1
NUMERALELE în limba germană
2
I. NUMERALELE CARDINALE (Die Kardinalzahlen — Die Grundzahlwörter) null eins zwei drei vier fünf sechs sieben acht neun zehn
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
elf zwölf dreizehn vierzehn fünfzehn sechzehn siebzehn achtzehn neunzehn
11 12 13 14 15 16 17 18 19
zwanzig dreißig vierzig fünfzig sechzig siebzig achtzig neunzig hundert tausend eine Million
20 30 40 50 60 70 80 90 100 1000 1 000 000
einundzwanzig hunderteins tausendeins zweihundert dreihundertdreiunddreißig viertausend tausendachthundertsechsundsiebzig neunhunderttausend zweihundertvierundachtzig dreitausendzweihundertvierundachtzig
Uneori auziți auziți zwo în loc de zwei – asta – asta pentru a nu se confunda cu drei.
21 101 1001 200 333 4000 1876 900 000 284 3284
3
II. NUMERALELE ORDINALE (Die Ordnungszahlen – Ordnungszahlen – Die Die Ordnungszahlwörter) der/die/das der/die/das
der/die/das der/die/das der/die/das der/die/das der/die/das der/die/das der/die/das der/die/das der/die/das der/die/das der/die/das der/die/das
erste erste zweite zwei te
1. 2.
primul/prima al doilea/a doua
der/die/das
dritte dritte vierte vier te fünf te te sechste sechs te siebte sieb te achte ach te neunte neun te zehnte zehn te zwölf te te vierzehnte vierzehn te sechzehnte sechzehn te neunzehnte neunzehn te
3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 12. 14. 16. 19.
al treilea/a treia al patrulea/a patra al cincilea/a cincea al şaselea/a şasea al şaptelea/a şaptea al optulea/a opta al nouălea/a nouălea/a noua al zecelea/a zecea al doisprezecelea/ doisprezecelea/a douăsprezecea al paisprezecelea/a paisprezecelea/a paisprezecea al șaisprezecelea/a șaisprezecea al nouăsprezecelea/a nouăsprezecea
der/die/das
der/die/das
der/die/das der/die/das der/die/das der/die/das
zwanzigste zwanzigste einundzwanzigste einundzwanzig ste dreißigste dreißigste hundertste hundert ste tausendste tausend ste tausenderste tausender ste dreihundertfünfundsechzigste dreihundertfünfundsechzig ste
de la 1 –19 –19 – – der/die/das + numeral cardinal + –te Punctul în urma unei cifre arată arată că numeralul că numeralul este ordinal. De obicei, numeralele ordinale sînt precedate de articol. Pentru declinarea numeralelor ordinale, se aplică regulile de la declinarea adjectivelor.
20. 21.
al douăzecilea/a douăzecea al douăzeci şi unulea/ a douăzeci şi una 30. al treizecilea/a treizecilea/a treizecea 100. al o sutălea/a (o) suta 1000. al o mielea/a (o) mia 1001. al o mielea unulea/a o mia una 365. al trei sutelea șaizeci și cinci/ cinci/ a trei sutea șaizeci si cinci
de la 20 – 20 – der/die/das + numeral cardinal + –ste
4
III. NUMERALELE FRACȚIONARE FRACȚIONAR E (Die Bruchzahlen) ein halb ein Drittel Dritte l ein Viertel Viertel ein Sechstel Sechstel ein Hundertstel Hundertste l
1/2 o jumătate jumătate 1/3 o treime 1/4 o pătrime/un pătrime/un sfert 1/6 o șesime șesime 1/100 o sutime
eineinhalb sau anderthalb
1 1/2
jumătatea jumătatea die Hälfte treimea/a treia parte das Drittel Drittel pătrimea/a pătrimea/a patra parte das Viertel Viertel șesimea/a esimea/ a șasea șasea parte das Sechstel Sechstel das Hundertstel Hundertstel sutimea/a suta parte douăsprezecea parte das Zwanzigstel Zwanzigstel a două
drei Fünftel Fünftel zwei Drittel Drittel vier Sechstel Sechstel neun Achtel Achtel fünf Seibtel Seibtel
3/5 trei cincimi 2/3 doua treimi 4/6 patru șesimi șesimi 9/8 nouă optimi nouă optimi 5/7 cinci șeptimi șeptimi
numeral ordinal + –l
Numeralele fracţionare fracţionare sînt de gen neutru. Excepţie : die Hälfte IV. NUMERALELE MULTIPLICATIVE (Das Vervielfältigungszahlwort) doppelt/zweifach doppelt/zweifach dreifach drei fach vierfach vier fach fünf fach fach sechsfach sechs fach siebenfach sieben fach achtfach acht fach zehnfach zehn fach hundertfach hundert fach tausendfach tausend fach
îndoit/dublu întreit/triplu împătrit/cvadruplu împătrit/cvadruplu încincit/cvintuplu înșesit/sextuplu înșesit/sextuplu înşeptit/septuplu înşeptit/septuplu înoptit/octuplu înzecit însutit înmiit
numeral cardinal + –fach Se declină ca adjectivul.
V. NUMERALELE ADVERBIALE (Die Adverbialzahlwörter — Die ordnenden Zahladverbien) erstens erstens zweitens zweite ns drittens dritte ns viertens vierte ns zwölftens zwölfte ns
în primul rînd în al doilea rînd în al treilea rînd rînd în al patrulea rînd în al doisprezecelea doisprezecelea rînd
numeral ordinal + –ns
Gramatica limbii române nu cunoaşte astfel de numerale. În general, numeralele ordinale adverbiale se folosesc pînă la cel mult 20. 20. Nu se declină.
VI. NUMERALELE VARIATIVE (Die Artzahlen —Die Gattungszahlen) einerlei* einerlei * zweierlei zwei erlei hunderterlei hundert erlei allerlei all erlei vielerlei viel erlei mancherlei manch erlei
un singur fel/de un fel două feluri sute (de feluri) tot felul de fel de fel felurit
numeral cardinal+ –erlei
Numeralele Numeralele variative formate cu ajutorul numeralelor cardinale mari indică un număr mare, însă neprecizat. neprecizat. și gleichgültig = indiferent *einerlei înseamnă și Es ist mir einerlei. = Mi-e indiferent. Nu se declină.
5
VII. NUMERALELE DE REPETIȚIE ( REPETIȚIE (Die iterativen Zahlwörter — Die Wiederholungszahlen) o dată einmal einmal de două ori două ori zweimal zwei mal de trei ori dreimal drei mal de șase șase ori sechsmal sechs mal de zece ori zehnmal zehn mal hundertmal hundert mal de o sută de ori tausendmal tausend mal de o mie de ori numeral cardinal + –mal
allemal allemal einigemal einige mal manchmal manch mal
totdeauna de cîteva ori uneori
+ –mal
mehrmals mehrmals vielmals viel mals niemals nie mals oftmals oft mals
de mai multe ori de multe ori niciodată deseori
+ –mals
Nu se declină.
VIII. NUMERALELE DISTRIBUTIVE (Die Distributivzahlen — Die Verteilungszahlwörter) je drei je drei je fünf je fünf
cîte trei cîte cinci
cîte un je einen cîte o je eine cite un je ein je ein je + numeral cardinal
zu dritte zu dritt e –> zu zu dritt dritt zu fünft zu fünfte e –> zu zu fünft fünft zu zweit zweite e –> zu zweit zu viert vierte e –> zu viert
cîte trei cîte cinci cîte două cîte patru
zu + numeral ordinal f ără –e
IX. NUMERALELE NEHOT NEHOTĂ ĂRÎTE (Die unbestimmten Zahlwörter) alle einige etliche ein bisschen (ein) wenig viel etwas nichts der eine/ die eine
toţi, toate cîţiva, cîteva cîţiva, cîteva puţin puţin mult ceva nimic unul/ una
Numeralele nehotărîte nehotărîte se întrebuinţează şi ca pronume nehot pronume nehotărîte, ărîte, granița dintre ele neputînd fi stabilită cu stabilită cu precizie.
6
DE ȘTIUT...
De fapt numeralul n-ar n-ar trebui să constituie o parte de vorbire aparte, el întrunind cuvinte din cadrul altor trei părţi de vorbire, astfel: Numeralele cardinale pot fi considerate în general adjective atributive ( zwei Schüler) — care de obicei nu se declină decli nă — şi în unele cazuri chiar substantive (Dutzend, Million etc.). Numeralele ordinale (der erste Schüler), ca şi cele distributive ( je je zwei Schüler) şi multiplicative (die dreifache Arbeit) sînt adjective. Numeralele adverbiale (erstens), cele variative (zweierlei) şi de repetiție (zweimal) sînt adverbe şi deci invariabile. invariabile. Numeralele fracţionare sînt adjective sau substantive (eine halbe Stunde, die Hälfte). Considerăm totuşi numeralele parte de vorbire separată pentru că indiferent dacă sînt adjective, adverbe sau substantive, ele au totuşi ceva comun: toate exprimă o cantitate sau o ordine numerică. numerică. Aproximaţia numerică se exprimă: în jur de), nahezu (cam, aproape, vreo, aproximativ ), printr-un numeral precedat de: beinahe (aproape), etwa (cam, circa, vreo), fast (aproape), gegen ( în ), peste), ungefähr (aproximativ ), ), unter (sub) etc ; über ( peste (die) etwa (gegen gegen,, ungefähr ungefähr)) zwanzig Personen = cele aproximativ douăzeci de persoane (die) beinahe (fast fast,, nahezu nahezu)) zwanzig Personen = cele aproape douăzeci de persoane (die) über zwanzig Personen = cele peste douăzeci de persoane (die) unter zwanzig Personen = cele sub douăzeci de persoane Substantivul însoţit de numeral este articulat sau nearticulat. an, um an (um um)) (die) zwanzig Personen = aproximativ, î n jurul a douăzeci de persoane
Substantivul însoţit de numeral este articulat sau nearticulat. nearticulat. mehr als mehr als zwei Stunden = mai mult de două ore
prin Hundert sau Tausend folosit la plural: Hunderte (Tausende Tausende)) von Menschen = sute [mii] de oameni prin repetarea aceluiaşi numeral, în special spec ial cînd e vorba de cifre mari. Cifra Cifra repetată este precedată de und aber : Hunderte (Tausende) und aber Hunderte (Tausende) Menschen = sute *mii+ şi sute [mii] de oameni
7
Pentru indicarea datei se folosesc numeralele ordinale ordinale : der 20. (zwanzigste (zwanzigste) April = 20 aprilie – numeral – numeral ordinal la Nominativ, precedat de articol hotărît – numeral ordinal la Nominativ, Nominativ, neprecedat de articol 2. (zweiter (zweiter). ). 4 (vierter (viert er). ). 1997 = 2 aprilie 1997 – numeral – numeral ordinal la Acuzativ, precedat de articol hotă hotărît den 20. den 20. (zwanzigsten (zwanzigst en)) Juli = în/la 20 iulie – numeral – numeral ordinal la Dativ precedat de articol hotărî t am 20. (zwanzigsten) April [an dem dem 20. 20. (zwanzigsten (zwanzigst en)) April] = în/la 20 aprilie – numeral Numeralele ordinale urmează regulile declinării adjectivelor. Î n limba germană, substantivele masculine şi neutre care indică unităţi de măsură sau cantităţi se întrebuinţează după numeralele numeralele cardinale numai la singular : zwei Fuß (der) breit = lat de două picioare drei Glas (das) Bier = trei pahare bere vier Paar (das) Schuhe = patru perechi pantofi zwei Stück (das) = două bucăț i i ele drei Dutzend (das) Taschentücher = două duzine serveț ele iva pași mai încolo einige Schritt (der) weiter = c îț iva Pentru exprimarea anului se foloseș folosește doilea război mondial a inceput în inceput în (anul) 1939. im Jahre 1939 = în (anul) 1939 Der zweite Weltkrieg begann im Jahre 1939. = Al doilea sau doar anul (1939), fără prepoziţie şi fără substantiv Der zweite Weltkrieg begann 1939. = Al doilea doilea război mondial a inceput în inceput în 1939. 1939 se citeș citește si se scrie – scrie – neunzehnhundert neununddreißig neununddreißig vierzehn 2014 se citește și se scrie – zweitausend vierzehn anii ‘80 – 80 – achtziger Jahren
8
Bibliografie Prof. Dr. Max Richter – Richter – Lernt Deutsch !, Curs practic de limba germană, Ed. Cartea Românească, București, 1941. JEAN LIVESCU (Prof. dr. docent) , EMILIA SAVIN (Lector), SANDA IOANOVICI (Asistent), IOHANNA ANDREI (Asistent) – Limba germană [Ed. a ll-a (revizuită şi adăugită) ], Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1966. Emilia Savin – Savin – Gramatica limbii germane, Ed. Mașina de scris, București, 2002. Sarah Fleer – Fleer – Verbtabellen Deutsch, Langenscheidt KG, Berlin și München, 2009. Heike Voit – Voit – Grammatik kurz und bündig DEUTSCH, PONS, Stuttgart, 2011. Ines Balcik, Klaus Rohe, Verena Wröbel – Wröbel – Die große Grammatik DEUTSCH, PONS, Stuttgart, 2009. Emilia Savin, Basilius Abager, Alexandru Roman – Gramatica practică a limbii germane, Ed. Științ tiințifică ifică, Bucureș București, 1968. Ing.Benno Depauscheg, Lector univ. Grete Klaster-Ungureanu Klaster-Ungureanu – Germana pentru ingineri şi tehnicieni , Ed. Tehnică Tehnic ă, Bucureș București, 1970. www.conjugator.reverso.net www.conjugator .reverso.net / www.dict.cc / www.hallo.ro / http://de.pons.com /
