MONITORIZAREA MEDIULUI

Monitorizarea calitatii aerului

pag.1

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ

Agenţia pentru Agenţ Protecţţia Mediului Protec Dolj

SPECIALIZAREA

INGINERIA ŞI PROTECŢ PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

PROIECT DE DIPLOMĂ E23,75

E23,70 grd WGS84

E23,85grd

E23,80

400000m St70

399000 m St70

397000 m St70

402000

405000

4 8 S G W d r g 0 4 , 4 4 N

406000

408000

409000

410000,324000

4 8 S G W d r g 0 4 , 4 4 N

N

Floresti

Simnicu de Sus Isalnita

Statia Isalnita (Cra4) industrial

322000

CET Isalnita CET Isalnita

Mischii

322000

Cra4(Isalnita-Industrial)

iu

Combinatul Chimic Craiova

Doljchim

Albesti Visina Mare

v.Luncii v.Manastiri 320000

320000

Simnicu de Jos Obedin

CET Simnic Rovine

Jiu

318000

iu

5 3 , 4 4 N

4 8 S G W d r g 5 3 , 4 4 N

Izvorul Rece v.lui Anghel v.Sarpelui

317000

Cernele

Statia Breasta (Cra5) regional Cra5(BreastaRegionala-Ref)

316000

315000

Statia Billa (Cra3) trafic industrial Cra3(Maria Tanase)

Statia Calea Bucuresti (Cra1) trafic

Cra2(Prim arie)

Lab. mobile

Jiu

Leamna de Jos

Statia Primarie (Cra2) fond P anou exterior

Lacul Hanul Doctorului

r e t u p o r t c e l E

31300

4 8 S G W d r g 0 3 , 4 4 N

Aeroo ort Aer ortul ul

Cra1(Calea Bucures ti-Piata)

Mofleni

G U I

A M

312000

4 8 S G W d r g 0 3 , 4 4 N

DAEWOO Bucovat

Popoveni 310000

310000 m St70

Facai

4 8 S G W d r g 7 2 , 4 4 N

4 8 S G W d r g 7 2 , 4 4 N

Braniste Palilula Preajba 396000,308000St70 E23,70 grd WGS84

397000

3 98 0 0 0

39 9 0 0 0

400000mSt70 E23,75

405000 E23,80 grd WGS84

Coordonator ştiinţific: Prof.dr.ing. Daniela ROŞCA A.P.M.: Ing. Ionel BALA

4 0 6 00 0

409000

40 7 0 0 0 E23,85

ABSOLVENT : Constantin ŞULEA

CRAIOVA - 2007 -


pag.2

FACULTATEA DE ELECTROMECANICĂ SPECIALIZAREA

Agenţia pentru Agenţ Protecţţia Protec Mediului Dolj

INGINERIA ŞI PROTECŢ PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE

Monitorizarea factorilor de mediu in Craiova – pulberi

CRAIOVA – 2007


pag.3

CUPRINS Pagina

1. Introducere Introduc ere ..................................... ....................................................... ..................................... ............................. ..........

1

1.1. Originile si volumul suspensiilor 1.2. Efectele particulelor 1.3. Proprietati specifice

2. Legislatie Legislat ie .................................... ..................................................... ..................................... ................................ ............

4

2.1. In Uniunea Europeana 2.2. In Romania

3. Reteaua de monitorizare monitorizar e .................................... ........................................................ ............................ ........ 11 3.1. Realizarea unei imagini asupra punctelor de masura pentru monitoring 3.2. Cum trebuie sa arate infrastructura de monitorizare a aerului 3.3. Organizarea reţelei de supraveghere 3.4. Principii ce stau la b aza pro iectă rii re ţ elei de monitorizare

4. Alc ătuirea atmosferei. Metode generale de determinare si recoltare .......................... .. ........................ 4.1. Atmosfera si pulberile 4.2. 4.2. Metode generale de deter minare si recoltare

4.2.1. Recoltarea particulelor solide 4.2.2. Determinarea con ţinutului de funingine 4.2.3. Determinarea pulberilor în suspensie 4.2.4. Metode de masura a PM10 Metoda gravimetrica Metoda absorbtiei radiatiei β (atenuarea radiatiei β) Metoda microbalantei oscilante cu element conic TEOM 5.2.5. Modelarea dispersiei poluantilor

5. Calitatea aerului in Europa, Romania, Oltenia .................. .......................... ........ 5.1. Situatia calitatii aerului si a monitoringului in Europa 5.2. Calitatea aerului in Romania 5.3. Calitatea aerului in Oltenia 5.4. Calitatea aerului in Craiova 5.4.1. Reteaua de monitorizare 5.4.2. Structura retelei de monitorizare 5.4.3. Procesarea, managementul si validarea datelor 5.4.4. Starea mediului in 2006 5.4.5. Interpretarea datelor din 2006

6. Interpretarea Interpr etarea datelor anului 2007 ..................................... ................................................. ............ 6.1. Luna ianuarie 6.2. Luna februarie 6.3. Luna martie 6.4. Luna Aprilie 6.5. Luna mai 6.6. Situatia genrala a lunilor ianuarie-mai 6.7. Situatia pe intervale orare

7. Concluzii ..................................... ........................................................ ..................................... ................................. ...............

15

31

56

76


pag.4

1. Introducere Calitatea atmosferei este considerata activitatea cea mai importanta in cadrul retelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor, efectele facandu-se resimtite atat de catre om cat si de catre celelalte componente ale mediului. Poluarea atmosferica, in contextul civilizatiei bazata pe dezvoltarea industriala si urbana, face parte din viata noastra cotidiana si ramane un factor major negativ, cu toate ca in ultimii ani s-au realizat progrese importante importante in sensul diminuarii diminuarii efectelor directe. Poluan ţii din atmosfer ă sunt substanţe străine de compozi ţia normală a aerului şi pot fi împărţiţi în două categorii (suspensii si gaze), în funcţie de starea de agregare în care se g ăsesc dispersa ţi în stratul atmosferic din vecinătatea solului. Aerul pe care îl respir ăm conţine un anumit num ăr de poluanţi de diverse tipuri: gaze (SO 2, NOx, CO, HCl, Cl2, HC, COV, COS etc.), pulberi (cenu şi, ciment etc.), aerosoli (cea ţă, spori, polen etc.), microorganisme (bacterii, ciuperci, mucegaiuri) şi ocazional emisii radioactive. In multe cazuri, emisiile de particule materiale in atmosfera constituie o problema majora si evidenta, in context general (industria cimentului, siderurgie, termocentrale, traficul auto etc) si particular, asociate cu mirosuri sau continut biologic (industria alimentara, ferme zootehnice, statii de epurare etc). Suspensiile sau aerosoli sunt particule lichide sau solide cu diametre cuprinse între 100-0,1µm. La dimensiuni mari stabilitatea în atmosfer atmosfer ă este redus ă, astfel încât sistemul dispers nu se poate constitui, iar la dimensiuni mai mici decât 0,1 µm dispersia este similar ă dispersiilor moleculare şi are o stabilitate deosebit de ridicat ă. Aerosolii după dimensiunile lor se comport ă în atmosferă astfel: aerosolii cu diametrele mai mari de 10 µm au stabilitatea sc ăzută în aer, sedimenteaz ă cu viteză uniform accelerat ă în atmosfera imobil ă, iar capacitatea de difuzie este mic ă; aerosolii cu diametrele cuprinse între 10 - 0,1 µm sedimentează în atmosfera imobil ă cu viteză uniformă conform legii lui Stokes, stabilitatea sistemului dispers precum şi capacitatea de difuzie sunt medii; aerosolii cu diametre mai mici decât 0,1 µm nu se depun în atmosfera imobil ă ci se mişcă brownian, stabilitatea sistemului dispers precum şi capacitatea de difuzie sunt foarte mari. Primele doua categorii sunt considerate pulberi sedimentabile, iar cea de-a treia categorie se masoara ca pulberi in suspensie.

Particule în suspensie În cadrul acestui poluant se înscriu particulele solide netoxice cu diametrul mai mic de 20 de µm. Dintre acestea, cele cu dimensiuni micronice şi submicronice pătrund prin tractul respirator în pl ămâni, unde se depun umed. Atunci când cantitatea inhalat ă într-un interval de timp dep ăşeşte cantitatea care poate fi eliminat ă natural, apar disfunc ţii ale pl ămânului, începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafe ţei de schimb a gazelor din sânge.Aceste fenomene favorizeaz ă instalarea sau cronicizarea afec ţiunilor cardiorespiratorii. Pulberile în suspensie din atmosfer ă afectează ochii conducând la oboseala vizual ă sau la afec ţiuni de mai lung ă durată. În cazul în care particulele con ţin substan ţe toxice ca, de exemplu, metale grele adsorbite pe particulele solide, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasm ă şi în sânge a ionilor metalici conducând, în func ţie de metal şi de doză, la tulburări generale foarte serioase.Pulberile sunt considerate noxe atât pentru industrie cât şi pentru mediul înconjur ător. Suspensiile de particule fine în aer reprezintă fenomene naturale. Ele devin un risc pentru s ănătate atunci când sunt dep ăşite anumite praguri de concentra ţie.


pag.5

1.1. Originile şi volumul emisiilor Sursele de poluare a atmosferei cu particule sunt foarte multe, cele mai importante fiind sursele care emit pulberi. Daca nu luam in considrerare sursele naturale (vulcanismul, pulberile desertice si eroziunea solului, vegetatia care emite polen si aerosoli terpenici, incendiile de paduri, aerosolii marini si microorganismele) si ne referim doar la sursele antropice ajungem la o enumerare nesfirsita: Industria: Siderurgia care emite cantitati importante de oxizi de fier; Indusria metalelor neferoase la nivel de elaborarea metalelor si obtinerea de aliaje; Industria materialeor de constructie reprezentata prin productia de ciment si lianti; Cocseriile si industriile adiacente; Industria chimica si petrochimica; Activitatile de constructii si santierele; Industriile de ingrasaminte; Incineratoarele de deseuri menajere; Sursele de ardere fixe (termocentrale, cazane, incalzirea casnica); Sursele de ardere mobile (autoturisme, locomotive, avione, vapoare) Orientativ, 50% din emisiile antropice de pulberi sunt provocate de sursele industriale, 25% de catre sursele mobile si 25% de catre cele fixe. Dupa tipul de emisie, sursele de poluare cu pulberi pot fi diferentiate in: emisii dirijate sau punctuale (cosuri cu tiraj natural ori fortat); emisii nedirijate sau fugitive (nu sunt echipate cu sisteme de colectare); emisii difuze (surse extinse sau multe surse mici care nu pot fi evaluate individual: trafic auto, santiere, activitati domestice). Diferenta intre sursele fugitive si cele difuze este greu de realizat, evaluarea cantitativa este la fel de dificila. In mod uzual se fac evaluari ale nivelelor de emisie pentru pulberi pe grid mediu sau des, in functie de tipul de program de evaluare (EMEP, OECD, PHOXA, locale).

1.2. Efectele particulelor Efecte asupra fiinţelor umane În mediul industrial, unde se g ăsesc concentra ţii relativ ridicate de particule de natur ă bine definită, efectele patologice sunt cunoscute. De exemplu, dou ă maladii sunt recunoscute ca profesionale si indemnizabile: boala datorat ă prafului de azbest şi silicoza, provenind de la inhala ţia de particule de sliciu cristalizat. În atmosfera urban ă aceste pulberi se g ăsesc la concentra ţii inferioare celor din mediile industriale, prin urmare nu se observ ă efectele specifice. Totodată, un efect propriu al zonelor prafuite este irita ţia căilor respiratorii; efectele specifice sunt în principal datorate substan ţelor adsorbite pe pulberi, de exemplu, efectul cancerigen al benzopirenului adsorbit pe cenu şile negre. Efecte asupra vegetaţiei Depozitele de praf pe frunze formeaz ă un ecran intre frunza propriu-zis ă şi razele soarelui; şi modifică asimilaţia clorofiliană. Pulberile acide produc, la punctul de contact cu celulele florilor şi frunzelor, necroze locale.


pag.6

1.3. Proprietăţi specifice Una dintre propriet ăţile particulelor este sedimentabilitatea, care caracterizeaz ă recăderea pulberilor pe sol. Factorii care guverneaz ă sedimentabilitatea sunt: starea de turbulen ţă a atmosferei viteza vantului altitudinea emisiei viteza ascensionala vertical ă a emisiilor masa şi dimensiunile particulelor Traiectoria unei particule, intr-un curent gazos este rezultanta tuturor for ţelor care se exercita asupra ei: gravita ţia, efectele electrostatice datorate prezen ţei sarcinilor electrice de pe suprafaţa sa, direcţia curenţilor de aer, gradientul termic, mi şcarea browniana prin impact cu alte particule etc. Particulele pot fi "precipitate" pe o suprafa ţă rece în urma efecului de gradient termic şi a marii tensiuni superficiale. Pe suprafata particulelor inerte pot fi adsorbite substan ţe toxice şi germeni vii prezenţi în aer. Atunci când particulele sunt inhalate, ele sunt filtrate selectiv prin sistemul respirator prin următoarea modaliate: la nivelul foselor nazale sunt re ţinute particulele superioare la 7 µm; de-a lungul traheo-bron şic, cilii reţin particulele de m ărime cuprinsă între 7 şi 3µm; la nivelul plămânului ajung particule mai mici de 3 µm, iar numai cele inferioare la 2 µm ajung în spa ţiile respiratorii; în alveole sunt reţinute cele mai mici de 1 µm.

Fig. 1.1 Zonele de retinere a particulelor


pag.7

2. Legislatie 2.1. In Uniunea Europeana Legislatia europeana cu privire la calitatea aerului este construita pe principii clare. Primul dintre acestea este acela ca Statele Membre sa-si imparta teritoriul intr-un numar de zone si aglomerari. In aceste zone si aglomeratii, Statele Membre trebuie sa adopte metode de masura a nivelului de poluare a aerului folosind metode de masura si modelare si alte tehnici empirice. Unde nivelele sunt ridicate, Statele Membre trebuie sa pregateasca un plan sau program de calitate a aerului pentru a asigura conformitatea cu valorile limita specifice pentru fiecare poluant. Informatiile despre calitatea aerului trebuie prezentate publicului.

Directiva Cadru privind Calitatea Aerului In 1996, Consiliul de Mediu a adoptat Directiva Cadru 96/62/EC privind Managementul şi Estimarea Calităţii Aerului. Aceast ă Directiv ă revizuie legisla ţ ia existent ă anterior ş i introduce noi standarde de calitate a aerului pentru poluan ţii aerului nereglementa ţ i anterior, stabilind programul de dezvoltare a directivelor privind o gam ă largă de poluan ţi ai aerului. Lista poluan ţ ilor atmosferici de luat în considerare include dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particulele, plumbul şi ozonul - poluan ţi controlaţi de obiectivele deja existente privind calitatea aerului - ş i benzen, monoxid de carbon, hidiocarburi poliaromatice, cadmiu, arsen, nichel şi mercur. Scopul general al Directivelor Cadra privind Calitatea Aerului este de a defini principiile de baz ă ale unei strategii comune pentru: definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului în UE, proiectarea pentru a evita, preveni sau reduce efectele d ăunătoare asupra s ănătăţ ii umane şi asupra mediului ca întreg; estimarea calit ăţ ii aerului în statele membre pe baz ă de criterii şi metode comune; ob ţinerea informa ţiilor adecvate privind calitatea aerului şi asigurarea c ă aceste informaţii vor fi disponibile publicului, printre altele folosind pragurile de alert ă; men ţinerea calit ăţ ii aerului acolo unde acesta este bun şi îmbunătăţ irea acestuia în alte cazuri. In acest scop statele membre vor desemna la nivele corespunz ă toare autoritatea competentă ş i orga nisme le responsabile pentru: implementarea acestor directive; estimarea calit ăţii aerului; aprobarea procedeelor de m ă sur are (me tod e, echipament, re ţele, laboratoare); asigurarea acurate ţii mă sur ării prin procedee de m ă surare ş i verificarea men ţinerii unei astfel de acurate ţ e prin aceste procedee, în particular prin controale interne de calitate, desf ăş urate, printre altele, în acord cu cerin ţ ele standardelor europene de calitate; analiza metodelor de estimare; coordonare pe teritoriul lor a programelor comunitare de asigurare a calit ăţ ii, organizate de Comisie.


pag.8

Directivele Direct ivele Fiice privind privi nd Calitat Cal itatea ea Aerului Aer ului

Directiva Cadru privind Calitatea Aerului a fost urmat ă de aşa numitele "Directive Fiic ă" care stabilesc valorile limit ă numerice ş i valorile ţ int in t ă pentru fiecare dintre poluan ţ ii identificaţi. In ciuda stabilirii limitelor de calitate a aerului şi a pragurilor d e alert ă, obiectivele directivelor fiic ă sunt de a armoniza strategiile de monitorizare, metodele de m ăsurare, calibrare ş i metodele de estimare a calit ăţ ii aerului pentru a ajunge la m ăsuri comparabile cu cele din UE ş i să asigu as igure re informarea informarea defini definitiv tivă a publicului. Prima Directivă Fiică(1990/30/EC) referitoare la valorile limit ă pentru NOX, SO2, Pb, şi PM!0 din aer, a intrat în vigoare în anul 1999 (modificata de Decizia 2001/744/CE). A Doua Do ua Di rectiv rect iv ă Fiică (2000/69/EC), legat ă de valorile limit ă pentru benzen şi monoxidul de carbon din aer, a intrat în vigoare pe 13 decembrie 2000. Propunerea Comisiei pentru A Treia Directiv ă Fiic ă privind stratul de ozon a ap ărut la 9 iunie 1999 sub numele de COM şi va înlocui probabil Directiva curent ă privind stratul de ozon (92/72/CE). Directiva fiică nr. 4 privind valorile limita l imita la Cd, As, Ni, Hg, HAP din aerul înconjur ător Poluant

Concentratie

Dioxid de sulf(SO2) Dioxid de azot (NO2)

350 µg/m3 125 µg/m3 200 µg/m3 40 µg/m3 50 µg/m3 40 µg/m3 0.5 µg/m µg /m3

PM10 Plumb (Pb) Monoxid de carbon (CO)

10 mg/m3

Benzen

0.5 µg/m µg /m3

Ozon

120 µg/m3

Arsenic (As) Cadmiu (Cd) Nichel (Ni)

6 ng/m3 5 ng/m3 20 ng/m3 1 ng/m3 (expressed as concentration of Benzo(a)pyrene)

Hidrocarburi aromatice

Perioada de mediere

Depasiri permise intrun an

1 ora 24 ore 1 ora 1 an 24 ore 1 an 1 an Meadia maxima la 8 ore 1 an Meadia maxima la 8 ore 1 an 1 an 1 an

24 3 18 n/a 35 n/a n/a

n/a 25 days averaged over 3 years n/a n/a n/a

1 an

n/a

Tab. 2.1. Valorile limita pentru poluanti

n/a

CEN standard EN 12341 - Metoda de referin ţă pentru eşantionarea şi măsurarea PM10 Directiva Consiliului nr. 90/313/EEC privind accesul liber la informatia de mediu depăşirilor irilor pragurilor superior şi inferior de evaluare 1999/30/CE, Anexa V Determinarea depăş Depăşirile pragurilor superior şi inferior de evaluare trebuie s ă fie determinate pe baza concentraţiilor înregistrate în ultimii 5 ani în care exist ă date suficiente. suficiente. Un prag de evaluare va fi considerat a fi fost dep ăşit, dacă, în timpul acelor 5 ani, num ărul total al dep ăşirilor concentraţiei numerice a pragului este de trei ori mai mare decât num ărul de depăşiri permis pe an. 2000/69/CE, Anexa Anexa III

Un prag de evaluare va fi considerat a fi fost dep ăşit dacă a fost dep ăşit în timpul a trei ani diferi ţi din aceşti ultimi 5.  1999/30/CE, Anexa V; 2000/69/CE, Anexa III

Acolo unde sunt disponibile date pe o perioad ă mai mică de 5 ani, statele membre pot combina campanii de măsurare de scurt ă durată în timpul perioadei din an şi în locaţii care sunt probabil tipice pentru cele mai înalte nivele de poluare cu rezultate ob ţinute din informaţii de la inventarele de emisii şi modelare, pentru a determina dep ăşirile pragurilor superior şi inferior de evaluare.


pag.9

2.2. In Romania Ordin nr. 592/2002 Ordin pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator. (publicare in : M.Of. nr. 765 din 21.10.2002) 25 iunie 2002 / Miniserul Apelor si Protectiei Mediului data adoptare / emitent act: Pentru evaluarea evaluarea fiecarui poluant sunt sunt definite prin OM 592/2002: 592/2002:  valori limita ale concentratiilor (VL)  marja de toleranta (MT)  pragul inferior de evaluare (PIE)  pragul superior superior de evaluare (PSE)

n a o i i t t a a r r t t n n e e c z n n o o K C

Toleranzmarge Mar a de tole toleran ran ă

Fig. 2.1. Explicativa la VL, MT, PIE, PSE

Grenzwert Valoare limită Obere Beurteilungsschwelle Pra Pr a su erio eriorr de de de dete term rmin inar are e Untereinferior Beurteilungsschwelle Prag de determinare

Richtlinie A intrat întritt in Kraft vigoare

directiva

Zeitpunkt, ab dem der Momentul începând cu Grenzwert eingehalten care trebuie păstrată werden valoareamuss limită

Zeit Timp

Valoare llimită măsurători obligatorii în toate aglomer ările şi în alte zone: Pot fi suplimentate cu alte metode ă

n o z o r t n î ă

m i x a m a i ţ a r t n e c n o C

Pra ul s su erior d de e evaluare Măsurători obligatorii, îns ă cerinţele sunt reduse, în toate aglomerările şi în alte zone: Pot fi suplimentate cu alte metode (modele, prelevare pasivă /aleatorie..)

Pra ul inferior de eval evalua uare re LA LAT T Estimare obiectiv ă, modele, prelevare aleatorie/pasiv ă, etc. suficiente. Excepţie: poluanţii pentru care s-a stabilit un prag de alertă (SO2, NO2)


pag.10

OM 592/2002

OM 592/2002

OM 592/2002 intra in vigoare

Fig. 2.2 Explicativa la VL, MT

Ordin nr. 712/199/126/2003 Ordin pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. (publicare in : M.Of. nr. 145 din 18.02.2004) data adoptare / emitent act: 24 septembrie 2003 / Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului 09 octombrie 2003 / Ministerul Economiei si Comertului 03 februarie 2004 / Ministerul Administratiei si Internelor

In prezent, in Romania, accesul liber al publicului la informatia de mediu se asigura prin Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, Legea nr.86/2000 pentru ratificarea Conventiei Aarhus, Ordinul ministrului MAPM nr.1325/22.09.2000 privind participarea publicului, prin reprezentantii sai, la pregatirea planurilor, programelor, politicilor si legislatiei privind mediul, iar pentru garantarea dreptului la informatia de mediu si accesul la justitie se aplica procedura de contencios administrativ, conform Legii nr.29/1990 privind contenciosul administrativ. Pentru transpunerea totala a prevederilor acquis-ului comunitar in acest domeniu se vor elabora urmatoarele acte normative: Hotarare de Guvern privind informatia de mediu, care va detalia aspecte procedurale de acces la acest tip de informatie, furnizarea furnizarea informatiei de mediu aflata in posesia posesia institutiilor guvernamentale cu stabilirea conditiilor de disponibilizare a informatiei de mediu Ordine de ministru pentru aprobarea normelor metodologice si reglementarilor de colectare, prelucrare, raportare si disponibilizare a informatiei de mediu Hotarare de Guvern privind tarifele pentru informatia de mediu. Ordin nr. 883/545/859/2005 Ordin pentru aprobarea Programului national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. (publicare in : M.Of. nr. 884 din 04.10.2005) data adoptare / emitent act: 13 septembrie 2005 / Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor 26 septembrie 2005 / Ministerul Economiei si Comertului 29 septembrie 2005 / Ministerul Administratiei si Internelor


pag.11

OUG 195/2005 privind protectia mediului aprobata cu completari si modificari prin Legea 265/2006 Ordonanţei de urgen ţă a Guvernului nr. 243/2000 privind protec ţia atmosferei, aprobat ă cu modificări şi completări prin Legea nr. 655/2001. Hotărârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea “Strategiei na ţionale” privind protec ţia atmosferei Hotărârea Guvernului nr. 738/2004 pentru aprobarea “Planului na ţional” de ac ţiune în domeniul protec ţiei atmosferei Hotărârea Guvernului nr. 586/2006 privind înfiin ţarea şi organizarea Sistemului na ţional de evaluare şi gestionare integrat ă a calităţii aerului (SNEGICA) Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calit ăţii aerului Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomer ărilor şi zonelor pentru evaluarea calit ăţii aerului în România Ordin MMGA 35/11.01.2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calit ăţii aerului ie medie lunar ă (sau anual ă) se în ţelege media aritmetic ă a Prin concentra ţ ie concentra ţ iei medii zilnice ob ţ inute în perioada respectiv ă. Pentru calcului concentra ţiei medii lunare, sunt necesare minimum 15 valori medii zilnice, iar pentru calculul concentra ţ iei iei medii anuale sunt necesare minim 100 de valori medii zilnice.

Substanţa poluant ă

Concentraţia maximă admisibilă mg/m3 Probă medie zilnic ă (24 h) Proba medie de scurt ă durată (30 mim)

Pulberi in suspensie 0,5 0,15 Tab.2.1. Concentratia maxima admisa la pulberi in suspensie

Poluant NO2

Valoarea limita VL (µg/mc

Marja de toleranta MT – 2006 (µg/mc)

Prag inferior de evaluare PIE (µg/mc)

Prag superior de evaluare PSE (µg/mc)

Timp de mediere

Nr de depasiri permise

Limita ptr. protectia

Anul intrarii in vigoare a VL UE

200

66.67

100

140

1h

18 ori / an

Populatie

2010

40

13.33

26

32

an

Nu e cazul

Populatie

2010

NOx

30

-

19.5

24

an

Nu e cazul

Ecosisteme

2007

SO2

350

37.5

1h

24 ori/an

Populatie

2007

3 ori/an

Populatie

2007

PM 10

Pb

125

50

75

24 h

20

8

12

an

Nu e cazul

Ecosisteme

2007

50

8.33

24 h

35 ori/an

Populatie

2007

40

6.67

an

Nu e cazul

Populatie

2007

50

*

20

30

24 h

7 ori/an

Populatie

2010

20

**

10

14

an

Nu e cazul

Populatie

2010

0.5

0.33

0.25

0.35

an

Nu e cazul

Populatie

2007

Tabel 2..2. Valori limita p entru VL, MT, PSE, PSI

M o n i t o r i z a r e a c a l i t a t i i a er u l u i

p a g .1 2


pag.13

VALORI LIMITĂ ADMISIBILE PENTRU PULBERI Nr. crt. 1. 2. 3.

Valoare limită 8 ore 0,1 mg/m3 0,05 mg/ m3 0,05mg/ m3

Fracţie respirabilă Fracţie respirabilă Fracţie respirabilă

0,3 fibre/ cm3

Fracţie respirabilă

1 fibra/ cm3


1 fibra/ cm3


1 fibra/ cm3


1 fibra/ cm3


Fibre de sticl ă pentru scopuri speciale

1 fibra/cm3


Lemn (esenţătare) (pulberi)C*) Lemn (esen ţă moale) Lemn de cedru (pulberi) Bumbac (pulberi) Faină de grâu (pulberi) Celuloză (pulberi) Cereale (pulberi)

5 mg/m3

Fracţie totală

5 mg/ m3

Fracţie totală

0,5 mg/ m3

Fracţie totală

1 mg/ m3

Fracţie totală

0,5 mg/ m3

Fracţie totală

10mg/ m3 4 mg/ m3

Fracţie totală Fracţie totală

Cărbune, cocs, grafit (SiO2 sub 5%) (pulberi)

2 mg/ m3

Fracţie totală

19.

Carbură de siliciu (carborund) (pulbere) Caolin(pulbere)

20.

Ipsos şi gips (pulbere)

21.

Marmură (pulbere)

22. 23.

Mică (pulbere) Ciment Portland (pulbere) Talc f ărăfibre de azbest (pulbere)

10 mg/ m3 5 mg/ m3 2 mg/m3 10 mg/ m3 5 mg/ m3 10 mg/ m3 5 mg/ m3 3 mg/ m3 10 mg/ m3

Fracţie totală Fracţie respirabilă Frac ţie totală Fracţie totală Fracţie respirabilă Fracţie totală Fracţie respirabilă Fracţie totală Fracţie totală

2 mg/ m3

Fracţie totală

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

24.

Denumirea substan ţei Cuarţ(pulbere) Cristobalit (pulbere) Tridimit (pulbere) Azbest (amestec de fibre, inclusiv cel care con ţine crisotil) (pulbere) C Fibre de sticl ă cu filament continuu (pulbere) Lână de sticlă (pulbere) Lână de rocă (pulbere) Lânăde furnal (pulbere)

Observaţii

10 mg/ m3 Fracţie totală 25. Tutun (pulbere) 3 5 mg/ m Fracţie respirabilă Tab. 2.3. Valori limita pe categorii pentru pulberi *) fracţie inhalabilă; dacă pulberea de lemn de esen ţă tare este amestecat ă cu pulbere de lemn de alt tip de esen ţă, valoarea limită se aplică la suma cantit ăţilor


pag.14

tuturor pulberilor de lemn prezente în amestecul respectiv.

TAXELE pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, încasate de la operatorii economici Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Emisii de poluanţi în atmosferă

Taxa de încasat

Pulberi Oxizi de azot Oxizi de sulf Poluanţi organici persisten ţi Metale grele: - plumb - cadmiu - mercur

0,02 lei (RON)/kg 0,04 lei (RON)/kg 0,04 lei (RON)/kg 20 lei (RON)/kg 12 lei (RON)/kg 16 lei (RON)/kg 20 lei (RON)/kg Tab. 2.3. Taxe pulberi

3. Reteaua de monitorizare

3.1 Realizarea unei imagini asupra punctelor de masura pentru monitoring Criterii de determinare a num ărului minim de locuri de prob ă pentru sta ţiile de măsurare stabilite: Pentru dioxidul de azot , particule (PM 10 , PM 2, 5 ), benzen şl monoxid de carbon , sistemul ar trebui s ă includă cel puţin o staţie urbană de fond şi o sta ţie orientat ă spre trafic, dac ă aceasta nu cre şte numărul de sta ţii de prob ă. Numărul de puncte de prob ă pentru măsurătorile fixate de apreciere a conform ării cu valorile limită pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot şi oxizii de azot, particule (PM, 0, PM2 5), plumb, benzen şi monoxid de carbon Populaţia unei zone sau aglomerări (mii loc.)

Dacă concentraţiile Pentru SO2 şi NO2, în maxime se situează aglomerările unde între pragurile de concentraţiile estimare de sus şi maxime se situează cele de jos sub pragul de jos 0-250 l 1 Neaplicabil 250-499 2 1 1 500-749 2 1 1 750-999 3 1 1 1000-1499 4 2 1 1500-1999 5 2 1 2000-2749 6 3 2 2750-3749 7 3 2 3750-4749 8 4 2 4750-5599 9 4 2 6000 10 3 5 Tab. 3.1. Numarul de statii la numarul de locuitori (Sursa: Date din OM 592/2002 MAPM) Surse punctuale (sta ţionare) Dacă concentraţiile depăşesc pragurile de sus ale estimării

Pentru estimarea polu ă rii în vecin ă tatea surselor staţionare, numărul punctelor de probă pentru măsurătorile fixate ar trebui calculat luând în considerare densit ăţ ile de emisie, curba probabilă de distribuţie a poluării aerului şi expunerea poten ţial ă a popula ţiei. Protejarea ecosistemelor sau a vegeta ţ iei ar trebui determinat ă raportat la m ă sura rea concentraţiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxid de azot, particule (PM 10, PM2,5), şi plumb.


pag.15

Num ă rul minim de locuri de prob ă pentru m ă sur ă torile fixate de estimare a conform ă rii la valorile limit ă pentru protec ţ ia ecosistemelor ş i vegeta ţ iei în alte zone decâ t aglomer ările este prezentat ă în tabelul urm ător: Concentra ţiile maxime depăşesc pragul de sus al estimării O staţie la fiecare 20.000 km2

Concentra ţiile maxime se situeaz ă între pragul de sus şi pragul de jos al estimării O staţie la fiecare 40.000 km 2 Sursa: Sate din OM 592/2002 MAPM

3.2 Cum trebuie sa arate infrastructura de monitorizare a aerului In România, re ţeaua de monitorizare a polu ării aerului furnizeaz ă de regul ă informa ţ ii despre nivelul urm ă torilor poluanţi: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, particule suspendate ş i o serie de al ţ i poluan ţ i specifici (amoniac, H 2 S etc). M ăsur ătorile sunt necesare în scopul de a stabili: • concetra ţiile maxime şi minime în 24 de ore; • frecven ţa depăş irii concentraţiei maxime admisibile CM A (în 24 de ore); • concentra ţia medie anual ă. Re ţ eaua de monitorizare a calit ăţ ii aerului a fost îmbun ăt ăţ it ă între anii 19972007 a ajuns la un nivel ridicat, prin cre şterea num ă rului staţiilor de monitorizare şi prin cre şterea numărului de indicatori monitoriza ţi de o sta ţie. Tab. 3.2. Staţiile de monitorizare a calit ăţii aerului în România (1997-2000) Num ărul total de staţii de Numărul de indicatori Num ărul de analize Anul ţ ţ monitoriza i pe sta ie efectuate cercetare 1997 395 3 395-1185 1998 469 5 469-2345 1999 704 7 704-4928 2000 1150 7 1150-8050 (Sursa: xxx Documentul de Pozi ţie al României Capitolul 22 Protec ţia Mediului Acceptarea Acquis-ului comunitar, MAPN, Bucureşti 2001)

Cele mai multe dintre m ăsur ători sunt efectuate utilizând probe manuale sau semiautomate, cu probe analizate prin metode chimice sau gravimetrice originale stab ili te de Ministerul Sănătăţ ii. Proba manual ă este efectuat ă la un interval de 24 de ore, în vreme ce proba semiautomat ă necesit ă 30 minute/mostr ă la fiecare 3 ore (8 pe zi). Sistemul de monitoring integrat are la baz ă sistemul na ţional de supraveghere a calităţ ii apelor, aerului şi solului. In domeniul supravegherii continue a calit ăţii aerului s-a impus de c ătre organismele specializate organizarea a trei tipuri de staţii: • supravegherea polu ării de fond (baz ă); • supravegherea polu ării regionale; • supravegherea polu ării locale (de impact). Poluarea de fond reprezint ă poluarea existent ă în zonele în care nu se manifest ă direct influenţa surselor de poluare. Supravegherea polu ării de fond a aerului, interesează umanitatea în ansamblu pentru c ă înc ălcarea reglement ărilor în vigoare aduce modific ări ireversibile în compozi ţia chimic ă a unor straturi de aer şi ca urmare, pot rezulta consecin ţe grave pentru întreaga biosfer ă. Aceste sta ţii execut ă determinări asupra urmelor de poluan ţ i care au p ă truns în "aerul curat", ceea ce corespunde calit ăţ ii aerului deasupra spa ţiului limită planetar (peste 22 km). La nivelul


pag.16

solului, se poate g ă si o asemenea calitate a aerului, numai la distan ţ e foarte mari de sursele industriale. Concentra ţiile poluan ţilor din aer şi precipita ţii, măsurate în aceste zone constituie indicatori pre ţio şi pentru evaluarea polu ării la nivel regional şi global. Pentru supravegherea polu ării de fond, în ţara noastr ă s-au organizat sta ţii la Fundata (Bran), la Rar ău, Turia (Covasna), Parâng, Semenic, Stâna de Vale, dup ă instrucţiunile Organiza ţiei Meteorologice Mondiale.

Loca ii de monitorizare

Zone urbane 40 35

Fig. 3.1 Locatii de monitorizare

Mediu rural

Trafic, surse PM [µg/m³]

Contribuţia urbană

30 25

Mediu urban

20 15 10

Mediu regional Mediu semisferic / natural

Supravegherea polu ă rii regionale permite urm ă rirea gradului de poluare a aerului intermediar. între starea de fond şi poluarea industrial ă , adic ă la dep ă rt ă ri corespunz ă toare de sursele industriale, pentru a reprezenta aerul curat neafectat de surse sau activit ăţ i antropice. Supravegherea continu ă a acestei st ări intereseaz ă atât din punct de vedere al nivelului atins de poluarea industrial ă internă cât şi de posibilit ăţile de transport de mas ă în context transfrontier între ţă rile vecine. Poluarea de impact este poluarea produs ă în zonele aflate sub impactul direct al surselor

de poluare. Supravegherea, continu ă a polu ă rii locale prezint ă în primul rând un interes na ţ ional. Poluarea de impact afecteaz ă atât în mod direct cât şi indirect lan ţul alimentar şi sănătatea uman ă. Supravegherea polu ării locale se organizeaz ă de regul ă în zone puternic poluate, pentru supravegherea acestei polu ări exist ă organizate la nivel na ţional observatoare şi laboratoare care studiaz ă starea şi evoluţia nivelului de poluare în zonele acestor ora şe, elaborându-se proiecte, progame şi strategii. In reţeaua de supraveghere a polu ării de impact se efectueaz ă măsurători privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile în suspensie, pulberile sedimentabile şi o serie de poluanţi

specifici, stabilindu-se: - concentra ţiile maxime şi minime pe 24 ore; - frecvenţa de dep ăşire a concentraţiei maxime admisibile (CMA) pe 24 ore; - concentraţiile medii anuale.


pag.17

De activitatea de monitorizare a aerului r ăspunde Ministerul Apelor, P ădurilor şi Protecţia Mediului prin INMHGA - o reţea pentru monitoringul polu ării de impact funcţioneaz ă şi în cadrul Ministerului Sănătăţii. Monitoringul calităţii aerului se face în flux informa ţional, rapid şi lent. Monitoringul este un sistem informaţional cu scopuri multiple, legat în mod indispensabil de managementul mediului. Sistemul de monitoring este un sistem de observa ţii şi măsurători periodice semnificative ale elementelor de mediu şi ale indicativului de calitate, în spa ţiu şi în timp conform cu un program prestabilit.

3.3. Organizarea reţelei de supraveghere Proiectarea unei re ţ ele de supraveghere monitorizare presupune stabilirea: num ă rul ş i pozi ţ ia punctelor de recoltare a probelor ş i determinarea parametrilor; frecvenţa şi mijloacele de colectare a probelor de aer; baza instrumental ă pentru analiza parametrilor de calitate ai aerului; baza de date şi informaţii; condiţ iile hidrometeorologice de clim ă şi relief din zona monitorizat ă. Pentru amplasarea punctelor de m ăsurare, au prioritate: zonele cu concentra ţ ie mare a poluan ţ ilor (acestea se stabilesc în general pe baza model ării dispersiei şi transportului poluan ţ ilor sau pe baza unor m ă sur ă tori preliminare); zonele dens populate (num ărul punctelor se stabile şte prin STAS - câte unul pentru cca. 20000-30000 locuitori); locurile situate pe traseele principale de curgere a aerului la p ătrunderea în zona urban ă (ceea ce are rolul s ă pun ă în eviden ţă contribu ţia surselor exterioare zonei de interes); zonele proiectate a fi dezvoltate ori sistematizate.

3.4 Principii ce stau la baza proiectării reţelei d e monitorizare Re ţ eaua trebuie s ă fie proiectat ă astfel încât cu datele ob ţ inute sa poat ă fi reprodus cât mai fidel ş i cât mai complet câmpul concentra ţiilor reale din zon ă, astfel încât s ă poat ă fi realizate practic urm ătoarele: - evaluarea tendin ţei calităţii aerului; - evaluarea eficacit ăţ ii strategiilor de combatere a poluării atmosferice; - validarea sau calibrarea unor modele de dispersie. cu datele ob ţinute din reţeaua de supraveghere, s ă poat ă fi estimat ă contribu ţ ia unor surse individuale la câmpul global, al concentra ţiilor, pentru a se putea ac ţiona asupra limitării emisiilor la sursele poten ţial poluatoare.


pag.18

4. Alc ă tuirea atmosferei. Metode generale de determinare si recoltare 4.1 Atmosfera si pulberile Atmosfera, adic ă învelişul gazos al P ământului se împarte în: troposfer ă , stratosfera, mezosfer ă , termosfer ă ş i exosfer ă . Din punct de vedere al polu ării mediului ambiant ne intereseaz ă mai ales troposfer ă şi stratosfera, în straturile superioare având de a face deocamdat ă numai cu stratul de ozon (ozonosfera). 500 km 90 km

Exosfera

Termopauza 20000 C

Termosfera Mezosfera

35 km

a r e f s o n o I

Mezopauza

-1000 C +200 C

Stratopauza

-50 C --- 65 C Stratosfera -50 C --- 85 C 8-15 km

Tropopauza Troposfera

0 km Fig. 4.1. Stratificarea atmosferei Caracteristicile diferen ţiale ale troposferei şi stratosferei provin în primul rând din profilul termic vertical. Spre exemplu, în troposfer ă , temperatura scade cu în ă l ţ imea, pe când în stratosfera domne şte izotermia. Separarea lor fizic ă se face prina şa numita tropopauză, a c ărei înălţime depinde de latitudinea locului considerat ş i de anotimp: pân ă la 16 km la ecuator ş i doar 8 km la poli. E interesant de amintit c ă temperatura tropopauzei este mai sc ăzut ă la ecuator (-85°C) decât la poli (-50°C). Dinamica maselor de aer din stratosfera, ne mai intereseaz ă ş i din punct de vedere al r ă spândirii agen ţ ilor poluan ţi la acel nivel. S-au f ăcut experien ţe foarte interesante pentru a se determina caracteristicile curen ţilor stratosferici şi experien ţa zborurilor stratosferice a dus la concluzia nea şteptată c ă acolo exist ă a şa numi ţii curen ţ i-fulger cu viteze de pân ă ia 500 km/h care bat de la vest spre est. Prezen ţa lor a fost o veritabil ă surpriz ă, deoarece se credea mai înainte c ă, spre deosebire de troposfer ă care are un gradient de temperatur ă, nori ş i vânturi, stratosfera izoterm ă ar trebui s ă fie lini ş tită . O explicare a acestei st ări de fapt, cu vânturi atât de puternice, este dat ă de separarea moleculelor cu moment cinetic mare prin combinarea agita ţ iei termice cu viteza de rota ţ ie terestr ă . în direc ţ ia vestest, vitezele se adun ă , deci vor da un moment cinetic mare, pe când în direc ţ ia est-vest se face diferen ţ a vitezelor şi, ca atare, va rezulta un moment cinetic sc ăzut. Ace şti curen ţi foarte rapizi explic ă rapida dispersare a de şeurilor radioactive ale exploziilor nucleare ( şi în special hidrogenice) pe întreaga emisfer ă, cu un maxim tocmai în regiunile de canalizare a acestor curenţi.


pag.19

Dac ă temperatura scade mai repede cu în ălţimea, atunci straturile superioare de aer vor fi mai dense decât cele inferioare şi vor "c ă dea" peste cele de mai jos: vom avea deci cazul unei instabilit ăţ i verticale. Dac ă generarea de poluan ţi se face în straturile inferioare ale atmosferei, atunci aceast ă instabilitate vertical ă va da posibilitatea ca ei s ă fie împr ăştia ţi mai repede în volumul atmosferei, deci concentra ţiile locale ale agen ţilor poluanţi vor sc ădea mai repede Tab. 4.1. Timpii de sta ţ ionare în troposfer ă a unor agen ţ i poluan ţ i Agentul poluant Timpul de staţionare SO2 1-6 zile NOS 1-3 zile Fluor 3-7 zile CO 0,3 ani Hidro car buri 1-2 zile Praful 3-7 zile Pentru compara ţie amintim că. unele gaze radioactive, cum ar criptonul-85, poate s ă stea în atmosfer ă zeci de ani, deoarece fiind gaz zerovalent, nu este influen ţat de procesele chimice şi fizice, ci numai de dezintegrarea radioactiv ă.

Prafurile industriale (pulberi) Sunt deosebit de toxice (dac ă conţin compuşi de Pb, Cd, P) şi nocive provocând alter ări mecanice ale ţesutului aparatului respirator. Un îoc aparte îl ocup ă poluarea datorat ă fabricilor de ciment. Se estimeaz ă ca în procentul uscat la faza de m ăcinare se elimin ă în atmosferă sub formă de praf 1-3% din materia prim ă prelucrat ă (calcar+argilă). Aceasta se disperseaz ă pe distan ţe mari ducând la depuneri de 5001000 t/km 2 /an în zonele limitrofe reducând transparen ţa atmosferei şi diminuând procesele de fotosinteză, deci reducând produc ţia agricolă. In ceea ce priveşte pulberile metalurgice se estimeaz ă că se pierd în atmosfer ă cca. 8 kg pulberi/t de font ă, 40 kg/t o ţel şi 450 kg/t aluminiu. Aerosolii

Aerosolii reprezintă o categorie de poluan ţi formată din particule solide sau lichide, dispersate într-un mediu gazos - aer. Acestea au dimensiuni cuprinse între 100-0,01 µm dispersate în mediu gazos. Stabilitatea lor în aer este determinat ă în special de mărimea particulelor, cele mai mari sedimentând repede, iar cele cu dimensiuni submicronice putând persista mult timp în atmosfer ă. Tab. 4.2. Viteza de sedimentare a particulelor în func ţie de diametru Diametrul particulei în µm 1000

500 100 50 10 5 0,5 0,1 <0,1

Viteza de sedimentare 4,02 m/sec 2,82 m/sec 0,30 m/sec 75,20 mm/sec 3,01 mm/sec 0,75 mm/sec 0,0356 mm/sec. 0,0102 mm/sec 0,001 mm/sec


pag.20

Pulberile sedimentabile şi în suspensie

Pulberile sedimentabile sau praful surit reprezentate de particule cu diametrul de 20 um şi densit ăţ i care le favorizeaz ă depunerea conform legii gravita ţ iei. Dup ă ce sunt emise în atmosfer ă acestea se depun pe sol, vegeta ţie etc. Pulberile în suspensie (cea ţă şi fum) sunt reprezentate de particule de dimensiuni mai mici (diametrul<20 µm) care r ămân în aer timp îndelungat ş i au un comportament asem ă n ă tor gazelor. Pulberile sedimentabile ş i în suspensie formeaz ă particulele aeropurtate totale. Pulberile, în func ţ ie de dimensiuni ş i comportarea în atmosfer ă, se pot clasifica în: pulberi sedimentabile constituite din particule cu diametral mai mar e de l0 µ m rezultate din procese mecanice, construc ţ ii de drumuri, pulverizarea solului de c ă tre autovehicule, unele industrii ca siderurgia, industria mat eri alel or de construc ţ ii sau ca urmare a ac ţ iun ii d e eroziune a vantului asupra solului. Acesta categorie se caracterizeaz ă printr-o stabilitate mică în atmosfer ă deoarece se sedimenteaz ă în func ţie de mărime, cu o vitez ă uniform accelerat ă. Pulberi în suspensie, cu diametrul particulelor cuprins între 10-0,1 µ m , rezultate în special din procesele industriale: industria metalurgic ă, fabricarea acidului sulfuric, fabricarea celulozei etc. Stabilitatea în atmosfer ă a acestor pulberi este determinat ă de mărimea particulelor, iar în absen ţa curen ţ ilor de aer se sedimenteaz ă cu o vitez ă uniform ă , conform legii lui Stokes. Pulberi în suspensie, cu diametrul particulelor sub 0,1 µ m, provin din combustibili şi diverse reac ţii chimice şi fotochimice. Acest grup de particule se caracterizeaz ă printr- o mi ş care întâmpl ă toare, continu ă - mi ş care brownian ă - datorit ă ciocnirilor cu moleculele fazei disperse. In aceste condi ţii particulele din acest domeniu de m ărime, practic nu se sedimenteaz ă . Persisten ţ a lor în atmosfer ă depinde de posibilitatea întâlnirii cu alte particule, cu care prin coagulare formează agregate, care datorit ă mărimii se sedimentează. Compoziţia chimic ă a pulberilor este foarte variat ă şi dependent ă de natura surselor de poluare astfel: − Pulberile emise de centralele termice care ard c ărbune sunt formate din particule de cărbune şi o serie de oxizi ca: Fe 2O3, MgO, CaO, A1 2O3, Na_O, K2O, precum şi hidroxid de siliciu, sulfa ţi şi fosfaţi. − Pulberile emise de o ţelării pot con ţine pân ă la 90% fier sub form ă de Fe 2O 3, iar pulberile emise de fabricile de ciment sunt un amestec de oxizi în care predomin ă CaO, CaCO 3 Autovehiculele cu motoare diesel emit particule de funingine, iar cele cu motoare cu explozie care consum ă benzin ă privitoare la obligativitatea cunoa ş terii nivelelor de emisie ş i imisie.


pag.21

4.2. Metode generale de determinare si recoltare Recoltarea impurit ăţ ilor din aer se realizeaz ă de obicei prin sedimentare pentru particule mai mari, care folose ş te principiul gravita ţiei, şi prin aspira ţ ie, care se execut ă dup ă următoarea schem ă general ă: - un dispozitiv de aspira ţ ie, reprezentat de un sistem de vaccum (pomp ă , sistem hidraulic), situat astfel fa ţă de celelalte dispozitive încât aerul aspirat trece prin el numai dup ă ce a trecut prin dispozitivul de re ţinere şi m ăsurare; - un dispozitiv de m ăsurare a debitului sau volumului total de aer recoltat, care const ă dintr-un debitmetru uscat, umed, rotametra, reometra, etc. - un dispozitiv de re ţinere a substan ţei analizate, care const ă dintr-un filtru uscat, umed, sau o suprafa ţă de impact, unde se re ţine substan ţa urmărit ă. In timpul recolt ării se fac determin ări de temperatur ă şi presiune. Recoltarea impurit ăţ ilor din atmosfer ă se diferen ţiaz ă în ceea ce prive şte recoltarea particulelor solide, a gazelor ş i vaporilor. 4.2.1. Recoltarea particulelor solide. Aceasta se realizeaz ă prin cele dou ă categorii de metode: sedimentare şi aspiraţie. a) Recoltarea prin sedimentare. Particulele sedimentabile se recolteaz ă în vase de sticl ă de formă cilindrică cu dimensiuni mari ş i forme variabile, sau cu ajutorul dispozitivului de recoltare în form ă de pâlnie cu dimensini standardizate. De regul ă, se utilizeaz ă un vas cilindric cu diametral de circa 200 mm ş i în ă l ţimea de circa 300 mm. Uneori vasul se pune într-o cutie de protec ţie. Recoltarea dureaz ă 10-15 zile, dup ă care urmeaza determinarea gravimetric ă a sedimentului total, a substan ţelor minerale, organice, precum şi a unor substan ţe ca: plumb, cupru, fluor, sulfa ţi, fier, hidrocarburi policiclice aromatice, etc.

1. Sită de protec ţie din o ţel inoxidabil 2. Palme 3. Dop de etan şare 4. Vas colector 5. Suporţi 6. Racord Fig. 4.2. Dispozitiv de recoltare a particulelor sedimentabile

1. Vas cilindric de stic ă cu diametrul de 20 cm şl în ălţimea de 30 cm 2. Cutie de protec ţie

Fig. 4.3. Vas pentru recoltarea particulelor sedimentabile


pag.22

Exprimarea rezultatelor se face în grame pe metru p ă trat pe lună sau tone pe kilometru pătrat pe an. In afara vaselor pentru determinarea particulelor sedimentabile se mai utilizeaz ă pl ă ci curate sau unse cu o substan ţă adeziv ă de pe care se pot efectua şi numărători şi dimensionări de particule (conimetrie). b) Recoltarea pri n aspira ţ ie - se execut ă dup ă aceea şi schemă indicat ă la recoltarea în general, pentru particule solide, cu unele particularit ăţ i. For ţa de aspira ţie se ob ţine în mod obi şnuit prin utilizarea de pompe electrice, cu ajutorul cărora se realizeaz ă aspiraţie de 10-50 1/min, cu o depresiune de 40-70 cm Hg şi posibilitatea de func ţionare continu ă pe un interval de 24 h şi chiar mai mult. Debitmetrele clasice utilizate constau dintr-un gazometru, un tub Pitot, un rotametru, un reometru sau un micromanometru. Re ţinerea particulelor aspirate se realizeaz ă cu dispozitive care func ţioneaz ă pe baza unuia dintre fenomenele urm ătoare: filtrare, impact, precipitare termic ă şi electrostatică. Filtrarea se realizeaz ă prin filtre de hârtie, filtre membranoase, filtre fibroase şi filtre organice. Mecanismul de re ţinere este de natur ă mecanic ă si electric ă. Fig. 4.3. Filtrul de hârtie şi pâlnia ZEITZ pentu recoltare de funingine din atmosfer ă

Rezultatele se ob ţin prin compararea petelor rezultate cu etaloane de concentra ţ ie cunoscut ă . Debitul de aspira ţ ie a aerului prin aceste filtre variaz ă în raport cu structura lor şi cu substan ţele cercetate, variind de la câ ţiva litri pe minut şi o cantitate total ă de aer de câteva sute de litri pentru o prob ă, pân ă la debite de zeci de mii de metri cubi de aer pentru o probă (de exemplu, la determinarea substan ţelor cancerigene sunt necesari 1000-20000 m 3). In ultimul timp, se utilizeaz ă instala ţii bazate pe acela ş i principiu al filtr ă rii, cu schimbarea automat ă a probelor dup ă recoltarea unui anumit volum de aer, atingerea unui anumit grad de intensitate a petei de culoare, etc. De asemenea, citirea se poate efectua ş i înregistra automat, sub formă de diagram ă. Impactul reprezint ă metode de re ţinere a particulelor prin interpunerea pe traiectul curentului de aer a unei suprafe ţe de care se izbesc particulele, reducându-li-se viteza şi deviindu-le direc ţia, fapt ce favorizeaz ă re ţinerea lor, în timp ce aerul î şi continuă drumul şi iese afar ă din dispozitiv. Re ţinerea se poate efectua pe suprafe ţe solide sau în mediu lichid. Cele mai cunoscute dispozitive din aceast ă categorie sunt impingerul, reprezentativ pentru recoltarea în mediu lichid şi impactorul în cascad ă, pentru recoltarea uscat ă, care prezint ă şi avantajul c ă particulele se separ ă dup ă dimensiuni. c) Termoprecipitarea este procedeul de deviere a particulelor solide dintr-un jet slab de aer, datorit ă diferenţei de temperatur ă a pere ţilor unei camere mici prin care trece aerul, particulele se dep ărteză de un filament înc ălzit şi se depun pe lamele reci aflate lateral de acesta. Electroprecipitarea este un fenomen analog, camera de recoltare fiind îns ă puternic înc ă rcat ă electric, astfel încât particulele se încarc ă, electric şi se depun pe: supafe ţe de semn contrar, de pe care se examineaz ă. Metodele expuse anterior se utilizeaz ă atât pentru recoltarea probelor din atmosfera liberă cât şi din conducte de ventila ţie şi co şuri de evacuare a gazelor. în acest ultim caz este necesar ă uneori o adaptare a dispozitivelor pentru a corespunde unor condi ţ ii speciale (presiune, temperatur ă , densitate a pulberilor, etc).


pag.23

Stabilirea numărului minim de puncte de prelevare în funcţie de diametral coşului Diametrul coşului 50-150 mm 200-300 mm 350-450 mm 500-700 mm 750-1200 mm Peste 1200 mm

Numărul minim de puncte de prelevare în sec ţiune

1 2 3 4 5 6

Tab. 4.3.

Înălţime mică a coşului T r a n s m i s i e

Coş înalt Fig. 4.4. Dispersia fumului la un cos

Distan ă fa ă de sursă Apoi, prelevarea trebuie s ă respecte compozi ţia real ă a agen ţilor poluan ţi, atât din punct de vedere fizic (m ărimea particulelor) cât şi a compozi ţiei chimice. Aceast ă condi ţie poate fi modificată atunci când prelevarea se face separat pe dimensiuni de particule sau când se utilizeaz ă absorban ţ i chimici, care separ ă componen ţii poluanţi după reactivitatea lor chimică. Uneori este foarte important ă condi ţia ca prelevarea s ă fie izocinetic ă, adic ă viteza curentului de aer ce p ătrunde în sonda de prelevare sau ajunge în colector s ă fie egal ă cu viteza general ă a curentului de aer din care se face prelevarea. In acest fel se asigur ă men ţ inerea compozi ţ iei dup ă dimensiuni a substan ţelor particulare. Colectorii de particule pot fi integrali, adic ă de tipul celor care capteaz ă toate particulele din aer, spre deosebire de cei care diferen ţ iaz ă particulele dup ă granulometria lor. Din prima categorie fac parte filtre de cele mai variate construc ţ ii. Aşa, spre exemplu, se utilizeaz ă filtre de celuloz ă cu o eficacitate de 40-98% în re ţinerea particulelor din aer. Acestea au avantajul c ă se descompun u şor (spre exemplu, la probele pentru analiza radiochimic ă) nel ăsând reziduu semnificativ care s ă interfereze în analizele chimice sau radiochimice. In schimb, au dezavantajul c ă se îmbâcsesc ş i din aceast ă cauz ă cre ş te rezisten ţa dinamic ă fa ţă de fluxul de aer, deci nu se vor putea p ăstra mult timp în condi ţii identice de prelevare. Filtrele de celuloz ă amestecate cu fibre de azbest sunt mai rezistente la ac ţiunea agen ţilor corozivi şi dau o eficien ţa de re ţinere superioar ă: 96-99%. Sunt foarte durabile, dar sunt mai


pag.24

puţin utilizate la prelev ări pentru doz ări radiochimice ulterioare deoarece nu se descompun în timpul prelucrărilor chimice. Filtrele de fibr ă de sticl ă au o eficacitate de re ţinere de peste 99%. Sunt utilizabile ş i la temperaturi ridicate ş i se îmbâcsesc mai pu ţ in decât cele precedente. Au totu ş i dezavantajul c ă sunt scumpe şi fragile. Rezist ă la tratamente chimice analitice l ăsând îns ă să se extrag ă substan ţele prelevate. Filtrele din materiale organice sintetice dau şi ele o bună eficacitate de re ţinere şi se utilizează din ce în ce mai mult în scopuri analitice. Membranele filtrante sunt constituite din geluri poroase şi seci de acetat sau nitrat de celuloz ă. Avantajul lor specific const ă în faptul că diametrul porilor, deci capacitatea de re ţinere glanulometric ă a particulelor poate fi reglat ă prin procedee de fabrica ţie - de la 10 nm la 10 µ m. Membranele se preteaz ă la prelucr ă ri radiochimice ulterioare prelev ă rii, deoarece se dizolv ă în anumi ţ i solven ţ i organici sau se descompun cu agen ţi oxidanţi. Ele re ţin foarte bine şi particulele submicronice, de şi la o dimensiune redus ă a porilor rezisten ţa dinamică cre şte foarte mult. Membranele metalice sunt constituite din filme foarte sub ţiri, fabricate din metale, cum ar fi argintul. Condi ţia cerută pentru fabricaţie este ca filmul s ă prezinte o oarecare porozitate. Membranele din argint au avantajul ca re ţ in ş i iodul- ş i în general, halogenii-odat ă cu impurităţ ile sub formă de particule. Filtrele se pun pe un suport etan ş şi aerul se absoarbe printr-un aspirator dotat cu un dispozitiv de m ă surare a volumului de aer vehiculat prin filtru. Pentru colectarea particulelor din aer se pot utiliza şi alte fenomene fizice, cum ar fi efectul unor gradien ţ i (de temperatur ă , electrici, etc). Spre exemplu, într-un gradient de câmp electric se va produce electroforeza , deoarece aerosolii sunt înc ărca ţi din punct de vedere electric. Prin aceast ă metod ă se pot colecta particule cu dimensiuni de la 1 nm la 5 µm. Un alt efect similar, utilizat pentru depunerea particulelor din aer este termoforeza - efect care se manifest ă într-un câmp termic cu un gradient cât mai accentuat - şi prin care se colecteaz ă particule cu dimensiuni între 1 nanometru ş i 10 micrometri. El se utilizeaz ă destul de rar, în special când se capteaz ă particule pentru a fi studiate la microscopul electronic. Practic, efectul se realizeaz ă prin trecerea curentului de aer cercetat printr-un filament metalic înc ălzit şi un colector mai rece. In literatură se mai amintesc şi metodele de prelevare a aerosolilor bazate pe fotoforeză , efect care se manifest ă în prezen ţa unui flux puternic de lumin ă şi difuzoforez ă , efect care apare în prezen ţa unui gradient de concentra ţie a vaporilor. Aceste metode fac o prelevare selectiv ă a particulelor şi din aceast ă cauz ă nu pot fi folosite în aparatele pentru prelevarea integral ă. O separare chiar mai clar ă dup ă granulometrie se face cu aparate de prelevare bazate pe efectul de iner ţie

Fig. 4.5. Conturarea obstacolului în impactori.Curentul de aer înc ărcat cu particule vine de la stânga. Particula A p ărăseşte -din cauza iner ţiei - linia de curent şi se ciocne şte de obstacol Dacă un curent de aer, înc ărcat cu aerosoli, întâlne şte un perete perpendicular pe direcţia curentului, se vor produce curen ţi de conturare (de înconjurare) a obstacolului. Particulele mai mari, datorita iner ţiei lor mai accentuate, nu vor putea fi antrenate rapid de ace şti curen ţi şi se vor izbi de perete, care le va re ţ ine, dac ă este acoperit cu un strat de


pag.25

adeziv. Particulele mai mici vor fi îns ă antrenate de curen ţ ii de conturare ş i vor trece de obstacol. Viteza curen ţ ilor de conturare depinde de forma geometric ă a canalului de scurgere a aerului. Deci, prin modificarea acestei forme (a ajutaj ului), se vor putea aranja în serie impactori cu ajutajele de dimensiuni diferite, care vor colecta particulele de aer dup ă granulometria lor. Particulele coloidaie, care nu sunt re ţinute pe impactori, se colecteaz ă în final pe filtre absolute.

4.2.2. Determinarea conţinutului de funingine

1. Principiul metodei

Metoda se bazeaz ă pe dizolvarea particulelor de funingine în aceton ă, ob ţinânduse o soluţie de culoare neagr ă, a c ărei absorbant ă se m ăsoară pe lungimea de und ă de 410 nm. 2. Aparatur ă

Spectrofotometru prev ă zut cu cuve cu drum optic de 1cm; Pompă de recoltare cu debit minim de 10 l/min; Cutii de material plastic, cu capac, cu diametrul de 40-60mm; Pensă de laborator; Eprubete gradate de 15 cm 3 sau 25 cm 3; Filtru-membrană, solubil în aceton ă, cu diametrul porilor mai mic de 1 um (tip Synpor sau Millipor). Instalaţie pentru luarea probelor: pâlnie (1); conduct ă de sticl ă sau material plastic (2,) cu diametrul interior de circa 88 mm; Observa ţ ie - Conducta (2) este necesar ă în cazul în care instala ţia se monteaz ă în interiorul unei. cl ădiri. Ea trebuie s ă dep ăş easc ă zidul cl ădirii (11) cu cel pu ţin 1m;

Fig. 4.6. Instala ţie pentru luarea probelor

suport filtru (3) cu camer ă de protec ţ ie a probei (4), buc şă cu filet (5), filtru-membran ă cu sit ă de sus ţinere (6); tuburi de cauciuc sau din material plastic inert (7); dispozitiv pentru m ăsurarea volumului de aer (debitmetru, contor de gaze etc.) (8); dispozitiv de reglare a debitului de aer (9); dispozitiv pentru aspirarea aerului (10). 3. Modul de recoltare Se monteaz ă instala ţia de luare a probelor conform figurii. Se numeroteaz ă filtrul pe margine ş i se monteaz ă în suport. Dup ă recoltarea probei, se ia filtrul cu o pens ă şi se p ă streaz ă în cutii cu capac din material plastic, cu proba recoltată în partea superioară (vizibil ă). Pentru recoltarea unei probe se trec prin filtru min.300

litri aer. 4. Reactivi - acetonă;

- acid azotic d = 1,42; - soluţii etalon de funingine.


pag.26

a) Solu ţie etalon de rezerv ă. Se aprinde, sub o ni şă în funcţiune, o bucat ă din material plastic (polistiren, polimetacrilat), al c ărui vârf de flac ără fumegând se ţine la gura unui pahar de laborator de 400 cm 3, suspendat cu gura în jos. Dup ă ce pere ţii interiori ai paharului s-au înnnegrit puternic cu funingine (aproape complet), se las ă proba s ă se răcească la temperatura camerei. Cu aproximativ 80 cm 3 aceton ă, se spal ă funinginea de pe pere ţ ii vasului, antrenând-o cu o baghet ă cu cauciuc. Solu ţia ob ţinut ă, se transvazeaz ă într-un balon cotat de 100 cm unde se agit ă puternic minim 5 min. Se completeaz ă la semn cu aceton ă, se omogenizeaz ă şi se las ă în repaus 90 min. pentru decantarea particulelor mari de funingine. Cu multă atenţie, evitând agitarea, se transvazeaz ă aproximativ 80 cm 3 din soluţia de funingine într-un balon cotat de 100 cm 3. Se aduce la semn cu aceton ă ş i se omogenizeaz ă prin agitare puternic ă , ob ţinând astfel solu ţia etalon de rezerv ă. In paralel, se preg ăteşte o capsul ă de sticl ă cu capac, astfel: se demineralizeaz ă şi degreseaz ă complet capsula cu amestec sulfocromic, se spal ă cu ap ă distilat ă ş i aceton ă, se usucă în etuvă la min. 105°C timp de 30 min, se r ăce şte la exicator timp de 30 min. şi se cânt ăre şte imediat. Capsula descoperit ă şi capacul astfel preg ătite se reintroduc în etuv ă la 105°C . Cu ajutorul unui cilindru gradat, dup ă o omogenizare avansat ă a solu ţiei de rezervă , se m ăsoar ă 25 cm 3 care se pun cantitativ în capsula de sticla din etuv ă. După 30 min., timp în care acetona s-a evaporat şi se constat ă vizual uscarea funinginei din capsul ă, se acoperă şi se transfer ă în exicator unde se r ăceşte 30 min. şi se cânt ăreşte imediat. Prin diferen ţa dintre masa capsulei cu şi f ără funingine, se ob ţine cantitatea de funingine din 25 cm 3 soluţie etalon de rezerv ă. De exemplu, în 25 cm3 soluţie etalon de rezerv ă s-au determinat gravimetric 2100 µg funingine. Intr-un cm 3 solu ţ ie de rezerv ă sunt 84 µ g funingine. b) Soluţie etalon de lucru, preparat ă din solu ţie etalon de rezerv ă prin diluare cu acetonă, astfel ca 1 cm 3 să con ţin ă 50 µg funingine. 5. Mod de lucru 5.1 Proba luat ă , se sus ţ ine cu pensa ş i, cu foarfecele, i se îndep ă rteaz ă por ţ iunea de filtru numerotat ă. Se pliaz ă cu suprafa ţa pe care s-a recoltat proba în interior ş i se introduce într-o eprubeta gradat ă . Peste filtru se pun 4 cm 3 aceton ă ş i 1 cm 3 acid azotic ş i se agit ă pân ă la completa dizolvare. Dac ă filtrul nu se dizolv ă la temperatura camerei, eprubeta cu proba se agit ă şi se încălze şte la o surs ă de căldură f ără flacără. După dizolvarea filtrului, proba se r ăce şte şi se completeaz ă cu aceton ă la 5 cm 3 . In mod asem ă n ă tor se pregăte şte o prob ă martor, dizolvând un filtru neutilizat. 5.2. Probele astfel preg ătite se agită şi se citesc absorbantele la spectrofotometru în max. 3 min dup ă agitare, în cuve cu drumul optic de 1 cm, fa ţă de aceton ă. Citirea unei serii

de probe se face cu spectrofotometrul deschis, corectând de câte ori este ne cesa r absor bant a zero pentru cuva cu aceton ă ş i verificând în mod asem ănător indicaţia zero a pectrofotometrului închis. Se scade absorbanta probei martor din absorbanta probei de analizat. 5.3. Se cite ş te pe curba de etalonare cantitatea "C" de funingine con ţinută în probă, corespunz ătoare absorbantei determinate sau prin multiplicarea valorii absorbantei probei cu factorul de pantă FPM. 6. Trasarea curbei de etalonare şi calculul factorului de pant a

Intr-o serie de 10 eprubete gradate, se introduc reactivii în ordinea şi cantităţ ile indicate în tabelul de mai jos.


pag.27

Eprubeta

1

2

Solutia etanol de lucru, cm3 Acetona, cm3 Acid azotic, cm 3 Funingine, cm3

0

0.1

3

4

5

6

7

8

9

10

Soluţiile etalon astfel ob ţinute se omogenizeaz ă şi se măsoară absorbanta fiec ăreia la lungimea de und ă de 410 nm, conform punctului 4.2. Se traseaz ă curba de etalonare, înscriind pe abscis ă con ţ inutul de funingine al soluţ iilor etalon în micrograme, iar pe ordonat ă absorbantele corespunz ă toare. Se calculeaz ă factorul de pant ă (F P) pentru fiecare absorbant ă ob ţinut ă, cu formula: Fp = Cc / Ae [ug/diviziuni] in care Ce = conţinutul de funingine al solu ţiei etalon, în micrograme; A c = absorbanta corespunz ătoare solu ţ iei etalon, în diviziuni. 7. Calculul şi exprimarea rezultatelor Con ţ inutul de funingine se exprim ă în

miligrame pe metru cub aer şi se calculeaz ă cu

una din formule. Funingine r= C / V [mg/m3] în care C = con ţinutul de funingine din proba de aer citit pe curba de etalonare, în micrograme; V = volumul de aer recoltat în litri. Dup ă 30 minute se m ă soar ă extinc ţia solu ţiei la spectrofotometru, la lungimea de und ă de 450 nm, în cuv ă cu grosimea stratului de 1 cm, fa ţă de o solu ţie de referinţă formată din 4 cm3 reactiv Nessler şi 46 cm3 soluţie absorbant ă. Valoarea ob ţinută pentru extinc ţie se cite şte pe curba de etalonare şi se afl ă concentra ţia corespunz ătoare de amoniac din proba fotometrat ă, în µg. 8. Trasarea curbei de etalonare In ş ase baloane cotate de câte

50 cm 3 se introduc reactivii în ordinea şi în

cantit ăţ ile indicate în tabelul de mai jos. Soluţie absorbantă, cm1 Soluţie etalon B, cm3 Reactiv Nesslcr, cm3 Soluţie absorbantă, cmJ Conţinut de NH3, µg

30 30 30 30 0 2 6 4 4 < 4 în completare până la 50 cm3 0 20 40 60

30 8 4

30 10 4

80

100

Se omogenizeaz ă con ţ inutul baloanelor ş i dup ă 30 minute se m ă soară extinc ţia fiec ărei solu ţii etalon la lungimea de und ă de 450 nm, în cuv ă cu grosimea stratului de 1 cm, fa ţă de solu ţia zero ca solu ţie de referinţă . Curba de etalonare se traseaz ă înscriind pe ordonat ă extinc ţ iile probelor etalon, iar pe abscisă concentra ţiile corespunz ătoare de amoniac, în ug. 9. Calculul

Amoniac (NH3) = c / V (mg/m3) în care: c = con ţinutul de amoniac, în proba fotometrat ă, în ug; V - volumul de aer recoltat, în dm 3.


pag.28

4.2.3. Determinarea pulberilor în suspensie 1. Principiul metodei

Metoda const ă în aspirarea unui volum de aer pe filtre de membran ă cu dimensiunea medie a porilor de 0.80-0.85 µm şi cântărirea pulberilor depuse pe filtru. 2. Aparatur ă Instalaţia de recoltare

a probelor va fi constituit ă din următoarele piese, legate în serie prin tuburi de material plastic inert sau de cauciuc:portfiltru cu filtru, contor de gaze, uscat, sensibil pentru m ă surarea unuivolum de aer cu un debit de 0.06-6 m 3 /or ă,dispozitiv de aspiraţie. 3. Modul de recoltare

Portfiltru, cu diametrul util de 25-50 mm, va ii confec ţionat dintr-un material inert ca: oţel inoxidabil, material plastic etc. şi va fi prev ăzut cu un suport filtru (plac ă poroasă, placă perforată, sită), care trebuie s ă îndeplineasc ă urm ătoarele condi ţii: să sus ţin ă filtrul f ără pierderi, formare de cute sau canale şi s ă nu permit ă deplasarea sau ruperea acestuia, s ă asigure o filtrare uniformă pe întreaga suprafa ţă . Filtrul se expune cu fa ţ a în jos pentru a-1 feri de intemperii şi a preveni depunerea particulelor sedimentabile. Filtrele de membran ă, confec ţionate din acetat sau nitrat de celuloz ă, vor avea diametrul mediu al porilor de 0,80-0.85 µm. Filtrele se vor manipula cu penseta. Inaintea recolt ării probelor, filtrele se vor examina cu aten ţ ie, pentru ca acestea s ă nu prezinte deterior ă ri sau neuniformit ăţ i. Pentru transportul şi identificarea filtrelor se folosesc cutii cu capac, confec ţionate din material plastic, pe care se noteaz ă datele necesare. Recoltarea probelor se face prin aspirarea aerului cu un debit de 15-40 l/minut. 4. Modul de lucru

Inainte de recoltarea probelor, filtrele se condi ţioneaz ă timp de 24 ore, prin uscare într-un exsicator cu perclorat de magneziu sau clorur ă de calciu. Se cânt ăresc cu precizia de 0.0001 g şi se expun pentru recoltarea probelor. Dup ă recoltare, filtrele cu probe se condi ţioneaz ă ca mai sus şi apoi se cânt ăresc cu aceeaşi precizie. Opera ţia de cânt ărire se efectueaz ă imediat dup ă scoaterea din exicator. Observa ţ ie - Ca armare a manipul ării şi a trecerii aerului prin ele, filtrele se electrizeaz ă , ceea ce poate conduce la m ăsur ări eronate, ca urmare a apari ţiei forţelor electrostatice de respingere între filtre şi balan ţă . Pentru anihilarea acestui efect, se intr oduce sub talerul balan ţ ei o surs ă de radia ţ ii i onizante (raze α). 5. Trasarea curbei de etalonare Nu prezint ă. 6. Calculul Diferen ţa dintre masa filtrului dup ă expunere şi masa filtrului înainte reprezintă cantitatea total ă de pulberi în suspensie din prob ă. Con ţ inutul de pulberi în suspensie se calculeaz ă cu ajutorul rela ţiei:

in care:

Pulberi în suspensie = m, - m 2 / V (mg/m3)

masa filtrului după expunere, în mg, m2 — masa filtrului înainte de expunere, în mg, V - volumul de aer aspirat, în m 3

ml ~

de expunere


pag.29

4.2.4. Metode de masura a PM10

1. Metoda gravimetrica

Intrare

Magazie filtre curate

Magazie filtre folosite

Senzor temperatura

Incalzire; Cantarire

Incalzire

Pompa

Fig. 4.7. Principiul dispozitiv de masura PM10 gravimetric


pag.30

O pompa trage aer din ambient cu un debit constant intr-un dispozitiv special unde particulele sunt separate in functie de marime. Particulele filtrate sunt apoi colectate pe un filtru special care apoi este cantarit. Cantarirea are loc intr-un mediu controlat din punct de vedere al temperaturii si umiditatii. Volumul total de aer aspirat se cunoste de la un contor si diferenta de greutate a filtrului, dintre intrare si iesire din dispozitiv, sunt folosite la stabilirea concentratiei de particule in micrograme pe metru cub ( µg/m3). Aparatul de masura trebuie sa functioneze intr-un domeniu de temperatura cuprins intre -30 0C si +450C.   

Analizoare de referinţă (EN 12341) Analizor de volum mic cu orificiu pentru PM10 (2.3 m³/h) Analizor de volum mare cu orificiu pentru PM10 (68 m³/h) WRAC (77.9 m³/h)

 

Condiţionarea şi căntărirea filtrului 48 h la 20 ± 1 °C şi r.H. 50 ± 5 % acurateţea balanţei: 10 µg

Interferente Particulele pot fi pierdute in timpul procedurii de luare din dispozitiv si cantarire, mai ales daca filtrul este expus la caldura; Filtrul poate contine diverse gaze care pot influenta rezultatul final; Umiditatea si absorbtia apei pot fi dificil de controlat in timpul diverselor operatii si luarii filtrelor; Conditiile meteo pot influenta debitul de aer. Metode de calibrare

Fig. 4.8. Dispozitiv de masura PM10 gravimetric

21

55

20,8

54

20,6

53

) 20,4 C ° ( e r 20,2 u t 20 a r e p19,8 m e19,6 t

19,4

52 % ( y 51 t i d i

50 m u 49 h . l

r 48 e

temperature

relative humidity

19,2

46

19 11.02.2006

47 45

12.02.2006 date

Fig. 4.9. Exemplu de umiditate relativă şi temperatur ă, pe durata a 48 de ore de condi ionare a filtrului într-o camer ă de

- calibrarea interfetei de achizitie - calibrare “zero” cu gaz zero prin cartuse de retinere a poluantilor - calibrare “span” pe tuburi de permeatie - calibrare “cap de scala” din butelie etalon - calibrare multipunct din butelie etalon si sistem de dilutie

Măsurarea PM10 (EN 12341) Func ţ ionare şi parametri relevan ţ i  Principiul de măsurare se bazeaz ă pe colectarea pe un filtru a unei fracţiuni de PM10 din PM şi determinarea gravimetrică a masei  Prelevatoare de referinţă (EN 12341)  Prelevator cu vol. mic cu gur ă de intrare pentru PM10 (2.3 m³/h)  Prelevator cu vol. mare cu gur ă de intrare pentru PM10 (68 m³/h)  WRAC (77.9 m³/h)  Calibrarea vitezei de curgere  Condiţionarea şi cântărirea filtrului  48 h la 20 ± 1 °C şi r.H. 50 ± 5 % acurateţea balanţei: 10 µg 1,000,000 µg = 1 g


pag.31

2. Metoda absorbtiei radiatiei β (atenuarea radiatiei β) Razele Beta sunt radiatii emise de electroni in timpul dezintegrari nucleare a elementelor radioactive. Astfel de elemente radioactive care pot fi folosite sunt Krypton-85 sau Carbon-14. Particulele Beta, electroni cu energie in domeniul 0,010,1 MeV ( 1 megaelectron volt = 1.60217646 × 10 -13 joules), sunt atenuate conform unei functii exponentiale aproximate cand trec prin suspensiile depuse pe un filtru banda. Analizoarele autonate folosesc o banda filtru continua, la inceput masoara atenuarea la banda neexpusa si apoi masoara atenuarea dupa ce prin banda a trecut aerul ambiental. Atenuarea masurata se converteste intr-o masura de masa a filtrului, astfel incat filtrele nu necesita apoi masuratori de laborator pentru variatia de masa. Aparatul de masura trebuie sa functioneze intrun domeniu de temperatura cuprins intre -30 0C si +450C. Unele dispozitive sunt oferite cu protectie la temperatura, care este optionala. La instrumentele noi, mai mult sau mai putin incalzite, este ceruta reducerea si pierderea componentelor volatile din masa.

Fig. 4.10. Principiul de masura prin absorbtia radiatiei β

Interferente Particulele pot fi pierdute in timpul procedurii de luare din dispozitiv si cantarire, mai ales daca filtrul este expus la caldura; Filtrul poate contine diverse gaze care pot influenta rezultatul final; Umiditatea si absorbtia apei pot fi dificil de controlat in timpul diverselor operatii si luarii filtrelor; Conditiile meteo pot influenta debitul de aer; Desi masurarea in timp real, pe pozitii, ofera imbunatatiri semnificative la mutarea (rularea) filtrului si asupra procesului de analiza, emisiile beta si procesul de detectare prezinta, suplimentar, cerinte de mentinere pe pozitie.

Fig. 4.11. Dispozitiv de masura prin absorbtia radiatiei β


pag.32

3. Metoda microbalantei oscilante cu element conic (TEOM-tapered element oscillating microbalance) Colectarea prafului rosier e filru

Placute

Sticla conica

Fig. 4.12. Principiul de masura prin TEOM

Aerul este adus in elementul conic de sticla cu un filtru atasat. Elementul oscileaza cu o frecventa caracteristica care creste o data cu cresterea masei acumulata pe filtru. Aparatul de masura trebuie sa functioneze intr-un domeniu de temperatura cuprins intre -30 0C si +450C. Unele dispozitive sunt oferite cu protectie la temperatura, car eeste optionala. Interferente Particulele pot fi pierdute in timpul vibrarii, mai ales daca filtrul este expus la caldura; Filtrul poate contine diverse gaze care pot influenta rezultatul final; Umiditatea si absorbtia apei pot fi dificil de controlat in timpul operatiilor; Conditiile meteo pot influenta debitul de aer; Desi masurarea in timp real ofera imbunatatiri semnificative la mutarea filtrului si asupra procesului de analiza, echipamentele TEOM prezinta, suplimentar, cerinte de intretinere.


pag.33

4.2.5. Modelarea dispersiei poluantilor Module utilizate : module de gestionare a datelor de emisie module de gestionare a datelor de calitatea aerului module de gestionare a datelor meteo modulul de modelare facilitati pentru analiza si prezentarea datelor suport GIS Datele de intrare folosite in modelare : datele legate de surse de emisie: parametri fizici ai surselor punctuale (surse punctuale-cosuri): inaltime, diametru, viteza de evacuare, temperatura; date de emisie pentru surse punctuale, debite masice, cantitati anuale de poluant emise datele de emisie pentru sursele de suprafata si cele de trafic distribuite in celulele grilei de calcul timpi de variatie: factori care descriu variatia in timp a emisiilor pentru fiecare tip de surse introduse in model: punctuale sau de suprafata; date meteo orare date legate de reteaua de receptori: grila de calcul de dimensiune 232.5 x 212.5 km

cu rezolutia spatiala de 2,5 km Exemple de modele utilizate în Germania simplu:  AUSTAL 2000 realizat de APM german ă pentru eliberarea autoriza ţiei către operatori în conformitate cu TA Luft-ul german 2002  TALBO, IMMISnet: modele Gaussiene multiplume (penaj) complex:  CALGRID realizat de FU Berlin pentru APM german ă  EURAD (Cuibul 4 cu rezolu ţie 1x1 km)  conditii necesare pentru aplicare  PC suficient pentru modele simple  Expertiză limitată în funcţie de complexitatea modelului  Date detaliate de emisie care s ă se potriveasc ă cu rezolu ţia modelului  Vânt 2-D, profil vertical de temperatur ă sau clas ă de stabilitate Din 2002 noul model Langrangian de dispersie  AUSTAL2000, care include modulul de dispersie a mirosurilor  Dezvoltare sponsorizat ă de APM german ă  Licenţe publice disponibile gratuit (www.austal2000.de)  Pachet comercial suplimentar cu interfa ţă utilizator


pag.34

5. Calitatea aerului in Europa, Romania, Oltenia 5.1. Situatia calitatii aerului si a monitoringului in Europa

Sursa: air-climate.eionet.europa.eu/docs/meetings/ 0101emissions.ppt

Fig. 5.1. Harta emisiilor PM10 in Europa

Fig. 5.2. PM10 antropogen simulat: omi ţând sarea de mare şi praful spulberat de vânt


pag.35

Fig. 5.3. Sare de mare

Legend: 0.0 - 20.0 20.0 - 40.0 40.0 - 60.0 60.0 - 80.0

Fig. 5.4. PM10 in 2004 Europa Sursa: http://air-climate.eionet.europa.eu – European Topic Center on Air and Climate Change


pag.36

Statii de monitorizare automata la nivelul anilor 2004, baza de date disponibila pe site-ul Agentiei Europene de Mediu neactualizata la nivelul anului 2007. Station: 1: RO0002A, MM-BM4, , +047°40'33", +023°37'04", Industrial, urban, Nr. 4 Nod de presiune. Station: 2: RO0065A, BUC - B1, , +044°26'33", +026°03'36", Background, urban, ARPM. Station: 3: RO0072A, BUC - B8, , +044°37'00", +026°06'00", Background, rural, Balotesti. Station: 4: RO0068A, BUC - B4, , +044°23'45", +026°08'54", Industrial, urban, Berceni. Station: 5: RO0070A, BUC - B6, , +044°25'44", +026°07'15", Traffic, urban, Cercul Militar. Station: 6: RO0069A, BUC - B5, , +044°24'42", +026°03'08", Industrial, urban, Drumul Taberei. Station: 7: RO0071A, BUC - B7, , +044°20'56", +026°02'01", Background, suburban, Magurele. Station: 8: RO0067A, BUC - B3, , +044°26'26", +026°09'04", Traffic, urban, Mihai Bravu. Station: 9: RO0066A, BUC - B2, , +044°24'40", +026°11'05", Industrial, urban, Titan. Station: 10: RO0060A, CL-CL1, , +044°08'25", +027°16'30", Background, urban, Chiciu. Station: 11: RO0061A, CL-CL2, , +044°12'25", +027°20'02", Background, urban, DSV. Station: 12: RO0039A, SB-CM3, , +046°08'15", +024°24'30", Industrial, urban, Observator. Station: 13: RO0001A, SB-SB1, , +045°46'20", +024°10'20", Background, urban, Sediu APM Sibiu. Station: 14: RO0042A, MS-MS2, , +046°33'11", +024°33'01", Background, urban, Sediul APM Targu Mures. Station: 15: RO0011A, TM-TM1, , +045°46'00", +021°15'00", Background, urban, B-dul M. Viteazul.


pag.37

Fig. 5.5. PM2.5 in 2004 Europa

Sursa: http://air-climate.eionet.europa.eu – European Topic Center on Air and Climate Change

Fig. 5.6. PM10 in 2004 Europacu depasiri pe numar de zile

Sursa: http://air-climate.eionet.europa.eu – European Topic Center on Air and Climate Change


5.2. Calitatea aerului in Romania Agentii pentru Protectia Mediului in Romania • •

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova - Regiunea 4-SV Oltenia Agentia pentru Protectia Mediului Dolj Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti Agentia pentru Protectia Mediului Olt Agentia pentru Protectia Mediului Valcea Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti Agentia pentru Protectia Mediului Arges Agentia pentru Protectia Mediului Calarasi Agentia pentru Protectia Mediului Dambovita Agentia pentru Protectia Mediului Giurgiu Agentia pentru Protectia Mediului Prahova Agentia pentru Protectia Mediului Teleorman Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati Agentia pentru Protectia Mediului Galati Agentia pentru Protectia Mediului Braila Agentia pentru Protectia Mediului Buzau Agentia pentru Protectia Mediului Constanta Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau Agentia pentru Protectia Mediului Bacau Agentia pentru Protectia Mediului Botosani Agentia pentru Protectia Mediului Iasi Agentia pentru Protectia Mediului Nea mt Agentia pentru Protectia Mediului Suceava Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Sibiu Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu Agentia pentru Protectia Mediului Alba Agentia pentru Protectia Mediului Brasov Agentia pentru Protectia Mediului Covasna Agentia pentru Protectia Mediului Harghita Agentia pentru Protectia Mediului Mures Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Cluj-Napoca Agentia pentru Protectia Mediului Cluj Agentia pentru Protectia Mediului Bihor Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita Nasaud Agentia pentru Protectia Mediului Maramures Agentia pentru Protectia Mediului Satu Mare Agentia pentru Protectia Mediului Salaj Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Timisoara Agentia pentru Protectia Mediului Timis Agentia pentru Protectia Mediului Caras-Severin Agentia pentru Protectia Mediului Hunedoara Agentia pentru Protectia Mediului Arad o o o o o

•

o o o o o o

•

o o

•

o o o o o o

•

o o o o o o

•

o o o o o o

•

o o o o o o

•

o o o o

pag.38


pag.39

Situatia in Romania

Sursa: http://air-climate.eionet.europa.eu – European Topic Center on Air and Climate Change Fig. 5.7. Distributia spatiala a pulberilor in Romania

5.3. Calitatea aerului in Oltenia Surse de emisie de pe teritoriul zonei: Surse punctuale (surse industriale, productie de energie electrica si termica ) Surse de suprafata stationare (incalzirea rezidentiala) Surse liniare (trafic rutier) Jude t

Tip sursa de poluar e NOx (t/an) SO2 (t/an) PM10 (t/an) Pb (t/an) Surse Punctuale Surse liniare- trafic Surse de suprafata stationare

11019 8761

57133 749

775 417

7.996 11.999

1470

1709

7893

0.292

Total

21250

59590

9085

20.287

Surse Punctuale Surse liniare- trafic Surse de suprafata stationare

29402 8481

196449 724

8133 403

85.858 11.761

672

1009

4368

0.171

Total

38555

198181

12905

97.789

5373 8697

85620 741

2613 414

0.695 12.267

528

765

3340

0.129

14598

87127

6367

13.091


282 5292

936 461

0 255

0 6.523

1006

1308

5863

0.222

Total

6580

2705

6118

6.746


4402 9372

29569 812

1154 450

0 11.845

1150

1785

7671

0.301

Total

14924

32166

9275

12.147

Surse Punctuale Surse liniare- trafic Regiunea 4 Surse de suprafata stationare

50477 40603

369707 3487

12676 1939

94.548 54.397

4826

6575

29134

1.116

Total

95907

379769

Dolj

Gorj

Mehedinti


Total Olt

Valcea

43749 150.061

Tab. 5.1. Situatia pe judete a surselor si cantitatilor


pag.40

Distributia spatiala a surselor punctuale din Regiunea IV - SV

Rm. Valcea

Tg. Jiu

Rovinar Motru

• 158 de unitati industriale • 415 cosuri de evacuare • grila de calcul 232.5 x 212.5 km

Tg. Carb. Ticleni

Fig. 5.8. Sursele punctuale in Oltenia Drobeta Tr. Sev.

Dragasani Turceni

Filiasi Craiova

Slatina

Caracal Calafat


pag.41

Distributia spatiala a concentratiei medii zilnice de PM10 in Regiunea IV (VL2007)

Sursa: ICIM

Fig. 5.9. Distributia concentratiilor medii zilnice de PM10 in Oltenia

Distributia spatiala a concentratiei medii anuale de PM10 in Regiunea IV (VL2007) Sursa: ICIM

Fig. 5.10. Distributia concentratiilor medii anuale de PM10 in Oltenia


pag.42

GORJ - 2005 Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie si pulberi sedimentabile Pulberile care impurifica atmosfera în judetul Gorj au o naturã diversã în functie de sursele ce le genereazã, respectiv: centrale termoelectrice pe combustibili fosili, exploatãri de cariere, depozite de zgura si cenusã, halde de steril, trafic rutier, producatori de materiale de constructii. Compozitia pulberilor este functie de tipul sursei. În judetul Gorj, sursele cele mai importante de poluare cu pulberi sunt: pentru zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatãrile miniere de carierã, traficul rutier; pentru zona Bârsesti: SC SIMCOR VAR SA Oradea . punct de lucru Tg. Jiu, SC LAFARGE-ROMCIM SA . Uzina Tg. Jiu, SC Macofil SA, traficul rutier; pentru zona Turceni: Complexul Energetic Turceni, traficul rutier; pentru zonele Motru, Mãtãsari, Seciuri, Pinoasa, Jilt, Timiseni: exploatãrile miniere de carierã, traficul rutier; pentru zona Meri: Cariera Meri; pentru zona Telesti: Statia de asfalt Telesti. În anul 2005, APM Gorj a efectuat determinãri de pulberi în suspensie fractiunea PM 10 pe perioadã de mediere 24h, conform O.M. 592 / 2002, în mai multe puncte din municipiul Tg. Jiu (Statia Meteo, Paralela 45, Victoria-centru, SC Fibrocim SA), Rovinari (Primarie) si Motru (Rosiuta). S-a constatat cã 80% din concentratiile medii zilnice înregistrate depãsesc valoarea limitã (50 µg/mc) iar 56% depãsesc valoarea limitã + marja de toleranþã (66.67 µg/mc). Valoarea maximã înregistratã este 188.76 µg/mc în zona Motru punctul Rosiuta . Brebinaru. Indicatorul pulberi sedimentabile s-a determinat în 52 puncte de prelevare de pe raza judetului Gorj, amplasate în zonele: Târgu Jiu, Rovinari, Turceni, Bârsesti, Motru, Mãtãsari, Meri, Tg. Cãrbunesti, Plesa, Timiseni, Jilt si Telesti. Rezultatele obtinute pentru indicatorul pulberi sedimentabile au condus la urmãtoarele concluzii : 2 Cantitatile maxime lunare au depãsit CMA lunarã (17 g/m lunã) în zonele: Rovinari (max = 118,22 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 62,3% Turceni (max = 19,98 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 2,8% Rosiuta - Motru (max = 235,88 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 67,8% Matasari (max = 27,03 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 60% Jilt (max = 35,61 g/m2 lunã); frecventa depãsirii = 23,5 % Telesti (max = 19,79 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 5,6 % Timiseni (max = 75,83 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 70,2 % Plesa (max = 35,75 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 41,7 % Tg. Carbunesti (max = 39.01 g/m 2 lunã); frecventa depãsirii = 50 %


pag.43

În fig. se prezintã evolutia cantitãtilor medii lunare pentru pulberi sedimentabile.

Fig. 5.11.

Cele mai importante contributii au grupele de activitãti : arderi în energeticã (55,32%) si industrii de transformare si instalatii de ardere neindustriale (39,87%). Fig. 5.12.

Evolutia emisiilor de pulberi rezultate din industria energeticã existentã în judetul Gorj, redatã în fig. indicã o tendintã descendentã ca urmare a lucrãrilor de retehnologizare efectuate precum si a limitãrii functionãrii instalatiilor mari de ardere nemodernizate. Fig. 5.12.


pag.44

Poluarea de fond reprezintã poluarea existentã în zonele în care nu se manifestã direct influenta surselor de poluare . Reteaua de monitorizare a calitãtii aerului în judetul Gorj nu include statii de supraveghere a poluãrii de fond (statii amplasate în zone conventional curate, la altitudini de 1000 - 1500 m si la distante de minimum 20 km de centre populate, drumuri, cãi ferate, obiective industriale, etc.). Poluarea de fond

Poluarea de impact Poluarea de impact este poluarea produsã în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare.

Sistemul de monitorizare a calitãtii aerului Sistemul de monitorizare a calitãtii aerului în judetul Gorj include echipamente tehnice necesare colectãrii, prelucrãrii si transmiterii datelor privind calitatea aerului. APM Gorj a efectuat monitorizarea poluantilor gazosi SO2, NO2 si NH3 în zonele: - Tg. Jiu - 3 puncte de prelevare (probe medii 24 h), - Rovinari - 1 punct de prelevare (probe medii 24 h), - Turceni - 1 punct de prelevare (probe 30.), - Motru - 1 punct de prelevare (probe 30.). În ceea ce priveste pulberile, reteaua de monitorizare cuprinde: - 52 puncte de prelevare pentru pulberi sedimentabile - puncte alternative de prelevare pentru pulberi în suspensie fractiunea PM10. În scopul monitorizarii calitãtii aerului pe teritoriul judetului Gorj, în anul 2005 s-au efectuat 388 analize (însumând 3880 indicatori) privind poluantii mentionati mai sus. Prin prelucrarea statisticã a valorilor medii zilnice ale concentratiilor poluantilor s-au determinat urmãtorii indicatori: - Concentratii maxime si minime pe 24 h - Frecventa de depãsire a CMA - Concentratii medii lunare Pentru zona Tg. Jiu, pe lângã medierea în timp s-a efectuat si o mediere spatiala pentru cele 3 puncte de prelevare (APM, STATIA METEO, SNLO).

Zone critice sub aspectul poluãrii atmosferei În judetul Gorj pot fi nominalizate ca zone critice, zonele de influentã ale marilor poluatori, respectiv: - Rovinari . poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Rovinari SA si exploatãrile miniere (frecventa depãsirilor la indicatorul pulberi sedimentabile în punctele de prelevare situate în aceastã zonã variazã în intervalul 0 - 100%) - Zonele limitrofe exploatãrilor miniere de carierã, respectiv: Rosiuta (depãsiri la indicatorul pulberi sedimentabile - frecventa depãsirilor variazã în intervalul 0 - 100%) , Timiseni, Mãtãsari, Pinoasa, Jilt. - Turceni - poluanti proveniti de la SC Complexul Energetic Turceni SA (frecventa depãsirii la indicatorul pulberi sedimentabile variazã în intervalul 0 - 8.3%).


pag.45

MEHEDINTI Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie si pulberi sedimentabile In judetul Mehedinti nu exista surse de pulberi care sa prezinte interes. Starea pulberilor in suspensie in ultimi ani este prezentata in tabelul urmator: Emisii anuale de PM 10(t/an) Judetul Mehedinti Emisii anuale

1999

2000

2001

97.222,6

98.233,7

99824,8

2002

2003

2004

2005

2006

100.113,7 106204,2 108.224,7 140.084,2 111.546,30

Tab. 5.2. Retreaua de monitorizare in Mehedinti

Zone critice sub aspectul poluarii atmosferei Ca surse tipice cu posibil potential de poluare se pot considera ROMAG PROD, prin emisiile de H2S si ROMAG TERMO, care prin cantitatile de CO2, SO2, NOx, pulberi in suspensie eliberate in atmosfera au o contributie esentiala in totalul noxelor din judet.

RAAN –Suc. ROMAG TERMO

RAAN – SUC ROMAG PROD

Pe aria judeţului nu s-au consemnat zone cu situa ţii critice permanente în poluarea atmosferică.


pag.46

Valcea Emisiile de pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5) In judeţul Valcea emisiile de pulberi în suspensie de tip PM 10 şi PM2,5 nu s-au măsurat din lipsa aparaturii adecvate. Incepând din anul 2007 urmeaz ă a se face astfel de m ăsurători, odată cu punerea în funcţiune a staţiilor automate de monitorizare calitate aer, ce vor intra in compunerea re ţelei naţionale de monitorizare. La nivelul jude ţului Vâlcea măsurătorile sistematice privind concentraţiile de poluanţi in atmosferă se efectueaz ă cu ajutorul unei reţele de monitorizare constituit ă din şapte puncte de prelevare (cinci puncte la nivelul platformei Chimice R ămnicu Vălcea, unde este concentrată peste jumătate din activitatea jude ţului si două puncte la nivelul municipiului). Configuraţia reţelei de monitorizare imisii, tipurile de poluan ţi, numărul de determinări, concentraţia medie anual ă pe fiecare punct de prelevare şi poluant în parte, frecven ţa depaşirii CMA conform STAS 12574/1987 sunt redate în tabelul de mai jos.

Tab. 5.3. Reteaua de supraveghere si monitorizare a calitatii aerului Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Tip statie

Punct monitorizare APM Valcea (zona Rm. Valcea) Grup Scolar Forestier (zona Rm. Valcea Nord) S.C. B.M. Company (zona Cazanesti) S.C. Comat S.A. (zona Raureni) S.C. Vilmar S.A. (zona Stolniceni) I.C.S.I (zona Govora sat) S.C. Favil S.A. (zona Rm. Valcea Sud)

Statie urbana Statie trafic Statie industriala Statie industriala Statie industriala Statie industriala Statie urbana

Poluanti monitorizati

Metoda

NH 3 , NO 2 , SO 2 , PM 10 manuala HCl, NO 2 , SO 2

manuala

HCl, NH 3 , SO 2

manuala

HCl, NH 3 , NO 2

manuala

HCl, NH 3 , Cl 2

manuala

HCl, NH 3 , TSP

manuala

HCl, NH 3 , TPS

manuala

La statia APM Valcea s-au determinat urmatoarele valori pentru PM10

Staţia

Tip poluant

Număr determinări

APM Vălcea

PM10

237

Concentraţia anuală sau zilnică µg/mc 66.48

Frecvenţa depăşirii VL sau CMA (STAS 12574/1987)

Zone critice sub aspectul poluării atmosferei. - Platforma Chimică Rm. Vălcea Oltchim, USG, CET, Vilmar - Depozitul de zgur ă şi cenuşă al CET Govora - Centrele urbane şi naţionale al CET Govora - Zona industrial ă a SC Elvila Sucursala Carpatina din Rm. Valcea - Exploatările de cărbune de suprafa ţă de la Berbeşti Alunu - Exploatarea de calcar de la Bistri ţa

54.9


pag.47

OLT Calitatea factorului de mediu aer este controlat ă şi supravegheat ă de APM Olt şi se realizeaz ă prin existen ţa a 3 puncte de control de prelevare pentru poluan ţii gazoşi monitorizaţi, pe probe medii zilnice (24 ore). În municipiul Slatina reţeaua de monitorizare privind calitatea aerului cuprinde atât puncte de prelevare pentru poluan ţii gazoşi cât si puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile. Ca arie de răspândire a punctelor de prelevare a poluan ţilor gazoşi aceasta se prezintă astfel: APM Slatina - indicatorii monitorizaţi sunt: SO2, NO2, NH3, pulberi în suspensie şi F; SC OLTINA SA - indicatorii monitorizaţi sunt: SO2, NO2, NH3 şi F; A.C.R. Slatina

- indicatorii monitorizaţi sunt: SO2 , NO2 şi F;

Din determinările efectuate se constat ă că valorile concentra ţiilor poluanţilor gazoşi se încadrează în limitele maxim admise conform Ordin MAPM 592/2002 şi STAS 12574/87. În perioada de analiz ă s-au prelevat şi s-au analizat gravimetric un num ăr de 34 probe de pulberi sedimentabile în punctele fixe de prelevare din ora şele: Slatina, Bal ş, Caracal, Corabia, iar valorile concentraţiilor au fost comparate cu limitele stabilite prin STAS 12574 /87 privind condiţiile de calitate a aerului din zonele protejate, respectiv 17 g / m 3 / lună. Astfel a rezultat faptul că au depăşit valoarea maximă admisă specificat ă 3 probe astfel: Corabia – Celeiu( 21,55), Slatina – str. Nucilor(20,27) şi Buiceşti – Andreoiu( 22,86).

Poluarea cu PM10 Concentratia medie anuala - depaseste VL2007 (40 µg/m3) in zonele oraselor Caracal, Corabia, Slatina, Bals, Dragasani, Rm. Valcea, Craiova, Segarcea, Bailesti, Filiasi, Calafat, Strehaia, Turceni, Rovinari, Motru, Tg. Jiu si Drobeta-Turnu Severin. - depaseste VL2010 (20 µg/m3), PIE si PSE in intreaga zona

Concentratia medie zilnica - depaseste VL in zona oraselor Craiova, Bailesti, Drobeta-Turnu Severin, Tg. Jiu, Caracal si Corabia - sub VL in restul Regiunii


pag.48

5.4. Calitatea aerului in Craiova 5.4.1. Reteaua de monitorizare Supravegherea calitatii aerului se realizeaza prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calitatii aerului, fiind formata din 5 statii automate, obtinute prin Programul PHARE RO 2002/000-586.04.12.03, care au fost amplasate conform criteriilor prevazute in Ord.592/2002: - statia Calea Bucuresti (Cra1) - statie de trafic, locatia respectiva fiind cea mai aglomerata din punct de vedere al traficului; Statie automata de monitorizare a calitatii aerului, Primarie

-

statia Primarie (Cra2) - statie de fond urban, situata intr-o zona neexpusa direct traficului si industriei;

- statia Billa (Cra3) - statie mixta - industriala si de trafic, aflata sub influenta ambelor termocentrale, a Combinatului Chimic Doljchim si a retelei de trafic greu din vestul orasului; Statie automata de monitorizare a calitatii aerului, Billa

-

statia Isalnita (Cra4) - statie industriala, situata in mediu suburban, aflata sub influenta Combinatului Chimic Doljchim si a termocentralei CET I;

-

statia Breasta (Cra5) - statie de fond regional, situata la distanta de toate sursele de poluare majore din aglomerare;

-

2 laboratoare mobile cu care se pot face masuratori in diverse puncte ale regiunei.

Statie automata de monitorizare a calitatii aerului, Breasta

Indicatorii monitorizati prin intermediul echipamentelor care functioneazã continuu au fost stabiliti conform Ord. 592/2002, care transpune în legislatia românã prevederile Directivelor Europene referitoare la calitatea atmosferei: dioxidul de sulf, oxizii de azot, ozonul, oxidul de carbon, pulberi materiale PM10, substante organice volatile - benzen, toluen, etilbenzen si xileni, fiecare statie fiind prevãzutã cu analizoarele corespunzãtoare tipului în care a fost încadratã. Douã dintre statii sunt prevãzute cu senzori meteo (Primãria si Isalnita).

Tab.5.4 Statiile din Craiova si arametrii masuratii


pag.49 E 2 3 ,7 5

E 2 3,7 0 g r d W G S 8 4 4 0 0 0 00 m S t7 0

3 9 90 0 0 m S t7 0

3 9 7 0 00 m S t7 0

E 2 3 ,8 5 g rd

E 2 3 ,8 0 402000

4 8 S

405000

406000

40 8 0 0 0

4 09 0 0 0

4 1 0 0 0 0 ,3 2 4 0 0 0

RETEAUA AUTOMATA DE MONITORIZARE N A CALITATII AERULUI DIN CRAIOVA

G W d r g 0 4 , 4 4 N

4 8 S G W d r g 0 4 , 4 4 N

F lo re s ti

S im n ic u d e S u s Is a ln ita

322000

CET Isalnita C E T Is a ln ita


M is c h ii

322000

C ra 4 (Is a ln ita -In d u s tria l)

Jiul

C o m b in a tu l C h im ic C ra io v a

Doljchim

A lb e s ti V is in a M a re

v .L u n c ii v .M a n a s tiri 320000

320000

S im n ic u d e J o s O b e d in

CET Simnic R o v in e

J iu

318000 4 8 S G W d r g 5 3 , 4 4 N

Iz v o ru l R e c e

Jiul

5 3 , 4 4 N

v .lu i A n g h e l v .S a rp e l u i

Fig. 5.13.

317000

C e rn e le

C ra 5 (B r e a s ta R e g io n a la -R e f)

Statia Breasta (Cra5) regional

316000

315000

Statia Billa (Cra3) trafic industrial C ra 3 (M a ria Tanase)

Lab. mobile

J iu

C ra 2 (P rim a rie )

Statia Primarie P a n o u e x te r io r

(Cra2) fond

Leamna de Jos


Aero ortul

C ra 1 (C a le a B u c u re s ti-P ia ta )

L a c u l H a n u l D o c to ru lu i

e r e t u p o r t c e l E

31300

4 8 S G W d r g 0

M o fl e n i

3 , 4 4

N

G

U T I A M

4 8 S G

312000

W d r g 0 3 , 4 4 N

DAEWOO Bucovat

Popoveni 310000

3 1 0 0 00 m S t7 0

Facai

4 8 S G W d r g 7 2 , 4 4 N

4 8 S G W d r g 7 2 , 4 4 N

B ra n is te P a lilu la P re a jb a 3 9 6 0 0 0 ,3 0 8 0 0 0 S t7 0 E 2 3 ,7 0 g rd W G S 8 4

397000

3 98 0 0 0

39 9 0 0 0

4 0 0 0 0 0 m S t7 0 E 2 3 ,7 5

4 0 5 0 00 E 2 3 ,8 0 g rd W G S 8 4

4 0 60 0 0

40 9 0 0 0

40 70 0 0 E 2 3 ,8 5


pag.50

5.4.2. Structura retelei de monitorizare ANPM

Panou hol Universitate Server local Server local APM GSMconnection

Cra1

Cra2

GSMconnection

Cra3

Panou Universitate

GSMconnection

Cra4

Cra5

Panou Primarie

Fig. 5.14. Structura retelei de monitorizare

Fluxul de colectare a datelor - statiile sunt interogate de server la intervale presetate (1h), - transmisia se face prin GSM, - datele sunt stocate pe server si in fiecare statie, - se pot solicita rapoarte pe intervale de 30 min, 1h, 24 h, lunare sau anuale, - din server se transmit date la panoul intern (Universitate) si la panoul extern (English Park), - serverul APMDj trimite datele la serverul de la ANPM, - pe baza datelor colectate se intocmesc rapoartre lunare catre ANPM, Prefectura Craiova si alte documente privitoare la calitatea aerului.


pag.51

Transmisia datelor: • • •

Datele validate se transmit zilnic, la panoul extern (English Parc) ca medii zilnice, Ultima medie zilnica de date validate este constituita din datele din ziua anterioara, Transmisia de medii din ziua anterioara a creat fenomene de confuzie in randul cetatenilor, deoarece se asteptau la date “on line”. • Conform Ordinului 592/2003 obligatia de transmisie date se refera la “o data la interval de 24 ore” • Datele afisate se rotesc continuu, trecand de la o statie la alta, • La fiecare statie sunt afisati toti indicatorii si valorile limita. • Datele validate se transmit zilnic, la panoul intern (Universitate), ca medii orare din ziua anterioara. Panoul intern este de tip “Touch-Screen” si permite vizualizarea datelor de la fiecare statie in mod tabelar sau diagrama. Se pot citi informatii referitoare la efectele fiecarui poluant asupra sanatatii umane.

5.4.3. Procesarea, managementul si validarea datelor Serverul care se ocupa cu interogarea statiilor si stocarea datelor, care se afla la laboratorul agentiei de mediu, are intalat programul EdaC 2000 (Environmental Data Gathering and Presentation Center) care este un program specializat pentru achizitii date. Acest program permite realizarea: Transferului de date de la statiile automate catre server ; Interpretarea datelor pe zile, saptamani, luni, ani ; Selectarea statiei si selectarea datelor; pentru fiecare statie pe fiecare poluant; Validarea sau nevalidarea datelor; Crearea unei baze de date; Adaugarea de noi statii; Crearea de rapoarte Diverse functii de prelucrare a datelor disponibile Procesarea datelor I: Semnalul de masura din analizor (in mA) este convertit in unitati de masura ppm si apoi transmis transmis sistemului de achizitie continuu si transformat de acesta in unitatile de masura corespunzatoare (micrograme/mc sau mg/mc, in afara de analizorul continuu de PM unde raspunsul este in micrograme/mc) Sistemul de achizitie (data logger+PC) calculeaza mediile orare pentru fiecare indicator si le valideaza in cazul in care are 75 % din datele necesare calcularii acestei medii (pe raportul provenit din statii datele sunt insotite de simbolul K); in


pag.52

cazul in care analizorul nu a realizat suficiente masuratori pentru a putea fi validata media orara, sistemul calculeaza media insa o prezinta insotita de simbolul N; daca nu avem date pe o ora, in locul acestora apare simbolul C Toate datele (masura, calibrari, alarme, istoric evenimente) se pastreaza nedefinit in PC statie, in arhive separate. Procesarea datelor II: Datele din statii se downloadeaza automat la intervale de 6 ore (intervalul de timp poate fi modificat dupa nevoi, tinand cont si de aspectele economice), Daca transmisia automata esueaza, datele se pot chema din statii prin single download manual Daca sunt alarme, fiecare statie transmite alarma in server in timp real, Toate datele (date brute masuratori, alarme, calibrari, istoric evenimente) sunt stocate separat in server.

Validarea datelor: Datele preluate de la statii reprezinta pentru server “date brute” In fiecare dimineata un operator uman verifica datele brute in functie de: o Starea de functionare a analizorului (zero, span, parametri de functionare) o Domeniul de variatie a valorilor, o Conditiile meteo, o Prezenta alarmelor Datele verificate devin date “valide” si sunt stocate separat. Transmisia datelor: Datele validate se transmit la: – Zilnic, la panoul extern (English Parc) ca medii zilnice, – Zilnic, la panoul intern (Universitate), ca medii orare, – La 1-2 zile la serverul de la LNRCA-ANPM Bucuresti, toate datele (validate, alarme, calibrari), – La nivel de LNRCA-ANPM Bucuresti datele se certifica si sunt transmise spre institutiile europene.

5.4.4. Starea mediului in 2006 Pulberi în suspensie (PM10 si PM2.5)

În cazul pulberilor materiale PM10, monitorizate continuu la statiile de trafic, de fond urban si respectiv de fond regional, se observã depãsirea maximei anuale admise prevãzutã în Ord.595/2002 la statiile din oras. Limita maximã admisã pentru media zilnicã în 2006 (57 µg/mc) a fost depãsitã în dese cazuri la statia de trafic si la Maria Tãnase (Billa). Sursele majore ale pulberilor în aglomerarea Craiova sunt procesele de ardere din termocentrale si cele provenite din activitãtile domestice (încãlzire), haldele de cenusã ale termocentralelor, traficul, dar si santierele de constructii, cum a fost cel din zona Billa.


pag.53

Tab. 5.5. Valori medii lunare 200 6

Fig. 5.15.

Prin asezarea geograficã în zona de Câmpie a Dunãrii, cât si datoritã unor factori geoclimatici si hidrometeorologici specifici, judetul Dolj prezintã o serie de particularitãti privind poluarea cu pulberi în suspensie si pulberi sedimentabile. Solul friabil nisipos din zonã de sud si cea centralã a judetului permite antrenarea de cãtre curentii de aer predominanti din directia E-V si S-V N-E a particulelor materiale. Ca urmare a acestui fapt, datorat si distrugerii perdelelor forestiere de protectie, în perioadele secetoase vânturile sezoniere antreneazã mari cantitãti de pulberi în suspensie care adeseori produc un disconfort pentru locuitorii din zonã. În imediata vecinãtate a haldelor de zgurã si cenusã, a centralelor termoelectrice, Isalnita si Simnic, datoritã insuficientelor mãsuri de fixare a cenusii se produc antrenãrii eoliene care afecteazã localitãtile limitrofe.


Tab. 5.6. Calitatea aerului ambiental in 2006 la statiile de masura

pag.54


pag.55

Zone critice sub aspectul poluãrii atmosferice

În judetul Dolj existã mai multe astfel de zone critice si anume: Platforma industrialã Isalniþa (Doljchim si CET I Isalnita) emite o serie de poluanti în atmosferã (oxizi ai sulfului si azotului, monoxid si dioxid de carbon, compusi organici volatili, pulberi), genereazã volume mari de ape uzate industriale si produce cantitãti mari de deseuri (cenusa si sterilul provenite de la termocentralã). La cele douã halde de cenusa: cea de la Isalnita si cea de la Valea Mãnãstirii se produc spulberãri de praf în conditii de vânt uscat. Platforma industrialã de la Podari are un impact mai scãzut asupra mediului. Platforma de sud-est (Electroputere, M.A.T., Reloc, I.U.G.) genereazã în atmosferã emisii de poluanti si zgomot. Traficul auto si feroviar produce emisii de poluanti chimici, pulberi si zgomot, cele mai afectate artere fiind: N. Titulescu, Calea Bucuresti si B-dul Decebal În zona Calafat si Bãilesti nu avem zone critice. Centrala nuclearã de la Kozlodui reprezintã un potential pericol de poluare radioactivã în caz de accident. Pânã în prezent nu au fost mãsurate depãsiri. În zona limitrofã fluviului Dunãrea, vara au loc antrenãri de pulberi de pe solurile nisipoase, instabilizate.


pag.56

5.4.5 Interpretarea datelor din 2006 Distribuţia provizorie a surselor pentru PM10 pe baza datelor disponibile privind emisiile şi calitatea aerului in Craiova

Calea Bucuresti data Jan-May 2006

300

250

200 ] ³ m / g µ 150 [ 0 1 M P 100 PM10 = 44,8 CO + 39,7 background ~49 ug/m3

50

0 0

background CO ~0.2 mg/m³

1

2

3

CO [mg/m³]

PM10 din trafic = PM10 total – PM10 non-trafic PM10 din trafic = 66 µg/m³ – 49 µg/m³ = 17 µg/m³ PM10 din trafic = 26% din total Calea Bucuresti data Jan-May 2006 300

250 traffic Calea Bucuresti Linear (traffic Calea Bucuresti)

200

] ³ m / g µ 150 [ 0 1 M P 100

PM = 0,46 NOx + 43,3

52 µg/m³ background 47 µg/m³

50

0 0

50

100

background NOx 9-20 ug/m³

150

NOx [µg/m³]

200

250

300


pag.57

PM abordarea analizei/distribuţiei surselor PM [µg/m³]

Calea Buc. PM10 = 66 µg/m³ Contribuţia urbană: trafic & alte surse

Puncte fierbinţi de trafic/locale

Fond urban

Breasta PM10 = 43

suburban

Fond la scară mare

PM 10 Craiova data from 19.2 - 29.3.2006 300

Calea Bucuresti Breasta 250

24 Per. Gleitender Durchschnitt (Calea Bucuresti) 24 Per. Gleitender Durchschnitt (Breasta) 200 ] ³ m / g u 150 [ 0 1 M P

100

50

0

PM10 din trafic = PM10 total (Cal Buc) – PM10 non-trafic PM10 din trafic = 66 µg/m³ – 49 µg/m³ = 17 µg/m³ PM10 din trafic = 26% din total la Cal Buc PM10 urban = PM10 total (Cal Buc) – fond regional (Breasta) PM10 urban = 66 µg/m³ – 43 µg/m³ = 23 µg/m³ Alte surse urbane = PM10 urban – PM trafic Alte surse urbane = 23 µg/m³ – 17 µg/m³ = 6 µg/m³  Calitatea datelor privind PM10 încă foarte incertă !!


pag.58

Distribuţia simplă a surselor in Craiova

simple source apportionment for PM10 for Craiova

urban traffic 26%

other urban sources 9%

regional background 65%

Atribuirea mai detaliată a surselor

noxe din trafic 9% non-noxe din trafic rutier 1% încălzire domestică & solvenţi 9%

road traffic exhaust 11%

trafic

agricultur ă 4%

non-noxe din trafic 15% local

altele 2%

fond regional#

fond urban noxe din trafic 10%

Industrie & centrale 22% altele 3%

non-noxe din trafic rutier 7%

Industrie ¢rale 3% încălzire domestică & solvenţi 3%

PMscară mare = PMrural PMRegional = PMPeriferiaoraşului – PMrural PMurban = PMfondurban – PMPeriferiaoraşului PMlocal = PMpunctfierbinte – PMfondurban


pag.59

6. Interpretarea datelor anului 2007 Datele masuratorilor pe fiecare zi din perioada 1 ianuarie 2007 si 14 mai 2007 se gasesc in Anexa.

6.1.LUNA IANUARIE

1 ianuarie 2007 ora

Calea Bucuresti

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 minimum maximum media 0-8 8-16 16-24

471 549 470 276 232 306 209 186 166 200 215 188 154 141 127 57 35 51 68 72 47 40

35 549 194 337 156 52

Billa

Breasta

423 457 434 487 431 450 312 198 154 198 173 151 160 193 198 118 39 84 84 95 66 53 45 47 39 487 210 399 168 64

177 209 221 260 249 207 174 144 139 148 112 150 186 221 184 27 26 36 38 32 37 31 28 25 25 260 128 205 146 32

1 ianuarie luni

600 500

Calea Bucuresti Billa

400

0 1 m300 p

Breasta

200 100 0 1

4

7 10 13 16 19 22

ora

2 ianuarie marti 300 250 200

0 1 m 150 p

Billa Breasta

100 50 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 ora

In aceasta zi avem o depasire totala a limitelor prevazute pentru pulberi, valoarea maxima fiind de 550 µg/m3 pe Calea Bucuresti. 12 ianuarie vineri Cauza produceri acestor varfuri sunt artificiile de la miezul noptii. 120 Ziua de 2 ianuarie prezinta si ea un 100 interes deosebit. Putem obsera valori sub 50 80 Calea Bucuresti µg/m3 pana la ora 11, datorita lipsei de 0 1 Billa m 60 activitati, urmatoarele ore au o crestere p Breasta 40 continua ajungandu-se la ora 18 la un maxim 3 20 al zilei de 250 µg/m . Zilele urmatoare au un aspect normal, 0 cu valori de varf in jurul orelor 7-9, 11-14, 1 4 7 10 13 16 19 22 18-22. ora


pag.60

La Billa se pot observa valori mai mari, in special dupa ora 18, fata de celelalte zone, datorita traficului mai intens, starea proasta a 14 ianuarie duminica strazilor si existenta celor doua 350 supermarketuri: Billa si Real, care atrag un 300 numar mare de autovehicule. Aceste 250 Calea autovehicule au cel putin o pornire, in acest 0 1 200 Bucuresti Billa perimetru, sursa importanta de poluare; se m p 150 100 stie ca la pornire autotuirsmele au ardere Breasta 50 proasta, la o turatie mica (cea de relantiu) 0 arderea nu este suficient de buna ca cea de la 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 peste 1.800 rot/min. ora

Aceste maxime, de dupa ora 18, au valori diferite in functie de ziua din saptamana. In zilele de vineri pana duminica acestea ating calori de ordinul sutelor de µg/m3. Nu se poate spune acelasi lucru in zilele din cursul saptamanii unde media se situeaza in jurul valorii de 60-80 µg/m3. Valori importante se pot observa in ziua de 17 ianuarie, unde avem doua varfuri de 230 µg/m3. Statia Breasta si Billa ating la ora 12 valori apropiate; o posibila cauza a acetor depasirii fiind zona industriala de la vestul orasului: Termocentrale Isalnita si Combinatul chimic. Valori importante sunt inregistrate in ziua de 23 spre 24 ianuarie, unde s-au inregistrat valori in jurul a 200 µg/m3.

15 ianuarie luni 80 60

0 1 m 40 p

20

Calea Bucuresti Billa Breasta

0 1 3

5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 ora

17 ianuarie miercuri 250 200


0 150 1 m p 100

Breasta

50 0 1

4

7

10 13 16 19 22 ora

24 ianuarie miercuri

23 ianuarie marti

350

250

300

200

250

0 200 1 m 150 p


100

0150 1 m p100

Breasta

Breasta

50

50

0 1

4

7

10 13 16 19 22 25 ora


0 1

4

7

10 13 16 19 22 25 ora


pag.61

6.2. LUNA FEBRUARIE

15 februarie joi

Luna februarie incepe cu valori normale ale PM10 sub limita de 50 µg/m3 avand mici depasiri in perioada orelor de varf. Valor mari, in jurul a 100 µg/m3, incep sa se inregistreze de pe 9 februarie pe Calea Bucuresti, celelalte statii nefunctionand. Valori mari se inregistreaza in noptile de 11, 12 si 13 februarie cand si statia Breasta, statie de fond regional, inregistreaza valori apropiate de celelalte statii, intre 100-150 µg/m3, in aceasta

70 60 50 Calea Bucures ti

0 40 1 m p 30

Billa Breasta

20 10 0 1

4

7

10 13 16 19 22

ora

situatie problema traficului fiind eliminata. 22 februarie joi Zilele urmatoare 14-18 se incadreaza in domeniul normalului. 20 februarie prezinta un varf dupa ora 19, varf inregistrat si de statia Breasta. Acest valori mari se inregistreaza 0 1 m pana pe 21 febr. la ora 12. p 22 februarie inregistreaza la statiile Cal. Buc. si Billa, la ora 20, o valoare in jurul lui 230 µg/m3, o influenta posibila fiind partea de este sau nord a orasului. ora Zilele urmatoare au un aspect normal pana pe 27 cand in a doua jumatate a zilei valorile cresc peste 50 µg/m3. Ultima noapte a lui februarie are valori apropiate de 150 µg/m3 la Billa si Breasta. 250 200

Calea Bucuresti

150

Billa

100

Breasta

50 0

1

6.3. LUNA MARTIE

7

10

13

16

19

22

3 martie d

Primele zile ale lui martie au valori in jurul valorii de 120 µg/m3 la Cal. Bucuresti si Billa. Pe 3 martie dupa ora 20, statiile Billa si Breasta au valori de peste 120 µg/m3, sursa posibila de poluare fiind platforma industriala Isalnita. 5 si 6 martie prezinta valoari de peste 120 µg/m3 seara dupa ora 20 la statia Breasta si pe 6 la celelalte doua statii.

160 140 120 Calea Bucures ti

100 80

Billa

60

Breasta

40 20 0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23

6 martie mierc 200 180 160 140 120 m 100 p 80 60 40 20 0

4

5 martie marti 140 120 Calea Bucuresti Billa Breasta

100 Calea Bucuresti

80

Billa

60

Breasta

40 20 1

4

7

10 13 16 19 22 o

0 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23


pag.62

O alta depasire mare este in noaptea 9-10 martie unde se poate observa ca la ora 21 toate statiile masoara aproximativ aceea valoare. Zilele urmatoare prezinta tot felul de variatii mai mult sau mai putin obisnuite.

9 martie sam 180 160 140 120

12 martie marti

Calea Bucuresti

100

m p 80

200 180 160 140 120 p 100 80 60 40 20 0

Calea Bucuresti

60

Billa

40

Breasta

20

Billa Breasta

0 1 1

4

4

7

10 13 16 19 22 25

7 10 13 16 19 22 25

o

o

16 martie prezinta evolutia cresterilor concentratiei de PM10 incepand cu Cal.Buc., Billa si apoi Breasta. 17 martie dum

16 martie sam

140 120

Calea

100

Bucuresti

80

Billa

40

Breasta

m p 60 20 0 1

4

7

160 140 120 100 p 80 60 40 20 0

10 13 16 19 22

Calea Bucuresti Billa Breasta

1

4

o

19 martie marti

200 Calea Bucuresti Billa

m 100 p

Breasta

50

10 13 16 19 22 25 o

18 martie luni

150

7

150 Calea Bucuresti

100 m p

Billa

50

Breasta

0

0 1

4

7

10 13 16 19 22 25

o

1

4

7 10 13 16 19 22 25 o

Zilele 20-31 martie statiile au probleme tehnice; la unele lipsind valorile iar la altele valorile sunt eronate.


pag.63

25 martie ora

Calea Bucuresti


5 3 2 3 5 3 2 3 3 3

31 martie Breasta

hour

15 11

9 9 13 11 10 12 25 31 17 21 22 24 24 23 17 16 14 14 15 27 28 49 40 32 9 49 21 15 21 28


12 14 11 15 23 30 35 41 35 32 29 29 27 22 19 20 34 73 127 146 203 11 203 44 14 32 81

3 5 3 3 4 2 5 3 2 2 2 3 3 2 5 3 3 3 3

Calea Bucuresti

Billa

Billa

Breasta

22 19 17 18 19 21 19 20 22 22 25 23 27 24 22 19 20 23 26 27 28 36 39 46 17 46 24 19 23 31

17 16 14 14 14 16 15 15 14 19 18 17 18 17 18 15 15 16 17 19 24 28 36 31 14 36 18 15 17 23

6.4. LUNA APRILIE Inceputul lui aprilie debuteaza cu probleme la statiile automate, nefiind disponibile date. In zilele 2-9 aprilie avem date disponibile de la statiile Breasta si Billa. Aceste zile au variatii mai mult sau mai putin obisnuite. 4 aprilie

2 aprilie 120

100

100

80 0 60 1 m p 40

80

Billa Breasta

0 1 m 60 p

Billa Breasta

40

20

20

0

0

1 4 7 10 13 16 19 22 ora

1

3 5

7 9 11 13 15 17 19 21 23

ora


pag.64

6 aprilie

5 aprilie 70

120

60

100

50

80

0 1 m 60 p

0 40 1 m p 30

Billa Breasta

40

Billa Breasta

20

20

10

0 1

3

5 7

0

9 11 13 15 17 19 21 23

1

3

5

7

9 11 13 15 17 19 21 23

ora

ora

Dupa 10 aprilie avem disponibile date la toate statiile, date care se incadreaza in normalitate. 12, 13 si 14 aprilie prezinta varfuri dupa ora 19 intre 100-120 µg/m3. 11 aprilie

13 aprilie

60

140

50

120

40

0 1 m30 p


20

Breasta

10

100


080 1 m p60

Breasta

40 20

0 1

4

7

0

10 13 16 19 22

1

ora

4

7

10 13 16 19 22 ora

Pana pe 20 aprilie valorile se incadreaza in limite normale, avand cateva varfuri dimineata si seara. 17 aprilie

18 aprilie 80

120

70 100

Calea

60

80 Calea Bucuresti 60

Billa Breasta

40

1 m p

Bucuresti

50 Billa

40 30

Breasta 20 10

20

0 0 1

4

7

10 13

1

16 19 2 2

5

9

13

17

21

ora

or a

Pe 20 aprilie avem un varf de peste 120 µg/m3 pe Cal. Bucuresti, varf resimtit si de statia Breasta cateva ore mai tarziu. Din aceasta diagrama putem trage concluzia ca “norul de poluare” are directia este-vest, o sursa posibila de poaluare venind 20 aprilie din aceasta directie. 140 120 100

1 m p

Calea Bucuresti

80 60

b

40 20 0 1

5

9

13 ora

17 21

Breasta

Intre 20-26 aprilie statia Billa nu functioneaza, aceasta perioada se incadreaza in normalitate la celelalte statii. Noaptea de 27 spre 28 aprilie este marcata de un varf la Billa si Breasta in jurul valorii de 110 µg/m3 seara dupa ora 21.


pag.65

30 aprilie 120

Noptile zilelor de 29 si 30 aprilie ne arata ca poluarile maxime sunt in perioada de noapte.

Calea

100

1 m p

Bucuresti

80

Billa

60 40

Breasta

20 0 1

5

9

13

17

21

ora

6.5. LUNA MAI Inceputul lui mai de buteaza cu valori normale cu varfuri dupa ora 22. Valorile maxime ale zilelor 4 si 5 mai sunt inregistrate noaptea. 4 mai vineri

3 mai joi 100

100

1 m p

80

Calea Bucuresti

60

Billa

40

1 m p

Breasta

20

80

Calea Bucuresti

60

Billa

40 Breasta

20

0

0

1

5

9

13 17 21

1

5

9

ora

13 17 21 ora

6 mai duminica

5 mai sambata 60

80

Calea

50

60

0 1 m 40 p


20

Bucuresti

40

0 1 m 30 p

Billa

20

Breasta

10

0

Breasta 1

5

9

0

13 17 21

1

5

9

ora

13

17

21

ora

Pana pe 9 mai lucrurile sunt normale, la aceasta data apare o coincidenta perfecta intre statiile Billa si Breasta. 12 mai prezinta foarte bine inf luienta traficului in week-end. 12 mai sambata

9 mai miercuri

120 100

Calea Bucuresti

100

90

Billa

80

80

70 60

Calea Bucurest i

50

Billa

40

Breasta

Breasta

1 M 60 P 40

30 20

20

10 0 1

5

9

13 or a

17

21

0 1

3

5

7

9

11 13 15 17 19 21 23 ora


pag.66

Zilele de 13 si 14 mai prezinta influenta traficului, in perioada de seara, la cele doua supermarketuri Billa si Real. 14 mai luni

13 mai duminica

Calea


200

Bucuresti 100

Billa

80 150

Breasta

Breasta

0 1 M 100 P

0 60 1 M P 40

50

20 0

0 1

4

7

10

13

ora

16

19

22

1

4

7

10

13

ora

16

19

22


pag.67

Situatia generala a lunilor Ianuarie-Mai Statia Breasta Ziua

Luna

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Ianuarie

Februarie

128 58 18 31 55 49 42 49 88 99 59 24 15 57 21 46 80 57 14 10 46 24 109 92 13 28 29 11 19 23 34 46.0645

22 13 44 52 28 37

Martie

Aprilie

Mai

30 37 45 58 47 25 35

16 15 23 23 31 20 10 9 35

44 25 16 33 53 58 29 47 52 25 71 33 38 55 37 55 31 54 50

94 75 86 53 58 28 29 42 28 37 43 62 68 52 67 23 28 35 30 40

20 25 16 17 30 18 15 13 19 29 10 21 25 18 17 28 22 13 24 23 58 17

25 32 20 21 38 43 38 20 17 18 37.1724138

45.15384615

14 23 13 15

26.0344828

19

Breasta 140 120

100 Ianuarie

1 M P

80

Februarie Martie

60

Aprilie Mai

40

20 0 1

3

5

7

9

11

13

15

17

ziua

19

21

23

25

27

29

31


pag.68

Statia Billa Ziua

Luna

Ianuarie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Februarie

210 73 38 78 114 80 100 93 151 192 101 53 40 122 46 133 124 95 20 22 103 61 146 130 42 46 48 23 19 23 34

Martie

Aprilie

Mai

51 84 31 21 32 85 72 36 59 54 60 98 58 62 87 53 70 52 77 59

11 62 63 66 60 33 42 38 37 40 23 31 45 25 18 17 28 42

46 30 45 47 55 38 23 26 35 19 30 48 47 33

68 63 52 39 49 36 45 61 110 79 79 78 29 35 43 41 58

82.5806

54 33 30 44 46 48 52 27 24 24

56.764706

45 29 52 51 58 41

52.7666667

39.875

37.2857143

Billa 250

200 Ianuarie 0 1 M P

150

Februarie Martie Aprilie

100

Mai 50

0 1

3

5

7

9

11 13

15 17 19 21 ziua

23 25 27 29

31


pag.69

Statia Calea Bucuresti Ziua

Luna

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Ianuarie

Februarie

Martie

194

40 30 57 69 55 72

45 74 28 24 35 63 75 40 57 55 69 98 46 57 90 56 77 48 70

93 125 78 101 69 66 52 42 55 41 49 68 122 82 83 94 32 39 47 47 59

89 45 33 88 39 109 112 78 22 21 85 52 109 95 37 46 46 23 19 23 34

63.5909091

65.37825

Aprilie

Mai 37 28 39 49 50 37 24

58.2632

34 31 33 42 31 26 25 37 49 26 51 46 32 38 62 44 27 36 48 35 37

20 38 44 31 27

37.6190476

35.3333333

Cal. Buc 250

200 Ianuarie 0 1 M P

150


100

Mai 50

0 1

3

5

7

9

11 13

15 17 19 21 ziua

23 25 27 29

31


pag.70

Situatia pe intervale orare Orele 0-8 statia Calea Bucuresti Ziua

Luna

Ianuarie

Februarie

Martie

337

58 23 27 111 62 57

58 70 18 34 26 44 94 40 48 62

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

112 93 90 88 69 60 38 48 42 45 45 78 99 62 103 33 37 49 32 72

111 54 33 53 38 64 146 68 30 15 45 52 81 101 20 41 54 27 15 17 27 64.95

Aprilie

41 28 36 44 62 43 23 17 32 52 33 32

39 26 49 28 27 26 31 52 29 57 45 35 30 69 52 26 34 52 53 38

90 42 66 70 46 92 58 72 3 3 3 3 3 3

62.8

Mai

57.2

39.9

36.9

Cal BUC. 0-8

150 130 110

Ianuarie Februarie

90

Martie

0 1 M 70 P

Aprilie Mai

50 30 10 -10

1

3

5

7

9

11

13

15

17 ora

19

21

23

25

27

29

31


pag.71

Orele 0-8 statia Billa Luna

Ianuarie

Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Februarie

399 33 34 35 123 99 69 54 115 133 135 60 42 80 44 63 145 66 29 13 61 64 98 156 21 39 54 25 13

Martie 63 96 13 33 22 80 87 34 42 69

77

107 39 67 70 42 86 51 77 89 19 29 18 21 14 54 54 72 30 23 19 50.6

54 34 41 35 39 40 74 105 53 94 30 32 44 30 53

79.37

52.18

Aprilie

Mai 57 29 42 50 69 45 22 25 57 15 29 62 34 51

66 73 69 80 32 49 47 31 46 29 21 50 21 18 17 23 46 18

53 25 48 52 61 36 42.1

41.9

Billa 0-8 400 350 300 Ianuarie

250

Februarie

0 1 M200 P

Martie Aprilie

150

Mai

100 50 0 1

3

5

7

9

11 13

15 17 19 21 ziua

23 25 27 29

31


pag.72

Orele 0-8 statia Breasta Luna Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Ianuarie

Februarie

205 21 28 17 56 74 31 26 79 77 91 36 12 59 21 31 88 57 17 6 26 32 80 125 7 27 35 16 7 6 16 45.45

36 8 30 80 33 37

Martie 38 8 33 15 50 69 29 37 65 5 69 32 54 38 38 70 43 50 72 18 21 20 11 15 43 49 46 24 18 15 36.5

87 73 87 63 36 26 37 29 33 36 35 87 46 80 23 28 37 22 31

44.8

Aprilie

Mai

34 34 44 63 68 25 50

22 15 24 23 43 25 10 11 57

23 36 21 18 29 18 15 13 20 24 14 17 30 22 19 13 25 11 24 24 61 19

8 33 13 24

28

23.7

Breasta 0-8 220

170 Ianuarie 120

0 1 M P


70

Mai 20

-30

1

3

5

7

9

11 13

15 17 19 21 ziua

23 25 27 29

31


pag.73

Orele 8-16 statia Calea Bucuresti Luna Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Ianuarie

Februarie

Martie

156

32 32 53 52 60 99 71 71 127 74 102 52 53 42 47 59 39 50 95 104 78 60

35 97 54 48 67 47 65 36 47 55

99 49 31 88 33 88 128 86 23 20 94 119 130 41 45 53 21 25 28 32 66.14

Aprilie

38 27 39 38 47 33 25

27 32 37 27 26 24 36 56 25 60 54 28 27 68 47 28 33 51 57 24

110 29 52 103 43 74 34 69

4 3 3 4 3

27 36 46 49 52

61.55

59.16

Mai

38.35

19 31 44 30 28

33.25

Cal. BUC. 8-16 140 120 100

Ianuarie Februarie

0 80 1 M P 60

Martie Aprilie Mai

40 20 0 1

3

5

7

9

11 13

15 17 19 21 ziua

23 25 27 29

31


pag.74


Ianuarie

Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Februarie

168 73 24 71 138 80 181 72 138 138 110 58 31 105

Martie 25 92 14 12 27 61 68 34 44 49 21 97 29 45 90 37 63 29 71 55 18 13 28 39 32 43 45 55 26 26 23 42.3

24

56 47 34 42 53 36 46 87 103 68 55

110 156 101 20 18 93 115 150 55 42 58 22 23

24 34 44 42 47

80

49.5

Aprilie

Mai 40 28 45 40 51 33

63 63 66 48 33 44 37 25 44 21 27 31 19 19

30 31 13 49 35 27

25 49

49 31 42 54 56 27 39.68

35.16

Billa 8-16 190 170 150 130

Ianuarie

110

Februarie

0 1 M 90 P

Martie

70

Aprilie

50

Mai

30 10 -10

1

3

5

7

9

11

13

15

17 ziua

19

21

23

25

27

29

31


pag.75

Orele 8-16 statia Breasta Luna Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Ianuarie

Februarie

146 73 24 71 138 80 181 72 138 138 110 58 31 105

16 9 36 41 23 43

Martie 49 7 4 19 47 54 25 37 40 20 72 16 28 67 28 49 20 53 46 9 9 18 24 21 35 38 45 19 17 17 31.1

76 83 31 40 16 25 44 26 39 54 42 58 44 54

110 156 101 20 18 93 115 150 55 42 58 22 23

25 34 32 30

85.27

41.89

Aprilie

Mai

27 40 45 56 41 26 34

13 11 26 19 28 18 9 31

20 25 13 16 24 14 19 12 17 36 8 34 26 14 12 33 26 12 19 25 56 10 25.52

18 19 12 11

16.85

Breasta 8-16 185 165 145 125

Ianuarie

105

Februarie

0 1 M 85 P

Martie Aprilie

65

Mai

45 25 5 -15

1

3

5

7

9

11 13

15 17 19 21 ziua

23 25 27 29

31


pag.76

Orele 16-24 statia Calea Bucuresti Luna Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Ianuarie

Februarie

Martie

52

29 34 90 46 43 58

44 55 44 24 46 98 66 44 75 49 78 94 68 54 98 78 64 53

109 138 68 112 68 76 54 42 58 42 53 63 185 70 129

288 57 32 35 124 46 174 62 59 13 29 117 126 54 49 53 30 22 17 23 45 69.28

Aprilie

31 30 42 63 41 34

34 25 40 41 39 25 26 43 41 25 38 35 33 57 49 32 28 39 42 56 49

24 52 35 24 22

37.95

36.18

35 43 46 60 54

39.42

62.88

Mai

Cal. Buc. 16-24 300 250 Ianuarie

200

Februarie

0 1 M150 P

Martie Aprilie

100

Mai

50 0 1

3

5

7

9

11 13

15 17 19 21 ziua

23 25 27 29

31


pag.77


Ianuarie

Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Februarie

64 112 55 128 82 60 51 153 202 305 59 41 17 181 55 227 70 119 11 35 156

71 75 68 40 51 38 49 55 153 65 129

225 84 50 57 31 23

32 38 40 50 74

98.25

64.25

Martie

Aprilie

Mai

65 65 67 19 45 113 59 39 91 44 106 90 10 575 103 60 76 83 33

2 57 53 64 51 34 32 29 56 29 20 45 54 33 17 19 36 32

40 32 48 52 45 35

20 18 30 81 41 44 29 24 22 31

33 29 68 47 58 59

54.58

39.87

22 16 29 35 72 19

37

Billa 16-24 350 300 250

Ianuarie Februarie

0 200 1 M P 150

Martie Aprilie Mai

100 50 0 1

3

5

7

9

11 13 15 17 19 21 23 ziua

25 27 29 31


pag.78

Orele 16-24 statia Breasta Luna Ziua

Ianuarie

Februarie

32 115 19 44 44 23 19 76 105 134 36 13 19 56 27 67 41 51

15 21 66 36 28 30

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Media

Martie 43 61 11 66 63 52 34 67 49 47 71 50 30 58 45 44 31 57 31

100 63 103 39 67 32 36 29 39 39 104 58 66

12 61 150 32 21 30 16 11 4 11 21 44.48

15 9 27 28 36 41 23 19 16 23 39.55

31 35 36 58

49.17

Aprilie

Mai

29 36 46 54 32 25 21

14 18 17 28 23 18

18 17 14 17 38 23 11 16 20 26 9 12 15 19 21 20 16 17 27 22 58 22 24.17

7 16 16 16 12 10

16.25

Billa 16-24 160 140 120 Ianuarie

100

Februarie

0 1 M 80 P

Martie Aprilie

60

Mai

40 20 0 1

3

5

7

9

11 13 15

17 19 21 ziua

23 25 27 29 31


pag.79

7. Concluzii Calitatea aerului este intr-o continua imbunatatire datorita reducerii activitatiilor industriale, a retehnologizarilor efectuate in ultimii ani si a constrangerilor din partea agentiilor de mediu pentru conformarea la normele de poluare. Ar fi de preferat ca reteaua de monitorizare din Craiova sa aiba, in plus, o statie automata pentru masurarea poluantilor din zona de est a orasului, zona statiei meteo (Banu-Maracine) Fig.7.1. Aceasta ar permite realizarea unei imagini, cat mai concrete, asupra influentei calitatii aerului a urmatorilor factori: pulberilor antrenate de vant, care vin din zona nisipoasa de sud a judetului Dolj si Olt; aeroportului; complexului energetic Simnic; zona industriala: Electroputere, IUG, MAT, RELOC, DAEWOO; o posibila sursa de poluare care poate provenii din zona de est a regiunii. Metoda de masura a PM10 (scatteringul), folosita in statiile automate, prezinta anumite anomalii in privinta masurarii. Aceasta anomalie consta in capacitatea slaba de filtrare a particulelor de apa, care pot influenta rezultatul masuratorii. O metoda, posibil mai buna, ar fi folosirea unor celule laser care sa numere particulele, asemanatoare aparatelor foto. Realizarea unei colaborari intre Agentia de Protectia Mediului Dolj si Agentia Nationala de Meteorologie, pentru obtinerea de date meteo cu privire la: directia, viteza, durata vantului; temperatura aerului, precipitatiile. Aceste date fiind necesare la modelarea, interpretarea si verificarea datelor obtinute de la statiile automate. Din datele prezentate in capitolul 6, avem depasiri importante ale PM10. Aceste depasiri ajung pana la 200 µg/m3 in perioada de noapte. Sursele posibile ale acestor poluarii fiind zonele industriale si complexele energetice. Exista varianta ca pe timp de noapte acestea sa foloseasca un carbune mai prost din punct de vedere ar arderilor, rezultand mai multa cenuse, funingine. De asemenea dispozitivele de retinere a pulberilor, electrofiltrele, sa nu fie utilizate la capacitatea corespunzatoare. Din evolutia prezentata nu se poatre ajunge la o situatie simetrica, generala. Nu putem spune ca avem repetari de date in functie de zile, ore de varf, sfarsit de saptamana. Nu se poate ajunge la o situatie generala datorita probabilitatii reduse de a avea aceleasi conditii meteo in aceleasi perioade. Valorile lunare sunt in descrestere din ianuarie spre mai, cauza acestei descresterii fiind reducerea cantitatilor de combustibili fosili folositi pentru incalzire. Concluzia acestor interpretari de date este: perioada de noapte, cuprinsa intre 1 ianuarie 2007-14 mai 2007, este mai puluata decat perioada de zi, din punct de vedere al PM10.


pag.80

BIBLIOGRAFIE 1. Bolile provocate de pulberi şi prevenirea lor / Bernar Barhad Bucureşti : Editura ştiinţifică şi enciclopedic ă, 1980 2. Protecţia mediului înconjur ător : Manual universitar / Nicolae Ciobanu Craiova : Sitech, 2002 3. Protecţia şi depoluarea aerului : îndrum ător proiectare / Cristinel Racoceanu, RoxanaGabriela Popa Craiova : Sitech, 2004 4. Studiul de audit al centralelor termoelectrice / Cristinel Racoceanu Craiova : Sitech, 2006 5. Utilaje şi instalaţii tehnologice pentru protec ţia mediului / Mihnea Glodeanu Craiova : Universitaria, 2003 6. Calitatea mediului / Elena Gavrilescu, Ion Olteanu vol.3 - Metode de analiz ă şi monitorizare a aerului Craiova : Universitaria 7. Strategii de mediu / Maria Călinoiu Craiova : Sitech, 2003 8. Protecţia mediului înconjur ător / Barbu Cristina Mihaela Craiova : Sitech, 2004 9. Calitatea aerului / Sergiu Tumanov Editura Tehnică, 1989 10. Protecţia şi ingineria mediului / prof.univ. Vladimir Rojanschi, conf.dr. Florina Bran, ing. Gheorghiţă Diaconu Bucureşti : Editura Economică, 1997 11. Protecţia mediului / Valer Teu şdea Bucureşti : Fundaţia România de Mâine, 2000 12. Poluarea mediului ambiant / Liciniu Ioan, Ciplea şi Alexandru Ciplea vol I, II Bucureşti : Editura Tehnică, 1978 13. Poluarea mediului şi sănătatea / Prof. Dr. Sergiu Mănescu Bucureşti : Editura Ştiinţifică şi Enciclopedic ă, 1978 14. Termoenergetica şi mediul : măsuri pentru reducerea polu ării mediului datorită arderii combustibililor clasici / Ioana Ionel Bucureşti : Editura Tehnică, 1996 15. Protecţia mediului în regiunea Oltenia Craiova : "Oltenia Environmental Euro-Info Center" , 2004

16. http://www.emep.int/publ/reports/2005/Country_Reports/report_RO.pdf 17. http://local.ro.eea.europa.eu/ - agentia europeana de mediu 18. http://www.eionet.europa.eu/ - European Environment Information and Observation Network 19. http://air-climate.eionet.europa.eu/docs/meetings/0101emissions.ppt 20. http://lori.academicdirect.org/free/Cursuri_Laboratoare/MMFP_Curs.pdf 21. http://www.apmbc.ro/apmbc-25-20.htm 22. http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legislatie.htm 23. http://www.apmdambovita.ro/legislatie/Sector%20Atmosfera.pdf 24. http://www.defra.gov.uk/environment/airquality/publications/particulate%2Dmatter/pdf/pmsummary.pdf 25. http://webdab.emep.int/Unified_Model_Results/ 26. http://www.emep.int/index_data.html 27. http://www.mediucraiova.ro/StareM/starem.ht 28. http://www.tehnoinstrument.ro/monitorizare_1.htm# 29. http://pubs.usgs.gov/wri/wri024045/

Monitorizarea calitatii aerului E 2 3,7 0 g rd

pag.81 E 2 3 ,7 5

WGS84 3 9 7 0 00 m S t7 0

4 0 0 0 00 m S t7 0

3 9 9 0 00 m S t7 0

E 2 3 ,8 5 g rd

E 2 3 ,8 0 4 0 5 0 00

402000

4 8 S G W d r g 0 4 , 4 4 N

406000

4 0 8 0 00

4 09 0 0 0

4 1 0 0 0 0 ,3 2 4 0 0 0

RETEAUA AUTOMATA DE MONITORIZARE N A CALITATII AERULUI DIN CRAIOVA INBUNATATITA

4 8 S G W d r g 0 4 , 4 4 N

F lo re s ti

S im n ic u d e S u s

Is a ln ita

322000

CET Isalnita C E T Is a ln ita


M is c h ii

322000

C ra 4 (Is a ln ita -I n d u s tri a l)

Jiul

C o m b in a tu l C h im ic C ra io v a

Doljchim

A lb e s ti V is in a M a re

v .L u n c ii v .M a n a s tiri 320000

Fig.7.1. Reteaua de monitorizare imbunatatita

320000

S im n ic u d e J o s O b e d in

CET Simnic R o v in e

J iu

318000 4 8 S G W d r g 5 3 , 4 4 N

Iz v o ru l R e c e

Jiul

5 3 , 4 4 N

v .lu i A n g h e l v .S a rp e lu i

317000

C e rn e le

C ra 5 (B r e a s ta R e g io n a la -R e f)

Statia Breasta (Cra5) regional

316000

315000

Statia Billa (Cra3) trafic industrial C ra 3 (M a ria Tanase)

Lab. mobile

J iu

C ra 2 (P rim a rie )

Statia Primarie P a n o u e x te r io r

(Cra2) fond

Leamna de Jos


Aero ortul

C ra 1 (C a l e a B u c u re s ti-P ia ta )

L a c u l H a n u l D o c to ru lu i

e r e t u p o r t c e l E

31300

4 8 S G W d r g 0

M o fle n i

3 , 4 4

N

G

Statia Banu Maracine

U T I A M

312000

4 8 S G W d r g 0 3 , 4 4 N

DAEWOO Bucovat

Popoveni 310000

3 1 0 0 00 m S t7 0

Facai

4 8 S G W d r g 7 2 , 4 4 N

4 8 S G

W d r g 7 2 , 4 4 N

B ra n is te P a lilu la P re a jb a 3 9 6 0 0 0 ,3 0 8 0 0 0 S t7 0 E 2 3,7 0 g r d W G S 8 4

397000

39 8 0 0 0

399000

4 0 0 0 0 0 m S t7 0 E 2 3 ,7 5

4 0 50 0 0 E 2 3 ,8 0 g rd W G S 8 4

40 60 0 0

40 9 0 0 0

40 7 0 0 0 E 2 3 ,8 5

MONITORIZAREA MEDIULUI

Recommend Documents