CUPRINS INTRODUCERE……………………………………….....pag.3 INTRODUCERE……………………………………….....pag.3 1.1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIILOR PROFESI ILOR LIBERALE ÎN ROMÂNIA ŞI U.E…………………………………………………........pag.4 1.2 ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA EXERCITAREA PROFESIILOR LIBERALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ EUROPEA NĂ.......................pag.5 .......................pag.5 1.3 ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIILOR LIBERALE ÎN ROMÂNIA.................................................pag.6 1.4 MUTAŢII SEMNIFICATIVE ÎNTRE ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI LIBERE ÎN U.E., PE PLAN MONDIAL ŞI ÎN ÎN ROMÂNIA. REFORMA SISTEMULUI PROFESIILOR LIBERALE JURIDICE................... JURIDICE................................ ......................... ........................ ..................pag.10 ......pag.10
1.4 CONCLUZII...................................................................pag.10 BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE Motto: “Ceea ce este-este, ceea ce nu -
este-n u este. A sta este.”
Una din Legile lui Murphy -
Profesia de mediator este o alternative profesionala viabila pentru absolventii de
studii superioare din Romania. După publicarea tabloului mediatorilor în monitorul oficial în data de 08.05.2008 aceasta alternativa profesionala a devenit de actualitate nemaifiind ca si pana acum o profesie care se va initia la o data ulterioara. Publicarea tabloului in monitorul oficial a constituit o premiera in peisajul juridic autohton care s-a imbogatit cu o noua categorie de specialisti in solutionarea conflictelor, mediatorii. Profesia de mediator este o profesie liberala, cu tenta juridica. Mediatorii isi pot desfasura activitatea in cadrul unei societati civile profesionale, al unui birou in care pot functiona unul sau mai multi mediatori asociati sau in cadrul unei organizatii neguvernamentale. De asemenea, mediatorii autorizati pot fi angajati si cu contract individual de munca, in conditiile prevazute de Codul muncii. Pentru a deveni mediator o persoana trebuie sa indeplineasca cumulativ un numar de conditii impuse de legea care reglementeaza medierea si profesia de mediator, legea 192/2006. Astfel, poate sa devina mediator absolventul de studii superioare cu capacitate deplina de exercitiu, cu vechime in munca de cel putin 3 ani, care este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei activitati si care are o buna reputatie si nu a fost condamnat definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni de natura a aduce atingere prestigiului profesiei. Acesta trebuie sa urmeze un curs de formare a mediatorilor organizat de catre unul dintre cei cinci furnizor de formare autorizati in acest sens de catre Consiliul de Mediere. Cursurile de formare a mediatorilor derulate de catre furnizorii de formare avizati de catre Consiliul de Mediere se finalizeaza cu examen, organizat in conformitate cu prevederile Standardului de formare si ale dispozitiilor Consiliului de Mediere. Absolventilor examenului li se va elibera de catre Consiliul de Mediere, Certificatul de absolvire, prin care se atesta indeplinirea conditiilor art 7 lit. f din Legea 192/2006, in vederea dobandirii calitatii de mediator autorizat pentru a exercita profesia de mediator. Art. 7 din legea 192/2006: Poate fi mediator persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a)are capacitate deplina de exercitiu; b)are studii superioare; c)are o vechime in munca de cel putin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master in domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de mediere; d)este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitati; e)se bucura de o buna reputatie si nu a fost condamnata definitiv pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei; f)a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, in conditiile legii, cu exceptia absolventilor de programe postuniversitare de nivel master in domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de mediere; g)a fost autorizata ca mediator, in conditiile prezentei legi.
1.1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIILOR LIBERALE ÎN ROMÂNIA ŞI U.E. Profesiunile liberale sunt definite prin reglement ările
Uniunii Europene ca fiind
„acele profesii care sunt exercitate pe baza unor calificări profesionale relevante, cu titlu personal, având propria lor responsabilitate şi de o maniera profesională independenta, oferind servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clienţilor şi al publicului". Evidenţiem
şi o altă definiţie potrivit căreia ,,Profesia liberală desemnează o
ocupaţie intelectuală, exercitată de o persoană pe cont propriu (liber -profesionist) care face parte, în mod obligatoriu, dintr-un ordin profesional.", Teoreticienii au căutat
adică un "CORP".
şi au exprimat definiţii, puncte de vedere, opinii care s e
referă la organizarea şi exercitarea profesiilor liberale însă, aşa cum afirmam mai sus acestea sunt incomplete, nu conţin şi activităţile care presupun muncă fizică sau preponderent fizică. O definiţie a profesiilor liberale, mai completă, având în vede re doctrina, jurisprudenţa şi reglementările de până acum: ,, Profesiile liberale desemnează acele ocupaţii independente, îndeletniciri cu caracter permanent prin care o persoană fizică
deţinătoare a unui complex de cunoştinţe teoretice şi de deprinderi practice exercită o profeşiune cu titlu personal, pe cont propriu, fără să fie angajat permanent într -o instituţie sau întreprindere, nefiind supus nici-unei restricţii, fiind ofertant de concepte, de servicii intelectuale şi meserii, în interesul clienţilor, având propria lor responsabilitate pentru prestaţiile efectuate. Sigur că
nici această ultimă definiţie şi
aceste puncte de vedere nu au puterea unor norme de drept, ele negăsindu -se în reglementările Uniunii Europene şi în legile statelor membre. Prezintă
însă interes deoarece până la urmă, doctrina, deşi nu -i izvor de drept,
joacă un rol important în elaborarea actelor normative. De remarcat că
atunci când definesc profesiile liberale, unii teoreticieni, au în
vedere doar ocupaţiile intelectuale iar alţii examinează aceste activităţi prin prisma câştigurilor realizate de liber - profesionişti. În continuare, deşi această disciplină se intitulează „Organizarea şi exercitarea profesiilor liberale", ne vom referi doar la acele activităţi desfăşurate de pers oanele ce au legătură directă sau mijlocită cu înfăptuirea actului de justiţie, cu activitatea de judecată, cu organele jurisdicţionale. Profesiile liberale exercitate
în Europa şi în lume sunt numeroase; ele privesc
activităţi multiple şi diversificate, persoanele care exercită ocupaţii intelectuale pe cont propriu fiind juriştii, arhitecţii, economiştii, contabilii. pictorii, scriitorii, inginerii, astrologii etc., iar profesii ce presupun muncă fizică sau preponderent fizică, altfel spus, meseriaşii, fiind mecanicii. instalatorii, programatorii, asistenţii medicali, dentiştii, medicii veterinari. moaşele, croitorii, cizmarii etc. Iată
deci că atunci când vorbim de profesii liberale, nu ne putem referi doar la
intelectuali sau doar la anumite categorii de munci intelectuale.
În cele 27 state ce compun astăzi Uniunea Europeană, există tratamente diferite ale profesiilor liberale; in funcţie de fiecare profesie. Comunitatea europeană este interesată ca aceşti practicieni să îşi poată oferi serviciile nu numai în tara de origine, dar şi pe teritoriul celorlalte state membre. Pentru a se putea exercita unele activităţi liberale în Uniunea Europeană, aceasta, s-a
implicat in sistemul de recunoaştere reciproca a calificărilor profesionale. Potrivit
noii Directive 2005/36/CE care a intrat in vigoare la 20 octombrie 2007, in cazul
profesiilor de medic, asistent medical, dentist, medic veterinar, moaşa, farmacist şi
arhitect, recunoaşterea calificării profesionale se face şi in alte state membre ale Uniunii Europene1.
Exista şi alte profesii liberale care nu intra sub incidenţa acestei Directive, dar in legătura cu care exista reglementari zonale ale UE in vederea recunoaşterii calificărilor profesionale. De aceste reglementări beneficiază în prezent avocaţii, agenţii comerciali, instructorii de schi şi alţii. Reglementările
Uniunii Europene în domeniul profesiilor liberale, cer sa nu se
aducă atingere regulilor concurentei serviciilor furnizate de aceste activităţi. Aceste reglementări au impus restricţii recomandând anumite preturi, cerând să se asigure publicitatea activităţilor liberale, condiţii de acces şi drepturi rezervate exclusiv unor structuri de un anumit tip şi cu practici multidisciplinare. Examinând comparativ expresiile „profesii liberale"
şi „liber - profesioniştii",
putem distinge că între acestea nu sunt deosebiri esenţiale : .. profesiile liberale" privesc ocupaţiile exercitate de persoanele fizice, pe cont propriu, fără a fi angajate permanent iar „liber - profesioniştii", sunt persoanele care exercită o profesie liberală. Dacă
în reglementările europene a fost dată o definiţie a profesiilor liberale,
avându-le în vedere doar pe cele „intelectuale şi conceptuale", în legislaţia ţării noastre
nu există decât noţiunea de „contribuabil la taxe ş i impozite" Nu a fost adoptat
încă un act normativ care sa definească în mod clar profesiile
liberale şi sa stabilească criteriile pe baza cărora o profesie poate sa fie considerata sau nu ca fiind liberala. Profesiile liberale sunt susţinute
de o serie de organizaţii europene, precum:
Consiliul Arhitecţilor din Europa (ACE), Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) sau European Brands Association (AIM), care ii grupează pe cei ce lucrează in domeniul branding-ului.
În ţara noastră nu exista cadru normativ care sa definească in mod clar profesiile liberale. Pentru persoanele care exercită profesii liberale în ţara noastră, au fost adoptate acte normative cunoscute sub denumirea de profesii reglementate, adică pentru fiecare profesie exista cate o lege s peciala de organizare şi exercitare a meseriei. Astfel Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 privind
asociaţiile şi fundaţiile stabileşte
ca evaluatorii, experţii tehnici şi jurnaliştii pot fi incluşi in rândul celor cu profesii 1
Valerică Nistor, Organizarea şi exercitarea profesiilor liberale juridice, Editura Zigotto, 2010,pag.10
liberale iar Legea 200/2004 priv ind
recunoaşterea diplomelor şi calificărilor
profesionale pentru profesiile reglementate din România include ghizii turistici, restauratorii de monumente istorice, consultanţii
in domeniul transporturilor maritime,
fluviale, aeriene şi rutiere şi profesorii, in categoria celor care desfăşoară meserii liberale.
1.2. ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIILOR LIBERALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Una dintre directivele adoptate de Parlamentul şi Consiliul European în anul 2005, (Directiva 2005/36/EC din 7 septembrie
2005) defineşte conceptul de profesie liberală
aşa cum arătam mai sus, punând accent în definiţie pe „maniera profesională independentă şi pe oferirea unor servicii intelectuale şi conceptuale în interesul clienţilor şi al publicului". Consiliul European, întrunit la Lisabona, a adoptat în luna martie 2000, un
program de reformă a serviciilor profesionale, „cu scopul de a face din Uniunea Europeană cea mai competitivă şi dinamică economie din lume în anul 2010". Comisia Europeană
a dat un comunicat intitulat „Serviciile profesionale - Scopul
pentru mai multă reformă" în data de 5 septembrie 2006, în care recunoaşte contribuţia profesiilor liberale la dezvoltarea economiei în statele membre, precum şi în Uniunea Europeană pe ansamblul său. Comisia Europeană
subliniază în comunicat că una dintre caracteristicile
principale ale profesiilor liberale este voinţa profesioniştilor individuali de a se conforma normelor morale şi profesionale care exces condiţiile legale minimale. Directiva 2005/36/EC din 7 septembrie 2005 referitoare la Recunoa şterea
calificărilor profesionale, enunţată mai sus, evidenţiază că acolo unde este furnizat un serviciu de o manieră transfrontalieră, regulile profesionale ale statului membru gazdă referitoare la calificările profesionale şi mai ales cele legate de protecţia şi securitatea consumatorilor, sunt cele care se aplică. În acest mod se poate face determinarea situaţiei actuale în care Codurile de Conduită pentru un profesionist liberal pot să difere de la un stat la altul şi în care se recurge la un serviciu transfrontalier. aşteptându -se ca acesta să fie furnizat în cadrul
aceluiaşi cadru de norme etice, la aceleaşi standarde practice care se aplică în ţară în care trăieşte liber -profesionistul2. Directiva privind
„Serviciile în Piaţa internă", adoptată în 2005 prevede şi
cerinţa ca statele membre ale Uniunii Europene, în cooperare cu Comisia European ă, să încurajeze elaborarea la nivel comunitar a Codurilor de Conduită profesionale şi să asigure ca aceste coduri să fie accesibile prin mijloace electronice. Parlamentul European prin Rezoluţia
din 13 octombrie 2006, răspunzând
Comunicatului Comisiei Europene susmenţionat, susţine adoptarea Codurilor de Conduită de către furnizorii de servicii profesionale şi adaugă faptul că acestea ar trebui să fie elaborate cu participarea tuturor părţilor interesate. Dovedind preocupare pentru aceste activit ăţi,
Consiliul European al Profesiilor
Liberale - CEPLIS - a difuzat grupurilor interprofesionale organizate la nivelul statelor membre, precum
şi organizaţiilor monoprofesionale europene un chestionar în scopul
obţinerii comentariilor şi propunerilor acestora cu privire la valorile specifice în care toate profesiile liberale trebuiesc recunoscute. Toate statele membre ale Uniunii Europene au r ăs puns, în mod unanim, pozitiv
propunerii CEPLIS de a face un prim pas în realizarea unui dialog cu ceilalţi liber profesionişti interesaţi la nivel european în vederea ajungerii la un acord cu privire la aceste valori comune. Se realizează
astfel, în opinia CEPLIS, obiectivul principal al acestui demers,
respectiv pregătirea condiţiilor ca fiecare profesie liberală să poată incorpora valorile comune în codurile de conduită care se vor aplica în Uniunea Europeană. Şigur că aplicarea acestor Coduri, va crea diferenţe în ceea ce priveşte detaliile de conduită la nivel european (de ex. vor apare diferenţieri în ceea ce priveşte confidenţialitatea informaţiei, protecţia datelor, cultura şi tradiţia fiecărui stat etc.) Trebuieşte
însă ca iniţiativa să aibă drept consecinţă reducerea considerabilă a
diferenţelor din codurile ce se aplică în fiecare stat membru. Activităţile profesiilor liberale, în
concepţia Instituţiilor Uniunii Europene, trebuie
să cuprindă serviciile intelectuale întrucât desfăşurarea acestora reclamă un înalt nivel 2
Ion Popa, Tratat privind profesia de magistrat în România , Universul
Juridic,Bucureşti, 2007,p.129.
de cunoştinţe juridice, tehnice şi ştiinţifice, care sunt dobândite prin completarea cu succes a studiilor, ce conduc nemijlocit la obţinerea unui certificat sau o diplomă de educaţie superioară şi / sau a unui titlu profesional recunos cut. După
ce toate cele 27 state ale Uniunii Europene au ratificat Tratatul le
Funcţionare al Uniunii Europene din 19 -21 octombrie 2007, Constituţia, care conţine multe norme de drept care privesc profesiile liberale, se va aplica şi va crea un cadru de or ganizare şi funcţional favorabil acestor activităţi. Subliniem interesul deosebit al Uniunii Europene pentru activit ăţile
liberale
subliniind efectuarea unei cercetări la nivelul Comunităţii Europene. S-a efectuat un studiu de Comunitatea European ă
în 13 state pentru cinci profesii
liberale jurist, contabil, arhitect, farmacist şi inginer - şi s-a
ajuns la concluzia că există
diferenţe însemnate la nivelul reglementarilor profesiilor liberale de la o tara la alta. Potrivit studiului efectuat, cinci tari (Italia, Austria.
Germania, Luxemburg şi Spania) au
reglementate toate cele cinci profesii, iar in Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Suedia
şi Finlanda sunt cele mai puţine profesii reglementate (numai primele trei). La nivel european s-a constituit Consiliul
Barourilor Europene, organizaţie
reprezentativă şi oficial recunoscută de Uniunea Europeană, fiind înfiinţată în anul 1960 în Belgia şi prin intermediul căreia sunt reprezentaţi toţi avocaţii statelor membre ale Uniunii Europene. Consiliul Barourilor Europene este compus din 31 de delega ţii
numite de către
barourile a 25 de state membre ale Uniunii Europene şi trei state din Aria Economică Europeană şi reprezintă interesele a aproximativ 700000 avocaţi. Barourile din statele: Croaţia.
Turcia. Macedonia, Ucraina, sunt reprezentate prin
delegaţii de observare. România, Bulgaria şi Elveţia s -au desprins din grupul ţărilor care au delegaţii de observare şi au devenit din ianuarie 2007, în mod oficial, membri efectivi ai Consiliului Barourilor din Uniunea Europeană 3. Consiliul Barourilor Europene are în principal, următoarele obiective:
• Să reprezinte Barourile şi Societăţile de Drept ale membrilor săi cu drepturi depline şi ale membrilor observatori, interesele ce stau la baza exercitării profesiei de 3
Florea Măgureanu, Organizarea sistemului judiciar , Universul Juridic,Bucureşti,
2006,p. 48.
avocat, să vegheze la aplicarea corectă a legii şi practicii în cadrul profesiei pentru o bună administrare a justiţiei atât în Europa cât şi la nivel internaţional; • Să joace un rol de consultare şi intermediere atât între membrii săi deplini cât şi membrii săi observatori, şi între membrii şi instituţiile europene şi „European Economic Area";
• Să monitorizeze activitatea de apărare şi respectarea legii, protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale oamenilor, incluzând liberul acces la justiţie, protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale clientului, a democraţiei şi a valorilor indispensabile acesteia. Consiliul Barourilor Europene pune un accent deosebit pe perfec ţionarea
profesională a avocaţilor recomandând următoarele modalităţi de pregătire continuă: - asistenţa la cursuri, seminarii,
reuniuni, conferinţe şi congrese
- pregătirea on-line - redactarea articolelor, eseurilor, cărţilor - învăţământul; - orice altă activitate recunoscută de profesi e
1.3 ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIILOR LIBERALE ÎN ROMÂNIA În anul 2001, la 11 iunie, în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 s -a înfiinţat în ţara noastră Uniunea Profesiilor Liberale din România, persoana juridica româna, fără scop lucrativ, cu funcţionare autonoma. Uniunea Profesiilor Liberale din Rom ânia
este formata din asociaţii de profesii
liberale şi este deschisa aderării tuturor organizaţiilor profesionale, persoane juridice care îndeplinesc condiţiile prevăzute în Statutul sau. Uniunea Profesiilor Liberale din România este membru cu Statut de observator al Consiliului European al Profesiilor Liberale - CEPLIS Profesiilor Liberale - UMPL - , Consiliului Economic
şi al Uniunii Mondiale a
participă activ la dialogul social organizat în cadrul
şi Social din România, având Statutul de membru observator al
acestui organism şi cuprinde 17 asociaţii (Ordinul Arhitecţilor din România; Camera Auditorilor Financiari din România; Uniunea Naţională a Barourilor din România;
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România - CECCAR; Uniunea Naţionala a Evaluatorilor din România ANEVAR;
Corpul
Exper ţilor
Tehnici
din
România
-
CETR;
Colegiul
Farmaciştilor din România; Uniunea Naţionala a Practicienilor în Insolenta din România; Colegiul Medicilor din România; Colegiul Medicilor Veterinari din România; Uniunea Naţionala a Notarilor Publici n România; Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti,
Moaşelor
şi Asisten ţilor Medicali din România: Ordinul
Geodezilor din România; Ordinul Tehni cienilor Dentari din România; Asociaţia Consultanţilor în Management din România - AMCOR; Asociaţia Romana a Agenţiilor Imobiliare - ARAI; Camera Consultanţilor Fiscali; Consiliul de Mediere), cu
aproximativ 140.000 membri ai organizaţiilor profesionale. Uniunea Profesiilor Liberale din Rom ânia obiectivele:
Instituţionalizarea
şi-a propus ca în anul 2009 să realizeze
întâlnirilor
de
lucru
ale
directorilor
executivi/secretarilor generali ai asociaţiilor componente ale UPLR, sub forma unei Comişii tehnice de lucru, care să dezbată şi să stabilească măsurile şi mijloacele concrete de realizare a obiectivelor UPLR şi a hotărârilor adoptate de organele de conducere a acesteia; înfiinţarea unor Comişii pe probleme care preocupă în mod deosebit profesiile liberale , în acest sens, şi-a propus să înfiinţeze, cu prioritate, comişii de lobby şi de marketing şi comunicare, pentru care să elaboreze regulamente de organizare şi funcţionare. Fondurile necesare desfăşurării activităţii celor două Comişii vor fi stabilite de Adunarea Generală; Realizarea unei mai bune organizări interne care să pună în evidenţă forţa de care UPLR dispune şi folosirea acesteia pentru promovarea şi apărarea intereselor fundamentale ale membrilor profesiilor liberale, inclusiv prin stabilirea unor proceduri de „reacţie rapidă" a Uniunii faţă de atacurile la adresa uneia sau a mai multor profesii liberale; Permanentizarea, cu participarea UPLR, a consultărilor ba şi multilaterale între asociaţiile membre în domenii de activitate ce prezintă interes pentru acestea şi care să evidenţieze, printre altele, problemele cu care acestea se confruntă şi pentru rezolvarea cărora se impune intervenţia UPLR; Stabilirea de către Biroul Executiv, a unor întâlniri cu Reprezentanţii asociaţiilor membre ale UPLR, individual sau grupaţi pe familii de profesii liberale - juridică, medicală şi tehnică - în scopul definirii priorităţilor pentru
activitatea UPLR în perioada următoare, precum şi a modalităţilor practice, inclusiv suport financiar pentru realizarea acestora4. Profesiile liberale presupun, într-o opinie, decizia unei persoane de a începe o afacere pe cont propriu cu singurul capital investit - propria persoana. Această resursă -
propria persoană - necesită o perfecţionare permanentă. Profesiile liberale nu urmăresc ca scop primordial beneficiul material, ci ţin mai curând de vocaţie. Profesiile liberale evidenţiază conceptul potrivit căruia ţin de resursele umane, de
persoanele aflate în căutarea unei cariere, nefiind angajaţii nimănui, deşi aceştia sunt prinşi în mecanismul unei organizaţii.
1.4 MUTAŢII SEMNIFICATIVE ÎNTRE ORGANIZAREA ŞI EXERCITAREA PROFESIEI LIBERE ÎN U.E., PE PLAN MONDIAL ŞI ÎN ROMÂNIA. REFORMA SISTEMULUI PROFESIILOR LIBERALE JURIDICE Priorităţile
economico — sociale la nivel europeana şi mondial au ca scop
înfiinţarea şi dezvoltarea structurilor de afaceri de importanta regională şi locală, reabilitarea sitarilor
industriale, sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale regionale şi
ocale, crearea de noi locuri de muncă, creşterea economica durabilă a fiecărui stat etc. Priorităţile
liber - profesioniştilor sunt indisolubil legate de activităţile economico
- sociale, carierele liberale orientându-se
şi adaptându -se mutaţiilor în planul
reglementărilor intervenite. Transformările
economico - sociale necesită schimbări radicale a legislaţiilor iar
în activitatea liber - profesionistului,
odată cu modificarea actelor normative intervin
noi competenţe, noi acţiuni, o nouă abordare a carierei liberale. Carierele liberale se reorganizează
din mers pentru a corespunde noilor mutaţii
intervenite în comunitatea europeană, în plan economic, social, financiar etc. Pe lângă
faptul că sunt necesare noi cariere, precum cea de mediator, lichidator,
actuar, broker etc., cele deja practicate cu mult timp executorul judecătoresc,
în urmă precum avocatul, notarul,
trebuiesc adaptate pentru a corespunde noilor cerinţe
economico sociale.
4
Valerică Nistor, Organizarea şi exercitarea profesiilor liberale juridice, Editura Zigotto, 2010,p.16.
Aceste mutaţii - în opinia noastră - ar trebui să aibă în atenţie direcţiile: - Elaborarea unei legisla ţii liberale juridice
-
europene unitare - la nivelul unui Cod al profesiilor
care să reglementeze organizarea şi exercitarea profesiilor
liberale şi să asigure practicarea carierelor juridice în Uniunea Europeană, fără nici -un fel de restricţii, fără graniţe, fără condiţii speciale, avându-se în vedere în principal pregătirea, competenţa şi experienţa liber - profesionistului; - Elaborarea unei legislaţii
europene unitare care să reglementeze organizarea şi
exercitarea profesiilor neliberale juridice, precum
cea de judecător, procuror, poliţist
etc.; -
Elaborarea unei legislaţii
europene unitare care să reglementeze sistemul
judiciar la nivelul Uniunii Europene iar statele membre să îşi armonizeze legislaţia după cea a U.E. şi să îşi creeze un sistem judiciar eficient, operativ şi durabil; -
Orientarea
liber
— profesioniştilor
spre
apărarea
intereselor
comunităţilor de afaceri în raport cu autorităţile române, europene şi cu organizaţii similar e internaţionale: - Orientarea reglementărilor
legale române şi europene spre întărirea şi
dezvoltarea proprietăţii private, cu norme care să permită liber - profesioniştilor
şi
nu numai, acţiuni mai clare privitoare la dezmembrămintele proprietăţii: - Redefinirea Codul
comercial.
şi elaborarea unor coduri la nivelul Uniunii Europene, precum: Codul
muncii,
Codul bancar,
Codul transporturilor, Codul
administrativ. Codul de procedură fiscală, Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, Codul profesiilor liberale juridice. Codul învăţământului. Codificarea celor mai importante instituţii juridice la nivelul Uniunii Europene, ar sistematiza
şi ar reuni în acte normative europene, culegeri sistematice de norme
juridice privitoare la principalele ramuri de drept practicate la nivelul comunităţii. Ar fi statornicite astfel
norme de drept mai sigure, mai durabile şi aplicabile
unitar în cele 2" state europene şi ar asigura reforma sistemului judiciar şi al
profesiilor liberale juridice. Autorităţile
române încearcă să restructureze sistemul judiciar venind cu proiecte
de program care până în prezent nu au fost implementat. Ne referim mai jos la un astfel de program care are implicaţii directe asupra activităţii liber - profesioniştilor jurişti, cu
menţiunea că orice întârziere în reformarea sistemului judiciar conduce la înfăptuirea cu întârziere, incompletă, greoaie, a actului de justiţie.
Proiecţii/ de program propus priveşte direcţiile: Reabilitarea infrastructurii instan ţelor prin: construirea şi dotarea a aproximativ 25 de sedii de instanţe pe teritoriul ţării; - dezvoltarea unor standarde uniforme de planificare a spaţiului
şi de proiectare
pentru sediile instanţelor în baza practicii internaţionale, prin furnizarea de servicii de consiliere. Consolidarea capacit ăţii administrative a instanţelor prin: efectuarea unei evaluări
-
cuprinzătoare în vederea identificării cauzelor
întârzierilor survenite în desfăşurarea proceselor, precum şi pentru identificarea cauzelor existenţei restanţelor; şi implementarea unui program de acţiuni de reducere a acestor
- elaborarea
întârzieri şi restanţe, atât prin furnizarea de servici i de consilier e, cat şi prin furnizarea de bunuri; -
elaborarea unui cadru de management economic pentru instanţe, inclusiv
pregătirea aranjamentelor de reglementare şi organizatorice şi a manualelor şi altor materiale destinate managerilor economici
ai instanţelor, prin furnizarea de servicii
de consilier e, prin pregătire şi vizite de studiu şi
prin furnizarea de bunuri;
- elaborarea
şi executarea unui program de acţiuni pentru evaluarea şi revizuirea
aranjamentelor de funcţionare a instanţelor în vederea optimizării proceselor funcţionale ale instanţelor, prin furnizarea de servicii de consilier e, prin pregătirea personalului auxiliar al instanţelor şi prin furnizarea de bunuri. Realizarea unui sistem integrat de management al resurselor în cadrul sistemului judiciar prin: -
conceperea unui sistem cuprinz ător
de management al resurselor pentru
sectorul judiciar, care să cuprindă managementul resurselor financiare, materiale şi umane, precum şi funcţii de sprijin pentru management, prin furnizarea de servicii, bunuri şi pregătire; - actualizarea păstrării
şi gestiunii evidenţelor pe hârtie şi a arhivelor instanţelor
(prin furnizarea de fişete pentru arhivele instanţelor)5. Dezvoltarea institu ţională a instituţiilor sistemului judiciar, prin: -
consolidarea capacităţilor Consiliului Superior al Magistraturii în domeniile
managementului 5
resurselor
umane,
planificării
bugetului, elabor ării politicilor
Gabriela Bogaşiu, Dana larina Vartires, Aurel Segărceanu, Controlul de legalitate hotărârilor C.S.M. Jurisprudenţa I.C.C.J., Colecţia Jurisprudenţă, Editura Hamangiu.
al
judiciare pe termen lung, monitorizării performanţei judiciare şi în domeniul relaţiilor publice şi comunicării, prin furnizarea de servicii de consilier e şi prin pregătirea personalului Consiliului Superior al Magistraturii; -
consolidarea capacităţilor
Ministerului Justiţiei în domeniile planificării
investiţiilor de capital, statisticilor judiciare şi planificării bugetului, prin furnizarea de servicii de consilier e,
prin furnizarea de bunuri şi prin pregătirea personalului
Ministerului Justiţiei; -
consolidarea capacităţilor
Institutului Naţional al Magistraturii in domeniile
elaborării unor noi teste de calificare pentru selecţia şi promovarea judecătorilor, elaborarea de cursuri de pregătire şi elaborarea materialelor de examen, prin furnizarea de servicii de consilier e,
prin înfiinţarea unei facilitaţi de învăţământ la distanta şi prin
pregătirea personalului Institutului Naţional al Magistraturii; -
consolidarea capacităţilor
Şcolii Naţionale pentru Grefieri în domeniile
planificării activităţilor pe termen lung, elaborării şi predării cursurilor de pregătire, prin furnizarea de servicii de consilier e,
de materiale de pregătire, prin înfiinţarea
unei facilitaţi de învăţământ la distanţă şi prin pregătirea personalului Şcolii Naţionale pentru Grefieri; consolidarea capacităţii
-
înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în domeniile
planificării şi managementului bugetar, prin furnizarea de servicii de consilier e şi prin pregătirea personalului înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; - efectuarea de sondaje de opinie
în rândul populaţiei şi al justiţiabililor,
în vederea monitorizării rezultatelor Proiectului. Resurse financiare, prin: -
împrumutul acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
pentru finanţarea Proiectului este de 110 milioane Euro, la care se adaugă contribuţia Guvernului României de 36,1 milioane Euro. Cei ce propun proiectul, se aşteaptă la creşterea eficienţei activităţii instanţelor, la o mai mare încredere a mediului de afaceri în sistemul judiciar,
la îmbunătăţirea
climatului investiţional în România, la furnizarea echitabilă a serviciilor sociale şi asigurarea
protecţiei sociale pentru grupurile vulnerabile, la îmbunătăţirea accesului
populaţiei la servicii juridice, atât din punct de vedere al a ccesi bilităţii serviciilor (prin reabilitarea tribunalelor din zone izolate şi îmbunătăţirea accesului publicului în tribunale), cât
şi a] costurilor acestor servicii (prin reducerea perioadei de derulare a
proceselor , la o mai bună protecţie a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, ca şi accesul la o mai bună informare în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile cetăţeneşti. Chiar dacă iniţiativa porneşte de la Comitetul Director al Proiectului şi chiar dacă suntem asiguraţi
că din această conducere fac parte reprezentanţi ai Ministerului
Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii. Ministerului Finanţelor Publice, precum şi directorul Direcţiei de Implementare a Proiectelor Finanţate din împrumuturi Externe, credem că prin aceste măsuri nu va fi reformat sistemul judiciar. În opinia noastră, sistemului judiciar român ar funcţiona operativ şi competent, punându-se accent pe trei direcţii: a. asigurarea independenţei depline a sistemului şi a unui
număr corespunzător de
magistraţi, în aşa fel încât cauzele ce urmează a fi judecate într -o şedinţă, să nu depăşească cifra de 20; b. asigurarea unei finanţări
potrivit căreia câştigurile unui magistrat român să fie
echivalente cu ale unui magistrat din ţările Uniunii Europene; c. asigurarea unei baze materiale corespunzătoare pentru judecata proceselor. S-ar acoperi întregul program propus de Comitetul Director al Proiectului, s-ar
scurta timpul de judecată, s -ar găsi magistraţi competenţi, s-ar asigura funcţionalitatea eficientă a carierelor juridice liberale, ar fi mulţumiţi
şi justiţiabilii.
Atâta timp cât se pune accent în proiecte pe aspecte care nu au nimic comun cu judecata,
cu cercetarea şi urmărirea penală, precum „actualizarea păstrării şi gestiunii evidenţelor", „consolidarea capacităţilor..." etc., nu se va semnala nici -o schimbare, nu se va îmbunătăţi actul de justiţie în România.