Morometii-roman postbelic,realist,obiectiv,modern
Marin Preda
Marin Preda este un prozator realist-obiectiv,incadrandu-se in stilul scriitorilor:L Rebreanu,G.Calinescu.Operele lui M.Preda au in centru tematica rurala (Morometii,Intalnirea din pamanturi,Desfasurarea),Conditia intelectuala:Viata ca o prada,Cel mai iubit dintre pamanteni. Romanul Morometii a aparut in doua volume la distant de 12 ani(19551967).Sursele de inspiratie pt aceasta opera sunt autobiografice,aspect din viata satului din C Dunarii,imaginea familiei,aspiratiile copilului,existent unor personaje din satul natal:Din Vasilescu,Iocan. Romanul urmareste doua planuri narrative majore.In primul plan este familia moromete,ca symbol al destramarii familiei traditionale,iar in celalalt plan este imaginea monografica a asatului in perioada de trecere la societate socialista.Cele doua planuri evolueaza parallel si nu se intersecteaza ca in romanul Ion. Perspectiva narativa este obiectiva,naratorul omnipresent si omniscient,relatant la pers III,fara sa se implice afectiv.Exista insa in text fragmente in care se regasesc personaje-reflector:Ilie si Niculaie Moromete. Perspectiva Temporala plaseaza actiunea intr’un timp obiectiv,istoric.Astfel evenimentele se desfasoara chronologic deoarece
romanul incepe,,Cu cativa ani inaintea celui de’ai Doilea Razboi Mondial’’cand ‘’timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare’’.Primul volum se incheie simetric tot cu tema timpului,,Cu trei ani mai tarziu izbucnea cel de’ai Doilea Razboi Mondial’’cand ‘’timpul nu mai avea rabdare ‘’.Al doilea volum cuprinde mai multi ani,1960,ritmul naratiunii este mai alert,aceasta fiind diferenta fata de primul volum. Perspectiva spatial poate fi urmarita atat exterior cat si interior,actiunea este plasata in localitati veridice,atestate:SilisteaGumesti.Celalalt plan urmareste trairile personajelor,conflictele interioare,constiinta:Ilie Moromete,Niculaie. Structura romanului cuprinde cele doua volume impartite in trei si respective 5 parti,fiecare avand mai multe capital numerotate.Actiunea complexa si complicate poate fi urmarita pe cateva scene antologice. Scena cinei Tierea Salcamului Plecare baietilor la Bucuresti Deznodamantul destinelor personajelor principale
Roman social realist -descrierile sunt detaliate ceea ce confera veridicitate romanului:descrierea cinei,secerisul,calusarii. -perspectiva spatial este atestata:C.Dunarii,Silistea Gumesti,Bucuresti
-perspectiva temporal este cronologica infatisand evenimente dela jum sec 20. -sunt prezente conflincte exterioare generale de pamant sau mentalitati diferite:Ilie-fiii lui,Tugurlan-seful de post,Ilie-jupuitu,Tudor Balosu-Polina -sunt prezente institutii ale statului:primaria(Aristide),Scoala(Teodorescu)Biserica(credinta Catrinei,jandarmeria(seful de post)administratia(fonciirea,Jupuitu) -traditii si obiceiuri din lumea satului patriarchal:calusarii,jocul cu bobicul. -sunt prezentate preocupari traditionale:secerisul,mersul cu oile -pers sunt tipuri umane Ilie-taranul patriarchal,filozof Niculaie-intelectualul Ctrina-femeia credincioasa Guica-pers intrigat Polina-tanara indragostita -pers sunt produse ale mediului din care provin:Ilie repr satul traditional si valorile patriarhale, pe cand Niculaie repr destramarea acestui topos si plecarea in mediul citadin -este criticat mediul:ideologia politica,nemultumirea satenilor cu privire la colectivizare,coruptia. -sunt prezentate evenimente politice,atestate:Regele Carol al II.Al doilea razboi Mondial,infintarea Partudului Comunist,Colectivizarea
-limbajul este specific timpului si locului:regionalism:uluca,ga,obor;cuvinte si expresii populare,,cica,a chibzui,a atine curelele,a adormi bustean’’;termini colocviali,,ba,fa,sa se mire prostii’’.In volumul al doilea limbajul este neologicsi cuprinde termini din ideologia partidului communist,,tovaras,colectivizare’’
Roman modern -prezinta destinul intelectualului in societatea socialista:Niculaie isi continua studiile si ajunge activist de partid apoi inginer horticultor -este ilustrat mediul ciradin de la jum sec 20:Achim,Nila,Paraschiv -sunt prezentate conflicte interioare :Ilie si Niculaie -este prezenta tehnica artistic a colajului:sunt prezentate doar fragmente ale destinelor personajului -este utilizata elipsa narativa(satul peste o anumita perioada) -utilizeaza tehnici narrative modern:introspectia(autoanaliza),’’-cine’’Ilie isi creeaza un personaj imaginar pe Baznaie care este de fapt propria constiinta;analiza psihologica:Ilie si Niculaie -existenta personajului reflector :Ilie si Niculaie -sunt dimitizate :familia traditioanala,satul patriarchal,totemul(taierea salcamului)
Tema Familiei Locul central in acest roman il ocupa fam Morometilor ,romanul fiind apreciat drept o compozitie de atmosfera morometiana.Fam celelalte ocupa un plan secundar si respre categorii sociale diferite.Astfel Balosul are o fam instarita dar si pretentii de cultura si modernizare.Dintre familiile cele mai sarace sunt representative fam lui Tugurlan,Botogina,Birica. Fam. morometiilor este tipica satului traditional in campia dunarii de la jumatatea secolului 20. In incipitul primului volum este prezentat momentul sosorii de la camp a familiei Moromete si masa de seara a Morometiilor;fiii cei mari se ascund sa se odihneasca,tatal cauta pe cineva cu care sa discute,fetele,prea mici pentru a-si ajuta mama,pleaca la scaldat,iar Catrina ramane sa pregatesca masa.La masa,asezarea membrilor familiei Moromete e sugestiva pentru evolutia actiunii:Parasciv,Nila si Achim stau spre iesire,ca si cum ar fi gata de plecare-si sunt primii care vor pleca,definitive,la Bucuresti-,fetele sunt langa mama-pana la final,ele raman in satul natal-,Catrina e intre masa si vatra,pentru a-I servi pe toti,iar Ilie e asezat pe prispa,deasupra tturorimagine reprezentativa pentru ordinea patriarhala,dar care cuprinde in acelasi timp,distant dintre tata si restul familiei,lipsa de comunicare dintre ei. Taierea salcamului este o alta secventa memorabilia a romanului,acesta fiind primul semn al declinului familiei Moromete,dar si al statului traditional.Vandul lui Balosu pentru 1200 de lei,salcamul taiat facea parte
din viata familiei Moromete,si,deopotriva ,din existent satului’’toata lumea cunoastea acest salcam’’,simbolizand elemental pastrator al traditiilor si credintelor stramosesti,al stabilitatii taranesti. Lumea pe care o cunoaste Moromete se tranforma,copii nu isi asculta parintiisi isi cauta propriul lor rost,cu riscul de a gresi,de a esua,de a muri:Nila moare in razboi,Paraschiv moare de tuberculoza,Achim se rupe de familie,Tita se casatoreste si pleaca din casa parinteasca,Catrin a il paraseste pe Moromete si pleaca la Alboaica,Niculae devine activist comunist si pleaca de acasa,iar singura care ramane langa tatal ei este Ilinca. Spre finalul volumului al doilea este surprinsa o alta imagine a aceleiasi familii:sosit acasa de la inmormantare tatalui sau,Niculaie adoarme si isi viseaza tatal,in sfarsit,fiind singurul dintre copii lui Ilie care simte nevoia sa se impace cu tatal sau. In concluzie ,romanul Morometii prezinta ,pe de o parte,conceptia traditional despre familia pe care Moromete incerca sa o imprime copiilor si,pe de lata parte,refuzul acestei conceptii provenit din neintelegerea modului de a actiona al tatalui:iubirea manifestata de tata e considerate inexistenta de catre copii,ordinea stabilita de tata e considerate un abuz,iar idealul lui Moromete de a mentine stabilitatea familiei prin pastrarea pamantului e considerate de copii o constrangere prin care nu sunt lasati sa actioneze pe cont propriu.
Ilie Moromete Introducere:
Caracterizarea directă Ilie Moromete este prezentat rareori în mod direct, naratorul mulţumindu-se să noteze stări : „era tăcut”, „era vesel”, „era tulburat”, „era ţeapăn şi sumbru”, în funcţie de motivele ce-i determinau starea, anunţând un comportament neaşteptat, cu totul inedit. Ceilalţi săteni îl respectă şi asta o ştie şi şeful de post, care mărturiseşte că: „Moromete este un om de care mi-ar fi nu ştiu cum să-i iau băiatul la secţie”. Pentru Cocoşilă, prietenul lui cel mai bun, Moromete este „prost”, cuvântul rostit nefiind jignitor, amuzându-l chiar, având în vedere că înjurăturile făceau parte din viaţa lui Cocoşilă, vestit pentru aceasta Caracterizare indirectăPrin fapte Ilie Moromete prinde viaţă, ca personaj principal, nu atât din faptele pe care le săvârşeşte, cât din comportamentul său inimitabil, din atitudinile – cu totul originale – faţă de oameni şi de întâmplări. Faptele săvârşite de Moromete sunt cele ale unui ţăran obişnuit, cu familie şi griji: merge la câmp – dar nu se prea omoară cu munca – vorbeşte cu un vecin, îl vizitează pe altul, merge la poiana fierăriei lui Iocan, zăboveşte pe stănoaga din faţa casei, îşi bate copii când i se pare că aceştia depăşesc măsura. Important
pentru ţăranul acesta este nu ceea ce face, ci cum face sau cum le prezintă întâmplările celor care-l ascultă. Glasul, mimica, gesturile se modifică în funcţie de ce spune, dar şi de ceea ce simte, iar comportamentul său este o sursă de nedumerire pentru cei din jur. Nici una dintre „acţiunile” sale nu dovedeşte grabă, căci timpul are răbdare cu oamenii. De aceea, Moromete are timp să stea de vorbă, să-i privească pe cei din jur, satul, salcâmul, câmpia, grădina; problemele care îi ameninţă liniştea sunt „amânate”, pentru că nu numai el are asemenea greutăţi. Prin comportament şi gesturi-
Moromete este un om
neobişnuit şi e perceput ca atare. Comportamentul său trezeşte uimire şi nedumerire, uneori invidie, pentru că el „avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scăpau, pe care ei nu le vedeau”. Prin atitudini- Atitudinea lui Moromete în diferite împrejurări dezvăluie alte trăsături ale sale. Este mândru şi dispreţuitor faţă de Bălosu, pe care îl înjură întotdeauna, în gând,pentru dorinţa de îmbogăţire, iar acesta, simţind superioritatea vecinului său, nu-şi doreşte decât să-l vadă umilit. În poiana fierăriei lui Iocan, se comportă ca un om care ştie că este aşteptat, lucru confirmat, de altfel, de primirea pe care i-o fac sătenii: „Moromete fu întâmpinat de departe cu exclamaţii”.
Prin relaţiile cu celelalte personaje- Ca tată, se află în relaţii conflictuale cu feciorii săi, ce nu mai acceptă să trăiască aşa cum trăise de-o viaţă Moromete, care vor bani şi cer ca produsele să fie vândute pentru a se îmbogăţi, precum Bălosu. Aceştia suportă din ce în ce mai greu autoritatea tatălui, care îi ironizează, îi umileşte uneori, le aplică pedepse corporale. Cu toate acestea, Moromete va accepta planul lor, fără să le bănuiască intenţiile Concluzie:
