MATERII PRIME ȘI MATERIALE
CLASIFICARE
Metale M A T E R I A L E
F E R O A S E
FONTA Aliaje OTEL
Metale M E T A L I C E
N E F E R O A S E
FIER
Cupru, zinc, plumb, aluminiu, aur, argint etc.
Pe baza de cupru: alama (Cu-Zn), bronz (Cu-Sn), nichelina (Cu-Ni)
Pe baza de staniu si plumb: plumb : aliaje de lipit, aliaje tipografice, aliaje pentru invelisuri
Aliaje Pe baza de aluminiu duraluminiu (Al-Cu-Mg), siluminiu (Al-Si)
Pe baza de nichel si crom nicrom, invar, platinit Pe baza de zinc zamak-uri
FONTA Este un aliaj al fierului cu carbonul (2,14-6,67%) ce contine si nemetale, precum: siliciu, mangan, sulf, fosfor. fosf or. Se obţine în furnal din amestecul de minereu, cocs, calcar (drept
fondant) introduse împreună în straturi succesive. Fonta topită se toarnă în forme f orme speciale numite lingotiere.
CLASIFICARE
Fonte brute (de prima topire) - Fonte nealiate (pentru obtinerea otelului sau retopire si turnare in piese); - Fonte aliate (ca adaos pentru obtinerea otelurilor speciale). Fonte turnate in piese (de a doua topire) - Fonte albe, albe, folosite la fabricarea pieselor rezistente la uzura;
- Fonte cenusii, cenusii, utilizate pentru piese turnate; -Fonte maleabile, maleabile, folosite pentru obtinerea pieselor mici sau cu pereti subtiri
OTELUL Este aliajul ce se obtine din fonta f onta bruta prin reducerea continutului de carbon la 0,04-2,14%. Retopirea fontei brute se face in cuptoare elctrice sau in convertizoare.
CLASIFICARE - dupa compozitia chimica: -oteluri aliate (elemente de aliere: crom, nichel, wolfram etc.)
- oteluri nealiate (oteluri carbon) - dupa destinatie:
-oteluri pentru constructii metalice sau de masini -oteluri cu destinatie speciala -oteluri pentru scule aschietoare -oteluri inoxidabile si anticorozive
- dupa forma de livrare
-oteluri deformabile
-oteluri turnate in piese -oteluri laminate
Proprietăţile materialelor metalice
Proprietati fizico-chimice
culoarea Proprietati mecanice
duritatea elasticitatea plasticitatea rezistenta la rupere rezistenta la oboseala
luciul metalic
Proprietati tehnologice
densitatea
capacitatea de turnare
fuzibilitatea
forjabilitatea
dilatarea termică
prelucrabilitate prin aşchiere
conductibilitatea termica
maleabilitatea
conductibilitatea electrica
Ductibilitatea
ezistenţa la coroziune r ezistenţa
sudabilitatea
magnetismul
MATERII MATERII PRIME SI MATERIALE MATERIALE PLASTICE
Materialul plastic a fost inventat în 1860 de un englez (Alexander Parkes) şi a constituit un înlocuitor înlocuitor sintetic al sticlei. El a ajutat la descoperirea celuloidului celuloidului . Celuloidul este un material plastic durabil, fabricat in Statele Unite in 1870, fiind
utilizat pentru a înlocui fildeşul bilelor de biliard. Materialele plastice sunt substanţe sintetice de origine organică obţinute din polimeri. Polimer = Substanta macromoleculara a carei molecula este formata prin unirea in lant a doua sau mai multe molecule de monomer
Materia primă pentru obţinerea materialelor plastice Liantul (masa de baza) reprezentata de: * hidrocarburi obtinute prin distilarea petrolului;
* răşini (substante solide cu aspect sticlos) . Umplutura (determina proprietatile mecanice ale materialului plastic) poate fi formata din substante organice (faina de lemn, tesaturi din bumbac, tesaturi din fibre sintetice) sau anorganice (azbest, sticla, mica, talc etc.) Plastifianti
(au rolul de mari plasticitatea la cald)
Stabilizatori (asigura mentinerea in timp a proprietatilor proprietatilor materialelor plastice) Coloranti Materiale de armare (fibre, fulgi din sticla) Fungicide si insecticide -cresc rezistenta materialelor mate rialelor plastice la actiunea microorganismelor
Agenti de odorizare odorizare (corecteaza (corecteaza mirosul) Agenti de ignifugare (cresc rezistenta la foc a materialelor plastice)
CLASIFICAREA MA MATERIALELOR TERIALELOR PLASTICE Dupa modul de comportare la acţiunea căldurii, materialele plastice pot fi:
-termoplastice – sunt acele materiale plastice care la căldură devin plastice iar prin răcire se
întăresc. Procesul este reversibil. Exemple polietilena (PE) - filme, folii, pahare, castroane, castroane, jucării jucării etc. etc. polistirenul (PS) (PS) - carcase tv, tv, radio, telefon, pixuri, pixuri, stilouri, pahare, castroane, jucării castroane, jucării etc. etc. policlorura de vinil (PVC) – (PVC) – piese piese pentru instalatii de apa ap a sau electrice etc. poliesteri tip PETPET- tastatura, mouse, mouse, ştechere, carcase, ştechere, carcase, sticle, acoperişuri etc. etc. plexiglas - lentile, industria automobilelor automobilelor,, si aeronautică, aeronautică, medicina (lentile de contact) etc. teflon -medicina (produse ortopedice, instrumente medicale), electrotehnica (stechere, soclu), industria chimica (aparate de laborator) etc. Poliamida PA PA (nailon)- industria auto, materiale sportive (patine cu rotile, clapari de schi)
-
termorigide – sunt casante la rece si se întăresc la caldura. La o nouă reîncălzire, acestea
nu se mai deformează. Procesul este ireversibil. Exemple. melamina - industria electrotehnică, fabricarea electrotehnică, fabricarea mobilei etc. bachelita - carcase, mânere tigăi , produse ornamentale si de podoaba etc. poliuretan (PU) - ca spumă izolatoare, spumă izolatoare, perne, saltele, bureţi de de baie sau de şters tabla şters tabla etc. poliesteri
Proprietăţile materialelor plastice: densitatea dilatarea
0,9 – 1,8 g/cm3;
termică (de câteva ori mai mare decât la metale şi aliaje);
conductibilitatea
termică (de câteva ori mai mică decât la metale şi
aliaje); conductibilitatea
electrică (scăzută, sunt rele conducătoare de
electricitate);
rezistenţa la rupere (depinde de rezistenţa materialului de umplere sau
de armare);
rezistenţa la şoc (bună – folosite pentru ochelari şi căşti de protecţie
etc.); prelucrabilitatea
prin aşchiere (foarte bună – bună – se pot tăia, strunji, freza,
găuri etc.) stabilitatea
chimică (bună – (bună – pot fi utilizate pentru transportul uleiurilor, a
unor acizi etc.); biodegradarea
(bună – (bună – unele pot fi atacate de anumite bacterii, ciuperci,
insecte). În
urma arderii materialelor plastice rezultă cantităţi mari de căldură
(9000 – 10000 Kcal/Kg, comparativ cu lemnul 3800 – 4000 Kcal/Kg).
MATERII PRIME SI MATERIALE DIN CAUCIUC
•
Cauciucul este un produs natural de origine vegetala sau sintetic obtinut prin
reactii de polimerizare
•
Cauciucul natural se extrage din seva (latex) arborelui de cauciuc din tinuturile
tropicale ori din sucul unor plante care cresc in zona temperata. Latexul contine 35% cauciuc, 60% apa si alte substante (substante minerale, zaharuri, proteine etc.)
Latex
Evaporarea apei
Cauciuc brut (crep)
masa elastica galben-bruna
Vulcanizare
Cauciuc vulcanizat
Pentru obţinerea unor produse fabricate din cauciuc (şi în funcţie şi de destinaţia acestora) se mai pot utiliza:
plastifianţi – au rol în mărirea plasticităţii şi prelucrabilităţii ;
materiale de umplutură – pentru îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice ( oxizi oxizi metalici, azbest, argilă, talc ) – ) – conferă noului produs rezistenţă rezistenţă negrul de fum – fum – este este utilizat pentru fabricarea anvelopelor
coloranţi
agenţi de vulcanizare – sulf, seleniu;
acceleratori de vulcanizare
antioxidanţi – reduc fenomenul de îmbătrânire a cauciucului
– reduc durata şi temperatura operaţiei de
vulcanizare
CAUCIUCUL SINTETIC
Cauciucul sintetic se obţine din unele hidrocarburi gazoase (ex. gazele de
rafinărie). În stare brută, cauciucurile sintetice au proprietăţi scăzute însă pot fi folosite diverse materiale de adaos pentru îmbunătăţirea acestora (negru de fum, plastifianţi, agenţi de vulcanizare, acceleratori). Cauciucul regenerat rezultă prin transformarea produselor uzate din
cauciuc în
materiale cu plasticitate bună, care se pot apoi prelucra.
PROPRIETATI elasticitatea (cauciucul vulcanizat are elasticitate mare); plasticitatea (cuciucul brut este plastic)
rezistenţa la rupere si frecare (variaza cu temperatura si starea de prelucrare: brut sau vulcanizat);
îmbătrânirea (apare după o expunere indelungata la aer, cauciucul transformandu-se intr-o masa lipicioasa sau sfaramicioasa).
densitatea (0,91- 0,94g/cm³) material dielectric (folosit ca izolator)
Sticla este un material obţinut prin răcirea
solidificare
rapidă a unei topituri până la
.
Materiile prime principale folosite la fabricarea sticlei sunt: 1. Nisipul cuarţos se găseşte în natură sub formă de zăcăminte.
Principalul component este dioxidul de siliciu (cuarţul). Mă rimea granulelor trebuie să fie cuprinsă între 0,1 -0,5 mm, iar forma lor se consideră mai bună când este neregulată şi colţuroasă . 2. Sodă calcinată se introduce în amestecul de materii prime sub formă granulară
cu scopul de a reduce temperatura de topire a nisipului 3. Calcarul (sau piatra de var) -
foarte răspândit în natură, are culoarea albă cu
nuanţe de roz. Are rolul de a face sticla rezistentă la apă şi la alte substanţe chimice 4. Alte materii prime
Afinanţii curăţă masa de sticlă de bulele de gaz, în timpul topirii, având rol de limpezire.
Decoloranţii înlătură Decoloranţii înlătură culoarea galben galben -verzuie dată de oxizii de fier, obţinându-se o sticlă transparentă. Coloranţii conferă sticlei culoarea dorită. Cioburile de sticlă determină importante economii.
Sticla pentru ambalaj şi articole de menaj (borcane, pahare, căni, vaze, farfurii). Din această categorie face parte şi sti cla de cristal care conţine minim 9% oxid de plumb Sticla pentru construcţii; sticlă pentru geamuri, elemente de zidărie
(cărămizi, ţigle, plăci) l aborator,, fiole Sticla pentru laborator ; pentru aparatură specială de laborator pentru medicamente, articole rezistente la foc. Sticla optică, din care se fabrică lentile pentru ochelari sau pentru
aparatura medicală şi ştiinţifică Fibrele de sticlă se obţin din sticlă topită trecută prin orificii foarte mici
(şnur, pânză, vată) Sticla de acoperire se aplică produselor de ceramică (glazura) si metal metal
(email)
PROPRIETĂŢI Densitatea – 2,2-6,5 g/cm 3, cea mai grea fiind sticla de cristal cu peste 50 % oxid de plumb; Rezistenţa mecanică – este ridicată, sticla de ambalaj rezista la manipulări şi transport; sticla de
geamuri rezistă la şocuri, sticla optică se zgârie greu etc. Duritatea este bună cu excepţia sticlei de cristal.
Rezistenţa chimică şi termică sunt termică sunt ridicate. Transparenţa determină utilizarea sticlei în industria optică