Cu o introducere de Constantin Papanace
NAE IONESCU
FENOMENUL LEGIONAR
Cu o introducere de CONSTANTIN PAPANACE
NAE IONESCU
FENOMENUL LEGIONAR
Cu o introducere de CONSTANTIN PAPANACE
Redactor: Alexandru Iliescu Tehnor Tehnoredactar edactare: e: Antonia Antonia Cristescu Coperta: Vladimir Teodor ISBN: !"#$%&"'(#) *ucrarea reproduce textul ap+rut la editura ,-rmatolii. su/ 0n1ri2irea domnului Constantin Papanace Tiparul Tiparul a 3ost executat executat de tipo1ra4a tipo1ra4a ANTET55 PRESS 60lipe7tii de T8r19 Prahoa Str; Str;
CUV-NT INTRO>UCTIV ?n acest olum se reproduc patru con3erin@e @inute de pro3esorul Nae Ionescu 0n luna mai "$9 0n 3a@a le1ionarilor9 pe c8nd se 1+sea internat 0n la1+rul de la in citirea con3erin@elor reproduse9 se poate o/sera clar 3actura 18ndirii lui Nae Ionescu cu dialectica ei ca racteristic+; Totu7i9 uneori9 parc+ se simte o contrac@ie /rusc+ 0n cursiitatea 18ndirii9 determinat+9 pro/a/il9 de reo lacun+ 0n notarea cuintelor rostite de con3eren@iar; Pe de alt+ parte9 tre/uie @inut seama c+9 0n timpul c8nd conersa sau rostea o con3erin@+9 pe l8n1+ dialectica lui 0ndr+cit+9 Nae Ionescu de1a2a 7i o ra2+ speci4c+9 ce cap ta pe auditor; Spre deose/ire de al@i con3eren@iari9 care o/i7nuiesc s+ citeasc+ sau s+ recite un text ela/orat cu mult+ trud+ Nae Ionescu 18ndea pe loc; Prin aceasta nu numai c+ antrena pe auditor 0n procesul de 18ndire9 dar 0l 3+cea s+ 1uste 7i deliciul ei9 a7a cum se simte aroma p8inii calde a/ia ie7it+ din cuptor; >e aceea9 dac+ 0n r8ndurile redate9 dialectica lui speci4c+ r+m8ne ad8nc impre1nat+9 ra2a con3eren@iarului 0ns+9 lipse7te; Gi aceasta 3ace ca textul s+ apar+ mai schematic; Tre/uie s+ men@ion+m c+ pro3esorul Nae Ionescu a @inut maiHmulte con3erin@e 0n le1+tur+ cu ,6enomenul le1ionar.9 0n ,Buletinul in3ormati.9 0ns+9 nu s#au pu/licat dec8t acestea patru pe care le reproducem9 0ntruc8t9 cu nr; ! din " septem/rie '&9 c8nd a aut loc repatrierea le1ionarilor re3u1ia@i9 /uletinul 7i#a 0ncetat apari@ia; >e aceea9 0n con3erin@ele ce le reproducem9 se trateaD+ mai mult pro/lemele 1enerale9 menite 0ns+ a seri ca /aDa la explicarea 3enomenului le1ionar propriu#Dis; Notele de la con3erin@ele succesie nu le#am aut la 0ndem8n+; Nu 7tim dac+ pro3esorul Nae Ionescu 7i#a deDoltat aceste idei 7i 0n alte con3erin@e sau scrieri de#ale d8nsului; In situa@ia de acum n#am aut posi/ilitatea s+ eri4cam9 4indc+ nu aem la dispoDi@ie toate articolele9 con#
3erin@ele sau lucr+rile lui; Pro/lema ar putea 4 l+murit+ de c+tre aceia care sunt mai la curent cu actiitatea pro3esional+ sau pu/licistic+ a ilustrului 18nditor; Oricum9 ideile expuse 0n pa1inile ce urmeaD+ ar putea seri9 0n mare parte9 ca /aD+ pentru o doctrin+ le1ionara9 sistematiDat+; Tre/uie s+ rele+m9 0ns+9 c+ sunt 7i c8tea idei care n#ar concorda cu linia C+pitanului; Pe una dintre acestea am rea s+ o rele+m 0n mod deose/it9 4indc+ se exalta spiritul imperialist.
,Caracterul na@iunii # spune Nae Ionescu # e o3ensi 7i imperialist prin excelen@+9 adic+ un or1anism care nu poate tr+i dec8t 0n expansiune9 ia@a9 dinamism; Sar putea o/iecta: care e poDi@ia 3a@+ de alte neamuri Ireduc# ti/ilitatea na@iei; a) Nu m+ intereseaD+ pe mine9 na@iune ie9 0n o3ensi+9 ci pe ele9 S+ se aran2eDe ele9 cum pot9 cu mine; b) Noi tr+im 0n istorie9 unde este p+cat9 e7nic+ lupt+9 unde tre/uie s+ ne cucerim dreptul la existen@a9 prin rednicia noastr+; >ac+ nu exist+ dreptul de existen@a9 am 4 0n acest caD 0n1eri9 7i nu su/ p+cat 7i 0n istorieJ Aici este ade+rata 0n@ele1ere a lumii 0n istorie; Apune alt3el pro/lema este o do/itocie9 cei ce o sus@in sunt sau pro7ti9 sau im/ecili; Prin urmare9 cel care rea s+# realiDeDe pe >umneDeu nu o a 3ace dec8t cucerind 0n a3ar+9 str8n18nd de 18t pe altul9 deci na@iunea e dinamic+9 este ia@+ o3ensi+ 7i imperialist+; Nu exist+9 alt3el Dis9 cumin@enie 7i de3ensi+ 0n na@ionalism9 c+ci neamurile care se pun pe o ast3el de tem+9 poDi@ie9 cad 0n ro/ie;;;. Con3erin@a a IV#a9 pa1; "; Aceast+ idee a luptei necru@+toare o 1+sim exprimat+ de C+pitan 0n ni7te r8nduri trimise Con1resului Studen# @ese @inut la Berlin9 0n toamna anului "&; Scria atunci C+pitanul: ,Respin1e@i cu 0nd+r+tnicie toate 3alsele teorii ale 3al7ilor apostoli umanitari7ti 7i paci47ti9 care tind s+ + deDarmeDe suFete7te; Nu uita@i c+ dreptul este o proprietate care se spri2in+ pe 3or@+; 0n lume oamenii se lupt+; >in ad8ncul m+rii 7i p8n+ 0n 0n+l@imile +Dduhului9 nu#i dec8t o lupt+ 0n care animalele se deoreaD+ unele pe altele; In lumea plantelor9 0n natur+9 0n p+duri 7i pe c8mpii9 acolo unde oamenii se duc s+ 1uste pacea9 nu este 0n realitate dec8t o lupt+ surd+ 7i necru@+toare pentru ia@+; Voiesc s+ spun c+ nu exist+ 0n natur+ ,pacea. pe care o c8nt+ to@i poe@ii 7i litera@ii9 nu exist+ dec8t o sin1ura realitate9 mare9 crud+9 super/+: RKLBOIU* Neamurile care 0n@ele1 acest ade+r tr+iesc; Celelalte pier; Rom8nii9 0ncon2ura@i pretutindeni de r+2ma7i cu po3te mari 7i inada@i 0n+untru de du7mani care 0i sl+/esc 7i le macin+ sistematic puterile de reDisten@+ 7i de ia@+9 nu or putea reDista 0n iitor decât dacă vor înţelege că pe pământul lor trebuie s+ creasc+ solda@ii ca /raDii 0n p+dure; >e la acest ade+r 3undamental 7i 0n aceast+ direc@ie spiritual+ tre/uie s+ porneasc+ 0ntrea1a noastr+ actiitate; Via@a acestei Patrii milenare a 4 asi1urat+;;;. Circ9 pa1; ' In ,Pentru le1ionari.9 7ase ani mai t8rDiu9 C+pitanul9 3+r+ a renun@a la principiul luptei na@ionale actie9 0i d+9 totu7i9 o mai mare iDiune cre7tin+9 care 3ormeaD+ partea cea mai ori1inal+ 7i patetic+ a doctrinei le1ionare; ,Melul 4nal al Neamului # scrie el # este ia@a >ac+ este ia@a9 atunci nu intereseaD+ mi2loacele pe care neamurile le 0ntre/uin@eaD+ spre a 7i#o
asi1ura; Toate sunt /une9 chiar 7i cele mai rele; Se pune deci pro/lema: >up+ ce se conduc na@iunile 0n raport cu alte na@iuni >up+ le1ea pe7tilor din mare sau a 4arelor din p+dure Melul 4nal nu este ia@a; Ci 0nierea; 0nierea neamurilor 0n ) numele <8ntuitorului Iisus =ristos; Crea@ia9 cultura nu#s dec8t un mi2loc9 nu un scop9 cum s#a creDut9 pentru a o/@ine aceast+ 0niere; Este rodul pe care >umneDeu #a s+dit 0n Neamul nostru9 de care tre/uie s+ r+spundem; Va eni o reme c8nd toate neamurile p+m8ntului or 0nia9 cu to@i mor@ii 7i cu to@i re1ii 7i 0mp+ra@ii lor; A8nd 4ecare neam locul s+u 0naintea tronului lui >umneDeu; Acest moment fnal, ,0nierea din [email protected] este @elul ce0 mai 0nalt 7i mai su/lim c+tre care se poate 0n+l@a un neam;. 0n lumina citatului de mai sus9 teoria imperialismului 7i a expansionismului9 de esen@+ amorală, ine 0n +dit+ contradic@ie cu linia cre7tin+ adoptat+ de C+pitan pentru e aceea9 0nainte de a recur1e la alte scrieri ale lui9 om c+uta chiar 0n con@inutul con3erin@elor reproduse elemente care ar putea schi@a puntea de apropiere a acestor dou+ concep@ii deose/ite; ,Na@ionalismul secolului al 55#lea # spune Nae Ionescu 0n a IV#a sa con3erin@+ # pleac+ de la popor9 trece la popor pentru a a2un1e la >umneDeu; Cu8ntul lui =ristos este unul 0n cer9 pe linia per3ec@iunii9 dar noi9 oamenii care tr+im 0n istorie9 0l 0n@ele1em deose/it9 deci relati9 dup+ ra@iunea din care 3acem parte9 alt3el am 4 0n1eri; A7adar9 4ecare om tr+ie7te cu8ntul lui >umneDeu 0n 3elul s+u9 con3orm cu colectiitatea suprem+ a/solut+9 0n istorie9 care este na@iunea; In lumea r+s+ritean+ exist+ un sim@ mai deDoltat al realit+@ii9 3apt care ne deose/e7te de Apus9 unde domin+ sim@ul 1eneralit+@ii9 al a/strac@iunii; >eci aici9 0n R+s+rit9 exist+ de2a nuan@e 0n tr+irea lui >umneDeu; >ac+ na@ia realiDeaD+ pe >umneDeu pe p+m8nt9 pe mine nu m+ intereseaD+ dec8t >umneDeul pe care# tr+iesc eu 7i nu un1urii9 3ranceDii etc; 0n Napoli aproape 4ecare strad+ are umneDeu; >eci9 eu sunt dator Iui >umneDeu numai 0n na@ia mea; Or9 cum na@ia este cel mai important cerc colecti 0n care tr+ie7te omul 0n istorie9 eu n#am dec8t un sin1ur tri/ut de pl+tit 0n ia@+9 3a@+ de >umneDeu: prin na@ie; I Vezi „Legea", anul II, nr. 3 - 4, iunie-iulie !#, G. Ra$%&eanu' „Nae I%ne($u. Fa*e +i $u&in*e. Inei*". i „Orien*ri", nr. 3, %$*%/brie !0.
>ac+ >umneDeu nu este numai >umneDeul meu9 dac+ nu este un >umneDeu sin1ular9 ci este 7i al un1urilor9 3ranceDilor etc9 atunci eu n#a7 mai 4 rom8n 7i n#a7 mai putea pl+ti lui >umneDeu tri/utul meu prin na@ia mea;. Ideea relatiit+@ii 0n ,eac.9 adic+ 0n istorie9 la care se re3er+ Nae Ionescu la 0nceputul para1ra3ului citat mai sus9 este su/liniat+ 7i de C+pitan; ,6acem o mare deose/ire # scrie el # 0ntre linia pe care mer1em noi 7i linia Bisericii Cre7tine. ,Pentru le1ionari.9 pa1; ""; ,*inia istoric+ este una: aceea pe care o tr+im noi; C+ci noi tr+im 0n eac; *inia Bisericii este cu mult deasupra noastr+; C+tre ea tindem9 dar nu realiD+m dec8t pu@in; Pentru c+ tr+im su/ condamnare 7i su/ piatra de moar+ a p+catelor noastre9 a lumii 7i a mo7i#str+# mo7ilor no7tri; Recunoa7tem c+ suntem p+c+to7i: aceasta este atitudinea le1ionar+ 3a@+ de Biseric+. pa1; &; Gi totu7i9 acel ,pu@in. care se realiDeaD+ ,0n eac. din n+Duin@a cre7tin+ pentru ,0nierea neamului.9 este 3oarte mult dac+ se compar+ cu tendin@a 1eneral+ dominant+ 0n societatea contemporan+ de a se comporta9 exalt8nd le1ea 2un1lei9 a ,pe7tilor din mare sau a 4arelor din p+dure.; Speci4ca omenie rom8neasc+ arat+ c+ n+Duin@a cre7tin+ de a dep+7i le1ea 2un1lei este apana2ul 0ntre1ului popor rom8n; Poate 7i el a realiDat ,pu@in. 0n cursul D/uciumatei sale istorii9 dar n#a p+c+tuit ca alte popoare9 ,str8n18nd de 18t pe altul.; >esi1ur9 pentru cei care au cultul p+18n al 3or@ei materiale cu sete de putere 7i tendin@e de domina@ie imperialist+9 aceast+ n+Duin@+ cre7tin+ ar p+rea ca o mare de4cien@+; C+pitanul 0ns+ o considera ca un titlu de no/le@e istoric+ a poporului rom8n; Pe aceast+ linie orienta el 7coala le1ionar+9 menit+9 dup+ indecarea metehnelor imprimate de domina@ia 3anariot+ 7i poten@area irtu@ilor9 ,s+ dea @+rii acesteia un mare tip de român. Poate s+ ias+ din ea cea mare9 cum n#a mai 3ost9 care s+ 3r8n1+ 0n dou+ 0ntrea1a noastr+ istorie 7i s+ pun+ temeliile 0nceputului unei alte istorii rom8ne7ti9 la care acest popor are dreptul9 datorit+ su3erin@elor 7i r+/d+rii 0ui milenare9 precum 7i cur+@eniei 7i nohlepi sale sueteşti, căci este, poate, singurul popor din lume care, în toata istoria sa, n-a cunoscut păcatul înrobirii, încălcării sau nedreptătirii altor popoare” ,Pentru le1ionari.9 pa1; %$!;
>esi1ur9 7i aceast+ n+Duin@+ a p+rea celor 0m/i/a@i de concep@ia amoralismului 0n politic+ drept cea nerealist9 dac+ nu chiar utopic; >ar 7i ace7tia tre/uie s+ @in+ seam+ c+ marile a8nturi sau salturi 0n istorie n#au pornit din tehnica excesi+ a calculelor doDate 0n specularea 3or@elor constituite sau a pasiunilor umane9 ci din aspira@ia spre 0nalte idealuri9 uneori ade+rate utopii; 0n 4ecare om exist+ aceast+ tendin@+ de eadare9 0ntre@inut+ de ataica nostal1ie a paradisului pierdut; Numai asemenea tendin@e pot des3unda marile D+c+minte de ener1ie moral+9 care sta1neaD+ 0n ad8ncul oamenilor sau al colectiit+@ilor umane; Poporul rom8n9 su3ocat de o ,p+tur+ suprapus+.9 decrepit+9 sediment al unei mixturi etero1ene 7i nes+n+toase9 simte ad8nc neoia erup@iei spre culmi tot mai 0nalte 7i senine; Gi aceste culmi i le#a indicat C+pitanul prin umneDeu.;
Rom8nii9 care s#au ap+rat cu 0ner7unare c8nd au 3ost ataca@i9 au repudiat or1anic cultul p+18n al 3or@ei de ,a str8n1e de 18t alte popoare.9 spre a se a4rma 0n istorie; >e aceast+ atitudine constant+ a @inut seam+ C+pitanul c8nd a 3ormulat principiile doctrinei sale: dac+ 0n ,lupta necru@+toare pentru ia@+;;; spre a putea reDista 0n iitor9 tre/uie ca pe p+m8ntul lor s+ creasc+ solda@ii ca /raDii 0n p+dure.9 pentru a alori4ca ,talentul pe care >umneDeu #a s+dit 0n neamul nostru.9 tre/uie ca ,telul 4nal al neamului sa 4e învierea. 0nierea neamurilor 0n numele <8ntuitorului Iisus =ristos.; In aceast+ perspecti+ inte1ral+ se 0mpac+ at8t spiritul com/ati eroic preconiDat pentru apărare, 0n ,lupta necru@+toare. din aceast+ ia@+9 c8t 7i lupta s38nt+ cu p+catul9 pentru ,0niere din [email protected] acest moment 4nal9 @elul cel mai 0nalt 7i mai su/lim c+tre care se poate 0n+l@a un neam.; Prin ace7ti doi poli9 primul situat pe p+m8nt9 0n clocotul ie@ii acestei lumi 7i secundul transpus 0n cer9 0n lumea cealalt+9 trece axa ertical+ a doctrinei le1ionare 4xat+ de C+pitan; >ar9 pe l8n1#+ aceast+ explica@ie de ordin oarecum ide# alist# transcedenta09 mai exist+ 7i o 2usti4care de ordin strict con2uncturaJ; Priind pro/lema raporturilor 0ntre popoare printro prism+ rom8neasc+ strict politic+9 adic+ a ,tr+irii 0n eac.9 edem c+ concep@ia C+pitanului apare mult mai oportuna şi mai realistă dec8t acea etalata de realiştii care !" s+ 2usti4ce cultul 3or@ei; Teoria amoralit+@ii 0n politica na@ional+ 7i9 mai ales9 interna@ional+ ar aea interes s+ o propa1e popoare mari 0n sens de numeroase ca ru7ii9 1ermanii9 americanii9 chineDii etc; >ar ar 30 o mare impruden@+9 ca s+ nu spunem ne1hio/ie9 daca ea ar 4 etalat+ 7i 2usti4cat+ de popoare mi2locii sau mici; C+ci s#ar o3eri 0n mod stupid alibiul pentru hr+p+re@ii lor eciniJ Popoarele mici nu pot concura 0ntr#un climat politic dominat de concep@ia luptei amorale; 0ns+7i existen@a lor 4Dic+ este permanent amenin@at+; >e aceea9 ele au interes s+ propo+duiasc+ toleran@a 0ntre indiiDi sau popoare; Gi s+ 4e adepte ale acestei doctrine9 dac+ la /aDa ei st+ o concep@ie cre7tin+ sincer+ 7i nu calcule interesate ,ale 3al7ilor apostoli umanitari7ti 7i paci47ti9 care tind s+ deDarmeDe suFete7te.9 pentru a putea mai u7or s8#7i 0ntind+ st+p8nirea lor spoliatoare 7i asupritoare; C8t prie7te a#rmarea în istorie, ea tre/uie c+utat+ pe alt teren9 0n a3ara 3or@ei materiale; Cum am ar+tat 7i cu alt prile29 toate 3r+m8nt+rile distructie ale omenirii proin din 3aptul c+ este predominant+ concep@ia demoniacă, cu arDatoarea ei sete de st+# I p8nire; Poporul rom8n n#a 3ost turmentat de aceasta pasiune 7i mul@i au considerat acest lucru ca o de4cien@+ na@ional+; >ar a4rmarea 0n istorie nu poate aea numai acest aspect9 oarecum material9 erupt din stratul primiti al suFetului uman; Elementul spiritual a tre/ui 0ntr#o Di s+ 4e mai mult apreciat; 0n aceast+ perspecti+ poate tocmai a/sen@a 0n mani3est+ri a elementului demoniac amintit care9 cum am spus9 dup+ concep@ia actual+9 este considerat ca o defcienţă, s+ constituie m8ine9 0ntr#o societate mai eoluat+ 7i cu ade+rat ciiliDat+ 0n sens cre7tin9 un mare merit C+pitanul a intuit acest ade+r de /aD+ c8nd le1itimeaD+ a4rmarea I A (e &eea 1n „Orien*ri" n%*ele' .A2ir/area 1n i(*%rie", nr. , %$*%/brie !! +i „Furi*%rii e i(*%rie", nr. 5, (e*e/brie !.
masi+ 0n istorie a Neamului rom8nesc9 inoc8nd marea lui omenie. Aceast+ concep@ie a4rmat+ 0ntr#o lume a/rutiDat+ de materialism 7i sete de dominare prepoten@+9 constituie un $mare moment de iluminaţie” pe care 0ns+ mul@i nu# 0n@ele1; Ea 0ns+9 pe l8n1+ 0n+l@imea moral+9 este p+truns+ 7i de un lucid realism politic: noi9 rom8nii9 ca popor mic9 aem interesul ca legile %unglei, care domin+ ast+Di raporturile 0ntre popoare9 s+ 4e 0nlocuite 7i în &apt, cu legea creştină. 0ncercarea popoarelor mici sau mi2locii de a concura pe t+r8mul 3or@ei materiale le#ar pune 0n postura ridicol+ a /roa7tei umFate din 3a/ul+; Prin concep@ia C+pitanului se pot t+m+dui 7i acele complexe de in3erioritate9 cu nimic 2usti4cate9 ce se o/ser+ la unii c+rturari rom8ni9 care cred c+ Neamul rom8nesc a 3ost mai mult un obiect decât subiect de istorie. ! doad+ s#a aut cu excentricul scriitor Emil Cioran9 ad8nc chinuit de un asemenea complex de in3erioritate; C8nd a reFectat mai ad8nc 0ns+9 s#a deDmeticit 7i a m+rturisit ,II reste Que sil 3ut un temp ou 2etais honteux de 3aire p8rtie dun peuple mineur9 ii nen a plus de meme mai0itenant >u moins ecartee l=istoire9 en tirera#t#il la 4erte de naoir pas commis Ies 3or3aits Qui conduis# ent. I ,Preues.9 nr; '9 aril9 )%; uh 7i po3tele 4rii noastre p+m8nte7ti; Ne preocup+m 7i ne plac ictoriile asupra oamenilor9 nu ictoriile 0mpotria >iaolului 7i p+catului; To@i oamenii mari ai lumii de ieri 7i de aDi: Napoleon9 ac+ se cerceteaD+ chestiunea de aproape se poate edea c+9 0n 3ond9 aceast+ concep@ie este 0mp+rt+7it+ 7i de Nae Ionescu; Re3erindu#se la ,iertarea cre7tin+.9 Nae Ionescu scrie: ,Cre7tinismul este reli1ia milei 7i a iert+rii; Reli1ia celor sla/i deci A I
„Este adevărat că a fost un timp când ini-a fost ruşine că fac parte dintr-un popor neînsemnat; acum nu mai simt acelaşi lucru. Cel puţin, Istoria dată la o parte, el îşi va găsi mândria de a nu fi comis cârdăşiile care duc la ea.
sclailor A9 nuJ Ci mai de1ra/+ a eroilor; A eroilor umili 7i anonimi a celor care s#au 0n3r8nt pe ei9 a acelor care nu mai sunt ai lor9 ci ai lui >umneDeu; Cine nu mai cere nimic pentru el9 e cre7tin; Cine nu mai exist+ prin el9 e cre7tin; Cine s#a omor8t 0n trupul lui9 0n am/i@iile 7i po3tele lui9 dar tr+ie7te 0n spiritul 7i 0n le1ea lui >umneDeu9 acela e cre7tin; 0nseamn+ 0ns+ aceasta c+ un cre7tin nu exist+9 nu cere nimic9 nu rea nimic9 nu lupt+ pentru nimic >eloc; El este9 lupt+ 7i cere 0mplinirea le1ii lui >umneDeu;. I Con3runt8nd acest text cu citatele din con3erin@a a IV#a reproduse mai 0nainte9 priitor la caracterul o&ensiv şi imperialist al naţiunii, care pare c+ respira oin@a de putere Cille Dur ra3t. a lui NietDsche9 apare o eident+ disonan@+; Gi cum Nae Ionescu se m+rturise7te un pro3und cre7tin 7i crede9 ca 7i C+pitanul9 cu toat+ t+ria 0n ,0nierea <8ntuitorului.9 tre/uie redimensionat sensul acelor citate; Aceasta cu at8t mai 8rtos9 cu c8t Nae Io# nescu # cum era 7i 4resc # respin1e teoria lui NietDsche priitoare la cre7tinism; NietDsche # scrie el # a creDut c+ poate arunca suprema insult+ cre7tinismului9 consider8ndu#l drept o moral+ a sclailor; E o eroare chiar dac+ ea ine de la un om de net+1+duit 1eniu;;; >e sclai nu putea 4 or/a atunci c8nd se cump+ne7te structura intim+ a Ean1heliei c+ci recunoa7terea drepturilor la existen@+ a durerii nu duce la lupt+ 0mpotria ei # e drept dar nu duce nici la resemnare;;; Cre7tinismul prime7te durerea ca o realitate9 dar nu o nea1+9 ci o VA*ORI6ICA;;; Ast3el9 durerea 0ns+7i poate deeni iDor de nes38r7it+ /ucurie9 dac+ ea 0ndepline7te un rost 7i 07i cap+t+ un sens 0n 0ncordarea noastr+ spre m8ntuire.; Op; cit;9 pa1; '!#'$; Am reprodus9 in extenso toate aceste pasa2e9 spre a se putea edea mai /ine c+9 0n su/stan@a ei ad8nc+9 18ndirea lui Nae Ionescu mer1e pe aceea7i linie cre7tin+ ca a C+pitanului; >iscordan@a ce se o/ser+ 0ntre teoria ,im# perialist+. 7i ,iertarea cre7tin+. ar 4 cam de aceea7i natur+ ca aceea semnalat+ mai sus9 c8nd am comparat circulara C+pitanului cu ,lupta necru@+toare pentru existen@a. 7i ,@elul 4nal al Neamului.; Primul concept ne @ine ancora@i 0n mieDul realităţii, unde tre/uie s+ ne ,ap+r+m s+r+cia9 7i neoile9 7i neamul. pentru a su/Dista al doilea ne indic+ un @el su/lim9 dumneDeiesc9 atr+18nd expansiunea ?mperialismului nostru. pe linia ertical+ ce duce spre nepieritoarele alori cre7tine; C+ci9 dac+ popoarele mici r+m8n handicapate pe terenul plat oriDontal al materialismului caracteriDat prin cantitate, 0n schim/9 se pot eri4ca cu mai mult succes pe cel ertical9 al spiritualit+@ii9 unde se cere calitatea; Numai prin aceste dou+ concepte 2uxtapuse se poate aea o iDiune inte1ral+ a 0ntre1ii realit+@i9 d8nd
Ionescu" „#ndreptar ortodo$, pag. %&, 'ies(aden, )*+, ediţie îngriită de .C. /m0ăr.
mai multe scrisori si1ilate 7i adresate p+rin@ilor9 so@iei9 copiilor9 c8nd or 4 mari9 7i C+pitanului9 cu ru1+mintea de a 4 0nm8nate numai 0n caDul mor@ii sale; Poate aceast+ 0ncredere 7i stim+ deose/it+ au 3+cut pe cei care au editat documentele diplomatice secrete 1ermane s+ noteDe pe raportul ministrului9 1erman la Bucure7ti9 6a/ricius9 din ! mai "$9 unde se anun@a 7i arestarea lui Nae Ionescu9 c+ el este ,loc@iitorul Conduc+torului +rDii de 6ier9 Codreanu. ,Stellertreter des 6iihrers der Eiserne arde9 Codreanu. I; 6+r8 0ndoial+9 cei care au 3+cut aceast+ not+ au comis o eroare; Nae Ionescu a 3ost un sincer 7i mare prieten ,din remuri 1rele. al ar niciodat+ n#a de@inut calitatea ce i se atri/uie 0n nota amintit+; uca; 0ntr#o noapte9 4ind de planton am8ndoi 0n 0nc+perea su/teran+ din reduitul central9 denumit+ eu3emistic ,dormitorul doi.9 unde am 3ost 0n1r+m+di@i to@i cei care 3+ceam parte din primul lot de aresta@i9 a enit or/a de Nae Ionescu9 despre care s#a aFat c+ 3usese arestat Cum a auDit pomenindu#se de acest nume9 3a@a /uh+it+9 de culoare p+m8ntie9 a lui Crainic parc+ a 0nceput s+ dein+ erDuie; A spus cu o acreal+ de piDm+ coclita: ,Acest om este un impostorJ Toate ideile 0n le1+tur+ cu ortodoxia 7i pro/lema na@ional+ cu care se 0mp+uneaD+9 le#a luat de la mine; Acum9 c8nd 0l +d c+ d+ t8rcoale le1ionarilor9 0mi produce sc8r/+; Este un tip periculos; Eu nu oi putea sta al+turi de el; Voi spune aceasta 7i lui Corneliu.; Am r+mas uluit 7i 0ndurerat; Nu /+nuiam at8ta ranchiun+; <#am m+r1init s+ spun: ,>ac+ a 3ost 0nchis pentru cauDa le1ionar+9 0nchisoarea a constitui o 0ncercare 7i p+catele despre care se spune c+ le are se or puri4ca prin su3erin@+.; Apoi am schim/at or/a; >e ,3urarea ideilor lui Crainic. de c+tre Nae Ionescu nici nu putea 4 or/a; Un om ca acesta9 al c+rui creier 0n permanent+ e3erescen@+ sc8nteia risipind ,idei ori1inale. 0n toate ocaDiile9 nu aea neoie s+ recur1+ la limitatul /a1a2 de idei 1reoaie ale lui Crainic; Gi apoi chestiunea ,ideilor ori1inale. este 3oarte discuta/il+: extrem de pu@ine sunt9 0n istoria culturii9 ideile cu ade+rat ori1inal; In mod o/i7nuit9 ori1inalitatea const+ mai mult 0n 3elul nou sau speci4c de preDentare a unor idei echi; 0n caDul nostru9 0ns+9 pro/lema se simpli4c+ 7i mai mult9 dat 4ind stilul de I
1e0i" ocument )*22344)5++-5+% reprodus în original în „6rientări pentru legionari, nr. )& din septem(rie )*+2.
18ndire 7i exprimare diametral opus al acestor doi riali culturali; 0ntre eiW deose/irea nu era numai de metod+9 dar 7i de structur+; Pentru Nae lonesou9 Nichi3or Crainic tre/uie s+ 4 aut 7i el ,incapacitatea de a se 0mp+ca # 4e 7i numai teoretic # cu metoda sa de cercetare a 0nt8mpl+rilor. Op; cit9 pa1; ; Gi iceersa; >e alt3el9 aceast+ di3eren@+ se putea o/sera u7or at8t 0n con3erin@ele pu/lice sau prele1erile uniersitare9 c8t 7i 0n scrisul lor cotidian de la ,Calendarul. 7i ,Cu8ntul.; ,Articolele d#0ui Crainic # scrie C+pitanul # erau ade+rate loituri de tun care 3+ceau raa1ii 0n lumea antiro# m8neasc+. ,Pentru le1ionari.9 pa1; '; Ele erau impeca/ile ca 3orm+9 dar se sim@ea truda 1rea cu care erau ela/orate9 pe canaaua unui num+r restr8ns de idei9 deenite monotone prin repeti@ia lor; Erau 1ustate9 dar 7i 1reu di1erate; >impotri+: arietatea 7i e3erescen@+ ideilor lui Nae Ionescu alori4cate printr#o dialectic+ 0ndr+cit+ 7i unic+ 0n 3elul ei9 con3er+ acestor idei un 3armec deose/it; Prospe@imea de 18ndire le 3+cea s+ 4e c+utate ca ,p8inea cald+.; Gi acest 3apt 3+cea s+ dospeasc+ nesecata piDm+ a lui Nichi3or Crainic; >ar di3eren@a nu se m+r1ine7te numai la acest aspect; Apropierea lor de e pe o poDi@ie diametral opus+ porne7te Nae Ionescu; Cu luciditatea 7i onestitatea lui 0n 18ndire9 el m+rturise7te9 chiar cu umilin@+9 c+ s#a apropiat de umneDeu in locul 0n care se porunce7te. ; radul de sinceritate al acestor apropieri de umneDeu c+ m+ pedepse7te pentru p+catulmeu pun8nd9 0n aceste remuri 1rele pentru noi9 pe acest om9 c+ruia eu i#am acordat prietenia mea 7i prietenia ite2iei 7i 1loriei oastre9 ca s+ m+ insulte ast+Di 7i s+ m+ loeasc+ 0n ceasul 1reu de acum9 cu ciocanul 0n moalele capului9 al+turi de 1rupa iudeo#cuDisto#li/eralo# mason+9 0n care to@i r+2ma7ii na@iei rom8ne7ti 7i#au pus ultima lor speran@+. Circ; pa1; '!; Cu totul alta a 3ost traiectoria eolu@iei lui Nae Ionescu: a stat 0n la1+re9 0n 0nchisori9 nu cu aer de om deprimat sau intrat 0n panic+9 a7a cum am aut prile2ul s+ constat la Crainic9 ci cu senin+tatea pe care o poate da numai o mare credin@a; "răia intens &enomenul legionar şi, prin exemplul lui9 r+sp8ndea 0ncredere9 chiar c8nd situa@ia ap+rea disperata; Erau momente c8nd9 dup+ concep@ia lui pro3und cre7tin+9 ,durerea 0ns+7i poate deeni iDor de nes38r7it+ /ucurie9 dac+ ea 0ndepline7te un rost 7i 07i cap+t+ un sens 0n 0ncordarea noastr+ 0nspre m8ntuire.;
Aceasta idee9 trans3ormat+ 0n atitudine 0n remuri 1rele9 Nae Ionescu n#a luat#o de la Nichi3or Crainic9 4indc+ acesta n#a aut#o; Iar 0n caDul c+ a aut# o9 s#a codit s+ o tr+iasc+; >e aceea9 la un p+trar de eac de la asasinarea C+pitanului9 c8nd acela7i nenorocit de Crainic pream+re7te ,concep@ia pocit+ a /ol7eismului. # cum o denumea el alt+dat+ # 7i deni1reaD+ ,concep@ia inte1ral+ a spiritualismului.9 0mprosc8nd cu ,/ale de enin. memoria C+pitanului 7i a tuturor
NAE IONESCU 6ENO
CONFERIN! I Rom8nia le1ionar+ nu este un 3apt simplu9 ci complex Adic+ iDiunea le1ionar+ a realit+@ii este o 3ormul+ care cuprinde 0ntrea1a mani3estare de ia@+9 a7a cum se 0ncadreaD+ ea 0n istorie; Rom8nia le1ionar+ a 4 o 3orm+ de ia@+ politic+9 economic+9 spiritual+9 alta dec8t cea de ast+Di; Punctul de plecare este istoria; Tot ce se 0nt8mpl+9 se 0nt8mpl+ 0n timp 7i spa@iu9 adic+ 0n istorie9 teolo1ii spun ,0n eacX; ?nt8mpl+rile cur1 0n istorie9 adic+ istoria 0ns+7i cur1e9 4indc+ istoria tr+ie7te su/ o coordonat+ anume a timpului9 care este o continu+ cur1ere; 6iloso4i istorici cred c+ istoria cur1e 0ncotroa9 c+ are o direc@ie9 un sens; Nu e de creDut c+ ea are un sens9 dup+ cum nici ia@a nu duce 0ncotroa9 ci duce la s38r7it9 la moarte9 0nceput 7i s38r7it; Istoria nu se 0n7ir+ eoluti eolu@ia este o idee necre7tin+9 nu anticre7tin+9 introdus+ 0n 18ndirea noastr+ 0n secolul al 5I5#lea; Ea a c+utat s+ 1+seasc+ un sens ie@ii plec8nd de la un om9 nu de la >umneDeu; Istoria este o realitate necesar+9 dar 7i schim/+toare9 deoarece 7i 3aptele care o constituie se schim/+; Asta 0nseamn+ c+ tot ce se 0nt8mpl+ 0n istorie9 adic+ 0n timp 7i spa@iu9 este relati; Atunci 7i 0nt8mpl+rile sunt relatie9 0n 0n@elesul c+ nu repreDint+ un sens 0n sine9 nu se produc dup+ o le1e anumit+; e pild+9 un 1r+unte de 1r8u pus 0n p+m8nt d+ un 4r de 1r8u9 asta e normalul9 nu un pui de 1+in+9 anormalul; Anormalitatea 0nseamn+ deDechili/ru 0n a7eDarea 4reasc+ a lucrurilor; Cum se sta/ile7te normalitatea 7i anormalitatea Normal 0nseamn+ ceea ce este mai des 3reQuen@a; Tipul rom8nului este 0ntre /lonDi 7i /runi chateni9 acesta e normal; Normalitatea este 7i ea aproximati+; Conceptele cu care m+sur+m normalitatea sunt instrumente aproximatie; Ca s+ putem spune c+ un 3apt este normal sau anormal tre/uie 0nt8i s+ 4e ca 3apt; 6aptele istorice se 1rupeaD+ 0ntr#un anumit loc 7i timp Y au un 3el de aer comun9 un 3el de 3amilie; Sunt mai multe 3apte9 0ns+ 7i asta d+ caracterul colecti; 6aptele se schim/+ 0n raport cu timpul9 7i aici st+ relatiitatea; Bun+oar+ exist+ 7i o 3orm+ a/solutist+ de conducere a 3aptelor9 dar 7i una democratic+; >in 3aptul c+ exist+ mai multe 3orme de conducere9 lumea crede c+ poate s+ alea1+; 6als9 pentru c+ 3ormele acestea nu exist+ 0n sine9 ele 4ind9 0n 3unc@ie de un anumit timp9 de anumite condi@ii istorice; Aici e relatiitatea; Exemplu: S+ um/li 0n chilo@i tre/uie s+ 4e ar+9 c+ci dac+ e iarn+9 lumea te crede ne/un a7a 7i cu 3orma de conducere;
C8nd lumea era condus+ de principii democratice9 e ne/un cel care e a/solutist adic+ um/l+ iarna cu chilo@i; 6ormele de ia@+ sunt le1ate de un anumit timp 7i loc; ?n momentul9 de exemplu9 0n care masele particip+ acti la ia@a politic+9 dup+ placul meu9 adic+ eu nu pot ale1e printre 3ormele politice; Re1ele 07i d+ seama c+ @ara rea un principiu autoritar; Altul era 0ns+ principiul autoritar pe remea lui Carol cel
"n ce const# o form# istoric#$ Rena7terea9 Clasicismul sunt nume ce caracteriDeaD+ 3orme istorice; O 3orm+ istoric+ cuprinde toat+ ia@a omeneasc+ care are di3erite aspecte9 elemente constitutie9 3eudal9 rena7terea9 lumea 1reac+9 roman+Z Toate acestea la un loc constituie istoria la un moment dat9 dar toate aceste aspecte au 0ntre ele o di3eren@+ particular+; ?ntre toate exist+9 0n chip normal9 o le1+tur+; >e exemplu: Nu pot 4 ortodox9 dac+ sunt capitalist9 idealist sau nominalist 0n 4loso4e9 indiidualist 0n etic+9 democrat 0n politic+; >ac+ sunt protestant nu pot 4 dec8t a7a; Exist+ deci o corela@ie 0ntre elementele constitutie9 0ntr#un moment dat; Aceast+ corela@ie d+ dia1rama9 pro4lul 3ormei istorice; >eci o 3orm+ istoric+ este o unitate or1anic+9 pentru c+ di3eritele p+r@i nu sunt puse la 0nt8mplare9 ci sunt le1ate 0ntr#un 3el; Se poate identi4ca o epoc+ istoric+ pornind de la un element constituti9 adic+ totul prin parte9 cu o condi@ie 0ns+: epoca istoric+ s+ 4e /ine de4nit+9 s+ 4e a2uns+ la normalitate; 6ormele istorice sunt succesie: se nasc 7i mor; ?ntre 0nceput 7i s38r7it exist+ un moment optim; Ne tre/uie o anumit+ 0naintare 0n timp ca s+ putem identi4ca 3orma istoric+ din care 3acem parte; >ar se mai 0nt8mpl+ cea: o epoc+ care moare este coexistent+ cu una care 0ncepe; Cum putem identi4ca epoca care moare 7i cea care 0ncepe Aprecierea elementelor de4nitorii este o chestiune de art+ personal+; Exist+ 7i elemente o/iectie;
CONFERIN! ! II%! Faptele istorice 6aptele istorice se 0n7ir+ 0n timp9 se 1rupeaD+ 0n anumite unit+@i 0nl+untrul c+rora di3erite elemente constitutie stau 0ntr#o str8ns+ corela@ie; Pentru 4ecare element constituti 7i 4ecare indiid care 3ace parte dintr#o 3orm+ istoric+9 aceasta este o/li1atorie9 0n reme ce 3ormele istorice se succed9 dar nu se condi@ioneaD+; Nu exist+ cauDalitate 7i sens 0n istorie; Exist+ 3orme istorice pure 7i impure; Cele pure se nasc acolo unde condi@iile istorice se suprapun cu cele 1eo1ra4ce; O 3orm+ istoric+ apare de o/icei 0n locul cel mai potriit; >ar nu tr+ie7te numai acolo9 ci are tendin@a de a lua 0n st+p8nire 7i alte locuri ce nu 0i sunt proprii; >e pild+: 3orma de ia@+ a reciei echi a luat 0n st+p8nire 7i alte domenii ca Italia9 Asia un+rii etc; Aici a 1+sit alte condi@iuni9 alte posi/ilit+@i de alori4care a existen@ei; Nominalismul este o 7coal+ 4loso4c+ care pune cuintele sau numele la /aDa concep@iei noastre despre nume; Aceste concep@ii 0nlocuiesc realitatea; Pentru no@iunile: a intra9 a ie7i9 a co/or09 a urca9 dup+ cum se ede9 rom8nul are termeni deose/i@i9 pe c8nd neam@ul Dice: unter1ehen9 au3 etc; Nominalismul st+ la /aDa culturii noastre de la Rena7tere p8n+ ast+Di; Aceasta este o epoc+ 7tiin@i4c+9 tehnic+9 cu aplica@ii etc; Nominalismul s#a n+scut 0n An1lia9 7i anume la 6ranciscani9 7i numai acolo se putea na7te9 0ntruc8t exista o tendin@+ de a/stractiDare; Apoi a 0nceput s+ cunoasc+ 7i alte domenii9 cu ele s#a altoit pe un alt material ce nu era propriu; ?n caDul acesta apar 3enomene monstruoase9 hi/ride; A7a s#a 0nt8mplat cu li/eralismul 7i democra@ia la noi; >emocra@ia este o 3orm+ istoric+; Ea 0n sine nu este nici /un+9 nici rea; Tre/uie s+ @inem seama 0nt8i unde a ap+rut; N#a prins la noi; 6aptul c+ s#a n+scut 0n sud#estul Europei 7i de acolo s#a 0ntins 0n alt+ parte9 doede7te c+ sunt 3orme ia/ile; Putem 0ns+ noi s+ o3erim elementele9 condi@iunile care s+ rodeasc+ Nu9 c+ci nu aem condi@iuni; >emocra@ia a 3ost /un+ acolo9 0ns+ nu la noi; Nu tot ce este /un la ei este /un 7i la noi; ?n An1lia9 de pild+9 de la & p8n+ la " p;m; ne1ustorii din *ondra um/lau cu 2o/en9 pe c8nd la noi ar da na7tere la ridicol;
Ce presupune li&eralismul$ O mentalitate indiidualist+; 6ormele de ia@+ reduse la indiid; Unde s#a n+scut indiidualismul s#a n+scut 7i protestantismul9 care este o 3orm+ indiidualist+ de tr+ire a lui >umneDeu; Proprietatea 0n Apus era indiidual+; ?n Apus era 3ormula: 2us utendi9 3ruendi et a/utendi; *a noi nu e a7a; >e pild+9 proprietatea rural+ cre7te 7i descre7te 0n raport cu popula@ia9 cu num+rul mem/rilor 3amiliei; Aceasta 0nseamn+ c+ la noi proprietatea nu este un /un indiidual9 ci 3amilial9 le1at de 3or@a de lucru a 3amiliei; Raportul dintre /un 7i proprietar este altul la noi; *a noi @+ranul nu este proprietarul terenului
0n sensul 3ormulei romane9 ci este slu2itorul p+m8ntului; Nu exist+ concep@ie indiidualist+ 0n Rom8nia; ?n ""9 c8nd era criD+9 @+ranul cump+ra teren a1ricol ca 7i c8nd criDa n#ar 4 existat; *a noi li/eralismul nu 1+sea materialul necesar; A7a se explic+ de ce statul nostru este r+u; Pentru @+ran statul a 3ost sim@it ca un r+2ma7 pentru c+ lua 3+r+ scrupule impoDite multe 7i 0n schim/ nu da nimic; >e exemplu9 statul li/eral are 2usti@ie; *a /aDa ei st+ ideea de drept9 care este o idee a/stract+; *a noi oamenii 0ns+ nu @ineau seam+ de 2usti@ie9 ci de dreptate; Exemplu: Ia7cu din T+taru9 de7i nu era de nimeni numit 2udec+tor9 totu7i 0mp+r@ea dreptate @+ranilor; Iar acum c8@ia ani9 Diarele au scris despre un pop+ din 2ude@ul Tulcea9 care a 3ost arestat 4indc+ 0mp+r@ea dreptate; >e ce se duceau @+ranii la ace7tia 6iindc+ ace7tia repreDentau un presti1iu 7i o con7tiin@+; >reptatea este un element psiholo1ic 7i nu a/stract; Gi @+ranul tre/uie s+ ai/+ 0ncredere 0n dreptate; *a noi9 0n loc de dreptate este le1ea9 care este un aparat str+in ad+u1at pe deasupra; >e aceea @+ranul consider+ le1ea ca cea du7man; Exemplul cu lo1o3+tul care a spus c+ el a aut dreptate9 dar para1ra3ul i#a m8ncat capul; Prin urmare9 statul li/eral de la noi tre/uia s+ lucreDe 0n condi@iuni extrem de 1rele; A 3ost o/li1at s+ 0mprumute; Critica statului li/eral 3+cut+ de 2unimi7ti9 c+ nu tre/uie s+#l accept+m9 este o copil+rie9 c+ci chiar 2unimi7tii au 3ost o/li1a@i s+ 0mprumute elemente li/erale; Exemplu: le1ea minelor a lui Carp9 a meseriilor9 Neni@escu9 care erau conseratori; >e ce 6iindc+ erau o/li1a@i de necesit+@ile timpului; Toat+ lumea era li/eral+9 c+ci to@i 4ind capitali7ti 7i noi tre/uia s+ 4m la 3el; Alt3el deeneam colonie; Am intrat 0n 3ormula li/eral+ 0n $% c8nd M+rile Rom8ne au intrat 0n aria interna@ional+9 deci au 0mprumutat 3ormula li/eral+9 prin en1leDii care lucrau prin leantini ne1ustorii din Constantinopol; Apoi in 1ermanii9 care 0nlocuiesc pe leantini prin 2idani; C+ noi n#am 0nForit su/ aceast+ 3ormul+9 este o alt+ chestie; Nu ne putem iDola 0ns+; Chiar ermania nu se putea sustra1e9 de7i aea o cultur+ mai /ine de4nit+9 mai exprimat+ dec8t a noastr+; A existat 0nainte de r+D/oi o ermanie capitalist+ 7i li/eral+; O 3orm+ istoric+9 deci9 se poate 0ntinde 7i 0n @+rile unde nu 1+se7te condi@iunile proprii9 d8nd na7tere la 3orme hi/ride9 improprii9 impure; A7a a 3ost cu li/eralismul 0n sud#estul Europei9 de7i a 3ost /un 0n Apus; O 3orm+ istoric+ 0ntre/uin@eaD+ elemente ce#i sunt proprii9 at8t la ea acas+9 c8t 7i 0n @+rile unde se 0ntinde; 6orma li/eral+9 protestant+9 capitalist+9 indiidualist+9 conine spiritului iudaic; A7a se explic+ cre7terea iudaismului 0n secolul al 5I5#lea prin capitalismul /ancar; Capitalismul /ancar 0nseamn+ posi/ilitatea de a m+sura orice /un prin /an; Banul este caracteristica economiei capitaliste9 care nu consider+ /unul 0n el 0nsu7i9 ci 0n aloarea lui de schim/; Un rom8n Dice: am cinci po1oane 2idanul Dice: am dou+ milioane; idanii au tr+it pretutindeni 0n 3orme de ia@+ care erau ale lor; Ei se n+7teau 0n 3orme
istorice 0n care noi tre/uia s+ ne acomod+m; Aici st+ succesul lor 0n secolul al 5I5#leaJ 6ormele istorice se succed 3+r+ s+ se cauDeDe; *ocul unde apar 7i chipul cum apar este un mister; Nu 7tim ce se a 0nt8mpla dup+ o 3orm+ istoric+; Adopt+m o atitudine de a7teptare; O 3orm+ istoric+ este o unitate or1anic+; Ca 7i la or1anism9 interin caDuri de /oal+ care se numesc criDe; CriDele9 care sunt trec+toare 7i mortale9 prin ce se deose/esc CriD+ 0nseamn+ schim/area raporturilor dintre elementele constitutie; Aem o epoc+ care este protestant+; >ac+ este protestant+ tre/uie s+ 4e capitalist+ 0n economie9 democratic+ 0n politic+9 indiidualist+ 0n etic+ democratic+9 parlamentar+9 ra@ionalist+ 7i idealist+ 0n 4loso4e etc; *a un moment dat apare 0n aceast+ lume un 4loso39 care 0n loc s+ 4e ra@ionalist 7i idealist9 este realist 7i mistic; El 3ace oarecare 8l+9 adep@i9 7coal+; Concep@ia lui nu se 0ncadreaD+ 0n chip or1anic 0n realitatea istoric+ pe care o repreDint+; >ac+ el 7i 7coala dispar dup+ c8@ia ani9 criDa a 3ost trec+toare; >ac+ el c87ti1+ aderen@i 0n di3erite sectoare ale ie@ii 7i dac+ exist+ tendin@e de corela@ie9 0nseamn+ c+ aem de# a 3ace cu o nou+ 3orm+ istoric+; >e pild+: apare un curent antidemocratic 0n politic+ 7i un principiu de economie diri2at+ 0n economie9 aem o criD+ total+ mortal+; Acestea sunt elementele o/iectie9 dup+ care putem cunoa7te 3orma istoric+; Pe la $!& apare 0n 6ran@a impresionismul 0n pictur+; Tot aici se 0ncadreaD+ 7i literatura ruseasc+; >e ce Pentru c+ a 1+sit teren; At8t impresionismul 3ranceD9 c8t 7i romanul rus repreDint+ disocierea; *ucrurile acestea sunt 3oarte simple; ?n Rom8nia lumea nu le 0n@ele1e; P8n+ 0n "" noi puneam criDa pe seama r+D/oiului9 a7a se explic+ aducerea Partidului *i/eral la 1uern; CriDa era mai 1ra+ 0ns+; ?nceputul se 3+cuse 0nainte de r+D/oi9 iar dup+ r+D/oi s#a a1raat;
CONFERIN! a III%a 'ro(lul istoric al epocii S+ 0ncerc+m s+ sta/ilim pro4lul istoric al epocii 0n care ne aF+m; Plec8nd de la a4rma@ia c+ orice moment istoric9 priind o unitate or1anic+9 se poate de4ni printr#un sin1ur element constituti9 0nseamn+ c+ om putea 0n3+@i7a pro4lul 0ntre1ului moment istoric de aDi; Epoca 0nceput+ cu Rena7terea9 din punct de edere al metodei de cercetare 7tiin@i4c+ st+ su/ semnul metodei experimentale; Adic+ eu studieD un 3apt sin1ur 7i din acest 3apt pot 3ormula o le1e 1eneral+; Exemplu: a c+Dut un m+r9 Ne[ton a scos o le1e9 1raita@ia uniersal+; *e1ea aceasta este ala/il+ pentru toate corpurile care cad; >eci pleci de la un sin1ur 3apt 7i 3ormuleDi o le1e ala/il+ pentru o serie de 3apte; Cu o condi@ie 0ns+: 3aptul dup+ care sta/ilesc o le1e uniersal+ tre/uie s+ 4e caracteristic; Eu +d un 1rup de oameni pe care 0i m+sor; +sesc 9()9 9!)9 9$% metri; Constat c+ 0n+l@imea ariaD+; Nu pot spune c+ to@i oamenii ariaD+ 0ntre 9()#9$% m; V+d mai mul@i coco7i cu mai multe culori; Nu pot spune c+ to@i coco7ii au mai multe culori; Pot 4 7i de o sin1ur+ culoare; >eci9 cu c+derea m+rului am sta/ilit o le1e ala/il+ pentru enorm de multe 3apte9 de7i a 3ost un sin1ur 3apt9 7i deci9 0n celelalte caDuri9 plec8nd de la mai multe 3apte9 nu pot sta/ili o le1e; Alt exemplu: toate le/edele erau socotite al/e9 ast3el c+ expresia ,le/+d+ al/+X era un pleonasm; Totu7i9 s#au 1+sit 7i le/ede ne1re; Explica@ia: sunt 3apte caracteristice sau esen@iale9 sau 3apte necaracteristice9 adic+ neesen@iale; >intr#un 3apt caracteristic se poate scoate o le1e9 pe c8nd dintr#unul necaracteristic nu; Ce rem s+ doedim cu aceasta e pe la s38r7itul secolului al 5I5#lea nu se mai lucreaD+ cu metoda experimental+9 ci cu cea statistic+; Exist+ o teorie ce rea s+ explice ce este un 1aD; Se spune c+ 0nl+untrul unei molecule de 1aD sunt particule ce se mi7c+ pe linii ar/itrare9 3+r+ re1ul+9 anarhice; Toate aceste mi7c+ri9 considerate 0n media lor9 dau molecula; Alt exemplu: aem 0ntr#un as /ile mici de aceea7i 3orm+9 unele al/e9 altele ne1re; B+1+m 0nt8i pe cele ne1re9 apoi pe cele al/e 7i le amestec+m; Nu 7tim cum 7i pe unde um/l+ ele9 dar dup+ ce le amestec+m mult9 edem c+ cele al/e se amestec+ 0n chip e1al cu cele ne1re; >eci9 la urm+ s#a sta/ilit un 3el de echili/ru; Teoretic se poate spune c+ exist+ posi/ilitatea ca9 mi7c8nd mereu9 /ilele al/e s+ se separe de cele ne1re; Ce 3ace /ila9 pe unde um/l+9 nu intereseaD+; 6apt este c+ se amestec+;
Alt exemplu: arunc+m un /an cu cap 7i e41ie pa2ur+; Cade o dat+ capul9 alt+dat+ pa2ura; Cu c8t arunc+m de mai multe ori9 di3eren@a dintre num+rul de c+deri cu cap 7i pa2ur+ este din ce 0n ce mai mic+; Gi continu8nd mereu9 di3eren@a dintre cap 7i pa2ur+ a sc+dea p8n+ la nulitate; C8nd a c+dea cap 7i pa2ur+ nu 7tim; >ar cert este c+ di3eren@a a 4 mic+; Acestea sunt 0nt8mpl+ri caracteristice9 ce nu se mai lea1+ de un sin1ur 3apt9 ci de o sum+ de 3apte la 3el; Suma de 3apte la 3el se nume7te 0n 7tiin@+ colecti; Sunt 3apte ce se lea1+ nu de 0nt8mpl+ri indiiduale9 ci de colecti9 adic+ suma de 3apte la 3el; >e exemplu: 4ecare /il+ 07i urmeaD+ drumul ei pe care nu#l 7tim9 dar 7tim 7i ne intereseaD+ c+ la s38r7it totul ia un aspect cenu7iu9 care nu este o calitate a 4ec+reia9 adic+ 0n parte9 ci a tuturor la un loc; ?ntr#un ora7 0n care se @ine o statistic+ a sinuciderilor9 pot sta/ili c8te sinucideri or 4 0n anul iitor; Cum se explic+ aceasta9 c+ci sinuciderea este un act de oin@+ indiidual+J Sinuciderea este un element indiidual al colectiului ce se cheam+ Bucure7ti; Acela7i lucru 0l pot sta/ili cu na7terile9 c+s+toriile etc;9 care sunt 3unc@iuni ale colectiului Bucure7ti; Colectiul acesta Bucure7ti este o 4in@+ de sine st+t+toare9 nu numai 0n num+r de oameni; Ac@iunea noastr+ indiidual+ nu este releant+ din colectiul din care 3ac parte eu; Eu reau s+ m+ c+s+toresc9 de pild+; ac+ m+sor de mai multe ori9 reDultatul di3er+; In 4Dic+9 teoretic 7i practic or/ind9 m+sur+toarea este aloarea medie a unui num+r in4nit de m+sur+ri;
)eose&irea între metoda statistic# *i cea e+perimental#
rom8ni; Rom8nul este tipul de om care se 1+se7te 0n colectiul rom8n; Indiidul se de4ne7te ast+Di 0n 3unc@ie de colectiul din care 3ace parte; Aceasta este deose/irea 0ntre Rena7tere 7i remea noastr+; S+ edem dac+ aceast+ schim/are9 ce se 0nt8mpl+ 0n domeniul metodei este aplica/il+ 7i 0n alte domenii; Ce se 0nt8mpla 0n Rena7tere9 c8nd 1uerna metoda experimental+9 0n domeniul reli1iei9 de pild+: 0n acela7i timp cu Rena7terea apare Re3orma; Ce este ea Re3orma se spri2in+ pe a4rma@ia c+ Bi/lia 7i ra@iunea omeneasc+ sunt su4ciente pentru a da omului ade+rul 0n materie de Cre7tinism; Ea renun@+ la 3orma istoric+ reli1ioas+ de la =ristos 7i p8n+ atunci; Re3orma este 0ntoarcerea la ori1ine9 la iDor; ?ntoarcerea aceasta tre/uie alori4cat+ dup+ ra@iunea omeneasc+9 adic+ nu numai de Bi/lie; Cele ce se 0nt8mpl+ 0n ia@a reli1ioas+9 se 0nt8mpl+ 0n toate re3ormele; Re3orma nu atin1e nici @+rile ortodoxe9 nici pe cele catolice9 ci numai pe cele protestante; ?n @+rile ortodoxe 7i catolice este o rena7tere pentru reli1ie; *a protestan@i este o criD+ reli1ioas+; An1licanii au enit acum c8@ia ani la noi 7i au cerut s+#i recunoa7tem de cre7tini9 adic+ s+ intre 7i ei 0n colectiitatea cre7tin+9 s+ recunoa7tem c+ au 7i ei o ierarhie preo@easc+; >ar de ce Ce#i 2eneaD+ Care este deose/irea 0ntre 3elul nostru de a mai crede 7i al lor Ei Dic9 cu Bi/lia 7i ra@iunea se poate 0n@ele1e ce a Dis 7i a rut Iisus; Noi spunem nu9 numai Biserica este 0n stare s+ 7tie ce a rut 7i spus Iisus; Biserica tre/uie 0n@eleas+ ca 0ntrea1a comunitate9 to@i credincio7ii de la =ristos p8n+ aDi9 uni@i prin iu/ire 0n timp 7i spa@iu; Este ceea ce C+pitanul 0n@ele1e prin ecumenicitate; >up+ cum 0n 7tiin@+ dicteaD+ metoda experimental+9 tot a7a 7i 0n reli1ie se recunoa7te c+ ade+rul reli1ios este numai ade+rul colectiit+@ii; Adic+ se 0nt8mpl+ 0n reli1ie exact acela7i 3enomen care s#a 0nt8mplat 0n domeniul metodei 7tiin@i4ce; Care este aspectul politic al mentalit+@ii instituite prin Rena7tere Indiidul domin+ lumea9 nu >umneDeu; Indiidul este 0n centrul lumii antropocentrism9 nu teocentrism; Noi9 oamenii9 ne na7tem e1ali9 aem o demnitate9 acelea7i drepturi; Societatea nu este dec8t crea@ia noastr+9 oin@a noastr+; S#a 0ncheiat un 3el de contract cu re1uliZ adic+ la /aDa societ+@ii st+ indiidul; Am 0ncheiat un contract 7i dispunem de ceea ce se 0nt8mpl+; Prin ce =ot+r+sc cei mai mul@i; *a /aDa 0n@ele1erii lumii st+ oin@a indiidual+ 7i nu oin@a na@iunii9 0n sens de colectiitate9 entitate9 sinteD+9 sum+; >emocra@ia nu a or/it de oin@a na@iunii9 c+ci na@iunea este o 4in@+ colecti+; >emocra@ia a or/it de popor9 0n 0n@eles de ma2oritate de oturi9 ceea ce nu 0nseamn+ oin@a na@iunii; ADi au ap+rut 0n lume 3orme politice noi: 3ascism9 hitlerism9 le1ionarism; At8t 3ascismul9 c8t 7i mai ales hitlerismul se spri2in+ numai pe na@iune; Na@iunea
luat+ nu 0n sens democratic9 pentru c+ 3ascismul 7i hitlerismul nu au neoie de oturi; Voturile de acolo9 chiar 7i atunci c8nd se recur1e la ot9 nu sunt oturi indiiduale; Acolo poporul este considerat ca unitate9 iar oamenii care stau 0n capul statului 0n 3runtea poporului sunt considera@i ca emana@iuni ale poporului9 sunt ca na@iunea; =ot+r8rea lor este preDentat+ a 4 hot+r8rea 0ntre1ului popor; >e aceea se Dice totalitar9 c+ci indiidul e complet topit 0n colectiitate; Se ale1 7i acolo de mai multe ori prin ot9 dar otul are mai multe 3unc@iuni; Se rupe 0ntr#un sat un pod; Se adun+ oamenii 7i satul ale1e pe cei ce tre/uie s+#l repare; Ale1erea e /un+; >ac+ 0ns+ ne#ar duce pe noi de aici 0n satul respecti 7i ne# ar 0ntre/a pe cine s+ ale1em s+#l repare9 n#am 7ti; Ale1erea e ala/il+ c8nd oteDi 0n cuno7tin@+ de cauD+; Asta 0nseamn+ c+ lucrurile despre care am cuno7tin@+ de cauD+ le tr+iesc prin experien@a mea9 le cunosc prin mintea mea; ?n lo1ic+ asta se cheam+ concret 7i a/stract; Statul e concret pentru noi9 pentru @+rani e a/stract; 6unc@ioneaD+ 7i 0n statul totalitar ale1erea9 dar cu alte rosturi dec8t 0n democra@ie; ?n statul totalitar se 3ace numai pe /aDa concretului; >e aceea exist+ la ei autonomia comunal+; >eci 0n politica actual+ hot+re7te colectiitatea9 care este o 4in@+ cu le1ile ei9 indiidul supun8ndu#i#se 7i 0mplinindu#i le1ile; ?n ia@a economic+9 0n epoca Rena7terii 7i p8n+ la r+D/oiul mondial9 a dominat li/eralismul sau capitalismul9 adic+ priceperea indiidului9 munca 7i lupta lui; >ar aDi ?n toate statele apare principiul economiei diri2ate; Statul se amestec+9 nu d+ oie indiidului s+ 3ac+ ce rea; Statul este repreDentant al intereselor colectiit+@ii9 hot+r8nd actiitatea indiidului; A7adar peste tot domin+ colectiitatea; Totul este r+sturnat; ?n locul indiidului aem na@iunea; Interesul indiidual particular trece dup+ cel colecti; Indiidul tre/uie s+ se 0ncadreDe 0n le1ile colectiit+@ii9 c+ci alt3el aem o stare anormal+9 deDechili/rat+9 de /oal+9 0n colectiitate;
CONFERIN! ! I,%! ; Tr+darea este ruperea din comunitate; Un indiid se de4ne7te prin colectiitate9 comunitate; Nu exist+ ade+r indiidual a/solut dec8t unul: ade+rul comunit+@ii de destin9 de dra1oste etc;; A te rupe din comunitate 0nseamn+ s+ nu mai or/e7ti9 sim@i9 18nde7ti9 lucreDi ca ea9 adic+ a nu mai recunoa7te sin1urul ade+r a/solut9 4resc9 ca 7i ereticii; >eci o anormalitate; %; Nu intereseaD+ cauDele9 inten@iile tr+d+rii9 nici chiar pedeapsa ei9 c+ci 3apta se de4ne7te prin ea 0ns+7i; Nu spun eu sau altul9 nu impun eu sau altul o atitudine 3a@+ de tr+d+tori9 ci 3aptul 0n sine m+ o/li1+ s+ rup rela@iile cu un indiid care nu mai exist+; A lua contact cu el 0nseamn+ a tr+da comunitatea9 a tr+da cauDa ta; Tr+darea admite numai 2udec+@i de existen@+ constatare nu de aloare; "; Tr+dare 7i conertire; Conertitul pleac+ dintr#o comunitate trec8nd 0n alta9 pe c8nd tr+d+torul r+m8ne iDolat9 suspendat;
Na-iunea Secolul al 5I5#lea e cunoscut ca secolul na@ionalismului9 al statului na@ional; Na@iunea se /aDeaD+ pe ideea de stat 7i de cet+@ean9 pentru c+ statul nu este o realitate or1anic+9 ci e alc+tuit din indiiDi care locuiesc un anumit @inut9 3+r+ a aea aceea7i ori1ine9 a8nd acelea7i drepturi sta/ilite de le1i pe care le con3er+ statul; >e exemplu: Constitu@ia de la %" consider+ statul ca o existen@+ 2uridic+; To@i locuitorii care alc+tuiesc statul rom8n sunt rom8ni9 de7i nu sunt to@i de ori1ine rom8neasc+9 statul le con3er+ totu7i anumite drepturi9 cuprinse 0n anumite le1i; Constitu@ia era9 deci9 o le1e 2uridic+9 nu or1anic+; Secolul al 55#lea d+ o alt+ interpretare na@iunii 7i na@ionalismului; Na@ionalismul are un suport or1anic: poporul; Ce este poporul Orice na@iune este conturat+ numai relati teoria cunoa7terii9 tot a7a 7i cu poporul; Poporul este o realitate or1anic+: tr+ie7te9 cre7te9 moare; Poporul e ca 7i un c8ine care 7tie9 ede9 cunoa7te9 dar n#are con7tiin@+ de sine; C8inele e su/iect 3a@+ de lumea 0ncon2ur+toare9 pe c8nd omul este 7i su/iect 7i o/iect9 adic+ are 7i 7tiin@+ 7i cuno7tin@+; ?ntre om 7i c8ine9 care de7i sunt dou+ realit+@i or1anice9 exist+ totu7i 7i aceast+ deose/ire 3undamental+; C8nd un popor cap+t+ con7tiin@+ de sine9 0nceteaD+ de a mai 4 un popor 7i deine na@iune9 adic+ o realitate spiritual+9 con7tiin@a de sine necunoscut+ 0n trecut; O na@iune9 ca o colectiitate or1anic+ 7i spiritual+9 are anumite le1i
4re7ti; Acestea tre/uie realiDate 0n 3orm+ optim+9 c+ci nu se poate c+dea la tranDac@ie 0n realiDarea lor; Aceast+ realiDare a lor 0n 3orm+ optim+ se cheam+ ideal; O na@ie tr+ie7te 0n timp 7i spa@iu9 0n istorie9 0n eac; Cel mai mare cerc colecti din care 3ace parte omul este na@iunea; Omul tr+ie7te 0n mai multe colectiit+@i: 3amilia9 /iserica9 meseria etc; Biserica 7i na@iunea la noi9 ortodoc7ii9 se suprapun; Pentru indiid deci9 adic+ 0n istorie9 na@iunea este un a/solut; Na@iunea9 a8nd le1i 4re7ti9 acestea se impun a7a cum sunt ele9 dup+ state9 nu cum rem noi; Ade+rul 0n priin@a acestor le1i nu e la noi9 indiiDii9 ci 0n consemnul colecti9 0n ceea ce 18nde7te na@ia; >e exemplu: unirea tuturor rom8nilor era o le1e 4reasc+9 nu o dorin@+ a oamenilor Y moti politic; >umneDeu a 3+cut neamuri9 toate cu o sin1ur+ datorie9 de a realiDa le1ea 4reasc+ pe care >umneDeu a pus#o 0n ele; Pilda talan@ilor9 c+ci ast3el realiDeaD+ pe >umneDeu9 0n istorie9 0n eacul de acum9 nu 0n cel iitor9 c8nd a 4 o turm+ 7i un p+stor9 realiD8nd le1ea 4reasc+ pus+ de >umneDeu9 ca orice existen@+ l+sat+ de >umneDeu; >eci o na@iune tre/uie s+ se realiDeDe 0n le1ile sale 4re7ti; 6iecare na@iune repreDint+ un 3el de ireducti/il de existen@+; >e exemplu: trecerea de la un popor la altul e 0ns+ posi/il+9 dar de la o na@ie la alta este imposi/il+; O na@ie poate s+ moar+9 dar nu se poate schim/a; Caracterul na@iunii: o3ensi 7i imperialist prin excelen@+9 adic+ un or1anism care nu poate tr+i dec8t 0n expansiune9 ia@+9 dinamism; S#ar putea o/iecta care e poDi@ia 3a@+ de alte neamuri Ireducti/ilitatea na@iei; a Nu m+ intereseaD+ pe mine9 na@iune ie 0n o3ensi+9 ci pe ele; S+ se aran2eDe ele9 cum pot9 cu mine; / Noi tr+im 0n istorie9 unde este p+cat9 e7nic+ lupt+9 unde tre/uie s+ ne cucerim dreptul la existen@+9 prin rednicia noastr+; >ac+ nu exist+ dreptul de existen@+9 am 4 0n acest caD 0n1eri 7i nu su/ p+cat 7i 0n istorieJ; Aici este ade+rata 0n@ele1ere a lumii 0n istorie; A pune alt3el pro/lema e o do/itocie9 cei ce o sus@in sunt sau pro7ti sau im/ecili; Prin urmare9 cel care rea s+#* realiDeDe pe >umneDeu9 nu o a 3ace dec8t cucerind 0n a3ar+9 str8n18nd de 18t pe altul9 deci na@iunea e dinamic+9 este ia@+ o3ensi+ 7i imperialist+; Nu exist+9 alt3el Dis9 cumin@enie 7i de3ensi+ 0n na@ionalism9 c+ci neamurile care se pun pe o ast3el de tem+9 poDi@ie9 cad 0n ro/ie; Un exemplu: Orice 3ormul+ de ia@+ cultural+9 politic+ etc;9 se na7te 0n chip or1anic 0ntr#un anumit loc9 dar ea tinde 0n chip 4resc s+ ia 0n st+p8nire locuri 7i na@ii care nu#i sunt proprii;
Conclu.ia logic#
Orice 3ormul+ de ia@+ a unei na@iuni ii9 0n expansiune9 are clientel+ tri/utari9 0n mod 3atal; Na@iile clientel+ sunt ast3el 3orme hi/ride; Exemplu: cultura hi/rid+ eche care s#a r+sp8ndit 0n Asia9 A3rica9 Italia de sud9 malurile <+rii Ne1re; >eci imperialismul unei na@ii este 2usti4cat9 0ntruc8t realiDeaD+ o 3ormul+ de cultur+ nou+9 o 3ormul+ nou+ spiritual+; Alt3el Dis9 imperialismul este 2usti4cat 0n m+sura 0n care oie7te s+ realiDeDe pe >umneDeu9 adic+ s+ repreDinte o nou+ 3ormul+ spiritual+ de ia@+9 nu s+ realiDeDe pe >iaol: mon1oli9 ru7i9 turci9 austro#un1ari9 erei9 c+ci idealul tuturor celorlalte popoare 4ind contrare nou+9 este contrar >umneDeului nostru; ReDum8nd p8n+ aici9 cele trei consecin@e9 prin na@ionalismul secolului al 55# lea se 0n@ele1e poten@area existen@ei 0n realit+@i or1anice deenite9 prin con7tiin@+ de sine9 realit+@i na@ionale9 care 0n a/solut tind la identi4carea na@iunii cu >umneDeu9 prin realiDarea complet+ a le1ilor lor 4re7ti; >eci na@ionalismul secolului al 55#lea pleac+ de la popor9 trece la na@iune 0n ori1inal popor Y n; ed; pentru a a2un1e la >umneDeu; Cu8ntul lui =ristos este unul 0n cer9 pe linia per3ec@iunii9 dar noi oamenii9 care tr+im 0n istorie9 0l 0n@ele1em deose/it9 deci relati9 dup+ na@iunea din care 3acem parte; Alt3el am 4 0n1eri; A7adar9 4ecare om tr+ie7te cu8ntul lui >umneDeu 0n 3elul s+u9 con3orm cu colectiitatea suprem+ a/solut+9 0n istorie9 care este na@iunea; ?n lumea R+s+ritean+ exist+ un sim@ mai deDoltat al realit+@ii9 3apt care ne deose/e7te de Apus9 unde domin+ sim@ul 1eneralit+@ii9 al a/strac@iunii; >eci aici9 0n R+s+rit9 exist+ de2a nuan@e 0n tr+irea lui >umneDeu; >ac+ na@ia realiDeaD+ pe >umneDeu pe p+m8nt9 pe mine nu m+ intereseaD+ dec8t >umneDeul pe care#l tr+iesc eu 7i nu un1urii9 3ranceDii etc; ?n Neapoli9 aproape 4ecare strad+ are umneDeu; >eci eu sunt dator lui >umneDeu numai 0n na@ia mea; Ori9 cum na@ia este cel mai important cerc colecti 0n care tr+ie7te omul 0n istorie9 eu n#am dec8t un sin1ur tri/ut de pl+tit 0n ia@+9 3a@+ de >umneDeu: prin na@ie; >ac+ >umneDeu nu este numai >umneDeul meu9 dac+ nu este un >umneDeu sin1ular9 ci este 7i al un1urilor9 3ranceDilor etc;9 atunci eu n#a7 mai 4 rom8n 7i n#a7 mai putea pl+ti lui >umneDeu tri/utul meu prin na@ia mea;
)espre Constitu-ie Constitu@ia presupune un re1im politic; Re1im constitu@ional: o/li1a@ii reciproce; >oi 3actori: poporul 7i capul statului9 0ntre care se sta/ile7te un raport pact 3undamental; >ac+ este 0n pace9 ia@a dinl+untrul unui stat este exprimarea de oin@+ de am/ele p+r@i 7i un acord per3ect;
?n@elesul acesta este 3als9 nu#i o/li1atoriu; Prin constitu@ia a cea se 0n@ele1e 3elul 0n care acel cea e constituit 7i cum 3unc@ioneaD+ el 4resc; Cu8ntul constitu@ie exprim+ o stare de 3apt 4reasc+ 7i se poate aplica acest cu8nt c8nd e or/a de un stat; *e1ea poate 4 0n@eleas+ 0n dou+ 3eluri: ; 6elul 1eneral 0n care se 0nt8mpl+ anumite lucruri %; 6elul 1eneral 0n care tre/uie s+ se 0nt8mple anumite lucruri; >eci un 0n@eles de constatare 7i un altul de norm+9 re1ul+ a 0nt8mpl+rii; Adic+ morala 7i dreptul cu le1ile normatie 7i 7tiin@ele naturii cu le1ile care constat+ st+rile de 3apt; *e1ile#norme sunt existen@e deose/ite sau nu >reptul Dice c+ exist+ o autonomie a normei; ac+ exist+ le1i#norme ca realit+@i independente9 atunci 7i constitu@ia poate 4 o 0noial+; *e1ea de drept d+ constr8n1ere unui con@inut moral; >ar normele 2uridice nu sunt realit+@i autonome9 ci concluDii; >eci nu exist+ o 7tiin@+ a dreptului 7i a moralei ca 7tiin@+9 ci numai ca tehnic+9 4ndc+ o 7tiin@+ nu se 0ntemeiaD+ pe corolarii9 pe concluDii; >eci existen@a autonom+ o au numai le1ile naturale9 nu 7i le1ile normatie; >eci constitu@ia9 0n 0n@eles de pact9 este de dou+ 3eluri: 0n@eles de existen@+9 de oin@+ 4reasc+9 7i cum tre/uie s+ 4e; C8nd cre+m cu priire la noi o constitu@ie9 3acem cea ar/itrar9 o 3orm+ care s+ nu se potrieasc+ cu realitatea; Ca o constitu@ie s+ 4e /un+9 s+ 4e expresia realit+@ii9 nu pleci nici de la principiu9 nici de la norme9 ci tre/uie s+ studieDi 3orma normal+ a statului; >e exemplu: Constitu@ia corpului omenesc9 anatomia 7i 4Diolo1ia; >eci constitu@ia este starea de 3apt a unui neam 7i nu o 0noial+ 0ntre di3erite p+r@i; Constitu@ia nu tre/uie s+ 4e deci o norm+9 ci totalitatea 3ormelor 4re7ti; ADi mentalitatea 2uridic+ tre/uie 0nlocuit+ cu mentalitatea or1anic+; >e la statul 2uridic p8n+ la statul or1anic este tot at8ta distan@+ c8t este de la Rena7tere p8n+ ast+Di;
E'I/O0 EMNIFIC!I! 2ERFEI 'ROFEOR4/4I N!E IONEC4
Cu8nt comemorati de Constantin PAPANACE ;Nota: Am pu/licat: 0n acest ,Buletin in3ormati. 18ndurile pro3esorului Nae Ionescu priitoare h multe: pro/leme care se pun ar9 totodat+9 aceast+ n soarte le a; s4n@it 7i Ie# a dat @oal+ t+ria pentn i \onea )*+ ar+ de acum 7i de mai t8rDiu; rumul lui n#a ;3ost un drum o/i7nuit; N#a enit 0n *e1iune din elan tineresc9 4indc+ era 0n plin+ maturitate atunci c8nd a ap+rut *e1iunea; Nu #a 3urat reun al e3emer al populari#ta@ii99 4indc+9 prin statura lui9 era tic+los de lucid; No 5 m8nat9 oportunismul politic9 pe care totdeauna l#a detestat9 7i aici reun 18nd de a#7i ,3ace [email protected] (. tare; de at8tea ori9 a re3uDai s+ le primeasc+9 0n sn^ecial dup+ restaura@ie; >up+ experien@a cu @+r8nism;i;i2 rom8nesc9 care a e7uat at8t de lamenta/il pro3esorul Nae; Ionescu a 0ncero;t o mare deDiluDie; >ar acest lucru nu i#a descura2at; >impotri+9 a continuat s+ ad8nceasc+ mai umil explor+rile lui 3+cute ani de a r8ndul pe t+r8mul mateiiiJ 7i spiritual al o/iditului Neam rom8nesc; Atunci a a9m el cum toate iDoarele de ia@a ale acestui Neam # pornite din ad8ncurile p+m8ntului 7i istorici rom8ne7ti 3orn #aDi marele Fuiu al spiritualit+@ii 7i ener1iei le1ionare9 ea re cur1e c8nd maiestos9 c8nd (
0nol/urat 0n matca ad8ncit+ printr#o ia@+ de trud+ 7i 2ert3+ a C+pitanului; Cu aceasta9 pro3esorul Nae Ionescu 7i#a 1+sit sensul existen@ei sale pe care at8ta amar de reme #a c+utat prin toate p+r@ile mintea lui cuprinD+toare; >e acum 0ncolo9 unicul lui 18nd a 4 s+ propo+duiasc+ ade+rul9 cu deplina mul@umire c+ a cunoscut 7i a 0n@eles pe C+pitan; >e matca acestui torent de nou+ ia@+ rom8neasc+ nu s#a 0ndep+rtat nici o clip+; *#a urmat pretutindeni9 prin /eciurile poli@iei9 0n la1+re9 0n 0nchisori9 prin in4rmerii murdare 7i cu c8t a su3erit mai mult9 cu at8t s#a 0ndr+1it mai mult de el; C8nd 0ns+ a +Dut c+ la cotitura Dilelor de ast+Di se sap+ dia/olic aceast+ matc+ 7i se 0ncearc+ deturnarea curentului de nou+ ia@+ spre mocirla pestilen@ial+ a lumii echi9 plin+ de /u/e 4Dice 7i morale9 pe care el le#a identi4cat at8t de /ine9 s#a opus cu toat+ reDisten@a 4in@ei sale; *a temelia acestei reDisten@e a c+Dut corpul s+u9 ca sim/ol de 2ert3+ pentru a se putea dura di1ul salator; In 3a@a 2ert3ei lui se apleac+ smeri@i le1ionarii s+#7i ia noi puteri de lupt+; Ce or 4 0n@eles din aceast+ impresionant+ 2ert3+ unii /ie@i intelectuali preten@io7i 7i 0n3umura@i9 care cu 1reu pot 18n1ai un silo1ism de#al maestru# lui9 pu@in intereseaD+; Ade+rata intelectualitate rom8neasc+ ede prin 2ert3a celui mai de ras+ intelectual rom8n9 de4nitia ei 0ncadrare 0n spiritualitatea le1ionar+; Prin moartea lui Nae Ionescu9
CUPRINS
Cu8nt introducti;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;" Con3erin@a I;;;;;; ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; %" Con3erin@a a II#a;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; %! Con3erin@a a III#a;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; "" Con3erin@a a IV#a ;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;; " Epilo1;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;')