Moara cu noroc Ioan Slavici
1.Date despre autor Ioan Slavici se naşte la 18 ianuarie 1848 la Şiria, lîng lîngă Arad. rad. A fos fostt al al doil doilea ea copi copill din din ce ceii cinc cinci. i. Tat Tatăl său – Savu Slavici a fost cojocar-, iar mama sa – Elene Slavici s-a s-a născ scut ut la Borle Borlea. a. Între anii 1854-1858 1854-1858 frecventea frecventeazză şcoala şcoala elementar elementară ortodoxă din Şiria, avîndu-l ca dascăl pe Dimitre Voşt Voştin inar ari. i. În În 185 18599-18 1860 60 frec frecve vent ntea eazză înc încă o dat dată clas clasa aa IV-a IV-a la şc şcoa oala la elemen elementa tarră pent pentru ru a se putea putea înscr înscrie ie la lice liceu u. În 1860 1860-1 -186 865 5 urm urmează lic liceul eul din din Arad, rad, unde nde primea săptămînal merinde de acasă. În 1865-1867 învaţă la liceul din Timişoar Timişoara, a, unde dă ore de medita meditaţii. În 1867-1868 1867-1868 învaţă la liceul maghiar din Arad. În august 1868 trece examenul de bacalaureat la Satu Satu Mar Mare. e. Apo Apoii face face o călătorie torie pe pe Vale Valea a Şomeş Şomeşul ului ui şi în mun munţii Apus Apusen eni. i. În octom octombrie brie 1868 1868 se însc înscrie rie la la Facu Facultat ltatea ea de Drept Drept şi Ştiin Ştiinţe a Unive Universi rsittăţii din Buda Budape pest sta, a, unde unde trece trece cursu cursuri rile le de litera literatu turră roma roman nă. În anul anul 1869 el se îmboln îmbolnăveşte şi şi se întoarc întoarce e la Şiria, Şiria, neavînd neavînd bani. bani. În aprilie 1869 se înscrie la Facultatea de Drept din Viena. Pentru a se asig as igur ura am mate ateri rial, al, el el lucre lucreaz ază el lucr lucrea eazză se secr cret etar ar la un un nota notarr din Cum Cumllăuş. uş. În septem septembri brie e 1869 1869 î-l cunoaş cunoaşte te pe Emin Eminesc escu, u, care care îi rămîne mîne prieten prieten şi sf sfă tuitor tuitor pe toa toattă via viaţa. Am Ambii bii sunt sunt pro procl clam ama aţi mem membri bri defi defini niti tivi vi a soc socie iettăţii lite litera rare re “Romania”. În mai mai 1870 1870 susţine examen examenul ul de stat şi ia lecţii de la unii profes profesori ori cu nume europe european an renumit renumit (Suddwiy (Suddwiy Arnds, Arnds, Rudolpl Rudolpl Ihering, Ihering, etc. Debuteaz Debutează în martie martie 1871 1871 cu com comedia edia “Fat “Fata a de birău”, public publicat ată în Convo Convorbi rbiri ri Litera Literare. re. La La 1 iunie 1872, în “Convorbiri literare” apare prima lui poveste “Zîna Zorilor” cu culeg culeger erii din din folcl folclor or.. În iulie iulie 1872 1872 Slav Slavic icii pă ră se seşt şte e Viena, Viena, închei încheind ndu-s u-se e via viaţa lui lui de stude student nt.. În octom octombr brie ie 1874 1874 sose soseşt şte e la Iaşi, Iaşi, fiind fiind găzdui zduitt de cole colegu gull lui lui de studi studiii la Viena Viena.. Aici Aici,, prin prin Emin Emines escu cu face face cuno cunoşt ştin inţă cu Ion Crea Creang ngă cu car care e leag leagă o strî strîns nsă prie priete teni nie. e. În În dece decemb mbrie rie 1874 1874 Slav Slavic icii vine vine la Bucureşti unde se stabileşte cu traiul, locuind în strada Renaşterii nr.3. La 11 sept septem emtrie trie 1875 1875 se căsătoreşt toreşte e cu Ecate Ecaterin rina a Szoke Szoke Magya Magyaro rosy, sy, înrudit înrudită cu o familie din Şiria – satul satul său natal, cu care va divorţa la 18 noiembrie 1885. Ioan Ioan Slavic Slavicii a fost pro profeso fesorr de filoso filosofie, fie, logic logică, psiholo psihologie gie şi roman romană la liceul liceul “Matei “Matei Basara Basarab”. b”. La 1 noiem noiembrie brie 1883, Slavici Slavici o cunoaş cunoaşte te pe Eleono Eleonora ra Tănescu – Profesoar Profesoară la şcoala elementar elementară de fete din Sibiu, cu care se căsătore toreşt şte e la 18 marti artie e 188 1886 6 la Sibi Sibiu. u. La 11 noiembrie 1886 se naşte Titu-Liviu, primul copil al lui Slavici, avîndu-l ca naş la botez pe Titu Maiorescu. În mai 1887 Slavici este ales secretar secretar la Comitetul Comitetul Central Central al Partidului Partidului Naţional Roman, Roman, iar la 25 aprilie 1888 e condam condamnat nat la la un an de “temni “temniţă de stat”.La stat”.La 19 ianuarie ianuarie 1889 cel dedeal doilea copil a lui Slavici – Lavinia-Ioana-Josefina. La 10 iulie 1889 este elibe elibera ratt din tem temni niţă şi vine vine la Sib Sibiu iu.. Dup După ac acea east sta a sunt sunt pub public licate ate mult multe e din operele sale.
2
La 25 noie noiem mbrie brie 1892 1892 Slav lavici ici devi devine ne cetăţ ea ean n al Ro Rom manie anieii şi se stab stabile ileşt şte e defin definiti itiv v la Bucu Bucure reşti şti.. Aici Aici el publ public ică mai mai multe multe opere opere ale sale, sale, unele unele din ele fiind fiind jucate jucate pe pe sce scen nă . În aprilie aprilie 1925 1925 Slavici Slavici pleac pleacă la Crucea Crucea de Jos, la fiica sa Lavinia-Ioa Lavinia-Ioanana Josefina. Josefina. Ioan Ioan Slavici Slavici se stinge stinge din viaţă la 17 august august 1925, 1925, la orele orele 18.30, la Crucea de Jos în casa fiicii sale Lavinia. Este înmormîntat la sehitul Brazi. La funerariile funerariile de înhumar înhumare, e, alături de familie familie şi de numeroşii numeroşii prieteni, prieteni, particip participă şi mulţi scriitori scriitori romani romani de la Societetea Societetea în care a colaborat colaborat.. 1848 - Vigurosul nostru prozator (mare prieten al lui Eminescu) se naşte în anul anul revolu revoluţiei, la Şiria, Şiria, pe 18 ianuarie ianuarie.. Este Este al doilea doilea copil copil al cojoc cojocarul arului ui Sava Sava Slav Slavici ici şi al Elene Elenei, i, născ scut ută Borl Borlea ea.. 1854-1 1854-1858 858 - Frecv Frecvent enteaz ează şcoala şcoala "grec "greco-o o-orto rtodox doxă" din satul satul natal, natal, având avându-l u-l dasc dascăl pe D. Voş Voştin tinar ari. i. 1859-1 1859-1860 860 - Repet Repetă clasa clasa a IV-a, IV-a, pent pentru ru a pute putea a răzbi la la liceu. liceu. 1860 1860-1 -186 865 5 - Urmea Urmeazză Lice Liceul ul din din Arad Arad,, stân stând d la gazd gazdă prec precum um ero eroii ii săi din Budulea Taichii. Taichii. 1865-1867 - Clasele a VI-a şi a VII-a la Liceul Piarist din Piarist din Timişoara. 1867-1868 - Clasa a VIII-a ca "privatist" la Liceul Maghiar din Maghiar din Arad. 1868 - Bacalaureatul la Satu-Mare. Toamna se înscrie la Universitatea din Budapesta. 1869 - În ianuarie e bolnav, întrerupe facultatea şi revine la Şiria. Se mai înscrie înscrie şi la Universitatea din Viena Viena (apr (aprilie ilie), ), dar dar în în augus augustt îl afl aflăm în func funcţia de secretar al notarului din Cumlaus. Cumlaus. În toamnă e din nou la Vien iena, în armată, urmând şi Facultatea de Drept . Acum se împrieteneşte, pentru toată viaţa, cu cu Eminescu, student şi el în capitala Imperiului hasbsburgic. Fire Fireşt şte, e, vorb vorbea ea curs cursiv iv limbi limbile le germ german ană şi magh maghia iarră. Mai tâna tânaru rull său amic amic moldovean moldovean îl va îndemna îndemna să scrie literatu literatura ra în româneşte româneşte (cum (cum s-a spus, spus, aşa va proceda Eminescu şi cu Ion Creangă). 1870 - Îşi ia "examenul de stat". 1871 1871 - Deb Debut utea eazză la Convorbiri literare cu Fata de de bir birău (com (comed edie ie). ). În În var vară, împreun împreună cu Eminescu, orga organi nize zeaz ază se serb rbar area ea panr panrom omân ânea easc scă de la Putna. 1872 1872 - E publ publica icattă prima prima pov povest este e Zâna zorilor , Scrierile de început ( început (îndrăgite şi azi de copi copii) i) sunt sunt în majori majoritat tate e poveşti poveşti (Ilea leana cea şire ireată, Flor loriţ a de codru, codru, Doi fe ţ i cu stea stea în frunte frunte). 1874 - Vine la Iaşi şi citeşte la Junimea Popa Tanda Tanda.. Apoi pleacă la Junimea Popa Bucureşti, unde se stabileşte. 1875 1875 - Se căsătore toreşt şte e cu Ecat Ecater erin ina a Szö Szöke ke Mag Magya yaro rosy sy.. Călătore torest ste e la Vie Viena na şi Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucureşti. 1877 1877 - Intr Intră în red redac acţia zia ziaru rulu luii Timpul. Timpul. 1878 - Publică Gura satului. satului. 1880 - Apare nuvela Budulea Taichii. Taichii. 1881 - Volumul Novele din popor , cupr cuprinz inzân ând d proz prozele ele scris scrise e pân până atun atunci, ci, inclusiv capodopera Moara cu noroc. noroc. 1884 1884 - Înf Înfiin iinţea eazză la Sibiu Sibiu ziaru ziarull Tribuna, Tribuna, unde va veni şi George Coşbuc. 1885 1885 - Din Din ca cauz uza a unor unor artico articole le în ca care re reve revend ndic ică drep dreptu turil rile e româ români nilo lor, r, e închis de către autorit autorităţile maghiare, maghiare, dar curtea curtea de juri îl elibereaz eliberează. Divo Divorrţea eazză de prim prima a so soţie Ecat Ecater erin ina. a.
3
1886 - Se căsătoreşte, la Sibiu, cu Eleonora Tănăsescu, în toamnă născându-i-i-se primu imul băiat iat, Titu itu Liviu iviu.. În urma unui proces de pre ressă e condamnat la 3 zile închisoare. 1888 - Premiera dramei istorice Gaspar Gratiani la Na ţ iona ionalu lull bucureştean. Condamnat de Curtea cu juri din Cluj la un an de de închisoare. Începe deten detenţ ia la Vat (Ungaria). 1889 - Se naşte naşte Lavinia Lavinia Ioana Ioana Iosefina, Iosefina, al doilea doilea copil, copil, când era era în puşcă rie. Abia la 10 iulie iese din penitenciar. 1890 - Se întoarce la Bucureşti. Profesor la Azilul la Azilul "Elena "Elena Doamna" Doamna".. Se naşte al treilea copil, Ion Marcel. 1891 1891 - Soţia naşte naşte al patrulea patrulea copil, copil, Fulvia Fulvia,, dar nu şi ultimul ultimul (urma (urma tradi tradiţia familiei familiei din Şiria, unde fuseser fuseseră cinci copii). copii). 1892 1892 - Devi Devine ne ce cettăţea ean n rom român ân.. Publ Public ică Novele vol. I-II. I-II. 1894 - Împreună cu Coşbuc şi Caragiale, edit edite ează la Bucu Bucure reşt ştii Vatra. Vatra. Publ Public ică roma romanu null Mara, Mara, în foileton. 1894 - Se naşte Elena, al cincilea copil. 1897 - Se naşte Lavinia, al şaselea copil. 1902 - Publica romanul Din batrâni, batrâni, premiat apoi de Academia Română. 1914 - Conduce Ziua Conduce Ziua,, ziar filogerm filogerman, an, în care care militeaz militează pentru pentru neutralita neutralitatea tea Românie Românieii în primu primull război zboi mondia mondial. l. 1916 - Este arestat şi închis la Fortul Domneşti, Domneşti, apoi la hotel "Luvru". "Luvru". În timpul timpul ocupa ocupaţiei germa germane, ne, scrie articole articole de orientare orientare progerma progerman nă. 1919 - La încheie încheierea rea păcii şi întoarcere întoarcerea a din Moldova Moldova a regelui regelui Ferdinan Ferdinand d şi a guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat şi condamnat la 5 ani de închisoare închisoare,, dar eliberat eliberat în acelaşi acelaşi an. Totuşi Totuşi din cauza cauza convingerilo convingerilorr sale filogerman filogermane, e, este este privit privit de cei cei din jur jur cu duşm duşmănie. 1921 - Publica volumul autobiografic Închisorile mele, mele, în care-şi justifică activitatea din Ardeal şi România. 1923 - Romanul Cei Cei din din urm urmă Arma Armass. 1924 - Volumul Amin Volumul Amintiri tiri (pre (preţioa ioase se memori memoriii despre despre Eminescu, Caragiale, Creang Creangă, Coşbuc Coşbuc,, Maiore Maiorescu scu). 1925 1925 - Boln Bolnav av şi şi obos obosit it de de via viaţa agi agita tattă, cu proc proces ese e şi det deten enţii în puşc puşcării, rii, sse e refu refugi giaz ază la fii fiica ca sa, sa, car care e tr trăia la la Pan Panci ciu, u, în în podg podgor oria ia ase asem mănătoar toare e cu cu Şiri Şiria a natală. La 17 august trece în lumea umbrelor, înmormântat la schitul Brazi. rosteşt teşte e cuvân cuvântul tul de de rămas mas bun. bun. Gala Galaction ros
4
2.Date despre opera 2.1. Informatii generale(anul, locul aparitiei operei) ,,Moara cu noroc”, capodopera a literaturii noastre nuvelistice, a fost publicata in volumul de debut ,,Novele din popor”, aparut la Bucuresti, in 1881, volum apreciat de Mihai Eminescu pentru adancimea sufleteasca a lumii evocate de autor si de catre Titu Maiorescu ca un moment de referinta al vietii literare romanesti:”parasind oarba imitare a conceptiilor straine, sau inspirat din viata proprie proprie a poporului poporului si ne-au infatisat infatisat ceea ce este, cea ce gandeste si cea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firii lui etnice”.
2.2. Explicatia titlului Titlul operei operei este este ales ales sugestiv, sugestiv, el fiind fiind chiar chiar locul locul unde, in mare parte, parte, se va desfasura actiunea nuvelei, „moara cu noroc” fiind carciuma lui Ghita, personaj ce va incerca sa-si depaseasca conditia umila pe parcursul operei. Sensul conotativ al titlului ne duce cu gândul la un topos malefic, tanatic (uci (ucide dere rea a se semi mint ntel elor or – Ivan Ivan Evse Evserv rv ), un topo toposs crea creatt de diav diavol ol,, iar iar determinantul atibutiv „cu noroc” induce lectorului sugestia bunastarii si a castigului, a fericirii (aparent). Moara cu noroc porneste de la o semnificatie initiala, la inceput ea este o fost moara transformata intr-un han. Ea este un spatiu al salvarii oamenilor, fiind cu noroc pentru calatori si pentru hangiu. Moara cu noroc e situata la intretaierea unor drumuri umblate de hoti, rau famate, de acea la carciuma lui Ghita se adunau multi negustori: „... drumetii se bucura cand o zaresc din culmea dealului plesuv, caci venind despre locurile rele, ea il
5
vesteste ca a scapat norocos, iara mergand spre ele, la moara sa poata sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti ca sa nu plece singur mai departe”. O data data cu veni venire rea a lui lui Lica, ica, moara ara se inca incarc rca a de o lege legen nda a imoralitatii, devenind un spatiu al raului. In final, mopara arde si macina cu ea tot raul. Din final, moara poate deveni, prin refacere, cu noroc pentru ca acolo s-au macinat toate sursele raului, deci hanul devine cu noroc pentru oameni.
2.3. Tipul operei Cele mai valoroase roade pe care le-a dat talentul de prozator al lui Slavici sunt cele din domeniul nuvelisticii. Nuvelele, apãrute în sase volume, au contribuit la progresul literaturii române în directia oglindirii realiste a vietii sociale, prin evocarea procesului de formare a micii burghezii rurale si de pauperiza izare a populat latiei iei sãtesti, prin crearea de personaje reprez reprezent entativ ative, e, care care întruc întruchip hipeaz eazã ã conflic conflictele tele si trãsãt trãsãturi urile le ese esentia ntiale le ale acestei lumi. Aflat Aflat sub sem semnul nul clasic clasicism ismulu uluii juminis juministt influe influente nteii em emine inescie sciene, ne, Ion Slavici a impus nuvela de exceptie, prin „Moara cu noroc” si „Comoara”, „Padureanca” si „Popa Tanda”. Opera epica de mare intindere, "o nuvela solida cu subiect de roman" cum o aprecia George Calinescu, "Moara cu noroc" este o capodopera a nuvelisticii romanest romanesti, i, un moment de referinta referinta in evolutia evolutia nuvelei nuvelei romanesti. romanesti. Prin ea, Slav Slavici ici,, as asem emen enea ea lui lui I.L. I.L. Ca Cara ragi gial ale, e, es este te cons consid ider erat at crea creato toru rull nuve nuvele leii realist-psihologice.
2.4. Aprecieri critice Titu Maioressc Maioresscu u comenta: comenta: “Ceea ce a trebuit trebuit sa placa strainilor strainilor in poeziile lui Alecsandri, Bolintineanu, Eminescu si Serbanescu si novelele lui Slavici, Negruzzi si Gane este, pe langa masura lor estetica, originalitatea lor nationala. Toti autorii acestia, parasind oarba imitare a conceptiunilor straine, s-au inspirat din viata proprie a poporului lor si ne-au infatisat ceea ce este, ceea ce gandeste si ceea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firei lui etnice. Aceste element original al materiei, imbracat in forma estetica a artei universale, pastrand si in aceasta forma ca o ramasita din pamantul sau primitiv, a trebuit sa incante pe tot omul luminat si sa atra atraga ga simpa simpatia tia lui lui luar luaree-am amint inte e as asup upra ra popo poporu rulu luii nost nostru ru.. Ca Caci ci orice orice indi individ vidua ualit litat ate e de popo poporr isi isi are are valo valoar are e ei abso absolut luta, a, si inda indata ta ce es este te exprimata in puternica forma a frumosului, intampina un rasunet de iubire in restul omenirii ca o parte integranta a ei.” La acesta cauza generala se mai adaoga, indeosebi pentru novelele lui Slavici, Gane si Negruzzi, intamplarea favorabila, ca ele se gasesc in armonie in privinta obiectelor ce ni le infatiseaza si care sunt mai ales figuri tipice din popor, cu un intreg curent al gustului estetic in Europe, curent pe care noi il credeam foarte sanatos si in urma caruia romanurilr taranesti si 6
descrierile tipice au ajuns sa fie cele mai pretuite produceri ale literaturei de novelisti.” ,,Taranii lui Slavicii, adevarati si energici, au intrat biruitori in literatura romaneasca. Vorba Vorba lor putina putina si apasata,e apasata,exprim xprimand and sentiment sentimente,can e,cand d darze,cand darze,cand duioase, dar totdeauna de o mare demnitate umana, chiar si cand erau adusi pe cararile pacatului, dadea nuvelei romanesti o infatisare de realitate dramatica necunoscuta pana atunci.Se vedea intaia oara ca nu e nevoie sa creezi un taran neexistent pentru a te mandri cu dansul, ca se poate trezi interesul si produce consideratia fara a trece cu un pas dincolo de marginile realitatii.” (Nicolae Iorga) ,,In cele mai importante nuvele, ca si mai tarziu in romanul ,,Mara”, Slavici se dovedeste fidel metodei sale de creatie realista, oglindind viata soci so ciet etati atiii tran transi silv lvan anen ene e pe ca care re o cuno cunoas aste te inde indeap apro roap ape, e, tran transm smit itan and d nealt nealter erat ata a nota nota spec specifi ifica ca vietii vietii sa satu tulu luii de pest peste e munt muntii intr intr-u -un n anum anumit it moment istoric. De aici izvoraste spiritul popular care pulseaza puternic in opera sa; respectand realitatile si pastrand culoarea locala a mediului social descris in aceeasi maniera artistica pe care o vor dovedi marii scriitori ardeleni: George Cosbuc, Octavian Goga, Liviu Rebreanu; Ioan Slavici se dovedeste si in acest sens un deschizator de drum.” (Domnica FilimonStoicescu) George Toparceanu afirma in 1925 ca: „Genul in care a excelat talentul lui lui Slav Slavic ici, i, es este te,, fara fara indo indoial iala, a, nuve nuvela la trag tragic ica a < c>>. >... .. <> nu-i numai o nuvela bogata, e in acelasi timp un mic roman de moravuri, tot atat de interesant-prin fondul de viata locala pe care e proiectata actiunea principala, prin pitorescul lui special-ca si Bordeenii dlui Sadoveanu.” „...dar Slavici devine maret acolo unde sfarsitul povestirii este numai un inceput al colocviului pe care cititorul il va purta cu sine insusi... In acest sens, <> este sublima. Numai nuvela aceasta s-o fi scris si socot ca Slavici ramanea la fel denemuritor. In ea s-au scristalizat toate marile daruri ale scriitorului.
2.5 Volumul din care face parte Slavici, Ioan- “Budulea taichii”, prefata si note de Domnica Stoicescu,Editura Tineretului, [1965], p.39-161
3.1. Rezumat Actiunea nuvelei “Moara cu noroc” este structurata in saptesprezece capitole, ea fiind prezentata in ordine cronologica si constand in redarea destinului lui Ghita, un om ce descopera puterea banilor. Initial, drama acestuia nu e anuntata, el arendand hanul de la Moara cu Noroc doar spre a-si depasi conditia umila, adica pentru a strange bani sa-si cumpere un atelier cu zece calfe, pentru a deveni cineva, pentru a fi respectat intr-o lume in care deja omul nu mai este apeciat si cinstit pentru
7
calitatile sale, ci dupa avere. Insa, descoperind placerea banilor o data cu intalnirea lui Lica Samadaul, seful porcarilor si stapanul absolut al campiilor si renumit pentru siretenia cu ajutorul careia manuieste banii, stapan temut al acelor locuri, el incepe sa-si uite valorile morale. Desi prevenit de Ana, sotia lui Ghita, ca Lica este un om rau, cizmarul intra in ciclul infinit al afacerilor ilegale ale Samadaului, fiind „complice” cu acesta. Ince Incett Ghita Ghita se inst instra rain inea eaza za de Ana, Ana,aju ajung ngan and d chiar chiar sa nu-s nu-sii mai vorbeasca, iar ea, realizand ca soarta lui Ghita e legata de Lica,incepe sa-l priveasca pe Lica cu alti ochi. Avand loc in padure un jaf si un omor, Ghita este chemat la judecatorie, depunand marturie falsa spre a-l acoperi pe Lica, insa ajutoarele Samadaului, Sil Boarul si Buz-Rupt sunt condamnati la inchisoare pe viata. Ghita observa ca Ana este atrasa de „prietenul” lui si devine nervos, simitindu-se tradat, se hotaraste sa se razbune, adica sa-l dea prins lui Pintea, jandarmul ce-i devenise un prieten de suflet. Durerea sufleteasca devine insuportabila si o omoara pe Ana. Rut, urmand porunca lui Lica, da foc morii si-l ucide pe Ghita, in timp ce Lica, manat de teama de a nu fi prins de jandarmul Pintea, incearca sa se salveze, si in goana sa prin furtuna se sinucide, sfaramandu-si capul intr-un stejar. Nuvela se incheie cu imaginea crunta a batranii ce pleaca de pe ruinele morii impreuna cu copiii.
3.2. Personaje Personajele nuvelei „Moara cu noroc” intruchipeaza idei morale.
8
Slavic Slavicii isi analizea analizeaza za psiholog psihologic ic person personaje ajele le prin: prin: acumulare acumularea a lentă a fapt faptel elor or,, desc descri rier erea ea ce celo lorr mai mai fine fine muta utaţii sufl suflet eteş eşti ti,, nota notare rea a reac reacţiilo iilorr fizio fiziolo logi gice ce,, mono monolo logu gull inte interio rior, r, dialo dialogu gull conf conflic lictu tual, al, leg legă tura tura dint dintre re criz criza a sufl suflet etea easc scă şi ca cad drul rul natu natura ral, l, dep deplina lina moti motiv vare are so soci cial ală şi psiho siholo logi giccă a dramelor. Slavici este creatorul nuvelei realiste-psihologice româneşti. Nuvela sa devine o adevarata scena de confruntare a doua caractere puternice: Ghita si Lica Samadaul, iar celelalte personaje au rolul de a contura trasaturile celor doi. In „Mo „Moara cu noroc”, cizm izmarul de maxim bun-sim -simtt, Ghita, protagonistul nuvelei, apare initial dornic sa-si depaseasca o conditie umila (pen (pentr tru u fam familia ilia sa sa), ), dar dar hanu hanull Moar Moara a cu noro norocc ii va fi fata fatall din din dubl dubla a pers perspe pect ctiva iva:: ince incepe pe sa fie mani manipu pulat lat de pute putere rea a bani banilo lorr si il aduc aduce e in „mrejele” lui Lica Samadaul. Ghita este puternic individualizat prin calitati si defecte, prin vointa si slabiciune. Initial el este un om cinstit, modest chiar si in ambitii, iubindu-si nevasta si copiii, dorind doar putere sa le asigure o viata mai buna si, mai ales, demna si respectata, Ghita apare ca un om decis sa lupte pentru schimbarea conditiei sale sociale, dar fara a face compromisuri. Ghita este personajul principal al carui destin arata consecinte grave ale dorintei de inavutire. La inceput, el pare un om curajos si hotarat, renu renunt ntan and d la cond conditi itia a sa umila umila pent pentru ru a-si a-si ince incerc rca a noro norocu cull spre spre bine binele le fami familie liei. i. Feric Fericire irea a din din prim primel ele e sa sapt ptam aman anii ale ale noii noii situ situat atii ii de ca carc rcium iumar ar demonstre demonstreaza aza bucuria bucuria de a fi om cinstit cinstit („să cârpesc cârpesc şi mai departe departe cizmele cizmele oamenilor, car care umb umblă toată săptămâna în op opinci ori desculţi, iar iară dacă dumi dumine neca ca e noro noroii îşi duc duc cizm cizmele ele pân până la bis biser eric ică , şi să ne pune punem m pe pe pris prispa pa casei cas ei la so soare are,, privind privind eu la Ana, Ana, Ana la mine, mine, amândoi amândoi la copilaş, copilaş, iară d-ta d-ta la tustr tustrei. ei. Iac Iacă linişte liniştea a co colibe libei.”) i.”).. Evolutia Evolutia personajulu personajuluii se schimba sub influent influenta a nefasta nefasta a lui Lica. La prima vedere, Ghita se dovedeste egalul lui Lica prin calmul, cumpatatea, linistea omului cinstit si incoruptibil. El incepe sa se schimbe in momentul in care Lica il santajeaza prin banii luati. Seria de compromisuri pe care le face il determina pe Ghita sa-si piarda demnitatea si respectul de sine. In sufletul sau se declanseaza puternice framantari pe care le ascunde familiei. Degradarea lui Ghita evolueaza rapid pana la dezumanizarea totatla cand isi arunca sotia ca „momeala” pentru prinderea lui Lica. Sfarsitul tragic al person personaju ajului lui arata arata ca pierde pierderea rea valori valorilor lor morale morale inseam inseamna na pierde pierderea rea dreptului de a trai. este Lica Lica Sa Sama mada daul, ul, intruchiparea Celala Ce lalalt lt person personaj aj princi principal pal este demonul, capabil sa domine campia si lumea, subordonand energii si patim, sim simbol bol al tent tentat atie ieii si al infl influe uent ntei ei nega negati tive ve.. Pa Pact ctul ul lui lui Ghit Ghita a cu Lica Lica inseamna pentru Ghita pieirea. Numele personajului, Samadaul, reda cateva din trasaturile sale, el insemnand om care tine socotelile, supravegheaza, garanteaza si da seama de ceva, cuiva. In conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu, care oricum se va implini. De aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa explice nimic, ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (“simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data”).
9
Lica are un caracter puternic. Scriitorul il prezinta printr-un portret general in care functia samadaului in Ardeal este prezentata cu amanunte sociale si economice. Portretul fizic este facut tot cu tehnica amanuntului asupra vestimentatiei, gesturilor si privirilor. Lica este personajul ce produce decaderea morala a lui Ghita. Prin trufie si violenta el se impune tuturor. Prima caracterizare o face Ana ca un avertismen avertismentt pentru Ghita: Ghita: ”om rau si primejdios primejdios;; asta se vede vede în ochii lui, din din rânje rânjetu tull lui şi mai mai ales ales din căutătura tura ce are, are, când când îşi îşi roade roade mus musta taţa cu dinţii. ii. E om om pătima imaş, Ghiţă şi nu nu e bin bine e să te da dai pr prea ap aproape de de el el˝, deci ţă, şi putem spune chiar ca pers person onaj ajul ul exerc exercit ită perm perman anen entt o fasc fascin ina aţie diavol diavolic ică asupra asupra celor celor din jurul jurul său. Efectul dominator asupra lui Ghita se realizeaza prin santaj. Lica, desi o pare ca are o inteligenta primitiva, a intuit puterea banului asupra lui Ghita si reactia Anei fata de comportarea lasata sotului ei, dand dovada in toate actiunile sale de sange rece. Portretul lui Lica este realizat in paralel cu cel al lui Ghita tocmai pentru pentru ca autoru autorull intent intention ioneaz eaza a sa puna puna in cumpan cumpana a doua doua iposta ipostaze ze de comportament: tentatia si nevoia de a rezista tentatiei ca singurul mod de a ramane demn. Definitorie pentru arta realizarii personajelor la Slavici este o mare pute putere re de inter interio ioriz rizar are. e. Acea Aceast sta a a facu facutt ca eroi eroiii sa saii sa fie infat infatis isat atii in zbuciumul lor launtric, nu numai in manifestarile lor exterioare. Scriitor obiectiv, Slavici da o mare atentie felului in care se exprima personajele. Dialogurile, fiind reflectari ale intimitatii omului, au o mare pute putere re de ca cara ract cter eriz izar are e psih psihica ica.. Re Rema marc rcab abile ile sunt sunt insa insa si expr expres esiil iile, e, zicatorile si proverbele. Lică este un om crud pentru care a ucide ide un om este o fap faptă obişn işnuit uită: Acu Acum m sân sânge gele le cal cald d e un un fel fel de boal boală, car care e mă apuc apucă din din cân când d în când câ nd pent pentru ru că tu nu ştii ştii îînc ncă… ce ce gro groza zav vă e pl plăce cere rea a de de a lovi lovi pe omul omul car care e te supără… Ana este un personaj feminin complex conturat cu delicatete ca o imag imagin ine e a devo devota tame ment ntulu uluii fata fata de so sott si de fami familie lie.. Pe Pent ntru ru ea linis liniste tea a caminului, castigul cinstit si dragostea pentru sotul ei erau sursele fericirii. Ea isi pierde linistea cand incepe sa-l banuiasca pe Ghita de complicitate la fapt faptel ele e lui lui Lica Lica.. Insa Insa face face şi ea part parte e din din plan planul ul de supu supune nere re total totală a bărbat rbatul ului ui prin prin feme femeie ie.. Ea îş îşii iube iubeşt şte e fam familia ilia (so (soţul şi şi copi copii) i) şi şi sufe suferră atunc tuncii când când Gh Ghiţă nu iiii împărtăşeşte gândurile gândurile lui. lui. Neglijat Neglijată, ea iese treptat treptat de de sub influen influenţa soţ ului pent pentru ru a intra intra sub fascin fascina aţia lui Lică, ajung ajungan and d chia chiarr sa sa-s -sii disp dispre retu tuia iasc sca a sotu so tul. l. Deşi Deşi la înc încep eput ut îl evit evită pe Lic Lică, intui intuind nd fon fondu dull rău al ace acest stui uia, a, tra trapt ptat at este ste imp impresi resio onat nată de car carac actterul erul put puternic rnic şi bărbăţia lui. lui. Ea Ea este este o vic victim timă înstrăinată de soţ, abandona abandonattă de Lică Sămădăul. Uciderea Anei este pe fond o expresie a iubirii profunde pentru c ă viaţa lor lor din din acest acest momen momentt ar fi fost fost imp imposi osibil bilă. Pe urme urmele le me ment ntin iner erii ii trad tradit itiil iilor or stra strave vech chi, i, in nuve nuvelel lele e lui lui Slav Slavici ici action actioneaz eaza a o autent autentica ica opinie opinie publica publica (Gura (Gura satulu satului), i), batran batraniiii pastor pastorii ai intelepciunii populare si chiar cavaleri legendari in haine de politisti ( Soacra si Pintea).
10
Pintea „capraru, om scurt si indesat, cu ochii mari, cu umerii obrajilor
iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura in frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacut din fire” este un oersonaj secundar al operei, ce „cu care Ghita se facuse prieten bun”. Autorul mentioneaza, de asemenea, ca atunci „cand venea la Moara cu noroc se vedea ca se simte bine la carciuma si pleca tot cam enevoie; apoi el tinea la Ana, la copii, neteza canii lui Ghita si-ar fi fost orisicand gata sa deie cu ciomagul daca cineva, chiar la drept vorbind, ar fi indraznit sa-l graiasca de rau pe Ghita”, dovada a faptului ca era om bun si ca tinea, la randul sau, la prietenul sau. Singurul personaj nepedepsit de autor prin scoaterea din existenta este batrana, soacra a lui Ghita. Desi este un spirit practic si are pasiunea banului, batrana se salveaza prin calitatea morala a bunei masuri. Aceasta calitate este proprie si scriitorului care a iubit cumpatarea si echilibrul, lucru vizibil prin lecturarea operelor sale. Ea deschide opera printr-un monolog din care reiese inteligenta acesteia populare („Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit. Dar voi sa faceti dupa cum va trage inima, si Dumnezeu sa va ajute si sa va acopara cu aripa bunatatilor sale. Eu sunt acum batrana, si ma tem ca nu cumva, cautand acum la batranete un noroc nou, sa pierd pe acela de care am avut parte pana in ziua de astazi si sa dau la sfarsitul vietii mele de amaraciunea pe care nu o cunosc decat din frica”). Spre deosebire de celelalte personaje, ea ramane „imuna” la toate intamplarile de la han, iar in final, ea paraseste Moara cu noroc impreuna cu copiii, incheind firul epic cu o fraza ce este o alta dovada a inteligentei ei („Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data”). Scriito Scriitorr rea realist list si obiect obiectiv, iv, Slavic Slavicii isi las lasa a person personaje ajele le sa evoluez evolueze e potrivit firii lor, destinului lor. Firea caracteriologica rezulta din faptele si intamplarile intamplarile ce reies in nuvela nuvela si la care personaje personajele le participa, participa, precum si si din modul cum este el oglindit in constiinta altor personaje. Chipul eroului se intregeste si capata complexitate si prin investigatiile psihologice (monolog si sondajul autorului).
11
3.3. Valoare artistica Scriitor obiectiv, realist, Slavici dã o mare atentie felului în care se expr exprim imã ã pers person onaj ajel ele. e. Si cum cum cont contri ribu buti tia a dire direct ctã ã a er eroi oilo lorr la desfãsurarea actiunii este masivã, valoarea limbajului ca document al viet ietii sufl ufletesti sti cre rest ste e. Dia Dialoguril rile au o mar are e pute utere de caracterizare psihicã. Atunci când Ana îi spune lui Ghitã: “ – Esti un om netrebnic si grozav trebiue sã te fi ticãlosit tu în tine, pentru ca sã--mi spui sã spui ce cee ea ce nu crez crezii nici nici tu însu însutti”, i”, ave avem nu numa numaii o informatie despre transformarea caracterului acestuia, ci si un reflex al amãrãciunii pe care constatarea o produce în sufletul ei. Remarcabile sunt, în stilul lui Slavici, expresiile, zicãtorile si proverbele. Anumite capitole ale nuvelei par a ilustra chiar adevãrul invariabil al unor proverbe (de exemplu:”omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit”, „sa nu pierdem vremea degeaba”, „in ceas bun sa fie zis (...) si gand bun sa ne deie Dumnezeu in tot ceasul”, „oamenii sunt multi si de multe feluri”, „Ana ramase o clipa tulburata”,”noroc bun sa deie Dumnezeu”). Tonul sfatos si stilul concis, bolovanos al scriitorului ardelean pare potrivit anume ca sa contribuie la impresia aceea de tragic, de trecut, de viata adevarata si intensa. Termenul de realism provine din fr. realisme, desemnand o metoda de creatie ce reflecta, ca o reactie la romantism, lumea in varianta sa obiectiva, neidealizata, cu preocuparea de a respecta veridicitatea, cauzalitatea, tipicitatea si caracterul concret al mediului, al fizionomiilor , al reactiilor psihice si al detaliilor. 12
Nimeni, pana la acest scriitor, scriitor, n-a cercetat cercetat cu atata patrundere patrundere si perspectiva aspectul social, condiitiile vietii materiale ale lumii satesti, nimeni n-a infatisat in aceeasi masura stransa corelatie intre fenomenologia vietii sufletesti si modul de trai, pozitia economic, existenta sociala, intr-un cuvant. Originalitat Originalitatea ea artei portretistice portretistice consta in faptul faptul ca personajele personajele au insusiri numeroase, pozitive si negative, cu vointa si slabicini, se comporta asemeni unor fiinte reale. Desi portretul fizic este concis, redus re dus la es esen enti tial, al, accen accentu tull ca cade de pe adjec adjecti tive vele le cu rol de epit epitet et caracterizator (“Ana era inteleapta si asezata… Ana era tanara si frumo umoasa, Ana Ana era frage ageda si sub subtire re,, Ana Ana era sprinte ntena si mladioasa”). Ioan Slavici apeleaza la figurile de stil pentru a reda elemente ale naturii inconjuratoare sau spre a realiza succinte portrete ale personajelor, atat direct cat si in mod indirect. Astfel, intalnim epite („om rau si primejdios”, „iubeste patimas”, „locurile rele”, „barbatia infatisarii”), metafore („moara cu noroc”), comparatii („privea la el ca un copil”, „ramase privind ca un copil uimit”).
4. Parerea personala
Din punctul meu de vedere, nuvela “Moara cu noroc” este o opera interesanta din punct de vedere cultural, ce reuseste sa ne deschid hida noi orizo izontu nturi in “do “domeniul niul”” fram framan anta tari rilo lorr inte interi rioa oare re,, apar aparan and d -in -in urm urma lecturarii acesteia- la un sir nesfarsit de “De ce?”-uri. Stilul lui Slavici mi se pare unul simplu, destul de inteles pentru orice varsta insa, in cazu ca zull lui, lui, si sim mplit plitat atea ea poat poate e cre crea adev adevar arat ate e 13
“pro “probl ble eme” citi citito toru rulu lui. i. Subie ubiect ctul ul este ste unul unul clasic, inspirat din simpla si complicata viata a omului de la sat. M-a intri trigat comportamentul tul Anei, in special ca nu a fost “in stare” sa-si salveze sotul de Lica, sa se impuna in a-I deschide ochii si mai ales pentru ca a cedat si ea in fata lui Lica. Faptul ca I s-a daruit mi se pare cel mai josnic lucru pe care l-ar fi putut face, demonstrand astfel ca si ea are o fire tot atat de slaba ca a sotului ei. Este foarta interesant modul in care autor autorul ul urma urmare reste ste evolu evolutia tia pers person onaje ajelo lor, r, in special modul in care Ghita si Lica se infrunta. De asemenea, mi s-a parut rema re marc rcab abilil fapt faptul ul ca Slav Slavic icii is isii pede pedeps pses este te pers rso onaje najele le:: mai intai ntai moar are e Ana, na, sibo ibolul puritatii anulate de patima straina ei, apoi Ghita, ucis din propria-I patima si apoi Lica, sub semnul dorintei raului de a nu fi demistificat. Singurul personaj ce nu-si schimba atitudinea sau comportamentul pe parcursul avansarii firului epic este batrana, ce, in sfarsitul operei, paraseste impreuna cu copiii Moara cu noroc. Ideea ca spre a reusi in viata trebuie sa faci compromisuri probabil a fost ideea de baza ce a folosit-o Slavici, insa mi s-a parut ca a exagerat, probabil pentru a crea acel 14
dramatism ce o detaseaza fata de celelalte opere, de “banalitatea” unei opere, demonstrand astfel puterea lui de a scrie.
15
