Cuprins Argument ........................................................................................................... ................................................................................................................................................. ...................................... 2 Capitolul 1. Noile media, miracol al secolului XX , ,,blestemul” secolului XXI......................................... 3
........................................................................................ ........................... 3 Cap. 1.1. Ce înțelegem prin cultura media? ............................................................. ................................................................................................ ...................................... 8 Cap. 1.2. Cât de noi sunt noile media? .......................................................... ................................................................................ ............. 9 Cap. 1.3. Lumea între noile media și globalizare................................................................... ............................................................................... 12 12 Cap. 1.4. Influența noilor media asupra tinerilor ............................................................................... Capitolul 2. Studiu de caz ...................................................................................................................... ...................................................................................................................... 14 ................................... 14 2.1. Prezentarea şi descrierea succintă a fenomenului de comunicare studiat...................................
2.2. Problema de cercetare ................................................................. ................................................................................................................ ............................................... 1 4 .................................................................................................................... ............................................... 1 5 Obiectivele cercetării:..................................................................... ........................................................................................................................ ........................................................... 15 15 Ipotezele cercetării ............................................................. ..................................................................................................................... ............................................... 1 5 2.3.Metoda de cercetare...................................................................... ......................................................................................................................... ........................................................... 16 16 Surse de informare.............................................................. ........................................................................................................................... 16 16 Culegerea datelor ........................................................................................................................... .............................................................................................. 16 16 Precizări privind selecția indivizilor .............................................................................................. ................................................................................................................... ............................................... 1 7 2.4. Interpretarea datelor .................................................................... .................................................................................................................... ............................................... 1 7 Interpretare interviuri ..................................................................... ................................................................................................................... 2 2 Interpretare chestionar ...................................................................................................................
1
Argument
Alegerea temei şi realizarea acestei lucrări de disertație cu titlul „ Noile media, consecință a globalizării” s -a dovedit a fi încă de la început o provocare. Motivele sunt multiple: tema globalizării și cea a noilor media se regăsesc aproape obsesiv în literatura de specialitate şi nu numai. Cărţi, reviste, articole, sesiuni de comunicări ştiinţifice tratează aceste teme. Zeci de autori, specialişti în sociologie, politologie, economie etc . şi-au expus deja opiniile referitoar e la noile media și la procesul de globalizare . De asemenea, subiectul
„globalizare” fiind unul foarte dezbătut, drept urmare, m -am intrebat dacă se mai poate spune ceva nou, iar răspunsul a fost: da, desigur! În rândurile ce urmeazǎ veti înţelege şi de ce, cât mai ales aspectele la care m- am oprit sǎ le prezint, sǎ le analizez, sǎ le înţeleg.
Tema acestei lucrări reprezintă o abordare a proce sului în care noile media influențează procesul de globalizare. Fiecare capitol al lucrării este tratat pe baza unei bibliografii complexe, specifice, pe care o consider relevantă pentru tema analizată. Desigur, coerenţa tezei este asigurată prin crearea u nei succesiuni succesiuni logice a capitolelor capitolelor de-a lungul întregii lucrări. Redefinirea spaţiului şi a timpului, dezvoltarea şi reinventarea tehnologiei şi a fluxului de informaţie, toate acestea reprezintǎ reprezintǎ în acelaşi acelaşi timp atât efecte, efecte, cât şi elementele de bazǎ ale procesului de globalizare. Ne confruntǎm astǎzi cu tot ce presupune un sistem
complex, o societate globalǎ; evenimente care se petrec şi decizii care se iau departe de spaţiul în care existǎm, ne afecteazǎ şi ne influenţeazǎ viaţa. Astfel, principalele schimbǎri economice, politice şi chiar culturale, sociale, la nivel internaţional se petrec conform unor reguli specifice procesului de globalizare. Noile media s-au dezvoltat foarte mult în ultimul timp prin apariţia şi dezvoltarea unor
redacţii întregi de ziare, reviste, canale de radio şi TV şi multitudinea de site -uri, dezvoltarea blogosferei, toate acestea reprezintǎ canale de furnizare a informaţiei, astfel încât numǎrul indivizilor care au acces la cunoaştere a crescut vizibil în fiecare an. Aşadar, noile media reprezintǎ instrumente esenţiale în procesul de globalizare, care este definit de un flux continuu de informaţii şi nu numai. Dezvoltarea sistemului de comunicare a primit noi conotaţii, era globalǎ a comunicǎrii implicând şi influenţând toate statele mapamondului.
2
Argument
Alegerea temei şi realizarea acestei lucrări de disertație cu titlul „ Noile media, consecință a globalizării” s -a dovedit a fi încă de la început o provocare. Motivele sunt multiple: tema globalizării și cea a noilor media se regăsesc aproape obsesiv în literatura de specialitate şi nu numai. Cărţi, reviste, articole, sesiuni de comunicări ştiinţifice tratează aceste teme. Zeci de autori, specialişti în sociologie, politologie, economie etc . şi-au expus deja opiniile referitoar e la noile media și la procesul de globalizare . De asemenea, subiectul
„globalizare” fiind unul foarte dezbătut, drept urmare, m -am intrebat dacă se mai poate spune ceva nou, iar răspunsul a fost: da, desigur! În rândurile ce urmeazǎ veti înţelege şi de ce, cât mai ales aspectele la care m- am oprit sǎ le prezint, sǎ le analizez, sǎ le înţeleg.
Tema acestei lucrări reprezintă o abordare a proce sului în care noile media influențează procesul de globalizare. Fiecare capitol al lucrării este tratat pe baza unei bibliografii complexe, specifice, pe care o consider relevantă pentru tema analizată. Desigur, coerenţa tezei este asigurată prin crearea u nei succesiuni succesiuni logice a capitolelor capitolelor de-a lungul întregii lucrări. Redefinirea spaţiului şi a timpului, dezvoltarea şi reinventarea tehnologiei şi a fluxului de informaţie, toate acestea reprezintǎ reprezintǎ în acelaşi acelaşi timp atât efecte, efecte, cât şi elementele de bazǎ ale procesului de globalizare. Ne confruntǎm astǎzi cu tot ce presupune un sistem
complex, o societate globalǎ; evenimente care se petrec şi decizii care se iau departe de spaţiul în care existǎm, ne afecteazǎ şi ne influenţeazǎ viaţa. Astfel, principalele schimbǎri economice, politice şi chiar culturale, sociale, la nivel internaţional se petrec conform unor reguli specifice procesului de globalizare. Noile media s-au dezvoltat foarte mult în ultimul timp prin apariţia şi dezvoltarea unor
redacţii întregi de ziare, reviste, canale de radio şi TV şi multitudinea de site -uri, dezvoltarea blogosferei, toate acestea reprezintǎ canale de furnizare a informaţiei, astfel încât numǎrul indivizilor care au acces la cunoaştere a crescut vizibil în fiecare an. Aşadar, noile media reprezintǎ instrumente esenţiale în procesul de globalizare, care este definit de un flux continuu de informaţii şi nu numai. Dezvoltarea sistemului de comunicare a primit noi conotaţii, era globalǎ a comunicǎrii implicând şi influenţând toate statele mapamondului.
2
Capitolul 1. Noile media, miracol al secolului XX , ,,blestemul” secolului XXI.
Resimţim globalizarea tot mai mult în cotidian. Credinţele noastre, scopurile noastre, principiile pe care le l e susţinem, toate acestea tind să îmbrace periculoasa ispită a gobalizării. Ne întrebam de ce este periculoasă aceasta tentaţie? Uniformizarea, lumea metropolă ne malaxează pe toti până la pierderea identităţii. Reprezintă ea oare o ameninţare pentru interculturalitate? Globalizarea, conform definiţiei din dicţionare, reprezintă considerearea, determinarea
sau producerea la scară mondială, reuniunea într -un -un tot a elementelor disparate, judecarea unei probleme în ansamblu sau caracterul universal dat lucrurilor.
Ţinând cont de perioad a pe care o traversăm, o perioadă de criză şi confuză, global", l", pos tmode derni rnităţ tăţii ii ,, hibridarea culturală a omului globa generând avalanşa angoaselor postmo
cum cum scri sc ri a Z. Baum Ba uman an nu ni se pare pare o alarmă falsă în contextul proliferării haotice a comunicării mediate 1 . Mai ales că purtăm o dublă ereditate, codul natural fiind, observa cândva E. Morin echivalentul
sociologic
bombardamentului
al codului genetic 2 . În
pofida
uriaşei
audienţe.
a
informaţional sufocând Planeta, mijloacele de comumicare de masă
,,fabrică”, s-a zis, non-comunicare: feed-back-ul e anemic, interacţ iunea comunicati vă slăbeşte pe masură ce ne instală m, deloc confortabil, în Evul Media 3. Cap. 1.1. Ce înțelegem prin cultura media?
Putem observa că deschizând accesul , ,la lume”, se transformă realitat ea în ,,fenomen discursiv”, fabulatoriu, scenarizat, speclacularizat. Evident, nimeni nu ar putea nega rolul media în fortificarea modernităţii, devenind acum, în lumea simultaneităţii, mediu de
existenţă, modelând organizarea socială şi confiscând, hedonistic, cotidianul, punând în joc exersatele tactici ale seducţ iei4. Şi, în acelaşi timp, observând că suprainformarea coexistă
cu dezinformarea, că rezistă intinse zone de ,, su bdezvoltare comunicaţională”
prin
distribuţia inegală a puterii, şi a resurselor. Dacă Terry Eagleton visa la o impro babilă cruciadă morală, J. Baudrillard nu ezita să observe că azi comunicarea este ,,victima unui exces de comunicare. Din păcate, globalizarea mediatică, plonjând în simultaneism nu 1
Zigmunt Bauman, Globalizarea şi efectele ei sociale . Ed. Antet, București, 1999, p.106 Edgar Morin, Paradigma Pierdută: Natura umană . Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 1999, p. 181 3 Bogdan Ghiu, Evul Media sau omul terminal. Ed. Ideea Design et Print, Cluj, 2002, p 84 4 Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media , Ed. Polirom, Iaşi, 1999, p. 34 2
3
înseamna și restituirea / receptarea unei ,,societăţi comunicative”: animalul media (,,omul
terminal”) este o ,,maşină de privit”, captiv al culturii media, de rang mediu şi de extensie planetară. Televizorul este medium-ul predilect intr-un univers ,,dilatat”. S-ar parea că Charles Wright Mills nu s-a înşelat când anunţa, cumva profetic: ,,istoria care îl afectcază în
prezent pe fiecare om este istoria mondială”. Şi dacă sub trend -ul mondializării difuzarea este, inevitabil, supranațională comunicarea globală ne face părtaş i la un neocolonialism cultural, sincronizarea însemnând, înd eosebi. un cosmopolitism ieftin, păgubos, culturaliceşte alienant.5
Putem vorbi oare de o cultură la nivel global? Cu siguranţă au loc evenimente mediatice cu impact emoţ ional la scara Planetei, există şi un capital nomad ş i trusturi transnaţionale care erodează rolul statelor-naţiune (cazul grupului ,,Time-Warner ”, de pildă. care se vrea o ,,entitate planetară”), circulă în lume elite ,infidele”, afişând — vorba lui Jonathan Friedman — o ,,identitate cosmopolită”, ne mişcăm într -o ,,junglă fabricată” şi ne
ameninţă pe fundalul relativismului dizolvant al postmodernismului, păcatul greu al uniformizării şi al insecurităţii6. Globalizarea marginalizează un sfert din populaţia lumii şi civilizaţia noastră, departe de a f i ,,un tot", pare frisonată de întrebări neliniştitoare. Cine gestionează procesul ş i care sunt costurile globaliz ării? N-a scă pat oare el de sub control sub presiunea ,,forţelor anonime” (Georg Henryk von Wright) instaurând — ca să preluăm sintagma lui Kenneth Jowitt — noua dezordine mondială. Incertitudinile de azi, în acumulare
galopană intră în conflict cu globalismul visător, favorizâ nd tocmai tranzienţa (Alvin Toffler), dezinserţia. dezorientarea: adică dizolvarea lumii reale sub promisiunea ,,transparent izării” într-un univers fantasmatic. O lume parcelată şi excitată, aşadar, care stimulează iresponsabil reflexul consumerist 7 . Societatea de consum îşi seduce clienţii şi inventează exponenţial
trebuinţe: cultura însăşi devine o cultură de piaţă. Ştim cu toţii că timpul scurt este cea mai scurtă dintre durate, iar epoca noastră, incapabilă să îşi gestioneze crizele , inaintează orbeşte în viitor, şi se contruntă dramatic cu ceea ce s-a numit ,,guvernanţa problemelor globale”.
5
Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media , Ed. Polirom, Iaşi, 1999, p. 144 Anthony Giddens, Consecinţele modernităţii ,Ed. Univers, Bucureşti, 2000, p. 50
6
7
Serge Cordellier, Mondializarea dincolo de mituri , Ed. Trei, Bucureşti, 2003, p. 38
4
Globalismul civilizaţiei şi varietatea culturilor, rămânând ,,marea sursă a identităţii” suportă relaţia tensională, divergentă dintre mondializare ș i localizare8. O nouă autarhie este, certamente, imposibilă, omenirea ,,spărgându-se”, totuşi, în grupuri şi regiuni, departe de a-şi defini obiectivele şi de a-şi câstiga coerenţ a unei strategii pe termen lung, oferindu-i identitate
şi sens 9. Într-o epoca fluidă singurul sens globalizant pare a fi uniformizarea consumului. ,,Prinsă” în năvodul reţelelor informatice, tehnice, financiare şi comunicaţionale, omenirea a conştientizat puterea media. Or, producţ ia de mesaje a devenit o adevarată industrie cu lturală. Să aibă ea doar un rol narcotizant, înţelegând că ceea ce ni se oferă sub eticheta de cultură de masă funcţionează ca sistem propriu, nu doar cumulând efeclele mjloacelor de informare? Oricum, dacă noile media au remodelat societatea şi sensibilitatea generaţ iilor transformând comunicarea într-un ,,fenomen de civilizaţie totală”, şi celelalte media se redefinesc brutal în
raport cu TV. Fiindcă dictatura audio -vizualului în societatea mediatică, locuind în păienjenişul multimedial este o evidenţă,. sfidând diatribele antitehnologiste; saltul de la logocentrism la imagocentrism înseamnă accesul la un limbaj universal, placat pe fundamentalismul pieţei. Microbul TV
generalizează ,,sindromul de duminică” (G.
Friedman) şi ne invită în societatea ,,de spectacol” (Guy Debord). Or, spectacolul mediatic, sub aparenţa omogenizării ne condamnă la sedentarizare. Şi, să nu uităm., TV este un massmedium prin excenlenţă non-selectiv. Iar mass-media trebuie înţelese ca ,,mediatori universali”, ,,prescriind” lumea de azi10. Lumea de azi, considerată de Samuel I. Huntington ca pluricivilizaţională, ascunzând
falii culturale şi inevitabile conflicte în scenariile noului secol se îndreaptă spre o civilizaţie globalizantă. ,,Civilizaţia e universală” , spunea demult Paul Ricoeur şi, probabil, niciodată mai acut ca în zilele noastre omenirea n- a avut senzaţia de ,,întreg”, de corp unic. Este
limpede că această cultură a noilor media se dovedeşte un eficient agent al globalizării . Cu observaţia ca ea promovează şi încurajează , cum s-a spus subcultura fără frontiere. Dacă piaţa devine instanţa supremă şi discuţia se poartă doar în termeni de audienţă (rating), garantând succesul comercial, degradarea gustului public prin invazia divertismentului e o
consecinţă inevitabilă. Mai mult, te levizorul e o formă de violenţă simbolică.
8
Mircea Maliţa , Zece mii de culturi, o singură civilizaţie (Spre geomodernitatea secolului XXI ), Ed. Nemira, Bucureşti, 1889, p. 14 9 Dan Dungaciu, Naţiune şi provocările (post)modernităţii, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2004, p.13 10 Op. cit., p. 125 5
Globalizarea mediatică înseamnă, într -un sens, reîntoarcerea la tribalism. Satul planetar, anunţat profetic de McLuhan s- a ivit şi rolul media a fost decisiv. I ată, aşadar, că noile media nu reprezintă doar un vehicul cultural, ci chiar produc o nouă cultură11. Voi încerca să schiţez câteva posibile răspunsuri , observând, înainte de orice, că azi comunicarea a devenit un fenomen de civilizaţie totală12. Comunicarea de masă (recunoscând
supremaţia televizuală) se bucură de o audienţă largă, dispersată, eterogenă şi anonimă . Mai mult, circulaţia (difuzarea) e rapidă, uniformizând şi simplificând conţinut ul.
Noile media, în ofensivă, dezvoltă dimensiunea interactivă anunţând o nouă eră a comunicării sau, în termenii lui Bernard Lamizet ,,o economie generală a comunicării”. Ideea convergenţ ei era lansat ă prin 1978 de inginerul Nicholas Negroponte care sugera apariţia sistemelor on-line, anunţând, prin multimedia, acea ,,nouă galaxie” întrezarită prin televiziunea tematică. Privind din prisma consumului cultural, observăm că televizorul domină suveran sistemul mediatic. Televiziunea a devenit mediumul de referinţă, obligând celelalte mijloace
să descopere strat egii de reajustare. Consumul televizual, prin zapping, ar favoriza instabilitatea audienţei dar şi aut onomia publicului. În plus, efortul scenarizării, gustul pentru reality-shows propun o nesfârşită hibridare. Vorbim aici de o ,,realitate compozită” ceea ce
zdruncină supremaţ ia imaginilor analogice, implicit statutul lor judicial 13 . Prin vizualizare poate fi falsificată ierarhia evenimentelor. Integrarea tehnică a suporturilor marchează
sfârşitul distincţiei tradiţionale dintre cele trei suporturi mediatice. Concomitent, se diluează progresiv clivajele. Relaţia informaţie/ publicitate sau educaţie/divertisment nu mai cunoaşte frontiere rigide. Totul e construit pe calapodul divertismentului, acesta devenind supraideologia epocii noastre. 14 Civilizaţia mass-media impune o nouă realilate ecranată, impregnată de ceea ce s-a numit transconsumism 15 . După fervoarea întreţinută de ,,gramatica producţiei” şi rem iza
ideologică din perioada războiului rece, coerciţia îmbracă acum haina consensului social prin competiţia consumeristă, devenind o hegemonie neobservată şi co nducând la o omogenizare.
11
David Held, Transformări globale. Politica, economia şi cultura, Ed. Polirom, Iaşi, 2004, p 45 Adrian Dinu Răchieru Globalizare şi cultură media , Ed. Institutul European, Iaşi, 2003, p. 14 13 Bogdan Ghiu , Evul Media sau Omul terminal , Ed. Ideea Design & Print, Cluj, 2002, p.58 14 I bidem, p. 76 15 Op. cit. p 22 12
6
Dar indicatorul nivelului de trai, universalizând un stil de viaţă se însoţeş te cu un sentiment al
nepermanenţei. Fluxul comunicaţional, atingând pragul opulenţei informaţionale n -ar trebui să se rezume la difuzare, nivelarea culturală marcând o evidentă regresiune prin coborâ rea gustului
public, infantilizare, paralizia spiritului critic şi ingurgitarea ,,surogatului informaţional” 16 . Daca această cultură mass -media rămâne doar o excitaţie senzorială şi îşi refuză examenul autocritic, ea produce, indiscutabil, o nouă alienare. În plus, prin temporalitatea
unică a difuzării instantanee, distanţele îşi pierd semnificaţia. În acest context observăm cu uşurinţă că difuzarea globalizată a produselor mass -
media nu înseamnă doar dispariţia unui mod de viaţă tradiţional. Globalizarea comunicării, dincolo de interesele comerciale infiltrate impun, voalat sau explicit, modelul american.
Oricum, integritatea culturală a societaţilor slabe este ameninţată: dar teoria conflictelor culturale nu e de dată recentă ş i hibridarea culturilor nu e un fenomen de ultimă oră. Orice
cultură se hraneşte ş i cu valori preluate (din exterior), dislocând tradiţia şi alterând moştenirea culturală. Ceea ce şochează azi ar fi proporţiile fenomenului şi sensul său unidirecţional, alimentând vectorul americanizării. De unde ş i suspiciunea ivirii unei monoculturi tiranice (Planeta Hollywood), vehiculând o simbolistică tentantă, accesibilă, de mar e vizibilitate şi preluând, prin maşinăria publicitară, o ofertă simplificată, standardizată, eşuând
în teza
McDonaldizării sub tăvălugul globaliză rii.17 Era globalizării speculează, pe de o parte, reflexul consumerist (seducând clienţii şi inventând avalanşa trebuinţelor) iar, pe de altă parte, potenţează incertitudinea postmodernă.
Să observăm că această globalizare economică coexistă cu fragmentarea politică, integrarea ş i parcelarea redistribuind suveranitatea. Find procese complementare favorizând un ,,transfer
de anxietate” 18. Pe bună dreptate, Z. Bauman afirmă că noii stăpâni ai lumii nu guvernează direct, vorbindu-se de o ,,putere anonimă” 19. Există, cu siguranţă, un fond de valori comune dar un ,,supermarket cultural global” ar
fi chiar indezirabil, generând o zgomotoasă şi, se pare, ineficientă alerta identitară. Să nu uităm că sunt voci care recunosc că fenomenul globalizării se înfăţiş ează ca un fenomcn natural, că se impun valori şi interese comune fiind imperioasă o coordonare pentru 16
Ibidem, p. 23 Op. cit. p. 65 18 Zygmunt Bauman, Globalizarea şi efectele ei sociale , Ed. Antet, 1999, traducere Marius Conceatu p. 75 19 Ibidem, p. 78 17
7
modelarea viitorului. Mai cu seamă că inventarul crizist al Planetei (poluare, bomba
demografică, arsenalul nuclear etc.) se agravează. Asistăm la un proces global de distrugere ecologică, ceea ce impune reorientarea ecologică a economiei. Adică, existenţa unui centru decizional la scara Planetei, înţele gându-se că efectele nu mai sunt locale şi rcsponsabilitatea noastră nu se întinde doar pe durata unei generaţii. Globalizarea, ar fi o î ntoarcere la normal / natural, imitându-se, astfel, cel mai globalizat factor, natura . Cap. 1.2. Cât de noi sunt noile media?
Termenul noile media este definit de diferite categorii de utilizatori de internet. Astfel
cercetătorii din domeniul academic vor veni cu un set de definiţii, oamenii de afaceri cu cu altul, utilizatorii obişnuiti vor pune accent pe cu totul al te elemente decât cei din domeniul IT. Prin urmare, nu putem vorbi de o definiţie atotcuprinzătoare care să satisfacă pe toata lumea.
Definiţia cea mai generală porneşte de la un consens asupra faptului că noile media se referă la formele inovatoare de interacţiune dintre oameni şi tehnologie, la relaţia dintre oameni şi instrumente de comunicare, folosite în mod creativ pentru a îndeplini nevoile elementare de informare, comunicare şi relaţionare. Unii sunt de părere că noile media sunt mijloace de comunicare ce se bazează pe canale digitale cum ar fi internetul, televiziunea, telefonia digitală. Alţii oferă definiţii vagi al e noilor media, considerând că ele reprezintă toate textele, sunetele, imaginile şi formele grafice transormate de computer. Aceste a ar reprezenta adevărate baze de date şi existenţa lor
depinde absolut de existenţa internetului şi a computerului. Noile media sunt un ,,terment umbrelă”, care înglobează tehnologii diverse. Unii specialişti sunt de părere că pot fi considerate noi medi a atât blogurile, podcasturile, jocurile video, lumile virtuale, encoclopediile de tip wiki, dar şi orice dispozitiv mobil, televiziunile interactive şi chiar site-urile şi email-ul . Sunt şi păreri conform cărora blogurile şi lumile virtuale îşi au mai degrabă locul mai degrabă în categoria social media, deoarece ele încurajează formarea de comunităţi virtuale şi reţele sociale.
8
În ciuda diferenţelor, o serie de cercetători au identificat două caracteristici comune majorităţii definiţiilor 20: - difuzarea informaţiei către un număr, teoretic, infinit de receptori, în moduri
personalizate, în funcţie de specificul categoriilor vizate; - deţinerea unui control egal asupra informaţiei atât al emiţătorilor cât şi al receptorilor. Astfel utilizatorii de inter net au învăţat să folosească noile media şi să le includă în
vieţile lor personale şi profesionale. Noile media şi -au făcut simţite prezenţa în mai toate domeniile vieţii sociale din aproape întreaga lume. Mai mult, în cazul tinerilor, devine din ce în ce mai valabilă parafraza că aceştia nu folosesc noile media, ci le trăiesc.
Reţelele sociale s -au transformat rapid într-un fenomen, iar social media reprezintă o bază pentru discuţii. La rândul său, social media reprezintă un termen umbrelă. Acestea pot îngloba aplicaţii şi site-uri diverse precum Facebook, MySpace, Twitter, Wikipedia,
YouTube, dar şi blogurile deoarece ele permit socializarea şi crearea de reţele online. Cap. 1.3. Lumea între noile media și globalizare
Apariţia războaielor mediatice, depersonalizarea relaţiilor interumane, manipularea implicită şi permanentă a conţinutului simbolic, ne pot duce către cea mai dură atomizare a societăţii, ascunsă sub faldurile comunităţii globale. Comunicarea de dragul comunicării şi aparenta implicare universală sunt factorii care duc la lipsa de conţinut şi la implicarea ipocrită. Viaţa socială este alcătuită din oameni care urmează scopuri şi obiective de diferite tipuri. În toate societăţile, fiinţele umane se implică în producţia şi schimbul de informaţie şi de conţinut simbolic. Poziţia pe care un om o ocupă într -o instituţie este strâns legată de puterea pe care o posedă 21. Trăsătura fundamentală a vieţii sociale o reprezintă activitatea simbolică, de care se ocupa o serie de instituţii care şi -au asumat în mod special un rol important din punct de 20 21
Accesat la http://whatsnewmedia.org/2007/01/15/looking-back-looking-ahead/ în data de 11 aprilie 2012 Denis McQuail, Sven Windahl: Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă , Ed. SNSPA,
Bucureşti, 2001, p 58 9
vedere istoric în acumularea mijloacelor de informaţie şi de comunicare. Acestea sunt: instituţii educaţionale (şcolile, universităţile) care sunt precupate de transmiterea conţinutului simbolic dobândit şi de încălcarea îndemânărilor şi competenţelor; instituţiile mass -media,
care sunt orientate spre producerea la scară largă şi spre răspândirea generalizată a formelor simbolice în spatiu şi timp. Transmiterea se face într -un singur sens: de la cel ce deţine controlul asupra mijlocului de comunicare, spre mase. Ar fi ideal ca un mijloc de comunicare
să transmită cât mai fidel realitatea, astfel încât să refacă cât mai global receptarea ei de către cel ce primeşte informaţia. Însă nici o tehnica reproductivă nu poate transmite autenticitatea absolută şi, de aceea, vor apărea întotdeauna distorsiuni ale realităţii. Atunci când aceste distorsiuni sunt produse intenţionat în vederea atingerii anumitor scopuri, vorbim despre manipulare prin noile media 22. În cadrul tradiţiilor empirice ale cercetării new media, natura şi rolul destinatarilor sau ale publicului - au fost examinate foarte detaliat. Metode variate de cercetare au fost
folosite pentru a studia factori precum mărimea şi alcătuirea publicului, gradele de atenţie şi de înţelegere manifestate de destinatari, nevoile sociale şi psihologice satisfacute de consumul produselor media şi aşa mai departe. Aceasta cercetare a produs o însemnată cantitate de materiale interesante şi importante. Dar o mare parte din aceasta cercetare comportă anumite deficienţe. Una dintre acestea următoarea: căutând mai presus de toate măsurarea şi cuantificarea publicului şi a răspunsurilor lui, o mare parte din cercetarea anterioară a tins spre neglijarea a ceea ce am pute a descrie drept caracterul mundan al activităţii receptive. Prin
aceasta înţeleg faptul că receptarea produselor new -media este o activitate practică, de rutină, pe care indivizii o înfăptuiesc ca pe o parte integrantă a vieţii lor cotidiene. Dacă dorim să înţelegem natura receptării, atunci trebuie să dezvoltăm o abordare care este sensibilă la aspectele practice şi de rutina ale activităţii receptive. Cele mai incitante studii ale produselor de receptare au folosit o varietate de metode,
incluzând chestionare, observarea participativă şi interviuri extinse, pentru a proba în detaliu condiţiile în care indivizii primesc produsele new -media, ceea ce fac c u ele şi modul în care le înţeleg. Aceste studii au înlăturat cu fermitate ideea că destinatarii produselor new -media sunt consumatori pasivi; ele au arătat în repetate rânduri că receptarea produselor mass -media este un proces mult mai activ şi mai creativ decât sugerează mitul receptorului pasiv. Ele au arătat şi faptul că modurile în care indivizii înţeleg produsele noile media variază în funcţie de 22
Claude-Jean Bertrand: Deontologia mijloacelor de comunicare, Ed. Institutul European, Iaşi, 2000, p 25
10
fundalul şi circumstantele sociale, astfel încât acelaşi mesaj poate fi înţeles diferit în funcţie de context23.
Cu toate că originile globalizării comunicării coboară până la jumătatea secolului al XIX-lea, acest proces este, în principal, un fenomen al secolului al XX-lea. Aceasta deoarece în cursul secolului al XX-lea fluxul informaţiei şi al comunicării la scară globală a devenit o
trăsătură constantă şi persistentă a vieţii sociale. Dezvoltarea rapidă a sistemelor de transmisiune prin radio şi televiziune în toata lumea a fost un aspect important. Statele moderne îşi propun să garanteze libera circulaţie a informaţiilor, dreptul la informaţie fiind considerat unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Problema care se ridică este dacă în lipsa unei valorizari a informaţiilor, acest drept nu se întoarce împotriva omului 24. Lumea în care trăim este avidă de informaţie, iar noile media au grija să -i alimenteze continuu această sete, stimulându -i curiozitatea, curiozitate de multe ori sterilă, dacă nu chiar malefic într-o formă sau alta, new -media este omniprezentă societate, întinzându -şi influenţa direct sau indirect asupra tuturor. Omul modern, omul de masă, este supus unui bombardament continuu de informatii care-l depersonalizează, îl face să -şi piardă constiinţa de sine prin patru moduri: 1. Dezvoltarea noilor media a sporit mult capacitatea de a transmite mesaje (în cazul
nostru cu caracter negativ) pe mari întinderi de spatiu şi timp şi de a reintroduce aceste mesaje într-o multitudine de locuri particulare.
2. Deşi disponibilitatea produselor new -media serveşte la îmbogăţirea şi accentuarea organizării reflexive a sinelui, în acelaşi timp ea face această organizare reflexivă tot mai
dependentă de sistemele asupra cărora individul are relativ puţin control. 3. Disponibilitatea sporită a materialelor simbolice mediate nu doar îmbogăţeste procesul formării sinelui: ea poate avea şi un efect de dezorientare.
4. Dezvoltarea mijloacelor noilor media creează ceea ce numim cvasiinteracţiunea mediată. Cei ce privesc la televizor sau primesc alte mesaje socotesc aceste materiale ca nişte resurse care fac parte din proiectele lor de formare a sinelui 25.
23
Valentina Marinescu: Efectele comunicării - o perspectivă culturologică , Ed.Tritonic, Bucureşti, 2002, p.85 Radu Voinescu: Modernităţi. Eseuri de antropologie culturală , Ed. Libra,Bucureşti, 2001, p. 27 25 Dorina Guţu, New Media, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2007, p 23 24
11
Cap. 1.4. Influența noilor media asupra tinerilor
În comunicarea de masă, nu contează ceea ce spun consumatorii de media, spre deosebire de conversaţie, în care conţinutul este creat de participanţii la dialog, pentru că acest lucru nu poate schimba conţinutul unui program în desfăşurare. Atât audienţa cât şi noile media operează la distanţă manifestând astfel un anumit grad de independenţă una faţă de cealaltă. Deoarece indivizii, ca receptori ai mesaje lor transmise de noile media, nu au posibilitatea să confirme înţelegerea mesajelor, media nu poate să supravegheze interpretarea producţiilor sale. Media aduce un mesaj cu un conţinut propriu, dar nu aduce şi sensul acestuia. Sensul este construit de fiecare receptor în parte, în contextul socio-cultural în care
există26. În procesul "cultivării" prin intermediul noilor media, un rol foarte important îl joacă vârsta şi intensitatea atenţiei. Studiile empirice au evidenţiat faptul că există o relaţie de inversă proporţionalitate între atenţia cu care telespectatorul urmăreşte o anumită emisiune şi
procesul de învăţare: cu cât telespectatorul este mai neatent cu atât procesul de învăţare şi de acumulare a cunoştinţelor prin intermediul televiziunii este mai amplu. Foarte importantă în procesul de învăţare prin intermediul noilor media este vârsta telespectatorilor. În psihologia socială există teorii care susţin deopotrivă efectele pozitive şi negative pe care mass-media le are asupra comportamentului agresiv al tinerilor. Pe de o
parte, Albert Bandura, susţine că agresivitatea este un comportament social învăţat şi că mass media, în special televiziunea, oferă aproape zilnic modele de conduită agresivă, atât fizică cât şi verbală. De asemenea este cunoscu t faptul că adolescentul tipic este dezorientat, nemulţumit,
frustrat, furios, în conflict cu sine şi cu lumea din jurul său. Tinerii petrec foarte mult timp în faţa televizorului,a calculatorului, acesta fiind un nou mod de socializare, în sensul că, de aici ei preiau modelele comportamentale reprezentate de vedete reale sau de personaje de ficţiune. De cele mai multe ori acest lucru se întâmplă fără ca tinerii să privească cu un ochi critic ceea ce asimilează. Impactul noilor media asupra publicului a s târnit controverse printre specialiştii
comunicării. Unii acuzau noile media de pervertirea valorilor culturale ale publicului, de 26
Bernard Miege: Societatea cucerită de comunicare , Ed. Polirom, Iaşi, 2000, p.53
12
stimularea creşterii ratei delicvenţei, de dirijarea maselor către superficialitate şi de descurajarea creativităţii. Alţii, dimpotrivă, subliniau faptul că noile media demască păcatul şi corupţia, încurajează libertatea de exprimare, propagă un anumit grad de cultură printre oameni şi este un mijloc de loisir pentru masele de muncitori 27. Părerea mea este că orice idolatrizar e sau demonizare a rolului noilor media în societatea contemporană este greşită. Mesajele transmise de mass -media şi interpretarea acestora sunt supradeterminate cultural şi reprezintă simbolic structura de valori a societăţii. Vasile Dâncu sublinia în cartea Cultură şi comunicare de masă că, prin asumarea modelelor propuse de mass-media, individul "încearcă să îndepărteze imaginile dezagreabile, inhibante, oferind posibilităţi de construcţie a dimensiunii pozitive, a identificării personale, omul depunând toate eforturile pentru a- şi construi o imagine de sine fundamental favorabilă. Acest lucru este posibil deoarece individul se gândeşte pe sine în imagini."28
27
John Brookshire Thompson, Media şi modernitatea : o teorie socială a mass-media, Ed. Antet, Bucureşti, 2002, p.132 28 Accesat la http://ro.scribd.com/doc/20909834/Curs-Comunicare-Si-Cultura-de-masa în data de 17 mai 2012 13
Capitolul 2. Studiu de caz
2.1. Prezentarea şi descrierea succintă a fenomenului de comunicar e studiat
Din perspectiva socialităţii, globalizarea are implicaţii pe două paliere. Primul este acela al sociabilităţii ca atare – globalizarea modifică structurile intime ale relaţionării umane. Cel de-al doilea plan are în vedere cadrul relaţiilor sociale lanivel macrosocial. Aici apar
mutaţii în ceea ce priveşte modul de luare a deciziilor – reţelele de interese sprijinite pe logistica hipersofisticată a ciberspaţiului capătă o importanţă deosebită, statul şi ideologia
statului naţional intrând într -o nouă criză. Determinant pentru noile implicaţii asupra socialităţii şi sociabilităţii umane este caracterul revoluţionar al noilor tehnologii de comunicare şi de gestiune a spaţiului şi timpului. Noile mijloace de comunicare fac posibil controlul total asupra acestor două
coordonate ale identităţii şi cunoaşterii umane. Pentru prima oară omul a construit un instrument care este mai mult decât o simplă prelungire a simţurilor , redefinind spaţiul şi timpul prin neantizarea înţelesurilor tradiţionaleacestora. Spaţiul şi timp ul ca dimensiuni fizice şi culturale nu mai contează în noua realitate generat ă de computer. Aceasta pentru că
„maşina” are „o logică proprie”, un sistem de operare şi alte programe adiţionale care condiţionează accesul omului la cunoştinţe, acţiuni, chiar emoţii, etc. Mai mult, maşina are capacitatea de a- şi supraveghea ,,logica”, proces la care pot participa doar anumite persoane
cu pregătire profesională.
2.2. Problema de cercetare
În acest capitol am analizat noile media prin prisma globalizării cu scopul de a
identifica ce categorie de tineri au mai multe cunoștinte despre legătura dintre cele două. Astfel aspectul practic al lucrării este reprezentat de o cercetare pe bază de interviu în profunzime, semistructurat, aplicat unui număr de două persoane din domeniul Comunicării,
și un chestionar aplicat unui număr de 51 de persoane, cu vârsta între 18 - 30 de ani, din 14
mediul urban, cu studii superioare, care fac parte din alte domenii, cum ar fi Biolog ia și Chimia.
Obiectivele cercetării: Identificarea persoanelor care cunosc legătura dintre noile media și procesul de
globalizare.
Identificarea tipurilor de new media utilizate de tinerii din afara domeniului
Comunicării.
Identificarea persoanelor care au cunoștințe despre procesul de globalizare.
Ipotezele cercetării În construirea chestionarului și a interviului am pornit de la premisa că:
Tinerii care nu au suficiente cunoștinte din domeniul Comunicării, nu știu care este
legătura dintre noile media și globalizare.
Deși folosesc zilnic noile media, nu toți știu exact ce reprezintă ele și cum îi afectează.
Tinerii consideră că nu procesul globalizării nu influențează evoluția noilor media.
Tinerii se integrează mai bine în viața virtuală decât în cea reală.
2.3.Metoda de cercetare
Tema aleasă pentru această lucrare poate fi studiată atât prin utilizarea unor metode cantitative, cât şi a unora calitative. Metodele cantitative au facilitat obţinerea de informaţii în urma cuantificării unor date statistice cu privire la situaţia dată. Metodele calitative imi permit o analiză profundă a temei abordate, cu detalii asupra specificului legăturii între noile media și globalizare în ansamblu. Din acest ultim punct de
vedere, am înclinat spre utilizarea unei anchete de tip calitativ, care sa imi permită o analiză flexibilă a temei alese pentru prezenta cercetare. Astfel, am mizat pe o mai bună înţelegere a problemei, prin utilizarea tehnicii interviului, cu întrebări deschise, dar și a chestionarului cu
întrebări închise.
15
Utilizarea unei metode de cercetare de tip calitativ conferă analizei un grad mai mare de mobilitate. Utilizarea tehnicii interviului mi-a permis formularea obiectivelor sub forma
întrebărilor. Pe parcursul discuţiei au intervenit diverse întrebări ajutătoare, de menţinere a direcţiei temelor analizate sau de completare a informaţiilor furnizate. Trebuie precizat însă că ghidul de interviu şi-a păstrat reperele punct ate. Un interviu a durat în medie 40-50 de minute. În ceea ce privește chestionarul , acesta a fost conceput cu scopul de a facilita interpretarea datelor și de a face o comparație între răspunsurile date de cei care au fost intervievați și cei care au completat chestionarul. Acesta din urmă este alcătuit dintr -o serie de 17 întrebări care au fost formulate special pentru putea atinge obiectivele cercetării.
Surse de informare
În realizarea cercetării m -am folosit atât de literatura de specialitate, dar și de Internet, toate acestea regăsindu -se în bibliografie.
Culegerea datelor
Chestionarele au fost aplicate tinerilor studenți de la Facultatea de Biologie și cei de la Facultatea de Chimie , iar interviul a fost aplicat unui număr de 2 masteranzi la specializarea
Relații Publice și Publicitate. Chestionarul a fost aplicat în zilele de 11 și 12 iunie, în Copou, iar interviurile au avut lor pe data de 19 respectiv 20 iunie anul curent. Ulterior datele chestionatului au fost
introduse în Google Docs și pelucrate cu ajutorul acestui program.
Precizări privind selecția indivizilor Eşantionul a fost constituit luând în considerare grupurile semnificative din punctul de vedere al temei acestei lucrări . Astfel pentru o evaluare corespunzătoare au fost selectați atât
tineri studenți din domeniul noilor media cât și cei din afara domeniului. 16
2.4. Interpretarea datelor
Pentru a putea face o paralelă între cei care au cunoștințe despre noile media și globalizare și cei care au auzit despre cele două, însă nu știu ce înseamnă, am ales ca pentru prima categorie sa aplic interviul, iar pentru cea de-a doua categorie să aplic chestionarul. Interpretare interviuri: Interviu 1 1.
Ce întelegeți prin noile media?
Noile media se referă la noile tehnologii apărute pe piaţă la începutul secolului XXI care au o capacitate mult mai mare de receptare şi de transmitere a informaţiei. De asemenea, gadgeturile permit o accessare mai rapidă a datelor şi fac viaţa mai uşoară. Pentru unii. 2.
În ce măsura vă influențează noile media viața?
Îmi plac noile media, însă constat că au un efect negativ în viaţa mea. Permit un grad ridicat de dependenţă şi emană multe radiaţii. De asemenea, pe lângă numeroasele informaţii pe care mi le oferă, consider acest mecanism o pierdere de timp. Ajungi să uiţi că mai sunt şi alte lucruri frumoase în viaţă şi rămâi într -o lume vituală, de unde nu mai ai scăpare. 3.
Considerați că există vreo legatură între noile media și globalizare?
Sigur. Noile media înseamnă practic globalizare. Luăm contact în fiecare zi cu oameni noi, din alte ţări, şi facem schimb de informaţii într -o limbă sau alta, cu activităţi, comunităţi şi lumi virtuale. Era digitală a ajuns să îi apropie pe oameni, pe de o parte, însă, pe de altă parte, nu le mai permite să discute faţă în faţă, să se întâlnească la o cafea. Acum, totul se desfăşoară online, prin poze, imagini, text. Suntem globali, uniţi, ai putea spune, prin intermediul noilor media, dar separaţi între noi. Izolaţi. Mai necunoscuţi decât acum câteva sute de ani. 4.
17
Ce știți despre globalizare?
Globalizarea este un fenomen care înglobează oameni, activităţi şi procese pe tot mapamondul. Migraţia este un proces al globalizării. Uniunea Europeană trebuie să facă faţă cerinţelor globalizării. Aş considera globalizarea o afacere publică. Un eveniment sau un proces care are loc într-o parte a lumii, iar rezultatele se reflectă în alte părţi ale globului. În acest sens, exi stă o vorbă interesantă: „gândeşti global şi acţionezi local”. 5.
Sunteți de acord că prin utilizarea noilor media și prin procesul de
globalizare se pierd identitățile personale? Desigur. Ajungem să fim nişte roboţei fără gânduri proprii, fără păreri p ersonale, care se identifică prin nickname şi parole, dar niciodată prin nume. Aşa cum spuneam anterior, fiecare dintre noi este izolat într-o cuşcă cu 4 pereţi, iar singura conexiune cu celălalt nu mai
reprezintă telefonul sau plimbarea de seară, ci ecranul colorat care ne transportă în lumile virtuale, create special pentru noi. Ajungem chiar să avem personalităţi multiple, iar în acest caz nu mai putem vorbi de o identitate personală. Ea nu mai există în sfera globalizării. Din contra, vom deveni unul d in cei mulţi. Un nimeni. Un unknown. 6.
Sunt noile media o consecință a globalizării?
Oamenii au vrut dintotdeauna să poată avea posibilitatea de a lua legătură unul cu celălalt, de a menţine contactul, chiar şi pentru scurt timp. Odată cu apariţia mecan ismelor digitale, omul are această posibilitate de a se afla în strânsă legătură cu ceilalţi semeni. Dacă mergem pe acest fir, atunci, da, putem vorbi de o consecinţă a globalizării. Însă, sunt alte aspecte care ar detrona această afirmaţie. 7.
În ce măsura sunt influentați tinerii de noile media și de globalizare?
Aş spune că, mai degrabă, tinerii sunt cei mai vizaţi de fenomenul globalizării digitale. Cybercultura este cea care îi atrage pe aceştia prin crearea de comunităţi, noi identităţi şi de jocuri virtuale. Este un mediu plăcut pentru unii, un iad pentru alţii. Desigur, consecinţele vor
fi pe măsură, pentru fiecare dintre ei. Însă, cel mai devastator rezultat este şi va rămâne educaţia tânărului. Generaţia „Messenger” va fi incapabilă de a formula cuvinte, fraze, propoziţii logice în lipsa emoticoanelor şi a prescurtărilor de pe mess. 8.
18
Vă puteți imagina viața fără noile media?
Din punctul meu de vedere, da. Pentru că la final contează să fii om, să ştii să vorbeşti şi să te comporţi în societate. Degeaba ştii multă informaţie, dacă eşti un încuiat, incapabil de a împărtăşi verbal celorlalţi părerile tale proprii şi personale. 9.
Cât de des le utilizați?
Destul de des. Mi- aş dori să scap de sentimentul de dependeţă care „pune mâna pe
mine” de cele mai multe ori. 10.
Vă integrați mai bine într -o societate virtuală decât în cea reală?
Nu. Sinceră să fiu, nu suport lumile virtuale în care oamenii se întâlnesc, se căsătoresc, fac copii şi mai au şi case şi bani şi ferme virtuale. De ce să te pierzi într-o astfel de lume, când le poţi avea pe toate acestea în lumea reală? Probabil depinde de fiecare, de posibilităţile financiare şi de personalităţile umane, însă dacă ar exista o lege care să combată crearea şi trăirea într -o societate virtuală, aş aplica-o fără nici un regret. 11.
Sunteți de părere că puteți beneficia de anumite avantaje în calitate de
utilizatori ai noilor media?
Fiecare dintre noi beneficiază de avantaje, nu toată lumea profită de pe urma lor. 12.
Relațiile interumane au de câștigat de pe urma noilor media?
Nu prea. Dacă te gândeşti la faptul că oameni comunică mai bine şi devin inseparabili, atunci poate că ai dreptate. Dar dacă priveşti situaţia în profunzime, vei vedea că lucrurile nu sunt deloc aşa. La suprafaţă, totul este perfect, însă în underground, se văd fisurile, deja existente, în acest tip de relaţii.
În urma interviului, putem observa că răspunsurile sunt relevante pentru a -mi forma o
opinie despre ceea ce gândește o persoană din domeniul Comunicării, ținând cont de faptul că știe ce înseamnă noile media și procesul de globalizare. Așa cum reiese și din literatura de specialitate folosită în capitolul anterior, prin utilizarea noilor media se dezvoltă globalizarea, însă cele două nu fac altceva decât să ducă la pierderea identităților, atât personale cât și cele naționale, și cu toate că suntem uniți în viața virtuală, în viața reală devenim din ce în ce mai însingurați. 19
Putem observa că răspunsurile date sunt în concordanță cu ceea ce afirma Jean Baudrillard și anume că omul se afundă în această globalizare mediatică și devine ,,animalul
media”, care nu este altceva decât o mașină de privit .
Interviu 2 1.
Ce întelegeți prin noile media?
Prin noile media inteleg toate modalitatile de comunicare adaptate la noile tehnologii
apărute. 2.
În ce măsura vă influențează noile media viața?
Noile media fac parte integrantă din viața mea. Nu pot să spun decât că acestea mi -au influențat viața în mod pozitiv - îmi este mult mai ușor să caut, să aflu informaț ii și să comunic cu cei din jur. 3.
Considerați că există vreo legatură între noile media și globalizare?
Sigur ca da. Cred că globalizarea reprezintă , printre altele, un efect al noilor media, și anume un efect al multitudinilor de posibilități de a comuni ca. Acum, având un calculator și
acces la Internet, poți vorbi cu persoane din celălalt capă t al lumii, cu efortul unui click. 4.
Ce știți despre globalizare?
Știu că globalizarea reprezintă un proces extrem de complex care are drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului pot avea repercusiuni într-o alta parte a globului. 5.
Sunteți de acord că prin utilizarea noilor media și prin procesul de
globalizare se pierd identitățile personale? Nu sunt de acord cu afirmația de mai sus. Consider că noile media, și globalizarea, reprezintă adevărate surse de cunoaștere și de învățare. 6.
Sunt noile media o consecință a globalizării?
Nu aș putea spune asta. Personal, cred că globalizarea a apărut ca o consecință a noilor media. Acum însa, cred că au ajuns la stadiul în care se influențeaza reciproc. 20
7.
În ce măsura sunt influentați tinerii de noile media și de globalizare?
Având în vedere c ă tinerii sunt mult mai influenț abili decât persoanele mature, noile media și globalizarea îi afecteaz ă pe aceștia în mod profund, deoarece, în momentul de fa ță, ele reprezintă două prezențe constante în via ța lor. Cred îns ă că depinde de personalitatea fiecăruia modul în care această influență poate fi perceput ă- pozitiv, sau negativ. 8.
Vă puteți imagina viața fără noile media?
Sincer, nu. Consider că noile media îmi fac viața mai ușoara, deoarece îmi este mult mai ușor și mult mai comod s ă comunic cu familia și cu prietenii, îmi este mult mai ușor s ă caut și să găsesc orice fel de informații. 9.
Cât de des le utilizați?
Utilizez noile media zilnic, mai mult de 4 ore pe zi. 10.
Vă integrați mai bine într -o societate virtuală decât în cea reală?
Nu. Consider că societatea virtuală nu se poate compara cu cea real ă, și cred că toți utilizatorii de Internet ar trebui să conștientizeze acest lucru. Pentru mine, societatea virtual ă r ămâne un spa țiu în care țin legătura cu persoanele cunsoscute atunci când nu este posibila o întâlnire. În rest, văd societatea virtual ă doar ca pe un mod interesant și interactiv de entertainment. 11.
Sunteți de părere că puteți beneficia de anumite avantaje în calitate de
utilizatori ai noilor media?
Da, există clar avantaje, unul dintre ele fiind faptul c ă se poate c âștiga mai mult timp datorită utilizării lor în anumite domenii. 12.
Relațiile interumane au de câștigat de pe urma noilor media?
Acest lucru depinde enorm de mult de modul
în care sunt gestionate rela țiile
interumane prin intermediul noilor media.
Putem observa că cea de -a doua persoană intervievată se află într -o mult mai strânsă legătura cu noile media decât prima persoană. Acest fapt reiese din răspunsurile date la întrebarea nr. 8. De asemenea reiese faptul că se îndeplinesc cele 4 moduri în care omul de
depersonalizează pe care le regăsim în cartea New Media scrisă de Dorina Guțu. 21
Ambele persoane intervievate folosesc noile media zilnic și consideră ca există o legătură între acestea și globalizare, însă nu sunt totalmente de acord cu faptul că ele ar fi consecință a globalizării, ci mai degrabă globalizarea ar fi o consecința a progresului noilor media. Interpretare chestionar
1.
Care sunt noile media? Nr. Persoane Procent 13
25 %
2
4%
4
8%
32
63%
Așa cum putem observa în graficul de mai sus 63% au ales varianta d, însă un procent destul de mare, 25% consideră că noile media reprezintă doar Internetul, ceea ce ne demonstrează că deși au acces nelimitat la informație, tinerii nu sunt interesați de aspecte din afara ariei lor de învățământ. 2.
Cât de des utilizați noile media? Nr. Persoane Procent
22
1
2%
2
4
4
8%
45
88%
Din acest grafic reiese că marea majoritate a tinerilor folosesc zilnic noile media, chiar dacă nu știu ce reprezintă ele cu adevărat. Astfel din cele două grafice putem trage concluzia ca se confirmă ipoteza conform căreia ,, Deși folosesc zilnic noile media, nu toți știu exact ce reprezintă ele.” 3.
Considerați că noile media vă influențează viața? Nr. Persoane
Procent
23
45%
18
35%
6
12%
4
8%
0
0%
Deși au fost persoane care nu au știut ce reprezintă în totalitate noile media observăm că totuși 45% consideră că acestea le influențează viața foarte mult, și nici o persoană nu consideră că nu este influențată de noile media. De ase 4.
Vă puteți imagina o zi fără noile media? Nr. Persoane
Procent
22
43%
19
37%
10
20%
Această întrebare a fost construită cu scopul de a afla dacă există un grad de dependență între tineri si noile media. Astfel am descoperit că marea majoritate a acestora consideră că nu ar putea trăi fără noile media, însă de asemenea un pro cent semnificativ de
23
37% ar rezista o zi fără ele. Din aceste date putem trage concluzia că exista o balanță aproape echilibrată între cei care pot trăi fără noile media și cei care nu își pot imagina viața fără ele.
5.
Ce este globalizarea? Nr. Persoane
Procent
4
8%
18
35%
7
14%
12
24%
10
20%
Prin a cincea întrebare a studiului aflăm că un procent de 20% nu știu ce este globalizarea, 35% considerând că este noua ordina politică, economică și culturală a lumii. Nu este de neglijat faptul că un număr relativ mare de respondenți au răspuns cu Nu știu la această întrebarem ținând cont de faptul că toți sunt tineri cu studii superioare. 6.
După părerea dumneavoastră există o legătură între noile media și globalizare? Nr. Persoane
Procent
42
82%
0
0%
9
18%
Întrebarea nr. 6 ne arată faptul că 82% consideră că există o legătură între noile media și globalizare, chiar dacă nu știu ce reprezintă acestea pe deplin, iar restul de 18% nu știu dacă există. Nici unul din respondenți nu a răspuns cu varianta b. Tipul de scală folosit este scală binară.
24
7.
Care este legatura dintre noile media și globalizare?
- populația comunica prin noile media și se face schimb de informații; - prin intermediul noilor media se promovează globalizarea; - cu ajutorul noilor media se dezvoltă globalizarea; - noile media susțin glo balizarea; -globalizarea presupune dezvoltarea noilor media.
Această întrebare fiind una deschisă, ne ajută să ne dăm seama câți din cei intervievați știu care este legătura dintre noile media și globalizare, și observăm că din 51 de respondenți am primit numai 5 răspunsuri, ceea ce reprezintă un 10%. Astfel ni se confirmă prima ipoteză
conform căreia ,, Tinerii care nu cunoștinte din domeniul Comunicării, nu știu care este legătura dintre noile media și globalizare.”
8.
Procesul globalizării influențează evoluția noilor media? Nr. Persoane
Procent
14
27%
19
37%
10
20%
5
10%
1
2%
2
4%
La această întrebare am folosit o scală semantică pentru a evidenția faptul că cei mai mulți consideră că globalizarea influențează noile media într - o mare măsură. Majoritatea respondenților sunt de părere că cele două se influențează una pe cealaltă. 25
9.
Sunt noile media o consecință a globalizării? Nr. Persoane
Procent
32
63%
8
16%
11
22%
Ca continuare a întrebarii anterioare, am dorit să observ câte persoane consideră noile media ca fiind o consecință a globalizării, astfel mai bine de jumătate au răspuns afirmativ, ceea ce vine ca o completare la întrebarea nr. 6 unde doream să aflu dacă există o legătură
între noile media și globalizare. 10.
Credeți că prin utilizarea noilor media și prin procesul de globalizare de distrug
valorile naționale? Nr. Persoane
Procent
15
29%
12
24%
17
33%
2
4%
2
4%
3
6%
Această întrebare a fost construită cu scopul de a evidenția faptul că tinerii sunt conștienți de faptul că globalizarea distruge valori, dar cu toate acestea nu ar face ceva care să
26
impiedice acest lucru. Cu toate că noile media ar putea să ajute la împiedicarea acestui proces,
mulți sunt de părere că dacă acest lucru nu se va întâmpla acum, se va întampla mai târziu.
11.
Relațiile interstatale și cele interumane au de câștigat de pe urma globalizării și
a noilor media? Nr. Persoane
Procent
8
16%
16
31%
23
46%
3
6%
0
0%
1
2%
Întrebarea numărul 11 scoate în evidență faptul că tinerii consideră că globalizarea și noile media sunt benefice atât pentru relațiile dintre state, cât și pentru cele între oameni. Cu
toate că răspunsurile la întrebarea anterioară ne arată că cele două distrug valorile, totuși marea majoritate este de părere că aceste relații sunt benefice cu scopul de a ne ajuta unii pe ceilalți atunci când este nevoie 12. Considerați că evoluția noilor media și a globalizării sunt benefice? Nr. Persoane
27
Procent
32
64%
7
14%
12
24%
Această întrebare întărește ideea întrebărilor anterioare. Cei mai mulți au fost de părere că prin dezvoltarea tehnologiilor și prin apropierea între state, se va ajunge la un tot unitar, oamenii se vor ajuta mai mult între ei, iar timpul și distanțele nu vor mai reprezenta o problemă. 13. Ce reprezi ntă pentru dumneavoastră viața virtuală? Nr. Persoane
Procent
12
24%
5
10%
5
10%
28
55%
1
2%
Cu ajutorul acestei întrebări, încerc să aflu ce înțeleg respondenții prin viața virtuală. Știm cu toții că tinerii din ziua de azi trăiesc într -o viață virtuală prin jocurile pe care le joacă, prin filmele pe care le văd, iar în momentul în care ajung să se confrunte cu realitatea ori nu știu ce să facă, ori acționează conform vieții virtuale. 14. Vă integrați mai bine într-o viață virtuală decât în cea reală? Nr. Persoane
Procent
2
4%
46
90%
3
6%
Constat cu mulțumire că totuși numărul persoanelor care trăiesc o viață reală este foarte mare în cazul respondenților. Cel ma i probabil tinerii care au completat chestionarul nu au avut o copilărie cu atât de multe gadgeturi cum au cei care abia acum devin adolescenți.
28
15. Vârsta dumneavoastră este ? Nr. Persoane
Procent
47
92%
2
4%
2
4%
0
0%
Așa cum putem observa din graficul de mai sus, tinerii care au răspuns la întrebările chestionarului au vârsta cuprinsă între 18 -25 ani, ei reprezentând segmentul de populație cel mai vizat de influența noilor media și de procesul de globali zare
16. Ce studii aveți? Nr. Persoane
Procent
5
10%
44
88%
2
4%
Această întrebare a fost concepută cu scopul de a arăta că cei mai mulți dintre ei sunt persoane cu studii superioare.
17. Profesia dumneavoastră este: - student - biolog - chimist 29
Aceasta fiind o întrebare deschisă, cei mai mulți dintre respondenți au afirmat că sunt studenți- 70%, următorii fiind biologii 18% și chimiștii 12%. Participarea la procesul de globalizare reprezintǎ un cumul de atitudini
şi
comportamente care au drept cauzǎ nu doar aspectele externe, standardizate de cele mai multe ori de un set de norme mondiale, cât mai ales modul în care individul se raporteazǎ la ideea de globalizare și la noile media. Opiniile indivizilor cu privire la noile media și la procesul de
globalizare se regǎsesc în fapt în modul de înţelegere, de adaptare sau de respingere a anumitor aspecte ce ţin de efectele şi complexitatea acestora. Interviurile au surprins o multitudine de nuanţe, aceasta şi datorită faptului că tema referitoare N oile media, consecință a globalizării este una de actuali tate, intens dezbătută atât la nivelul grupurilor mici de indivizi, cât şi la nivel macrosocial, prin mediatizare tradiţionalǎ ori online. Mijloacele de comunicare în masǎ precum televiziunea sau Internetul reprezintǎ
elemente eficiente de schimbare a stilului de viaţǎ. Pe de altǎ parte, utilizarea calculatorului şi a Internetului în mod excesiv duce la crearea de medii sociale artificiale, menţinute practic în linia virtualului.
Mass media, în special televiziunea reprezintǎ unul dintre canalele care susţin şi propagǎ ideea de globalizare şi tot ceea ce presupune ea, fii nd în fapt unul dintre motoarele procesului de globalizare şi, cu siguranţǎ, unul dintre cele mai importante şi mai rǎspândite la nivel de comunicare în acest moment. În mod cert, televi ziunea reprezintǎ un instrument
important de diseminare a informaţiei la nivel global şi creeazǎ schimbǎri sociale prin aport de know how, favorizând de asemenea şi impunerea sau manipularea stilurilor de viaţǎ.
Un alt suport de susţinere şi dezvoltare a comunitǎţi lor umane este Internetul, cel mai important aspect al utilizǎrii acestui mijloc de comunicare fiind faptul cǎ orice individ poate avea acces la informaţii dintre cele mai diver se, indiferent unde s-ar afla.
Un alt element important în vehicularea informaţiei prin intermediul Internet-ului este faptul cǎ aceasta circulǎ în mod liber, necenzurat de la un uti lizator la altul. De asemenea, trebuie luat în calcul şi faptul cǎ Internetul, ca instrument de globalizare, exclude o mare parte din populaţia zonelor slab dezvoltate, sǎrace ale planetei, adicǎ pe acele persoane care dintr-un motiv sau altul nu pot avea acces la Internet.
30
