 0E,2 ?,2! 2,0! ?,2! 0E,2
completă ?!, ",/2 DD,20 ",/2 ?!,
tratament E,0/ DD," /," DD," E,0/
3ab nr. 0 4reţurile practicate de :otel 3ermal în anul /"
:otel 7ureş /X
62
&ma'. =r. /" :otel 7ureş, Băile elix :otelul 7ureş se a(la situat în centrul vestitei staţiuni balneare Băile elix, spre şoseaua *= 2? # 6 2D, lân'ă :otelurile Someş şi Onirea, în vecinătatea policlinicii din staţiune. :otelul 7ureş are o capacitatea de cazare de ?0" locuri în@ # /D" camere duble # 2" camere sin'le. Camerele dispun de băi cu duş
63
&ma'. =r. / &nteriorul unei camere la hotel 7ureş 3ratament@
] hidroterapie ] 5inetoterapie ] electroterapie ] termoterapie ] elon'aţii ] inhalaţii#aerosoli ] masoterapie ] saună Recomandat@ ] persoanelor care au nevoie de tratament pentru a(ecţunile osteo#articulareW ] (irmelor pentru team#buildin'#uri, or'anizarea de con(erinţeW ] odihnă, a'rementW ] pentru raportul convenabil calitate#preţ
64
&ma'. =r. // 3ratament la hotel 7ureş Kocalizare # centrul staţiunii # )radea # " 5m # aeroport )radea # 0 5m # coordonate 'ps@ E?.D20D, /.D"/D/
"E.".#!."! 3ip serviciu
?.".#/2./
3ari(e +lei
"."2.#!."
Cameră
Cameră
Cameră
Cameră
Cameră
Cameră
dublă
simplă
dublă
simplă
dublă
simplă
7ic de9un
0?
2D
?/
D"
2
"!
*emipensiune
/
"0
?
D2
!"
4ensiune completă
"D
!/
0
E!
/!
0?
*emipensiune şi
D?
0
"/
/?
"
! 65
tratament 4ensiune completă şi tratament 4at suplimentar cu mic de9un 4at suplimentar cu demipensiune 4at suplimentar cu pensiune complrtă
//
E
/D
0/
!2
?E
!?
E"
E!
?!
??
2"
D
D/
D2
7ic de9un copii
2
4rânz
] cazare şi masă con(orm tipului de se9ur alesW 0arifele nu inclu=
] taxa de staţiune, care reprezintă 0Y din valoarea primei nopţi de cazare, se achită, separat, la recepţia hotelului. %acilitaţi copii=
] pentru copiii de până la ? ani se acordă 'ratuitate la cazare cu mic de9un +în cazul în care nu se solicită pat suplimentarW ] pentru copiii între ? si / ani se acordă 'ratuitate la cazare +în cazul în care nu se solicită pat suplimentarW ] este obli'atorie încasarea contravalorii serviciilor de masă pentru copii de la ? la / ani. ota=
] tari(ele includ 3G%W 66
] tari(ele sunt valabile doar pentru turiştii româniW ] micul de9un se serveşte în sistem bu(et la hotelurile@ &nternaţional, 3ermal, =u(ărul, 4oieniţa şi 7ureşW ] turiştii sosiţi la tratament trebuie sa prezinte medicului din hotel dovadă de asi'urat +adeverinţa de la locul de muncă sau cupon de pensie şi bilet de trimitere pentru servicii medicale în sistemul asi'urărilor sociale de sănătate tipW în caz contrar toate serviciile medicale vor (i achitate de către turişti la recepţia hotelurilor la tari(ele pentru turiştii neasi'uraţiW ] tratamentul balnear se acorda pentru minimum 0 zile şi include@ ] consultaţie medicală initialăW ] 0 proceduri < 0 zile lucratoare, cu excepţia zilelor de sâmbătă, duminică şi a sărbătorilor le'aleW ] asistenţa medicală permanentă. 4rocedurile corespunzatoare zilelor exceptate se repro'ramează în zilele lucrătoareW ] serviciile suplimentare solicitate +neînscrise pe voucher sau B.).3. se achita la recepţia hotelurilor.
#.#. Alimentaţia
#.#.1. %uncţiile alimentaţiei
Schimbarea obiceiurilor de consum ale populaţiei, în ultimele decenii, este le'ată de modalităţile de satis(acere a nevoilor de hrănire. *upă statisticile actuale, astăzi, în lume, (iecare a treia masă se ia în a(ara domiciliului. 4entru populaţie sunt identi(icate patru motivaţii ale consumului de bunuri alimentare, sau (uncţii ale consumuliu, după $&R%+$roup &nternaţional de Recherches %'roalimenaires.
67
uncţia
4rânz +Y
Cina +Y
3otal +Y
:rănire
0D
#
0D
Koisir
0
/"
/0
Convivialitate
0
"
0
%(aceri
#
2"
!"
""
3ab. =r. 2 . Repartiţia meselor luate pe (uncţii . unţia de hrănire, adică masa +de prânz luată în a(ara casei sau mesele (ru'al luate în a(ara orelor obişnuite, pe pla9ă sau în altă parte. Serviciul trebuie sa (ie rapid şi la un preţ scăzut, de aceea unităţile (recventate sunt restaurante tip (ast#(ood, bistroul, snac5#barul sau restaurantul de întreprindere. /. uncţia de loisir este realizată de satis(acerea unei necesităţi de hrană, când restricţiile de timp şi preţ sunt mai puţin importante. 6ste tipul de masă luată seara P în drum spre casă sau masa din timpul unui voia9 turistic. !. uncţia de convivialitate se realizează când masa se ia cu (amilia sau prietenii şi constituie o atracţie în sine. Clientela caută o ambianţă deosebită şi un meniu cu su(iceinete variante de ale'ere. 3impul nu mai reprezintă interes, iar importanţa preţului variază de la caz la caz. E. uncţia de a(aceri este realizată când masa +de prânz se ia de către mana'eri, a'enţi de vânzări, înpreună cu partenerii de a(aceri. *ecorul, ambianţa şi calitatea preparatelor sunt esenţiale. Restricţiile de timp sunt mai puţin importante, iar preţul este relativ ridicat. Onităţile de alimentaţie pot (i o componentă inseparabilă a produsului hotelier sau unităţii independente, neinte'rate într#un hotel, concurente ale serviciilor de alementaţie din hotel. #.#.2. ispunerea şi amena-area spaţiilor şi a otărilor )n unităţile e alimentaţie
An (uncţie de mărimea şi cate'oria de clasi(icare a unităţilor de alimentaţie, dispunerea spaţiilor şi dotarea acestora reprezintă (actori importanţi în (uncţionarea la capacitate şi cu e(icienţă a (iecărei unităţi. %mplasarea într#un anumit cadru, într#o zonă economică socială, (avorabilă pro(ilului ales, 68
e(icienţa activităţii unităţii este direct in(luenţată de (uncţionalitatea şi ambianţa interioară, de calitatea produselor şi în mod deosebit de nivelul de cali(icare şi calitatea personalului, a prestaţiei în 'eneral. uncţionalitatea şi e(icienţa unităţilor de alimentaţie sunt in(luenţate şi depind în mod direct şi de existenţa unei construcţii adecvate scopului, cu încăperi corespunzătoare ca mărime, con(i'uraţie, arhitectură, amplasare şi amena9are. *in practica unităţilor de alimentaţie se por (ormula o serie de cerinţe, cum sunt@ . Realizarea unor corelaţii cuanti(icabile între capacitatea diverselor încăperi în vederea creării condiţiilor pentru des(ăşurarea raţională a (luxurilor în interiorul unităţii. 6x@ să nu se creeze o sală mare de consum şi unităţile de preparare sau laboratoare mici+şi inversW /. Sala de consum, de re'ulă, ocupă cel mai mare şi mai bun, cel mai (rumos spaţiu din unitate. =umărul şi mărimea celorlalte încăperi să (ie stabilite în raport cu numărul de locuri de mese din sala de consum. !. %si'urarea unei circulaţii (luente atât a consumatorilor, cât şi a ospătarilor, a personalului unităţii. =umărul meselor ce se repartizează unui ospătar depinde şi de caracterul unităţii. E. Bu(etul trebuie să (ie situat în apropierea intrării de la bucătărie în sala de consum, asi'urându#se ast(el o creştere a vitezei de aducere a preparatelor la consumatori. Bu(etul poate (i situat şi în sala de consum P cu vitrine şi sisteme de răcire P (apt care duce la creşterea vânzărilor. 0. Barul să (ie situat într#o încăpere mai mică în imediata apropiere a salii de consum, dar nu în sala de consum. ?. An unele tipuri de unităţi, cum sunt cele cu autoservire, ponderea mare o au spaţiile anexe de preparare a mâncărurilor, care în unlele cazuri poate depăţi sala de consum. 2. Onităţiile cu speci(ic culinar din unele zone ale ţării sau pro(ilate pentru bucătării şi obiceiuri de alimentaţie la diverse popoare, trebuie să (ie amena9ate şi dotate corespunzător. . Otila9ele, maşinile şi instalaţiile din dotarea unităţilor de alimentaţie, trebuie să (ie amplasate (uncţional, ast(el încât existenţa acestora să ducă la creşterea calităţii prestaţiei. 69
D. An cazul (uncţionării unităţilor de alimentaţie în cadrul unităţilor hoteliere, amplasarea acestora trebuie ast(el realizată încât să asi'ure o servire corespunzătoare necesităţilor hotelului, inclusiv servirea la cameră a consumatorilor. ". %mplasarea şi dotarea spaţiilor din unităţile de alimentaţie trebuie să prezinte un 'rad ridicat de elasticitate, pentru a putea (i uşor adaptat la cerinţele consumatorilor +servirea persoanelor sin'ure sau în 'rupuri mici, or'anizarea de mese pentru 'rupuri mari, or'anizarea de mese (estive, a'ape, banchete.
#.#.3. Servirea consumatorilor
Kocurile de vanzare şi servire a preparatelor culinare şi a băuturilor în cadrul hotelului sunt relativ numeroase@ saloane de servire, snac5#bar sau co((ee#shop, minibaruri în camere, distribuitoare automate pe holuri, sel(#service pentru personal. An salonul de servire supra(aţa medie a(ectată unui loc la masă se a(irmă ca un (actor important al nivelului de con(ort. 4entru salon, pra'ul de con(ort este considerat nivelul de ,!" mU
70
An restaurante, sistemele de e(ectuare a serviciului sunt următoarele@ a serviciul direct +en'lez@ chelnerul prezintă la masă platoul pe care se a(lă preparatul comandat. An cazul unui meniu [ la carte, mise#en#place#ul Nde aşteptareI a (ost completat dinainte în (uncţie de comanda clienţilor. 4rin stân'a (iecărui client, (olosind tacâmul de serviciu P numit uneori cleşte dar, de (apt, (ormat din lin'ura mare şi (urculiţa mare# chelnerul e(ectuează serviciul propriu#zis, aşezând preparetele în (ar(urieW b Serviciul indirect +(rancez@ după prezentarea platoului, prin stăm'a (iecărui client, chelnerul îl va apropia cât mai mult de (ar(urie. Clientul se serveşte sin'ur, cu a9utoril tacâmului de serviciu. ) variantă a serviciului indirect, corespunzând însă unui nivel scăzut al prestaţiei, este aşezare platoului sau supierei la mi9locul mesei, de unde clienţii se servesc ei înşişiW c Serviciul Nla (ar(urieI@ 'ata montat pe (ar(urie, preparatul este adus ăn salon pe mână, tava sau cărucior. Chelnerul aşează (ar(uria în (aţa (iecărui client, prin dreapta acestuia. 6mblema (ar(uriei trebuie poziţionată către centrul mesei, tranşa de (riptură (iin aşezată în partea opusă emblemei. 4rin stân'a clientului se aşează salatiera, întrucât locul acesteia este în stân'a#(aţa (ar(uriei#suport. 3otuşi, cele mai multe operaţii +înmânarea listei meniu, serviciul Nla (ar(urieI, turnarea în pahare, debarasarea (ar(uriilor, prezentarea notei de plată se e(ectuează pe partea dreaptă a clientului. d Serviciul 'heridon@ se e(ectuează operaţii de tranşare, (lambare, (iletare, pre'ătire, porţionare. *upă toate aceste operaţiuni, preparatul este servit la masă potrivit sistemului Nla (ar(urieI sau direct. lambarea presupune, într#o primă etapă, (inisarea la (lacără a preparatului, urmată de turnarea unei băuturi (ine. Anclinând ti'aia, alcoolul se prelin'e pe pereţii acesteia, la exterior şi ia (oc. Se (lambează deserturi, (ructe, cărnuri. 4entru aşezarea pe masa clientului a preparatului (lambat se utilizează serviciul Nla (ar(urieI. Serviciul de pe cărucioarele de prezentare, se (ace prin aducerea căruciorului lân'ă masa clientuluiW este considerat o varintă a serviciului la 'heridon. An toate variantele sale, serviciul la 'heridon este apreciat ca un serviciu de înaltă clasă. e %utoservirea tip bu(et +bu(et suedez sau scandinav@ utilizând inventarul de servirea a(lat la dispoziţie, clienţii îşi aşează sin'uri preparatele de pe masa#bu(et în (ar(urie. Sistemul nu exclude prezenţa chelnerilor. Clienţii rămân în picioare sau se aşează la mese, în acest caz 71
mise#en#place#ul (iin pre'ătit dinainte. *ebarasarea se e(ectuează cu tăvi sau cărucioare. %desea, meniul este limitat la 'ustări, antreuri, deserturi, băuturi. 4iesele de inventar de tipul cha(in' permit prezentarea şi servirea unor preparate calde. Sistemul este utilizat la servirea micului de9un şi în cadrul unor mani(estări de tipul recepţie sau lunch. 4entru hotelurile de !X#0X este obli'atorie prin le'islaţie servirea micului de9un î sistem de bu(et. *acă din punct de vedere al serviciului micului de9un poate (i servit la cameră +room# service, în sistem bu(et suedez sau la masă, în salon, după componenţă sunt cunoscute două tipuri de mic de9un@ #continental +completW #american +en'lezesc. 7icul de9un continental se compune dintr#o băutură caldă nealcoolică +ceai, ca(ea, ciocolată cu lapte, lapte cald, dar ş lapte rece, la ale'ere, unt, 'em +dulceaţă sau miere şi produse de pani(icaţie. &ncluderea unui suc de (ructe sau unui alt produs nu (ace ca micul de9un să#şi piardă caracterul de mic de9un continental. 7icul de9un american este mult mai consistent P adau'ă preparate de bucătărie, co(etărie# patiserie şi sucuri. 7eniul înseamnă totalitatea preparatelor de bucătărie, co(etărie#patiserie şi a lte mar(uri alimentare, care se o(eră la o sin'ură masă. An principal, meniurile se di(erenţiază în (uncţie de 'radul de libertate în ale'erea preparatelor@ a meniul [ la carte, cu posibilitatea ale'erii dintr#o listă#meniu. ) listă#meniu completă cuprinde un număr de preparate pentru (iecare 'amă în parte. Kista#meniu nu trebuie să (ie a'lomertă. =umărul de preparate al unei 'ame este determinată de numărul zilnic al clienţilor. 4otrivit le'ii lui 4areto, /"Y dintre preparete realizează "Y din ci(ra de a(aceri. *iversitatea listei#meniu a(erentă restaurantelor clasice atra'e cheltuieli mari. An cazul unui se9ur +vacanţă care înre'istrează servicii de masă plătite anticipat, tichetele valorice sunt cele care creează posibilitatea ale'erii preparatelor. %le'erea se (ace din lista#meniu a restaurantului hotelului sau valabilitatea tichetelor este extinsă la mai multe restaurante ale societaţii comerciale. 72
$ama +(el
=r. 4reparate 7inim
7axim
$ustări
0
2
%ntreuri sau peşte
!
0
4reparate de bază
0
2
4latouri cu brânzeturi
*eserturi
2
/
4ropunerea zilei
!
0
3otal
/E
!2
3ab. =r. %lcătuirea listei#meniu în cazul meniurilor [ la carte bmeniul cu preţ (ix, care simpli(ică ale'erea şi asi'ură clientul de suma care va trebui plătită. 4reţurile sunt atră'ătoare, însă ele nu pot să scadă sub un anume nivel decât cu riscul de'radării ima'inii. Sunt nelipsite din restaurantele mici şi au o căutare îndeosebi la prânz. On restaurant poate să o(ere, concomitent, mai multe variante de asemenea meniuri, la preţuri di(erite. On loc aparte în o(erta unui restaurant îl poate ocupa Nplat du 9ourI, în ranţa +specialitatea zilei, al cărui preţ are, de asemenea, caracter (ix. An 'eneral, meniul cu preţ (ix este propus /#0 preparate pentru (iecare 'amă. cmeniul cu speci(ic, pentru copii, cu caracter dietetic etc. *e exemplu, meniul pentru copii, a devenit un imperativ, cu impact evident la nivelul părinţilor. Specialitatea nu rezidă doar în meniul propriu#zis, ci în realizarea listei#meniu şi serviciului propus. 7c*)=%K*>S o(eră pentru copii meniul :appz 7eal, la care se adau'ă o 9ucărie#surpriză, cadouri publicitare +baloane, ste'uleţe şi pune la dispoziţie mobilier +scaune adecvat. Antr#un spaţiu special adecvat, restaurantele 7c *)=%K*>S or'anizează petreceri +NBirthdaz partJI pentru copii. 4&% :O3 de asemenea o(eră două meniuri cu preţ (ix cu ale'ere pentru copii. =)G)36K propune inventar de servire colorat. %st(el de preocupări trebuie să se înscrie în cadrul unei politici comerciale exact de(inite şi să nu (ie percepute ca o încărcătură sau o sarcină suplimentară.
73
dmeniu impus, caracteristic voia9elor (or(etare, cu achitarea anticipată a serviciilor de masă şi asi'urarea acestora în sistem Ncircuit închisI, cu încadrarea în barem +alocaţie. An staţiuni, în cazul se9ururilor turiştilor li se poate o(erii posibilitatea ale'erii, cu o zi în avans, dintre preparatecâteva variante de meniu +meniuri turistice la ale'ere. 7eniurile impuse sunt proprii şi alimentaţiei colective. emeniul comandor, când preparatele şi băuturile servite se stabilesc cu anticipaţie+banchet, recepţie. #.#.3. !esturante )n $ăile %elix !estaurant Internaţional
&ma'. =r. /! Restaurant &nternaţional din Băile elix
Restaurant &nternaţional, parte a hotelului cu acelaşi nume din staţiunea Băile elix, având în dotare terasă, co(etărie şi bar de zi. %re !"" de locuri , acordă servicii de masă în sistem (isă cont, meniu a la carte sau la ale'ere, bu(et , bar de zi, servicii catterin', co(etărie, terasă. !estaurant 0ermal
74
&ma'. =r. /E Restaurant 3ermal, Băile elix Restaurantul 3ermal, parte a hotelului cu acelasi nume, dispunde de !"" locuri in salon si "" locuri pe terasa acoperita si serveste clientilor preparate din bucataria romaneasca si cea internationala. 4e lân'ă restaurant mai deţine şi un salon mic, bar de zi, 'elaterie şi club. !estaurant /ureş
&ma'. =r. /0 Restaurant 7ureş, Băile elix Restaurant 7ures, parte a hotelului cu acelaşi nume, pune la dispoziţia clienţilor delicioase preparate ale bucătăriei româneşti şi internaţionale.. Restaurantul are 0/" locuri, meniu dietetic la cerere, meniuri la ale'ere sau _ la carte, catterin', bar de zi, terasă de vară.
75
#.,. Agrementul
#.,.1. Agrementul turistic. Conţinut şi funcţii
%ctivităţile având acest obiectiv se prezintă într#o mare diversitate tipolo'ică, în concordanţă cu varietatea modalităţilor şi locurilor de petrecere a vacanţei. 6le sunt de(inite cu termenul 'eneric de animaţie
•
turistul şi nevoile sale (izice şi psihice 76
•
or'anizatorii de vacanţe +a'enţi economici şi staţiuni şi problemele lor.
#.,.2. 0ipologia serviciilor e agrement
An (uncţie de continutul acestora@ •
%nimaţia de pură deconectare , de ruptură în raport cu activităţile cotidiene, sunt cuprinse în această cate'orie activităţi precum băile de soare şi mare, plimbările# drumeţia, vizitarea di(eritelor obiective, întâlnirile cu rudele şi prieteniiW
•
%nimaţia recreativă, constituită, în principal, din parcurile de loisir@'enerale +cu instalaţii de distracţie şi
•
%nimaţia comercială, 'enerată de (aptul ca e(ectuarea unor cumpărături uzuale sau speci(ice +cadouri, amintiri, articole de artizanat deţine o pondere impotantă +cca.?Y, în structura motivelor călătoriei şi reprezintă în mod a'reabil de ocuparea timpului liber, presupune adoptarea unei strate'ii adecvate, în sensul dezvoltării unei reţele comerciale +densitate, unităţi, tipolo'ie, orar de (unţionare şi asi'urări unei 'ame sortimentale în concordanţă cu cerinţele clientelei.
•
%nimatia culturală, având ca obiectiv cunoaşterea, (ormarea şi educarea turistului, cu accente pe latura morală a personalităţii sale, se prezintă într#o multitudine de (aţete şi se realizează printr#o 'amă lar'ă de activităţi între care@ vizite la muzee şi case memoriale, participarea la diverse evenimente culturale, circuite le'ate de viaţa şi opera unor personalităţi ale literaturii, muzicii, artei naţionale şi universale, burse de studii, se9ururi de învăţare a unor limbi străine. *intre (ormele pe care le cunoaşte animaţia culturală se remarcă, şi adesea sunt tratate distinct în literatura de specialitate, cea reli'ioasă, privitoare la vizitarea unor edi(icii de (actură reli'ioasă +biserici, mănăstiri, catedrale, moschei şi e(ectuarea de pelerina9e şi cea istorică, incluzând în aria sa de re(erinţă
77
vizitarea unor obiective istorice # cetăţi, palate, castele, monumente #şi participarea la comemorarea +aniversarea unor evenimente sau personalităţi istorice. •
%nimaţia spectacol, la (el ca şi cea culturală are o mare adresabilitate şi cunoaşte o varietate de (orme de mani(estareW între subiectele privite şi admirate de turişti în călătoriile lor se numără natura, pentru diversitatea peisa'istică, bo'ăţia (lorei şi a (aunei, evenimentele +(estivalurile teatrale, cinemato'ra(ice, muzicale, de artă, (olclorice şi competiţiile sportive P campionate naţioonale sau intenaţionale, olimpiade, raliuri, concursuriW
•
%nimaţia 'astronomică, exprimată prin prezenşa la expozişii sau concursuri de arta culinară precum şi circuite cu tematică speci(ică +cunoaşterea bucătăriei tradiţionale, a unor zone, de'ustări de vinuriW
•
%nimaţia pro(esională, care se adresează, de re'ulă, unui public specializat, avizatW între (ormele sale cele mai cunoscute sunt târ'urile şi expoziţiile, con'resele, circuite având un conţinut industrial, a'ricol.
An (uncţie de (orma de turism sau destinaţia de vacanţă *in acest pucnt de vedere, se poate vorbi de a'rement speci(ic turismului de litoral, montan, balnear, de 1ee5#end, rural. 4entru toate aceste destinaţii pot (i indenti(icate, în primul rând, prestaţii comune precum@ practicarea di(eritelor sporturi +tenis, 'ol(, echitaţie, vizitarea de muzee sau de alte obiective naturale sau cultural#istorice, participarea la spectacole, parcuri de distracţie, cazinouri şi apoi (orme particulare. An staţiunile balneare, în or'anizarea a'rementului se va ţine seamă că vizitatorii sunt în 'eneral, persoane de vârsta a treia, şi, de asemena, se va urmării armonizarea activităţilor recreativ distractive cu natura tratamentului balneo#medical. aţă de celelalte (orme de turism şi produse turistice (ormate preponderent pe tema vacanţelor active, turismul balnear prezintă o serie de particularităţi@ •
'rad ridicat de individualizare a cererii şi a pre(erinţelor turisticeW
78
•
adresabilitate cunoscută, către un 'rup ţintă de turişti, care se încadrează într#un anumit spectru de boli. Ka acestea, se mai adau'ă, de multe ori, şi un număr de turişti, care nu solicită un tratament, sau persoanele care însoţesc bolnaviiW
•
speci(icitatea se9urului, care derivă din însăşi de(iniţia curelor balneare@ modalităţi de tratament ce se bazează pe (olosirea repetată a unor mi9loace terapeutice naturale, după prescripţiile medicale în corelaţie cu schimbarea mediului obişnuit de viaţă al turistuluiW
•
speci(icitatea procedurilor terapeutice, care devin servicii asociate de turism +masa9 subacvatic, împachetări, 'imnastică, proceduri de (izioterapie, aerosoli ş.a.W
•
asistenţa medicală pe toată durata curei cu cadre de specialitate şi auxiliareW
•
necesitatea prestării unor servicii de instruire, de in(ormare a turiştilor, cu privire la respectarea curei balneare, respectarea unui anumit re'im de viaţă după terminarea se9urului şi măsurile pe care ar trebui sa le ia turistul în cazul apariţiei anumitor simptomeW
•
scopul, obiectivele turismului balnear@ ameliorarea, recăpătarea sănătăţiiW
•
dotările speci(ice de aparatură medicală, bioin'inerească Cercetând modul de valori(icare a potenţialului turistic balnear în perioada actuala constatăm o
serie de neconcordanţe +paradoxuri@ •
neconcordanţă între 'radul de dotare al staţiunii şi solicitările către acestea. în perioada postsocialistă au scăzut drastic cererile, îndeosebi, în staţiunile de presti'iuW
•
neconcordanţă dintre tabloul bolilor preponderente şi solicitările de bilete către staţiunile care tratează aceste boli. Spre exemplu, deşi ponderea bolilor cardiovasculare a crescut, solicitările de bilete către staţiunile care tratează aceste boli +Covasna, Gatra *ornei au scăzut.
•
neconcordanţă între măsurile de distribuire a (ondurilor de investiţii şi solicitările reale în pro(il teritorialW
79
•
neconcordanţă între vânzarea +repartiţia biletelor şi măsurile privind dezvoltarea zonelor turistice solicitate. *eşi principalul obiectiv este re(acerea, ameliorarea stării de sănătate aor'anismului,
operatorii de turism nu trebuie să se orienteze doar spre conceperea unor pro'rame turistice destinate odihnei pasive, ci, dimpotrivă, s#a constatat că Nvacanţele activeV sunt mai indicate. 4ro'ramele de turism balnear sunt concepute, de re'ulă, în următoarele variante@ •
tratament în serii complete de /" zileW
•
tratament în serii complete de zileW
•
odihnă în serii complete de / zileW
•
odihnă în serii complete de 2 zile.
Conceperea Nvacanţei activeV depinde, în primul rând, de 'rupul ţintă a cererii turistice, de vârstă, cate'oria socială, motivaţia, aşteptările şi pre(erinţele acestuia. în cadrul pro'ramelor turistice ale actualelor a'enţii, principalele variante de vacanţe active pentru turismul balnear includ@ drumeţii şi excursii în împre9urimi, participări la di(erite (estivaluri tradiţionale, de modă, port popular, muzică şi diverse mani(estări, participare la sărbători.
#.,.3. Agrementul )n staţiunea $ăile %elix
An staţiunea balneoclimaterică Baile elix a'ementul este realizat în 9urul pişcinelor care o(eră un bun prile9 de practicarea înnotului, în bazine închise şi deschise, pla9ă şi alte activităţi sportive. -trandul NelixI este cel mai mare ştrand deschis publicului în perioada caldă a anului+mai# septembrie. ştrandul este dotat cu ? bazine cu apă termală, restaurant cu autoservire, co(etărie# patiserie, braserie, loc de 9oacă pentru copii, ! topo'ane, loc de pla9ă cu iarbă şi nisip, bazin cu valuri, teren de beach vollez, teren de mini'ol(, 'arderobă, duşuri lân'ă bazine şi în incinta 'arderobei.
80
&ma'. =r. /? -trandul elix, Băile elix
-trandul %pollo este sin'urul ştrand deschis publicului indi(erent de anotimp sau sărbători, o(erind ast(el posibilitatea doritorilor să bene(icieze de e(ectele bene(ice ale apei termale chiar şi iarna. -trandul dispune de E bazine +un bazin pentru copii exterior, un bazin pentru adulţii exterior, un bazin de înpt exterior şi un bazin acopirit, 'arderobă, duşuri, solar, saună şi un tunel cu apă care (ace le'ătura între bazinul exterior şi bazinul acoperit.
&ma'. =r. /2 -trandul %pollo, Băile elix
81
4limbările prin staţiune care o(eră posibilitatea de a cunoaşte obiectivele mai vechi pe cât şi cele noi, dar constituie şi o destindere, o recon(ortare. 4e lân'ă a'rementul care se poate realiza în incinta staţiunii se mai pot (ace şi scurte excursii in împre9urimile acesteia. 6xcursii de o 9umatate de zi pot constituii@ 3urul oraşului )radea. 7unicipiul )radea, situat la D Lm de Băile elix pe malurile Crişului Repede, este reşedinţa 9udeţului Bihor şi se prezintă ca cel mai semni(icativ centru economic, social şi cultural din =G României. )raş cu vechi tradiţii istorice şi culturale atra'e vizitatorii şi interesul acestora prin (rumuseţea şi diversitatea obiectivelor turistice@ 7uzeul Tării Crişurilor, Catedrala Romano#Catolică, Biserica cu Kună, Biblioteca Mudeţeană H$heor'he -incaiI, 4alatul şi pasa9ul HGulturul =e'ruI, 3eatrul de Stat, Cetatea medievală, precum şi numeroase clădiri de la s(ârşitul secolului 8&8. 6xcursie la Beiuş#Stâna de Gale. Situat la 0" Lm de Băile elix, oraşul Beiuş este considerat ca unul dintre cele mai importante centre ale culturii româneşti din %rdeal. An muzeul etno'ra(ic din localitate se poate admira iscusinţa mesteşu'arilor populari de la Galea Crişului =e'ru şi a Crisului 4ietros@ cioplitul în lemn, co9ocăritul, olăritul etc. Stâna de Gale, staţiune de odihna permanentă, situata în 7asivul Glădeasa la o altitudine de "" m, este împre9muită de păduri de coni(ere. *atorită poziţiei sale, Stâna de Gale este o importantă bază de alpinism, un punct de plecare pe cărările care duc în interiorul 7unţilor %puseni, un loc ideal pentru practicarea sporturilor de iarnă. 6xcursie la 4eştera Orşilor. 4eştera Orşilor din localitatea Chişcău, un obiectiv turistic unic în 6uropa, situată la D" Lm distanţă de Băile elix, a (ost descoperită în D20, într#o (ostă carieră de marmura. Kun'ă de peste Lm, peştera adaposteşte un număr impresionant de stalactite şi stala'mite de cele mai ciudate (orme, precum si urme de viaţa şi resturi (osile ale ursului de caverna disparut cu mai bine de 0.""" de ani în urmă. 7asa pescărească la Ce(a. Kocalitate pescărească, Ce(a, situată la 0" Lm de Băile elix este încon9urată de peste ?"" ha de lacuri amena9ate pentru culturi piscicole speci(ice zonei. :anul pescăresc din localitate atra'e zilnic mulţi turişti interesaţi nu numai de mesele pescăreţti, dar şi de peisa9ul aparte.
82
%lte posibilităţi de petrecere a timpul liber in care se pot realiza o mulţime de activităţi relaxante, plăcute sau chiar extreme@ Călărie în cadrul bazei hipice &l Cavallino situată în Băile elix la ieşirea spre *eva pe *rumul 6uropean 62D. Caii de la &l Cavallino sunt sănătoşi, 'raţioşi, inteli'enţi şi plini de ener'ie, dar în acelasi timp sunt docili, prietenoşi şi educaţi, putând (i stăpâniţi cu uşurinţă de călăreţ. Băi nocturne la :otel 4resident. :otel 4resident dispune şi de un centru 1ellness care include piscina acoperită pentru inot, cu apa termală +temperatura apei !2FC, 9acuzzi, saună uscată şi sauna umedă, cu aromatherapJ, solar, masa9, tenis de masă. Bazinul pentru inot are o lun'ime de /" m si lăţimea de m, cu o adâncime maxima de ,2" m. Ra(tin' şi sărituri cu parapanta pe Crişul repede cu vizitarea de peşteri şi cascade (inalizate cu o baie caldă un 'uiaş tradiţional şi o pălincă de Bihor. %'rement extrem în aproperea staţiunii Băile elix , renumită zona Gadu Crişului@ ra(tin', parapantism, paraştism, scu(undăi, speoturism ş alte sporturi cu multă adrenalină. Casino la :otel &nternational.
83
Cap ,. !epere privin circulaţia turistică
,.1. %luxurile turistice şi se(onalitatea turistică
4e tipuri de structuri de primire turistică, în anul /"", hotelurile au (ost structurile turistice cele mai des vizitate ",DY, (iind urmate de pensiunile turistice cu ,Y, vilele turistice 2 Y iar campin'ul cu ,DY. %nul
3ipuri de structuri de primire turistică
=umărul
/""D
:oteluri
2!
Gile turistice
0/
4ensiuni turistice
!EDE
Campin'uri
??
:oteluri
DE?E!
Gile turistice
/!0
4ensiuni turistice
"E"
Campin'uri
0?
/""
3ab. =r. D Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu (uncţiuni de cazare turisticcă, pe tipuri se structuri de primire turistică. 4e cate'orii de clasi(icare, în anul /"", E/,2Y din numărul total de sosiri au (ost înre'istrate în structuri de cazare turistică clasi(icate cu /X, (iind urmate de cele cu EX /2,!Y, cu !X /E,DY, cu o stea !,Y şi cele neclasi(icate pe stele /,"Y.
%nul
3ipuri de structuri de
3otal
E stele
! stele
/ stele
stea =eclasi(icate
primire turistică /""D
3otal
pe stele /"D? 00!
E0?/E
D!E!/ DD
/"D
84
:oteluri
D!D2 00!
E"DE?
/2
DD/2
#
Gile turistice
!"ED
#
!?0
D!0
#
/!!!
4ensiuni turistice
?22E
#
!!!
!2"
#
#
Campin'uri
2E
#
#
#
/2/
E2?
/""
3otal
D?2 0ED20
E?D"
?2"?0
""
//!2
:oteluri
?// 0/!?
!??E0
?202/
?/D0
#
Gile turistice
"
#
EE
2D0
#
E/D
4ensiuni turistice
!00
/?0D
DE/
E2
#
#
Campin'uri
/0D!
#
#
#
20
"
3ab. =r. " Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu (uncţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire şi cate'orii de clasi(icare.
=umărul de înnoptări ale turiştilor în structuri de primire cu (uncţiuni de cazare turistică, în anul /"", a (ost de D/ înnoptări. 4e tipuri de structuri de primire, din totalul de D/ înnoptări înre'istrate în anul /"", D/,Y au (ost înre'istrate în hoteluri, !,EY în pensiuni turistice, ,/Y în vile turistice iar în campin'uri /,?Y.
%nul
3ipuri de structuri de primire
=umărul înnoptărilor
turistică /""D
:oteluri
D"/"
Gile turistice
E
4ensiuni turistice
D/0
Campin'uri
D 85
/""
:oteluri
"22!
Gile turistice
2/"
4ensiuni turistice
0"0
Campin'uri
?
3otal /""
D/
3ab. =r. Annoptări ale turiştilor în structuri de primire turistică cu (uncţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică.
An anul /"", pe cate'orii de clasi(icare, 2",!Y din totalul înnoptărilor au (ost înre'istrate în structuri de cazare turistică clasi(icate cu /X, E,Y în cele cu EX, /,!Y în cele cu !X, ,DY în structurile cu o stea şi ,EY în structurile neclasi(icate pe stele. %nul
3ipuri se structuri
3otal
E stele
! stele
/ stele
stea =eclasi(icate
de primire turistică /""D
/""
pe stele
3otal
"D200 !?2"2 ///D
0D0!2
!!D?
E?2?
:oteluri
"0/02? !!2! "D!E
22DDD?
/DE?0
#
Gile turistice
/!02
#
!DD"
0D00
#
!?/?
4ensiuni turistice
?"2
/D2?
DE00
!0?
#
#
Campin'uri
0E
#
#
#
EE!
"0"
3otal
D/
E"0 E?DE ?2"?D? /!"E!
D2?!
:oteluri
D/2"
!?0"0
D0??
Gile turistice
?!!
#
/0D2
!0//
#
/0E
4ensiuni turistice
/!2EE
E0"
?/!
/D!!
#
#
Campin'uri
?
#
#
#
E0?2
2/ED
?2?E/E E2?
#
3ab. =r. / Annoptări ale turiştilor în structuri de primire turistică cu (uncţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire şi cate'orii de clasi(icare.
86
&ndicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în (uncţiune în anul /"" a (ost de 0!,DY la totalul structurilor de primire din staţiunea Băile elix. 4e tipuri de structuri, în anul /"", indicele de utilizare netă a (ost de 0?,"Y la hoteluri, /!,2 la vile turistice /",00 la pensiuni a'roturistice, şi ,/Y la pensiuni turistice. %nul
3ipuri de structuri de
3otal
E stele
! stele
/ stele
stea =eclasi(icate
primire turistică /""
pe stele
3otal
EE,
!2,E
/0,?
00,/
/,0
E2,"
:oteluri
E2,0
!D,2
/?,2
0,/
/,0
Gile turistice
/2,!
#
?,?
!","
#
!!,
4ensiuni turistice
0,E
E,!
0,0
?,?
#
#
4ensiuni a'roturistice
D,"
#
#
#
#
0,?
3ab. =r. ! &ndicii de utilizare netă a locurilor de cazare, pe tipuri de structuri de primire turistică cu (uncţiuni de cazare turistică şi cate'orii de clasi(icare, in anul /"". *urata medie a şederii, în anul /"", pe total structuri de primire turistică cu (uncţiunii de cazare a (ost de 0 zile, valoare aproximativ e'ală cu durata medie a şederii în anul /""D. An anul /"", pe tipuri de structuri de primire şi cate'orii de clasi(icare, durata medie a şederii a înre'istrat valori mari pentru hotelurile clasi(icate cu /X +" zile şi vile turistice +!, zile. 4entru turişti români, durata medie a şederii mai mare s#a înre'istrat în hotelurile clasi(icate cu /X +",Ezile, iar pentru turiştii străini, durata medie a şederii mai mare s#a înre'istrat în hotelurile clasi(icate cu EX+,/ zile.
3ipuri de structuri de
/"" &an.
eb.
7ar.
%pr.
7ai
&un.
&ul.
%u'.
Sep.
)ct.
=ov.
*ec.
:oteluri
2?E2
?D
D
"?2
?2?2
E/"D
/!DD
/E0/D
!2!0
E/D
!""!
0/E
Gile turistice
?D?
?D2
?D/
?E"
"!!
0
/"0
!"
2E"
0E"
22
?2E
primire turistică
87
4ensiuni
/2?
/2
/0
?E
!DE
/!?
/0D
E"
!"0
/!"
/2
/!/
turistice
3ab. =r. E Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu (uncţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică 3ipuri de structuri
/"" &an.
eb.
7ar.
%pr.
7ai
&un.
&ul.
%u'.
Sep.
)ct.
=ov.
*ec.
:oteluri
//ED
!20
!0D"!
E?2D
DE/2?
D?E
!E!D
E2/D0
DD!2"
D/0"
/2E2
EE?
Gile turistice
/2
D
/E
/D
2/!
//!/
/!"/
/2/E
!D?
D!
!/
/E
4ensiuni
E/"
0!/
?2
E
0?2
E!!
??D
D?!
00E
!0?
E00
E/?
turistice
turistice
3ab. =r. 0 Annoptările în principalele structuri de primire turistică cu (uncţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de cazare turistică. Băile elix
/"" &an.
eb.
7ar.
%pr.
7ai.
&un.
&ul.
%u'.
Sep.
)ct.
=ov.
*ec.
/",E
!E,E
!",
!,D
0,"
ED,/
?E,"
?D,
E,0
E/,E
EE,/
/"./
3ab. =r. ? &dicele de utilizare netă a locurilor de cazare
,.2. Aria e provenienţă a turiştilor
*in totalul sosirilor înre'istrate în /"", ?"E! erau sosiri ale turiştilor români ?,"Y şi /?!? ale turiştilor străini E,"Y. Comparativ cu aul precedent, atât numărul de sosiri ale turiştilor români cât şi străini au înre'istrat o scădere cu !,!Y respectiv cu ,2Y. Sosirile înre'istrate în structuri de cazare clasi(icate cu /X, în cazul turiştilor români, au deţinut în /"" ponderea cea mai mare în totalul sosirilor, tendinţă explicată prin preţurile mai scăzute practicate de această cate'orie de structuri, corelată cu un minim de con(ort o(erit. An cazul turiştilor străini, spre deosebire de turişti români, pre(erinţele au (ost îndreptate spre structuri de cazare clasi(icate cu EX.
88
%nul
3ipuri de structuri de
3otal
Estele
! stele
/ stele
stea =eclasi(icate
primire turistică /""
pe stele
3otal
?02E 0ED20
!"DD" 2?D?0
?/D0
E/D
#turişti români
?"E! !D"E2
!"2!2 20?D
00E
/!2
#turişti străini
/?!?
2!
"D?
2E2
D/
:oteluri
?// 0/!?
!??E0
?202/
?/D0
#turişti români
!// !?22
/D/!D
???E2
00E
#
#turişti străini
/E?"2
00/D
2E"?
D/0
2E2
#
Gile turistice
"
#
EE
2D0
#
E/D
#turişti români
D?"
#
2"
2D0
#
/!2
#turişti străini
!/
#
!?
#
#
D/
4ensiuni turistice
!00
/?0D
DE/
E2
#
#
#turişti români
/!02
//?"
2D"
!"2
#
#
#turişti străini
/"
!DD
?!
2
#
#
0D/
3ab. =r. 2 Sosiri ale turiştilor români şi străini în structurile de primire turistică cu (uncţiuni de cazare turistică, pe tipuri de primire turistică şi cate'orii de clasi(icare, în anul /"". =umărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică cu (uncţiuni de cazare turistică, în anul /"", a (ost de D/ înnoptări, din care D2?" înnoptări turişti români reprezentând D/,?Y şi 2?"0 înnoptări turişti străini reprezentând 2,EY. %nul
3ipuri de structuri
3otal
E stele
! stele
/ stele
stea
de primire turistică /""
=eclasi(icate pe stele
3otal
D?DE?0
E"0 E?DE ?D/?D? E2?
/0E
#turişti români
D2?"
D20"
D/2D?
??"0 2/
/"D
#turişti străini
2?"0
E!D!0
/D
E"D
E/!
:oteluri
D/2"
!?0"0 D0??
?2?/E E2?
#
#turişti români
002"
D!EE"
?2/0"/ 2/
#
20E"
/0
89
#turişti străini
?0
E!"?0
/"E0?
!2!D
/0
#
Gile turistice
?!!
#
/0D2
!0//
#
/0E
#turişti români
220E
#
/E
!0//
#
/"D
#turişti străini
2D
#
E0?
#
#
E/!
4ensiuni turistice
/!2EE
E0"
?/!
/D!!
#
#
#turişti români
/0!?
!2"
0/E0
/0
#
#
#turişti străini
//"
2"
D?
!0/
#
.
3ab. =r. Annoptările turiştilor români şi străini în structuri de primire turistică cu (unţiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri de primire turistică şi cate'orii de clasi(icare, în anul /"". An anul /"", cea mai mare parte a sosirilor<înnoptărilor turiştilor străini au (ost înre'istrate în structuri de primire tip hotel clasi(icate cu E stele. Cea mai mare parte a turiştilor străini provin din ţări situate în 6uropa reprezentând 2,!Y.
Tări de rezidenţă
Sosiri =umăr
Annoptări #Ydin
=umăr
totalul sosiri
#Ydin totalul sosiri nerez
nerez. 3otalul turiştilor nerezidenţi
/!E
"","
2!D0
"","
6uropa
/E0E
2,!
02D2
2,E
&talia
0!"/
,D
E
0,0
$ermania
!2
!,0
0/E"
/",?
On'aria
/D"
",?
0""
?,
4olonia
DE0
?,D
//EE
!,"
%ustria
2E"
?,/
E??/
?,!
ranţa
/?!
E,0
/ED2
!,E
Republica Cehă
!E
E,"
//?!
!,
90
%lte ţări din 6uropa
?!D?
//,2
E02E
D,2
%(rica
",E
/!D
",!
%merica de =ord
E0
E,
!!!
E,?
%merica de Sud
E/
,0
00
,/
%sia
//E
E,!
"0E!
E,/
Tări şi teritorii nespeci(icate
?0
/,E
D?"
,!
3ab. =r. D Structura sosirilor<înnoptărilor nerezidenţilor pe ţări de rezidenţă, în anul /"".
91
Conclu(ii
Staţiunea balneo#climaterică Băile elix 6ste una dintre cele mai mari staţiuni balneo#climaterice din România cu (uncţionare permanentă. Staţiunea Băile elix este situată în 9udeţul Bihor, la 5m distanţă de )radea şi la // 5m distanţă de vama Borş prin care se (ace trecerea către On'aria. %ici se 'ăsesc ape termale, o bază de tratament optimă, condiţii de relaxare. 3emperatura apelor termale este între /"#ED 'rade Celsius. An staţiunea elix se poate vedea =u(ărul alb, aici sunt lacuri arti(iciale termale în care sunt câteva specii de lotuşi aclimatizaţi după ce au (ost aduşi din alte ţări unde cresc în mod natural. An lacurile arti(iciale din statiune, pe lan'ă plante se 'ăsesc şi numeroase specii de peşti având mărimi si culori di(erite. Inicaţii terapeutice •
%(ectiuni reumatismale in(lamatorii + poliartrita reumadoida, spondiloza anchilozanta
•
%(ectiuni reumatismale de'enerative +spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza
•
%(ectiuni reumatismale abarticulare
•
%(ectiuni post#traumatice
•
%(ectiuni neurolo'ice peri(erice
•
%(ectiuni neurolo'ice centrale
•
%(ectiuni 'inecolo'ice
•
%(ectiuni asociate +boli de nutritie si metabolism, boli endocrine.
92
!esurse e tratament6 otare=
&nstalaţii pentru băi la cadă, instalaţii pentru aplicatii calde cu namol si para(ina, bazine cu apa termala, instalatii pentru elon'atii sub apa, instalatii pentru electroterapie si hidro terapie, sauna, piscine acoperite şi în aer liber, săli de 'imnastică medicală. roceuri
# Linetoterapie # Băi calde cu ape minerale în căzi şi bazine # 6lectroterapie # :idroterapie # %erohelioterapie în bazine deschise cu apa termala # %erosoli # $imnastica medicala # Bai de lumina # Sauna # Cosmetica. Contrainicaţii •
Boli in(ecto#conta'ioase
•
Boli venerice
•
3umori mali'ne
•
:emora'ii
•
Boli psihice
Clima
Ka elix este un climat continental moderat, cu ierni blânde şi veri temperate cu in(luenta mediteraneana, ideal pentru tratament, odihnă, turism balnear.
93
Istoric
An di(erite documente e scris că tratamentul balnear la Băile elix începe din secolul al 8G&&&, iar din anul 02 se introduce o taxă de tratament pentru persoanele care stau la băi mai mult de patru zile. Staţiunea s#a dezvoltat spectaculos abia după anul D0. Dbiective turistice
-trandul cu apă termală %polo +D"". enomenul carstic de pe *ealul -omleului, %venul de la Bet(ia sau %venul H:udra BradiiI +impropriu numit de localnici HCraterul de la Bet(iaI. %cesta are o adâncime de ? de metri, puţul său având o cădere aproape verticală de 0E metri. Rezervaţia de nu(eri din Băile elix Capela de la :aieu, o impresionantă biserică#sală de sor'inte medievală +sec. 8&G, în care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene şi 'otice +restaurată în anul D22W Clădirea Sani(arm, o (ostă mănăstire aparţinătoare ordinului călu'ăresc S(. Gincenţiu, clădire de arhitectură barocă, construită în sec. al 8G&&&#lea. Biserica ortodoxă din Rontău +sec. 8G Biserica unită +'reco#catolică din :aieu +D"?W Biserica de lemn din Brusturi şi Biserica $reco#Catolică din Băile elix. An staţiunea Băile elix consider că sin'urul lucru la care a r mai trebui să se lucreze este la capitolul a'rement, chiar dacă este o staţiune pentru tratament turişti au nevoie de recreere şi divertisment.
94
