OSHO Frica Să înţelegem şi să acceptăm nesiguranţa vieţii
Cuprins 1. Să î n ţ e le g e m f r i c a .....................................................................................9 De unde vin e frica? Unde se duce ea?
15
în g ro p a t de viu 20 A tât de m u lte de făcu t, a tât de p u ţin tim p în ţeleg erea e cheia
34
Nesiguranţă divină
39
2. Sp eri at de m oarte - explorar ea rădăcini lor fri cii Realităţi: Estul şi Vestul
42
.......................
59
Psihologic
versus fizic
Cunoscut
versus ne cu no scu t
Frica de via ţă
27
73
84
93
3. Incerti tudine si ne cu no sc ut-m isterul înc red erii
99
i
De la cun oa ştere la ino cen ţă în cred erea în vo cea in terio ară
103 105
M işcă-te aşa cu m te fac e iub irea să te m işti Scu fun da rea în vid în ch iso a rea lu i „eu"
111
120 126
4. A lege să fa ci dragoste, nu s ă te tem i - încred erea în si ne si în c e i l a l ţ i ..............................................................................................1 3 4 i
i
Fri ca de intim
it ate
138
Fri ca de ti n e îns u ţi C ea lalt ă latură a i
ub i rii
144 149
5.
Găsir ea un ei căi spre neîn fricare obser vaţ ii şi m e d ita ţii ............................................................. Nu m ai fu gi 161 Pre oc up at de sine sau co nş tien t de sine? Teama de a rămâne tăcu t
163
Când ceva te spe rie, pătrund e în acel lucru A i grijă la cele d ouă e xtrem e Nu te gră bi
168
Nu face din curaj un ţel
170
Tea m a de a exp ira 172 Dacă simţi frică, accept-o Nimic de pierdut
175
179
Bu curia este antid otu l
162
182
167
165
Pătrunde în frica ta. Intră în tăcere până în miezul ei, pentru a-i putea sonda profunzimile. Iar uneori vei vedea că nu e foarte profundă. O POVESTE ZEN:
Un om care mergea pe timp de noapte a alunecat şi a căzut de pe o cărare pietroasă. Temându-se că va cădea în hău sute de metri, întrucât ştia că dincolo de cărare se lăsa o vale adâncă, s-a agăţat de o creangă ce atârna peste marginea drumului. în întunericul nopţii, tot ceea ce putea vedea sub el era un abis infinit. A strigat, iar strigătului său i-a răspuns ecoul nu era nimeni care să-l audă. Ţi-l poţi imagina pe acest om, şi chinul Iui ce a durat întreaga noapte. în orice moment simţea că jos îl aştepta moartea,dar mâinile i sesărăceau, creanga degete... a reuşit rămână agăţatîidealuneca ea, iar,printre pe când soarele răsărea, el s-a uitat în jos... şi a început să râdă! Nu exista nici un abis. La doar câţiva centimetri sub picioarele lui era o terasă acoperită cu pietriş. Ar fi putut să se odihnească acolo toată noaptea, să doarmă bine - tearasa era suficient de mare - însă, dimpotrivă, întreaga noapte a fost un coşmar pentru el. Din proprie experienţă îţi pot spune că frica nu este mai adâncă de câţiva centimetri. Rămâne ca tu să alegi dacă te agăţi de creangă şi îţi transformi viaţa într-un coşmar sau dacă dai drumul crengii şi stai pe picioarele tale. Nu ai de ce să te temi. OSHO
Să înţelegem frica
Frica este la fel de lipsită de substanţă precum o umbră, dar ea exi stă. Ş i um bra există - li psită de substan ţă, nega tivă, dar există -, iar uneori umbra poate avea un impact uriaş asupra ta. într-o junglă In care se apropie noaptea, te poţi speria până şi de umbra ta. într-un loc izolat, pe o cărare singuratică, o poţi lua la goană din cauza propriei tale umbre. Fuga ta va fi reală, dar cauza ei va fi lipsită de substanţă. Poţi fugi de o fun
ie gân dindu -te că est e u n şarp e; dacă
te vei î ntoa rce şi vei p rivi c u atenţ ie, vei râde pe ntru că totul ţi se va părea stupi d. Dar oam enii s e tem să vină în locuri în care există frică. O am en ii su n t m ai speriaţi de frică decât de oric e altc eva, pentru cină temeliile.
că î nsăşi e xisten ţa frici i îţi zdru n
Zd run cinarea tem eli il or este foarte real
ă, reţine lucrul
acesta. Frica este ca un vis, ca un coşmar, dar după ce te trezeşti dintr-un coşmar, senzaţiile încă persistă, efectele târzii se fac în continuare-simţite. Respiraţia ţi s-a schim bat, tran sp iri, co rp u l în c ă îţi trem u ră, eşti în fie rb â n ta t.
10
OSHO
A cum ştii că a fost doar un coşm ar, un vis, ceva lipsit de sub stanţă, dar chiar ş i această cun oaştere are nevoie de ti m p pentru a pătrunde în adâncul fiinţei tale. între timp, efectul visului lipsit de substanţă va continua. Frica este un coş mar. Din ce este plămădită frica? Frica este plămădită din necunoaşterea propriului sine. Există numai o singură frică; ea se manifestă în multe feluri, se poate manifesta în o m ie de felu ri, dar, în esenţă, frica este u n a singură, şi an um e a ceea că : „î n ad ân cu l meu, s -ar pu tea să nu fiu “. Şi, într-u n fel, este ad evă rat că nu eşt i. D um ne zeirea este, tu nu. G azd a n u est e, oaspetele, d a. Ş i, pe ntr u că eşti susp i ci os - iar susp ici un ea ta este î ntem eiată - , nu priveşt i în tine. Continui să te prefaci că eşti; ştii că dacă priveşti în tine, n u eşti! în ţe le g e re a acea sta este u n a p ro fu n d ă , tacită. Nu intelectuală, ci existenţială; e acolo, în adâncul tău, sentimentul că „S-ar putea să nu fiu. Mai bine nu privesc înău ntru . Voi continu a să privesc î n afară". M ăcar în felu l acesta te p ăcăleşti sin gur, p ăstrezi in ta ctă ilu zia că „Eu sunt". Dar fiind că sentimentul acesta „eu sunt" este u n u l fal s, el dă n aş tere fri cii . Ştii că ori ce î l poa te d istruge, ori ce întâ lnire interioară î l poate sp ulbera. Poate fi spu lbe rat de iubire, poate fi spulberat de o boală gravă, poate fi spulberat dacă vezi pe cineva murind. Poate fi spulberat în m ulte felu ri, este fo arte fragil. îl g estio n ezi cu m va prin fap tul că n u prive şti în inte ri or.
Mulla Nasruddin călătorea cu trenul. Controlo rul a venit la el şi i-a cerut biletul. Nasruddin s-a uitat prin toate buzunarele, prin toate valizele, dar n-a găsit biletul. A început să transpire şi era din ce în ce mai
Frica
11
speriat. Şi atunci controlorul i-a spus: „Domnule, dar într-unul din buzunare n-aţi căutat încă. De ce nu vă uitaţi şi acolo?" Mulla Nasruddin i-a răspuns: „Vă rog, nu vorbiţi de buzunarul acela. Acolo n-am de gând să caut. E ultima mea speranţă! Dacă am să caut şi în buzu narul acela şi n-am să-l găsesc, atunci este pierdut, şi nu mai poate fi găsit nicăieri. Cu voia dumnea voastră, voi căuta în orice alt loc; acel buzunar este singura mea salvare, încă mai pot să sper că biletul este acolo. L-am lăsat deoparte în mod voit şi nu îl voi atinge. Fie că pot sau nu să găsesc biletul acolo, nu mă voi uita în acel buzunar". La fel se Întâm plă şi cu egoul. Nu
priveşti î n tine, aceasta
este u ltim a ta speranţă: „Ci ne şti e? P oate e aco lo". Dar dacă te uiţ i, intu iţia îţi sp un e că nu este aco lo. A cest ego fals, pe care l-ai creat alegând să nu cau ţi în tine, ci să cauţi tot timpul în afara ta, este rădăcina fricii tal e. îţi va fi frică
de toate acele sp
aţii în care tre bu ie să t e
uiţi. îţi va fi frică de frumuseţe, pentru că frumuseţea te aru nc ă în interiorul t
ău. U n răsărit f rum os, şi toate acele
culori lum inoase din nori - îţi va fi frică să t e uiţ i, pen tru că asemenea frumuseţe te va arunca în interiorul tău. A sem e n ea fru m u se ţe îţi o preşte gân d irea în loc: p en tru o clipă, mintea este atât de copleşită, încât uită să gân dească, uită să se tot învârtă şi să tot ţeasă. Pălăvrăgeala interi oară se op reş te, iar t u te t reze şti brusc înă u n tru l tă u. O am enii s e t em de mu zica m inunată, oam enii se t em de poezia m inun ată, oam enii se tem de i ntim it atea profundă.
OSHO
12
Poveştile de dragoste ale oamenilor sunt doar aventuri ra pi de. Nim eni nu pătrun de adân c în fiinţa celuil
alt , pen
tru că atunci când te adânceşti în fiinţa celuilalt, apare fri ca - lacul fi inţei celuil alt te va reflect a pe tine însuţi, în acel lac, în acea o glin d ă a fiin ţe i celu ilalt, dacă n u te vezi nic ăieri , dacă o glinda răm âne goal ă, dacă n u r eflectă ni mic , atun ci c e se va înt âm pla? O am en ii se t em de i ubir e. Se prefac doar, joa că tot felul de jocu ri în n um ele iubir ii. Se tem de m editaţ ie; chiar şi în numele meditaţiei, cel mult încep să practice noi metode de gândire. Asta este, de fapt, Meditaţia Transcendentală a l ui M aha ris hi M ahesh Yogi - nu est e nici me ditaţi e şi ni ci transcendentală, este pur şi simplu incantarea unei mantre . Ia r incan tarea u nei m antre nu est e d ecât un proces al gândirii, gândire concentrată. Este un nou şiretlic, unul prin care să eviţi să meditezi. Oamenii repetă rugăciuni creştine, rugăciuni mahomedane, rugăciuni hinduse toate sunt moduri de a evita meditaţia. Acestea nu sunt m editaţi i, reţi ne. M intea este atâ t de vicl eană , înc ât a creat m ult e fenom ene fal se î n num ele m edi ta ţiei . M editaţi a este atunci când
nu faci absolut nimic
, câ nd
m int ea nu funcţione ază absolut del oc . Ace a n efuncţionare a m inţi i est e m editaţi e - nu imn uril e sacr e, nu m antrel e, nu imaginile, nu concentrarea. Atunci eşti, pur şi simplu, în acea sta re p u ră a fii n ţării, eg o u l dis pare, şi, o d a tă cu egoul, dispare şi um bra ego ului. A cea u m b ră e fric a. Frica este una dintre cele mai importante probleme. Fiecare fiinţă umană trebuie să treacă prin ea şi trebuie să ajungă la u n anu m it nivel de înţel egere a aces tei a. Egoul
Frica
13
te face să te terni că intr-o zi vei muri. Te amăgeşti mereu că m oartea li se întâ m plă doar al tor a, şi intr-u n fel ai drep tate: moare un vecin, moare o cunoştinţă, moare un prie ten. Moare soţi a t a, m oare m am a ta - m oartea i se î ntâm plă în to td e a u n a altcu iva, nu ţie. Te p o ţi a sc u n d e în spatele ace stui fapt. Poate că tu
eşti o excepţie, poate că tu
n-ai să
mori. Egoul î nc earc ă să te p rotej eze. Dar, de fiecare dată când moare cineva, ceva în tine se clatină. Fiecare moarte este o mică moarte pentru tine. Nu trimite niciodată pe cineva să întrebe pentru cine bat clopote le; ele bat p en tru tine. Fiecare m oarte e m oartea ta . Chiar şi atunci când o fru
nz ă uscată cade
di n copa c, m oar
tea ei e m oartea ta . Aşadar , nu facem decât să ne protej ăm pe n oi î nşine. Cineva e pe moarte, iar noi vorbim despre nemuri rea sufletului, iar când fru n za cade din c opac, noi spune m „Ni ci o grijă. Vine prim ăva ra cur ân d şi co pa cu l va avea din nou coroană. Acea sta e doar o schi m bare, doar veşm intele sunt schimbate". O am enii cred în nem urirea su fletului nu p en tru că ş tiu, ci pentru că le este frică. Cu cât este mai laşă o persoană, cu a tât m ai mare este posibili
tatea ca acea sta să creadă
în
nem urirea su fletului - nu fii nd că ar f i rel ig io asă, ci pen tru că e doar laşă. Credinţa în nemurirea sufletului nu are nimic de-a face cu religia. Persoana religioasă ştie că „eu nu su nt" , şi atun ci tot ceea ce răm
âne este nem uritor - dar
nu are legătură cu „mine". Acest „mine" nu este nemuritor, ace st „eu “ nu este n em uritor. A ce st „ eu" este d oa r tem porar: este fabr icat de no i.
^
___
Fr ica es te um bra lui .eu ". Şi p en tru că „eu“ e ste to t tim pul alert undeva acolo, în interior, el va trebui să dispară în m oarte... Frica de b a ză e s te fr ic a d e m o a rte ; t o a t e c e le lal te fri ci o r efl ectă pe cea de bază. Iar fru
m u se ţe a es te că
moar tea est e l a f el de n on existen ţial ă ca ego ul. A şa că între aceste două lucruri nonexistenţiale, egoul şi moartea, podul î l r eprezintă fr ic a Frica în sine est e nep uti ncioasă, ea n u are pu tere. D oar faptul că tu vrei să crezi în ea est e si n gu ru l l u cru care î i d ă putere. Nu eşti gata să te cufunzi în adâncul tău şi să te confrunţi cu propriul vid
inte ri or - de ai ci vin e pu terea
este neputincioasă, absolut neputincioasă. Nim ic nu s e naşt e vreod ată din frică. Iubirea dă naştere, iubirea creează; frica este neputincioasă. Ea nu a creat nici odat ă nim ic Nu poate cr ea ni m ic pen tr u că n u a re sub stanţă. Dar iţi poate distrug e în tr e a g a v ia ţă , te p o a te în c o n jura ca un n or în tu n ecat îţi poate exp loa ta toa te en ergii le. Nu îţi va permite să cunoşti în p r o fu n z im e fr u m o s u l, p o e zia. iubirea, bucuria, celebrarea m ed it aţi a N u, te va m en ţine d oar la supraf aţă, pentru că nu poate exista decât la sup rafa ţă. Este o -undă la suprafaţa apel Pătrund e în t ine. pr iveşte in interior- şi ce dacă e gol? înseamnă că ast a este natura noastră, în s e a m n ă c ă a s t a suntem De oe ar trebui să fie cineva în g r ijo r a t d in c a u z a vidului ;ntenor? Vid ul este l a fel de frum os ca ceruL Fiinţa fridL Altfel
ta interioară nu este altceva decât cerul interior. C eru l est e g o i dar toc mai ce ru l gol m enţine tot u l în treaga existenţă, soa rele luna . stele le pă m ân tul planet el e. Cerul gol este cel care oferă spaţiu pentru tot ceea ce există. Cerul gol este fundalul a tot ceea ce există. cerul răm âne la f eL
Lucrurile vin şi
dispar, iar
15
în e x a c t acelaşi fel, şi tu ai un ce r in te rio r; acesta este. de asem ene a, go l. Norii vin şi plea
că, plane tele
par, stelele răsar şi mor, iar cerul interior neatins, nepătat, fără nici o zgârietura.
se nasc şi dis rămâne acelaşi,
Nu mim acel cer in
teri or m artorul , privit orul - iar acesta este scopul
suprem
al meditaţiei. Pă trun de în ti ne, bucu ră-te de ce rul int er io r. Am int eşte-ţi nu eşti nici unul dintre lucrurile pe care le poţi ve dea. Poţi vedea gândurile, înseamnă că nu eşti gândurile: îţi p o ţi v e d e a sen tim en tele, în se am n ă că n u e şti se n tim e n tele tal e; îţi p oţi ve de a visele, dorinţel e, am inti ril e, înc hip u irile, proiecţi ile, îns ea m nă că nu eşti acele l ucruri. Co ntinu ă să elimini tot ceea ce vezi. Şi atunci, într-o zi, va sosi acel m om ent extr aordi nar, ce l mai imp ortant m om ent din vi aţa cuiva, în care n-a m ai răm as n im ic de respins. Tot ce este
de văzu t a dispărut şi
a r ămas doar vă zăto ru l Acel văzăt or
e ceru l go L A-l c u n o a şte p e a ce st v ă z ă to r în se a m n ă a fi lip sit de frică, a-l cun oa şte în sea m nă a fi plin de i ubire . A-l cuno aşte în se a m n ă a fi u n zeu, a fi nem uritor.
De unde vine frica? Unde se duce ea? Frica m ă afe ctează în m oduri diferite, de la o vagă senzaţie de nelinişte sau nod în stomac la o stare de panică ame ţitoare. ca şi cum lumea s-ar sfârşi. De unde vine frica? Unde se du ce ea? Toate fricile tale
sunt subproduse al e iden tifi căr ii
Iubeşti o persoană ş i o dată c u iu birea în ace laşi pachet vi n e şi fric a - perso ana te po ate părăsi. Ea a părăsit deja
pe cineva şi a venit cu tine. aşadar există un precedent; poa te că l a fel iţi va face şi ţie. A pa re frica, sim ţi n od u l în stomac. Eşti atât de ataşat. încât uiţi un lucru esenţial: ai venit singur pe lume. Ai fos t şi i eri ai ci. fă ră a c ea stă per soană. şi îţi era foarte bine. nu aveai nici un nod în sto mac. Mâine, dacă această persoană va pleca... pentru ce e nev oie de noduri în st om ac? Ştii deja c u m să fii fă ră acea persoană , şi vei fi capabil să fii sin g u r d in n ou . Te ama că luc rur ile se pot sch im ba m âine. .. cin ev a poate să moa ră, poţi da f ali m ent, îţi po ţi pierd e job u l, s u n t o mie de luc rur i car e se pot schim ba. E şti îm p o v ă ra t de frici ş i temeri şi nici una nu es te întem eiată - p e n tru că şi ieri er ai plin de toate ace ste frici fără să fie n
evo ie. P o a te că lu cr u
rile s-au schi mbat, dar t u e şti înc ă viu . Iar o a m en ii au o cap aci tate imensă d e a s e ad ap ta la oric e sit u aţ ie. Se spu ne că numai oamenii ş i gâ n da cii d e b u că tă rie au această capacitate imensă de adaptare. De aceea, oriunde vei în tâ ln i oameni, vei în tâ ln i şi g â n d a c i d e b u c ă tă r ie , şi ori unde vei înt âln i gândaci de bucă tărie, vei g ă si şi oa m eni. Ei convieţuiesc, se aseamănă prin ceva. Chiar şi în locuri în depărtate precum Polul Nord sau Polu l S u d - c â n d o a m e nii au călătorit pentru prima dată în acele locuri, şi-au dat seam a c ă aduse ser ă gândaci de b uc ătăr ie cu ei, iar g ân da cii erau p erfect sănă to şi , trăi au şi se rep ro d u ce au . Dacă pr ive şt i înjur, poţ i vedea că , pe p ă m â n tu l acest a, om ul trăi eşt e în mi i de cli m ate dif eri te , c o n te x te ge og rafice , situaţii poli tice, sit uaţii soci ologi ce, situ aţ ii re ligioa se , dar reuşeşte să trăiască. Şi trăieşte de secole... lucrurile conti
nuă să se schimbe, el conti nu ă s ă se ad ap teze.
17
Frica
Nu ai de ce să te terni. Ce dacă lumea se sfârşeşte? Vei sfârşi şi tu îm pr eu n ă c u ea! Crezi că vei sta pe o ins ulă ş i că întreaga lu m e se va sfârşi, ia r tu vei rămâne singur? Nu-ţi face gri ji. Cel p uţin vei avea câ ţiva gând aci cu ti ne! Care e p roblem a dacă lumea se s fârş eşte? Am fo st între bat de m ulte ori în le gătură cu asta, dar care e problema? Dacă se sfârşeşte, se sfârşeşte. Sfârşitul nu va crea pro blem e, pen tru că noi nu vom fi acolo; vom sfâ rşi odată cu ea, aşa că nu va m ai avea cine să-ş i facă gri ji. Va fi cu ad e vărat suprem a eliberare de teamă. S fârşitul lu mii în seam nă sfârşitu l orică rei p robleme, sfârşitul oricărei t şitul oricărui nod din stomac. Nu văd u
ulburări , sfâr
nd e est e probl ema.
Dar ştiu că toa tă lum ea este p lină de f rici. Oric ine are un fel de arm ură, şi există m otive p en tru asta. în primu l rând, copilul se n aşte com plet lipsit de aj uto r, într-o lum e despre care nu ştie nimic. în mod firesc, el este speriat de necu noscutul cu care se confruntă. Nu a uitat încă cele nouă luni de securitate absolută, de siguranţă, cele nouă luni în care nu avea nici o proble m ă, n ici o responsabilitate , nici o grijă pentru mâine. Pen tru noi, este vorb a d espre n ouă luni, dar pen tru co pil este vorba despre o eternitate. El nu ştie nimic despre calend ar, nu ştie nim ic de spr e m inute, ore , zile, luni. A trăit o eternitate în siguranţă şi securitate absolută, fără res pon sabili tăţi , şi es te b rusc arun cat într -o lume n ecunos cută, u nd e d ep ind e de c eilalţi pe nt ru ori ce. E firesc să îi fie frică. Toţi sunt mai mari şi mai puternici, şi nu poate fără a jutor ul ce lorlal ţi. Ştie că este dependen independenţa, libertatea.
trăi
t; şi-a pierdut
Un c opil este s lab, vu lne rab il, nesi gur. A u tom at înc epe
un scut, o protecţie. De
să îşi creeze, în diferite moduri,
exemplu, trebuie s ă doarm ă singur. Este
î n t u n e r i c şi îi este
frică, dar are lângă el ursuleţ ul de pluş şi
se c on vi ng e că nu
es te si ngur - prietenul lui
este c u el. V e i v e d e a c o p i i cărând
ursuleţi de pluş du pă ei pri n ae rop ortu ri, prin g ări. C rezi că e doar o jucărie? Pentru tine est e, dar p en tru cop i l est e un pri ete n - un priete n atunci când nu există n
i m en i al tc ineva
care s ă îl ajute - în întunericul nopţii, când e sin g u r î n pa t. ursuleţ ul de pluş e lângă
el.
Ap oi va cre a ursuleţi de pluş
p si ho log ici . Şi am inteşte -ţi
că, deşi ad ultul c red e că nu are un u rsuleţ
de pluş. se î nşal ă.
Ce est e D um nezeul lui ? Doar un ursu leţ de pl uş. D in team a copilăriei omu à
l a creat o figură
este atotpu ternică
I
suficientă încre
şi care este
pa ternă ca re ştie to
tul, care
prezentă peste tot; dacă ai
de re în el . te v a p r o te ja . D a r î n s ă ş i id e e a d e
protector este necesar, este copilă-
\
protecţie, idee a că un
■
rească. Ap oi înve ţi o rugăciu ne - acest ea su n t d o ar p ărţi al e
f
scut ulu i tă u psih olog ic - rugăciunea lui Du m nezeu că eşti acolo,
singur în
este pe
n tru a- i am i nti
noapte.
Rugăciunile noastre, incantaţiile
n oa str e, m an tr el e.
scripturile noastre, zeii noştri, preoţii
n oştri su n t p ărţi al e
scutu lui no stru psihol ogic . Este un
Uncreştin
feno m en foa rte subti l.
crede că el va fi sal vat, şi nim en i altcineva
A cesta
este aranj am entul l ui d ef ensi v: toţi vo r a ju n ge în ia d . mai puţin eL pentru că este creştin. Dar fiecare religie consi d e r i î n acelaş i mod , că doar adepţii ei vo r fi salvaţi. o prob lemă de r eligie, este o problemă
N u este
de frică şi de salvare
de f ri că. Este deci natural într -un fel - d ar într-u n an u m it
punct al maturităţii, inteligenţa cere să renunţi. Era în
regulă atunci când erai copil, dar într-o zi va trebui să îţi părăseşti ursuleţul de pluş. Când, într-un final, renunţi la scut înseamnă că ai încetat să mai trăieşti dominat de frică. Ce fel de via ţă po ţi duce cân d trăieşti dominat de
frică?
A tu n ci câ n d re n u n ţi la scut, p o ţi trăi gh id at de iubire, poţi trăi într-un mod matur. Persoana perfect matură nu are temeri, nici nu se apără; este deschisă psihologic şi v u ln e ra b ilă. La un m om en t dat, arm ura poate f i o necesit ate - poa te că şi este. Dar, pe măsură ce creşti - dacă nu doar îmbă trâneşti, ci
te şi m atu rizezi - vei începe
să vezi ce lucruri
duci cu tine. Priveşte cu atenţie şi îţi vei găsi ursuleţul în spatele m ultor lucr uri. O p ersoa nă m atură ar trebu i s ă se dezl ege de or ic e l egă tură cu frica. Aşa vine maturitatea. Priveşte-ţi toate acţiunile, toate credinţele, şi vei afla da că îşi au srcinile î n reali tat e, în e xp erien ţă sau în fri că . Orice îţi are srcinile în frică trebuie aruncat imediat, fără să stai pe gânduri nici măcar o secundă. Aceea este armura ta Eu nu o pot topi în locul tău pot doar să iţi arăt cum să o înlături. Armura ta psihologică nu îţi poate fi luată. Vei lu p ta p e n tru ea. D oar tu p o ţi face ceva să o în lă turi, iar asta înseamnă să o priveşti în toate aspectele ei. Dacă îşi are o rig in ile în frică, aru n c-o. D acă e bazată pe raţiune, pe ex per ienţă, pe înţ elegere, atun
ci nu este ce va de car e să
te descotoroseşti, e ceva ce trebuie să facă parte din fiinţa ta. Dar nu vei găsi nimic în armura ta care să fie pe exp erienţă . E num ai fri că, de la
A la Z.
bazat
20
übHU
Conti nuăm să tr ăim pri n frică orice experi enţă. Iubim pe cineva, da
de a cee a ne ot ră vi m r câ n d iub irea noastr ă
vin e din frică, atunci a ceasta este d istru să, otrăvită.
Căutăm
adevărul, dar dacă acea stă că ut are v in e din frică, atun ci nu îl vom găsi. Orice ai face, aminteşte-ţi
u n lucru : fri ca nu te l asă să
creşti. Ea te face din ce în ce m ai m ic, p ân ă cân d m or i. Frica e în slujba mo rţii . O persoană care nu are fri că s e bu cură de tot ceea ce
viaţa
îi p oate oferi în dar. A cum nu m ai este n ici o b arieră. rile se vor revărsa asu pra ta, ş i orice vei putere, certitudine, o senzaţie
D aru
fac e v a av ea for ţă,
m i nu na tă de autori
O pers oană car e trăieşt e c u frică t rem ură tot t
t ate. i m pu l în
interior. Este con tinuu pe p u n ctu l de a î nn ebu ni, pentr
u că
via ţa este cuprin zătoare, iar d acă tu eşt i tot ti m p u l plin de frici... şi există frici de tot felul. Poţi şi vei fi surpri ns cât e fri ci su n t aco lo -
face o listă
lungă,
şi în ciuda lor,
eşti
viu! Peste tot sunt in fecţii, boli, pericole , răpiri, terorişti... şi o viaţă atâ t de mic ă! Şi la fi n al e st e m oart ea, cea pe care nu o po ţi evi ta. între aga ta v iaţă va de ve ni Renunţ ă la teamă - teama te- a luat prizon
în tu n e c a tă . i er î ncă
din
copilărie, în mo d inc onştient; acu m , c ă eşti con şti ent, renun
ţă
la ea ş i fi i matur . Apoi viaţa po ate d ev en i o l u m i nă ce se
va
adânci p e m ăsură ce vei cr eşt e.
În g r o p a t de vi u S im t că su n t îngropat de viu su b propria-m i fr ic ă. Şi acum con stat c ă am înce rcat întot deauna să fi u cinev a „special‘
21
pentru a ascunde această frică, fugind din ce în ce mai depart e de m ine însumi până în punctul în care nu am mai
şt iu t ce înse am nă să fi i real. De ce sim t nevoia as ta de a mă ascunde în sp atele m ăş tilor? De ce îmi este atât d e frică? Frica de ca re su feri este înră dă cina tă în fiecare fii nţă. Es te inev itabil să fie aşa, pen tru că în fiecare zi aflăm că cineva a m urit şi ştim că a şte ptă m la aceeaşi coadă. Ş i, ori de cât e or i ci nev a moare, ava nsă m la coadă , ne aprop iem de moar te. Curând, vom fi la fereastra de la care ne vom procura un bilet de ieşire din existenţă. Po etul are dre ptate cân d spune: „ Nu t ri m ite pe nimeni să întrebe pentru cine bat clopotele, ele bat pentru tine". Cân d cin eva m oare, în biserici cl opotele încep să bată pen tru a i n form a întreg sat ul: „Cineva a m urit - întoarc eţi -vă de la ferm ele, de la g răd inile şi de la li vez ile voastre ". Este o chem are pri n care oam enii sunt a nu nţaţi c ă ci neva a muri t şi su n t inv itaţ i să ofere u n ultim rămas-b un. Dar poetul a re pe rfectă dreptat e: „ Nu tri m ite pe n imeni să î ntrebe pentru cine bat clopotel e, el e bat pe ntru tine". O ric ând m oare ci ne va, ţi se a m in teşte că şi tu eşti o fiin ţă m uritoare, că m oar te a te po ate lua în s tăpâ n irea ei or icând. A cea sta e ste frica de bază: toate cele lalte frici s un t refle xii al e ei . Da că p ătr u n zi ad ân c î n frica t a, ve i descoperi frica de m oarte . Spui : „Si mt că su n t îng rop at de v iu sub propri a-mi frică". Toată lum ea este în ace eaş i sit uaţi e. Tu eşt i norocos c ă ai de ve nit c o n ştie n t de asta , căci, da că eşti conştient,
poţi ieşi
din frica asta. D acă n u e şti conştient, atunci nu există n o p os ibilitate să
ieşi.
ici
Spui: „Am încercat întotdeauna să fiu cineva «speciali pent ru a ascunde această fri că, fu gin d din ce în ce m ai de parte de mine însumi până în punctul în care nu am mai ştiut ce înse am nă să fii real". Crezi că oamenii speciali fac altceva? Preşedinţii, şi pri m-mi niş trii, şi r egii, şi regin ele - cre zi că s u n t în tr-o bar că diferită? Priveşte în jurul tău. şi îi vei vedea în aceeaşi barcă. încearcă toţi să f ie speciali în s p e ra n ţa că, p oate, dacă sunt spe ciali, atunci viaţa îi va t ra ta d ifer it d e câ t îi t ratează pe oameni i normal i. Cu sigu ran ţă n u p oa te să-l t ratez e pe pr eş edi nt ele unei ţă ri la f el cum îl trate a ză pe u n cizmar. Dar se în şa lă amarnic. Viaţa nu face deosebiri - preşe dinţi sau cizmari, spălători de toalete sau prim-miniştri, nu are n ici o im portanţă pe ntru viaţă . M oa rtea îi loveşte î n mo d egal. Moarte a es te singura c o m u n istă din lume: nu î i pasă dac ă ai bani sau eşti cer şetor , da că e şt i e d u ca t sau nu. Nu poţi spune: „Hei, stai, sunt supercalificat. Nu te poţi purta cu mine la fel cum o f aci cu o am en ii needucaţi . Aşte aptă puţin... Sunt o persoan ă sp ecială, n u te p o ţi purta aşa. înt âi, dă- mi de şti re cu pu ţin tim p în ain te , şi te vo i lu a în calcul. Tre buie să urmezi o proced ură pe c are o vo i de ci de eu". Fie că eşti un m em bru resp ectat al co m u n ită ţii sa u doa r un câine v agabond, nu ar e i m po rtanţă - m oa rtea v ine şi îi fac e pe to ţi egal i. Da r tu tragi nădejde că dacă trata cu mai multă bunătate, cu
eşti special , ex iste n ţa te v a mai multă compasiune.
„Acest om a câştigat Pre m iul Nobel, ar trebui să î i dau ceva m ai m ultă viaţă. A m ă Se va gândi de două ori înainte:
râtul este un m are pic to r, nu ar treb ui să-i fel cum o fa c cu to ţi cei lalţi".
sting candela la
23
A ceasta este do rin ţa secretă , speranţa inconştientă, m otiv ul pe n tru care o ricine încearcă să fie s pecial. D ar este absolut prostesc şi absurd. Priveşte doar în urmă la ce s-a în tâm p lat cu m ilio anele de regi şi regine care au avut atâta putere... în faţa m orţii, cu toţii suntem lipsiţi de putere. în scrip turile ja in is te, e xis tă o poveste foarte frum oasă, în In dia, cir culă un m it potr iv it căruia, dacă un om devine cuceritorul lumii, el primeşte un nume special - nu este un rege banal, nic i m ăca r un împărat. E ste numit un chakra-
vartin. în sea m nă că roa ta carului său se poa te miş ca ori un de în lum e, nim en i nu o p oate împiedica. Es te atot puter nic , iar mitul spune că, în rai, un chakravartin este tratat în m od special . E xistă u n m un te de au r în rai... Himalaya nu est e decât o insignifiantă jucărie în comparaţie cu muntele de aur
chakrava rtinii au privilegiul special de a-şi înscrie numele pe Sumeru. Iar când acest din r ai, num it Sum eru. Doar
chakravartin a murit, era atât de bucuros... înscrierea nu melui cuiva pe muntele de aur din rai este cel mai mare privil egiu pe care î l poate obţine o fiinţă um
ană.
Dar ce rost are, ţinâ n d con t că eşti singur acol
o şi doar
tu vezi asta? Prin urmare, acest om a decis ca întreaga curte - regina lui, priet enii, generalii - să se si nucidă exact în m om en tu l în care acesta avea să moară, pentru ca toţi să ajun gă în rai în ace laşi ti m p. A vr u t să î şi înscr ie numele pe muntele de aur aşa cum nimeni altcineva nu o mai făcuse. Să-ţi însemnezi numele singur, fără nici un mar tor - un de m ai este bu curia? Pesem ne că er a un exhi biţio nist perfect.
Din cauza ordinelor lui. toţi prietenii, reginele, mem brii curţii, generalii, s-au s in u cis în m o m e n tu l m o rţii lui şi to ţi au aj uns l a porţi le raiului î m p re u n ă. P a zn icu l i- a oprit şi aspus: .Lă saţiîntâ i chakravartinul
s ă in tre sin g u r şi să-şi
înscrie num ele pe m unte". D areiausp us:.Ne-am sinucis cu toţii p en tru un mo tiv simp lu: vrem ca ch ak rav artinu l n o str u să îşi scrie numel e în faţa tu tu ror. R egin ele lu i s u n t aici. g e n e r a lii lu i su n t aici consilierii lui ce i înţelepţi su n t ai ci, m in iştr ii lu i su n t a icL şi ne-am sacrificat vieţile doar pentru a-1 vedea cum îşi scrie numele . Nu ne p o ţi opri" . Dar pazn icul i- a spu s chakravartinului : „Ia rtă- m ă, oc up acest pos t de secol e, şi înain tea m ea l-a o c u p a t ta tă l me u, şi înaintea lui, bunicul meu; acest post a fost ocupat de strămo şii mei de la încep utu l vrem u rilor. Şi s tră m o şii mei mi-au spus : «Nu pe rm ite n ici u n u i chakravartin
să meargă
pe munt e de faţă cu al ţii, pe n tru că va re g re ta fo a rte tare mai târziu.» Dar toţi
chakravartinii
insistă... Nu eşti pri
mul ca re şi-a adus cu el o î n treag ă arm ată ; a p ro a p e fiecare
chakravartin a procedat la fel. Prin urmare, vreau să îţi reamintesc că vei regreta dacă le permiţi acestor oameni să mea rgă cu tine. Pe m ine nu m ă d era n jea ză , îţi d a u timp să te gân deş ti. Eş ti no u, nu po ţi şti c u m v a fi exp erienţa. Am văzut m ulţi chakravartini ve nin d şi plec ân d , şi toţi mi-au m ulţum it u lterior, spunându-m i: « A fo st fo a r te a m ab il d in part ea ta să î mpie di ci pe t oată lum ea să v in ă cu mi ne .»"
Chakravartinul
s- a gâ ndi t: .Ce este de fă c u t? P en tru că
nu ştiu ce se va întâmpla, şi acest om pare sincer şi nu are nici un motiv să mă prevină dacă nu ar fi necesar... Poate este mai bine să ascult sfatul lui". Şi, astfel, a oprit
25
Frica
pe toată lum ea la poartă, a luat instrum en tele nec esar e de la pazn ic p en tru a se m n a p e au r, apoi a intrat pe poart a mun tel ui. Nu i-a ve n it să creadă. .. atâ ta frum useţe! Oricât vedea cu och ii er a nu m ai aur şi aur - vârfuri de munte aj
ung ând
atât de sus, în câ t H im alaya chia r păreau o juc ări e. A p r o p i i n d u - s e pentru a găsi un loc unde să semneze, a f ost şoca
t să vadă
nu m ai er a spaţ iu! î n treg m untel e
ca
că ne aflăm aici de o eternitate. Mili
era semnat... pentru
chakravartini au murit . Om ul s e gân di se : „Sun t foa rte special " - şi, de fapt, n u m ai era ni ci un
oan e ş i m i li oan e de
pi c de spa ţi u răm as pe m unte! S-a plimbat d e col o-acol o - nici un loc n icăieri Apoi a dat de îngrij
it oru l m un tel u i , care i-a spu s: „Nu-ţi pi erde timpu l.
C hiar de
vei căuta
loc gol; e
plin d e sem nă turi. D e secole lucr ez aic i. Tatăl meu
a lucrat
ai ci - d e la începuturi familia mea a lucrat aici.
Şi am au zit de l a
v re m e de u n m ile niu, n u v e i găsi nici un
străm oşii m ei aceeaşi p oves te, că de fi eca
v in e u n chakravartin,
r e dată când
n u m ai es te l oc pentru
sem nă tura l ui . Sing ura soluţie este să ştergi un num e şi să-l treci p e al t ău , şi s ă uiţi că eşti spe cial. Este o ex isten ţă atât de vast ă. D e aceea, pazn ca re i-ai
icul i- a împ iedicat pe
oam enii pe
adu s să vin ă cu tine; în faţa lor ţi -ai fi pierdut mân
dri a. Po ţi şterg e un alt n um e; t e v oi ajuta, su n t ai ci". Toată
b u c u ria i-a d isp ă ru t, to a tă e m o ţia i-a d ispărut, iar
chakravartinul
i-a spus omului: „înseamnă că mâine va
v e n i c in e v a şi v a ş te rg e n u m e le m eu". în grijito ru l i-a răs puns: „Cu siguranţă aşa se va întâmpla, pentru că altfel n u e loc . Nu p utem crea m ai m ulţi munţi ; tot aurul di n r ai a fost folosit p en tru a-1 crea pe acesta. Sem nezi pu r şi simplu , apoi te întorci la poartă cu capul sus şi poţi să te lauzi.
Nim eni nu va şt i, pe ntru c ă eu nu voi spu
ne ni m ănui . Du-te
şi laudă-te că în tre g m u n te le a fo st gol" .
Dar chakravar ti nul er a u n om c u o anu m ită integritate
asta; nu pot şterge nici al t num e p en tru a fac e loc pentru al meu. Nu v o i sem
şi iubea adevărul. El a zis: .Nu pot face na - est e com plet stupid". S-a
întors şi i-a sp u s paznicului: .î ţi sunt recu no scător şi le vo i spune oam enil or mei de ce îţi sun t recun oscător. V oi îm prăştia vestea în lum e, pentru că mul ţi dint re aceşti oa m en i s-au sinucis. Trebuie c a ei s ă se nască din nou, nu pot răm âne în rai. Voi face to t ce este nec es ar pe ntru a tran sm ite mesajul în lume: nu vă irosiţi viaţa cucerind lu m ea p e n tr u a semna pe muntele de aur din rai. Nu m ai este loc. în a in te de toate, tr eb u ie să şte rgeţi numele al tcui va, ce ea ce e ste urât. apoi trebuie să semnaţi în acel loc, iar m âine a ltcin ev a v a şterge n um ele vos tru. în
stupid. Sunt şocat, dar am înţeles ceva: nimeni nu ar trebui să ceară s ă fie special pe nt ru că exist enţa nu ac cep tă p e nimeni ca fiind special,
tregul exerciţiu este complet
superior sau inferior". nu va fii special, dar asta schimba situaţia. Singura soluţie prin care poţi scăpa de cineva frică, mai degrabă d ecâ t să inve steşti energia în a fi special, este să foloseşti energia pentru a fi tu însuţi. Găseşte-te pe tine în su ţi pen tru că în înc ercarea de a fi special Frica te face să încerci să
fug i din c e în ce mai mult de t in e în s u ţi. Că ai ajuns să fii co nştie nt de asta este bi ne: cu cât fugi mai de pa rt e de tine însuţi , cu atât eşti ma i depa rte d e cun oaşter ea adevărul
ui
acela c ă eşti nemurit or, că nu ex istă moarte. Atunci când îţi recunoşti
nem urir ea, m o ar tea di spa re .
Şi cu moartea, t oate fricile s e ev ap or ă în aer. D a r n u deve nind cineva spe cial.
Frica
27
Vei fu gi din ce în ce m ai departe de tin e în că utare de ceva care să te p oa tă s că pa de frică, de p aranoia , de moartea ta. Dar cu cât eşti mai departe, cu atât mai mare va fi frica, cu atât mai mare va fi paranoia, cu mult mai copleşitoare va fi m o a rtea. E m ai bin e să te în d repţi spre in te rio rul tău şi s ă de scop eri ad evăra ta ta f iinţă. E logică simp lă, aritm etică simplă : înainte să cauţ i ori und e altun de va, c au tă în tine însuţi. Lumea e
vas tă, te v ei
pierde în căutări... aşadar, priveşte în tine în primul rând; poate că ceea ce cauţi e deja acolo. Şi toţi oamenii ilumi naţi ai lumii sunt absolut de acord că este acolo, fără nici o excepţie. Este singurul adevăr ştiinţific care nu are excepţie care a rămas neschimbat, oricât am căuta în trecut. Vei ved ea că cei care s-au cu n o scu t pe ei înşişi au declarat dintotdeauna; „Suntem nemuritori; suntem fără de moarte. V ia ţa n u cu n o a şte sfârşit". A şa că, m ai în tâ i, p ă tru n d e în tine. D oar o străfu lg erare a pro prie i tale ne m uriri, şi va fi ca şi cum te- ai trezi dint r-un coşmar. Toate temerile dispar, şi în locul fricii nu vei găsi de cât be atitud ine pură, bu curie pură - doar f lor i c are te vor în vă lu i cu p a rfu m u l etern ităţii.
Atât de m ulte de făcut, atât de puţin ti m p A m d e v en it conştient de
fa p tul că timpul îmi
provoacă
foa rte m u ltă a n xieta te. Te-am a uzit spunând că con ştii nţa timpului
creează frus trare, d ar m ă întreb dacâ existâ c
în noi ce se poate nu m i t eama de
ti m p?
ev a
Nimen i nu va şti, pe ntru că eu nu voi sp un e nimănui,
Du-te
şi laudă-te că în tre g m un te le a fost go l“. Dar chakravartinul
er a un om cu o a n u m ită int egr ita te
şi iubea adevărul. El a zis: „Nu pot face asta; nu pot şterge nici al t nume pen tru a fa ce l oc p en tru al m eu. Nu voi se m na - est e com plet stupi d". S -a în to rs ş i i- a s p u s pazni cul ui: „îţi sunt recuno scăt or şi l e voi sp un e o am en ilor m ei d e ce îţi sunt re cunoscător. Voi îm p răştia v e s te a în lum e, pentru că m ulţ i dintre aceşti oam en i s- au sin u cis. T reb uie ca ei să se nas că di n nou , nu pot răm ân e în rai . Voi fac e to t ce es te necesar pentru a transmite mesajul în lume: nu vă irosiţi via ţa cucerin d lum ea pen tru a se m n a pe m u n tele de aur din rai. Nu mai este loc. îna in te de toate , tre b u ie s ă ştergeţi num ele altcuiv a, ceea c e este urât, apo i tr e b u ie s ă semnaţi în acel loc, iar m âin e altcin eva va şterge n u m e le vostru . în tregul exerciţiu este complet stupid. Sunt şocat, dar am înţe les ceva: nim eni nu ar treb u i să c e a ră să fie special, pent ru că exist enţa nu a cceptă pe nim en i ca fiin d spec ial, superior sau infer ior". Frica te face să încerci să fii special, dar asta nu va schimba situaţia. Singura soluţie prin care poţi scăpa de frică, mai degr abă decât să i n ve ste şti en er gia în a fi cineva special, este să foloseşti energia pentru a fi tu însuţi. Găseşt e-t e pe t ine însuţ i, pen tru că în înc erca rea de a fi special fugi din ce în ce mai mult de tine însuţi. Că ai ajuns să fii con ştient de asta este bine: cu cât fug i m ai d ep ar te de tine în suţi, cu atât eşti m ai departe de cu n o a şte re a ad evăru lu i, acela c ă eşti nemurit or, că nu e xistă m oarte. A tu nci când îţi recun oşti n em urirea, m o a rte a dis pare. Şi cu moartea, toate fricile se evaporă în aer. Dar nu deve nind cineva special .
Vei fugi din ce în ce m ai departe de tin e în căutare de ceva care să t e p oa tă s căp a de frică, de parano ia, de mo artea t a. Dar cu cât eşti mai departe, cu atât mai mare va fi frica, cu atât mai mare va fi paranoia, cu mult mai copleşitoare va fi m oartea. E m ai b in e să te în d re p ţi spre in te rio rul tău şi să d escoperi ad evărata ta fii nţă. E logică simplă, aritmetică simplă: înainte să cauţi ori unde altundeva, ca ută în tine însu ţi . Lum ea e vast ă, te vei pierde în căută ri. .. aşadar, priveşte în
tine în prim ul rân d;
poate că ceea ce cauţi e deja acolo. Şi toţi oamenii ilumi naţi ai lum ii su n t ab solu t de acord că este aco lo, fără nic i o excepţie. Este singurul adevăr ştiinţific care nu are excepţie care a rămas neschimbat, oricât am căuta în trecut. Vei vedea că cei care s-au cu n o scu t pe ei în şişi au declarat dintotdeauna: „Suntem nemuritori; suntem fără de moarte. V ia ţa n u cu n o aşte sfârşit". A şa că, m ai în tâi, p ătru n d e în tine. D oar o străfu lgerare a propriei tale nem uriri , şi va fi ca şi cum te-ai trezi dintr- un coşmar. To ate tem erile dis par, şi în locul fri cii nu vei găs i decât bea tit ud ine pură, bu cu rie p ură - doar fl ori car e te vor în vălu i cu p a rfu m u l etern ităţii.
Atât de multe de făcut, atât de puţin timp A m devenit conştient de
fa p tu l că timpul îmi provoacă
fo arte m ult ă a nxieta te. Te- am a u zit spun ân d câ conşt iinţa ti m pului creeaz ă frustrare, d ar m ă întreb dacă în noi ce se poate nu m i t eam a de ti mp?
exi stă c eva
28
A ceasta este singura team ă care ex istă : te a m a de tim p. Tea ma d e moarte es te to t o team ă d e timp , p en tru că moar tea opr eş te timpul. Ni meni nu se t em e d e m o arte - cum te poţi teme d e ceva ce nu ai cu no scu t? C u m îţi p o ate fi fr ică de ceva absolut necunoscut, nefamiliar, străin? Frica nu poate exista decât în legătură cu ceva ce este cunoscut. Nu, atunci când spui .Mi-e frică d e m oarte", n u îţ i e ste fri că de moarte - fiindcă n-o cunoşti! Cine ştie? - moartea ar putea fi mai bună decâ t viaţa. Tea ma nu es te d e mo art e, team a este de ti
m p.
în India, folosim acela şi cu v â n t pe n tr u am bel e. Kala înseamnă timp, dar kala înseamnă şi m oart e. Avem un sin gur cuvânt şi pen tru timp, şi pe n tru m oarte. E sem nif i cativ, cuvâ ntu l kala este sem nifi cativ, foa rte sem nifi cati v, pentru că t impu l est e moarte, i ar m oa rtea
nu e st e altceva
decât timp. Trecerea timpului înseamnă trecerea
v i e ţ i i . A p a r e tea
ma. în Occident, team a este m ult m ai a cută : a devenit
aproa
pe cronică. în Ori ent , team a a cea sta nu es te atât de
mare,
iar mptivul est e acel a că O rientul c red e că v i a ţ a continuă la infinit; moartea nu este sfârşitul; viaţa aceasta nu este singura viaţă; au fost mii şi mii de vieţi în trecut şi vor fi mii şi mii de vieţi în viitor. Nu e nici o grabă. De aceea, Orientul est e leneş: nu e nici o grabă! De ac ee a, în O rie n t nu exis tă conşti inţa t impu lui - cineva sp u n e .Vo i v en i la ora cinci f ix", şi nu vine de loc. Nu sim te nici o re sp o n sa b ilita te faţă de timp, i ar tu aşt epţi ş i aşt epţi, şi pe rso an a a ju n g e cu o înt ârzi ere de pat ru, cinci or e şi sp un e .C are e pro blem a? Ei şi ce?"
în co n c e p ţia v e stic ă , tim p u l e ste fo a rte scu rt, în tr u c â t creştinism ul ş i i u da ism ul cred într-o singu a luat n aştere a nx ietatea. E xistă o singu
ră viaţă. De
ai ci
ră viaţă, 70 de ani
cel mul t; o trei m e o ir osim do rm ind - dacă trăieş ti
60 de
an i, 20 de ani s u n t irosiţi cu so m nu l, 20 din cei rămaşi su nt irosiţi cu educaţia, cu una-alta; ceilalţi 20 de ani rămaşi jobul, o cu p a ţia , fam ilia, c ă să to ria şi d iv orţu l, şi, d a că faci cu adevărat un calcul,
vei vedea că nu-ţi mai răm
âne tim p de
tr ăi t! „Când vo i t răi ?" Te am a ţi se înfig e în inim ă, iar via ţa tr ece , tim pu l îţi zbo ară printre dege
te, şi m oa rtea p lanea ză
în p erm an e n ţă a su p r a fie c ă r u i m o m e n t - p o a te să îţi b ată la uşă în orice clipă. Iar timpul este ireversibil, nu îl poţi rec âşt ig a, oda tă dus, e dus p en tru totdeau na. Teama, anxietatea, o nevroză legată de timp - devine cr oni că , este aproap e ca şi cum ar fi deven it o a do ua n atură a minţi i occi dentale , care e m ereu co n ştientă de faptul că ti m pul se scurg e şi care se t em e din a cest m oti v. Tea ma e ste în esen ţă legată de fap
tul că î ncă nu ai fost
capabil să trăieşti, iar timpul trece, nu poate fi recuperat; nu poţi să dai timpul înapoi; odată dus, e dus pentru tot deauna. Iar
cu fiecare zi , via ţa se sc urtea ză, devine d in ce
în ce m ai m ic ă. Teama nu este legată de moarte, teama este legată de timp, i ar dacă priveşti a dâ nc în ea , vei d escop eri c ă team a est e l egată de via ţa n etră ită - nu ai fo st capa bil să trăi eşti . Dacă trăieşti, nu ai de ce te teme. Dacă viaţa cunoaşte îm p linirea, n u e x is tă frică. D acă te-ai b u c u ra t de ea. d acă ai atins culmile pe care viaţa le oferă, dacă viaţa o experienţă orgasmică, o poezie profundă care a
ta a fost vibrat
în tine, un câ n te c, u n fe stiv a l, o ce rem on ie , şi dacă ai trăit
fiecare moment la maximum, atunci nu mai există frica de ti m p, atun ci frica dispare. Eşt i pregăti t chiar dacă m oartea so seş te az i, eşti pr egă tit. Ai cunoscut viaţa -
de f apt, vei a jun ge să urezi bu n ve nit
m orţi i pentru că acum ţi se desc hid e o n o u ă op ortunitat e, o nou ă uş ă, ţi se revel ează un no u m iste r: m i-am trăit via ţa, acum moartea îmi bate la uşă; voi sări să îi deschid uşa .Intră!" Pentru că am cunoscut viaţa, mi-ar plăcea să te cun osc şi pe ti ne. A sta s-a în tâm p lat şi cu S o crate a tu n c i câ n d era pe moar te. Di scipolii au î nce pu t să plân gă ş i să se tân gu iască şi era normal. Socrate a deschis ochii şi a spus: „Opriţi-vă! Ce faceţi ? De c e plânge ţi şi vă tâ n gu iţi? M i-am tră it vi aţa , şi am trăit-o l a maximum . Acum m oa rtea vine , şi su n t en tuziasma t! Aştept cu atâta
iubire şi dor, cu sp eran ţă. O nouă
uşă se des chi de, viaţa re velează un n ou mister". Cineva l- a întrebat: .Nu îţi e ste fri că?" Socra te a răspuns : .N u vă d de ce m i-ar fi fric ă de moart e, pentru c ă, în primul râ nd, nici nu ş tiu cu m va fi. Iar în al d oi lea rând. sunt doar două posibilităţi: fie voi supravieţui, şi atunci nu se pune problema de fri
că, fie nu vo i sup ravieţui,
şi atunci iarăşi nu se pune problema de frică. Dacă nu supravi eţui esc, nu este nic i o pro blem ă - de v re m e ce eu nu voi mai fi, nu va mai putea exista nici o problemă; iar dacă supra vieţuiesc dac ă conştii nţa m ea supravieţuieşt
e,
nu e ste ni ci o probl emă, pen tru că su n t înc ă aici . Problem e am av ut şi în viaţă - le -am rez ol vat , deci , da că v oi fi acolo ş i vo r exista proble m e, le v oi rezolva - şi este m e re u o bucurie să rezolvi o proble
m ă, e c a o provocar e. A cce p ţi p rovocarea
şi t e c on cen trezi asu pra ei, iar du pă ce ai re zol vat -o, o ex plozie de fericire va avea loc". Team a de m oarte e ste team a de timp, iar teama de t imp este, în p rofu nz im e, team a de m om entele net răi te, de viaţa netrăită. Ce este de făcut? Trăieşte mai mult, şi trăieşte mai in tens . Trăieşte periculos! Este via ţa ta, nu o sacrifica pentru prostiile cu care ai fost învăţat. Este viaţa ta, trăieşte-o. Nu o sacrifica pentru cuvinte, teorii, ţări, politică. Nu o sacrifica pentru nimeni. Mulţi sunt pregătiţi ca nişte măcelari; te pot prinde. Şi ţi-au înrădăcinat în minte condiţionări; „Poporul tău este î n perico l - m ori p en tru el!" Pros tie curată. „ Rel igia ta este în pericol - m ori p en tru ea!" Prosti i. E ste viaţa ta . trăieş te- o! N u m ur i pen tru n im ic al tce va, m ori doar pentr u via ţă , a cesta este m esaju l. Şi apoi n u va m ai e xis ta frică. Dar există oa m eni ga ta să te exploateze. Ei con ti nu ă să sp ună ; „Mo ri pe n tru asta, m ori pe n tru ailaltă". Su nt pregătiţi pen tru un sin gu r lucru , şi an um e ca tu să d evii mart ir. Şi apo i apar tem eril e. Trăieşte viaţa, şi nu te gândi că a muri este un act de cur aj. Sing u ru l curaj este acela de a tr ăi viaţa în mod tot al, nu există alt curaj. A muri este foarte simplu şi uşor. Poţi sări de pe u n m unte, te po ţi spâ nz ura - este un lucr u cât se poate de uşor . Po ţi dev en i m artir pen tru o ţ ară, pentru u n zeu, pentru o religie, pentru o biserică - numai măcelari, nu m ai crim inali. N u te au tosa crifica. Eşti aic i pen tru t ine, pentru nimeni altcineva. Şi ap oi trăieşte. Şi trăieşte în
libertate absolută,
atât d e
int ens, înc ât fieca re m om en t să fie tr ans form at î n et ernitate.
32
Dacă trăieşti intens un moment, acesta este transformat în eternitate. Dacă
trăieşti intens un moment.
începi să
trăieşti pe vertica lă, nu mai trăieşti pe oriz on tală. Există două m oduri de a relaţiona cu timpul:
unul este
să în oţi la supra faţa oceanului, celălalt este să te în adânc, să te duci către fund ul oceanului. Dacă îno ţi mereu d oar la supra faţa ocean
scufunzi
u 1u 1 1im pului.
frică, pentru că suprafaţa nu este tatea. Suprafaţa nu este cu adevărat oceanul, este
reali
îţi va fi tot timpul
doar
marginea, periferia. Scufu ndâ-te în ad ân c, m ergi către fun dul ocean ului Când trăieşti intens un m om ent , nu mai eşti parte din timp. Dacă eşti îndrăgostit, cu adevărat în d r ă g o s tit, timpul dispare. Când eşti cu persoana iubită sau cu un
prietea
brusc timpul nu mai există. Te cufunzi in adânc.
Dacă
iubeşti muzica, dacă ai o inimă muzicală, ştii că timpul
se
opreşte. Dacă ai simţ ul frumosului, o sensibilitate estetică, priveşte un trandafir, şi timpul va dispărea, priveşte
luna
şi unde este atunci tim pul? Ceasul se opreşte imediat.
Lim
bile contin uă să se mişte, dar timpul se opreşte. Dacă ai iubit ceva In mod profund, atunc: stil că
poţi ori
transcende nm pu l Secretul ţi -a fo st revelat de atâtea
V iaţa însăşi ţi-J revelează. Vie ţii t-ar plăcea ca tu să te b ucuii. V ieţi: i-ar plăcea tu să sărbă toreşti Vieţii har plăcea să participi
ca
atât d e in
tens î ncât s ă nu ai nici un regret p en tru tre cu t, să nu rem e m orezi trecu tul întruc ât cu fiecare m om ent , păt runzi dm ce în ce mai adânc - cu f iec are mom ent, via ţa devine din ce în ce mai i nimoasă, ma i org as m ici o experien
ţă de
vârf.
Frica şi, treptat, pe mă sură ce te a p rop ii m ai m ult de vâr f, aceasta devine căm inul tă u. Aşa trăieşte un ilum
şi trăieşte clipă
inat, el trăieşte total
de clipă. pe un maestru zen: Cineva l-a întrebat Ce ai făcut de când ai ajun s l a il um inare? El a răspu ns: Ca r apă de l a fân
tână. tai lemne în pădure,
când îmi e foame,
când î m i e som n, m ă cul c. asta
mănânc, iar
e tot ce fac.
Dar ţ ine m inte , cân d un om care a ajuns l a o în ţe le g e re profun dă a fi inţei
sal e taie lemne, el t aie lem ne şi atât. N u
mai est e nim eni altci ne va acolo. D e fapt. cel care taie lem tăiatul lem n elo r a răma s. Cel care nele nu este acolo, doar ta ie lem nele nu e ste acolo, pen tru că el este trecutul. Când
acest a m ănâ ncă, e l p ur ş i simplu mănâncă. Un m ar e m aest ru ze n a spus: Câ nd stai. stai. cân d mergi, mergi . şi. m ai p res u s de toate, nu şovăi. Timpul este o problemă din trebui e - este ceva sim cum trebuie, problema
b o li c
cauză că nu simptomatic.
timpului dispare,
ai trăit cum Dacă trăieşti
teama de timp
dispare. Şi at un ci, ce e ste de făcut? In ori ce m om ent, indiferent ce fac i f ă lucru l acela in m od totaL Lucruri
si m ple precum
a face o bai e; f ă-o în m od to ta l ui tă de lum ea înt reag ă: când sta i stat când stai sub duş
m ergi m ergi ş i ma i pres us de toate nu şo şi las ă toa tă ex isten ţa să se reverse asup
Contop eşte-t e cu acele picături
de apă care se revar
văi ra t a.
să asu
pra ta. Lu cru rile m ărun te: m en a jul g ăt itu l spăl atul r uf el or , pl imbarea m atinală - fă- le î n m od total , şi atun ci nu va fi ne voie de nici o meditaţie.
mai
M edi taţ ia nu est e decât u n m od de a î n vă ţa cu m să fad un lucru
în m od tot al - od ată ce ai î n vă ţat, tr ans for m ă- ţi
în tr e a g a v ia ţă în tr -o m e d ita ţie ; u it ă c u t o t u l d e m e d ita ţii fă din viaţă singura lege. fă din viaţă singura meditaţie. Şi atun ci ti m pu l vă dis părea. Şi am int eşt e-ţ i. cân d tim p u l d ispa re, m o a rtea dispare. A tunci n u îţi m ai este frică d e m o a rte . D e f a p t. c h ia r o aştepţi Gândeşt e- te doar la acest fen om en . C â n d aşte pţi mo ar tea, cum ar putea m oartea să e
xiste?
A şte p tare a a ce a s ta a m o rţii n u e s t e u n a s u ic id a lă . Ea nu este una patologică. Ţi-ai trăit viaţa. Dacă ţi-ai trăit viaţa, moart ea devi ne o culm e a ei . M oa rtea e ste p u n ctu l c ul mi nant al v ie ţii est e a po geu l e i. Ai c u n o scu t to a te m icile v a lu r i a le v ie ţ ii - m â n c a r e , bă ut ur ă. so mn, pl imbări , drago ste -, a i c u n o s cu t va lur i mic i valuri m ari - ap oi v in e v a lu l c e l m a i m a re . M o a r te a ! Trebuie să o trăi eşti şi pe ea î n to talitate a ei . Şi a tu n c i e şti pregăt it să m ori. F ap tul în si ne de a fi gata să m o ri r e p re zin tă m oar tea m orţii înseşi. Aşa au a ju ns oam en ii să ştie că n im ic n u m o a re . M oartea este lips it ă de putere dacă eşti p
re gă tit să o trăieş ti, m oar
te a est e foart e pu terni că dac ă îţ i e fri că. V ia ţa n etr ă ită îi dă pu tere morţi i. O viaţă trăită î
n to ta lita te îi ia m o rţii o rice
urm ă de put er e. M oar tea nu m ai există.
î n ţ e l e g e r e a e c he ia Cum poa te fi fri ca s tăpâni tă sau eli m inată co m p let? Fri ca nu po ate f i st ăpân it ă, nu po ate fi elim
ina tă, po ate fi
doar înţeleasă. înţelegere este cuvântul-cheie aici. Şi doar
35
Frica
în ţe le g e r e a a d u c e tra n s fo r m a r e , n im ic a ltce va. D acă în cerci să stăpâneşti frica, aceasta va rămâne reprimată, se va adânci în tine. O astfel de abordare nu-ţi va fi de nici un ajutor, ea v a c o m p lica lu cru ril e. Ea i ese la sup rafaţă, iar tu o re p rim i- asta în sea m n ă să o stăpân eşti . O poţi rep rima; o poţi reprim a atâ t de a dâ n c î n cât să di spar ă com plet di n con şti inţă. Atun
ci, nu vei m ai fi con şti ent de e a, dar ea v a
fi acol o, în su btera n, şi va exe rcit a o influen ţă asupra ta . Va reuşi, te v a m a n ip u la , d a r te v a m a n ip u la în tr-u n m od a tât de i nd irect, în câ t n ici nu îţi vei da seam
a. D ar at unci, peri
colul s -a adân cit . A cu m nici m ăca r nu îl m ai poţi înţe lege. Prin urm are, fri ca nu treb uie stăp ân ită ş i nu trebu ie ni ci eli m ina tă. Ea nu po ate fi el im inată, pen tru că f ri ca conţi ne un tip de energie, şi nici o energie nu poate fi distrusă. A i o b s e r v a t c ă a tu n c i c â n d îţi e ste frică, a i o e n e rg ie im e n să? La fel ca atunci când eşti furios; ambele sunt aspecte al e ace luiaşi fen
o m en en erge ti c. Furi a este agr esi vă, iar
teama este nonagresivă. Teama este furie într-o stare ne gati vă; furia este tea m a într-o stare cât eşti de
pozit iv ă. Ai observat
p utern ic atu n ci când eşti f uri os, câtă energie a
i?
Poţi aru n ca un d itam ai pietroi ul când eşti furi os; în m od norm al, nu ai pu tea nici să î l c li nteşti. Pu terea ta devine de tr ei , de p atru ori m ai m are atu nc i cân d eşti f urios . Poţi face lucruri pe care în
ab sen ţa furiei nu le- ai putea fac e.
Sau, atu n ci câ n d eşti cu prins de fr ică, poţi f ug i atât de repede, înc ât şi un alerg ăto r oli m pic ar fi ge los. Fr ica produ ce ene rgie; frica este energie, i ar en ergia nu poate fi distru să. Nici m ăca r o iotă de e ne rgie nu poate f i el im inată di n ex istenţă. T
rebu ie să îţi am
inteşti con
stant lucrul ac es ta ,
altf el, ve i face ce va greşit. N u po ţi distruge ni mic , p oţ i doar
să îi dai alt ă formă. Nu poţi distrug e n ici de nisip nu poate fi distrus, el doar Nu poţi distruge o picătură de apă.
o p ietricică : un fi r î ş i s c h i m b ă forma.
O poţi t ransf orm a în
gheaţă, o poţi t ransform a în abur, d ar ea va răm ân e. V a ră m âne undeva, nu poate fi scoasă
di n exist en ţă.
D e secol e se î n cearcă Nu poţi distruge nici frica. asta oam enii au încercat s ă distrugă frica, au înce rcat s ă distru
gă furi a, au încercat să d istrugă
să
sex u ali tatea , au încercat
dist rugă lăco mia, una, al ta. într ea ga l u m e a încercat c
on
stan t să îţi distrugă en ergiile, ş i care este rezu l tat u l ? Fiinţa um ană a deven it o harababură. N im ic n u este d ist ru s, tot ul există în continuar e; sing u ru l rezu l tat e că lu cru ri le au de venit confu ze. Nu este nevoie să î n c e r c i s ă d i s t r u g i nimic pentru c ă, în prim ul rând, nim ic nu po ate fi d i st rus. Şi, atunci, ce este
de făcut? Trebuie să înţelegi frica.
Ce es te frica? Cum ia n aştere ? De un de vi ne ? C are es t e sajul ei? Cerceteaz-o -
dar fără
m e
să o j u de ci ; d o ar atun ci v e i
înţelege. Dacă ai de ja prej ud ecata că tea m a es te cev a r ău, că nu ar trebui să existe - „ Nu ar treb u i să îm i fie fr ică " atunci n-o poţi cer ceta. C um ai putea s ă o î n fr u n ţi ? Cum putea să te uiţi în och ii ei, câ nd de ja ai d eci s că este duşm nul tău? Nimeni nu priveşte
ai a
în o ch ii d uşm an ului . Dacă tu
consideri că es te ceva ră u. atu nc i ve i î n c e r c a s ă o e v i ţ i , să o faci în aşa f el în cât ocoleşti, să o neglijezi. Vei încerca să să nu te întâlne şti cu e a, dar ea v a răm ân e ac ol o. Ab ordar ea
acea sta nu te va ajut a. în ain te de orice, ren unţă să o co n d am n i, să o ju d eci, să o ev alu ez i Frica est e o real itate. Treb uie în fru n tat ă, trebuie în ţeleasă. Şi d o ar prin în ţeleg ere p o a te fi tra n sfo rm a tă .
Frica
37
_______________
De fapt , este tra ns form ată prin înţele gere. Nu este nevo
ie
să faci nim ic al tceva ; înţe leger ea o transformă. Ce e ste fri ca? în prim ul râ nd, f rica se afl ă întot deaun a în p reajm a u n ei dorin ţe. îţi d o reşti să devii un om faim os, ce l mai faim os din lum e - şi ap are teama. D acă n- ai să reu şeşt i? A pare fri ca. Ea apa re ca u n su bp rodu s al do rinţei Vr ei să devi i cel m ai boga t om din lume. Dar dacă nu
reuş eşt i?
în cep i să trem uri; a pa re frica. Vrei ca o fem eie să fie a ta şi îţi este frică de fa p tu l că m â in e s-ar p u tea să n-o m ai ai, pe ntru că ar p utea să p lece la alt ul. Ea este î ncă vie, poate pl ec a. Nu m ai o f em eie m oartă nu v a fi capabil ă să te pă ră sea sc ă, i ar fem eia ace asta e ste încă vie. Poţ i poseda un ca davru - atunci nu mai există nici o frică, cadavrul va răm âne acol o. Poţi po sed a m obilă, n-are de ce s ă-ţi fie fri că. Dar când încerci să p
osezi o fiinţă
um ană, apare f ri ca. Cine
şti e, i eri nu era a ta , azi este a ta... cine ştie? M âine a r pu tea fi a altcuiva. Apa re frica. Fri ca s e n aşte d in do rinţa de po sesie, este un subprodus al ei; vrei să posezi, de aici frica. Dacă nu vrei să posezi, atunci frica nu există. Dacă nu ai dorinţa de a fi
cuta re sau cuta re lucru în vi itor , atunci nu
există frică. Dacă nu vrei să mergi în rai, atunci nu există frică, preo tul nu te po ate face să te t emi. Dacă n u vrei să t e duci n icăi eri, atu nc i n im en i nu te p oate face să îţi f ie fr ică. Da că înc ep i să trăie şti cli pa, frica dispare . Fri ca vine prin dorinţă. Pri n urm are, do rinţa cre ează fri că. Cerceteaz-o. O ri de câte ori apare fri ca, vezi de unde ce dorin ţă o ge ne rează, şi apoi vez putea poseda
un bă rbat sau o femei
i cât de inuti lă e . e?
vine, Cum ai
Este o idee atât de
st upidă ! N um ai l ucruril e po t fi posedate, nu persoanele.
*_
W -
___________________
___________________
Om ul est e l iber ta te . O persoan ă este fru m oa să dat ori tă libert ăţ ii. Pas ăre a est e frum oa să c ân d zb oa ră spre cer o închi zi în c ol iv ie, şi nu m ai este a cee aş i p asă re, ţin e mint e ast a. P ar e a f i, dar nu m ai este a cee aşi pa săre .
Unde
e cerul?
Unde e s oa re le, un de su n t vân turile, un d e su n t nori i ? Unde es te ac ea li bertate a zb oru lui? T oate
au d i spă rut.
Nu
mai
este acee aşi pasăre. Iubeşti o femeie pentru că ea este
l i b ertate. A
p o i o în
chizi în col ivie: m ergi la tribu n al şi v ă c ă s ă t o r i ţ i , ş i c o n s t r u ieşti o frumoasă colivie în jurul ei, cu diamante încrustate, dar
po ate ch
n u mai este
i ar di n
aceeaşi
aur,
femeie.
pen t ru că acelei f em ei s-ar Şi apare team a. Ţi-e frică, frică, putea s ă nu îi placă ace a co livie. P osib il să tânjească după
libertate din nou. Iar libertatea este
v a l o a r e a supremă,
la ea nu se poate renu nţa. Omul const ă din libertat e, co n ştiinţa co n stă din liberta te. Aşa c ă, mai devrem e sau m ai târ ziu , f em ei a va în c ep e să ui t e d up ă
se simtă pli cti sit ă, sătulă. Va în ce p e să se altcine va. Ţi-e frică. Frica ta apare din ca u z ă că v r e i s ă o posezi dar, mai întâi de t oat e, de ce vr ei să p os ez i?
Nu-ţi
să pos ezi , şi nu va m ai exista n ici f rică. Şi c â n d tă frică, m ult din acea energie im
p licată în
frică
m ai dor i
n u m ai exi s
de vine di s
poni bi lă - iar ace a energi e p oate d eve ni cr ea tivitate a ta. Ea poate deveni un dans,
o sărbătoa re.
Ţi-e frică de moarte? Nu ai cum să mori, pentru că, în primul rând, tu nu exişti. Cum ai putea muri? Priveşte în fiin ţa ta, p ătru n d e ad ân c în ea. E x istă a c o lo c in e v a care să p oa tă m uri? Când pri veşt i în pro fun zim e, nu g ăs eş ti n ici un ego, nu găs eşti nic i un . sine " acol o. Prin urm are, n u exis tă posibilitatea morţii. Doar ideea de ego creează teama
de m oar te. Cân d nu există ego. nu e
xistă m oarte. Eşt i tăcere
abso lut ă, nem urir e, ete rn itate - nu în ch ip de tu în su ţi , ci în ch ip de c e r d e sc h is, n e c o n t a m in a t d e n ic i o id e e d e „eu“. de si ne - fă ră l im ite , ned efinit. A tun ci nu m ai există
fr ică.
Frica apare din ca u za ex isten ţei a lt or lucruri. Va trebui să pri veş ti în p rofu n zim e la acele lucruri, iar con tem plare a lor va gen era schim bă ri. A şa că, t e rog, n u m ă în tr e b a c u m p o a te fi s t ă p â n ită sa u distrusă. Nu se pune problema să fie nici stăpânită, nici el im inat ă. Nu po ate fi st ăp ân it ă, nu po ate fi distrusă, poate fi doa r înţ el easă. La să ca înţelege
rea să fie singu ra ta le ge.
Nesiguranţ ă divină Ştiu că oric e id ee a u n ei sig u r a n ţe v en ite din ex terio r este prostească şi nerealis tă, d a r ex istă oare o sig u r a n ţă interi oară, pe care să ne străd uim să o o bţin em ? Nu există siguranţă, interioară sau exterioară. Siguranţa nu exi st ă, tocm ai de a ceea ex istenţa este atât d e f rum oasă. Gândeşt e- te l a un tran d afir care dim gândească la
ineaţa ar începe să se
câ t de s igură îi este existenţa; ce s
-ar întâm
pla? Dacă floarea de trandafir ar căuta cu adevărat sigu ran ţa, a tun ci s- ar tran sfo rm a într-o floa re de plas ti c; alt fel , nesiguranţa rămâne prezentă. Un vânt puternic poate în cepe să bată, şi petalele vor fi spulberate. Un copil poate ven i să ru p ă flo a r e a . O c a p r ă a r p u te a să o m ă n â n ce. Sau e p os ibi l c a n im ic să n u se î n tâm ple - să n u v ină ni ci un cop il.
i
—
■
--------------------------------------------------
40
dar seara ea se va ofili. Chiar dacă nu se întâm plă n im ic neobişnuit, tot va dispărea.
nici o capră şi nici un vânt,
Dar asta este frumuseţea florii de trandafir, de aceea es te e a at ât de fr um oasă - pe n tru că tră ieşte înconjurat
ă
de moa rte, se l uptă cu m oartea, se lu p tă cu vâ n turile. A şa o floar e mi că, şi aşa o lup tă p uter nică , şi totu şi ea înfloreşte în ciu da tu tu ror d ificu ltă ţilo r şi perico lelo r. C h ia r d a că este vorba doar d e câteva m in u te s a u de c â te v a o re - n u contea ză, timpul este imaterial -, floarea şi-a trăit traiul. A trăit, a vorbit cu vânturile, a vorbit cu soarele şi cu luna şi s-a uit at c ătre nor i. Şi a sim ţi t bucu ri e, im en să pa siun e! Apoi vin e vrem ea să moară ; n u se ag a ţă de v ia ţă . U n tran d afir care s-ar agăţ a de viaţă ar fi urâ t; n u m a i fiin ţa u m a n ă poa te at ing e u n ase m enea gra d de urâţeni e. C ân d v in e mom eni tul, floar ea pur şi simplu m oare şi disp are în p ăm ân tu l din I car e a răs ări t. Nu există sigu ra n ţă în ex terio r, n ici în int eri! or. Nesigur anţa e însăşi m ateria din car e este fă c u tă vi aţa. A sta este d iferen ţa în tre ceea ce fa c e u şi c e e a ce fac alţii - ei îţi oferă siguranţă, eu te p rivez de or ice fo rm ă de sigur anţ ă. Te fac con şti ent de fru m u se ţile v ie ţii - de riscu rile ei, de pericolele, nesiguranţele ei. Te fac mai sensibil. Şi acol o unde es te m ai m ultă sen sibili tate, este şi m ai m ult ă provocare şi avent ură. Şi nim ănu i nu îi m ai p as ă da că ziua de mâine va mai veni sau n u; astăzi e m ai m u lt d ecâ t sufi ci ent. Dacă putem iub i, dacă p utem tr ăi, ziu a ac ea sta este mai mult decât suficientă. Un singur m om ent de iubi re p rofun dă rep rezin tă o et er nitate. Cui îi pasă de siguranţă? Ideea în sine provine din lăcom ie, ideea î n si ne p rovi ne din e go . N um eşte-o si guranţă
interioară, numeşte-o siguranţă exterioară, nu este nici o
di fer enţ ă. Trebu ie să p riveşti şi să ce rce tezi şi să ve zi că nu există nici o siguranţă şi că însăşi existenţa nu permite sigu ra nţ ă. în chiar acel m
om ent, o im en să revo luţi e a luat
naş ter e î n fi inţa ta; eşt i m etam orfo zat. Iisu s num eşte asta metanoia. M om entul când eşt i con vertit... n u p rin fa p tu l c ă d e v ii c r e ş tin , c a to lic s a u p r o te s ta nt . E m om entul în care nu m ai eşti l um esc. A că u ta s ig u r a n ţa în s e a m n ă a f i lu m e s c . A tr ă i în n e s i gur anţ ă pr ecum un tran d afi r însea m nă a f i nel um esc. Sig uranţ a est e lum ească; n esigu ran ţa e ste divi nă.
Speriat de moarte explorarea rădăcinilor fricii
Când o am en ii trăiesc în frică , v ie ţ ile lo r n u s u n t fo a r te vii. Fri ca schilodeşte
î ţ i t a ie r ă d ă c in ile , n u îţi dă
şi paralizează.
vo ie să te în alţi p ână la cu lm ile
pe care le-ai putea atinge
şi nici să cunoşti deplinătatea
fiinţei tale. Ea îi face pe din punct de vedere spiritual.
oameni să rămână pigmei
Să-ţ i îm pline şti destinul e ceva ce fri care, iar ne înfricarea
este cea
n ece sit ă m are cura j, ne în m ai reli gio asă cal it ate.
O m en ii pli ni de frici nu po t trece d inco lo de ceea ce e ste cunoscut. Ceea ce este fort, d e siguranţă, de
cunoscut le oferă o formă de con securit ate, tocm ai pe n tru că e st e cu
noscut. O m ul est e perfect con
şti en t de ceea ce are în faţă.
Ş ti e cum să se ocupe de o sit uaţie cunoscută. El poate să răm ână chiar pe jum ătate ado rm it ş i în a c e la ş i tim p să se oc u pe de ea - nu est e nev oie s ă fi e tre az; e co n ven ab il să ai de- a face cu ceea c e este în m om en tul î n care depăşe şt i gran iţ ele frica apare pentru că de acum
din acest motiv cunoscut.
cunoscutului,
v e i fi n e ş tiu to r, n u vei şti
ce să faci, ce să nu faci . N u v ei m ai fi atâ t de s igu r ue une , vei c om ite greşeli; te p o ţi rătăci. A sta e ste te a m a ca re îi ţin e pe oameni priponiţi de ceea ce este cunoscut, iar în mo ment ul în car e o p ersoan ă este legată de
ceea ce este cu
no s
cut , este m oartă. V ia ţa nu p o ate fi tră ită d e c ât p e ric u lo s - n u e x is tă alt mo d d e a o t ră i. N um ai prin pericol se poa
te atin ge m atu
ritatea, dezvo lt area. O m ul treb uie să fie u n a ventur ier, tre buie să fie p re gă tit să rişte to t tim p u l c e e a ce e ste c u n o s c u t pentru ceea ce este necunoscut. Şi, odată ce a gustat din bucuria libertăţii şi a cu raju lu i, n u v a m ai ave a n ici u n re gret, pentru că va şti ce înse am nă să trăieşti l a m axim um . Va şti ce în se am n ă să arzi to rţa v ie ţii de la u n c a p ă t la c e lălalt. Şi chiar şi o singură clipă de asemenea intensitate îţi adu ce o m u lţu m ire m ai m a re d e c â t e te rn ita te a u n e i vieţi m edio cre. Om ul se teme de m oarte p entru că hab ar nu are ce es te via ţa. D acă ştii ce este via ţa, te a m a d e m o a rte d isp are de la sine. Problema nu ţine deloc de moarte, problema ţine de via ţă. P en tru că n u ştim ce e ste via ţa , n e este frică de fap tu l că înt r- o zi ea se va sfârşi. Nici m
ăcar nu am trăit . Cum poţi
trăi fără să ai habar ce înseamnă viaţa? Nu ai trăit nicio dată şi nici nu ai iubit; doar ai lâncezit, ai vegetat. Şi ştii că un lucru e sigur: moartea se apropie pe zi ce trece, în fi ecar e m om ent; de aic i, team a. Tea m a este firească
pen tru
că m oart ea va î nch ide uşa vieţii pen tru tot deau na. Fă ră ca măcar să ai hab
ar ce este viaţa, ea îţi va fi luată. Ţi s- a o feri t
o opor tunitate, o m are o p ortu n itate, şi ai r atat -o.
î ţ i s p u i: „M â in e
Continui să amâni m ereu pen tru m âine.
v o i tră i". Dar ştii c ă. simu ltan, ală tu ri de această amânare, există frica: „Mâine, cine ştie? Mâine şi atunc i?" A i am âna t viaţa
poate vine moartea,
pen tr u m âi ne, şi nu m ai e xi st ă
m âine - şi at unci ? A pare frica. Şi nu ştii cum să trăieşti m om entul aces îţi spune cum să-l trăieşti.
ta. N im eni nu
Predicatorii, politicienii, părin
ţii, to ţi î ţi vorb esc d esp re ziua de m âin e. C â n d erai c opi l, îţi spunea u: „ Când ve i fi m are, ve i în ţele g e ce e ste vi aţa ". Câ nd erai adolescent. îţi
spuneau
reţea este nebunie.
C ân d ve ţi fi bătrân i, abia atun ci veţ i în
ţelege . Şi când
: „ Su nteţi ti n eri n ebu ni - ti ne
ai îm bă trân it, to ţi îţi spu
n: „Eşt i t er m inat .
Nu a mai răma s n im ic eşti ca u n ca rtu ş fol osi t" . Ciu dată lu me!
Când eram copil , o bişn u iam să le p u n bă trân il or mi i de întrebări, aşa tortură
cum fac toţi copii
i. Ap ro ap e că deveni se o
pe n tru ei , f ii n d că într eb ăr ile m ele î i st ânj ene au.
Aşa c ă c el ma i si m plu p en tru ei er a să î m i spună : „ Eş ti
prea
mic. Aşteaptă". Unul din tre prieten
ii tatei era c
u n o sc u t d rept î nţ el ep tul
satului. O bişnu iam să m erg c u tata pe la el şi să -l tor tur ez m ai m ult de cât pe orica re altul. îm i ră sp un d ea tot timp ul: „Aşteaptă. Eşti prea
m ic, iar în treb ă rile tale s
u n t pr ea com
plicate. C ân d v ei m ai creş te p uţin, ab ia a tun ci vei f i capabil să înţeleg i". I-am spus: „Dă-m i, te rog, în sc ris an u l în care voi fi mare. îţi vo i pu n e a ceste întreb ări. Pentru c ă ce fad tu e o şmecherie! De fiec a re d a tă câ n d în treb - şi te întreb Abia atunci
deja de vreo cinci ani -, creşte mare...» Probabil
îm i s p u i a c e la ş i lu c ru : «Când vei îm i v e i s p u n e a s t a la nesfârşit-
Aşa că scrie anul pe hârtie ş i sem nează . m am
I-am văz ut m ân a trem u rân d . L-am în treb at:
i_e î^i
tre mur ă m âna? D e ce îţi este fri că? D acă ai i dee la ce vâ rstă o pe rs oană devine cap abil ă să î nţeleagă, scrie asta
pe h â r
tie. D acă scr ii do uăzeci, te vo i î n tre ba la do u ă ze ci şi un u de ani - îţi voi da un an în plus! " Aşa că a scris: „D ou ăze ci şi u n u de ani". I-am răs puns: „în regu lă, vo i reve ni la vâ rsta de d ou ăze ci şi doi de ani". Pes emne că s-a gândit : „ Ce l pu ţin, p en tru m om en t, pro blema este rezolvată. C in e ştie ce v a m ai fi d u p ă ce va îm plini vârsta de douăzeci şi doi de ani... ?" Aveam în jur de pai spr ezec e ani pe v rem ea aia. La împlinirea vârstei de douăzeci şi doi de ani, m-am în to rs în soţit de o m u lţim e de o am en i - a d u n a se m m u lţi oameni în juru l m eu - şi i- am spus: „I ată scrisoarea
ta.
Acum răspunde!" Mi-a zis: „Eşti aşa o pacoste! De ce a i ad u s t o ţi oam en ii ăştia?" I-am răspuns: „Ca să fie m arto ri l a fap tu l că m ă păcăleşt i. Şi nu numai tu mă păcăleşti pe mine, ci la fel se întâmplă peste tot în lume. Cei în vârstă îi păcălesc pe cei tineri, spunându-le «mâine», şi mâine nu vine niciodată. Acum am dou ăzeci şi doi de ani, iar t u a i scris d ou ăz eci şi unu pe bucata de hârtie. Ţ i-am aco rd a t în că u n an, în eve n tu a lita tea în care nu aş fi suficie n t de in teligent şi aş avea nevoie să mai c resc puţi n. Dar acu m nu am de gând să plec, voi
sta
aici până îm i vei răsp un de la toate întrebăr ile". Mi- a zis: „Ca să fi u sincer, n u şt iu nim ic. Şi, te r og, nu m ă mai întreba iar.
Iart ă-m ă, ai drept at e - t e- am m in ţi t.
.De ce ai m inţit un copi l?" , l-am în tr e b a t . .C u m ai p u tu t să m inţi un copil care te întreb a cu atâ ta inocen ţă, care c re dea în tine? L-a i am ăgit! Nu şt ii da că există sau
nu Dum nez eu,
da r î m i spun eai că exi stă şi că ave am să înţe leg m ai t âr zi u. A m şti ut î ncă de pe atu nc i că n u înţelegi. N u ştii nim ic de s pre Du m neze u, doar repeţi ca u n papagal ." Da r asta este sit uaţia; da scălii n u ş tiu. p ro feso rii nu ş tiu,
ştiu, continuă să pretindă că
preoţii nu ştiu. dar, deşi nu şti u. Şi întreag a s trategie
co n stă d intr-o s ing ură şmec he ri e, câ n d ve i fi su ficien t de ma tur".
aceea de a a m âna : .Vei afla B ineînţeles că nu eşti mare. Iar când ajungi
niciodată matur, niciodată nu creşti b ă tr â n , n u v r e i s ă t e fa c i n ici tu de
râs, aşa că în ce p i să sp u i ac elea şi luc ruri co pii lor t ăi. Dacă îţi iu b e şti cop ii i, d ac ă îţi iu b eş ti fraţii m
ai m ici, su
rori le m ai m ici , n u le s p u n e n icio d ată m inc iun i. Fii sincer, spune-le:
.N u ştiu şi
întreaga
caut ". N u a m ân a p entru m âine .
n o a stră v ia ţă e ste o am ân are , de ai ci , şi frica de
m oar te: . N u a m a fla t n im ic î n că , i ar m o ar tea vi ne ". To ţi ne te m em de m oa rte p en tru sim p lul m oti v că nu am gustat încă v iaţa. O m u l care ş tie ce este v iaţa nu se t em e n iciodată de m oarte:
urează bun venit morţii. Când apare moartea
el o îm brăţişează, î
i u re a ză b u n ve n it , pri m eşte moa rtea ca
pe un inv it at. P e n tru ce l ca re n u ştie ce este vi aţa, moartea est e un du şm an. Iar p e n tru un o m ca re şti e ce es te viaţa m oartea este p u n ctul cu lm ina n t al vi eţ ii. Dar f iecare
se tem e d e m oa rte, iar lu
asem enea contagi os. P ă rin ţii tăi se tem tăi se tem de m oarte.
cru l ace st a e ste de de moar te,
C opii i sun t con tam inaţi
de aceast ă team ă constantă. ni ci n u v o r să vorb ească
T oţi se tem
de spre ea .
vecinii
încă de mia
de m oar te . Oamenii
Frica Când mo ar e un o m, există specialişt
i ca re î i î m b ă lsă m ea
ză corpul. Persoana respectivă nu a arătat niciodată atât de frumo as ă cum arat ă acum , cân d e ste m o ar tă - m ac h iată , cu obrajii at ât de îm bu joraţi de
pa rcă to cm ai s -a r fi în to rs
dintr-o vaca nţă de trei l un i în Flor ida ! A ra tă a tâ t de s ă n ă toasă, de pa rc ă tocmai a fă cu t nişte e xe rc iţii de g im n a stic ă , iar ac um st ă în post ura yog h ină a m ortu lui, nu e m o a rtă cu ade vărat. Trebui e creată im
p resia că n u e ste m o a rtă .
Chiar şi pe pia tr a de m or m ân t s cri e: „N u e ste m o a rtă , ci doar doa rme ". Şi, în toa te lim bile , or icâ n d m o a re c in ev a , nime ni nu spune c ă om ul acela a
m u rit p u r şi sim p lu.
Spunem: „S-a dus î n rai. A de ven it p rea iub itul lui D u m n ez e u . Dumn ez eu l-a al es şi l-a ch em a t la El . S- a d u s pe lu m e a cealaltă". Vor bi m despre d ivinitatea
o a m en ilor d o ar a tu n ci
când sunt morţi. Când moar e un om, nim eni nu îl vo rb eşte de rău, nim en i nu sp un e ni mic ră u despre e l. De vine b ru sc u n sfân t, b ru sc devine măre ţ. Golul l ăsat de el nu v
a fi u m p lu t n icioda tă,
lumii îi va fi p e veci dor de el , era a tâ t d e im p o rta n t. D ar nimeni nu b ăg as e de seam ă cât fusese viu! A
stea su n t ş m e
cherii - şmecher ii m enite să ţină m oa rtea dep arte, să în ch i dă uş ile şi să f acă a stfel ca m oa rtea să fie u itată. O umani tat e real ă nu ar t rebu i s ă a ibă tab u u ri - nici un tab u de sp re se x, nici u n ta bu desp re m oarte. V iaţa ar tre bu i trăită la maxi m um , iar m oartea face parte d in viaţă. O m u l ar tr ebu i să trăi ască î n m od total şi să m oa ră în m od total.
Când fac terapie cu oameni, trei frici ies în mod constant la suprafaţă
în ei. Frica de a nu înnebuni,
frica de a se abandona com plet în tim pul orgasm ulu i,
Şi fr ic a de m oarte. A ceste trei frici a p a r ia r şi iar in şedinţel e mele cu oamenii. Poţi comenta, te rog? Este o î ntreba re foa rte semnificativă, o întrebare exis tenţială. Um anitatea a trăi t cu ac este trei frici ti
m p de m ii d e ani
sunt frici colective. Provin din
Nu sunt frici individuale, inconştientul colectiv.
Frica de a nu înn eb u ni s e află în fie c a r e , p e n tr u sim plu l m otiv c ă inteli gen ţei nu
i s-a permis să se dezvolte.
Inte
li gen ţa este pe ri culoasă
pentru grupurile de interese,
aşa
că acestea i- au tăiat răd ăcin il e m ii de an i l a râ nd. în Japonia, există un an u m it tip d e arb ore c on side rat a fi o m are art ă. da r care
este p u r şi sim plu o cr imă.
sute de ani şi câţiva centimetri
aceia au patru, cinci
înăl
grădinari au avut grijă de ei.
ţime. Generaţii de
Copacii
Tehnica
arbo rele î n tr- un ghi veci
fără fund,
după care i se ta ie răd ăcinil e î n m od const ant.
Rădăcinile
este aceea de a pune
să crea scă în păm ânt. Iar dacă nu
arbo relui nu su nt lăsate
perm iţ i răd ăcinil or s ă se în fi g ă în păm ânt, co pa cu l îmbă
de loc. Este b
trâneşte, dar nu creşte
copac. Pare străvech
i, d ar este
b ătrân; de crescut, nu a niciodată,
izar să vezi
acel tip de
do ar b ăt rân, di n ce în ce mai
crescut niciodată.
Nu a înflorit
nu a da t f ructe.
A cela şi lucr u se întâm plă şi cu om ul. Rădăcin ile îi sunt tăiate; om u l tr ăieşt e aproape fără rădăcini. Trebuie sâ crească aşa
pe n tru a dev en i de pe n de n t de societate, de cul
tură, de religie, de să depindă, nu are
st at , d e p ă rin ţi, d e to a tă lumea. Trebuie rădăcini proprii. în
m om entul î n care
/v arien t c ă nu are răd ăcini, simte că
înnebuneşte,
r i il o
că îşi pierde m inţ ile. Pier de orice sp rij in, c a d e în tr -u n a b is întunecat... d eoarece c u n o a ş te r e a lu i e s t e d e î m p r u m u t , n u este a lui. Respect abi litat ea lui este
d e îm p ru m u t. El în s u ş i
nu are res pe ct pentru prop ri a-i fii n ţă. în tre a g a -i p e r s o n a litate este îm prum utat ă de la varii su rse - d e la u n iv e rs i tate, de la bi ser ică , de la sta t. El n u a re n im ic a l lu i. Gândeşte-te doar la un om care trăieşte într-un palat imens şi luxo s şi căruia î i sp ui într-o
zi că p a la tu l n u e s te al
lui, şi nici luxul din interior nu îi aparţine. îi spui: „Toate acestea apa rţin al tcui va care vin e s ă te d ea afară". Va
în n e
buni. Aşa că în tim p u l p s ih o te r a p ie i v e i a ju n g e la u n a s e menea pu nc t, iar persoana va
treb u i să în fr u n te a sta , să -şi
dea vo ie să în ne bu n eas că. Permite-i om ul ui să înn eb u n eas că în ca d ru l te ra p iei în dată ce o va face, v a s c ă p a d e fr ic ă . A c u m ş t i e c e e s t e nebunia. Frica este întotdeauna de necunoscut. Lasă-1 să înnebunească, ş i c u râ n d s e v a c a lm a , p e n t r u c ă f r ic a lu i n u are o ba ză r ea lă. Est e doa r frica p ro iec ta tă d e s o c iet a te . Părinţ ii sp un : „Da că nu fac i ce sp u n em , d a că e şti n e ascultător, vei fi pedeps it". D u m n eze u l e v re ilor s p u n e în Talmud: „Sunt un Dumnezeu foarte gelos, foarte furios. Reţine că nu sun t drăguţ, nu su n t u n ch iu l tău". T oa te reli giile au pr oc eda t as tf el , i ar dacă în ce tezi să m ai u rm e zi d ru mul ur mat de m ul ţi m e, eşti de clarat n eb un . P rin ur m are, fiecare se agaţă de mulţime, făcând parte dintr-o religie, o biserică, un part id, o n aţiun e, o rasă. O m u lu i îi es te fric ă să fie sing ur , or, tu ch iar asta fac i a tu n ci câ n d îl a d u ci că tre pr of unz imil e fi inţei sal e. Toată acea m u lţi m e, to ate ace le legături di sp ar. Est e lăsat singur, fără
nici u n u l d in tre ac eia
pe care s-a ba zat.
Nu di spune de
lui inteligenţă
propri a
-a s ta es
e-
nu va înc epe s ă îş i cu lti ve p rop ria inteli gen ţi
ma. Pânăcând
se v a teme s ă n u î n n e b u n e a s c ă . Şi n u n u m a i asta. dar soci etatea însăşi
îl poa te înn eb u n i î n o rice m om en t. Dac ă soci
etatea îl v r e a nebun,
da că lu cr u l a ce sta e în fav oarea ei.
a ru n c soci et at ea îl va înn ebun i. In Uniunea Sovietică se întâmpla asta Dau acest exerr.p'. x pentru
ştiinţific
m etodol
metodele
lor sunt
că sov ieti cii a u făcut-o în mod
ogi c Se Întâmplă
primitive. De
o pers oan ă s e com portă d e societate, atunci
in fiecare zj.
intr-un
această
Nu m ai pri m eşt e ajutor din
peste tot
în lu m e dar
exem pl u, î n India, dacă m od ca r e nu
este acceptat
devine
persoană
un paria.
part ea ni m ănu i Oamenii nid
măcar nu î i vo r m ai vorbi.
P ro pria f am il ie li va în chid e uşa
în n as. O m ul va ajunge să
Înn ebu nea scă, t u U vei înnebuni!
U n iun ea S o vietică
Dar In
o f ăceau
ceau chiar
şi u n o r o am en i care câşt
care aveau
inteligenţă
con trol , sub nesupunere... guvernul
m et odo log ic şi o
i gaseră
Pr emi u l
fă
Nobel,
- d a r o i n tel i ge n ţă af lat ă mereu sub
su p ra v eg h er ea statul u i . Ş i un s impl u
act de
fi i n d că p erso an a ob ţi nu se Pr e mi ul Nobeliar
so vieti c nu do rea ast a, pen t ru c ă
Premiul Nobel
ven ea d i ntr- o lum e c ap it alist ă , iar gu vernu luiî i părea căar fi un fel de m
it ă,
că ar fi
oa m en i i ac eşt i a erau
un m od de a c um pă r a cei care d eţ i neau
oamenii iar
secretele ştiinţei
U niunea Soviet i că n u do rea ca ace i oam eni să fie cunoscuţi l a scar ă in terna ţi on ală, n u do rea c a e i să fie în contactcu
alţi
oa m en i de şt iinţă: nu
Nobel.
le pe rm it ea să accepte Premiul
D a r da că p e rs o a n a insist a, atunci aceasta era inter
nată î ntr-un
spital.
Omul respectiv spunea fără încetare:
„Sunt sănătos;
dece mă internaţ i?" Iar ei răspun deau : „P en tru că doctorii consideră că te vei îmbolnăvi. Primele simptome
au apă
rut deja. dar se pare că nu eş ti c on şt ien t de asta". Ia r apoi îi făceau injecţii, pers oan a re sp ec tiv ă hab ar nu a ve a ce i se fece, iar la capătul a cincis pre zec e zile acea sta înn eb un ea . 0 înnebuneau prin intermediul substanţelor chimice. Şi atunci când era complet nebună, îi intentau proces, spu nând că „acest om e ste nebun, ş i treb uie înlă tur at din fu n c ţia lui şi internat î n ospi ciu". Şi ap oi n im en i nu m ai a fla ce se întâmpl a cu aceste persoa ne. As ta îns ea m nă să o fa ci în mod ştiinţific Dar flecare societa te practică ast a, ia r team a s-a cuibărit adânc în inc on ştie nt. Scopul terapi ei este de a elibe ra p ers oa na de acea team ă. Dacă este eli berată de acea teamă, este e libe ra tă de so cie tate, de cultură, de religie, d e Dum ne zeu , d e rai. de iad. de toate prostiile. Şi toat e aceste pro stii sun t sem n ific ativ e d in cauza fricii, şi tocm ai pen tru a fac e ca ac este p ro st ii să fie sem nificative s-a creat frica. Este cea mai urâtă crimă la care ne-am putea gândi. Orice copil din lumea asta este supus în fiecare clipă la acest tip de crimă, iar cei c are o pra ctică nu au in te nţii rele.
Ei cred că fac ceva bun p entru copil. Au fost con diţi on aţi , la rândul lor, de pări nţi , iar ei tran sfe ră ac elaş i tip de co n di ţionăr i copii lor lor. Practic. între ag a u m an itate s e a flă pe culmi le nebuni ei . în terapie pro
fun dă, fri ca pu n e bru sc stă
pânire pe om, pentru că acesta îşi pierde toţi stâlpii de su sţ iner e, pi erde ori ce elem en t de spri jin; m ulţim ea se în depăr tea ză di n ce în ce m ai m ult. iar perso an a răm ân e si n gură. Br us c, se face întu ne ric şi ap are teama. O m ul n u a fost
nic io dată ed u ca t disci plinat să fi e singu r. Şi a sta e st e ţi a m edit aţi ei N id o ter api e nu e ste co m p letă fă ră
func
medita
ţi e pent ru că doar m edi taţ ia este su sc e p tibilă de a-I face
pe
om să-şi regăsească rădăci ni le, fo rţa d e a re d e v e n i o i nd ivi dualitate. N u ai de ce să te tem i. Dar ai fost
con diţi on at
să
te tem i în fiecare m om ent la f iecare pas . întreaga um ani tat e t răi eşt e î n p ara n oia. A cea stă uma nitate ar fi putut să
trăiască în paradis; ea trăieşte în iad.
Aşa c ă ajut ă om ul să înţel eag ă că n u ar e d e ce să fie îng ri jorat, nu are de ce să se team ă. Este o te
a m ă fab rica tă. C opiii
se nasc fără teamă. Se pot ju ca cu şer p ii fă ră fri că, n u au noţiunea de frică sau
de moarte sau de altele asemenea
persoana să se reîntoarcă la copilărie.
Meditaţia ajută Aceasta renaşte.
Aşa că ajută persoana să înţeleagă
există frică.
de ce
Arată-i clar că es te doar un fen om en fal s,
i-a fost im
care
pus; .N u ai de ce să fi i îngri jorat : în sit u a ţia aceasta buni, nu te tem e. Bucur ă- te că p en tru
po ţi î nne
pri m a oară trăieşti
un mom ent în care poţ i fi ne bu n şi totu şi să n u f ii con dam nat, ci iubit, respectat". Iar gru pu l treb u ie s ă res pe cte per soan a, să o iubească -
ea are nevoie
va lin işt i Va scăpa de fr ic ă şi va sim ţi o
d e asta,
şi, astfel,
se
m ar e liber tate , forţ ă
tărie, integritate. A doua frică este frica d e orgasmul sexual. Şi asta
este
creată tot de religie. Toate religiile există pe ntru că l-au în tors pe om împ otriva propriilor energi i. S ex u 1este întreaga energie a om ulu i energi a lui vi tală, iar p ro feţii şi Me sia, me sagerii lui Dumnezeu, toţi
fac acelaşi
lucru
- folo sin d alte
cuvinte, limba je diferite, dar mu nca lor este aceeaşi forme pe om
să-l trans
în tr-un duşm an al lui însuşi. Iar strategia
______ Hit* de bază - pentru din tine - este
că sexul e^P -ui —te cea mai puternică energie că sexul trebuie condam nat şi că trebuie
cr eat sen ti m en tul de vinovăţie. cu o prob lem ă. N atura
A p o i o m u l se confruntă
lui este senzuală, sexu ală, iar mintea
lu i este p li nă de gu no aie î m po triva sexu lui. Se produce în el o ruptură. Nu poate renunţa poate renunţa la mintea lui.
nici nu renunţare
la natura lui. dar pen tru că această
ar însem na renun ţar ea la soc ieta te, la religie, la pro feţi, la lisus Hristos, la Dumnezeu, la as ta decât atun
ci când va d
fi ca pabi l s ă trăiască
tot. Nu va f i capabil să facă
even i o fiinţă individuală ş i va
sing u r fără
nici o teamă.
Pri n urm are, la nive lul m inţi i, om ulu i îi est e frică de sex, dar biologi a nu are n im ic de- a face cu mintea. Biologia nu a pri m it info rm aţii de l a m int e, nu Biologia are felul ei propriu de a
există comunicare.
funcţiona, prin urmare
b iologia îl v a a tr a g e s p re s e x , ia r m intea lui va fi tot timpu l acolo, condamnându-1. Aşa că omul
face dragoste, dar î n
mare gra bă. A cea grabă are o ex p li ca ţi e
psihol ogică. Om ul
fac e dragoste î n grabă, fii n d că sim te că face ceva greşit. Face cev a îm p otriva l ui D u m n ezeu , îm po triva re li gie i. Se simte vinovat, dar nu poate să nu
facă dragoste, prin
ur mar e, si ng uru l com p rom is est e de a face dragoste în grabă! A sta d u c e la e v it a r e a o r g a s m u lu i.
A cu m , im p lic a ţiile s u n t m u ltip le . U n om care nu a trăi t orgasmul se s im te n eîm plini t, frustrat, furios, pen
tru că nu
a trăit nic iod ată o stare pe care natura o ofer ă în m od liber, o star e în ca re a r fi putut nit una cu existenţa, chiar
fi com plet relaxat
ş i dacă numai pentru
momente. Din cauza grabei lui, omul nu poate
gasmul. Sexul
şi ar fi deve
a deve nit ech ivalentul
câteva atinge or
ejaculării. în ceea ce
A ceasta este sin gu ra te a m ă ca re e x is tă : t e a m a d e tim p. Tea ma de m oar te est e tot o team ă de tim p,
că m oar
pentru
tea opr eşt e timpul . Nim eni nu se tem e d e m oar t e - cum te poţ i te me de c ev a c e nu ai cu n os cu t? C u m
î ţ i p o a t e f i frică străin? Frica este cunoscut.
de ceva absolut necunoscut, nefamiliar, poate exista decât în legătură cu ceva ce
nu
Nu, atunci când spu i „Mi- e frică de m oart e", n u îţi este de moarte - fiindcă n-o cunoşti! Cine
şt i e? -
frică
m oart ea
ar
putea fi mai bun ă decâ t vi aţa. Tea ma nu est e de moarte, tea m a est e de ti m p. în India, folosim acelaşi c u v â n t pen t ru am bel e. Kala în seam nă tim p. dar kala înseamnă singu r cuvâ nt şi pen tru timp, şi p en tru cativ, cuvântul kala este semnificativ, pent ru că timp ul este m oarte, iar
un
şi m oart e. A vem m oarte.
E sem nif i
foa rte sem nif i cati v,
m oartea n
u e ste al t ce va
decât timp. Trecerea tim pului în seam n ă tre c e re a v i e ţ i i . A p a r e t e a ma. în Occident, teama es te m ult m ai acută: a de ve n it apr oa pe cronică. în Orient, teama aceasta
nu e st e a tât de
iar mptiv ul este acela că Orientul crede la infinit: moartea nu este sfârşitul: viaţa singura viaţă: au fost mii fi mii şi mii de vieţi în
şi mii de vieţi
că viaţa con
mare, t i nu ă
este
aceasta nu
î n t r e c u t ş i vor
viito r. N u e n ici o grabă. De
aceea,
Or ient ul este len eş: nu e nici o grabă ! D e ace ea, î n O r i e n t nu există conştiinţa timpului - cineva sp u n e „V oi v en i l a or a cinc i fix", şi nu vin e deloc. Nu sim te nici o resp on sab il it ate faţ ă de timp, iar tu aştepţi ş i aştepţ i, şi perso an a ajunge
cu
o în tâ rzi er e d e patr u, cinci ore ş i spune „Care e problema? Ei şi ce?"
----------
—-------------_
riuf
în co n cep ţia vestică, tim pul este foarte scurt, întrucât cre şt in ism u l şi iud aism ul cred într-o singură viaţă . De aici an xieta tea. Există o singură viaţ ă, 70 de ani
a luat naştere cel mult; o
treime o irosim dorm ind - dacă trăieşti 60 de
20 din cei rămaşi sunt cu una-alta; ceilalţi 20 de ani rămaşi -
ani, 20 de ani su n t irosiţ i cu somnul, irosiţi cu educaţia,
jo b u l, o c u p a ţ ia , fam ilia, că săt oria şi divorţul, ş i, dacă faci cu adevărat
un calcul, vei vede
a că n u-ţi mai rămâne ti mp de
Teama ţ i se în fige în ini mă, i ar viaţa
trăit! „Când voi trăi?" tr ece, tim p u l î ţi zb oară
printre degete, ş i m oartea planează
în p e r m a n e n ţ ă asupra fi ecărui m om ent - poa te să îţ i ba tă la uşă în orice clipă. Iar ti m pu l este ireversibil, nu îl poţi recâşti ga, od ată dus, e Team a, anxietat
dus pen tru tot deauna.
ea, o n evroză l
cr oni că, est e a proap e ca şi cum ar a m inţii occiden
tale, care e m ereu
egată
de t imp - devi ne
fi deven it o a dou a nat ură conştientă de faptul că
ti m p ul se scurge şi car e se t em e din ace st motiv . Team a este î n esenţă legat ă de faptu l că încă nu ai fost cap ab il să trăi eşti , i ar ti m p u l
trece, nu poate fi recuperat;
nu po ţi să dai t im p u l înapo i;
odată dus, e dus p entru tot
d eau n a. Iar cu fi ec a re z i, v iaţa se
scu rtează, devine
din c e
în c e m a i m ic ă . Team a nu est e l egată de
timp, iar dac ă p ri veşti este legată de viaţa n Dacă trăieşti,
moarte, teama este legată de
ad ân c în ea, ve i descoperi că te
am a
etrăit ă - nu ai fo st capa bil să trăieş ti.
n u ai d e ce te teme. Dacă viaţa cunoaşte
îm plinirea, n u ex istă frică. D acă te-ai bu cu ra t de ea, dacă ai atins culmile pe care viaţa le oferă, dacă viaţa ta a fost o experienţă orgasmică, o poezie profundă care a vibrat
în tine, u n cân tec, u n festival, o cerem onie, şi dacă ai trăit
atun ci nu m ai există fr
fiecare moment la maximum, de timp, atunci frica
ica
dispar e.
Eşti pregă tit chiar dacă
m oartea sos
eş te azi , eşti pr eg ă
tit. Ai cunosc ut viaţa - de fapt , vei ajun ge s ă u rezi b un veni t m orţii pentru c ă acum ţi se deschide o
n ou ă op ortunit ate,
o nou ă uşă, ţi se rev elea ză un n ou m ister: m i- am trăit v iaţ a, acum moartea îmi bate la uş ă: voi sări să îi d esc h id uşa .Intră!" Pentru că am
cunoscut viaţa, mi-ar plăcea să te
cunosc şi pe tine. Asta s-a întâmplat
şi cu Socrate atunci când era pe
moarte. Disc ipolii au în c e p u t să p lâ n g ă şi s ă s e tâ n g u ia s c ă şi era normal. Socr ate a desch is och ii şi a sp us: .Op ri ţi -vă! Ce faceţi ? De ce plâ ng eţi şi vă tân gu iţi ? M i- am trăit vi aţa , i
şi am trăit-o la maxim um . A cu m m o a r te a v in e . ş i s u n t en-
k
tuziasmat! Aştep t cu atâta iu bir e ş i dor . cu sp era n ţă. O nou ă uşă se deschide, via ţa revel ează un n ou m is ter ". Cineva l-a întreb at: .Nu îţi este fri că?" Socrate a răspuns: .Nu văd de ce m i-ar fi frică de m oart e, pentru că.in pr imul rând. nid nu şti u cu m va fi. Iar în al doi lea rând. sunt do ar do uă posibi li tăţ i: fie v o i su p ra vie ţu i, şi atu nd nu se pune problema de fr ică , fie n u v oi sup ravieţui, şi atund iarăşi nu se pune
problema de frică. Dacă nu
supra vieţuiesc nu e ste ru a o problemă
- de vreme ce eu
nu v oi mai fi . nu va mai put ea exista nid o problemă: iar dacă supra vieţuiesc da că conştiinţa mea supravieţuieşte, nu este n id o probl emă, pentr u că sunt
în c ă a i c i P ro b le m e
am avut şi în vi aţă - le-am rezolvat d e c i dacă v oi fi acol o şi vo r exista pro blem e le voi r ezo lva - şi este
m ereu o bucuri
să re zolv i o probl emă, e ca o provo care . Ac ce pţi pro vocar ea
e
iI şi te co n cen trezi a sup ra ei . iar după ce ai rezolvat-o. o ex plozie d e fer icire va av ea loc". Team a de m oart e este te am a de
timp, iar teama de timp
es te, în p rofunzim e, team a de m om entel e netrăite, de viaţa netrăită. Ce este de făcut? Trăieşte mai mult, şi trăieşte
mai in
tens. Trăieş te p ericulos! Este viaţa ta, nu o sacrif ica pentru prostiile cu care ai fost învăţat. Este viaţa ta, trăieşte-o. Nu o sacrifica pentru cuvinte, teorii, ţări, politică. Nu o sacri fi ca pen tru nim eni. Mulţi sunt pregătiţi ca nişte măcelari: te pot prinde. Şi ţi-au înrădăcinat în minte condiţionări: „Poporul tău este în pericol - mori pentru el!" Prostie curată. „Religia ta este în pericol - m ori pe n tru ea!" Prost ii . Est e viaţa ta , trăi eşt e-o! Nu m ur i pe n tru nim ic alt ceva, m ori doar pentru via ţă, a c e sta e ste m e saju l. Şi ap o i n u va m ai e xista fric ă. D ar există oam
eni gata să te exp loateze. E i con ti nu ă să spună:
„Mor i pe n tru asta, mo ri pen tru ai lal tă ". Su n t preg ătiţ i pen tru u n s ing u r l ucru, şi an um e ca tu să devii marti
r. Şi apoi
apar temeril e. Trăieşte viaţa, şi nu te gândi că a muri este un act de cura j. Sin gu ru l curaj este a
cela de a trăi
via ţa în m od total ,
nu există alt curaj. A muri este foarte simplu şi uşor. Poţi să ri de pe un m unte, te poţi
spâ nz ura - este un lucr u cât se
poate de uşo r. Poţi deve ni m artir pen tru o ţar ă. pen tru un ze u. pen tru o rel igi e, pen tru o b iseri că - nu m ai m ăce lari num ai cri m inali . Nu te auto sac rifi ca . E şt i aic i pen tru ti ne, pentru nim eni altci nev a. Şi apo i tr ăieşte. Şi trăieşte î
n li be rtate ab solută, atât
int ens . încât fi ecare m om en t să fie transform
at în
de
eternitate.
Dacă trăieşti intens un moment, acesta este transformat in et er ni ta te . Dac ă tr ăieşti i n tens u n m o m en t, î n cep i să tr ăi eş ti pe vert ic ală , nu m ai trăieş ti p e o rizo n ta lă. Exi stă două m oduri de a relaţi on a cu tim p ul: un ul est e să înoţ i la suprafaţ a ocea n ulu i ce lălalt e ste să te sc ufu nz i în adânc, să te duci către fu n d u l o c e a n u lu i. Da că înoţ i mer eu doa r l a sup rafaţa oc ea n u lui ti m pu lui îţi va fi tot tim pul frică, p en tru că s u p r a fa ţ a n u e ste re ali tatea. Suprafaţa nu este cu adevărat oceanul, este doar mar ginea, pe riferia. Scu fund ă-te în ad ân c, m erg i că tre fun dul oc ea nul ui . Când t răieş ti inten s u n m o m en t, nu m ai eş ti parte di n timp. Da că e şt i îndr ăgost it, c u ad evă rat în d ră go stit, ti m pul dispare. Când eşti cu persoana iubită sau cu un prieten, brusc, tim pul nu m ai există. Te c u fu n z i în a d â n c . D acă iubeşti muz ica, dacă ai o inimă m u zica lă, ş tii că tim p u l se opreşte. Dac ă ai simţul frum osu lui, o s en sib ilitat e esteti că, priveşte un trandafir, şi timpul va dispărea, priveşte luna şi unde este atun ci tim pul? Ce asu l se op re şte im ed iat. L im bile continuă să se mişte, dar tim p u l se o p re şte . Dacă ai iubit ceva în mod profund, atunci ştii că poţi transcende timpul. Secretul ţi-a fost revelat de atâtea ori. V iaţa în săşi ţi-1 revelează. V ie ţii i-ar plăcea ca tu să te b u cu ri. V ie ţii i-ar p lă c e a ca tu să sărbătoreşti
. Vieţ ii i-ar plăcea să p ar ticip i a tâ t de in
ten s î ncât să nu ai nici un r egr et pe ntru trec u t, să nu rem e m orezi tr ecutul . înt rucâ t, cu f iec are m om ent, p ătru n zi din ce în ce m ai adân c - cu f iec ar e mom ent, via ţa de vin e din c e în c e m a i fru m o a s ă , m ai orgasm ică, o e x p e r ie n ţă d e vârf.
— 1
------------
şi. trepta t, pe m ăsură devine căm
mult d e vârf, aceasta
ce te apropii mai
inu l tău.
A ş a tr ă ie ş te u n ilu m in a t, e l tră ie ş te tota l şi trăieşte dipă de clipă. Cineva l-a întrebat pe un maestru
de
zen: Ce ai făcut
când ai aju ns la i lum inare? El a răs puns:
Car apă de la fân
tână, tai lem ne în pădu re, cân d îm i e f oam e,
m ănân c i ar
cân d îm i e som n, m ă culc , asta e t ot ce f ac. Dar ţi ne m inte, când un om car e a aj un s l a o p ro fun dă a fii nţe i sal e taie lemne, el m ai este nim
taie l em ne şi atât .
en i altcinev a acol o. De fapt.
nele nu este acolo,
înţelegere
cel care tai e
do ar tăiatu l l em ne lor a rămas. Cel
Nu lem
care
tai e lem nele n u e ste acol o, pe n tru că el este tr ecu tul. Cân d acesta m ănân că, el pu r şi si m plu m ănân că. Un m are m ae stru zen a spus: Câ nd st ai , st ai . când merg i, m ergi , şi, m ai p res u s de toate, nu şovăi. Timpul este o problemă din cauză că nu ai trăit cum trebuie - este ceva simbolic, simptomatic. Dacă trăieşti cum tr ebui e, prob lem a tim pu lui dis par e, team a de ti m p dispare. Şi atunci , ce este de făcu
t? în orice m
om ent, indif eren t
ce fa ci . fă lucru l acela în m od tot al. Lu cruri si m ple pre cum a face o bai e; fă-o î n m od total, uită de lum ea întreagă: stai, stai; când mergi , m er gi ş i m ai presus de toate, nu st ai sub d uş şi lasă toată
ex istenţa să se reverse
Co ntopeşte-te cu acele picături
şovăi;
asupra ta.
de apă care se revarsă
pra ta. Lu crurile m ăru nte : me naju l, gătitul,
când
asu
spăla tul rufelor,
pl imbarea m ati na lă - fă -l e î n m od total, şi atunci nu va mai fi nevoie de nici o m editaţie.
Medi taţ ia nu est e decât un m od d e a în vă ţa cu m să f aci un lucr u î n mod total - oda tă ce ai în vă ţat, transform ă-ţi în tr eaga viaţă într-o m editaţie; u ită c u to tu l d e m editaţii,
fă din viaţă singura lege, fă din viaţă singura meditaţie. Şi atunci tim pu l vă dis părea. m oar t ea dispare. Şi aminteşte-ţi. când timpul dispare, Arunci nu îţi mai este frică de m oarte. D e f ap t, ch i ar o aştepţi
Gândeşt e-t e doar la acest fen om en . C ând a şt ep ţi moar te a cum ar put ea m oart ea să existe? Aştepta rea aceasta a m orţii n u e ste u n a su i ci d al ă. Ea nu este una patologică. Ţi-ai trăit viaţa moa rtea devi ne o culme a e i M oartea
D acă ţi -ai trăit
v ia ţ a
est e pu n ct u l culmi
nant al vieţii est e apo geul e i Ai cunoscut to ate m icile valu ri ale v i e ţ i i - m â n c a r e , bă utură. so m a plimb ări dragoste -, ai
cu n oscu t val u ri mici
I
valuri mar i - apoi vine valu l cel m ai m are.
M oart ea! Trebuie
I
să o trăieşti ş i pe ea în t otal itat ea ei. Şi atu n ci eşti pregătit să mori. Fa ptul în sine de a fi ga ta să m or i reprezintă moar tea m orţii î nseşi. Aşa au aju ns oam enii să ştie că n im ic n u m oare . Moartea est e lipsită d e put ere dacă eşti preg ătit să o trăie şti, m oar tea es te foar te pute rni că dacă î ţi e frică. V ia ţa n et ră ită îi dă putere morţ ii. O viaţ ă trăi tă în to talita te îi ia m o rţii ori ce urmă de putere. Moartea nu mai există.
înţelegerea e cheia Cum po ate f i frica stăpânită sa u el im inat ă c om plet? Fri ca nu poa te fi st ăpânit ă, nu poate fi elim d oa r înţel easă. înţelegere est
ina tă, po ate fi
e cuvâ ntu l-cheie ai ci . Şi doar
în ţe le g e r e a a d u c e t ra n s fo rm a r e , nimic altceva. Dacă încerci rămâne reprimată, se va
să stăpâneşti frica, aceasta va
nu-ţi va fi de nici un
adânci în tine. O astfel de abordare
ajutor, ea v a co m p lica l ucru ril e. Ea i ese l a
suprafaţă, iar tu
o rep ri m i- ast a înseam nă să o st ăpâneşt i. O poţi reprima: o p oţi repri m a atât de a dân c î ncât să dis par ă com plet di n con şti inţă. A tu n c i nu ve i m ai fi con şt ient de e a, dar ea
va
fi acolo, în subteran, şi va exercita o influenţă asupra
ta.
Va r e u ş i te v a m a n ip u la d a r t e v a m a n ip u la în tr-u n m od atât de indirect.
înc ât n ici n u îţi vei da seam
a. Dar a tu n ci pe ri
colul s- a a dâ nc it . A cu m nici m ăcar n u î l m ai poţi înţe lege . Prin urm are, fri ca n u treb uie stăpân
it ă şi nu trebui e n id
el im ina tă. Ea nu po ate fi el im inată, pen tru că fr ica con ţi ne un tip de energie, şi nici o energie nu poate fi distrusă. A i o b s e r v a t că a tu n c i c â n d îţi e ste frică , ai o e n e rg ie im e n să? La fel ca atunci când eşti furios; ambele sunt aspecte al e aceluiaşi fen
o m en en ergetic. Furi
a est e agresivă,
iar
teama este nonagresivă. Teama este furie într-o stare ne gativă: furia este teama într-o stare pozitivă. Ai observat cât eşt i de pu tern ic atun ci când eşti furi os, câtă energie ai Poţ i arunca
un ditam ai piet roiul când
?
eşti f uri os; în mod
normal, nu ai pu tea nici să î l cl inteşt i. Pu terea ta d evine de tre i, de p atru ori m ai m are a tun ci cân d eşti f urios. Poţi lucruri pe care în a b sen ţa furiei nu
face
le -ai pu tea fac e.
Sau, atunci când eşti cuprins de frică, poţi fugi atât de re pede, înc ât şi u n alergă tor olim pic ar fi gel os. Fri ca pro du ce energie; frica
este energie, iar en ergia n u poate fi distru
să. Nici măcar o iotă de energie nu poate fi eliminată din existenţă. Trebuie să îţi aminteşti constant lucrul al tfe l, vei face c eva greşit. Nu
po ţi d istrug e nim ic ,
acesta, poţi doar
să îi dai altă f orm ă. Nu p o ţi d ist ru g e n ici o pietrici
că; un fir
doar î şi sc him bă
de nisip nu poate fi distrus, el
forma.
ap ă. O po ţi tr an sform a
Nu poţi distruge o picătură de
ghe aţă, o p oţi transform a în abu r. d ar ea v a răm ân e. Va mâne undeva, nu poate f i scoas ă di n e xisten
N u poţi distruge nici frica.
D e secole
în ră
ţă.
se încearcă
ast a -
oameni i au încerc at să dis trug ă fr ica, au în ce rc a t să di st ru gă furia, au încercat să dis tru gă se xu alit atea , au încercat distrugă lăcomia, una. alta.
întreaga
lum e a încercat c
să on
stant să iţi distrugă energ iile, şi care este re zu ltatu l? Fii nţ a umană a devenit o harababură.
N im ic r .u este cistrus. tot ul
er m i in ax m n u arcsi ng ur ul rezulta: venu: to rtu re N u est e ne vo ie să
e că . m r u rile au de
în c e r c : să z.strug:
nimic
pentru că. in primul r in i ni mi c n u p ea te f: ztst rus. £ . arunce ze esce de àcut? Ce
fiica?
Cu m ia na scere' 3 e
T r e b u ie să Î n ţ e le g i frica.
un ce rute :
ss _ c ? Cemeceaz-t - zar â d să c . - cec_ c :
I a re er.e me
a: a rm n vei
îm eeee. Dacă a. zeşa e r e _necara că te a m a acte ceva rău. că n . ar ttei xz să er at e ar t r e c _ să Im. f: e frică* a rm e.n -o p zu cernea. Cm c a_ p u te a să c i n f r m .:.? C _m a_ p u e s uâ te _ c î n x r _ e_ când n ea a. c en s că n _ t â m N ss es t
o lp
rv eş e î n oc r _ cu şm an
zan soe n ză e ste ce. a ră~ rec-est_ va z neg_eza
ere c uşm aT a c ă cu
acrncc -æ . încerca să c Încerca să
s i nu * i n ti m er. z_ a . z ar es v a r ăm âne am
eu_
să o
in au.a fel în cât : -u c m ar ea
ac ea sta n . te .-a a m a. Ina uue pe ac u» . ee no nţ â să o co o d a m m aă c
;
u e c să
-*nca es te c rsatzc ac* 7 reo —je î n i rm .cac i :r e c e
Frica D e fapt, sà faci nim
este
transform
ic al tceva;
ată pr in înţelegere.
N u est e nevoie
în ţe le g e r e a o tr a n s fo r m ă .
Ce est e frica? în primul
rând, fr ica se află
în p r e a jm a u n e i dorinţe. îţi
do reşti să devii
întotdeauna
un om faimos,
cel m ai fai m os din l um e - şi apare team a. D acă n-ai să reu şeşti? A pa re fri ca. Ea
apare ca un subp rodu s a l do ri n ţei Vrei
să devii cel m ai bo gat om
din lume. Dar dacă nu reuşeşti?
în c e p i s ă t r e m u r i a p a r e frica. Vrei ca
o fem eie să fie a ta ş
îţ i e s te fr ic ă d e f a p t u l c ă m â in e s-ar putea
i
să n- o m ai a l
Ea este incă vie . p o a te
pen tr u că ar pu tea s ă plec e l a a ltu l
pl ec a. N um ai o f em ei e m oartă nu va fi seas că. ia: fem eia ace asta es te î n că vie.
capabilă să te pără Poţi poseda un ca
davr u - atun ci nu m ai ex istă nici
frică, cadavrul va
o
răm âne acolc. Poţi po seda m obil ă, n-are de
ce să-ţi fie frică.
ap are frica. Cine ş tie :eri n u era a ta. azi este a ta_ rin e ş tie? M âm.e ar p urea f. a al tcui va. A pa re fric a Fri ca se n aşte d in dorinţa de po sesi e est e u n su bp rodu s a i e l vrei să posezi ce aìri fri ca. D acă r . _ vre. să p o se zi aru n ci f rica n u ex istă. Dacă nu a; cerinţa ce a ñ cutare sau c u tare luc ru în vi itor , arun c nu există fr ică. D acă n u v re i să m erg i Ir. ra_ arunci nu există fri că p ree rn r.u t e p eate f ace să te tem i Dacă nu vre; să te cuci rucăe re a tu r e rum. eru n u te peate face să iţi fi e frică Dar câne încerci
să posezi o
fii n ţă um ană ,
Dacă î nc ep i să trăieşti riip a ri ces ruspare. Frica ven e cnn dorinţă. Pri n re n are, dorinţa creează frică Cerceceaz-c. O n de cate ori apare inca, ve z: de u nc e vi ne, ce dorinţă c generează s: apc: v e n cât de i ru tuă e P .—r a ; pute a po sees un rărea: s¿_ c re m e »7 Este c r e e at ât ce --era. Numai .i xruriJe po c fi p os ed ate nu per so ane àe.
Om ul est e libert at e. O pe rso an ă este
f rum oasă
datorită
liber tă ţii. Pasăr ea este fru m o a să când
zbo ară spre c e r
o închizi in coli vie, şi nu m ai e ste
pasăre, ţine minte
aceeaşi
asta. Pare a f u dar nu m ai e ste aceeaşi
-
pasăr e. U nde e cerul?
Unde e s oarele, unde su n t v â n t u r i l e , un de su n t nori i? Unde Toate
este acea libertate a zborului? este aceeaşi pasăre. Iubeşti o femeie
au dispărut. Nu
mai
pentru că ea este li be rtate. A po i o in
d u c I n coif/ie. merg. ia tri bu na l s iv ă căs ăto riţi , şi co n stru ieşti o frumoasă
coiivi e in ju r u l e l p o a t e c h ia r d in aur.
cu diamante incrustate, dar nu
mai este aceeaşi femeie.
Şi apa re tea m a Ţi-e frică, frică, p en tru că a ce ie: fem ei s-a r ptne a să n u ü p lacá acea coiivie. Posibil să tânjească după Ebertaie din nou. iar libertatea este valoarea supremă
a ea nu s e poa te re n u n ţa Omul constă din libertate,
co n şti inţa ce
ru tă c m. liberta
te. Aşa că. mai devre m e s au m ai târ zi u, fem eia v a î n c e p e să se si mtă plic tisită, să tu lă Va Încep e s ă s e ui t e cu pă a ltan e va. Ţi-e fric ă Frica ta apare din cauză că v
rei
dar. mai întâi de toat e, de ce v re i să posezi?
să o po sezi Nu-ţi mai dori
să p osezi, şi nu va mai exista n id fr ic ă Şi când nu m ai exi s tă frică m ult din ace a energie im plicată ponibilă - iar acea energie poate deveni Ea poate deveni un dans,
î n f r i c ă d e v i n e dis creativitatea
ta.
o sărb ătoare .
Ţi-e frică de moarte? Nu ai cum să mori. pentru că. în primul rând, tu nu exişti. Cum ai putea muri? Priveşte în fiin ţa t a p ătrund e adânc în ea. E xistă a c o lo c in e v a care să p oată m uri ? Când pri veş ti în profun zime, n u gă seşti ni ci un ego, n u găse şti nic i un .sine" acol o. Prin u rm are , n u e xis tă posibilitatea morţii. Doar ideea de ego creează teama
~
—------------------------- ----------or -
de m oa rte. C ân d n u ex istă ego, nu există moa rte. Eşt i tăcer e abs olută , n em urire, eternit ate - nu în chi p de tu îns uti , d în chip de cer deschis, n econ tam in at de n id o idee de je u , de sine - fără lim ite, nede finit. A tu n d nu m ai exis tă frică. Fri ca ap are din ca uz a existenţei alt or lu cr u ri Va tr ebui să p riveşti I n pro fun zim e la acel e lu cru ri i ar c ont empl ar ea lor va genera schim
bări
A şa că. te rog, n u m ă în tre b a cu m p oate f i stăpânită sau dis tr usă. Nn se pun e problem a s ă fi e m c st ăpâ ni tă, m c eli m inată. N u pe ate fi stăpân it ă, nu poate fi dist rus ă, poa te fi do ar înţele as ă. L asă ca î nţe lege rea să fie sing ura ta .-ege.
Nesiguranţă divină Ştiu că orice idee a unei
siguranţe venite din exterior este
prostească şi nerealistă.
dar există oare o siguranţă
int eri
oar ă. pe care să ne str ăduim să o obţine m ? Nu există siguranţă, interioară sau exterioară. Siguranţa nu exist ă, tocm ai de aceea e xisten ţa este atât de f Gân deşte- te l a un tran d afir care dim
rum oasă.
ineaţa ar începe să s e
gândească la cât de sigură îi este existenţa; ce s-ar întâm pla? Dacă floarea de trandafir ar căuta cu adevărat sigu ra nţ a. atu n d s-ar tran sform a într-o fl oare de plast ic , alt fel , nesiguranţa r
ăm âne prezentă.
Un v ân t puternic poat
e în
cepe să bată, şi petalele vor fi spulberate. Un copil poate ve n i să ru p ă flo area . O cap ră a r p u te a să o m ă n â n ce. Sau e pos ibi l ca nimic să n u se întâm ple - să n u vin ă nici un cop il,
40
conu
nici o c apr ă şi ni ci un v ân t, d ar s ea ra ea se va ofili. Chia r dac ă nu se înt âm plă nimic ne ob işnu it, to t v a dispărea. Dar asta este frumuseţea florii de trandafir, de aceea este ea atât de frumoasă - pentru că trăieşte înconjurată de moa rte, se luptă cu m oartea, se lu p tă cu vâ n tu rile. A şa o floar e mi că, şi aşa o luptă pu tern ică, şi t o tu şi
e a în flo reşte
în ciuda tutu ror d ificu ltă ţilo r şi p erico lelo r. C h ia r d a că este vorba doar de câteva m in u te s a u d e c â te v a o re - n u c o n tea ză. timpul este imaterial -, floarea şi-a trăit traiul. A trăit, a vorbit cu vânturile, a vorbit cu soarele şi cu luna şi s-a uit at către nori. Şi a sim ţit bu cu rie, im e n să
pasiune!
Apoi
vin e vrem ea să moară; nu se a g a ţă d e v ia ţă . U n trandafir care s-ar agă ţa de viaţă ar fi ur ât; n u m a i f iin ţa u m a n ă poate atinge un asemenea g rad de u râţen ie. C â n d v i n e momen1
tuf floarea pur şi si m plu m oare şi dis pa re î n
păm ânt ul din
A
care a răsărit. Nu există sigu ran ţă în ex te rio r, nici în in te ri-
I
or. Nesi gur anţ a e îns ăşi m ateri a din care este fă
*
Ast a es te dif erenţa între ceea ce fa c eu şi ce ea ce fac al ţii - ei îţ i o feră si guranţă, eu te pr ive z de o rice for m ă de
c u tă viaţa .
sigu ra nţ ă. Te fa c conşti ent de fru m u se ţile vie ţii - de riscu rile ef de pericolele, nesiguranţele ei. Te fac mai sensibil. Şi acol o unde est e mai mu ltă sen sibilitate, este
şi m ai m ultă
provoc are şi ave nt ură . Şi nim ănu i nu îi m ai p asă d ac ă zi ua de m âi ne v a mai veni sau n u; astăzi e m ai m u lt d ec ât s u fi ci ent. Dacă pute m iub i, dacă pu tem tr ăi, ziu a a ce a sta est e m ai m ult decât suf ici entă. Un si ngur m oment de iubi re profun dă rep rezintă o eter nitate. Cui îi pasă de siguranţă? Ideea în sine provine din lă comie , ide ea î n si ne p rovi ne di n ego . N um eşte -o s igu ran ţă interioară, numeşte-o siguranţă exterioară, nu este nici o
Frica
diferenţă. Trebuie să priveşti şi să cercetezi şi să există nici o siguranţă şi că însăşi existenţa nu permite siguran ţă. în chiar ac el mom ent , o imensă revolu ţie a luat naştere în fii nţa ta; eşti m etam orfozat. Mo mentu l când eş ti con lisus numeşte asta metanoia. vertit... n u prin fa p tu l că d evii creştin , catolic sau protes
tant . E mo m entul î n care nu mai eşti
lumesc.
A c ă u ta sig u ra n ţa în se a m n ă a fi lumesc. A trăi în nesi guranţă prec um un tranda fi r înseam nă a Siguran ţa est e lum easc ă; nesi guranţa
fi nelumesc. este divină.
2 Speriat de moarte -fricii explorarea rădăcinilor
Cân d oa m enii tr ăiesc in fri că, v i e ţ i l e lo r n u s u n t f o a r t e vii. Frica schilodeşte şi p ar aliz ea ză . î ţ i t a i e r ă d ă c in i le , n u î ţ i d ă voie s ă te înalţi până la c
u lm ile
şi nici să cunoşti deplinătatea oameni să rămână pigm ei din
pe care le-ai putea atinge fiinţei tale. Ea îi face pe punct de vedere spiritual.
Să-ţi împ lineşti destinul e ce va ce necesit ă m are cura j, neîn fricare , iar neînfricarea es te cea m a i reli gioa să cali tate. Om enii pli ni de f rici n u p ot trec e d in colo d e ceea cunoscut. Ceea c e est e cu no scu t le ofe ră o form
ce e st e
ă de con
fort, d e siguranţ ă, de secu ritate, t ocm ai p en tr u că es t e cu noscut. Om ul e st e perf ect con ştient de Ştie cum
ceea ce are în faţ El poate
să s e o cupe de o si tuaţi e cu no scu tă.
răm ână chi ar pe jum ătat e a dorm it şi în
acelaşi
ocu p e de ea - nu est e nevoi e s ă fi e tre az; din
ă.
ti m p să se acest motiv
e co n ve n ab il să ai de- a f ace cu ceea ce este c u n os cu t.
î n m om en tul î n car e depăş eş ti gran iţ ele fr ic a a p are pen tru că de ac um vei fi neşti
să
cunoscutului,
utor, nu v
ei şt i
ce să faci , ce să n u faci . N u vei m ai fi atât
de sigur de tine.
v e i c o m it e g re ş e li; te p o ţi ră tă c i. A sta e ste te a m a c a r e îi ţine pe o am en i prip on iţ i de ceea
ce es te c unoscut , iar in
m o
m en tul î n care o pe rsoan ă este l egată de c eea ce est e c unos cut , este m oartă. V ia ţ a n u p o a te f i t r ă it ă d e c â t p e r ic u lo s - n u e x is tă alt m od de a o trăi . N um ai prin p eri col se poat e ati nge m at u ri tatea, d ezv oltare a. O m ul treb uie să fie un aventur
ier , tre
b u ie s ă f ie p r e g ă tit s ă r iş te t o t tim p u l c e e a ce e ste c u n o s c u t pen tru ce ea ce este
n ecu n osc ut. Ş i. od ată ce a gustat d in
b u c u r ia lib e r tă ţ ii şi a c u r a ju lu i, n u v a m a i a v e a n ici u n re gret , pe n tru că va
şti ce înse am n ă să t răieşt i l a m axi m um .
Va ş ti c e în s e a m n ă s ă a rz i t o r ţa v ie ţ ii d e la u n c a p ă t la ce lălalt. Şi chiar şi o singură clipă de asemenea intensitate îţ i a d u c e o m u lţ u m ir e m a i m a r e d e c â t e te r n ita te a u n e i v ie ţi m e d io cre .
O m ul s e t em e de m oarte pen tru că habar nu ar e c e es te v ia ţa . D a că ş tii c e e s te v ia ţa , te a m a d e m o a r te d isp a re d e la sine. Problema nu ţine deloc de moarte, problema ţine de via ţă . P e n tru c ă n u ş tim ce e ste v ia ţa , n e e s te fric ă d e fa p tu l căîn tr-o zi ea se va sfârşi . Nici m ăcar n u a m tr ăit . Cu m poţi tr ăi f ără s ă ai h ab ar ce înse am n ă v iaţa? N u ai t răit ni ci o dată şi nici nu ai iubit; doar ai lâncezit, ai vegetat. Şi ştii că un lucru e si
gur: m oa rtea s e ap rop ie pe zi ce t rece , în
fi ecare m om ent; de ai ci , team a. Team a este fi rească pentru că m oart ea va î nc hid e uşa vieţii pen m ăcar s ă ai h ab ar ce e ste viaţa, ea o oportunitat
tru tot dea una . F ără c a
îţ i va fi luată. Ţi s- a oferit
e, o m are o po rtun itate, şi ai r ata t- o.
Con tinui să am âni m ereu p en tru m âine . îţ i sp ui; .M âi ne voi trăi*. D ar ştii că. sim u lta n , a lă t u r i d e a c e a s t ă a m â n a re , ex ist ă f rica; .M âi ne, cine ştie? M âin e p o a te v in e m oartea, şi atun ci?* Ai am ânat viaţa p
en tru m âin e, şi n u m ai exist ă
mâi ne - şi atun d? A pare fr ic a. Şi nu ştii cum să tr ăi eşt i m om en tul a ce sta . N im en i n u îţi spune cum să-l trăieşti. Predicatorii, politicienii, părin ţii, to ţi îţi vo rb esc d e sp re z iu a d e m â in e . C â n d e r a i c o p il, îţi spuneau; .Când v ei fi mare , vei în ţele g e c e e st e viaţa". Când erai ad ol es ce nt , îţi spuneau: reţea es te ne bu ni e. Când veţi fi
.Su n teţi tin e ri n e b u n i - ti ne bă trân i, ab ia a tu n ci ve ţi î n
ţelege*. Şi câ nd ai îm bătrânit , to ţi î ţi sp u n : „E şti term ina t. Nu a ma i rămas nim ic eşti ca un c ar tu ş folosit ". C iu d a tă lume! Când eram cop il, obişnuiam să l
à
e p u n b ă trâ n ilor m ii de
1
întrebări, aşa cum
fac toţ i copi ii. A p ro ap e că d ev en ise o
V
tortură pentru ei,
fiindcă întrebă ri le m ele î i stân jene au .
I
Aşa că cel mai simplu pentr u ei er a să îm i sp u n ă:
'
„Eşti prea
mic. Aştea ptă". Unul dintre p rieten ii tat ei er a cun o scu t d rep t înţeleptul satului. Ob işnuiam să m erg cu tata mai m ult dec ât pe oricare
pe la el şi să-l to rtu rez
al tul . îm i răs p u n d ea tot ti m pu l:
A ş te a p tă . Eşti prea mic, ia r în tr e b ă r ile t a l e s u n t p r e a c o m plicat e. Când ve i mai creşte pu ţin, abia atu
n ci vei fi cap ab il
să înţelegi".
I-am sp u s: .Dă -mi , t e ro g în s cr is an ul în ca re v o i f i mare. A b ia atunci îţi voi pune a ce st e întrebă ri. P e n tru t u eo şm echeri e! De fiecare dat ă când în tre b deja de vreo cinci creşte
mare...»
că ce
faci
ş i te î n treb
ani -, îmi spui acelaşi lucru: «Când vei Probabil
îm i vei spu ne a sta la n es fârş it!
A ş a că s c r ie a n u l p e h ârtie ş i semnează".
I-am văzut mâna tremurând.
L-am în tr ebat: .D e ce îţi
trem ură m âna ? D e c e îţi este f ri că?
Dacă ai idee la ce vârstă
o pe rsoa nă de vin e cap abilă să Înţ el eagă, ti e. D acă scrii două zeci, te voi î n treba la
scrie asta pe hâr două zeci şi unu de
ani - îţ i voi da u n an în p lus! ' A şa că a scris: .D o u ă z e c i şi u n u d e a n i'. I-a m răspun s: .în regulă, vo i reveni l a vârsta
de douăzeci
şi doi de ani". Pese m ne că s-a g ândit: .Cel puţin, pen tru m om ent,
pro
b le m a e s te re z o lv a tă . C in e ş tie c e v a m a i fi d u p ă ce v a îm plini vârsta de douăzeci şi doi de ani... ?" Aveam în jur paisprezece ani pe La îm plinirea v
de
vrem ea ai a. ârstei de
do uă zeci şi doi de an i, m-am
în to r s în s o ţ it d e o m u lţ im e d e o a m e n i - a d u n a s e m m u lţi oam eni î n juru l m eu - şi i-am spus: .I ată scrisoarea t
a.
A c u m ră s p u n d e !" Mi- a zi s: „Eşt i aşa o paco ste! D e ce ai adu s toţi oam
en ii
ăştia?" I-a m răspuns: „
Ca să fi e m artori l a fap tul că m ă păcăleş ti .
Şi nu n um ai t u m ă p ăcă leşt i pe m ine, ci la fel se întâm plă peste tot în lume. Cei în vârstă îi păcălesc pe cei tineri, spun ând u-l e «mâi ne », şi m âine n u vin e n ic iodată.
A cum
am d ou ăzeci şi doi de ani , iar tu ai scris d o u ăz ec i şi u n u p e b u c a ta d e h â r tie . Ţ i-a m a c o r d a t în c ă u n a n , î n e v e n t u a lit a tea în car e nu aş fi suficien
t de in teli ge n t şi aş avea
nev oie
să mai cres c puţi n. D ar acu m nu am de gâ nd să pl ec , vo i s ta ai ci până îm i vei răsp u n d e la toa te întrebări le". M i-a z is: .Ca să fiu sincer, nu ştiu nim ic. Şi , te rog, n u m ă mai într eba iar . l artă-m ă, ai d rep tate - te-am m inţi t" .
.D e ce ai m inţit u n copil ?",
l-am în t r e b a t . „ C u m ai putut
să m inţi un copil care te întreba cu
atâta
inocenţă,
care cre-
de aîn ti ne? L- ai am ăgit! N u şti i dac ă exist ă sau nu Dumnezeu, dar îmi spun eai că e xistă
şi că av eam să î n ţel eg m ai târziu.
A m ş tiu t în c ă d e p e atunci că nu
în ţ e le g i . N u ş t ii n im ic des
pr e Dum nezeu, do ar repe ţi ca un papagal." Dar asta este situaţia:
dascălii nu şti u. pro feso rii nu ştiu,
preoţii nu ştiu, dar. deşi
nu ştiu. continuă să pretindă
şt iu. Şi întrea ga strategie
constă d intr- o sin gu ră şm ec her ie,
că
aceea d e a am ân a: . Ve i afl a când v e i f i s u f i c i e n t d e m a tu r". Bineînţel es că nu eşti niciodată
matur, niciodată nu creşti
bătrân, nu v r e i s ă te f a c i n ic i tu de mare. Iar când ajungi râs. aşa că înce pi să sp ui aceleaşi lucru ri cop ii lor t ăi .
Dacă îţi iub eşti co piii , dacă îţi iu b e ş t i f r a ţ ii m a i m ici. s u rorile mai mici. nu le spune
niciodată
spune- le : . N u ştiu şi caut". N
u amâna
m in ciu n i. Fi i si nce r, pentru mâine.
în trea g a n o a stră v ia ţă e s te o a m â n a r e , d e a ic i. şi fr ic a de moa rte: .N u am afl at n im ic încă. i ar m o a rte a vine". To ţi ne temem de m oa rte pentr u si m plul m otiv că
n u am gu stat
în că v ia ţa. O m u l c a re ş tie ce e s te v ia ţ a n u s e t e m e n ic io d a tă de moarte: urează bun venit morţii. Când apare moartea, el o îm brăţ işeaz ă. îi urează bun
ve n it , p rim eş te m o arte a ca
pe un invi ta t. Pentru c el care nu şti e ce es te v iaţa , m oa rtea est e un duşman
. I ar pen tr u un om care şti e ce este vi aţa,
m oartea est e pun ctul culm inan t al vieţii . D ar f iec are se t em e de moart e, iar l u cru l a ce sta este de asem ene a contagi os. Păr inţi i tăi se t em de m oa rte, veci nii tăi se t em de m oart e. Copi ii sun t con tam ina ţi î n că de m ici de aceast
ă te am ă constant
ni ci nu vo r să vo rbească
ă. Toţ i se tem de m oarte. O despre e a.
am enii
47 C â n d m oa re un om , există spec ialişti care îi Îmb ălsăme a ză corpul. Persoana respectivă nu a arătat niciodată atât de fru m oa să cu m arată acum , când est e moar tă - machiată, cu ob rajii a tâ t de îm bu jora ţi de parc ă tocmai s -ar fi înt or s d intr-o va ca n ţă de trei lun i în Flor ida ! Arată atâ t d e să nă toasă, de pa rcă toc m ai a fă cu t n iş te exerci ţi i d e gimnas tică , iar acum stă în postura yoghină a mortului, nu e moartă cu adevărat. Trebuie creată impresia că nu este moartă. Chiar şi pe piatra de mormânt scrie: „Nu este moartă, ci doar doarme". Şi, în toate limbile, oricând moare cineva, nimeni nu spune că omul acela a murit pur şi simplu. Spu nem : „S-a du s în ra i. A d eve nit preaiubitul l ui Dumnezeu. Dumnezeu l-a ales şi l-a chemat la El. S-a dus pe lumea ce al al tă ". Vorbim de spre divinitatea o
am enilor doar at unci
când sunt morţi. Când m oare un om, nim eni nu îl vorb eşte de rău . ni meni nu spu ne nim ic r ău de spre el . D evine bru sc un sf ânt, brusc devine măreţ. Golul lăsat de el nu va fi umplut niciodată, lumii îi va fi pe veci dor de el, era atât de important. Dar nimeni nu bă gase de seam ă cât fu sese v iu! Ast ea sunt şm e cher ii - şm echerii m enite să ţi nă m oartea depa rt e, să î nchi dă uş ile şi să facă a stfel ca m oa rtea să fie uitat O um anitate real ta bu despre sex,
ă.
ă nu a r t rebu i să ai bă tabuu ri - ni ci un
nici un ta bu desp re m oarte. V iaţa ar trebui
tr ăi tă l a m axim um , iar m oa rtea face p arte di n vi aţă. Om ul ar trebui să trăiască
în m od total şi să m oară în m od total .
Când fac terapie cu oameni, trei frici ies în mod constant ia
suprafaţă în ei. Frica de a nu înnebuni,
frica de a se aban d on a com plet în tim pul orgasm ulu i.
şi frica de moarte. Aceste trei
fr ic i a p a r ia r ş i ia r în
şedi nţel e m ele cu oamenii. Poţi
com en ta, t e rog?
Es te o întrebare f
oa rte se m n if icativă , o în tre b a re ex is
tenţială. U m anit at ea a trăit cu ace ste trei frici tim
p de m ii de a ni.
Nu sunt frici individuale, sunt frici colective. Provin din inconştientul colectiv. Fr ica de a nu înn eb un i se a fl ă în fi ec are , p e n tru si m plul m ot iv că intel igenţei nu i s- a p erm is să se d ez v o lte. Inte ligenţa este periculoasă pentru grupurile de interese, aşa că ace st ea i-au tăi at răd ăcinile m ii de a n i la rân d. în Japonia, e x is tă u n a n u m it tip d e a r b o r e c o n s id e ra t a fi o ma re ar tă, dar car e este p u r şi sim p lu o crim ă. C opacii ac ei a a u pa tru, ci nci sute de a ni şi câ ţiva c e n tim e tri înăl ţime. Generaţii de grădinari au avut grijă de ei. Tehnica este aceea de a pune arborele într-un ghiveci fără fund, du pă ca re i se ta ie rădăci nil e în m od co n sta n t. R ăd ăcin il e ar bo rel ui nu sunt lăs ate să crească în p ăm ân t. Ia r d acă nu pe rmi ţi ră dăc ini lor să se înfigă în
pă m ân t, co p ac u l îm bă
trâ neş te, dar nu creşt e del oc. Est e b iza r să v e z i a ce l tip de co pac . Pa re str ăvechi , da r este d oa r bă trân , din ce în ce m ai bătrân: de crescu t, n u a c re s cu t n ic io d a tă . N u a în flo r it niciodată, nu a da t fructe. A cela şi lu cru se în tâ m p lă şi cu o m u l. R ă d ă c in ile îi s u n t tăiate: omul trăieşte aproape fără rădăcini. Trebuie să creas că aşa pentr u a deveni depen dent de so cietate, d e c u l tu ră, de re lig ie, de st at, de pă rinţi de toa tă lum ea . T reb uie să depindă , nu are r ădăci ni p ro pr ii. în m om en tu l î n care devine conşti
ent că nu are r
ădăcini si m te că î nn eb un eşte.
-------------
Ma
că îşi p ierd e m inţile. Pierd e orice s pr ijin, cade într-un abi s în tu n e ca t... d e o a r e c e c u n o a şte re a lui e ste de îm prum ut, nu este a lui . R es pe ctab ili tate a lui este de îm prumut. Elî nsuşi nu are res p ec t p en tru propria- i fi inţă. înt reaga- i per sona li tate este îm p ru m u tată de la var ii s urse - de l a uni ve rs i tate, de la bis erică , de la sta t. El n u a re n im ic al l ui. Gândeşte-te doar la un om care trăieşte într-un palat im en s şi lux os şi că ru ia î i spu i într-o zi c ă p alat ul nu est e a l lui, şi nici luxul din interior nu îi aparţine. îi spur „Toate acestea ap ar ţin altcu iva care vine să te dea a far ă" . Va înne bu n i. A şa că în t im p u l p sih o te ra p ie i ve i a ju n g e la un ase m enea pu nct, iar p ersoa na va trebu i să î nfrun te ast a, să -şi de a voi e să î n neb un ească. Permit e-i om ului să înneb un ească în cadrul t er api ei în d a tă ce o v a fa ce , v a s c ă p a d e frică . A c u m ştie ce e ste nebunia. Frica este întotdeauna de necunoscut. Lasă-1 să în n e b u n e a scă , şi c u r â n d se v a ca lm a , p e n tru că frica lu i n u ar e o bază real ă. E ste doa r f rica pro iectată d e soci etat e. Părinţii spun: „Dacă nu faci ce spunem, dacă eşti ne ascultător, vei fi pedepsit". Dumnezeul evreilor spune în Talmud: „Sunt un Dumnezeu foarte gelos, foarte furios. Reţ ine că nu su n t drăg uţ, nu su n t u n ch iul tă u" . Toate re li gi ile a u pro ceda t astfel, iar da că în cetez i să m ai urm ezi dru mul urmat de mulţime, eşti declarat nebun. Prin urmare, fiecare se agaţă de mulţime, făcând parte dintr-o religie, o biserică, un partid, o naţiune, o rasă. Omului îi este frică să fi e si ngur, or, tu ch iar as ta faci a tun ci câ n d îl adu ci către profunzi m ile fii nţe i sa le. Toată
acea m ulţi m e, toate acele
le găt uri dis par. Este l ăsat s ingur, fără n pe care s-a baza t.
ici un ul d in tre aceia
Nu dis pune de prop ria lui i n teli ge n ţă - as ta este pr ob le ma. Până când nu va
în c e p e s ă îş i c u lt i v e p r o p r ia in teligen ţă ,
se va te m e să nu înn ebu nea scă. Şi nu n u m ai asta, dar soci etatea însăşi îl
poat e înn ebu ni în ori ce m om en t. Dacă s oci
etatea îl vrea nebun,
da că lu cru l ac es ta e în favoa rea e i,
atunci soc ietatea îl v a în n e b u n i. în U ni unea Sovi
et ică se î n tâm p la a sta în fi eca re z i.
Dau a ce st exe m pl u, pen tr u că so vie ti cii au făc u t-o în mo d şt iinţi fi c, m et odol ogi c. Se în tâ m p lă p es te to t în lum e, da r m et odel e lor sun t prim iti ve. D e e x em p lu . în Ind ia, da că o pe rs oan ă s e com port ă într-un
m od care n u este acce pta t
de societate, atunci această persoană devine un paria. Nu mai pr imeşt e ajut or din pa rtea n im ăn u i. O am en ii ni ci măca r n u îi vor m ai vor bi . P rop ria fa m il ie îi va în ch ide uş a în nas. O m ul va a ju n g e să în n e b u n e a s c ă , tu îl v e i în n eb u n i! Da r în Uniune a Sovi eti că o făc ea u m eto d o log ic şi o f ă ce au chi ar şi unor oam eni care câ ştiga se ră P re m iu l Nob el, car e a ve au int el igenţ ă - dar o inteli ge nţă a flată m ereu sub co nt ro l, sub s uprav egherea statulu ne su pun er e... fi indcă persoan
i. Şi un sim p lu act de
a ob ţinu se P rem iu l N obel, iar
guver nul sovi et ic nu dor ea as ta, pe n tru că P rem iul Nobel ven ea din tr -o lum e ca p italistă, i a r g u v e r n u lu i îi p ă r e a că ar fi u n f el de mi tă, că ar fi un m od d e a cu m p ăra oa m en ii , i ar oamenii aceştia erau cei care deţineau secretele ştiinţei. Uniune a Sovi et ică nu d or ea ca acei oa m en i să fie cu n os cu ţi la scară internaţională, nu dorea ca ei să fie în contact cu alţi oameni de ştiinţă; nu le permitea să accepte Premiul Nobel. Da r dacă persoana i nsi st a, atu nci a cea sta era inter na tă într-un
spi tal .
O m ul res p ec tiv sp un ea fă ră înce tar e: .Sunt să năt os : de c e mă in tern aţi?
Iar ei răs pund eau: .Pentru
consideră că te vei îmbolnăvi. Primele simptome
că doctorii au apă
rut dej a, d a r se pa re că n u eş ti con ştien t de a sta". Ia r apoi îi fă c e a u in je c ţii, p e r s o a n a r e s p e c tiv ă h a b a r n u avea ce i s e face, iar l a c ap ătu l a cin cispr eze ce zil e aceasta î nnebunea. O înnebuneau prin intermediul substanţelor chimice. Şi at unci cân d era co m p let ne bun ă. îi i ntentau nând că „acest om
pr oc es , spu
este n ebun , şi trebu ie î nlăturat di n f un c
ţi a lui şi in tern a t în ospici u". Şi apo i nim eni nu m ai afla c e se întâm pla cu aceste persoane. As
ta înseam
nă să o f aci în
mod ştii n ţif ic. D ar fi ec ar e so cieta te pra cti că ast a, iar teama s-a c uibări t a dâ n c î n incon şti en t. Scopul terapiei est
e de a el ibera p ersoan a de acea te amă.
Dac ă este eli be rată de a cea team ă, este eli berată de soci
e
ta te , de cu ltură, d e religi e, de D u m n ez eu , de ra i, de ia d, de to at e prosti ile . Şi toate a ces te p rostii su n t sem n ifi cative din cauza fr ici i, şi tocm ai p en tru a fac e ca a ceste prosti i s ă fi e sem nifi cati ve s-a crea
t fr ica.
Es te ce a m ai urâtă crim
ă la care n
e-am pu tea g ândi .
Orice copil din lumea asta este supus în fiecare clipă la acest ti p de cri m ă, iar cei ca re o p ra ctică nu au in ten ţii re le. Ei cr ed că fac ceva bu n p en tru copil . A u fost con diţi on aţi, la r ândul l or , de părinţi , i ar ei tra n sfe ră ace laşi ti p de co n di ţi onă ri copii lor l or . P ra ctic în trea ga u m an it ate se a fl ă pe cul mil e nebuniei . în terapie p rofu n d ă, f rica pu n e bru sc stă pânire pe om, pentru că acesta îşi pierde toţi stâlpii de sus ţi nere , pier de ori ce e lem en t d e spri jin; m ulţim ea se în depă rt eaz ă di n ce în ce m ai m ult, iar perso gur ă. Brusc se
an a răm ân e sin
face î n tun eric şi apa re teama . O m ul n u a fost
ni ci odat ă educ at, discipli na t să fie sing u r. Şi a sta este func ţia medi taţ iei . Ni ci o t erapie nu
es te c o m p let ă fără m edi ta
ţie. pen tr u c ă doar m editaţi a e ste s u sc e p tib ilă d e a- 1 face p e om s ă- şi reg ăsească r ădăcini le, fo rţa d e a re d e v e n i o indi vi dual ita te . Nu ai de ce să t e t em i. D ar a i fo st c o n d iţion a t s ă te t emi în fi ecare mo m ent, l a fiec a re pa s. în tr e a g a u m a n ita te t r ă ie ş te în p a r a n o ia . A c e a s t ă u m a nitate ar fi putut să trăiască în paradis; ea trăieşte în iad. A şa că a ju tă o m u l să în ţe le a g ă c ă n u a r e d e c e s ă f ie în g ri jo rat. n u are de ce să se te a m ă . E s te o t e a m ă f a b r ic a t ă . C op iii se nas c făr ă te amă. Se pot
ju ca cu şe rp ii făr ă frică, n u au
noţ iune a de fr ică sau de m oa rte sau
de a ltele
asem en ea.
Meditaţia ajută persoana să se reîntoarcă la copilărie. A ceasta renaşte. Aşa că ajută persoana să înţeleagă de ce există frică. Arată-i cl ar că est e doar un fen
o m en fal s. ca re i-a fo st i m
pus: .N u ai de ce să f ii îngri jora t: în situ aţia a ce a sta po ţi înn e buni. nu te teme . Bu cur ă- te că p en tru p rim a o ară tr ăieş ti un m omen t în ca re p o ţi f i n e b u n şi t o t u ş i s ă n u fii c o n d a m nat, ci iubit, respec tat ”. Iar gru p ul treb u ie să re sp e cte per soana. să o iubească
- ea are nev
oie d e asta . ş i, a stfel , s e
va linişt i. Va scăpa de fr ic ă ş i va sim ţi o m a re libe rta te, forţ ă, tări e, integ ritate. A doua frică este
fri ca de orga sm ul se xu al. Şi a sta est e
creată to t de relig ie. Toa te re ligi ile ex istă p e n tru că l-au î n tor s pe om împ otriva prop rii lor energi i. S ex u l este întreaga
energie a omu lui, ene rgia lui vitală, sagerii lui D um nezeu, toţi fac acelaşi
iar p rofeţii ş i M esi a, me l ucru - fol osind
al te
cuvi nte, limb aje dif eri te, dar m unca lor es te ace eaş i, să-l t ran s forme
p e om într-un duşman al lui însuşi.
Iar strategia
de ba ză - p en tru că s ex u l este c ea mai put er ni că en er gie di n tine - este că sex u l trebuie condam
nat ş i că treb ui e
creat s en tim en tu l de vino văţie. Apoi om ul se conf runt ă cu o pro blem ă. N atu ra lui este senzu
ală, sexual ă, iar mi ntea
lu i este p li nă de g u n o aie îm po triva sexului . S e pr odu ce în el o ruptură. Nu poate renunţa la natura lui, dar nici nu poate renunţa la mintea lui, pentru că această renunţare ar îns em n a re n u n ţa re a la societate, l a rel igie, la prof eţ i, la Iisus Hristos, la Dumnezeu, la tot. Nu va fi capabil să facă asta decât atunci când va deveni o fiinţă individuală şi va fi capabil să trăiasc
ă s in gu r f ără n ic i o t eamă.
Pri n urm are, l a nive lul m inţi i, om ulu i îi est e fr ic ă de se x dar biologi a nu are nim ic de- a face cu m int ea. Bi ol ogi a nu a pri m it infor m aţii de la m
inte, nu există comunicar
e.
Biologia are felul ei propriu de a funcţiona, prin urmare biologia îl v a a tr a g e s p re sex, ia r m in te a lui v a fi to t tim p u l acolo, condamnându-1. Aşa că omul face dragoste, dar în mare gra bă. A cea grab ă are o exp li caţie psihol ogic ă. Om ul face dragoste în grabă, fiindcă simte că face ceva greşit. Face ceva î m p otriva
lui D u m ne zeu , îm po tri va re ligi ei .
Se simte vinovat, dar nu poate să nu facă dragoste, prin urmare, singurul compromis este de a face dragoste în grabă! Asta duce la evitarea orgasmului. A cum , im p lica ţiile s u n t m u ltip le . U n o m ca re n u a trăit orga smul se sim te n eîm plinit, frustra t, furi os, pen tru că nu a tr ăit nici oda tă o sta re pe ca re na tura o o feră în m od li ber, o st are în care ar fi pu
tut fi com plet relaxa t şi ar fi deve
nit una cu existenţa, chiar şi dacă numai pentru câteva momente. Din cauza grabei lui. omul nu poate atinge or gasmul. Sexul a devenit echivalentul ejaculării. în ceea ce
pr iveş te nat ura , lucrul ac esta n u e ste a d e v ă ra t. Ejacul area es te doa r o part e l a c are p oţi a ju n g e făr ă o rg as m . P oţi f ace copii, pr in urmare
bi ol ogi a nu e p re o cu p a tă d e orga sm ul
tău . Bi ol og ia t a es te sa tisfăcu tă d a că te re p ro d u ci, iar re pr odu ce re a poat e ave a lo c p ri n sim p la e jac u lar e , nu es te nevoie de or gasm . Org as mul es te un m inun at d ar ofer it de n atu ră . B ăr bat ul este privat de el. iar pentru că bărbatul este câ nd f ac e dra go st e, şi fem eia este p are nev oi e de ti m p p entru a se p erot ic, şi cât ă vrem e acesta n
atât de rapid
riva tă d e o rg as m . Femei a
regă ti . în tr e g u l ei co rp es te u p u lse a ză d e b u cu rie , ea nu
va fi ca p a b ilă să tr ă ia s c ă o r g a s m u l. N u e t i m p p e n t r u a sta. A şa că, d e m ilio a n e d e a n i. f e m e i lo r Ii s - a n e g a t a c e s t drept di n na şt er e. De aceea au d ev en it e le a tâ t de rel e, at ât L
de cică litoa re, tot ti m pu l ga ta de cea rtă. N u p o ţi a v e a o con
v e rsa ţie c u o fem e ie. T r ă ie ş ti c u o f e m e i e a n i d e z ile , d a r n u îţi p oţi a m in ti d e v r e o c o n v e r s a ţie în t i m p u l c ă r e i a s ă f i s ta t [
amândoi v o r b in d d e s p r e lu c r u r ile m ă r e ţ e a l e v i e ţ i i . N u . to t ceea ce îţi vei am inti vo r f i certu ril e, rău tă ţil e . D a r fem eia nu este v in o v a tă d e a sta . A fost p ri vată de o rice p osibil it ate de a se desfăta. De aceea ea devine n
ega ti vă.
Iar lucrul ace sta le-a oferit o şa n să p reo ţilor. T oa te b is e riale şi templ ele sunt pl ine de fem ei p en tru că ele su n t cele ca re au pi er du t mai mult dec ât b ă rb a ţii O rg as m u l m as cul in est e ma i toca t cor pul lui nu este e r o tic p rin urm are, corpul lui nu are de suferit in absenţa unei experienţe
orgpszxs.
dar înt regul cor p a i fe m e i su feră.
A s ta este Insă o o a cm c: nu au suferin
afacereprcfitafcuă pentru reign. Dacă d psm oi ogxe . nu vo r ver u la bi se rică.
Nu vo r ascu lt a tot r ene de teo *o gu îd ioa re. Şi to cm a i p en tru
că suferă, ei caută consolare, m oart e. In viaţă, ştiu că
după
caută speranţă măcar
nu au nic i o
speranţă; s- a termin at.
Lucrul acesta le oferă religiilor şansa
de a le arăta atât
b ă rb a ţilo r, c â t şi fe m e ilo r că s e x u l e ste a b so lu t fu til. Nu are se ns. nu are s em n ificaţie . îţi pierzi
energia inut
il .
îţi con
sum i en erg ia - iar argu m en tul lor pare cor ect , fi indcă n u ai trăit niciodată experienţa orgasmului. Pri n îm p iedica rea ex p erien ţei orgasmice,
re ligi ile au
tran sform at bă rba ţi i şi fem eil e în scl avi. Acum , acee aşi scl avie fun cţion ea ză p en tru a lt e grupu ri de i nter ese . Pr eo tul de azi este psihanalistul; el exploatează acelaşi lucru. A m fo st u im it s ă a flu c ă m a jo r ita te a p re o ţilo r, în sp e cia l cei creştini, studiază psihologia la seminarul teologic. Psiho logi a şi p sihan ali za a u d eve nit elem en te nece sare educări lor. Ce are a face p sihologia cu
Bibli a? C e are a face p
i
sihan a
liza cu Ii sus H rist os? S un t e d u ca ţi î n sp iri tul psiho logiei şi psi hanali zei pen tru că este cl ar că vec h iul ti p de preot dis pare, îşi pierde forţa
pe ca re o a re a sup ra oam enilor . Preo tul
trebuie actualizat, pentru a funcţiona nu doar ca teolog, ci şi ca psih olog şi p siha n alist. Fireş
te, p siho logu l nu po ate
concura cu el. El are ceva în plus: religia. To at ă tr eaba asta a fost posi
bil ă pri n si m pla con da m n a
re a sex u lui P ri n urm are, atu n ci cân d întâlne şti î n terapi a de grup oam en i sp eriaţi de orgasm
, ajută-i
să înţeleagă
că org as m ul te î nsăn ătoşeşt e, t e face m ai in telige n t m ai puţin funos. mai puţin violent mai iubitor. Orgasmul îţi va în ap o ia r â d ă d n iie c a r e ţi-a u f o s t fu r a te . A ş a c ă n u fi în gri jora t I ar in team a de orga sm e a m esteca tă şi nebunie. Dac ă î n ti m pul orgasm
ului ci nev a
teama de
înnebuneşte
ajută-i să în n e b u n e a sc ă : A b ia a tu n c i v a fi capa bil să -l simtă
în to ta fita » D a r o tg a s m u T t.
'-nrííma^
tv-
tv a immu. a c o rp u s
Esse toar® importan: pentru merma: să r& ască mş ss m- . Afara atu n c vs. r . . 'S C fi ti S ă T -n » < ra ¿s 3 este
■m m âe rzr j :
: :i : cessant -
m ansi per-
E_ ~ í ; f x p g r
.-rO & 1 -
j^ s m - r o t s c s s r d T a d r r ş s s - _ r c a s f . sc â i»Seeee^*àeaÊc.atit 3 êS 3 c«îr.*s ^-->3 r ss n y irs- ird m a rá .n» .r ~ r-. :- m s-m n-i m r:r m x* 5É r u n e s s sxì n rnn csrì . 3 a c s —
x . ma r . rr r e îm i
larra a 3 ¿ m.a r r. y» íd íi af: arâ
± ~
:l~ ~
X
ant
urm irl
~tr.a~i T i s — îi - T -iP-To— - aşc£_ rTCC r — I rSTr JT.SC-
asaura arma «penerd. I n a i 3 »* ai. .• d r~c -ru* r,- e r i ne urat c r aocuae 3 sukte r a re :ir a a d 2l l I ¿ 3 3 ~ - _T.3 - Ci ' - *-îî—j2 ü zqstsr va tsspàrsa x
ocad r_ ~ >=f.
m r. r- rsapa.
c ; ps.~a ~£ r i r_ mare pm r._-r ¡>er.ir_ rir e r ìtesre ¿ s de snm p. A t r e a f a c i despre rare v o rb er_ e ste f r . r i r e nevarte.
Pnrni este fiv a de a fi smg ur . Fnca d e m oa r. e va r: in t r is i in mare măsură odată c e a;-ungi à trăiesc: ex r= r.er .;a si n gu ră tăţ i fără să- ţi fie fncă. Ceea ce va m ai răm ân e rm. fn ca de m oart e va fi imediat în lă tu ra t pnr. ex p erien ţa cr gas muuuu pentru că in or gasm, persoana dispune E g eu in u m a i există. Există expener.;a dar cei care are această expe
rienţă nu maieste Aceşti pnmi do i paşa îl vor ajuta să fa că foarte uşor
cel
de-al tr eile a pas. Şi cu fiec ar e pas t rebu ie să ajuţi om uisă-şi adâncească starea meditativă.
Terapia
ajută la mare lucru. Este superficială,
fără m editaţi e nu
are efecte pe
ici
« c o te ò r f e o w’ ferji
^
1JslhL is b a *
ajíerr aci Tit i a
Tgpg~~
o ü
o ie s i i m eo u n ea si ir tme ru .
ti te-me ai 3 i i rs se v i lrrá~rx¿ S-zr sr
ii r p srtr. s r.^s ç v l oi m e' 7c ^â â c -d acest an. pas.
csi j* sL :r_ ~ s . i f. ir-ate uso c Ac es ta esce a i n u t -sa: rrjTi ai moarte parsa 5 tea ira: r s r f mai a a cr __ r _ es e asa 7_ r._ m a j O moartea. cu n ar p _: ~ s i!t à e fr e í ae ea'_A_ .lr _ t rat timpul a2p camenir m i au te-*
vir_: r àn arari re m e - u ri al O n e sn t p c a » esc accep ţii perir- :à r_ există râd o dovadă cl ve: r a r s ru. Ce care a_ —.uri: a - ir v e è i: rarr_i că erau m u itti Căra era.—, ia universjtaîe şi irrita r: jpgtea de ia p riesorci m er ir. recare care de logică. ir. recare arr.erstare ce peste tot dinlume era prea a: aceiaş:silogism arat reelie jOmul este muritor. Socrate este un am. Prin . r a r e Socrate este muritor*. Iar când r i s-a predat acei sücgsn pentru prima da ti m-am ridicat ş: ar. spus .Sta: pu;:n_ Poate că eu sunt excepţia. Până acum am tot fost excepţia. De ce nu şi de-acum înainte? Accept că silogismul este ade vărat în cazul lui Socrate, fiin dcă este mort. dar cum rămâ ne cu mine? Cum rămâne cu tine? Cum rămâne cu toţi aceşti oameni aflaţi încă in viaţă? Ei nu au murit încă". Expenenţa
morţii - oam eni mu ri nd in dezg us t în
cie. in su ferin ţă in tot so iul de dureri, m urind de ţi
ast a e ceea ce te face să
te tem i de
sără
bătrâne
moarte. Nimeni nu
a cunosc ut m oartea un ui i lum inat, nu a vă zu t câ t
de fru
mos m oar e e i cu c ât ă b u c u r ie . C li p a m o r ţ i i lu i e s te de o nemaipomenită
lum inozit ate, li nişt e, ca ş i cu m bucuri a ar
radi a prin to ţi porii fii n ţei lu i C ei d e lâ n g ă el . cei s uf ici ent de norocoşi să fie lângă e L vo r fi p u r şi sim p lu sur pri nşi m oartea est e m ai gl ori oasă decât a fo st vre o d ată v iaţa Dar acest tip de
că
m oarte l i se întâ m p lă d oa r cel or care
au trăit l a max imu m , fără t eam ă, ce lor c ar e a u trăit o rgas m ic fără s ă le pes e de idio ţi şi de ce ea ce a r a ve a ei de spus. Idioţii nu ştiu nimic despre
m oart e, da r con ti n u ă să
vor
bească de spre ea.
Teama de m oarte es te , deci , cea m ai s im p lă din tre c ele tre i. Trebuie s ă le rezolvi pe
p rim ele d o u ă, ia r ap o i să î i spu i
persoanei respective că moartea nu este sfârşitul vieţii. Dac ă medit ezi profu nd şi ajun gi î n m iezu l tă u cel mai lă untr ic , vei desco peri br u sc u n f lu x e ter n al v ie ţii. Cor pur ile... au f ost mult e. Au ex istat m ulte fo rm e a le fiin ţe i tale, dar tu eşti exact acelaşi. Aceasta însă nu trebuie să fie o simplă credi nţă - tr ebuie s ă aj ungă să fie pr op ria lor experienţ
ă.
Reţi ne un lucr u: terapia de gru p p e ca re o pr ac tici nu ar trebui s ă fie o t erapi e ob işnuită -
o sp o ială ca re să î i dea
sen zaţia o m ului că a învă ţat ceva , ca a tră it ce va, iar d up ă câteva săp tăm ân i să fi e la fel. Nu există o m pe p ăm ân t c are să f i fost com plet p sihana li zat. Şi ex istă mii d e psihanali şti care practi că p sihanaliza, da r nu au f o st ca pa b ili să rez ol ve până la capăt nic i un caz , pe ntru sim p lul m o tiv că nu a u nimic d e- a face cu m editaţia. Şi, fără m ed itaţie, p oţi să pi c te zi l a nesfârşit neschimbată.
sup rafaţa, da r realitatea
interio ară rămâne
T e ra p e u ţii m ei treb u ie să introducă
centrală a şedinţei
me ditaţia ca parte
tera pe ut ice, şi tot restul trebuie s ă se
în v â r t ă în j u r u l m ed itaţiei . A bia atunc i vom fi făcut din te rapi e cev a cu adev ărat valo ros. Şi atunci ea nu s e va mai adres a n um ai cel or care su nt bol nav i sau instabili ps ihic sau cel or care se co
n fru n tă cu fr ică ,
geloz ie, violenţă. Aceasta
este o parte negativă a terapiei. Terap iil e n oa stre ar trebu i să Ii
ajute pe oameni să îşi
recapete individualitatea. Le dăm înapoi
copilăria şi ino
cenţa. Le dăm integritate, cristalizare, nu s e m ai team ă nici od ată de moart fri ca de m oarte, celelalte frici răm acest ea o vo r u rm a. vo r dispărea
e. Ş i
astfel ca aceştia să înd ată ce dispar e
ase vor fi f oart e
m ici ia r
pu r şi si m pl u.
Şi trebu ie să î i î n văţă m pe oam eni să t răi asc ă în tot al şi com plet. îm p otriva
tutu ror precept el or
Ei pro po văd uiesc ren un ţarea. Eu
mod
religioase.
propo văduiesc
bucuria.
Realităţi: Estul şi Vestul Şti inţa di n Vest cu n o aş te o singu ră real it ate - ce a riei. Este sărăcăcioasă, lipsită de varietate.
a mate
Misticismul
est ic accep tă rea li tatea e ulu i interior - cel pe
care nu îl poţi
vedea, n u îl p o ţi în ţe le g e , d a r c a re eşti. Indiferent dacă te trezeşti şi devii conştient de realitatea acestui eu sau co n tinui să dormi şi să rămâi inconştient,
calitatea inte rioar ă
a fiinţei tal e va răm ân e ne schim bată. tat ea ta u lt im ă.
Aceasta este reali
Apoi există corpul,
care e ste doar o aparenţă
- o aparenţă
în sensul că s e schim bă constant. V ezi o femeie frumoasă
sa u un bă rba t f rum os, şi deja su n t p e c ale sâ îm bătr âneas că. în m om ent ul în care t e b uc uri de fru m u se ţea un ui t ran da fir, vre m ea în care a cesta va
d isp ăr ea în a p o i î n pă mânt
nu es te foart e d epart e. A ce st tip şi în concepţi
de re a litate
îşi are l ocul
a est ică. Ei o n u m esc a p a re n ţă, sch im bar e
cons tant ă. Exis tă un m om en t p en tru a te n aş te şi un ul p en tru a muri . A no ti m pu ril e vo r re ve n i, iar flo rile v o r înf lori di n no u. Est e cir cuit ul existen
ţei î n ca re to tu l se sc hi m bă
cu excepţ ia f iinţei tal e, a cen tru lui tău . L u m ea schi m bă toare este o realit
ate relativă.
Şi apoi exis tă ş i alt e rea li tăţi -
p re cu m vise le. Şti i că
nu sunt re al e, dar totu şi le vezi. N u n u m a i c ă le vezi, dar şi afe ct ează . Dacă ai un co şm ar şi te
te
tre ze şti, v ei vede a
că inima îţi bate mai tare, respiraţia ţi-a fost afectată de coş mar . Se poa te chiar să t ran sp iri de tea m ă. N u p o ţi spune că ace l coşm ar nu este aco ri tmu l accelerat
lo; altfel, ce ar c a u z a transpiraţia,
al inim ii şi re sp ira ţia?
M isticii d
in Es t
acce ptă şi aceast ă a tr eia d im en siu n e a re alităţii: visu
l, or i
zontul p e c are îl vezi în ju ru l tău, ca re n u e x ist ă ni căi er i, dar pe c are îl poţi vedea de o riun de . Potri vi t m ist ici sm ului di n Est , to tu l e ste tr e c ă to r ş i, to tuş i, exist ă cev a ce nu tr ece nici od ată; to tu l se n a şte şi m oare şi, tot uşi , există ceva ce nu se n Şi până când
nu te centrezi
aşte şi n u m o a re nici odată.
în acea s u rsă ete rn ă, n u vei g ăs i
pace, nu vei găsi seninătate. Nu vei găsi desfătare, nu vei găsi m ulţ um ire. Nu t e v ei si m ţi acasă, n u te ve i sim ţi î n lar gul tău în unive rs . Ve i răm âne do ar o întâ m p lare , nu vei fi nici oda tă ceva
esenţial.
între g efortul ori
căre i m etode
să te aducă m ai aproa pe de ce ea ce
de m ed i taţ ie est e m eni t nu se sch
im b ă ni ci oda tă.
de c ee a ce es te per m an en t. Acest c ev a n u cu no aş te t imp câtă vreme nu există
schimbare, cum ar putea exista un
trecut, un viitor, un prezent?
Lumea care cunoaşte trecu
tul , vii toru l şi pre ze n tul p oate fi
doar relati v real ă - astăzi
est e ai ci , m âin e a trec u t dej a. Co rpul în
care ai crezu t at ât
v a m u r i în tr - o zi. M in te a în c a r e ai c r e z u t atât nu te mai urm ează, m oa re în a cel aşi ti m p cu cor pul .
A fost part e din-
tr-un mecanism al corpului. A c e l c e v a c e z b o a r ă a fa r ă d in co rp în momentul morţii est e o pa săre inv izi bil ă care zbo ară spre un cer
nevăzut. Dar
dacă eşti conştient, vei dansa, fiindcă pentru
prima dată
vei fi a fla t ce e s te lib e r ta te a . N u e ste v o r b a despre o liber fundamentală, tat e pol it ică sau un a e cono m ic ă; este una existenţi ală. Şi tot ce se n aşte d in ace astă li bertate este fru
mos , pli n de graţie. O
ch ii îţi su n t aceiaşi , d ar vederea
schi m bat. D rago stea ta este
lo r s-a
acol o, d ar nu m ai este
ca rna lă, nu m ai este p osesivit ate. Se transform
ă în
si une . î ţi îm p ărtăş eşti m ai dep arte i ubirea î n
dorinţă compa
cântece, în
dansuri le t al e, în poezia, în m uzica ta - da r num ai de dra gul b u cu riei p u re. Există o dezbatere lungă de secole: Ce rost are arta? Exi st ă u til itari şti pragm
atici , care sp u n că arta trebuie
ai bă un scop, altf el, e i n utilă. D ar a ce şti oam en i nu ar ta. A rt a nu po ate ex ista d ecât pe n tru ea
să
cunosc
însăşi. Este
b u cu ria p u ră a u n u i c u c s o lita r, a b a m b u ş ilo r ce stau în tăc er e, a une i păsări zb u râ n d pe ce r. în su şi zboru l,
senzaţia
în săşi d e lib e r ta te îşi e s u f i c i e n t ă sie ş i. Nu serveşte nici unui alt scop. Dar ast a est e posibi l num ai dacă existenţa fundamentală.
ai ajun s să îţi cunoşti
Eş ti fam il iari zat cu m intea, ca re e ste este cultivată, educată. Cu corpul tău
d e îm p r u m u t , care eşti fam ili ar izat în
mod foart e superfi ci al. N u ai ha b ar c u m fun cţi on ează, deş i est e corpul
tău. Nu
şti i cu m
se transformă
mânca
re a în sâng e, cum distri bu ie o x ige n u l în divers ele părţi ale corpului. Corpul îşi are propria
n-a
înţelepciune. Natura
lă sa t în seam a ta să îţ i am inteşti s ă respi ri, p en tru că a i putea uit a cum să o f aci . Eşti atâ t d e
ad orm it, natu ra nu î şi poate
asuma riscul. Dacă ar fi nevoie să
îţi am inteşti s ă respiri,
nu cre d că ai m ai fi a ici! Ai fi u ita t Dar fie că îţi aminteşti, fie că
cu m u lt tim p în u rmă.
sau
nu, fie că eşti treaz
că dor mi, respi raţ ia co n tin u ă de la sine, in im a c ontinu ă să lucre ze de l a sin e, sto m ac u l îşi continuă diges ti a d e l a sine. Nu îţi cere sfatul nu are nevoie de nu are nevoie de vreo recomandare. o înţelepciune
studii medicale şi
nici
El are pur şi simplu
intri nsecă .
Da r el es te doar o c asă - tu n u eş ti cu a d ev ă ra t co rp ul . Această casă va d e v e n i câ n d v a, o ru in ă . în tr - o zi, p e r e ţii vor căde a, uşi le vor cădea ş i el e. într -o b u n ă zi. nu va m ai fi ni ci ur mă de casă; tot ul va dispăr ea. D ar ce se în tâ m p lă cu omul care tr ăia în casa acea sta? Tr ebu ie să înţ ele gi pri ncipi ul acela. P oţi n u m i a sta con şt ient izar e, ilumina re , con şti inţă, sta re de b u d d h a - nu contează c e nume î i da i. Dar este re sp o n sa b ili ta tea abso lută a f ie cărei fi inţ e um ane să nu irosea ti uni m undane. Mai
scă tim p u l în ches
în tâi lucruri le prim ord ial e! Şi l ucrul
pri m ordial este să fi i şi să şt ii ce este ac ea stă fiinţă . N u ale r ga după fluturi. Nu privi spre orizont, căci acesta pare că est e. da r nu est e.
. y îm i v in e in minte.. . eu do ua m u trei sut e de an ita urm i ---------------------
A le x a n d r u c e l M ar e a că lătorit în India. Pr ofes orul l ui era un mare filosof,
părintele logicii, Aristotel. Şi când
A le x a n d r u a p le c a t sp re India, Ar isto tel l-a înt rebat : .Îmi poţ i adu ce u n ca do u de ac ol o?" A le x a n d r u i- a r ă s p u n s : .O r ic e , nu trebuie decât să-mi spui". A ris to te l i-a zis: .N u e s t e uşo r, da r v o i aştept a. Adu- mi, te rog. un san n ya sin atu nc i când te întorci, adu-mi un om ca re a ajun s la rea li za rea
d e sine. Pen tru că nu şt im ce în
seamn ă as ta. .. nu şti m ce
înseamnă să fii un buddha.
Găseşte un buddha şi adu-1 cu tine". A le x a n d r u n u e ra c o n ş t ie n t d e c e e a ce prom itea. A răs pu ns : .Nu îţi f ace gri ji . D acă A lex an d ru ţii Hi m al aya , aceş tia v o r treb u i să se o fiinţ ă um ană. Aşteap
tă d oa r - în
vrea s ă mute Mu n
mu te. Iar t u ceri doar câteva luni mă voi
în to arce". Er au atâtea de făcut.
încâ t A lexa n d ru şi -a am intit
doar
în u ltim u l m o m e n t c ă tr e b u ia s ă a d u c ă u n budd ha, s ă aducă pe ci neva care cu n oa şte ce a m ai lău ntrică real itat e.
A înt re
bat în s tâ n g a şi în d r e a p t a la g r a n iţ e le In d ie i, în t im p ce se în torcea s p re c a să . O a m e n ii a u râ s ş i i-a u s p u s : .în pri m ul rând. este foarte greu să recunoşti un
buddha.
în al doi
lea rând, dacă di n î n tâm plare e şti su fi cien t de deschis pen tru a primi lumina unui buddha, îi vei cădea la picioare. Vei uita că treb u ie să-l iei cu tine. N oi spe răm să n u găseş ti nici un budd ha - înto ar ce- te acasă şi gat a". Alexandru nu înţelegea... Ce fel de fiinţă umană este un buddha, încât s ă nu po ată fi lua t cu for ţa ? Pân ă la urmă.
acest a a spus: .Tri m iteţ i m es ag er i pe ste tot. ve rifi ca ţi dacă exis tă cinev a care de clară că a ajuns Oamenii lui s-au întors gol care stă pe malul
acasă".
şi au sp us: .Da . e un sannyasin
«Unde
râului şi spune:
aş put ea fi ? - Su nt a ici Şi ci ne altcineva
altundeva
aş putea
fi? -
Sun t buddha. »' Alexandrus-a dus să
îl în tâ ln e a sc ă pe ace. om
a fost minunat dar foarte şocant
cel
pen t ru A l exandru
Mare.Nu mai fusese niciodată faţă
î n f a ţ ă c u u n aseme
neaom. căci,înainte ca el s ă scoată ţinea o sabie în mână
. Dialogul
un c uv ân t - Ale xandr u
-, om ul acela
b ă t r â n , g o l. sărac i-a
spus: .Ragăsabia ia loc î n teacă, n u v a fi n evo i e de
ea aici Un om cu intel igenţa ta s ă aibă la el o sabi e? A m să -ţ i trag una! Punesabia la loc în teacă*.
Alexandru întâlnise p en tru prima putea să îi dea ordine, şi a
trebuit să
oară pe cineva
care
se conformeze.
îm
potriva voinţei lui a trebuit să
se conformeze. Şi
.Am venit cu o rugăminte: Vino mele. Profesorul meu vrea să vadă
cu mine, pe meleagurile u n buddha.
a zis:
în V est nu
ştim nimic despre acest sine interior*. Bătrânul a râs şi i-a răspuns: .E tău nu ştie. atun d n ia m ăcar nu e ste să vadă un buddha va trebui să vină
hilar.
Dacă
profesor.
profesorul
Ş i dacă vrea
la buddha; buddha
nu poate f i dus l a eL Spune- i p ro feso ru lu i tău: «Dacă îţi este set e. mergi la fântână; fân tân a n u va ve n i la ti n e .»' .Cât d espre t ine. Alex andru* , a zis b ătr ân u l, „în vaţă cel puţin să fii om. Te-ai prezentat drept Alexandru cel Mare.
Acesta este egoul carete împiedică să îţi cunoşti propriul
bu d d h a El se află în interiorul tă u, îl po rţi în ti ne , d ar a ceas tă «măreţie», această dorinţăde a cucer i lum ea.. . C u ce te ve i
65
Fri« alege
Curând, moartea îţi va lua v e i fi în g r o p a t în pământ. Nimănui nu-i
dacă v e i c u c e r i lu m e a ?
totul. Vei m ur i g o l
v a păsa că îţi calcă mormântul
în picioare, ia r tu nu ve i mai
fi capabil să obiectezi- «Stai! Eu sunt
Alexandru cel Mare».
Lasă de op arte, te rog, ideea asta de măreţie. Ş i aminteşte-ţi că ni ci m ăcar cuvân tul «Alexandru» n u este num ele tău*.
A le x a n d r u l-a în t r e b a t : .Cum adic ă nu est e num el e meu? Bineînţeles
c ă este!"
Sannyasmul nume.
i-a răspuns:
.Nimeni nu v in e p e lu m e cu un
T o a t e n u m e l e sunt
oferite - ţi se p un eti chete -.
şi devii o eti ch etă. U iţi com plet că ai venit pe păm ânt f ăr ă la feL Spune-i profe un nume. făr ă f a i m ă şi că vei muri sorului tău să vin ă aici să î n f r u n t e leul. D acă are capa cit a tea de a pătrund
să fii un
î n s u ş i d o a r atu nd va ş ti ce î nseam nă
e în el
în s e a m n ă s ă fii un iluminat. Simpla
buddha. ce
în tâ ln ire c u un i l u m i n at nu îns eam nă că este ca ş i c um
ci nev a ar b e a a p ă pen tru a-ţi p otol i ţie setea *.
A le x a n d r u a atin s picioarele b pare rău că
te- am deranjat.
de puţin u nu l altuia Ş l chiar şi
îl poţ i şi în ţe le g e -
astăzi,
ărb atu lui ş i i -a s pus: .î m i
Poate că nu
ne înţ el egem cât uşi
limbajul*. lucrul acesta
este adevărat: m
intea di n
Vest şi m in te a e d u c a t ă în s p ir it u l c u lt u r ii v e s t ic e a u u ita t limbajul misticismului, al Orientului. Trebuie să fii foarte conş ti ent , foarte alert
, pe n tru a fi sig u r că n u înţelegi greşit.
0 lu me dif eri tă şi un cli m at d if erit au
ex istat cân
dv a şi au
făc ut ca l um ea aceasta să fie u na a m inu n atelor cău tări şi pe lerina je... A cu m este d oa r o p iaţă de a rm e. de răzb oaie, lup te şi cr ime. Cine se m
ai i n tere sea ză de m ed itaţi e? Pare
a fi un ecou foarte îndepărtat. Nu pare a mai avea nici o
legătură cu noi. Dar, atât timp cât nu eşti deschis faţă
de
acest ecou înd epărtat, nu vei î nţelege. S-a întâmpla t cândva... Pe vre m ea lui G au tam a Buddha, un erudit foarte învă ţat era or b. Iar el er a a tâ t de eloc ve nt în dezbateri şi în argum entaţi i, în câ t to t sa tu l era to rtur at de e l pentru c ă toţi în cerca u să îi s p u n ă : „E şti orb, de aceea nu poţ i să afli ce es te lumi na" . D ar el s p u n ea : „A tun ci v reau să aflu ce este pri n alt e c ă i Pot s ă aud, f o lo s iţi b ătă i de t obe". Nu p oţi arăta lumina pr in b ătăi de tob e. Iar orbul spunea: „Pot atinge, cel puţin lăsaţi-mă să atin g lumina. Mâna îmi est e de sch isă - u n d e este lu mi na voastră? Po t miros i.. " Dar nici un u l d in tre ac es te simţ uri nu e capabil de senzaţia realit ăţii lum inii. în tre g u l sat era torturat: „Ce să facem cu acest om? Are asemenea argu m ente - toţi ş tim ce este lumina, dar el îi neagă realitatea Şi vine cu motive argumentate
- nu îi pu tem oferi n ici
o dovadă". Sătenii au auzit că Gautama Buddha urma să vină în oraşul lor. S-au gândit e l „Este o b u n ă o c a zie s ă îl d u cem pe orb la Gautam a Bud dha Dacă nic i G au tam a Bu dd ha nu îl poate convinge, atunci poate că nu e ste cu p utin ţă. Ş i. ori cum, ar fi interesant; put em vedea cum va d iscut a Gaut ama Buddha cu acest om". Dar s-au înşelat. Gau tama Buddha nu a vo rbit cu orbul. A spus pur şi simplu: „Nu îl hă rţu iţi este foarte urât din partea voastră să îi spuneţi că există lumină. Dacă aţi fi avut compasiune faţă de el. ar fi treb uit să îi că ut aţi un vraci să îi vindece ochii. Lumina nu este un argument: ai n evoie de ochi pentr u a o vedea ş l astfel, nu se m ai pun e pr ob lem a îndoielii".
Buddha călăt orea alături de vra du l său personal. l -a sp us aces tui a: „Ră m âi în acest sat până ochii orbului se vor vin deca. Eu voi pleca alături
de caravana mea'.
După şas e lu n i vraci ul ş i orbul au călătorit
spre locul
recăpătase vederea. A căzut la picioarele lui A venit dansând de bucurie! Gau tama Bu ddh a şi i -a s pus : „Sunt atât de recu noscător că nu mi-ai vorbit filosofic, că nu m-ai umilit. Că. în loc să porneşti o d ezb ate re com plicată, a i preferat s ă exprimi lu crur ile simplu : pr ob lem a nu e legată de l umină, problema în care se afla Buddha, iar orbul îşi
e legată d e ochi".
A ce la şi a d e v ă r e s te v a la b il şi în cazu l sinelui - nu es te o chesti une de inteli gen ţă, nu nici de logi că sau de cu
este o ch estiu ne de raţi une,
n oa ştere
Este o chest iune de sond are cu fiinţe ascun se în sp atele oasel nunată rel axare va
ştiin ţifică , nici de script uri. oc hii înch işi a propriei ta le
or. O dată ce o des cope ri, o mi
urm a. Pen tru prima oară . viaţa devine
un dans. Ni ci m ăcar m oartea nu
te m ai tul bură.
Există o p ov est e veche. .. un pe şte tâ n ăr ş i foarte curios
din fir e a zis: „Am au zit atât d e m ulte des pre
ocean, dar nu
l-am văzut niciodată'. Un peş te bătrân i- a spus tână rulu i filos of: .Nu fi prost suntem în
oc ean, noi su ntem oceanul.
şi în el vom dispărea. Nu suntem în ocean'.
Ne tragem din el
altceva decât valuri
Crezi că ele - în locuri îndepăr sunt născute din cer
A celaşi lu c r u se în t â m p lă şi cu păsările.
găsesc cerul? Deşi zboară toată ziua tate -, nu pot găsi cerul. Pentru că şi într-o zi vo r dispărea în cer.
Acestea sunt afirm aţii simbolice, care nu fac decât să demonstreze că tu eşti parte din univers.
altceva Răsări
ca un val în univers şi dispari într-o zi înapoi în
univers.
Acest univers nu este ceva obiectiv, este ceva subiectiv. ceva legat de interiorul profund
E
Dacă te-ai
al fiinţei tale.
găsit pe tine însuţi, ai găsit întregul ocean, cerul întreg cu toate stelele Iul cu florile, cu păsările. A te găsi pe tine însuţi înseamnă a găsi totul. Iar dacă ratezi î n t â ln i r e a cu tine în suţi... poţi avea palate, imperii şi b o g ă ţii - t o tu l e zadarnic Peştii şi păsările su nt fi inţe sp ontane. Cu excep ţi a omu lui în acest univers nimeni
nu a î n n e b u n i t . Continui
munceşti chiar şi când nu e nevoie de
să
asta - te m en ţii o cu
pat fără a avea cu adevărat vreo treabă.
în c a z con trar, ci
neva te-ar arăta cu degetul şi ar spu ne, „Ce faci?" avea curajul să spui: „Exist, nimic mai mult". râde şi îţi vor sugera: „Fă ceva, simplul
N u vei
Oamenii
vor
fapt d e a exista nu
ajută la nimic Ia-ţi un job. Câştigă bani". Dar un
peşte nu va
munci mai mult decât este necesar. înainte să moară. Henry Ford a fost î n tr e b a t : „A i depăşit toate limitele în m aterie de bogă ţie, ai spart toate
recordu
rile. Nu mai ai ait competitor. De ce ai con ti nu at s ă munceşti neîncetat?" Obişnuia să ajungă la birou la ora
şapte
dimineaţa.
Pazn icii sosea u la ora opt. fu n cţio nar ii la nouă, managerii la zece. Managerii plecau la patru,
funcţionarii
la cinci
paznicii pe la ora şase. dar H en ry Ford con ti nu a să lucreze. Şi era cel mai bogat om al vremii. Cel c are i-a pus înt rebar ea er a în d re p tăţit: „De ce con ti nui să munceşti? Este o activitate inutilă. Ai câştigat atât
de m ult , ai putea face orice îţi d or eş ti'.
Fri ca
69
a fost acela al un ui om înţel ept - nu ilu mina t, da r cu sigu ran ţă via ţa l-a făcut în ţe le p t. A răspuns: .A deven it obişnuinţ ă. Nu mă po t opri di n m unca pe care o fac pentru a deveni din ce în ce mai bogat. Ştiu că nu mai este nevoie, dar e foarte greu să renunţi la un obicei Răspunsul lui
de-o viaţă".
Cu excepţia omului...
nici
copacii nu au obişnuinţe,
păsările, nici peştii. Natura
întreagă este spontană. Func
ţi oneaz ă pu r ş i sim plu atu nc i când este nevoie, să mai fun cţione ze şi r ăm âne
încetează
în tă ce re când nu este nevoi
De fapt, potrivit concepţiei mele,
e.
ast a înseam nă sănătate
este nevoie. Chiar şi un mint al ă: să faci nu m ai atâ t cât cent im et ru m ai de pa rte de ceea ce este n ecesar e sufici ent
ca să depăşeşti pragul sănătăţii
m int ale. Iar nebu
nia nu
are sfârş it. A c e s t lu c r u p o a t e fi în ţ e l e s s u b mai multe aspecte. Cu exce pţi a om ului , ni ci un a n im al n u
este i nteresat de sex
tot timpul anului. Există un sezon, un chere. Şi din momentul în care sezonul
sez on de î m pere s- a term inat, ani
malul nu mai este interesat de sex. Nu
vei găsi obsedaţi
se xua li printre păsăr
vei con stata ni ci
i, nic i ab stin en ţi. N u
măcar în sezonul împerecherii, că
animalele sunt fericite
în mod deosebit. Am urm ări t păsările,
an im alele, şi sun t u im it că activi
tatea lor sexuală pare ceva impus. Nu par fericite. Uită-te la un câi ne car e face sex . O fac e parcă forţa t, forţat de i m pulsul bi ologi c, altm interi, nici m ăc ar nu este interesat de sex. Iar după ce trece perioada de îm p erech ere, nu-1 mai căsătoria interesează câtuşi de puţin. Tocmai de aceea,
'V *
■
-—
-
nu es te prezentă
în reg nu l an im al.
C e să f aci cu un
_
mariaj?
Dup ă ce s-a t erm inat sezo n ul îm p e r e c h e r i i - la revedere! Dar în cazul omului
este vorba despre obişnuinţă.
El a transform at până şi o n ec es itate b iolog ică în obi şn ui nţ ă. Vei fi su rprins să a fli că. p otrivit p
sih o log il o r ş i c hest iona
relor acestor a, orice b ă r b a t s e g â n d e ş t e la f e m e i c e l puţin o dată l a fiecare patru m inute, iar orice fe m eie se g ând eş te
o da tă l a fieca re ş ap te m inute. Ne con-
la bărbaţi cel puţin
cau za u n ei in term ina b il e nef er ici ri.
cordanţa aceasta este
Tocm ai de aceea, în fie c a r e n o a p te , c â n d b ă r b a tu l soseşte acasă... soţ ia era perf ect în regul ă, d ar b ru sc a fişea ză o mi nă nefericită, o ap ucă durerea de
cap. Un b ărb at d eştep t ad uc e
aspi ri nă acasă! D ar foa rte rar ex istă so ţi de ş tepţi. pentru că, dacă eşti deştept, nu vei fi niciodată soţ.
întotdeauna
A fi soţ înseamnă a
fi lipsit de inteligenţă; cei inteligenţi
rămân abso lut liberi. Dacă ob servi um anitatea, îţi va
v e n i g r e u s ă c r e z i c ă nu
est e o c asă de n ebuni. Cin ev a fu m e az ă o ţigară. .. deş i pe pachet scr ie că e peri culos p en tru Sun t oam eni c are mestecă gu
sănătate. m ă.
Nu mă pot
ceva mai stupi d. S ă me steci gu m ă? S e f abri că gum
gâ nd i la
ă pentru
a fi m es tecat ă? Oa m enii f ac tot felul de lucr u ri pe car e, dacă le-ar observa
şi le-ar nota, li s-ar
ce lucruri mai fac şi
părea
Dumnezeule,
eu, iar oa m en ii încă m ă cred normal ".
Dar toată lumea poartă o mască
şi înce arcă să-şi
ascundă
nebunia în spatele e i. Acesta e sco pu l M ed itaţie i Di nami ce ... îţi dă şan sa de a-ţi scoate m asca şi de a lăsa toată nebu nia acu m ulată de sec ole să ia să l a iv eal ă. Nu o reprim a, pe n tru că, lăsâ nd -o să iasă la suprafaţă, curăţare. Şi, odată ce
vei înfăptu i o prof und ă
conştiinţa ta e curăţată,
limpede,
iluminarea nu este pas pană la ea.
denartp
a e Parte - Poat e că nu ma i ai decât un
Relaţia oceanică dintre om
şi existenţă este complet
ruptă, nu m ai ex istă nici un pod ca re să îl lege de ea. Şi din cauza asta ajun ge o m ul să facă tot felul de lucruri nesăbu ite. în 3 o o o de ani, 5 000 de războaie... E de necrezu t că su n tem ai ci doa r pen tru a ne uc ide între noi! Nu există lucruri mai im po rta n te de cât a rm ele nucl eare ? Bogăţia umanităţii este investită în prop orţie de 70% în războaie. Ch iar şi ţări le sărace, acolo unde oamenii nu îşi permit să
mănânce sărăcie,
două mese pe zi. unde se trăieşte sub pragul de
irosesc 70% d in pr ofitu l anual în construi rea d e bomb e şi ach iziţionarea d e arm e. Cr ezi că există ceva mai nebunesc decât războ iul? O ţară ca Ger mania , u na d in tre cele mai culti vate, a căzut în mâinil e unui nebun, A d o lf Hitl er. N im en i nu se înt rea bă de ce s-a întâmplat asta. Până şi Martin Heidegger, poate cel mai mare filosof al nemţilor, a fost un adept al lui Hitler. Iar Hitler era complet nebun. Trebuia internat într-un os piciu. Dar trebuie să existe ceva în fiecare om, ceva care să rezoneze cu Hitler. întreaga ţară, cu toată inteligenţa ei. a deveni t victim a a celui nebu n. Şi se poa te ved ea cu u şu rinţă stupidit atea. El a spus: „D in cau za e vre ilo r nu se dez voltă Germania ca o mare putere mondială, altminteri, e dreptul nostr u din na ştere să guv ern ăm peste umanita te. Din vina ev re ilo r nu putem ".
De ce erau convi nşi oam enii că H itl er avea drep tate când sp une a ceva a tât de stupid, an um e că evreii ar cat Germania să devină o mare putere? Evreii ajutaseră
fi îm pie di
u erm an ia cu Da m, cu ser vicu a e sp ion aj, cu atâ tea şi atâtea lucru ri De ce toţi nem
ţi i s -au c o n vin s
Hitl er? Din gelozie. Evre
ii erau b og aţi,
de cele
evre i i erau
sp u se de inteligenţi
evrei i erau întot deau na în fru n tea a tot.
să fi i un om de su cce s înt r- o l ume
Es te foarte pe riculos
ne bună , pentru că toată lu m ea vr ea să te u cidă - cu o rice preţ; că e corect sau nu. n u co n teaz ă. G er m an ia s- a l ăsat convinsă
nu pentr u c ă ar fi a vu t H i tl er vr eu n ar gument
solid, ci pentru că n em ţii erau g e loş i pe in te lige n ţa evreilor, pe succesul şi averile
lor, pe stilul lor de viaţă. Din cauza
acestei gelozii, H itle r a fost ca p ab il să îi co n v in g ă şi pe cei mai inteli genţi nem ţi să s e com po rt e ca n i şte ani m al e. Dar armele utilizate de H itl er su n t a stă zi do ar juc ăr ii pentru copi i. De la al Do ilea Ră zboi M on dial î nco ace, te hno logia a devenit din
ce în ce m ai so fistica tă .. . şi este
mâinile politicienilor, iar
tot în
po lit ici en ii su n t oa m en i bo lna vi
psihic. Sim pla do rinţă de pu tere es te m aladi vă.
Un om sănătos vrea să iubească - nu să posede, nu să domine. Un om sănătos s e b u c u r ă d e v ia ţ ă - n u c e r ş e ş te vo turi. Oamenii care suferă de un co m p lex d e inf eri ori tat e vor putere cu orice preţ. vor să- şi d o ve d ea scă lor înşil e şi să le dovedească celorlalţ i că sunt sup eri ori . O m u l cu ad ev ă rat superior nu dă doi bani pe putere. El îşi cunoaşte su perioritatea. îşi trăieşte superioritatea. î n c â n t e c e le lu i. în picturi. în m u z ic a lu i îşi tră dansurile lui. în poezia lui in ieşte superioritatea Doar oamenii inferiori sunt făcuţi pe n tru pol itică. Poţi fi sau nu conştient de starea ta de buddha. însă nu îţi face griji. Când va veni timpul, vei înflori într-un b u d d h a Aşteaptă... aşteaptă în m od inteligent, aşteaptă
farà
dorinţă; bucurâ-te de aşteptare,
cere beatifica, şi
a din aşteptare o tă
tot ceea ce reprezintă
dreptul tău din
naştere va înflori inevitabil. Nimeni nu poate Împiedica o pasăre să zboare, nimeni nu poate împiedica un cuc să cânte, nim
en i n u po ate îm piedica o fl oare să în fl ore asc ă.
Cine te p oa te îm pied ica să devii bud dha? în af ar ă d e tine . nimeni nu este responsabil de această devenire. Dacă pătrunzi în lumea ta interioară terior, vei găsi o eternitate veşnică, un put şi f ără sfârşit .. . vei g ăsi o nem urire, o
şi în ce rul tău in pelerinaj
făr ă înce
absen ţă a m orţi i
car e brus c te va tran sfo rm a to tal ş i f ără efor t, ţi uni , f ără au to flag ela re . Eşti deja ce vrei să f
ii.
luc ru li ps eşte - u n u l foa rte m ic. Trezeş te- te!
fără priva do ar un mic T r e z in d u - te .
dev ii un bu ddh a. Dormind,
răm âi tot u n bud dh a. dar nu eşti
conşti ent de
asta. Când o persoană devine buddha ştie că oricine altci neva este buddha. Cineva doarme, cineva sforăie, cineva aleargă după o femeie, cineva face alte lucruri prosteşti da r budd ha răm âne bu dd ha. C hiar dacă fum ezi o ţ iga ră, nu înseam nă că ţi -ai pierdu t ese nţiali tatea; înseam nă doar că dormi, nimic mai mult. Destinde-te. relaxează-te, aşază-te în tine şi. astfel. îţi recâşt igi srcin ile.
Psiho logi c versu s fizic
Nu sunt sigur dacá mi-eatât fried d e moarte câtîmi e d e bolile şi durerea ş i b d t r â n e ţ e a c a r e ar putea ducela moarte. Cumse poate depăşi fricad e durereaf i z i c ă ?
fi dizolvată, şi
Durerea psihologică poate
numai
durerea
psihologică poate fi dizol vată. Ce alaltă d ure re, d urerea f i zică. este p arte di n viaţă ş i din m oarte; n u e xis tă m etodă d e a o înlătura. Dar ea
nu creează niciodată probleme.
Ai obser vat vreod ată? Problema există doar atunci când te gândeşti la ea. Dacă te gân d eşti la b ătrâ n eţe , începe s ă îţi fie fri că - dar oam enii în vâr stă nu trem u ră. Dacă te gândeşti la boa lă ţi se face frică
- d ar cân d bo ala s-a ins ta
lat, deja nu mai exi stă tea m ă, n u m ai ex istă n ici o pr obl emă. O accepţi ca pe o realitate. Problem a reală este î
ntotdeauna
psihologică. Durerea fi zi că est e p arte din via ţă. C ân d înc ep i să te gândeşti la ea, nu m ai est e nici pe de
p arte du rere fi zi
că, devine psihologic ă. Te gând eşti la m oa rte şi ap are fr ic a dar când mo artea se în tâ m p lă cu a d e v ă r a t, n u m a i există frică. Frica este proiectată
în to td e a u n a s p r e v iito r. Frica
nu există niciodată în m om entul prezent. Dacă mergi la ră zb ou ţi va fi fr ică, vei fi fo arte te mător . Vei tremura, nu vei
fi capabil să dormi; nenumărate
coşmaruri te vor bântui.
Dar înd ată ce ajun
gi pe front -
poţi să-i într ebi pe sol daţi -, od ată ce e şti pe fro n t, vei uit a cu totul. Gloanţele îţi vo r t rec e pe l ân gă cap, iar tu v
ei s a
vura prânzul; bombele îţi vor zbura pe deasupra capului, iar tu po ţi să joci cărţi. Realitatea nu este niciodată
o problemă; ideile despre
realitate cr eează problema. Aşa că pri m ul l ucr u pe care t re buie s ă îl înţeleg i este c ă dacă re uş eşt i să dizolvi durerea psihologică, nu mai ai nici o problemă. în c e p i s ă tră ie ş ti momentul. Durerea psi hologi că face întotde aun a ap el la trec u t sau
Ia viitor, niciodată la prezent. în prezent, cea care există
e realitatea,
nu m intea. Mintea exist ă în trec ut şi în vii tor.
iar în tre cu t şi în
viitor realitatea nu îşi are locul. De fapt.
m intea şi r eali tatea nu niciodată.
se întâ lne sc nicioda tă. Nu s-au văzut
R ealit atea răm âne necunos cut ă minţii, şi mintea
răm âne n ecu n o scu tă real ităţ ii. E xist ă o p ov este străve
che. ..
întu n er icu l se apropie de D
um nezeu şi îi spus e:
„D estu l, a ju n g e! S o a r ele tă u m ă b â n tu ie fără în cetare, mă urm ăreşte. N u m ă p ot od ihni ni ci odat ă: ori unde m -aş du ce să m ă o dih ne sc, el e acol o, ş i t rebu ie să o ia u ia r din lo c. N u i- am greşit cu nim ic, este nedre pt ce mi se întâm plă! A m venit l a ti ne s ă cer dr ep tate. A vea d rep ta te: p lâ n g e rea era în tem eia tă . D u m n e zeu îl c h e m ă p e S o a r e şi îl în treb ă , „D e ce-l u rm ă reşti p e s ă r m a n u l în tu n e r ic ? C u c e ţi-a greşit? S o a r e le ră sp u n s e : „N u îl c u n o s c d eloc, nu l-am văzut niciodată! Adu-l în faţa mea; abia atunci voi putea ră sp u n d e. N u îm i a m in te sc s ă îi fi fă c u t vreun rău, pentru că nu îl cunosc; nu ne ştim. Nimeni nu ne-a făcut niciodată cunoştinţă. Este prima oară când aud de el, de întuneric. Adu-mi-l!“ Cazul e în con ti nu are neso luţi on at, pentru că ze u n u a putut ad nu pot coexista,
uce în tun ericu l în faţa nu se po t î n tâlni.
Dumne
soarelui. Cei doi
Unde este întune ric, nu
exi st ă s oare ; un de ex istă soare , întu ne ricul nu po ate ex ista. Exact aceeaşi
legătură
este şi între minte şi realitate.
Problema este la nivel de psihologie, niciodată la nivel de realitate. Trebuie do ar să diz olv i p rob lem ele p sihologice şi nu le poţi dizolva decât dizolvând centrul lor, egoul.
Din mom entul î n ca re nu t e m ai co n sid eri se pa rat de e xis tenţ ă. prob lemele se eva po ră p u r ş i sim p lu aşa cu m dispar picăturile de rouă
dimineaţa, când răsare soarele, nelă-
sând nici o u rmă . Dis par pur şi sim plu . Durerea fi zică va răm âne, d ar in sist di n no u asu pra fa p tului că ea nu a reprezentat niciodată
o probl
em ă pentru
nimeni. Dac ă ai pici orul rupt. e ru pt. N u este o Problema este doar în im agina ţi e: „Dacă am ce am să mă fac? Cum să ev it ast a, sau pentru ca piciorul
meu să nu fie
„problemă".
pic i orul
ce trebuie
să fac
niciodată rupt?"
dacă îţi este fri că de asem ene a lu cru ri , nu mai
rupt,
Acum, poţi trăi,
pentru că e posi bil să- ţi rup i p icio ar ele , î ţ i p o ţ i ru p e gâtul, poţi orb i, oric e e ste pos ibi l. M il ioa n e de lucruri su nt pos i bile, şi dacă înce p să te obsedeze toate aceste probl em e po sibile... Nu spun că nu Orice i s-a întâmplat
sunt posibile,
toat e su n t posibile. um an e ţi s e
vreodată fiinţei
întâmpla şi ţie. Te poţi îm bo lnăvi de cancer moartea poate veni: orice
poate
, d e tuberculoză,
este posibil. Fiinţa
umană
este
vulnerabilă. Poţi ieşi pe str adă şi să fii lo v it de o maşină. Nu spun să nu ieş i pe st ra dă. S e p o a te în tâ m p la să st ai în camera ta şi să cadă tav anul peste ti
n e! N u ex istă ca le
de a te pune c u totul la adă po st de pe ri cole. P o ţi să stai lini ş tit în patul tău... dar ştiai că
9 7 % dintr e oam en i m or î n pa t?
Este cel mai periculos loc! Evită duce niciodată în pat, pentru că 97%
-1 cât
poţi de mult; nu te dintr e oam eni mor
acolo. N ici zborul cu avi onul nu es te a tât de pe riculos; e mai
periculos să fii în pat. Şi reţine, mai
m ulţ i oam eni m or
noapte a. .. aşa că n- ai decât s ă trem uri în tru n a ! De tine depinde. Dar atunci nu vei mai fi capabil să trăieşti deloc.
psihologice sunt singurele probleme.Poţi deven i paranoic , poţi deveni schizofrenic, poţi paraliza de fr ic ă - da r as ta nu are nim ic de- a face cu realitatea. Problemele
plimbându-se pe stradă fără nici un fel de problem ă; orbirea în sine nu este o problem ă. Poţi vede a Vezi un orb
deform ate, mâinil e am putate, ş i cu toat e astea con tinu ă să r âdă şi să bâ rfească în tre e i vo rb esc despr e fem ei, fac remarci, fredo nea ză mel odii. Priveşte viaţa: vi aţa nu este nicio dată o problemă. Avem cerşetori cu picioarele
o capacitat e uri aşă de a ne ad apta ave m capa cit atea de a ne adapta
fa p tu lu i în sine, dar n u
viitorului. Câtă vrem e în
cerci s ă t e pui la adă po st în vii tor, vei trăi
în haos, în tum ult.
milioane de probleme pr obl eme ş i prob lem e ş i probleme. Nu po ţi nici măca r să te sinucizi, pentru că e posibil ca otrava să nu funcţioneze. Vei începe să cedezi
psihic. Există
E posibil ca cin ev a să o fi am esteca t cu ce va; poate nici nu e cu adevărat otravă.
P oa te că o vei lua,
aştepta şi vei a ştepta m oa rtea, iar aceasta Atunci, tot ul de vine o
te vei întinde, vei tot nu va veni.
problemă.
M ulla N a s r u d d in a v e a d e g â n d s ă s e s in u c id ă . Pe stra d ă s-a în tâ ln it c u u n a str o lo g , c a r e i-a spu s: .Mul la, aşteap tă! Lasă -m ă să îţ i văd mâna". El a zis: . D e c e m -a r p r e o c u p a a s tr o lo g ia a c u m ? Mă voi sin u cid e ! N u a r e n ic i u n rost; a c u m n u m a i există viitor A str o lo g u l i-a r ă s p u n s : .A ş t e a p t ă ! L a s ă -m ă să vă d dacă vei re u şi sa u nu~.
Viitorul rămâne. Se poate să nu reuşeşti, se po ate să fi i oprit de poliţie, se poate să nu fu n cţio n ez e arm a. Nu ai cum
să fi i si gu r d e viitor
- ni ci m ăcar de m oarte, n ici măca r de
si nucidere, ce să m ai spunem de viaţă ? V iaţa este un feno m en atât de complex; cum p oţ i fi sigu r? O ric e e ste posibil şi nim ic nu e si gur. Da că ţi-e frică, e
totul la nivel p siho logic. Tr eb u ie f ăcut
ceva î n privinţa m inţii t ale. Şi dacă m ă în ţe le g i cu m trebuie, îţi ve i d a se a m a că meditaţia nu este decât un efort de a privi realitatea fără oc gurul m od de a
h ii m inţi i - pe n tru că aces ta est e sin
privi realitatea.
Dacă m inte a e ste pre ze nt ă,
ea coru pe realit atea, o dist orsi onează. Lasă m te şi pri veşte re alitatea d irect,
im ediat, faţă
avea nici o problemă. Realitatea mănui. Su n t ai ci. tu e şti aici
in tea deopar
în faţă, ş i nu vei
nu a ca u zat pro blem e ni - nu văd nici o p rob lem ă. Da că
mă îm b oln ăvesc, m ă îmbolnăv esc . Pe ntru ce s ă m ă îng ri jo rez ? D e ce s ă fac atâta ca
z d e a sta ?
O problemă are nevoie de nu există spaţiu. Lucrurile
Da că e să m or, mor .
spa ţiu. în m om en tu l pre ze nt , doa r se întâm plă , nu ai t im p să
te gândeşti la asta. Te poţi gân di la t rec u t p en tru că e xist ă o distanţă; te poţi gân di la vii tor, există o dista n ţă. De fa pt, viitorul şi trecutul sunt create doar pen tru a ne o fer i s pa ţiu să ne îngrijorăm. Şi cu cât ai mai
mult spaţiu, cu atât eşti
mai îngrijorat. în culturi precum cea a Indiei, oam en ii sun t chiar m ai îngrijoraţi, fiindcă ei se gândesc la viaţa v iito a re şi apoi la - „Ce are să s e în cea de după aceea, şi tot aşa, la nesfârşit tâm ple în viaţa vi itoare?" Când cinev a e p e ca le să fac ă cev a,
el se gândeşte nu num ai l a conse cinţele care
vo r apăre a aici
şi acum , ci se gândeşt e: „Ce karm a am să acumulez
pentru
viaţa m ea viitoare?" A cum va fi şi m ai în g rijo ra t. O persoa nă într-o cultură cum e cea a Indiei are mai mult spaţiu.
Cum va u m ple ac el spaţiu? Il va umple cu din ce in ce m a.
în grijorarea este o metodă de a umple
multe probleme. spaţiul gol al vii Durerea
toru lui.
fizică
nu este o probl em ă - când este acolo, este
se naşte atunci
acolo, când nu e acolo, nu e. O
problemă
când ceva nu este acolo, şi vrei
să fie acolo, sau când ceva
est e acol o, şi nu vr ei să fie
nt probleme
acol o. A cestea su
aco lo?" Acum
psihologi ce: „ D e ce ex istă d urerea asta
de ce este
la nivel psihologic. Cine poate spune ac olo? N im en i nu poa te ră spunde.
e totul durerea
E xplicaţii po t fi date, dar
ac elea nu sunt cu ad evă rat răspunsuri . Explicaţiile sunt simple. Este foarte
si m plu - dure re a
est e acolo p en tru că plăce rea e ste ac olo . Plăcerea nu poate
de durere, va
exista fără durere. Dacă vrei o viaţă lipsită
tr ebui să du ci o v iaţă co m p let lipsită d e plăc ere;
cele două
vi n împ reună la pachet. N u su nt dou ă lucr uri
distincte;
su nt un sing u r l ucru - nu su nt d if erite, nu sut
separate
şi nici nu p ot fi se para te. Asta face omul de secole, separă, încearcă să trăiască toate plăceril e lum ii fără nici o d urere. Da r nu este c u pu
tinţă. Cu cât ai mai multe plăceri, cu atât dureri. Cu câ t e m ai î n a lt vâ rful, c u atât vale a ce-1 înconjoară. Nu vrei văi, dar
ai mai multe mai adâncă va fi v r e i p is c u r i în a lte ?
Piscurile nu pot e xista î n ca zu l ăs ta ; po t exista do ar alăt uri de văi. Valea nu est e decât un co n tex t care face să fíe posibi l piscul. Cele două su nt unite . Vrei p lă c e re şi n u v r e i d u r e r e . D e e x e m p lu , iu b e ş ti u n bărb at sau o fe m e ie, ia r c â n d p e r s o a n a r e s p e c t iv ă e s te c u tine, eşti fericit. Acum, ai vrea să fii fericit de fiecare dată
când e cu t in e, dar când pleacă nu vrei să te doară.
Dacă eşti
cu adevărat fericit cu
o persoană atunci când este lângă
tine, cum poţi evita d ure rea de sp ăr ţirii cân d v a pleca? Dacă nu vrei durere, atunci ar trebui să eviţi plăcerea. Atunci, când persoana est e lâng ă ti ne, nu fi fer icit; r ă m â i t ri st , ră mâi neferi cit, pe ntru ca at unci cân d va plec a s ă nu fie nici o problemă. Da că ci neva te laudă şi eş ti fe ric it, atu nc i când cineva te insultă, vei fi neferi ci t. Tru cu l a cesta a fo s t deja încercat. Este unul dintre trucurile de
b a z ă a l e aşa-zişilor
oam eni religioşi; da că vrei s ă ev iţi d u rerea , evită
plăcerea.
Şi atunci, care mai este ro st ul? Dacă vr e i să ev iţ i moartea, evită viaţa - şi care
este rostul? Vei fi
m ort . Vei fi mort
înainte să mori. Dacă vrei să fii p erfe ct î n s i g u r a n ţ ă , intră în mormânt, stai acolo şi vei fi pe rfect î n s i g u r a n ţ ă . N u res pira. pentru că dacă
re spi ri e pericu los -
de infecţii milioane de boli
sunt
tot felul
în juru l tă u; cum poţ i respira?
Aerul este poluat, e plin de peri col e. Nu respira, n u te mişca_ i
nu trăi Sinudde-te; atunci
nu va mai
exista durere.
Dar
atund,de ce o cauţi? N u vrei deloc du rere, î n s c h im b , vrei toatăplăcerea din lume? Ce ri imposibilul; v r e i c a d o i plus doi sănu facă patru. Vrei să facă
dna,
sau tre i sa u orice
altcev a, numaipatru nu. Dar fa c patr u. O rice faci
or icâ t ai
incercasă te amăgeşti pe t ine şi p e ce il a lţi t ot patru
fac
Durerea şiplăcerea merg î m pre un ă prec um noapt ea şi ziua. precum naşterea şi moart ea, precu m dra gostea şi ura Intr-o lume mai bună.cu unlimbaj mai dezv oltat , nu v om mai folosi cuvinteca urăşi iubi re, fur ie şi compasiune,
zi şi
noapte.Vom crea cuvintecompuse: iubireură- un cuvânt. z i noapte- un cuvânt, nu două -naşteremoarte - un cuv ânt , nu două: durereplâcere - un cuvânt, nudouă.
Limbajul creează
o i l u z i i în limba j, dur er ea est e se
parată de plăcere. Dacă
v r e i să c a u ţi durere în dicţionar,
va trebui să te uiţi după
durere - plă cere va fi un cu vân t
separat . Dar , în rea litate, du rerea şi pl ăcer ea sunt î m preu nă, la fel c um m ân a stâ ngă şi c ea dreaptă sun t împreună ,
sun t î m preună. Di c
la fel cum două aripi ale unei păsări
ţionarul cree ază o iluzie; lim baju l este o im portan tă su rs ă de iluzii. El explică noţiunea de „iubire",
dar când spui complet de
„iubire", nu te gândeşti niciodată la ură. Uiţi ură - dar iubirea nu poate exista fără ură.
De-aia iubeşti
o persoană ş i ură şti acee aşi p ersoană.
asta; dacă iubeşti, cu siguranţă vei şi urî. Vor exista momente când ura va fi m ai puternică; vo r exista însă şi mo mente în ca re iubirea v a d o m in a . E s te n a tu r a l ş i uman. Ţ i-ai dori o lume în care frigul să nu aibă nimic de-a face cu căldura, căl dura să exis te făr ă fri g? G ân de şte-te puţin; e absurd, pentru că frigul şi căl dura su n t îm preun ă. Totu l d epin de de cum Nu îţi face niciodată probleme
le numeşti.
din cauza
fierbinte, în cealaltă, apă rec e c a g h ea ţa Pune am bel e mâ ini în găleţi şi simte numai. Sunt două senzaţii? Sau e un spectru? La o ext rem ă este fierbinte, la cealaltă este rece. Apoi lasă să treacă puţin ti m p. V ei v e d e a că cele două senz aţii se vor apropia fierbintele se v a r ă d , iar recel e se va înc ălz i După Poţi pune apă în două
găleţi: într-una apă
câteva ore, vei spu ne: „Acum sunt la fel". Sau poţi face ex perimentul cu o singură găleată cu apă - pune o mână lângă o sursă de căldură şi pe cealaltă în apă rec e c a gh ea ţa Răceşte-ţi o mână şi î ncinge-o pe cealalt ă, apoi bagă am mâini în aceeaşi
găleată şi fii atent
la ce simţi. O mână
bel e
va spun e c ă apa e cal dài cea laltă v a sp u n e că e rec e, dar este ace eaşi apă . E rel ati v. C ev a p o a te se m ă n a a p lăce re pe ntru tine, iar acel aşi lucr u po ate fi o d u re re p en tru al tci ne va . De exemplu,
faci drago
ste cu
o fem eie; sim ţi o i mensă
plă cer e. î n trea b ă u n călug ăr, şi v a fi o rip ila t; .Ce fac i? Eşti ne bun ?* Poate tocm ai de a ceea o a m e n ii fac dra gos te în pri vat - alt fel , oa m en ii ar r âd e şi ar ridic u liza: toa te mi şcăr ile vo r păr ea a bs ur de , ri dicol e. în tr -o sta re pa sion ală a mi nţi i pari ap roap e beat .
m om en t, vei si m ţ i plă
Când eşti furi os, f ac i ceva; în a ce l ce re , altfel nu ai f
i m en să pl ăcer e, putere,
ace-o. Fu ri a o fe ră
senzaţi a de pute re . Dar când
d i spa re. încep i s ă simţi
fu ria
re muşcă ri , regre te. î n ce p i să sim ţi
în regulă,
că nu a fost
iar acum e dure ros . Cân d trăiai fur ia,
si m ţeai că eşt
nic, simţeai pl ăcere. Ac um , câ n d te- ai
m ai cal m at , priveşte
din nou. Te-ai răcorit şi eliberat; Un lucr u poate prov
oca plăcere, da
ş i acum r
durer os - depi nde. Şi acelaşi l u cru îţi cer e ţ ie ş i durere altcuiva -
de pin de .
i puter
par e
dureros.
ace l aşi l ucru
po ate fi
po ate provoc Durerea şi
a plă plăcerea
m erg î m pre ună. Suges ti a mea est e c a atun ci cân d s im ţi du rere, să p ă trun zi adânc î n e a, să nu o e viţi. L as -o să se m an ifeste, f ii
deschis săgeata ei
faţă de e a; fii c ât po ţi d e se n sibil. L as ă du rerea ş i să pătrund ă pân ă î n m iez u l fiin ţe i tal e. S uf er ă,
ia r când v ine pl ăce re a, las-o să îţi p ă tru n d ă pâ n ă î n mă du vă . D ansea z-o!
Când apare
apare durer
ea, fii î n p rez en ţa du rerii , iar c ân d
p lă c e r e a , fii în pre zen ţa p lăcerii. F
încâ t f i eca re moment
ii a tâ t d e sens ibi l,
de du rer e ş i de p lăcere să fie
o i m en
să ave n tură . Da că p oţi f ace a st a, ve i în ţe leg e că şi durer ea
eSte T Jm oasi
U fel de frum oasă ca plăcerea Aduce o age
rime fiin ţei; adu ce conştientizare - uneori chiar
mai mult decât plăcerea. Plăcerea moleşeşte; de aceea, oamenii care trăiesc numai pentru plăceri se dovedesc a fi superficiali. au cunoscut deloc du rerea; au trăit doar la suprafaţă, trecând de la o plăcere la alta. Diverşii playboy... ei nu ştiu ce este durerea. Durerea te face foarte vigilent, îţi aduce compasiune, Nu vei ved ea pro fun zim e în ei. Nu
sensibilitate faţă de durerea altora. Durerea te face
să fii
imens, uriaş, enorm. Inima creşte din durere. Este
fru
moasă du rerea , a re p ro pr ia ei fru m useţe. Şi nu zic să cauţi durerea; spu n d oar că dac ă e acolo, e bine să te bu curi de ea. E un cad ou al ex iste nţ ei, şi tre bu ie să existe o co moară ascunsă pe undeva pe-acolo. Bucură-te şi de ea; nu o res pinge. Accept-o, urează-i bun venit, fii împreună cu ea. Va fi greu la început. Dar, treptat, vei învăţa să te bucuri de gus tul ei. Când începi ceva nou, tr eb u ie să îi înv eţi gustul . Şi, de sigur, gu stu l d ure rii e amar, da r înd ată ce îl vei f i învăţ at, îţi va conferi ag erim e şi străluc ire. Te scutură d e praf , de ap a tie şi de adorm ire. Te face co nş tient într-un fel în ca re ni mic altceva nu te poate face. în durere poţi medita mai bine decât în plăcere. Plăcerea te distrage. Plăcerea te înghite; în plăcere îţi aba nd on ezi c on ştien ţa. Plăce rea este o formă de uitare. Du rerea es te a m in tire ; nu p o ţi u ita durere a.
Durerea
poate deveni o energie extrem
de creativă;
poate d eve ni meditaţie, conştientizare.
Când durerea este acolo, foloseşte-o ca pe o metodă de conştientizare, de m editaţi e, de trezire a sufletu lui. Iar când
plăcerea e acolo, foloseşte-o ca
pe ceva în
care s ă
te îneci
ca pe o form ă de uitare. Ambele sunt căi pe care să
te întorci acasă.
Una este
calea de a-ţi aminti com plet de ti ne, ce ala lt ă este a uita complet de tine. Durerea folosite, dar pentru a le folosi
şi plăcerea pot fi trebuie să
calea de ambele
fii foarte,
inteligent Ceea ce te înv ăţ nu e pen tr u oam enii proşt
foarte
i ceea
ce te învăţ este pen tru ce i in telig e n ţi r e p re zin tă cal ea c elor înţelepţi Orice iţi oferă existenţa. încearcă
să foloseşti
darul ei într-un asem enea mod, în câ t să devină un context care să-ţi permi tă să c re şti
necunoscut Cunoscut versus
Uneori am senzaţ ia cû te am a de m o a r te îşi a re rădăc inile intr-o teamă de necunos cut, pen tru că n u ştiu ce m i se va după c e mor. Poţi spun întâmpla
e c eva despre asta?
Odată ce afli ce este viaţa,ve i şti şi ce este m oart ea. Moartea face şi ea parte din acelaşiproces. O bi şnui m s ă credem că moartea vine lasfârşitulv ieţ ii că este duşm anul vieţii dar moartea nu este duşmanulv ieţii Iar dacă te gândeşti la moarte ca la un duşman, asta nu arată decât c ă nu ai fost capabil să afli ce este viaţa Via ţa şi m oartea sunt doi poli ai acele iaşi en erg ii, ai ace luiaşi fenomen
- fl uxu l ş i ref luxul, ziu a şi noaptea, vara
şi iam a. Nu sun t separ ate şi nici opu se, nici contrare; sunt complementare. Moartea nu este sfârşitul
vieţii; de
fapt,
este desă vârş ire a unei vieţi, pun ctul cu lm in a n t al u ne i vie ţi
apogeul, actul final. Şi. odată ce cunoşti ei, înţelegi şi ce este moartea.
viaţa şi procesele
Moartea este o parte organică a vieţii, şi este
foarte
prietenoasă cu viaţa. Fără ea. viaţa nu poate exista. Viaţa există datorită morţii; moartea oferă fundalul. Moartea este. de fapt, un p roc es de înno ire. Şi se întâm plă î n fi ecare moment . î n m om en tul î n ca re i nspir i şi în m om entul în ca re expi ri , au loc am bele; insp iraţia î n sea m nă viaţ ă, exp i raţia înse am nă m oa rte. D e aceea,
prim ul l ucru pe car e
îl face u n c o p il la n a ş t e r e e s te să in sp ire , a p o i în c e p e via ţa . Iar câ nd un bătrân m oare, u lti m ul lucru
pe care î l f ace este
să ex pi re, viaţa plec ân d astfel din eL E xpiraţi a înseam nă mo arte, inspir aţi a înse am nă viaţă - su n t p recum do uă roţ i ale unui car cu boi . T răieşti ex pirâ n d to t atâ t p e cât trăieşti ins pi rân d. Ex piraţi a este pa rte din insp iraţi e; nu po ţi inspi ra dacă încetezi să expiri. Nu poţi trăi dacă încetezi să mori Omul care a înţeles ce este viaţa îi permite morţii să se înt âmple; îi ure ază bu n ven it . M oare în
fieca re m o
me nt şi în fi ecare m o m en t reînvi e. R ăstign irea şi înviere a Iui se întâ m pl ă con ti nu u, ca un proces. M oare faţă de tr ec u t în fie care m o m e n t şi s e n a ş t e d in n o u ş i d in n o u în v iito r. Da că vei cerceta viaţa,
ve i fi cap ab il să ş tii ce e ste m oa r
tea. Da că înţ el egi ce este m oartea, d o ar a tu n ci vei în ţeleg e ce este vi aţ a. Cele do uă su n t o rga n ice. în
m od o bişn u it,
din teamă , noi le -am sep arat. C red em că v iaţa es te b u n ă şi că mo artea es te rea . Cre de m că via ţa tre b u ie să n e-o dorim , iar mo artea tr ebuie să o e vităm . N e gâ n d im că tre b u ie să ne protejăm cumva d e m oarte. A cea stă idee ab su rd ă g en ere az ă nefericire nesfârşită în vieţile noastre, pentru că o per soană ca re se pro tejează
de m o arte
d e vin e in ca p ab il ă
să tr ăias că. Este pe rso an a care se
tem e s ă expire
- prin u r
mare nu poate insp
ira şi astfel se bl och ează. Du pă ca re pur
şi si mplu se târăşte
prin via ţă; viaţa eu nu m ai e o curgere,
viaţa ei nu m ai e a se m e n e a unui râu. fii pregătit Dac ă vrei cu ad evă rat să trăieşti, trebuie să să m oti Ci ne anum e din ti ne se tem e de m oart e? Se teme
oa re viaţa de m oarte? A şa ceva nu es te p osibil . Cum poate viaţa să se team ă de p ro p riu l ei proces integral?
Alt ce va se
terne in tin e Egoul se teme în tine. V ia ţa ş i m o a r te a nu sunt opuse .egoul ş i m oartea sunt opuse. Eg oul este şi
împotriva
se vieţu . şi îm potriva morţii. Egoul se terr.e să trăiască şi teme să m oară. Se tem e să trăiasc ă p er.tr u că fieca re efort
fiecare pas spre viaţă L apropie d e moarte. teme de Egcse z a r e prin unnare ii esr* încă şi să tr â ia sci Egoul doar Da că tr ăi eşt e t e apropii de
m o a rte
setăcăste
S u a rmi fp oam eni c are nu su n t nic: v. .. r. ici m orţ i O a d fc ce st are e ma: rea dec ât or ic e. U n cm ci r. de vi aţ ă «sie u pu r de moa rte. A cesta e ste simbc.tr
Iîsul lisus purtăndu-şi crucea reprezintă un
răstignirii
lui
simbol care
nu a fost înţeles aşa cum ar tre b u i Iar e i i e sp u n e di sc ipo lilor săi Va trebui să vă purtaţi si ng uri crucea". Sem ţia este simplă; fiecare
nif ica
trebuie să îşi poarte moartea in
permanenţă, fiecare trebuie să moară în orice moment, fieca re trebuie să urce pe cr uc e, p en tru că a ce sta este sin gurul mod de a trăi plenar, total.
De f iec are dat ă c ând te vei sim ţi e x tre m d e viu, vei con stata că şi moar tea e acolo. în iub ire se în tâm p lă. în iu bire, viaţa a tin ge apogeul - prin u rm are, o a m e n ii se tem de iubi re.
ost tot timpul uimit de oamenii care vin la mine şi spun că se te m de iubire. Ce este teama de iubi re? E le gată de faptul că de fiecare dată când iubeşti pe cineva, egoul tău începe să alunece şi să se topească. Nu poţi iubi cu egoul; egoul devine o barieră, iar când vrei să renunţi la barieră, e g o u l sp u n e ; „A sta în s e a m n ă m oarte. Ai grijă!" Moartea egoului nu este moartea ta: moartea egoului es te însăşi şan sa ta d e a trăi . E goul e do ar o crustă m oart ă în ju ru l tău . tr e b u ie s fă r â m a tă şi a r u n c a tă . El a ju n g e să ia Fiinţă în m od firesc -
la f el ca a tu n d când un căi ăt or
ad un ă p raf pe h aine, pe corp. i să facă o baie. Pe m ăsur ă ce î n aintăm
a r ca să sca pe de pra f tr ebuie
în ti m p, s e ad ună praful expe
ri enţ ei ai cu n o aş ter ii a i vieţii t răit e, a i tre c u tu lu i a i am in tirilor. Praful devine eg care tr ebuie sfărâm
ou l n o s tr a A cu m ulat, d evin e o c rusta ată şi aru n ca tă. T rebu ie să faci baie
în
fiecare zi - de fapt, în fi eca re m om en t, pe n tru ca acea cru
s
tă să nu devină niriodată o închisoare. Egoul se teme să iubească, pen tru c ă î n iub ire viaţa atin ge un p u n ct m axim . Şi acolo unde exist ă p u n ctu l m ax im al vie ţii tot acolo exis tă şi punct ul m axim al m orţii - cele do uă m erg Î m preună . în iu bire, m o ri şi te n a ş ti d in n o u . A m in teşte-ţi c ă v ia ţ a şi m o a r te a s e a p r in d îm p r e u n ă , sunt inse par ab ile. Dacă trăieşti la p o ten ţialu l m inim al v ie ţii dacă eşti viu la minumum, atunci vezi viaţa şi moartea ca fiind se par at e. Cu c ât e şti m ai a p ro ap e de v ârf, cu atât se ap rop ie una de cealaltă. în
p u n ctu l m ax im , ele se în tâl
nesc şi devi n una. în
în m ed itaţie, î n încre d ere,
iubire,
în rugăciune, o riu n d e v ia ţa e x is t ă la p o te n ţ ia lu l e i m a x im , este şi moartea acolo. Fără moarte, viaţa nu poate fi totală.
î n d i v i z ă r i , î n d u a l i t ă ţ i ; el divide
Dar egoul gândeşte to tul . Existenţa este in
n u p o ate fi s eparat ă în
d ivizib ilă;
m u lte bucă ţi . Erai cop il, apo i ai d ev en i t adu l t; poţi
demarca
Ce l în c are era i cop i l de cel în
ce le două m om en te?
mai
care ai
deve n it adu lt? în tr-o zi. v e i f i b ă t r â n . P o ţ i t r a s a c la r linia car e marchează bă
trâneţea?
d em arca te. L a fel se întâ
Procese le nu pot fi
m o m en tu l î n ca re te- ai nă sc ut . în
te naş ti. Po ţi de m arca car e a încep u t viaţa?
î n c e p e o a r e v i a ţ a î n m o m e n t u l în care
copi lul re spi ră pen tru p rim a dată şi acest a î n cep e să resp ire?
- d o cto ru l l ov eşte co pi lul
A t u n c i î n c e p e v i a ţ a ? S a u atu nci
când e în p ântece, cân d m am a răm
ân e gravi
dă. î n mo me n
A t u n c i î n c e p e v i a ţ a ? S a u c h ia r mai
tul con cepţiei copilului?
înaint e de ast a? Cân d în ce p e
v ia ţa , m a i e x a c t?
î n c e p u t ş i f ă r ă s f â r ş i t . N u în cep e
Este un proces fără
Câ nd e ste o persoan
niciodată.
m p lă ş i când
ă m oa rtă? A tun ci c ând î n ce
teaz ă s ă respi re? M u lţi y o g h i n i a u d e m o n s t r a t ş t i in ţ i f i c că ei îşi pot op ri resp iraţia
răm ân ân d vii şi reînc ep ân d ul terior
să res pir e. Aşa că op rire a un de se sf ârşeşte viaţa?
respiraţiei nu poate fi sfârşitul î n c e p e n ic ă ie r i. S u n tem
Nu se sfârşeşte nicăieri, nu integraţi
în et ernit ate. A m fos t
dac ă a exi stat vreun începu dacă va fi vreun sfâ
aici înc ă d e la încep
fi a ici p â n ă la s fâr şi t,
t - şi vo m
rş it. D e f apt, nu
p oa te
cep u t şi nici u n s fâr şi t. Su ntem via ţă schi m bă, corpuri
uturi -
există nici un
ch i ar d acă
le s e sc hi m bă, m intea
se sc him bă.
în
form a s e Ce nu
m im no i vi aţă es te doar o i d en tif ica re cu un an u m it trup, cu o a n u m ită m inte , cu o an u m it ă atitud n u m im m oarte nu din acel corp,
es te a ltce va decât i
din acel concept.
ine , i ar cee a c e
eşi rea d in acea f orm ă
Frica
9
g
Sch im bi case. D acă te i denti fic i prea tar e cu u na a tund sch im ba rea ca sei v a fi foarte dur er oas ă. Te vei gândi că ai să mori pentru că fosta casă te reprezenta
pe tine - era
id en titate a ta. D ar n u se în tâm plă lucrul acesta, pent ru că ştii că nu faci decât să schimbi casa. iar tu rămâi acelaşi. Cei care au p riv it în ei înşişi, cei care au aflat ci
ne sunt , au
ajuns să cunoască un proces etern, fără de sfârşit. Viaţa est e un pro ces, ate m p or al, d inco lo de ti mp. Moart ea e parte din acest proces. M oartea e ste o r en aş ter e perpe tuă: un ajutor ofe rit vieţii pentru a o re în n oi iar şi i ar, un a juto r oferit vi eţi i pent ru c a ea să se de b ar as ez e de ve ch ile forme, de rui deba ras a d e st ru ctu rile lim itative, astfel
ne, pentr u a se
ca tu să î ţi recâ ştigi
curgerea şi să redevii tânăr şi proaspăt, să devii din nou
imaculat. Am a u zit u r m ă to a re a p o v estio a ră : Un bărbat cotrobăia printr-un magazin de anti chit ăţi . în a pro piere d e M ou n t Vernon, şi a da t peste un topor vechi. -I a uit e ce topo r v ech i ai aici! i-a sp u s antic arului . -Da, a răspuns omul, cândva i-a aparţinut lui George Washington. -Seri os?, a zis clientul. S-a p
ă str a t bi ne.
-Desi gur, a spu s anticarul, . i- am sch im ba t de t rei ori m ânerul şi de d ou ă ori lama. Exact aşa este şi viaţa - îşi schimbă în permanenţă mâ nerele şi l am el e; de fapt, p are c ă totu l se sch im bă în p er ma nenţă şi totuşi ceva
răm ân e m ere u la fe l. Priveşte do ar.
Erai câ ndv a un copii - ce a răm as din asta ? D oa r o aminti re.
Cor pul ţi s-a schi m bat, m inte a ţi s-a sc h im b a t, ident itat ea ţi s-a sc hi mbat . Ce a răma s d in c o p ilăr ia ta? D oa r o ami n tire. Nu poţi să -ţ i dai seam a c lar d ac ă s- a în tâ m p la t cu a de vărat, dacă a fos t un v is sau ai c iti t
desp re ea
sau da că ci neva ţi -a po ve stit d es p re asta.
în tr -o carte,
A f o s t copilăria
ta sau a al tc ui va? Uită-t e d in câ n d în c â n d la a lbu m u l cu fotograf ii ve chi . Priveşte doar.
a ce la e ra i tu. N u
să crezi, te- ai sch im ba t m ult. D e fa p t,
totu l s -a schi m bat -
mânerel e, şi l am ele, şi tot u l! Şi tot uşi, u n d ev a acolo, cul tău, ce va îş i păstrează neschimbat Exi
î ţ i va veni
în adân
co n tin u ita tea : un m ar t or rămâne
st ă un fi r, ch iar d ac ă in v izib il, şi . d eşi totul
se schimbă, acel fir ră m ân e la fel. Acel fir se af lă dinco lo de v ia ţă şi
de m oarte.
Viaţa şi
ceva care
se află
moartea sunt cele două aripi ale acelui dinco lo de viaţă şi de m oarte. A ce l ce va
de d incolo
să folose asc ă vi aţa ş i mo artea ca pe d o u ă
continuă
ro ţi al e u n u i car,
ca p e do uă l ucr ur i com plem en tare. A ce l ceva trăi eşte
prin
viaţă şi trăi eşt e şi prin m oa rte. M o a rt e a şi v i a ţ a sunt pro cesele sale, precum insp iraţia şi e x p ira ţia . Dar ce va în t ine este transcendental. Noi însă ne identif icăm prea m u lt cu fo rm a - iar ast a dă naşt ere egoul ui. Este ceea ce no i n u m im „eu" . B ineîn ţeles că ace st „eu" tr ebuie să m oară d e m u lte ori. A şa că este tot ti m pu l t emăt or , tr emură, e sp eriat, m e re u ia m ăs u ri d e protec ţie, de securi tate .
Un m is ti c sufist a bâ tut la uşa u n ui om fo a rte bog at. E ra u n c e rş eto r ş i n u d o re a d e c â t c e v a d e m â n c a r e . B o g ă ta n u l a u rla t la el ş i i-a s p u s : „ N im e n i n u te cu n oa şte ai ci!"
. eu macunosc . o răspuns dervişul. .Ce trist a r f i d acă inversul ar fi adevărat. D acă toată lumea
m-ar cunoaşte, iar eu nu aş fi conştient cine sunt. ce trist ar fi! Da, ai drep tate, ni meni nu mă cuno aşte ai ci , d ar eu m ă cu no sc. "
A cestea s u n t cele d o u ă situ a ţii posib ile, ia r tu te afli în cea de- a do ua. T oţi p ot şti d esp re tin e c ine eşti . dar tu eşti complet neştiutor în ceea ce priveşte transcendenţa ta, natura ta reală, fiinţa ta autentică. Aceasta este singura tristeţe în viaţă . P oţi g ăsi m ulte scu ze, dar ad evăra ta t rist eţe este aceasta: nu ştii cin e eşti. Cum p oate fi fericită o p erso an ă care n u şti e ci ne e , nu ştie de unde vine, nu ştie în co tro se înd reap tă? Mii de pro blem e a p a r d in c a u z a a c e s t e i n e c u n o a ş te r i d e sin e fundamentale. în tr-o dimineaţă, un roi de
furnici
nericul subteran la suprafaţă, Din înt âm plar e, furnicile au ale căr ei fru n ze erau .Ce sunt
a ieşit din întu
în câ utare de hranâ. trec ut pe lân g â o p lantâ
aco perit e cu ro u a d im ineţ ii.
astea?", a întrebat o furnică, arătând
spre pi căt uri . .D e u nd e vin? " Unele au răspuns: „Vin din pământ". Altei au zis: .Vin din mare". Curând, s-a iscat o
ceartă - un grup a aderat la
teoria mării, celălalt, la teoria pământului. O singur ă furnică, cea înţeleap tă, stă tea deop arte. Ea a zis: .H ai sâ ne op ri m p uţin şi să c ă u tă m sem ne. Pentru că totul tinde să stea
aproape de
aşa cum se spune, totul se întoarce
sursa sa.
la srcini.
Nu contează cât
de su s aru n ci î n a er o cărăm
tot p e pdmânt va câdea.
idă, ea
Tot ce tinde spre lumină,
trebuie să -şi fi av ut srcinea
în lum ină".
Furnicil e nu e rau în tru to tul co n v in se şi er au p e
cal e să reia dis puta, da r soa re le r ă să ris e ş i picăturile de rouă dispăreau de pe frunze, ridicându-se,
ridi-
cându -se spr e so a re şi disp ă râ n d în el.
Totu l se în to a r c e la s u r s a in i ţ i a l ă , t r e b u i e s ă s e în to a rcă la sursa iniţială. Dacă înţelegi viaţa, înţelegi şi moartea. Viaţa este
o ui tar e a sursei o
rigina re, ia r m oa rtea e ste
o ream inti re a e l Viaţ a î n seam n ă în d ep ăr tare a de or igi ni moartea este în to a rce re a a c a să . M o a r t e a n u e s t e u r â tă , m oar tea este frumoa să. Dar m oarte a este fru m o a să do ar pen tru aceia care şi -au tră it v ia ţ a lib e r, n e i n h i b a ţ i ş i n e r e p r im a ţ l Moartea este frum oasă pen
tru cei care şi-au
mos. pentru c ei ce nu s -au tem u t să trăiască
trăit viaţa f
ru
, p en tru ce i care
au fost su ficient de curaj oşi înc ât să tră iasc ă - cei c are au iubit, care a u da nsa t, care au sărb ătorit. Moartea este sărbăt oarea sup
rem ă, da că v iaţa ta a fos t
o sărbătoare. Lasă-mă să îţi e x p lic a ltfe l: m o a r t e a r e v e l e a z ă f e lu l în care a fost viaţa ta. Dacă a i fost n eferici t, m o ar tea rev el eaz ă nefericirea. Moartea are o
m i n un ată cap
acit ate de r e v e
lare. Da că ai fost fer icit în viaţă, m oa rtea r ev elea ză fer ici rea . Dacă a i trăit doar o viaţă
de co n fort m aterial şi
de pl ăc er e
fizică, atu nci bi neînţel es că m oa rte a v a f i f o a r t e in c o n f o r t a bil ă şi foarte nepl ăcut ă, pe ntru că tru p u l trebuie
părăsit.
Trupul este d oar un d o m ic il iu te m p o ra r, u n a lta r în care st ăm noapt ea ş i pl ecă m dim ineaţa. N u este d om icil iul t ău
pe rm an en t, n u e ste c a sa ta . Dec i. dacă a i tr ăi t doar o vi aţă trup eas că şi nu ai cu n o sc u t nimic al tcev a în af ar a trup ulu i moartea va fi foarte, foarte urâtă, neplăcută, M oartea va
fi o a n go as ă. D ar dacă ai
dureroasă.
tr ăit o viaţă care s-a
în ă lţa t p u ţin d in c o lo d e tru p . d a c ă a i iu b it m u zica şi poezia , dacă ai iubit, dacă te-ai uitat la flori şi la stele, şi ceva im ater ial a in trat în co n ştiin ţa ta . m oa rtea nu va fi
atât de
ur ât ă, m oa rtea n u va fi dure roas ă. O p oţi trat a cu cal m dar, tot uşi , nu p o ate fi o sărb ăto are . Dacă a i ati n s c eva tran sce n d en tal din t ine, dacă a i pă truns până în centrul vidului din interiorul tău, centrul fi inţ ei ta le, ac olo u n d e n u m ai eşti corp
şi m inte, und e pl ă
cerile fi zi ce s u n t co m p let lă sate deo parte, und e plăc eri le mintale precum muzica, poezia, literatura şi pictura toate sunt lăsate deoparte, iar tu eşti doar conştienţă pură at un ci m oartea va
fi o m are sărb ătoa re, o m are î nţel eger e,
o imensă re velaţie. Da că ai cun osc ut ceva tran scen d en tal di n ti ne, m oar tea îţi va revel a tra n sc en d en talu l din un ivers - m oart ea nu va mai fi o m oarte, ci o în cu divinul.
tâ ln ire cu srcinil e, o î n tâlnire
Frica de viaţă Ai atins un s u b ie c t c a r e a re e c o u r i în m in e - d a c ă m ă g â n desc se rios la ceea ce spu i, sim t că îm i este m a i fri că d e viaţă decât îmi es te de moa rte. îm i p oţi sp u n e m ai m u lte des pre mo dul în car e aceste do uă frici s u n t lega te u na de alta? Cine se teme de m oarte se tem aduce moarte.
e şi de viaţă,
Dacă ţi-e frică de
duşman şi
pentru
că vi aţa
blochezi uşa.
ni ci pri et enul nu va
pu tea să in tre . Ţ i-e a tâ t d e frică de fap-
tul că ar putea să i ntre d u şm a n u l în c â t n u îţi laşi ni ci prie te nul să in tre . D evii atâ t de s p er iat în c â t n u p o ţi nici măcar să desc hi zi uşa un ui prieten, p
e n tr u că c in e ştie ? Pri eten ul
se po at e dovedi a f i un d u şm an . Iar câ n d u şa es te deschisă pe nt ru pr iet en, şi d u şm an u l p o ate s ă in tre. Oameni i se te m de via ţă p en tru că se tem de mo arte. Ei nu trăi es c - pentru că
în m o m en tele de m ax im ă inten
sitate, moar tea tot tim pu l p ă tru n d e în v ia ţă . A i vă zu t deja asta, nu ? Atât ea f em ei d u c o v ia ţă frig id ă, se te m de orgasm, se tem de explozia nebună de energie. De secole, femeile sunt frigide; nu şt iu ce este o rg as m u l. Iar m a jor itatea băr baţilo r sufe ră de a ceeaşi t e a m ă - d e a c e e a , 9 5% d in tr e băr baţi suferă de eja cu la re p r e c o c e . S e t e m a t â t d e ta re de orgasm, au atâta teamă în ei, încât îşi doresc să termine, să sc ap e ma i re pe de . Se tem câ n d fa c d ra g o ste . Fem ei a r ă mâne frigidă şi bărbatul se sperie atât de tare, încât nu po ate m enţ ine st are a până la atin ge re a o rg as m u lu i. Te ama îl fa ce să ejacu leze m ai d e v r e m e d e c â t e s t e fir e s c , iar fe meia rămâne închisă în ea însăşi, nedându-şi voie să tră iască l a intensi tate m axim ă. însăşi posib ilitatea o rg a sm u lu i d is p a r e c â n d e x is tă atâ ta frică . în c el mai pro fund o rgasm , m o a rt ea îşi fa c e apar iţ ia; te si m ţi ca şi cum ai muri . D acă o fem e ie a re orga sm , ea în cepe să geam ă, să plângă, să ţipe. A ju n g e c h ia r s ă spună; „Mor. Nu m ă uc ide !" Ch iar se în tâ m p lă lu c r u l a ce sta : „ Mor! Nu m ă uc ide , op reş te- te! " Exist ă u n m o m en t al o rgasm ului în care ego u l n u poate exista, şi m o a r te a p ă tr u n d e . D a r asta
e f rum useţea orgas
m ului .
iti f a v i n i ''V ajUnS a “ tóama de ‘“ W™ .mod esto iubire ¡ ace ap ariţia 51 m oa rtea. Daca doi iubiţi stau unu l lângă altu i, in iub ire şi in tim itate profu nd ă, făr ă ca măcar să vo r bească... D ia lo g u l e s te o e v a d are, o evad are din iu bir e. C ân d do i i ubiţi îş i vo rbe sc, luc ru l ace sta nu arată decât că evită int imit ate a. C u vin tele d intre ei i m pu n distanţă
- fără cu
vin te , d is ta n ţa s e e s t o m p e a z ă şi a p a re m o a rtea . în tăcere, moart ea este acol o, se iveşte - un feno m en m inunat ! Da r oa meni i se tem atâ t de tare, înc ât c on tinu ă să stea de vor bă, indi fer ent dacă este sa
u nu necesar. C on tinu ă să vorbească
de spr e t ot ş i ori ce, da r n u p ot pă stra tăcerea. Dacă doi
iubiţi stau în
tăcere, m oa rtea îşi f ace brusc
simţită pre zenţa în ju ru l lo r. Iar câ nd do i iub iţi sunt tăc uţi , vei putea observa o an u m e feri ci re, da r ş i o an um e tri ste ţe - fer ici re , p en tru că v i a ţ a a atins pun ctul m axim, şi tri s teţe, pentru că
t ocm ai acest pu nct m ax im est e cel în c ar e d e câte ori eşti tăcut, vei simţi o
apare şi moartea. Ori
tristeţe n ed efin ită . C h iar ş i dacă prive şti un trand
afi r, dacă
eşti tăc ut şi nu spu i n im ic d es p re ac el tran d afir, doa
r îl
priveşti, în a cea tă c e re v e i s i m ţ i că m oa rtea este acol o. Vei vedea floare a ofi li n du -se, în c âtev a m o m en te va d ispărea, se va du ce pen tr u totdea u na . A tâta atâta fra gi litat e! Atâta
fru m u se ţe şi totu şi
fru m u se ţe şi totu
şi a tâta vu lne ra b i
litate. Atât a f rum use ţe, un a se m en ea m irac ol ca re va dispărea pen tru totde
Ori d e câte ori
curând
au n a. Brusc, v e i d e v e n i tri st.
m edit ezi , ve i si m ţi
prezen ţa m orţ ii în
jurul tău. î n iubire, î n orgas m . î n ori ce exp erienţă esteti că în muzică. în cân tece . în poezie. în d an s -, o riun d e îţi pierzi
brusc egoul, m oart ea este acolo.
A şa că lasă-m ă să îţ i s p u n u n lu c r u . T e te m i de viaţă pen tru că te temi de moarte. Şi mi-ar plăcea să te învăţ
curo
să mori aşa încâ t să scap i de frica de m oa rte. în momen tul în car e vei scăp a d e frica de m o ar te, v e i de ven i capabil să trăieşti. Să nu m ă înţelegi greşit
. N u su n t îm p o triv a vi eţi i. Cum
aş put ea fi îm po tri va ei ? S un t în d ră go stit nebun eşt e de via ţă, su n t a tât de în d ră g o s tit d e v ia ţă . în c â t din cau za asta m -amîndrăgost
it şi de m oarte. M oa rtea e p arte di n vi aţă-
când iube şt i nespu s de m u lt via ţa, c u m să ev iţi mo artea? Treb uie s ă iubeşt i şi m oartea . C ân d iu b e şti pr o fun d o floa re, vei iubi şi veştejirea ei. C â n d iu b e şt i p ro fu n d o femeie, o i ubeş ti şi când îm bă trân eşte, iar în tr- o zi v e i iu bi ch iar şi moartea ei. Este parte din viaţa ei, parte din femeie. îm bătrânirea nu s-a în tâ m p la t d in e x te rio r, a v e n it din interi or. Chipul frum os s -a ridat - iu b e şt i şi rid urile, su n t parte din fe meia t a. Iubeşti un bă rba t, i ar p ăr ul lui a încă run ţi t iubeşti şi acel păr grizonant. El n-a venit de undeva din ex te rior ; nu e un acciden t. V iaţa îşi u rm ea ză cursul , iar acum părul negru a dispărut şi apare cel cărunt. Nu res pingi părul cărunt. îl iubeşti, este parte din bărbatul tău. Apoi bărbatul îm bătrân eşte, d e v in e sla b - iu b e ş ti şi asta. Iar înt r-o z i bărbatul m oa re - iu b eş ti şi asta . Iubi rea iubeşte tot uL Iubirea n u c u n o a şt e altcev a de cât iubire. Prin urmare, îţi spun să iubeşti moartea. Dacă iu b eşti m oartea, va fi fo arte u şor să iu b e ş ti v ia ţa . D acă poţi iubi pân ă şi moarte a, nu m ai ai pro blem e. P ro blem ele ap ar din cauză că ai reprimat ceva, pentru că te temi de viaţă. A tu n ci, re p rim are a a d u ce c o n s e c in ţe p e ric u lo a s e . Dacă reprimi şi reprimi, într-o zi vei pierde orice simţ estetic.
97
Vei p ierd e o rice sim ţ al fru m o s u lu i a l
graţi o T ei, al a idivin u i V iiităţii. iiv.cn, stare atât de nervoasă. încât
.
Repri m are a te adu ce î ntr-o
poţ i face orice
lucru
urât.
Las ă- m ă să- ţ i sp un o ane cdo tă un pri et en c are trim
ite tot
frumoasă.
M i- a trimis-o
ti m pu l gl um e bun e!
Un m arina r a fos t trim is p e o insulă f
ără f emei , unde
exi st a d oar o im en să po pu laţi e de m ai m uţ e. A fos t şocat să va dă că
toţi colegii lui
m arina ri f a c dragost e
cu m aim uţel e. Şi a ju ra t că el nu
v a fi n ic io d a tă a tâ t
de excitat. Ceilalţi i-au spus să nu mai fie atât de re fra ct ar . Dar . pe m ă su ră ce lu n il e treceau,
m arinaru l
nu s-a m ai p utu t abţi ne. A înşfă ca t prima m ai m uţă
ca re i-a i eşi t î n c ale şi a fo st p rin s în flag ra n t de co le gii lui, care au râs d e m am a focu lui. S u rp rin s, le-a zis: „ D e c e r ă d e ţ i? V o i m i- a ţi s p u s s-o fac!" Ei i-au r ă sp u n s: „ A ş a e, d a r c h ia r tr e b u ia s -o iei p e cea mai ur â tă? “ Dacă repr imi, ex istă p o sibilitatea
să alegi cea
m ai urâtă
viaţă. A poi d e v ii a tâ t d e t e n s io n a t . î n c â t n ic i n u m a i e ş t i conştient de ceea c e f aci . Eşti ap ro ap e n ev rotic. reprimarea să apuce să aibă efec
te n ep lăcu te,
îna inte ca relaxează-te,
explorează viaţ a. Est e vi aţa ta! N u te sim ţi
vin ov at. Viaţa ţi-a
fost dată ca s-o trăieşti, s-o iubeşti, s-o
cunoşti. Şi toate
re spre dir ecţ ia în care să o iei. îi găseşti îm plinire.
Şti u că această viaţă
m ate rială a co rp u lui nu e t ot ce
exi st ă - o viaţ ă m ai am plă se a sc u n d e în sp ate le ei . Dar este ascunsă
în spatele
acesteia. Nu poţi găsi acea viaţă mai
am pl ă dacă te îm p otrive şti celei d
e ac u m ; o p o ţi găs i doar
cuf undând u-t e adân c în cea de a cu m . E xistă va luri l a supra fa ţa oceanul ui - iar oce an ul este a sc u n s în sp ate le v alurilor. Da că, văzând tum ultul şi ha
os u l, ve i fu g i d e valuri, atunci
vei fu g i şi d e o c e a n şi d e a d â n c im ile lu i. S a r i în v alu ri, ele fac parte din ocean. Scufundă-te, şi valurile vor dispărea, nu vei mai găs i acol o d ecât p ro fu n zim ile şi su p re m a linişte a oceanului.
Incertitudine şi necunoscut misterul încrederii
Viaţa p oate fi c u n o s c u tă , la fe l şi m o a rte a - d a r n u se poate spune nimic de spre el e. Nici un
răsp u ns nu va fi ad evă rat
nu poa te fi, pri n îns ăş i n at u ra lucru ril or. V iaţa şi m oartea sunt cel e m ai pro fun de m is tere. A r fi m ai bine s ă spun em că nu sunt dou ă m ist ere, c i do u ă as p ec te ale aceluiaşi m
is
ter, dou ă uş i al e ace luia şi secr et. D ar n im ic nu po ate f i spu s despre ele. Orice ai spune, pierzi esenţialul. Viaţa poate fi trăită, m o a rte a , d e a se m e n e a , p o a te fi tră ită. As tea sunt ex p erien ţe - tre b u ie s ă trec i p rin ele şi să le cunoşti. Nimeni nu po ate ră sp u n d e la întreb ări. Cu m po ţi răspunde la o întreba re d esp re via ţă? Sa u d esp re m oarte? Câtă vr eme t u nu o trăieşti , câ tă vr em e tu nu m ori , cine să răspund ă? Multe răs punsuri au fo
st o ferite -
şi ţine
m int e, t oate
sunt false. Nu ai de un de alege. N u c ă u n ră sp u n s a r fi core ct
şi al tul , incorect ; toa te r ă sp u n su rile s u n t inc ore cte. Nu ai de unde al eg e. Ex perienţa p
oa te ră sp un d e, n u ră sp uns ur ile.
Pri n urm are, ac esta e ste p rim u l lu cr u pe c are tre bui e să ţi-1 am inteşt i cân d te afli în fa ţa u n u i m ist er, n u a unei ghi citori create de om. Dacă este o ghicitoare creată de om, at unci exis tă răspuns, pe
n tru că este un jo c al m inţi i - p ui
în tr e b a re a şi c re e zi r ă s p u n s u l. D a r d a c ă te c o n fr u n ţ i cu ceva ce nu t u ai cr eat , cum ai pu tea g ăsi u n răsp un s, cu m ar p utea m int ea um ană să răspu nd ă? E de n eîn ţeles p en tru mi ntea umană. Partea nu poate înţelege întregul. întregul poate fi înţel es do ar d acă
devii întreg. Poţi să sari în el şi să te
pi er zi - şi acol o ve i găsi r ăs p u n su l. î ţ i v o i s p u n e a n e c d o t a p e c a r e o b i ş n u ia s ă o spună Ramakrishna. Odată, la m alul m ări i, a a v u t loc un m a re fes ti val, pe pl ajă. Mi i de oam en i se str â n se se ră a co lo şi , deod ată, au deveni t curi oşi să găsea scă răs p u n su l la o în treb ar e - poate fi mare a mă surat ă sau nu? A re un ca p ă t sau nu ? Are sau nu f un d? Di n întâm plare, un om fă cu t cu totu l d in s are se afla şi el acolo. Acesta a spus: „Voi staţi aici şi discutaţi, iar eu m ă duc î n ocean să afl u. alt fel , cu m am pu tea şti da că nim eni nu int ră? " A şa că o m u l s-a a r u n c a t în o c e a n . O r e le a u tr e c u t, zilele şi lunile asem enea, iar oa m en ii au p leca t sp re casele l or. A ş te p ta s e r ă m u lt tim p , ia r o m u l d e s a r e n u s e în to r ce a . în m o m e n tu l în c a r e a in tr a t î n o c e a n , o m u l d e sare a înce p u t să se t opească, ia r atun ci cân d a a ju n s la fund, el deja nu m ai exi st a. A afl at răspu nsu l - da r nu s- a m ai put ut întoa rce. Iar cei care n u au afl at au co n ti n u at să vorbe
asc ă
mult ti m p. S e p oate c hiar s ă f, aj uns ,a „ cond uSe câ m intea ad oră să tragă concl uzi i. în d a tă c e a tra s o co n clu zie , m in te a se sim te relaxată de aceea există atâtea filosofii. Filosofine există pentru a răspu nd e u n o r nev oi: m intea întreabă şi
nu po ate rămân e
fără răspun s: n u se s im te co n fortab il. Are nevo ie de un răspuns -
ch ia r şi u n u l fals e bun, că ci, astfel , mint ea îşi
găs eşt e o dihn a. Să te arunci în mare este periculos. Ţine minte, cu toţii sun te m o am en i făc u ţi din s are în ceea ce pr
ive şt e oc eanu l -
oceanul vieţii şi al morţii. Suntem oameni făcuţi din sare, şi ne vom topi în ocea n, p en tru că de aco lo ne tra gem. Ne t ra gem di n ocean, su n tem fă cu ţi din ocean . Ne vom to pi! Mi ntea se teme tot tim pu l să se cu fun de în oce an - e f ă cută di n sa re, se v a dizo lva ine vitab il. Se teme, deci ră
mâne
la ma l discut ând, d ezb ătân d, a rgu m en tând , cre ând te ori i toate false, pentru că sunt bazate pe teamă. O persoană curajoasă se va ar u n ca în o ce an şi va r ef u za să accepte ori ce adevăr pe care nu l-a trăit s au pe c are nu l-a cu n os cu t pri n exper ienţ ă d irec tă. Sun tem laş i. de acee a a cc ep tăm ră sp u ns u l alt ora. M ahavira, Bu ddha. H ristos - a c c e p tă m ră s p u n s u rile lor. D ar răs punsurile lor nu pot fi răs p u n su rile no astre. C un oaşterea nimănui nu po ate fi cu n o aş ter ea ta - se p oate ca ei să fi ajuns la cunoaşt ere, da r cu n o aş ter ea lor e do ar infor m aţie pentru tine. Tu va trebui să cun
oş ti. Do ar când e a t a o poţ i
numi cunoaştere. Altfel, nu îţi va oferi aripi; din contră, va atârna de g â tu l tă u ca o p ia tră . îi v e i d e v e n i u n scla v. Nu vei cun oaşte eliber are a, n u ve i fi elibe rat.
—
— 1-
Iisus s pune: . A de vă ru l eliberează". Ai văzut pe
Experienţa eliberează,
eliberat cu ajutorul teoriilor?
dar teorii le despre exp erie n ţă? Nu, niciodată
M int ea se t em e să facă salt
da...
!
ul, pe n tru că m intea e făc ut ă
di n aceeaşi m ateri e ca un iversul: da dut. Ve i af la, e adevărat,
cineva
că fa ci saltul, eşti p
ier
da r ve i a fla d o a r câ n d nu vei mai
fi. Omul de sare a aflat. A atins adâncurile, a ajuns în cent ru, dar nu s- a p utu t întoarce Şi chiar dacă ar putea,
.
cu m ar relata. .. ? C h iar d ac ă
s-ar întoar ce, li m bajul l ui ar ap a rţin e ce n tru lui, adân ci m i lor, pe când li m bajul tău a p a rţin e ţă rm u lui, pe riferiei . Nu a ţi putea comunica. Nu ar spune nimic care să aibă sens, ar ră mâne tăcut - o tăcere p li nă de se n su ri şi î n ţelesu ri. D acă ar spune ce va , s- ar sim ţi vin ov at, p en tru că şi-ar da imedia t se ama c ă c unoaşterea l
ui n- a p u tut fi tra n sm isă pri n c u
vin te; e x p erie n ţa lu i e ste lă s a tă în u r m ă . D o a r cu v in te le au ajuns la tine, mo arte, fade, goa
le.
Cuvint el e pot com unica, da r nu po t tra n sm ite adevă rul . A devărul po ate fi d o ar in d ic at. O m u l d e s a r e îţi p o a te spu ne .Hai ş i tu" - îţ i poa te oferi o in vita ţie - „f ă cu m ine un salt în ocean". Dar tu eşti foarte de ştept. Vei sp un e: „în tâi răspu nd e-m i la înt reba re: alt fel , cum aş p utea şti că ai d re p tate ? Lasă- mă să mă gân desc şi să cântăresc tot ul, ap oi te voi urm a. Când vo i fi con vins, voi sări cu tine". Dar m intea nu est e nici odată convinsă, n
u po ate fi con
vin să. M in tea n u este d ecât u n p ro ce s al în d o ielii; n u poate fi convinsă, argumentează la infinit pentru că, drept răs pu n s la ori ce spui t u, ea c reeaz ă un argu m en t.
De la cunoaştere la inocenţă Nu că uta să d evii m ai pl in de
cun oştinţe, caută să
inocent. Renunţă la tot ce ştii, uită de
dev ii m ai
to t ce ş tii. Răm âi in
st ar e de m irare , d ar n u transform
a aceast ă
mirare î n în tre
bări, p e n tr u că, o d a t ă c e m ir a r e a e s te transfor ma tă în î ntre bare, m a i d e v r e m e s a u m a i tâ r z iu în tr e b a r e a v a genera cunoaş ter e. Iar cu n o aş tere a e o fal să m onedă. Pornind de ia starea de mirare, nu ai decât două căi. Un a est e ac eea a în tre b ă rilor -
calea greşit ă -, c ea car e t e
co nduc e spre m ai m u lt ă şi m ai m ultă cuno
aşt ere. Ceal al tă
cale nu este cea a întrebărilor, ci a bucuriei. Bucură-te de mi nu ne , de m inu n ea care e ste vi aţa, de m inun ea exi sten ţei, de m inun ea so ar elu i şi a raze lor lui ş i a p om il or scăl daţi în ele. T ră ieşte e x p e r ie n ţ a d ir e c tă . N u p u n e u n s e m n d e în trebare, lasă l u cru ril e s ă fie aşa cu m su n t. Ră mâ i inocent,
ase m en ea un u i c opil , dacă înt r-adevăr
doreşti o com un iun e cu ex isten ţa şi cu reali tatea. Răm
âi în
starea de m irare , d a că vr ei ca m ister ele s ă ţi se reve
leze.
Mi sterele nu s e reve lează celo r care îşi pu n co n stan t în trebări. Cei care îşi pun întrebări vor sfârşi mai devreme sau ma i târz iu într-o bib li otec ă. C ei ca re îşi p u n întreb ări ajung la scr ipturi , pe n tru că sc rip tu rile s u n t pline d e răspunsuri. Iar răspunsurile sunt periculoase, ucid mirarea. Sunt periculoase pentru că îţi da u se n za ţia cu n oa şte rii, de şi nu cunoşti. îţi oferă această falsă concepţie că ai găsit deja răspunsul..Şt iu ce spun
e Bi bl ia, ştiu ce sp u n e Coran ul, şti u
ce spune Gita. Am ajuns". Vei deveni un papagal; peta lucruri despre care nu ştii nimic.
N u asta
ve i re este calea
spr e cunoaşt ere - acum ularea de cu n o ştin ţe n u e ca lea spre cunoaştere. Şi atu nc i care este calea
pentru a cunoaşte?
Mirarea
Lasă -ţi inima să da ns eze plin ă de m irare. Fi i plin de
mirare:
pulse ază cuprins de m irare, in spiră m irar e, exp ir ă mirare. De ce ne-a m grăbi atât de tare Nu p oţi per m ite un ui m ister să ră
să a fl ă m ră spu nsu l? m ân ă m ist er? Şt iu c ă
tentaţia de a nu p erm it e e m are. că vr ei să red u ci mis ter ul la cunoaştere. De ce există ten
taţia asta? P en tru că n uma i
dacă eşti pl in de cuno aşter e po ţi de ţi n e con trol ul. Misterul te va control a, cu n oa ştere a te va transform
a in
cel care cont rol ează. M ist erul te va po sed a. N u po ţi po sed a m isterul este at ât de co m p lex iar m
âinil e tal e sun t at ât de
m ia. Est e inf init , nu îl p oţi p osed a, te va p ose d a, va tr ebu i să fii posedat de
el - de-ai ci se n aşte fri ca. C un oaşterea o
poţi poseda e atât de tr ivi al ă; cu n oa ştere a o po ţi con trol a Această tentaţie a minţii de a reduce fiecare minune, fiecar e m ister, l a o simplă întrebare este bazată pe frică. N e este t eamă , ne est e team ă de m ăre ţia vieţii, incredibilă existenţă.
de acea st ă
Ne este team ă. D e team ă, creăm ni şte
cunoştinţe m ărunte de car e să ne înc on jură m pe n tru a ne pro teja pentru a a vea o armură, o apărare. Nu m ai laşi i reduc această de m irare la sim ple întrebări.
im ens de va loroasă
capa ci tat e
Cei cu adevărat curajoşi, cei
pu tern ici o la să neschi mb ată. în lo c s ă t r a n s f o r m e m iste rul în întreba re, curajosul sare direct în el. în loc să caute să îl con troleze, e l perm ite miste rulu i să-l posede. Iar b ucuria de a fi posedat,
b in e c u v â n t a r e a d e a fi p o se
dat este de nepreţ uit . Nu îţi po ţi im ag ina
cu m es te . nu ai
visat nic iod ată la asa
„ că a fi posedat de mister
inseamna a fi posedat de întreg.
în c r e d e re a în v o c e a in te r io a r ă Când îmi a sc u lt vo cea int eri oară, ea îmi spune c ă uneori am nevoie să nu fa c n im ic, p u r şi sim plu , să dorm, să mănânc, să mă jo c
pe plajă. D a r m ă
întrucat cred în această dacă îmi
tem să da u cu rs acestor trăiri,
că voi dev eni prea slab p entru
a supravieţui
lume. Oareex isten ţa m ă va pro te ja cu adev daup u r şi simpluvoie s ă fa c ce simt?
ărat
Primul lucru pe care trebuie să îl ştii este că nu e nevoie să supravieţuieşt
i în a ce as tă lum e. L um ea asta e o casă de
nebuni! Nu e n ev oie să su p ra vieţu ieşti î n ea. Nu e nevoie să sup ravieţ uieşti într-o lu m e a am biţi il or, p o liticii egouri lor. Es te boal ă cu rată . D ar ex istă şi u n alt fel de a f t şi anu me să exiş ti în lum ea asta. da r sa n u fi .Câ nd îmi ascult
al ei.
voc ea interi oară, ea îm i sp u ne că un eori
am nev oi e să nu fac nim ic, p u r şi sim plu... “ A tu n ci nu face nimic! Nimeni nu
este m ai m ar e d ec ât ti ne, i ar ex isten ţa î ţi
vorbeşte d ir ect. E t im p u l s ă în c e p i s ă te în c r e z i în s e n tim e n tele tale int eri oare. A tu n ci n u fac e n im ic. D ac ă sim ţi do ar să dormi, să m ăn ân ci, să te jo ci pe plajă, foa rte bin e - lasă ca asta să îţi fie re ligi a! N u te tem e . Va trebui să s c a p i d e fric ă . Ia r d a c ă v a fi n e v o ie s ă alegi între frică şi tr ă ir e a in te r io a r ă , a le g e - o p e c e a din urmă. Nu alege teama. M ulţ i oa m en i şi -au ales
religia de teamă.
ca s ă poată trăi
în tre şi între. N u s u n t n ici religioşi ş
i nici
lumeşt i; trăi esc în n eh otăr âre . Te ama nu aj ut ă. Team a însea m n ă în totde au n a teama de necunos cut . Team a însea m n ă în totd ea u n a teama d e moar te. Tea ma î nseam nă în totde au n a team a de a n u te pierde. Trebuie să accepţi nesiguranţa necunoscutului, disconf ort ul nefam il iarului, al biza ru lui. A ce sta este pre ţul pe ca re tr ebuie s ă î l plăteşt i p en tru b ine cu vâ n tare a care v a u rm a. şi n im ic n u p o a te fi o b ţ i n u t fă r ă p la tă . T rebuie să plă te şt i; alt fel , vei ră m ân e p ar aliza t d e fri că. în treaga v ia ţă îţi v a fi irosită. Bucu ră -te de t oate sen tim en tele tale interio are , o ri car e ar fi acestea. .Cred că voi deveni prea slab pentru a supravieţui în ace ast ă l ume ". Nu e nevo ie să su p ra vie ţuie şti. Team
a vor
beşte în tine, te a m a c r e e a z ă a lte te m e r i. D in te a m ă şi m ai m ult ă teamă ia naştere. .Oare exis tenţa m ă va protej a?" Din nou , team a este c ea car e c ere garanţ ii , prom isi uni. C in e ţi- ar p u tea ofe ri garan ţii? Cine ar putea garan ta pen tru via ţa ta? C eri o form ă de as ig ura re. Nu, nu e posibi l aşa ce va. în ex iste n ţă , n im ic nu este asigurat şi nimic nu poate fi. Şi e bine că e aşa! Alt m inte ri . dacă existenţa a
r f i şi ea a sigu ra tă, ai fi d eja com
plet mort. Şi atun ci fiorul existen ţei, fio ru l p e ca re îl resim ţi când eşti
viu ca o frun ză î n vâ nt, fioru l ace la se va pi er de.
Viaţ a este frum oasă pen tr u că este n frumoasă pentru că există
esigură . Viaţa est e
moarte. Viaţa este frumoasă
pentru că poate fi ratată. Dacă ţi se impune cu forţa, atunci viaţa
n-o poţi rata, dacă totul devine o închisoare.
Nu vei putea să te bucuri de ea. Chiar dacă
ţi se ordonă
să fu b ea tific, d ac ă ţi se ordon ă să fii liber, atunci libertatea şi fericirea vor fi dispărut. „Oare ex iste n ţa m ă va protej a dacă îmi dau pur şi simplu voie să fa c ce s im t? în ce a rc ă şi vei aña! Un sin gur lu cru îţi pot spune... nu vorbesc cu frica ta, ţine minte. Un singur lucru vă po t sp u n e tuturor, şi acel
a este că t oţi ce i car e au
în cercat a u a fla t că e x is te n ţa protejează. Dar nu vorbesc cu frica ta. îţi încurajez pur şi simplu aventura, asta este tot. Te conving, te seduc să alegi aventura. Nu vorbesc cu frica ta . Toţi cei ca re au în ce rc at au desco perit c ă prot ecţ ia es te nes fârşită. Dar nu ştiu da că în ţeleg i sub ce form ă te pr ot ej eaz ă uni versul. T ip u l d e p r o te c ţie p e ca re îl ceri tu nu poate fi dat de univ er s, p en tru că n u ş tii ce cer i. Ceri m oartea. Doar u n cadavru este complet protejat. Ceva viu este tot timpul în pericol. Să fii viu este un risc. Cu cât eşti mai viu, cu atât su nt mai m ari ave n tura , ri scul, pericolul. N ie tz sche avea
un m otto pe p ere tele s ău: „Tr ăi eş te
pe ricu los ". C in ev a l- a în tre b a t: „De ce ai
sc ris asta?
răs pu ns : „Ca să î m i a m inte sc , pe n tru că frica
El a
m ea es te
teribilă". Tr ăieş te periculos, p en tru că e ste sin g u ru l m od d e a trăi. Nu există altul. Ascultă întotdeauna de chemarea necu no sc ut ul ui şi fii în m işcare . N u înc erc a să te stab il eşti nicăieri. A t e stabil i u n d ev a în se am n ă a m uri; este o m oarte prematură. Asis tam la p e tre c e re a a n iv e r s a r ă a u n e i fe tiţe , e ra u j u cării pe st e tot , m u lte c ad o u ri, i a r fe tiţa era fo ar te fe ri cită toţi prie teni i e i er au a co lo şi da n sa u . B rusc , a între ba t-o
pe m am a e i: .M ar ni , erau zil e la fel d
e fru m o a se şi în tr ec ut
pe vrem ea cân d tră iai t u?" Oam eni i m or î nainte să m
oară. A
leg sigur an ţa, c onf or
tul . Oam eni i al eg o exist en ţă ca de m o rm ân t. Nu m ă adre sez frici i t ale. .Oar e exi st enţa m ă va protej a d acă îm i d au p u r şi simpl u v o ie s ă fa c c e sim t? " A p r o t e j a t î n t o t d e a u n a , ş i n u c r e d că v a fi c e v a d ife r it în c a z u l t ă u . N u î m i v i n e a c r e d e c ă t u vei fi o ex ce pţ ie. în totde au na s- a î n tâ m p lat aş a - ex istenţa i -a prot ej at pe cei care s-au lăsa
t în se a m a ei , car e i s-au aban
don at e i. care i s-au s u p u s. Urmeaz ă nat ura . U rm ează-ţi
n atu ra ta interi oa ră.
Ci tea m o anecdot ă care m i-a p lăcu t foa rte m ult :
Universităţii Columbia, i .N U CĂLCAŢI" erau instalate pe gazonul însămânţat. Studenţii ignorau panourile
Era primăvară în cam pu sul şi panour
proaspăt
iarbă. Problema devenit când, în cele din aurmă, cei însărc inaţ i cu ad m inis trarea clădirilor şi terenurilor l-au informat de Dwight Eisenhower, preşedintele şi continuau să calce pe destul de spi noasă, p ână
universităţii la acea vreme. .Aţi observat vreodată", a .cât de rapid ajungeţi într-un loc îndreptaţi direct spre el. fără ocol? să aflaţi care e drum ul pe ca re
întrebat Eisenhower, atunci când vă N-ar fi mai bine îl urmează de obicei
stud en ţii şi să con struiţi aleil e acolo?" Aşa ar trebui să fie viaţa. Străzile, nu ar trebu i prestabil ite.
aleile,
principiile
—
109
< ° i'! r oi ? ă fac i c e s im ti' T, a ie ? te in, r -°« ■ » « Şl l asă c a ăsta s ă iţ i fi e d ru m u l Me rgi ş l mergând, con-
Acestea sunt m oarte , nu vei gă si n im ic urmân du-l e. Tot ul a fost deja str uieşte- ţi drum
ul.
Nu lua calea autostrăzilor.
în lă tu r a t. D a c ă u r m e z i o au tostradă, te îndepărtezi de na tură. Natura nu cunoaşte drumuri, nu are modele pre stabilite. Ea curge în mii de
tipare, dar toate spontane.
Du-te şi te uită. Aşază-te pe plajă oa ne de valuri se form
şi priveşte marea... mili
ează , da r
Nu poţ i găsi do uă valuri asem
fiec ar e este unic şi dif eri t.
ănă toare,
ele nu urm ează nic i
un şablon . nu m e nu v a urma Ni ci o f ii nţă um an ă d em nă de acest un şablon. Oam eni i vin la m ine şi îm i spu n: „ Ara tă -ne d ru m u l.
Le răspund: „Nu cereţi aşa ceva. Pot să vă arăt doar cum să m er geţ i - nu po t să vă ară t drum ul". Te ro g încearcă
să
în ţe legi d e o s e b ire a . îţi p o t a r ă ta d o a r c u m s ă m e rg i şi c u m să o faci cu curaj. Nu îţi pot arăta calea, întrucât „calea este pentr u l aşi . Pe n tru cei care n u ş tiu c um să m ear gă, pentru cei paralizaţi, pentru ei există calea. Cei care ştiu cum să mear gă, aceia p ătr u n d în s ălb ătic ie şi , m ergând , îşi croiesc calea . Şi fi ec ar e ajun ge la ad ev ăr într-u
n m od diferi t. Nu poţi
de scoperi adev ărul î m p reu n ă cu m u lţi m ea . î l desco peri singur, ab so lu t sin g ur . Te învăţ să fi i tu în su ţi, nim ic a ltceva . E difi cil să m ă înţelegi, p e n tru că. d in c a u z a te m e r ilo r , a i v r e a s ă îţ i ofer un şa bl on al vie ţi i, o disc iplină , un stil , un m od de viaţă . Oamenii ca mine nu
au fost
niciodată înţeleşi. Un Lao
Tzu. un Zarathustra, un E pic u r nu au fo s t n ic iod ată înţeleşi.
O am enii cei m ai reli gioşi au fo st co n sid er a ţi a fi ner el igi oş i, pen tru c ă, da că cine va e cu a d ev ăr at rel igios, t e va î nv ăţ a li bertat ea, te va în vă ţa iu birea . N u te v a în v ă ţa legea, te va în v ă ţa iu b ir e a . N u te v a în v ă ţ a u n ş a b lo n m o r t d u p ă care să t răi eşt i. Te va înv ăţa h ao su l, a n ar h ia, p en tru că ste lel e se nasc di n haos. Te va î n vă ţa cu m să fi i com p let li be r. Şti u că exist ă team ă - ex istă tea m a de libertat e; altfel, de ce ar fi atâtea î n chisori în lu m e? D e ce ar tre b u i c a oame nii să care după ei închisori invizibile? Există doar două ti puri de pri zonieri - cei care
trăies c în tr-o înch isoare vi zi
b ilă şi cei în c h iş i în tr - u n a in v iz ib ilă . A c e ş t ia d in u r m ă îşi ca ră c u ei înc h isoa re a -în n um ele co nştii nţei, al m oral ită ţi i în n u m e le tra d iţie i. S u n t m ii d e n u m e p e n t r u a d e fin i scla v ia şi robia. Li bert ate a nu are num e. Nu su n t m u lte tipu ri de libe r tat e; libertat ea este una
singu ră. Ai o b se rv a t? A de vă ru l es te
unul si ngur . M inciuni su n t m il ioan e. P oţi m inţi înt r- un m ilion de fel ur i; nu poţi spu ne a d ev ăr u l în tr-un m ilion d e fel uri . A devărul est
e si m plu, un
sin g u r m od de a-1 spune
est e sufici en t. Iubir ea este u n a sing ur ă; l egi su n t m ilioane. Li bert ate a est e u na si ngură; înch isori su n t m ult e. Şi dacă nu e şti foarte vigil liber. în cel
en t, n u ve i fi ca p a b il să te mi şt i
m ai bun ca z, poţi d oa r sch im b a închi sor ile.
Dintr-o închisoare
poţi merge într-o altă închisoare, şi te
po ţi bucura de drum ul di ntre cel e do uă. A sta se î ntâm pl ă în lume. Un catolic devine comunist, un hindus devine cre şt in, u n m ahom edan devine
hindus, şi se bucură, da,
se bu cură de pu ţi na libert ate care există ce le dou ă închisori . Pe drum ul de l a o laltă se sim
t bi ne. După care c
ad în
pe dru m ul di nt re
în c h is o a r e s p r e c e a acee aşi capcan
ă, d ar
d en u m ită aJtfeJ. T oa te ideolog iile sunt înc hisori. Eu te învăţ să te fer eş ti de ele - inc lusiv de i deologia mea.
Mişcă-te aşa cum te face iubirea să te mişti de R um i spu ne aşa:.Mi şcâ-t e înăun Un vers dintr-un poem trul tâu, dar nu aşa cum facete frica să te mişti". Uneori. în or izo ntal alb. în care nu timpul meditaţiei, ating un spaţiu există nici un pu nct de referinţă care să mă ajute să îmi dau seama cine sunt; asta genereazăfrică o teribilă. Poţi să mă ajuţi să înţeleg această frică şi să mă împrietenesc cu ea? Cuvint ele lui M evla na Rum i sun t im ens de semni ficat ive. Puţi ni sun t oa m en ii care au m işcat şi transformat at ât de multe inimi cum a făcut-o Jalaluddin Rumi. în lumea sufiştilor, Ru mi e ste un îm pă rat. C uv inte le lui tr ebuie î nţel ese nu ca simple cuvinte, ci ca surse de tăcere profundă, ca ecouri al e m uzicii inte rioa re a fiinţei. M ai m ult de 1
200 de
ani au trecut de când a trăit el. Tehni ca lu i de m ed itaţie e ste o form ă specială de d ans. Este un fe l de î nv ârtire , aşa cu m se în vâ rt co piii mi ci; stând pe loc, se î nv ârtesc în tru n a. în toa tă lum ea, copiii mi ci fa c asta, iar părinţii lor îi opresc, spunându-le: .Vei ameţi, vei cădea, te vei lovi" şi: .De ce te învârţi aşa?" Jalaluddin Rumi a făc u t din în vâ rtire o formă taţie. Cel care meditează se roteşte ore în
de medi
şir - atât cât
permite co rp ul; nu h otă răşte el cân d să se oprească. în
îi
tim
pul rotirii, vin e un m o m e n t în c a re se simte p erf ect ne mişcat şi tăcut, ca şi cum ar fi centrul
unui ciclon. Corpul
se r ot eş te i n ju n ii ce n tru lui d ar există un spaţiu
care ră
mâne nemişcat ; aceea est e Fii nţa lui. Rumi însuşi s-a
ro tit tim p de 36 de ore fără înce ta re ,
şi a căzut doa r când cor pul nu s-a m deschis o c h ii era un al t om. Sute să îl vadă. M u lţi II con si deraseră
ai pu tut ro ti D ar cân d a
de o am en i se ad una se ră m ere u ne bu n ; .D e ce s e în
vârte a şa? N im en i nu poate sp u n e că a sta ar fi o ru gă ci une ; nimeni nu poate spun e că ar fi un dan s extra ord in ar ni me ni nu poate spun e că asta ar av ea de-a fa ce cu rel igi a, c u spi ri tualitatea*. D ar d up ă 36 de ore . câ n d l- au v ă z u t pe Rum i at ât de luminos, atât de r adi os, atât de nou . atâ t d e p roaspăt renăscut cu o nou ă conştiinţă, nu le-a venit a crede. Sute dintre ei au plân s cuprinşi
de căinţă. î
n tru câ t crezuseră c
ă
este n ebun. De fa p t el er a sănă tos şi ei erau n ebun i. Şi de-a lungul acestor
douăsprezece secole care s-au curentul a continuat să Fie viu.
scurs de la moartea Iul Puţine sunt mişcările de
dezvoltare spirituală care să Fi
dăinuit în m od conti nuu, vre m e atât d e înd elun gată. Exi st ă şi acum sut e de d er viş i D erviş este te rm en u l suFi st f ol osi t pent ru a denu mi un cău tător sp iri tual. îţi vin
e gre u să cr ezi
că da că t e învârţi aj ungi să te cu n o ş ti treb u ie să p ui în pra c tică asta Nu este nevo ie de a usteritate,
nu este nevoie
auto flagel are , d doar de o exp erienţă a Fii nţei tale
lăuntrice,
car e te transportă într-o al tă dim en siu ne a existenţei, m uritor la nemuri tor . întun ericul dispare, şi nu
de de la
rămân e
decât lum ina ete rnă. Cu vintele lui Rum i trebuie înţe lese fo a rte bine. pentru că e l n u a vorbit mult -
doar câte va m ici poem e. A fi rm aţia
lui; .Mişcă-te înăuntrul tău, dar nu aşa cum te face frica să te m işti ” - este deosebit de frum
oasă.
ffltJ
Nu te m işca aţa
cum te fac e
113
fricasitesrci
aşa cu m te fac e iubire a sa te mi şti. Mişca- te a ţa să te mişti - nu din frică, pentru că cum te face bucuria Mişcâ-te
toate aşa-zisele
religii sunt
ba za te pe frică. Dum nezeul lo r
decâ t frică, iar raiul şi iadul lor nu sunt alt nu este altceva ce va decât pr oiec ţii al e fricii şi ale mâniei
A fir m a ţia lu i R u m i e ste revo lu ţio n ară; nu te mişca după cu m î ţi dictea ză frica. Toţi
te olo gii spun; _ Teme-te de Dum
ne zeu!" M ah atm a G an dh i ob işn uia să spună; .Nu mă tem de nimeni de cât d e D um nezeu ". Cân d am auzit prima dat ă ast a mi- am sp us că este cea
m ai
stupidă a firm aţie pe care
o po ate em it e cineva . Te po ţi tem e de oricine, dar nu te teme de Dum nezeu, p en tru că de El nu te p oţ i apropia decât pri n iubire. D um ne zeu nu este o p ersoan ă, ci bătaia inim ii uni versale. D acă p o ţi c â n ta c u iu b ir e şi d a n s a cu iubire - o acti vitate b an ală p re c u m r o tir e a p lin ă d e iubire - bucuria şi celebrarea vor f i su ficien te p en tru a ajun ge
la lăcaşul inte
rior sfânt al fii n ţei şi ex iste n ţei. Cu to ţii trăiţ i gh id aţ i de frică. R elaţiil e vo a str e sunt con struite pe frică. Frica este atât de copleşitoare, ca un nor în tu necat, ca re îţi a c o p e r ă v ia ţa , a s t fe l c ă ajungi să spui lucruri pe care nu vrei să le sp u i d a r frica te fa ce Faci lucruri pe care nu vrei să le faci, să le faci. E nevo ie doar de p
să le spui.
dar frica te obligă
uţin ă intel igenţă
pentru a înţe
lege asta. de Milioane de oam eni se în ch ină în faţa un or scu lpturi îi preapiatră create de ei înşişi. Şi-au creat zeii şi apoi slăvesc.Tr eb ui e că din m are te am ă fa c asta,
pen tru că în
realitate,und e îl poţ i găsi pe D u m ne zeu ?
Cel m ai uşor este
să îl sculptezi pe Dum nez eu î n m ar m ură
şi să i te înch ini.
Şi nim eni nu se gân că t oată lum
d eşte că a sta este p ro stie cu rat ă, pe ntru
ea o face,
în m o d u ri va riate - un ii în t emp lu,
al ţi i în m osch ee, alţ ii în sina go gă ; n u e n ici o di fer en ţă. Esenţialul este acelaşi, că ceea ce faci, faci pentru că îţi e fri că. R ugă ci un ile tale su n t p li n e d e frică. Rum i fac e o afirm
aţie rev o luţion ar ă, ext raor di nar ă:
„Mi şcă -te înă u n tru l t ău, da r n u aşa cu m te fac e fri ca s ă te mi şti". Care est e de ci m od u l în ca re să te m işt i î năunt rul tău? De c e s ă nu te m işt i cu un sp iri t lu d ic? D e ce să nu f aci di n re ligi e o joacă ? D e ce să fii atâ t de se rios ? D e ce să nu te m işt i râzând? Aşa cu
m alea rgă d u p ă flu tu ri copii i mici,
fă ră ni ci un m ot iv, sim pla b u cu rie a cu lo rilor şi si m pla fr u m useţ e a f lori lor şi a flutu rilor su n t s u ficie n te - iar e i su nt profund fericiţi. O dată la fiecare
ta
de o re, gă seşte câ tev a m om ente în
car e f ri ca să nu fie ac ol o. .. as ta în se a m n ă că în a cel e mo mente nu trebuie să ceri nimic. Nu ceri recompense şi nu eşti îngr ij orat de nici
o ped eap să; te b u cu ri d o ar de ro tire,
de drum ul spre ti ne. De fa pt, doa r încep utu l po ate pă rea difici l. Pe m ăsură c e pătr unzi în t ine, devii în m od a u to m at bu cu ros, ludi c, plin de rugăc iune. O recu no şti nţă pe ca re n u ai m ai cunoscut-o nici odată i a naşte re în t ine şi un sp aţiu in fin it se d eschide cerul tău interior. Ce rul tău i nteri or nu este m ai p u ţin bo ga t d ecâ t cel din afara ta: are p ropri ile stel e şi pro pr ia lu n ă şi pro p riil e pla nete şi propri a i m ensi tat e; are un u n ive rs la fel de v ast c a cel pe care îl vezi în afar a t a. S ta i de fap t, între d ou ă uni versuri - unu l este î n afara ta. celăla lt e ste în interior ul tău.
Un ive rsul ex terio r con stă ni jj r o n c f i . . ° n S tă d m iu crun, cel in te rio r con stă din con ştiinţă, b eatit ud ine, bucurie. M işcă-t e î n in terior u l tă u. dar nu aşa cum te face teama să te mişti, pentru că teama nu poate
pătrunde atât de
adânc. De ce? Pentru că teama nu poate
fi singură, iar în
int eri or t u tre b u ie să fii singur. Team a are nevoi e de te, teama are nevoie de camarazi, de prieteni, chiar şi duşmani
cuvin cu
se m u lţum eş te. D ar pen tru a f i si ngu r, pen tr u
a înai nta sp re interi or, nu p o ţi lua pe n imen i cu t ine ; tre bu ie să f ii din ce în ce m ai sing ur. Nu nu m ai că nu poţi l ua p e nime ni, da r nu p o ţi lu a nimic. A vere a ta , pute rea ta , presti giul tă u - n u le poţi lu a cu tine. în ă u n tru nu -ţi poţi l ua n ici măcar hainele. Trebuie să mergi dezbrăcat şi singur. Prin urmare, teama nu poate înainta către interior, se mişcă doar în e xte rior . Teama se îndreaptă spre bani. se îndreaptă spre obţi nerea put er ii, se în d rea p tă sp re D u m ne zeu ; team a se m işcă in to ate dire cţi il e, cu e x ce p ţia d irec ţiei lăun trice. Pe nt ru a înain ta sp re interior, e n Şi te întrebi cu m să fii priete
ev o ie de curaj .
n cu fri ca. N u trebu ie să t e
îm priete neşti c u în tu n e r ic u l, c u m o a r t e a , c u fric a . T re b u ie să te deb ar as ez i de ele. T reb uie să le sp u i ad io p en tru tot deauna. Dac ă, în sc h im b, le o fe ri a ta ş a m e n tu l şi pri eten ia, se vor adânci şi m ai m u lt. Nu te gândi că d acă te îm p rie ten eş ti cu fri ca vei f i gata să porne şt i pe d ru m u l in terior. C h ia r şi o frică p riete noasă te va împ iedi ca; de fap t. te v a îm p ied ica şi m ai abiti r. Te va îm pi edi ca în tr-u n m od p riete n es c, te
va sfătui:
•Nu face as ta ! Nu e n im ic în tine . Vei că d ea în tr- u n vid, iar k>
înt oarc erea din acel vid
este im p os ibilă. A i g rijă să n u cazi
in profun zimile din t ine. A ga ţă-te de lucruri ". Nu t rebui e să te î m prieten eşti -
fri ca trebu ie înţeleasă,
apoi dispare. De ce îţi este frică? A i v e n it p e lu m e g o l. N -a i v e n it nici cu un con t bancar, dar n u îţ i era fri că. A i v e n it pe l um e c u desăvârşire
gol dar ai intrat ca
u n îm p ăra t. N ici măc ar
intra în lu
m e în ac elaş i fel în care
un împă rat nu p oate o face un copil . Ac elaşi
lucru este valabil şi pentru intra
rea în spaţiul lăun tric. Este ca o a doua naştere; devii din nou copil - aceeaşi inocenţă şi aceeaşi nuditate şi aceeaşi nonposesivitate. De ce
te -ai tem e?
în vi aţă, nu te poţi tem e d e n aş tere . S- a î n tâ m p lat d eja, acum nimic n u m ai po ate fi sch im ba t. N u te poţi
teme
de
viaţă , ea se întâ m plă deja. Nu te po ţi tem e d e m oa rt e - o rice ai face , ea se va î ntâ m pla . Şi atu n ci, de ce te- ai tem e? Am fost întrebat adeseori
ch iar şi de o am en i f oa rte
înv ăţaţ i; .Nu te preoc up ă să ştii ce se în tâm plă d upă m oa r te?" Şi întotdeaun a m-a m irat fap tu l că o am en ii ac eş tia sunt consideraţi a
fi învăţaţi.
în care nu mă născu sem încă, şi
Le-am spus; „A existat o zi n u -m i făc e a m nici o grijă.
Nu m -a m gândit ni ciodat ă, ni ci m ăc a r o secun d ă, l a anxie tatea. angoasa pe care ar fi trebuit să
o încerc când
măcar nu mă născusem
nu existam!
Pur ş i sim plu
nici La fel
v a fi şi acum - cân d voi muri . vo i m uri" . C on fudu s a fost înt rebat de M enrius, ce l m ai im portant
disa po l al lui- .Ce se întâm plă după m oa rte?" Confudus i-a răspuns: .Nu-ţi pierde timpul. Când vei fi in morm ânt te vei putea gândi de ce să te preoc u pe de pe acum?"
I’7 Teama de ce se înt âm pla după moarte nu este necesară One se va mtâmpl a. s e va î mâmp la - * o r t cj ^ şti nim ic dinainte.
N u ştii. prin urm are nu se pune proble
ma să iţ i faci tem ele, să te pr eg ăte şti pentru înt rebări le care
îţi v or fi p u s e s a u să te gâ n d eş ti ce fel de oamen i vei întâlni, să le în v e ţi o b ic e iu rile , limbajul.. . N u ştim n im ic nu trebuie să ne fac em griji. Nu-ţi irosi
timpul.
Dar teama există, teama că ceva se
va întâmpla după
moarte. Şi vei fi atât de singur... chiar dacă
vei striga din
mor mân t, nim en i n u te va auzi. Am a fla t d e sp r e u n fe n o m e n ca re se petrece în Americ a numit .M işcarea C a rto fulu i d e C anapea"'. A fost creat pen tru oameni i care s tau ac asă toa tă z iua şi se u it ă la televizor. A început în a n u l 1982 ş i a dev en it un fe nom en. au fost publicate,
Dou ă cărţi
The Official Couch Potato Handbook
{Manualul oficial al cartofului de canapea
) şi The Couch
Potato G uide to L ife (G h id u l v ie ţii c a r to fu lu i d e canapea). Exista şi un bu let in inform ativ, „The Tu b ers Voic e .
Fon
datorul miş că ri i difuza peste tot ev an gh eli a C artofului Canapea:.Sim ţi m că p rivit ul l a telev izo r este o form ă
de ver-
nacularăam eri cană de a m edi ta". El sp un ea: „ N um im
asta
Vegetare Transcendentală". Din teamă, oamenii pot face orice. Pot chiar membri ai Mişcării Cartofului de Canapea! opt ore pe zi ca un cartof pe canap
să devină Stau şapte,
ea şi s e îngraş ă, se îngra
şă. se îngraşă... Din când în câ nd se ri dică
pe ntru a s e duc e
’ The Couch Potato Movement* - Couch potato. în traducere lite rală xanof de canapea*, este o expresie cu sens peiorativ folosită PjUrua desemna o persoană lene şă, care n u face altceva decât să P«r«că ore in şir pe canapea in faţa televizorului Expresia este «orna m special in societatea de consum americană, ( a trad )
OSHO
la f rigi der , alt fel , practică V eg eta rea T ran sce n de n tală. Feno m enul nu s- a petrec u t n ici od ată la o s cară atâ t de m are. De ce s- ar uita o am en ii l a te lev izo r z il n ic? Trebu ie f ăcut ape l la psi hologie pe n tru a ră sp u n d e la a ce as tă î nt reb ar e. A cei o am en i p u r şi s im p lu n u d o r e s c să c u n o a s c ă nimic despr e e l înc ea rcă să se e vite pe ei în şiş i priv ind la televizor. Televi zi unea est e u n s ub stitut; altfel,
d isp u n ân d de at ât de
m ult timp, va treb ui să p riveşti î n tin e - de aici vine teama. în tine? D ar frig id e ru l e ste în a fa r a ta. în tin e? Dar iubi tul este în afara ta. în interior nu vei găsi nimic. Nu poţi merg e l a cumpărătur i. Te vei sc u fu n d a în vid. Această s
cu
fundare în vid dă n aşte re fri cii . Da r probl ema este c ă team a ac ea sta ap are doar pe ntru că tu nu cunoşti
frum use ţea şi b u cu ria de a te scufun da în
vid, pen tru că n u cu n o şti e x ta zu l ca re ia n a ştere atu nci când cazi către interiorul tău. E nevoie să deprinzi puţin gustul. Nu vreau să c re zi, vrea u să trăie şti e xp erien ţa. Dacă mii de m isti ci au tră it o e xp er ien ţă inter ioară, cel pu ţin ipotet ic, po ţi să a ru n ci şi tu o privire . Po ate desc oper i ceva c e ţ i-a scăpat p ână acum . Nu se pune problema de teamă, este nevoie doar de puţină inteligenţă - nu de î m prieten ire cu team a, ci de i nte ligenţă - de inima unui aven turier, de c u ra ju l celor care se aruncă în necun oscut. Ei su n t cei bin ecu vâ nta ţi, pent ru c ă găse sc înţ elesul şi se m nifica ţia v ieţii. A lţii d o a r vegetează. Puţin ă inteli genţă, puţin sim ţ al um oru lui, o inim ă pl ină de iubir e, şi nu vei avea n evo ie de altceva pentru a intra în fiinţa ta. Oamenii serioşi preferă
să stea afară, cu feţe
posomorâte.
Pări nte le M urp hy vrea s '/rea să strângă bani pentru biserica lui şi a au zit c ă se po ateteface fac e av ere din cursele de cai Totuşi. nu are su fic ien ţi ba ni cât să-şi permită să cumpere un caL aşa că decide să cu m pe re un m ăgar ş i îl introduce în cursă. Spre ma rea lui su rp riză , m ăg aru l so seşte al t rei lea. Titlul la rubrica sportivă sună astfel: .Măgarul preotului se arată la linia de sosire". Pări ntel e M u rp h y pa rtic ipă la o no uă c urs ă şi de acea stă dată câşt igă. T itlu l la r u br ica spo rtivă: .M ăgaru l pr eotul ui pe locul întâ i". Episcopul, supărat din cauza acestui tip de publicitate, îi cere părin telui M u rp h y să n u m ai partic ipe la curse cu măgarul. Titlul la ru br ica sp ortiv ă: .E pisc op ul altoieşt e mă garul preotului". Asta e d eja prea m u lt p e n tru ep isco p . El îi o rd o n ă părin telui să scape de măgar. Acesta îl oferă măicuţei Theresa. Titlul de la rubrica s po rtivă: „M ăicu ţa are ce l m ai bu n măgar din oraş"'. Episcopul le şi nă. A po i o info rm ea ză pe m ăicu ţa Th eresa că trebuie să scape de măgar. Aceasta i-1 vinde lui Paddy pentru zece dolari. A doua zi, e p isc o p u l e ste g ă s it m o r t p e m a s a d in s u fra gerie, cu un zi ar în m ân ă. T itlu l de la r u b ric a sp or tivă: „M ăi cuţa îşi vi nde m ăga rul p en tru ze ce d o lari"." In textul srcinal, titlul este .Nun has best ass in town". In limba engleză, cuvântul .ass are atâ t s en su l d e .m ăgar", cât şi sen sul de ■fund". Anecdota vizează un ioc de rnvintP- M Sim ta pro roi moi
V
I
Nu e nevoie decât
de pu ţi n si m ţ al
râs, de o inocenţă de copil teamă? Nu avem
umorului,
- şi ce ai de pierdut?
nimic. Nu am
pleca cu nimic . în a in te să plecăm că pentru a descoperi cine este spatele hainelor, în interiorul persoană care s-a născut, care a
de puţin De ce ţi-e
venit cu nimic,
nu vom
, pu ţi nă aven tură lăuntri tipul care se ascunde în
scheletului; devenit
cine este această ad oles ce n t, car e s e
îndr ăgost eşte, i ar înt r- o zi m oare şi nim eni nu
ştie în cotro
se duce... E nevo ie doar de pu ţină c u rio zita te pe n tru a pătrunde in fiinţa noastră. E ce va foarte firesc; nu se pune problema de frică.
Scufundarea în vid ,scufun îlcanumeşti o cădereîntr-un t n es igu r şi temător.
Poţi să detaliezi a cest fen om en p e ca re darea în v id"? Mie î m i pare m ai d eg ra b ă sp aţ iu go i şi mă face să m ă sim
Cuvânt ul englezesc empty' provine de l a o rădăcină
ce sem
nifică .tihnit*, .neocupat*. Este un cuvânt frumos,
dacă te
gândeşti la rădăcinile lu i R ădăc ina e ste plină
de sem nifi
ca ţi e .tihnit*, jieocupat*. O ri de câte ori eş ti tihn it , neocu pat, eşti goL
Şi ţine m inte prover bul ca re spu ne că o m inte goală este ateli erul diavol ului este o prosti e. Ex act op u su l este adevă rat - mintea ocupat ă este atelierul diav olu lui. M int ea goală * Empty înseamnă gol (a tradj
m
este atelierul lui
121
Dumnezeu, nu al diavolului.
Dar trebuie
să în ţe le g i c e în s e a m n ă .gol " - tihnit, relaxat,
detensionat.
nem iş cat, lipsit d e dorin ţe, care nu pleacă nicăi eri . Simp lul fa pt de a ex ista aici , cu
des ăvâ rşire aici. O minte goală este
prezenţă pură. Şi totul este posibil
în acea prezenţă pură.
pe nt ru că întrea ga ex isten ţă provine di n acea prezenţă pur ă. A c e ş ti copaci cresc
din acea
prezenţă
ste le se nasc din această
prezenţă
pură; su ntem aici - toţi
buddhaşii au luat na ştere di n a ceastă prezenţă
pre ze nţă pur ă. în ace a
eşti Dumnezeu.
Dumnezeu, tu
pură, tu eşti în
Ocupat, cazi; ocupat, trebuie
pură. aceste
să fii expulzat din
Grădina
Edenului. Ne ocup at, revii în ea, n eocu pa t eşti înapoi acasă. Când m int ea nu este ocupată de reali tate - de lucruri, degàndu ri -, atunci există
ex istă. Iar ceea ce
ceea ce
există
este ad ev ăr ul. Doa r în vid are loc o în tâ ln ir e , o fu z iu n e . Doar în vid te deschizi adevărului
şi adevărul
intră în tine.
Doar în vi d t e im pr egn ezi cu adevăr ul. Există trei
stări ale minţii.
P ri m a este conştii
conţinutul. Ai t ot ti m pu l conţinutu
ri în m in t e - u n g â n d
care se m işcă , o do rin ţă care apare,
furie,
Ai to t tim p u l un con ţi n u t î n m inte;
lăcom ie, am biţ ie.
m intea nu
dată neocupată.
T r a fic u l c o n tin u ă fără î n cetare.
treaz, el e acolo,
când dormi, este
numeşti gândire;
când dormi, îi
est e nicio Câ nd eşti
acolo. Când eşti spui visare
treaz. îl
- este acelaşi
proces.V isarea e s te puţi n m ai prim iti vă, atâ ta tot că gân deşte în imagini.
n ţa pl us
N u foloseşte concepte,
imagini. Este mai pri m iti vă; aşa c um
- pent ru foloseşte
gân desc copii i mici
in imag ini. De aceea, în c ă r ţ ile c o p iilo r m ici treb u ie s ă pui ilustraţii mari. colorate,
pentru că
ei gândesc
în im a g in i.
a u jf t .. .. .
_
___________________ _____________________________________________________
Prin i nte rmedi ul im agin ilor vo r înv ă ţa cu vin te. Cu t impul, imag ini le se micşore ază şi a po i dispar. Omul primiti v gândea to t în im ag ini, iar c ele m ai vechi ima gini sunt pi ctu rale. L im ba ch ine ză, de ex em p lu, es te o limbă pict ural ă; nu are al fab et . Noapt ea r edev ii primiti v, uiţi de s o fist ic a re a ta de pe ste zi şi înc epi să gând eşti în im ag in i - d ar es te ac elaş i lucru. Iar psihanaliza est e utilă - ps iha na listul ce rce tea ză visele tale. Şi găseşte mai m ult ad ev ăr ac olo, p e n tr u că eş ti m ai pr i mitiv; nu înce rci să am ăge şti p e n im en i, e ş ti m ai aut ent ic. în timpul zil ei a i o p ers on alita te c ar e te ascund e - stra turi peste straturi de personalitate. Este foarte dificil să găseşti persoana autentică ; va tr eb u i să sapi adânc, şi doare, iar persoana va op un e rez iste nţă . D ar noaptea, în ti mp ce îţi pui deopa rte haine le, îţ i p ui d e o p a rt e ş i personalitatea. Ea nu îţi este necesară, pentru că nu vei
comunica cu ni
meni, vei fi singur în pat. N u v e i f i î n lu m e . vei fi c u desă vârşire în unive rsul tău privat, ac olo un d e n u este nevoie să te ascunzi sau să te prefaci. Tocmai de aceea psihana listul încearcă să pătrund ă în v is ele tale, pentru că el e arată cu mult ma i multă c laritate c in e eşti. Dar este vorba despre acelaşi
jo c juc a t în lim b i diferi te;
jocul nu este diferit. Aceasta este sta rea obişn u ită a m inţii minte şi conţ inut , conştiinţă plus c on ţin u t. A doua s tare a m inţii est e con şti in ţa fă ră co nţ inu t; adi că meditaţia. Eşti pe deplin vigilent, şi există un spaţiu, un interval. Nu î ntâlneşti ni ci u n gând, nu e x ist ă nici un gând în t ine. Nu dor mi, eşti treaz - da r nu ai gân du ri. Acea sta este meditaţia. Prima stare e numită minte, a doua e nu mită m editaţi e.
FricJ
d iqn ăn jTr â^ H tàK ° 3 p . can d ob iectul
rămâne pentru
123
Atu nd când conţ inutul a a dispăru t, subi ectul nu mai poate
pentru că cei doi
mult timp.
îm p re u n ă , c o e x is tă . îşi dau naştere
există doar
un ul altui a. Cân d su
bie ctul e s t e s in g u r , el m ai răm âne acol o doar pentru puţin timp , în v irtu tea m om en tu lu i trecut . Fără con ţi nut, conşti inţa nu po ate exista m ultă vrem e; nu va fi necesară, pentru că o con şti inţă este înto
tdea u na
spui că eşti „conştient", se poate
conştiinţa a
ceva. Când „De ce
pune întrebarea;
an ume ?" Spui, „Su nt co n ştien t de... " A cel o biect este nece sar, e ceva de care subiectul are
nevoie pentru a exista,
în dată ce o b ie c tu l a d is p ă r u t, c u r â n d şi subiectu l va dispă rea. înt âi disp ar co n ţinu tu rile, apo i dispa re A treia s ta r e e s t e n u m it ă samadhi conştiinţă. Dar ţine minte, această
- fă ră con ţinut, fără
lipsă de conţinu t, l ipsă
de conşti inţ ă, nu es te o stare d e inconştienţă. supraconştiinţă.
de con
este ac um c o n ştientă
conştiinţa.
ştii n ţă tr ascenden
d o ar d e ea însăşi.
Este o sta re de
tal ă. Conştiinţa Conştiinţa s-a în
tors spre ea însăşi ; ce rcu l e st e corn piet . Ai a ju n s a casă.
samadhi,şi această a ce Bud dh a n u m eş te shunyata,vid . este a trei a star e;
treia stare este ceea
întâi re nunţ ă l a con ţi n u t - devii pe renunţă la con şti inţă -
ju m ă ta te go l, a p oi
d evii pe d ep li n
desăvârşit es te ce l m ai f ru m os lu cru care pla, cea mai mare binecuvân
Aceasta
gol. Iar acest gol se poate î ntâm
tar e.
în acest n e a n t, în a c e s t v id , în a c e a s t ă s t a r e lipsită de ego, înshunyata. eş ti com plet î n si gu ran ţă Vei fi uimit să af li ast a - sigu ran ţă teatunci când n u eşti ? Toate tem fnca fundamentală? Frica
şi sta bilitate.
co m p letă şi stabi li ta-
eril e dispar ... că ci ca re e ste
d e moarte. Toate celelalte frici
sun t refle x ii ale acestei a. To a te c ele la lte fric i p ot fi r eduse la un a singură: frica
de m oa rte, fric a d e fa p tu l c ă „într-o
zi va trebui să dispar, într-o zi va trebui să mor. Acum sunt . dar vin e ziu a în care nu v o i m a i fi" - asta s pe rie, asta este fri ca. Pen tru a evita a
ceastă fri că, acţ i onăm
în a şa fel încât să
trăi m cât mai m u lt posibil . Şi î n c e r c ă m s ă n e a s ig u r ă m vie ţile - facem com prom isuri , ne p u n em la a dă p ost di n c e în
cauza fricii. Devenim para
ce m ai mult , ne p rotejăm , din lizaţ i, deo arece cu cât e
şti m ai în s ig u r a n ţ ă , c u a t â t e şti mai
„pr ot ej at" , cu a tât eş ti m ai puţin Viaţa există în încercări,
viu.
î n c r iz e , v i a ţ a a r e n e v o ie de
insecurităţi . Ea cre şte î n solul in se cu rităţii. D
e fiecare d ată
când t e sim ţi nesigur, îţ i v e i d a s e a m a c ă e ş t i m a i viu , mai alert. Tocmai de aceea mulţi
o am en i bo ga ţi de vin o btuzi;
un fel de stup iditate şi de ap atie îi înc on joar ă. S u n t î n s igu ranţă, nu î n fru n tă nici o prov oca re. Su n t a tât de în si gur an ţă, încâ t nici nu au n ev oie de inteligen deplină - de c e ar avea ne vo ie de
ţă. S u n t în s igur anţ ă
inteligenţă? Inteligenţa
este neces ară at unci când e xistă o provocare. Aşa c ă, din cauza fricii d e m oarte,
tân ji m du pă si gur anţ ă,
după un con t ba nc ar, tân jim du pă asigurări de viaţă, ma riaj e, o v ia ţă „ar anja tă" , o cas ă. F acem aderăm la un parti d poli tic, urm ăm
parte dintr-o ţară,
o biserică -
hinduşi , creş tini, m aho m edan i. Toa te astea a căuta sigur anţa. Sunt m etod e de a găsi ap ar ţine m - o ţară, o bis erică.
dev eni m
su n t m oduri de u n loc de car e să
Şi din cauza acestei fr ici, p oliticien ii ş i p reo ţii te expl oa teaz ă. Dacă nu te temi, nici un politic ian şi nici un p reot n u te p oa te exploata. N
um ai pri n frică te po t exploat a, p en tru
125
ca ¡!ipromitc
á ¡!,vo r ofe nc «a « , upem nlatef acesate
simţi m siguranţa:
-Aceasta este garanţia siguranţei taie.
Promit . Poate că bunurile nu vor fi niciodată livrate, asta e altceva, dar prom isiun ea ex ist ă, iar promisiunea ii face pe oameni s ă se lase exp loata ţi şi o pr im aţi. Promisiunea îi ţine pe oamen i legaţi .
Odat ă ce ai cun os cu t vid ul interior, nu mai ai de ce să te temi. pentru că moartea s-a
întâmplat deja. în acel vid ea
a avut loc. Ai dispărut în acel
vid. cum te-ai mai putea
teme? De ce? D e cin e? Şi cui i-ar mai
putea fi frică? în acel
vid dis par to a te tem erile, p en tru că moa rtea s-a întâmplat posibilă. Simţi un fel de deja. Acolo moartea nu mai este ab senţă a morţii, a tim p ulu i. Eternitat ea a sosit. Acum nu
mai cauţi siguran ţa; n u este nevoie. Aceasta e ste sta re a u n u i san n yasin ; o stare în care nu mai ai n evo ie să fac i p ar te din tr-o ţară. dintr-o bise rică sau din alte ase m en ea stu p idită ţi. Doar atun ci cân d ai aju n s la stare a de n im ic inter ior poţi să fii tu însuţi. Pare un paradox... Nu ai nevoie să faci nici un
compromis, pentru că din
teamă şi avariţie faci compromisuri. pentru că nu ai nimic de pierdut. Poţi
Şi poţi trăi răzvrătit
deveni o răzvrătire;
nu ai de ce să te temi. Nimeni nu te
poa te ucide, deja ţi-ai
făcut tu însuţi asta. Nimeni nu mai
poate lua nimic
tine; ai renunţat la tot ceea c e ţi-ar
de la
putea fi lua t. Acum eşti
în vid. Eşti vidul; de aici, fenomenul paradoxal ca în vid să răsar ă siguranţa, stabilitatea, pentru tea nu mai este cu putinţă.
care face că moar
Iar oda tă cu moart ea, dispare şi ti m pu l. Cu m oartea dis par toate probl emele create de m oa rte şi de timp. în urma
_____________________
_________
ce rim
-a ce ra r ± sp a ri p i c eea pu r est e scmacr
OSHO
i n e e s t e ce ru l pur. Acest cer
nirvana.
" ui .eu' ir ez este:
îmmÉcrec mer supreme per.m u
a nu fi?"
_A fi seu
tin e est e: J î fi ş i a nu fi7
Cure, es te pest ei : e sc ce va ? Shakespeare
est e un m are po et. dar nu
est e un m isti c A re
o i ntu iţi e a rea lităţii lucru rilor, da r e d o a r o licări re, f oar te v a g i c a o s ta r e de visare, neclară. întrebarea lui Hamlet demonstrează
n ecla ritatea _A fi sa u a nu
nic io dată o întrebare
fi?" nu poate fi
pe care să o p ună un o m care c uno aşt e
pentru că nu este o
chestiune de alegere. Nu poţi alege
în tr e .a fi" şi .a n u fi". în term eni existen
ţial işti , a nu fi este sing uru l mod de
a fi. Până când nu dispari,
nu eşti cu adevărat acolo.
Pare
greu de înţ eles, pen tru că exp li ca ţi a e ste i raţi ona lă.
Dar ra
ţiunea nu este specifică existenţei; existenţa este
atât de
iraţională pe cât o poţi c
on cepe.
Aici. cei care cred că există, de care cred şi îşi
dau seama că nu
fapt nu există. Iar
cei
există - do ar ei exist ă cu
adevărat. Ideea că .eu sunt" este d oa r o idee . o proiecţie a minţii. Dar realizarea faptului în urma meditaţiei. Când
că .eu nu sunt" vine
realizezi că „eu nu sunt", doar
„eu"-l dispare, şi ce rămâne este
nelimitată, neîncătuşată,
ca o revelaţie
pura existenţă, nedefinită,
doar un spaţiu pur.
ffCj
177
es te o te ribilă închisoare E a * » » In momentul in ca re intri drnc oio de
nu ai ru a o n oţiun e a
matte
^f¡-dar
fiin ţe i taie c a ego. a fiinţei tale ca un
*eu •Cu ai re cu vin te cu câ t crezi ma i muk ca c a tt a i atât că nu mai p uţin eşt i- cu câ t ai m ai m uk experienţa eşt_ a i ară: m ai m u k eş ti. In mom entul in care buia de să
pu n a eg ou lui tă u se sparge, ai dev enit întreaga existenţă. Da. ceva a d isp ăr u t— în ain te erai doar o picătură de rouă. acum eşti un ocean întreg! Nu pierzi
nimic Erai prizonier
intr-un spaţiu m ic lim itat iar ace l prizon ierat e nefenarea noastră, du rerea n o a str ă ango asa n oa stră
Suntem îngră
ciocnim de un diţi din toate părţile, pe fiecare parte ne perete gros - nu ne p utem m işca Ţi s-a întâm plat vre od ată într-un coş mar, intr-un vis_
ştii foart e bine că o ch ii tăi su n t d esc hişi şi
vrei să îţi mişti
mâinile, d ar n u po ţi; vr ei sa te ridici , da r nu poţi. 0
teamă
teribilă te ac ap ar ea ză , fiin d că sim ţi că e şti parali zat.
Acea
experienţă îţi oferă explicaţia întregii noastre vieţi
ca
op icătură de rouă. N atura n oa stră intrin se că este oce anică şi a înc er ca să fo rţezi o ce a n u l să in tre într-o picăt ură duce fără îndoială la anxietate, angoasă, nefericire, agonie.
întrebarea lui Sh ake speare, „ A fi sau a nu fi?", este doar intelectuală - şi nu poate să fie decât intelectuală, pentru că el nu a fost un om care să fi aj un s la cun oa şter ea de sine. A fost foarte talentat, puţini poeţi de ca libru l lui au existat. Dar să fii poet e una - şi să cunoşti existenţa din interior, nu din exterior, e a lta. Poetul priveşte frumuseţea florilor, a apusului, museţea unei nopţi înstelate, dar este tot timpul rior, este un observator, un spectator; nu este
fru în e x te
niciodată un
pr ivitor di n i nt er io r. A cea sta e ste d ife re n ţa d in tre un po et şi un m is ti c Când poetul
ved e tran d afirul, tran
d afiru l este
In afara poet ul ui , ia r po etul e ste In a far a tr a n d a fir u lu i Câ nd mi st icu l vede tra n d afiru l, el e ste tran d afiru l. Toate diferenţele, toate distincţiile, toate distanţele au dispărut. In asemenea momente,
vizionarii Upanişadelor
clarat Aham b ra hm asm i - Eu sunt Dumnezeu.
au de N u este o
declaraţie a ego ulul es te p ur şi sim plu o declaraţie a expe rienţei mistice de a fi una cu realitatea ultimă. Dar este adevărat şi la scar ă m ai m ică. Mis ticul poate s pun e: .Eu su n t trandafirul, eu
sun t st e
lele, eusunt oceanul". Poetul nu poate spune asta. Poate spune cătr andafi rul est e frum os, poate em ite o observaţie şi o judecată des pre trandafir, da r nu se poate topi şi nu se poate co ntop i în real it atea tra n d afiru lui. N u se p oate pi er poate renunţa la de în ea, nu poate deveni una cu ea, nu dualitate. Cu si gura nţă poetul ved e m ai multă frumuseţe decât vezi tu. Are ved erea m a i clară , a re o inimă mai iubi toare şi o abo rda re dif eri tă de ce a a om u lui de ştiinţă. Omul de ştiinţă se uită la trandafir prin intelect, prin
minte.Poetul se uită la el prin i nim ă, prin intu iţie. E cu s igu ranţămai profund de cât om ul de şti inţă. O m ul de şti inţă nu poatevedea frumuseţea trand afirului; tot ce po ate fa ce este sădisece trandafirul pentru a afla unde se află fru museţea. Iar in momentul în car e tran d afirul este diseca t toatăfrumuseţea dispare, prin urmare, pentru omul de ştiinţă nu existăfrumuseţe, pentru că frumuseţea nu poare supravieţui disecţiei Aşa dar , pe n tru omul de ştiinţă
au aosrJ viaţă, pentruc â in momentul
în c a r e dised
o funţâ vie. ceea ce găseşti «im paiţj n icio d a tă v i a ţ ă .
mam-
^
Misticul este exact opusul
omului
şt iinţ ă în ce ar că s ă cu n oa scă lucruri di
™ "■ * «
de ţt un ţâ O m ul de se câ ndu- ie. m m icu i
în cearcă s ă cu n o as că lucr u ri el im inâ nd di st anţa , sp aţ iu* dintre el şi realitate. A b o r d a r e a lu i e s t e u n a a fiin ţe i. A c e s te a sunt ce l e trei ab o rd ă ri A b o r d a r e a m in ţ ii - s p e c ific ă o m u iu i
Abordarea
de ştiinţă. lui artistului.
misticului. Shakespeare
i nim ii - spe ci fi că p oe tului pic
Şi abordarea
fi inţei -
aceas ta est e
este m ăr eţ în cre aţii le lui poeti
lui este profundă. Dar nu pu tut em ite acest enunţ,
este
t oru Jumea
ce, intuiţ ia
un m ist ic; a ltfe l nu ar f i
A f i sau a nu fi?"
Nu exi st ă al eger e; nu su n t do u ă lucru ri di sti ncte.
mod de a fi este să Dispari dacă vrei existenţă Singurul
nu fii. reală, existenţă autentică;
cu realitatea, dizolvă-ţi
fuzionează
cu bu l de gh eaţă î n
D esigu r că te vei pier de a deveni una cu el. de sine stătătoare, dar v e i d e v e n i u n î n t r e g .
ocean pentru ca entitate
Nu este o pi er der e; este u n im e n s câştig. Spui; .întrebarea mea supremă p en tru ti n e e ste « A fi
şi
a nu fi?» Nu es t e o î ntre ba re; e ste si ng u ra m od ali t ate pr i n care te p oţi re gă si. Dar î ntâi v ine „a n u fi " şi ab ia a p o i .a fi ". Este sin gu ra m odif ic are pe care a
ş v r e a s ă o a d u c în tr e b ă rii
tale. Tu sp u i _A fi şi a nu fi?" - _a nu f i" treb u i e să fi e pri m ul, şi apoi .a fi" . T re b u ie doar să c reez i spa ţi u. A ru n că toată mobila car e î ţi o cu p ă s p a ţi u l. Ia r c e l m ai m are ob st acol es egoul - scap ă d e el!
te
U a templul fiinţ ei t ale sa fie com plet go l. A sta însea m nâ .a nu fi*.
Şi vei fi surpri ns. .. te str ă d u ieş ti .s ă n u fii' , iar pe uşa d in spat e îţ i i ntră o n ou ă în ţele g er e a fiinţe i. , a fi ". Dar e for tul tău nu ar trebui s ă fi e în o rdin ea a sta - în tâi a fi şi apo i a
nu f i. deoare ce est e îm p o triva p ro ce su lui na tural al i lumi nă ri i. Trebuie să ati n gi vid u l îna in te d e to ate , nonpers oana. A c e s ta e s te p r e ţu l p e c a r e t r e b u i e s ă îl p lă t e ş t i p e n tru a aj unge l a experienţa car e trebuie să
fii n ţei a u ten tice. E ste sac ri fi ciul pe
îl fa ci . Este ce ea ce Iisu s v r e a să s p u n ă p rin;
.Până când nu vă
ve ţi naşte
din no u, n u ve ţi intra î n î mpă
răţ ia l ui Dum nez eu" . C e vre a să sp u n ă p rin „Până când n
u
vă v e ţi n aşte d in n o u 7 V re a s ă s p u n ă c ă î n t â i t r e b u ie s ă m ori şi după m oart e ap are înviere
a.
m oare, m oa rtea lui l asă sp aţiu fi inţei tale autentice pentru a în flo r i. P e m o r m â n t u l e g o u lu i tă u în Când egoul
floreşte nufărul
fi inţei t ale. D ar ţin e m inte, treb
u ie s ă îţi
schi mbi afirm aţia, pen tr u că î n afirm aţia ace asta egoul va dăinui
tău
A fi“ este prima ta dorinţă. Dar dacă asta este
prim a ta dorinţă, apoi v a f i f o a r t e d ific il, a p r o a p e im p o sib il, să pe rm iţi apar iţi a lui .a n u fi ". Te vei a gă ţa de e go u l t ău. Spui A fi şi a nu fi". U n lucru este si gur, an u m e că c ele două trebuie
s ă existe îm p r e u n ă ... d a r c a r e s ă f i e p rim a ?
Nu poţi î ncep e de la
cap ătu l greşit.
a fi nim en i pri n a fi pur şi
T reb u ie să înce
p i pr in
si m plu spa ţi os. în acel spaţi
u go l
soseşte invitatul. Dar e firesc... felul în care pui î n t r e b a r e a e s t e f i r e s c p e n tru minte. S-a întâmplat ca la Gautama Buddha să sosească
un om
cu aceeaşi întrebare pe care ai pus-o tu. G au tam a Buddh a i-a spus: .întâi trebuie să scapi de ego u l t ău şi ap oi nu
mai
este nevoie sà-fi s po nt a n' .
g" “ :t° 'u ' se " > « " * « * I»
sme.
O m ul a răs pu ns: . D acă aceas ta es te calea spre realizarea de sine , at u n ci vo i d ep u n e toate efor tur ile ne ce sa re pent ru
a scăpa de ego". Bud dha i- a spu s: „ Nu m -ai înţe les. în că încerc i să aj ungi la realizarea de sine. E şt i ch iar g ata să scapi de e go, dar do rinţa din adâncul tău este aceea de a gă si un eg o mai a de vărat, m ai etern ; as ta n u m eş ti tu şin ele . U ită de sine . Nu a i la ce să ajung i! T reb uie do ar să re n u n ţi la eg o şi să aşt ep ţi". Nu se pune prob lem a de vreu n efort care să fie necesar nu ai de aju ns nică ieri. C e se în tâ m p lă s e în tâ m p lă de la sine. Nu poţi pretinde că este realizarea ta.
De aceea, Gautama
Budd ha est e prim u l om din lu m e care n u a folos it expresia „realizare de sine". A cu n o sc u t a tâ ţia oa m en i care, în sp atele cuvântului sine, îşi protejau pur şi simplu
egoul. Numeau
asta real izar e de sine, d ar de fap t e ra re aliza re de ego. Aveau o dorinţă ascunsă de a- şi fac e egoul perm ane nt şi etern. Văzâ nd vic leni a m inţii umane, Buddh
a a lăsat deop arte
cuvintele .sine" şi „realizare de sine". A în c e t a t s ă m a i v o r bească de sp re ce se înt âm plă atu n ci când ren un ţi la egoul tău. A spus: .Nu este treaba mea la ego şi să aştepţi să vezi ce se
şi nici a ta. Poţi renunţa în t â m p lă , d a r n u c ă u t a să
porneşti la d ru m c u o idee pre co n cep ută. Nu
face di n as ta
un scop, o a m b iţie . î n m o m e n t u l în c a r e tr a n s fo r m i a c e s t proces într-o am b iţie , egoul se reîntoarce pe uşa ascunsă, secretă a fiin ţe i t ale". Buddha a fost greşit înţeles. Era evident,
în special în India, unde ti m p de mii de an i oam en ii rel igi oşi dinain tea lui vorbiseră nu m ai de reali zare de si ne. Dar Gaut am a
Budd ha a avut o înţeleg
m ult m ai clar ă şi m ai profundă
ere
decâ t ori care alt ul d in tre pred ecesorii l ui . A vă zu t î n spatele ide ii real iz ări i de sin e u n e g o profund. El a schim bat li m ba jul sp iri tua lităţii . în li m ba lui - pa li şinele este numit
atta. Buddha a renunţat complet la cu
vâ n t şi a în c e p u t s ă folosească
un cuvânt negativ,
Atta în se a m n ă sin e; anatta î n s e a m n ă f ă r ă nu numai în
potriva oricărei tradiţii, Nimeni nu auzise
anatta.
sine. Era î m
de
India,
ci peste tot.
de
sine", .fără de
vre odat ă de spre .fără
min te", .făr ă d e re aliza re". A poi o am en ii a u în c e p u t să î l întreb e: .Care
este sensul
acest ui efort , al m ed itaţie i, a l d i scip l ine i, al postului, al austerităţilor...? Care este scopul, dacă l a fi n a l vom fi ni meni ? Es te un efo rt bizar! O călătorie atât
lungă, atâ t de
că nu eş ti ".
dificilă, pentru ca la final să afli Ce întrebau ei era
de
log ic . D ar ori de câte
ori
î n t â ln e ş t i un
iubirea lui este mai puternică
om ca Gautama Buddha,
decât poat e fi logi ca. P re ze n ţa lui este m ai p u tern ică de câ t raţiunea ta, mintea ta, personalitatea ta, ambiţiile tale, dorinţele tale. Prezenţa lui magn etică , încât oam
este atât de puternică, atât de î m p o t r i v a lo r , î n c iu d a
enii în ce p -
fără de sine.
lor - o căl ăt ori e care se sfâ rşe şte în Un om ca Gaut ama Buddha are o
an u m it ă atracţi e m ag
neti că, foa rte subtilă. Lucruri le n u se m işcă în d irecţia l ui, dar suflete le se mişcă, con şti in ţel e se m işcă, fo rţa vieţii se miş că. Prezen ţa lui îţi o fer ă dovada că
a nu fi nu însea
m nă
moarte, a nu fi este via ţa în s ă ş i. Ţ in e m in te, a nu fi e s te p r im u l lucru; aceasta este m editaţi a ta, moartea t a Din aceas tă m edit aţi e, din aceast ă
m oarte, din acest
vid, va răsări adevăratul
tău chip, fiinţa
f rtc*
133
ta srcinará. Va treb u i, deci . să faci o mică schi mbare. Pu ne a nu f i pe p rim u l l oc. A c e a s ta trebuie să îţi fie priorita de fiinţă, ea vine oricum. tea. Nu trebuie să te preocupi Fără a b so lut nici o exc ep ţi e. Ce spu n este b azat p e propri a-mi
experienţă. Şi e u a tre
buit să d is p a r în v id - ş i d in a c e l v id a răsărit o prezenţă co mpl et nou ă. p ro asp ătă, etern
ă. N u este cev a ce
am făcut
eu. Nu este m eritu l m eu . C el m ult. am permis să se ple as ta, pe n tru că n u era m ac o lo să pe rturb proc es ul .
întâm A nu
fi es te n ec es ar p e n tru a nu p ertu rb a răsărit ul fi inţei tale... doar o m ică sc h im ba re.
Hymie Goldberg s-a întors la doctor pentru a-şi exprima încântarea faţăde ap ar atu l au diti v invi zi bi l pe ca re a cesta i-l instalase. -Sunt convins că şi fa m ilia ta e s t e în c â n ta tă , a z is B ă trâ n u l
doctorul. -A, nu, a
răspuns bătrânulH y m ie,
e i h a b a r n u a u în că
despre asta, iar eu mă distrezde minune. In ultimele două zile, m i-am schimbat testamentulde do uă or i! Şi tu tre bui e să î ţi sc h im b i tes tam en tu l. Ce a fost
pe
locul doi tr ebuie să fie p e loc u l în tâi, şi ce e a ce ai p u s p e loc ul întâi nu tre b u ie s ă te p r e o c u p e . V a s o s i, a ş a c u m s o s e s c florile si ngur e atu nc i câ n d v in e p rim ăv a ra .
H
Alege să faci dragoste, nu să te te m i - încr eder ea în sine şi în ceilalţi
V i a ţ a f ie c ă r u ia , m a i m u lt sau m ai puţin, es te gu vern ată de t eam ă, pen tr u că nu
există decât două moduri
de a-ţi trăi
v ia ţ a . A c e a s t a poate fi g uv er n ată fie de i ubi re, fi e de teamă, î n m o d n o r m a l, câtă vreme nu înveţi să iubeşti, ea va fi gu vernată de t
ea m ă.
teama va fi inevitabil acolo. Ea este doar ab sen ţa i ubir ii. N u are n im ic po zitiv în ea ; es te do ar absenţa iubirii. Dar dacă poţi iubi, teama dispare. A tu n ci când iu b e ş t i n u e x i s t ă nici m ăcar m oa rt e. Fără iubire,
Un si ngu r luc ru în viaţă poa t e î nvi nge m oa rtea , şi a cela este i ubirea. T eam a este legată de moarte - şi doar iubirea po ate cuc eri m oart ea. Un lucru pe care aş vrea să ţi-1 spun este să nu acorzi p rea m u ltă a te n ţie fri cii , pe n tru că devine n oz ă. D ac ă îţi to t re p eţi c ă tră ieşti în
o autohip-
fr ic ă şi că v iaţa ţi-e
guvernată de frică, că eşti Observă faptul că viaţa
ta este — »a ta este gu vernată d » asta, b a sta ! L u c r u l acesta nu arată decât c i , a devenit încă atât de
pu tern ică înc ât fr ica !
Frica est e do ar un simptom , nu este o boală. Nu are h a c nu e nevoie de leac.
Este doar
un simptom, şi este foarte
folositoare pentru că îţi arată că
nu trebuie
seşti viaţa. îţi spune să iubeşti
Aşa c ă eu nu voi vorbi
să-ţi mai iro
m ai mult .
frică. Te voiajuta să iubeşti
despre
ma i m u lt - şi . î n co ns ecinţă , frica
v a dispărea. Dacăîncepi
direct cu frica o vei
în tă r i, pentru căîn tr eaga ta
atenţie v a f i con cen trată asu
pra ei. Este ca şi cumcineva ar
să lucrezi
şi se focalizează asupra lui.
în cerca s ă distrugă întunericul devine obsedat de cum să distrugă
întunericul. Observă
faptul că î n t u n e r i c u l e s t e a c o lo - şi în cep e să lucrezipentru a de scop eri cum s ă aduci lumină. A ceeaşi e n e r g ie pe care o frica o p o ţi f ol osi p en tru iubirii. D ac ă a ti n g i p e
a iubi. Acordă mai
cineva, ating
ca şi cum m ân a ta ar deven prin mâna ta. Vei
folo se şti pen tru a te lupta cu e cu cât m
ai m u ltă iubi re;
i în t r e a g a - ţ i f iin ţ ă , iar tu ai curge
si m ţi en erg ia tr ecâ n d pri n ea , o
Dacă faci dragoste, Uită ce aif o s t învă ţ at despre
căldură, o st ră lu c ire . de civilizaţie.
m ultă ate nţi e
anume
fii să lba tic ş i uit ă iu bire ; fii săl ba-
ti cşi iubeşt e c a a n im a lele.
In momentul în care realizezi că prezenţa vine a b se n ţa fr ic ii, a i p r i n s i d e e a ş i a tun d nu
iubirii de mai ai nici
o problemă.
Când omul trăieşte i n t e a m i el d ev in e dur. Teama e re« a du ritatea. Prt n team a n e î n ch ide m ; închidem
to at e
fi
/
Alege săfaci dragoste, nu să te temi - încrede rea în
sine şi în ceilalţi (& )
V iaţa fiec ă ru ia , m a i m ult sa u m ai pu ţin, est e guverna tă d e tea mă, pen tru că n u există d ecât d ou ă m od u ri de a -ţi trăi via ţa. A c e a s ta p o a te f i gu ver n ată fie de iubire , fie de t eamă, în m o d n o rm a l, c â tă vreme nu înveţi să iubeşti, ea va fi guvernată de tea
m ă.
Fă ră iubire, team a v a fi inevitabil acolo. Ea este doar ab sen ţa i ubiri i. N u are nim ic po zitiv în ea; este doar
absenţa
iubi ri i. D ar dac ă p o ţi i ubi, team a dis pare. Atun ci când iu b e şti n u e x is tă n ic i m ă c a r moarte. Un singu r l ucr u în via ţă p oa te înv ing e m oarte a, şi acela
este iubi rea . Team a e ste legată
de m oa rte - şi do ar i ub irea
poate cuceri m oart ea. Un lucru pe care aş vrea să ţi prea multă
-1 s p u n este să nu
atenţie fricii, pentru că devine o autohip-
acor zi
noză. Dacă îţi tot
repeţi că trăieşti în frică şi că viaţa ţi-e
Frica
~
"
J ___ n s de frică ¡ Z I _
gu ve rna tă d e fri că, că e şti d om inat
O bservă f a pt ul c ă vi aţ a t a e s t e g u v e r na t ă «
S S - î t
asta, basta! Lucrul acesta nu arată decât că
iubirea nu
ade veni t î ncă a tât d e p u tern ică încâ t fri ca să dispară. Frica es te d oa r u n sim p tom , nu este o boal ă. Nu are leac; nu e nev oi e de leac. E ste d o a r u n sim p tom , şi
este foarte
folositoare pentru că îţi arată că nu trebuie să-ţi mai iro seşti viaţ a. îţi s p u n e s ă i ub eşt i m ai m ul t . Aşa c ă e u nu voi vorbi d
fri că . Te vo i aju ta să i ub eşti
esp re
mai m ult - şi. î n c o n s e c i n ţ ă , f r i c a v a d is p ă r e a . D a c ă în c e p i să luc rez i di rec t cu fri ca o v ei
î n t ă r i , p e n t r u c ă î n t r e a g a ta
atenţie va f i co n cen tr ată a su p ra ei .
E st e ca ş i cu m ci nev a ar
încerca să di st rugă î n tu n e ri cu l şi se
devine ob s ed at de cu m
s ă distrugă
faptul că î n t u n e r i c u l e s t e
acolo -
adescoperi c um s ă aduci
foca l izeaz ă asu p ra lui , în tu n e r ic u l. O b se r v ă
şi
începe să l uc rezi pen
t ru
l u m i n ă.
Aceeaşi e n e rg ie pe c are o fo
l o se şti
frica o poţi f ol osi p en tru a iub i. iubirii. Dacă atingi pe c i neva, ati
p en t ru a te l up t a cu
A c o r d ă m a i m u lt ă a te n ţ ie
nge
cu cât m
ai m u l tă i ubi re ;
caşi cum m ân a ta a r deve ni î n tr ea ga -ţ i f ii n ţă, iar tu ai cu prin mâna ta. Vei si m ţ i en ergia
rge
t rec ân d pri n e a, o anu m e
căldură, o strălucire. D acă f aci drag
oste,
fi i să lb a tic şi u i tă
decivilizaţie. U it ă c e a i f ost î n vă ţat ticşi iubeşte ca a n im a le le .
d esp re iubire;
fi i sălba
In mo mentul în c are rea li ze zi că p r e z e n ţa iu b irii d e vine absenţa fr icii, a i p r in s i d e e a ş i a t u n c i n u m a i a i n i c i 0problemă. Când omul tr ă ie şt e în eazâ duritate* n ~'
teamă
el
uşi le şi toate feres tre le. înc ep em să trăim în tr-o gaură m ică, înt unecată. Vi aţa noastră deja a d
ev en it m oarte. Şi creăm
un scut în jurul nostru, un scut dur, de oţel, pentru a ne proteja şi a ne sim ţi în siguranţă. Acesta n u es te un m od de a trăi viaţa; este o sui cid. Ace asta este ad evă rata si n u ci d ere. înse de ja în m orm ân t, pen tru că acest nu îţi va permite să afli
f orm ă d e am n ă să int r i
închisă
ti p de existenţă
n i m i c d esp re ad evăr , despr e f ru
museţe , desp re iubi re, desp re feri cire, d esp re dum nezei re . Dacă nu l aşi să i n tre n im ic î n tine, cu m po ţi şt i ce
te în c o n
jo a ră ? Şi d a c ă nu ş tii c e te î n c o n j o a r ă , n u v e i f i c a p a b i l s ă te cun oşti pe ti n e î n s u ţ i . U n o m s e p o a t e c u n o a ş t e p e s in e do ar î n rap ort cu celăl alt.
î n t â i t r e b u i e să-l cu n o şti pe c el ă
lal t, şi abia a p oi î l p o ţ i c u n o a ş t e p e „e u ". Psihologii spun
c a u n cop i l d evine î
rând con
n pri m ul
ştien t de ceilal ţi : ma m a, ta tă l, f ra ţii , su ro ril e, f am ili a, lucru ril e ca re îl încon joară,
ca m era , pe reţi i, jucăriil
uşo r, se aprop ie.. . şi de v in e co n şti en t de corpu ca individualitate zi începe să se simtă pe sine întâi dev
ine con şti ent de
Apoi, uşor,
e.
l s ău.
Şi într-o separată,
cu celălalt
ce l ă lal t, şi î n rapo rt
se d efin eş te p e si ne. C elăla l t î l defi n eşte. O pers oană care
tră ieşte
d oa r l a n i velul avuţi
i l or
nu îş i
va cunoaşte niciodată
a d e v ăr a tu l si ne, p en tru că t r ăi e ş te
înconjurat de lucruri,
şi lucrurile te pot defini
ca lucru;
nu te po t d efin i c a sufl et. Doar în dragoste profundă devii conştient de sufletul tău. pe n tru că a tun ci câ nd iubeşti profu nd devi i conştient de sufletul celuilalt, iar sufletul celuilalt dă naştere unei re a cţi i în tine. d ă na şte re u ne i re zo n a n ţe în ti ne. Brusc, devii co n ştie n t de o no uă dim ensiun e, de ceva c e se află dincolo
de timp ş i spaţiu . .C e lă la lt*d e v in e o d ^ T œa ^ ^ adevăratul c h i p . ,u b i r e a arată cin e eşti.
'
închisă
în s in e nu ştie niciodată cin e e, nu are
cum să şt ie. Şi to t ce
şt ie de sp re sine este fals; trăieşte cu
Persoana
o f al s ă i d en ti tate. C
că este reprezentată de
red e
şi bani i, şi p u te re a , şi p re stig iu l prostii
- un om
său, dar toate astea sunt
nu est e ni m i c di n
cev a divi n, ce v a ce
există dinainte
ta şi du pă m oa rte. . . dar el
ace ste lu cru ri Omul este de n aş ter e şi car e va exis
nu va fi
să devină
Omul trebuie
numele
co n ştie nt de asta.
lipsit de duritate, vulnerabil,
deschis. Trebuie
să devină ap
roape
astfel ca soa rele
şi
vitate, acceptate,
b in e v e n ite , astfel
asemenea unui burete,
ploaia şi vâ n tu l să p oa tă intr a, să fie in
pătrunde. Şi trebuie
ca e xis te n ţa să îl poată
s ă îi p e r m i ţ i existenţei să ajungă la
tale,pentru că numai aşa - dacă existenţa pătrunde adânc în fiinţa ta - devii con ştient de prof unzi mile tale.D acă ea ajunge la nucleultău, vei de ve ni conşt ient de centrul tău. Asta înseamnă cu n oa ştere de si ne . Dar tr ebu ie să în v e ţi cum săfii lip s it d e du ritate, cum să nucleul fiin ţe i
laşideoparte orice
scut , cu m să deschizi
cum să nut e mai agăţi de
frică -
de copaci, şi de m un ţ i , şi de râuri,
uşile şi ferestrele,
cum să t e îndrăgosteşti
şi de
oameni...
pen tru că
uşile. Te iubirea este cheia ca re îţi descuie des chizi î n faţ a cuiva doar atunci când eşti î n d răg o sti t, pe ntru că at unci
nu iţi mai este frică. îi poţi
perm
i t e celuilalt
să ajungă la
dne, te poţi în crede î n eJ. Ş t i i c ă c e l ă l a l t nu te va răni . în ziua în care cineva se î n crede
în întreaga existenţă
« ziua în care şt ie c ă .Nu m ă v a răni pe ntru că sun t part e ain ea ------------------------ - * • cum p oat e întregu l să răn ească p artea? P en fm
că durerea mea va fi durerea întregului, nefericirea mea va fi nefe ricirea lu i... “ Cân d eş ti n efe ricit, o pa rte a existen ţei este neferi cită. Când plângi, ex iste n ţa plân ge pentru c ă lacrim ile t ale sunt l acrim ile întregu lui. T o ţi och ii s unt oc hii exist enţei , şi toate m âinile su nt m âin ile existenţei . At unc i când och ii tăi sun t p lini de lacrim i ş inim a ta e pli nă de du rere. existen ţa este plină de du rere şi de lacri mi. C um a r putea întregul să rănească partea? Este imposibil! Este o team ă inuti lă. Nu te î n vă ţ d ecâ t să ren u n ţi la fri că. Aceasta este
abso
lut inutilă şi te schilodeşte, te paralizează. Este o otravă lentă, care omoară oamenii. îi distruge. Aceştia trăiesc şi totu şi nu trăi esc, ci do ar mor. M o r de-a lungul unei
lungi
perioade de timp. şaptezeci de ani, optzeci de ani, încet, încet, parte cu parte. Ei nu se sinucid dintr-odată, prin urma re, nim en i v or be şte des pre asta ca despr
e un suicid -
da r este un sui cid. Di n câte am ob servat eu. 99 % d intr e o am en i s e s inu cid. Foart e rar întâlne şti o p erso an ă care să t răi asc ă cu adevă rat. Acea persoană
trebuie să fie suficient de
pen tru a se desch ide faţă a se deschide
curajoasă
de tot felu l de experi enţe,
pentru
nec on diţi ona t.
Frica de intimitate D e c e resi m t fr ic ó a tu n c i c â n d cin ev a se a propie de mine? S ă fie d o a r o lipsă de încredere? în cr ed er ea es te p os ibilă d o a r dacă, înainte de toate, crezi în tine însuţi. Lucrul fundamental trebuie să se întâmple
r
in une însuţi in
139
pn m ul rând- Daca crea intl—
crezi in tine, te poţi inîncrede in existenţă. Dardacănu crezi
. . in tine , a tu nci nic i încr ed er ea în celălalt nu e posibilă. Şi toată lumea simte teamă, mai mult sau mai puţia
De ac eea o a m e n ii nu le p erm it celorlalţi să se apropie: de acee a o a m en ii evit ă iubirea. Uneor i, chiar în numele iu birii, ei d e fa p t evit ă iub irea. Oa m en ii îi ţin la distanţă pe ceilalţ i - îi ac cep tă p e c eila lţi d oa r până în momentul în care apare frica. Ce este frica ? Fric a a pa re atun ci când simţi că c elălalt ar putea vede a g o lu l din tin e d acă se a pro pie pr ea mult. Ea nu are nimic de-a face cu celălalt - nu a i fost niciodată capabil să îţi acc ep ţi v i d u l inter ior, d e aici teama. Ai cr eat o supra faţă fo ar te f rum os decorată.
Ai un chip frumos şi un zâm
bet plăcut şi v o r b e ş t i bin e şi eşti arti culat şi cânţi şi ai un toa te aces
corp fru mos şi o pe rso na litate charismatică. Dar tea sunt doar la suprafaţă. în spatele lor Te temi că dacă cineva se apropie
este vidul pur.
de tine. va fi capabil să
vadă dincolo de m asca ta . dinco lo de z âm betul tău, dincolo de cuvintele tale. Te sp erie tă nimic altceva, că
eşti
luc ru l acesta. Ştii că nu mai exis do ar o s up rafaţă -
de a ici vi ne
teama -, că nu ai nici o p ro fu n z im e . Nu că nu p o ţi avea p r o fu n z im e - o p o ţi avea, d ar nu ai făcut primul pas. Primul pas
acest vid interior şi să pătrunzi
este să accepţi în el. Nu evita
rior.Dacă îl ev iţi, nu le ve i perm it e oamenilor de tine. Dacă te bucuri
d e golul interior,
cu bucurie v id u l in te să se aprop
v e i f i complet
deschis şi ve i inv ita oam en ii să s e a p rop ie de tine şi să pri vească în altarul tău interior. Pentru
ie
că atunci când
este
acce ptat , vidul are o anum e calit ate, da r când est e refuzat are o calitate difer ită. D iferenţa este în m intea ta. D acă îl refuzi, seam
ănă cu
moartea; dac ă îl ac ce p ţi acelaşi lucru devine sursa vieţii. Doa r pri n m editaţi e vei d eve ni c ap ab il să le permiţi celor lalţi s ă se apro pie de ti ne . D oa r prin m ed it aţie, atunci câ nd înce pi să sim ţi vid ul in terior ca
pe o b ucu rie, ca pe o cel e
brare, ca pe un cântec, atu n ci cân d vid ul inter ior n u te ma i sperie, când vidul tău devine alinare, adăpost, refugiu,
od ihn ă - şi ori de câ te ori eşti o
bo sit , t e a dâ nc eşti în v idu l
tău int eri or, d ispa ri în el -, câ n d în ce p i să iu be şti gol ul din ti ne şi b uc u ria ca re răsare din el . atu nc i m ii de nufe ri vor în flo r i în v id u l a c e la . Ei v o r p lu ti p e la c u l a c e lu i vid . D ar te tem i atâ t d e ta re să fii gol , înc ât nu pri veşt i în el.
Faci toate eforturile necesare pentru a-1 evita. Asculţi ra dioul. m erg i la fil m . te u iţi la televizor, citeş
ti zi arul , citeşti
p ov eşti cu d ete ctivi - fac i ceva, ori ce, care să te aj ute să e viţi golul tău
interior. C â n d ve i fi o bo sit, ve i ad orm i şi ve i visa.
dar nu te
v e i c o n fr u n t a n ic io d a tă c u el. N u îl ţii niciodată
ap ro ap e d e ti ne , n u îl îm bră ţişezi. A cesta est e moti vu l. întrebi; .D e ce resim t frică atu n ci când ci neva se apropie de mine?" dar puţini
T oa tă lu m ea se tem e cân d ci neva se apropie, sunt cei conştienţi de asta. Oamenii permit
apropiere a doar în m o d c o n d iţio n a t - fe m e ia e ste nevasta ta. prin urmare.
îi p e r m iţi s ă d o a rm ă cu tin e în pat, să fie
cu tin e no aptea . Da r. ch iar şi aşa. m en ţii un peret e invizibil înt re t in e şi soţia ta. Peretele este invizibil, dar este acolo. Dacă vrei să îl v e z i să î l observi . îl p o ţi găsi - u n perete trans p a re n t un p erete de st iclă, dar este acolo. Răm âi iz ol at soţia ta r ăm ân e şi ea izolată.
In tim ită ţile vo astre nu se întâlnesc
n ici od ată . Tu ai
.
ui
,
u a i b r e te le tale. ea le ¡
ci m ăca r in iubire nu îi permiţi celui lalt sa * aptopie
de tine. nu îi permiţi
să te pătrundă. Şi
ţineminte,dacă ü
permiţi celu ilalt s ă pătrundă în tine. vei simţi o mare beati tu di ne. C ân d co rp u rile a doi i ubiţi păt rund unul în celălalt are ioc un orgasm fizic,
când două minţi
pătrund una in
ce alaltă, are loc un org asm ps iho log ic i ar când două suflete păt rund u nu l in ce lălalt, ar e loc un orgasm
spiritual.
Poat e că nici m ăc ar n u ai au zit de ul ti mele
două. Chiar
şi pri mul tip de o rg asm e ste o rarit ate. Puţini
sunt cei care
au org as m fizic cu ad ev ăra t, oa m en ii au uitat
complet deeL
Ei cred că ejacu lare a es te o rga sm . M ulţi bărbaţ i consideră că au orgasm - şi p en tru că fem eile n u ejaculează,
ce l
puţin
nu vizibil, 80% d intre fem ei cred că el e nu au or ga sm.
Dar
ejacularea nu în se am n ă org asm . E ste doa r o el iber are
loca
lă, o eliberare sexuală - nu este orgasm. O eliberare este un fen ome n neg ati v - p ur şi si m plu pi erz i en er gie -o rg as mul es te ceva d iferit. E ste un d a n s al en ergiil or, nu o eli be rare. Este o stare energetică extatică. Energia devine un flux. Şi e răspândită în tot corpul; nu este sexuală, este fizică. Fi ec ar e ce lulă şi fie c a re fib ră a co rp u lu i tău pu lsează de o bucurie nouă. Este o reîntinerire... şi o imensă pace îi urmează. Dar oamenii nu cun osc ni ci m ăcar orgasmul fizic, aşa că ce să mai vorbim despre c ei psiho logic? Când pe rm iţ i cuiva să se apr op ie foarte m ul t de ti ne unui tată. unui fiu, nu contează
unui p rieten , un ui i ubit , relaţia dintre voi -, când
permiţi cuiva să fi e at ât de ap roap e în c â t m in ţile voastre «wpsa se suprapun
ă. alu n o ce va se î ntâm plă dincolo d e
accept at, vidul are o anum e
cali tate, d ar câ n d este refuzat
are o calitate dif erită. Diferen ţa este î n m intea ta . D acă î l refuzi,
seam ănă cu
moa rtea; dac ă îl accep ţi, acelaş i l u cru d ev ine su rsa v ieţ ii. Do ar pri n m ed itaţi e vei dev en i capa bil să le perm iţ i ce lor lalţi să se ap rop ie de t ine. D oa r prin m editaţie, începi să si m ţi vidu l interior ca brare, ca pe un câ
ntec, atun
atunci c ân d
pe o b ucu rie, ca pe o ce le
ci cân d vid u l interi or nu t e ma i
sperie, când vidul tău devine alinare, adăpost, refugiu, od ihn ă - şi ori de câte o ri eşti ob osit, te ad ân ceşti în v idu l tău inter ior, d isp ari în el -, cân
d înc ep i să iubeş ti go lul din
tine şi bu cu ria c are răsare din el , atu nc i m ii de nufe ri vor în flo r i în v id u l a c e la . Ei v o r p lu t i p e la c u l a c e lu i vid . D ar te tem i a tâ t d e ta re să fi i gol, înc ât nu pri veşt i în el. Faci toate eforturile necesare pentru a-1 evita. Asculţi ra d iou l, m erg i la film , te u iţi la tele vizo r, citeşt i zi arul, cite şti p o ve şti cu d ete ctiv i - faci ceva, ori ce, care să te a jute să ev iţi go lul tău interior. C
ân d ve i fi ob osit, vei ado rm i şi ve i visa,
dar nu te vei confrunta niciodată cu el. Nu îl ţii niciodată ap ro ap e de tine, nu îl îm bră ţişezi. A cesta este mot
ivu l.
în tr e b i: .D e c e r e s im t fr ic ă a tu n c i c â n d cin ev a se apropie d e m ine?" T oa tă lum ea se tem e când ci neva se
apropie,
dar puţini sunt cei conştienţi de asta. Oamenii permit apropierea
d oa r î n m od co n diţion at - fem ei a es te ne vasta
ta pri n urm are . îi pe rm iţi să d oa rm ă cu ti ne în p at. să fie cu tine no aptea. între tine
Dar. ch ia r şi aşa. m en ţii u n perete i nvizibil
şi so ţia ta. P er et ele e ste invizibil,
da r es te a colo.
Dacă v re i să îl vez i, să îl ob serv i, îl po ţi găsi - un pere te trans parent . un pere te de sticlă, d a r es te a colo. Răm âi iz olat, soţia ta răm ân e ş i ea izol ată. Intim ităţi le voas tre nu se întâlnesc
Tu ai se cr et el e tale ea le ai# cu ad ev ăra t de schişi şi dis p „„lb ili N ici m ă ca r in iubire
de tine, nu
nu
141
~
niciodată
---------
per m ,( |
11 p e r m iţi să te pătr un dă . Şi ţine minte, dacă ü
permiţ i ce lu ilalt să pă trun d ă în tine . vei simţi o mare beati tudi ne. Câ n d co rp u rile a doi iubiţ are loc un
i pă tr und
orgasm fizic, când două minţi
unul in celălalt pătrund una în
ceal alt ă, a re Io c u n o rga sm psi hologi c, iar când două suflete pătrund unul în
celăla lt, are loc un orgasm
spiritual.
Poat e că nici m ă ca r nu ai au zit de ult imele do uă . şi pri mu l tip d e o rg as m e ste o rarit ate. Puţini sunt c
Chiar
ei care
au org as m fizic cu ad ev ăra t, oam en ii au uit at c omple t de eL Ei cred că ejacularea este org asm . M ulţi bărbaţi con sider ă că au orgasm - şi p en tru că fem eile nu ejac ulează , ce l puţ in nu vizibil, 80% dintre femei cred că
e le nu au orgasm. Dar
ejacularea nu înse am n ă orga sm . E ste do ar o eliberare loca lă, o el iberar e se x u a lă - nu e ste org asm . O eli berare es te un feno men n eg ativ - p u r şi si m p lu pierzi energie
-, org as
mul es te ceva d iferit. E ste un d a n s al e nergiil or, nu o eli be rare. Este o stare energetică
extatică.
Energia devine un
flux. Şi e răspândită în tot corpul; nu este sexuală, este fizică. Fiec are c e lu lă şi fie c a r e fib ră a corp u lui tău pulseaz ă
de o bucurie nouă. Este o reîntinerire... şi o imensă pace ü urmează. Dar oamen ii nu cu n os c ni ci m ăc ar orgasm ul fizic, aşa că ce să mai vorbim d e s p r e c e l p s ih o lo g ic ? C â n d pe rm iţi c ui va
să se apropie foa rt e m ult de
tine - unui pr ieten , unui i ubi t,
unui tată, unui fiu. nu contează relaţia permiţi cuiva să fi e atât de apro
ape
încep să se suprapună, atun ci ceva se
din tre vo i -, c ân d încât minţile voastre întâmplă dincolo
de
orgasmu l fi zi c. O rgasm ul fi zic e frum os, da r n u se compară cu cel ps ihologi c. înd ată ce 1-ai cu n o sc u t pe cel psihol ogi c, cel fizi c îşi pier de din atr ac tivitate . El e d o ar u n sub stit ut. Dar ni ci m ăcar orgasm ul p si ho logic nu
se po at e com pa
ra cu cel s pirit ual, cel în ca re d o u ă s u fle te - şi prin „s uf let e" în ţe le g d o u ă vid u ri, d o u ă z e r o u ri - s e s u p r a p u n . Ţ in e m in te, două corpuri
se pot do ar at inge; nu se p ot sup rapun e pe n
tru că sunt fizice. Cum pot ocupa două corpuri acelaşi spaţi u? Est e impo si bil . Ce l m ult vă p u teţi ati nge. D ouă c or puri nu pot de cât să s e a ti ngă ; chia r şi în iubirea se xua lă, corpurile nu pot face altceva decât să se atingă. Penetra rea e foarte su p erficială, nu e m ai m ult de cât o at ing er e, fiindcă două obiecte fizice nu pot exista în acelaşi loc. Dacă stau aici, pe scaunul acesta, atunci nimeni altcineva nu po ate sta în acelaş i l oc c u m ine. Da că o piat ră s tă înt r- un loc anum e, nu p o ţi pu n e u n alt lucr u în acelaşi l oc . Sp aţiul est e ocu pat. O biectele fizice o
cu p ă sp aţi u, prin u rm are două ob iecte
fizi ce po t d oa r să se atin
gă - asta face p arte di n s uf er inţ a
iu b irii D acă n u cu n o şti de cât iub irea fi zi că, vei f i tot timpu l neferici t, p en tru că n u ve i p utea de cât să atin p ro fun d ă e ste de a te con
gi ia r do rinţ a
topi. D ou ă corpu ri fi zi ce n u pot
de ven i un ul si ngur. Est e i m posi bi L O co m u n iun e m ai reu şit ă a re loc î ntre dou ă p sihicuri. A c e s te a s e p o t a p r o p ia . D a r c h ia r şi aşa, d o u ă gân du ri nu pot ocupa
ace laşi spa ţiu, pe n tru că gân du ril e sunt l uc ru ri
subtile. Ele se po t a ting e m u lt m ai bine , se po t înt reţ ese mai bine decât două
corpuri... corpurile sunt foarte solide,
gând urile sunt fo ar te li chide . C ân d corp ur il e a doi iubi ţi se întâlnesc, e ca şi
cu m d ou ă pietre s-ar al
ăt ura; când două
~~— * p sihicuri s u C1
M u _________________________
e întâlne sc, este ca şi cum apa şi uleiul s-ar ames-
') 0 ' ntâ ln ire ma i pro fun dă, da r to t exi st ă o d i
v iz a i e s u b t ilă . D o u ă gânduri nu pot ocupa acelaşi spaţiu. C ân d ai un gân d în mi nt e, nu poţi avea şi altul în acelaşi ti m p - prim ul gând tre bui e să plece, doar atunci vei fi ca pabil să aco rzi ate n ţie al tui gâ nd. Doar un singur gând poate ex ist a în m intea ta î ntr-un m om ent dat şi
într-un spaţiu
dat. P rin u rm are , c h iar ş i pri et eni ei , prieteniei psiholog ice, îi s c a p ă c e v a , îi lip s e ş te ce v a . E ste m ai b u n ă d e cât prima, dar ni ci nu se c om p ară cu a tr ei a. Penetrarea spirituală este singura posibilitate
ca două
fiinţe să devine una singură - pentru că sufletul
înseam
nă vi d, gol. D o u ă vid u ri p ot fi îm preun ă. Şi nu doar to t vidu l lum ii p oa te ex ista sim ultan în acel
două.
aşi spa ţi u,
în
acel aşi ti m p, nu este nici o p roblem ă - pen tr u că vi dul
nu
est e nic i palp ab il pr e cu m ob iectel e, nici lic hid prec um
apa.
V id u l e p u r şi s im p lu g o l. P o ţi a d u c e la o la ltă u n n u m ă r inf ini t de vid uri. Când ve i înc ep e să îţi sim ţi vid u l - cu bucuri e, ţine minte -, abia atunci vei fi capabil să le permiţi oamenilor să se apro pie de ti ne . N u n u m ai că le vei perm ite l or. dar şi tu vei fi i n vitat şi b ine ve n it - căc i pen tru ca ci neva s ă poa tă veni spre
ti ne. a ce a p er so an ă treb uie n eapărat să îţi
pe rmi tă la rân d ul ei să te a pr o pii de ea. N u ex istă al t mod. Dacă vrei să vii în mine, trebuie să mă laşi să vin în tine. Nu exist ă alt m od. Ţine minte - când ceva este foarte înfricoşător, atunci nu tr ebu ie s ă fugi, atu n ci e m om en tul să
exact te afli aici.
Când cev a înfrico şăto r se în tâm p lă, atun ci ceva s e întâmplă. Momentul este inten s şi tre b u ie să fi i a ic i tre bu ie să-l tră ieşti.
orgas mul fiz ic Orgasmul fi zi c e frum os, dar nu
se compară
cu cel psi hologi c. în dată ce l-a i cu n o sc u t p e cel psi hologic , cel fizic îş i pierde din atractivit
ate. El e d oa r un sub sti tut.
Dar ni ci m ăcar orgasm ul psihologi
c nu se p oate comp
a
ra cu cel spi ri tual , cel în care d o u ă s u fle te - şi prin „s uf let e" înţeleg două vidur i, do uă z erou ri - se sup rap un . Ţine mi nt e,
două corpuri se pot doar at
inge; nu se p ot sup rap un e pen
tru că sunt fizice. Cum pot ocupa două corpuri acelaşi
spaţ iu? Este i m posibi l. C el m u lt vă p u teţi ati nge. Dou ă co r puri nu pot decât să se atingă; chiar şi în iubirea sexuală, corpurile nu pot face altceva decât să se atingă. Penetra rea e f oarte su pe rfici ală, nu e m ai m u lt de cât o at inge re , fiindcă două obiecte fizice nu pot exista în acelaşi loc. Dacă st au ai ci , pe sca u n u l acesta, atun nu poate sta în a
celaşi loc cu
ci n im eni al tci nev a
m ine. D acă o piat ră stă înt r- un
loc anu m e, nu po ţi pu n e un alt lucr u în acelaşi loc . Spa ţiul est e o cupa t. O biectele fi
zice o cu p ă spaţiu, pri
n urm are două ob iec te
fi zice po t do ar să se a ti n gă - asta face parte di n suf er inţ a iubi rii . D acă nu c u n o şti de câ t iubire a fizi că, vei f i t ot t impul nefericit,
p en tru că n u v ei p u tea d ec ât să ati ngi, ia r d or inţ a
p rofu n d ă este de a te contop
i. Do uă corpu ri fi zi ce nu pot
dev eni u n u l si ngur. E st e i m posibi l. O co m u n iun e m ai reu şită are l oc între d ouă ps ihi cur i. Acestea se pot apropia. Dar chiar şi aşa, două gânduri nu pot ocupa
ace laşi sp aţiu, pe n tru că gân du ril e sun t luc ru ri
sub tile. Ele se p ot atin ge m ult m ai bin e, se pot într eţes e m ai bine decât
două corpuri... corpurile sunt foarte solide,
gând uril e sunt fo ar te lichide. C întâlnesc, e ca şi cum
ân d c orp ur il e a doi iubiţ i se
două pietre s-ar alătura; când două
—
__
_____
frig _________
__________
^ TlJn Se G in es c, este ca şi cu m apa şi uleiu l s-ar ames teca. a, e ste o întâln ire mai profundă, dar tot ex istă o di v iz a re s u b tilă . D ou ă gânduri nu pot ocupa acela şi spaţiu. Când ai un gând în minte, nu poţi avea şi altul în acelaşi ti m p - p rim u l gâ n d trebuie s ă pl ece, doar at unci vei f i c a pabi l să aco rzi ate n ţie altui g ând. Doar u n singur gând poa te
exista în mintea ta într-un moment dat şi într-un spaţiu dat . P rin u rm are , c h ia r şi pri eteni ei, pri eteni ei psi holo gic e, îi sca p ă ceva, îi lip se ş te ceva. Este m ai bună decât prima, dar nic i nu se com pa ră cu a t re ia. Pe ne trarea sp irituală
este singu ra posibi lita te ca dou ă
fiinţe să devine una singură - pentru că sufletul înseam nă vid, goi. Două viduri pot fi împreună. Şi nu doar două. tot vidul lumii poate exista simultan în acelaşi spaţiu, în acelaşi timp, nu este nici o problemă - pentru că vidul nu este nic i pa lpa bil p re cu m ob iectele, nici
lichid precu m apa .
Vidul e p u r şi s im p lu g o l. P o ţi a d u c e la o la ltă un n u m ă r inf ini t de v idu ri. Cân d vei înc ep e să îţ i sim ţi vid u l - cu bucuri e, ţi ne minte -, abia atunci vei fi capabil să le permiţi oamenilor
să se apropie de tine.
N u n u m ai c ă le vei p erm it e lor, dar
şi tu vei fi invitat şi binevenit - căci pentru ca cineva să poată veni sp re tine, ace a p er so an ă treb uie n eapărat
să îţi
permită la rând ul ei să te a p ro p ii de ea. N u ex istă alt m od. Dacă vrei să vii în mine, trebuie să mă laşi să vin în tine.
Nu ex istă alt m od. Ţine minte - când ceva este foarte înfricoşător, atunci nu tr ebui e s ă fugi , at u nc i e m om en tul
exact să te afli aici.
Când ceva în frico ş ă to r s e în tâ m p lă , a tu n c i ceva se înt âmp lâ. Momentul este intens ş i trebu ie să fii aici, tre bu ie să -l trăieşti.
r —
—
-------------------
întrebi d e ce îţi este frică atunc i când cineva se apropie
de tine, iar a sta do ved eşte că a i aju ns la o anum ită înţe
din ti ne. Acum
legere. Devii puţin conştient de vidul
lasă
să se dezvolte; permite
această stare de conştientizare
conştientizări i să devin ă o exp erienţă m inun ată. Păt runde în ace st vid şi curând v e i fi su rprin s să desco peri că a ce st vid este de fapt me ditaţi a, acest v id e ste c e e a ce e u n um esc
Şi apoi vei d
divinitatea, dumnezeirea.
even i un templu -
doreşte să intr e.
des chi s fiecă ru i străin care
Fr ica de tin e îns u ţi Dacă privesc la
pro pria m
atât de frică de ceilalţi
ea si tuaţi e,
observ
că îm i e st e
oa m en i, în câ t ideea de a l e pe rmit e
sâ se apropi e ni ci m ăca r nu se iveşte! Ce este această frică de ceilalţi?
Dacă îţi este frică de tin e în su ţi, atu n ci îţi este fri că şi de cei lal ţi. Dacă te iube şti pe tin e în su ţi, îi iu b eş ti şi pe ceilalţi. Dacă te urăş ti, îi urăş ti şi pe ce ilalţi. In re laţia cu cei lalţi, eşti doar tu - oglindit. C elălalt Aşa da r, orice se întâm
plă în
n u este altcev a d ecâ t o og lind ă. relaţie, să ştii că s- a m ai înt âm
plat câ ndva , în tine - pentru că
relaţia nu poate decât
să
amplif ice ceea ce se a flă deja în tine. Ea n u po ate crea; poa te doar arăta ş i m an ifesta ceea ce
este deja acol o.
Dacă te iub eşti pe tin e însu ţi, îi iu be şti şi pe cei lalţi. Dacă te tem i de t in e îns uţi, te tem i şi de ceilalţ i. Când intri în con tact cu ceil alţi , înc ep i să îţ i m an ifesti propria fi inţă.
-
fost con diţionat -
1 45
Frica
_______
în Orient . în Occident , peste
tot,
•tlnl hinduş i, m ah om ed an i jainişti -, toţi aţi f os t con-
că a vă
îţion aţi sà vă urâţ i pe vo i înşi vă. A ţi fost învă ţaţi
iubi pe vo i înş ivă este ceva ră u. Se presu pu ne că ar treb u i să îi iub eşti pe ceilalţi , nu p e tin e însuţi . Asta este o absur ditate, este im p os ibil - dacă nu te iubeş ti pe tine însuţi , având în ve d er e că eşti cel m ai aproa pe te tine î nsuţi , cum ai put ea iubi pe o ricin e a ltci neva? N im en i nu s e iubeş te pe sine şi totuşi înc ea rcă să î i iubea scă pe ceilalţ i. Iu birea ta nu este în ca zu l ace sta de câ t ură masca tă, ascunsă. Dacă îţi s p u n s ă te iu b e ş ti în tâ i pe tine este p entru că numai atunci când iubirea se întâ m p lă î n tine, o p oţi ră s pândi şi asu pra celo rlalţi . E ste ca şi într-un lac li nişti t. P iatra cade, un desc şi se răspândes
cu m ai arunca o piatră
de le apa r. ap oi se răspân
c pân ă a ti n g m alul celăl alt . Pro cesul
continuă şi conti nu ă, dar este
n ece sar ca
întâi în tine. Iubirea trebuie să apară mai întâi însuţi. Trebuie să t e i u be şti pe tine
bază-care nu est e îndeplini
piatra să f i căzu t în relaţie cu tine
însuţi; este o
tă m ai n icăi eri în lum e.
lumea estem ăci nat ă d e asem en ea ne feri ci re. încearcă săiubea sc ă, da r este im
p os ibil să
cerinţă de D e aceea
T o a tă lu m ea
iubeşti pentru
că baza nu esteac ol o, fu n d a ţia li pse şte. Iub eşte-te
pe ti ne
însuţi şi te vei vedea b r u s c r e f le c t a t p e s t e to t. Eşti o fiinţă um ană, şi toate c elelalte fiin ţe um ane sunt Omenea ţie. Diferă doar f orm el e, num el e, da r reali tatea aceeaşi. Continuă să îţi răspândeşti
iubirea, tot mai
Aparte şi mai departe; şi anim ale le su n t ca t ine - form a ^ diferă puţin ma i m ult. D ar fi inţa?
A p o i copa ci i sunt ş i
*Semenea *ie- M erg i şi m ai d ep a rt e, r ă s p â n d e ş te undele
şi la pietre, pentru
iubirii- ajungi apoi
şi ti ne. E xisten ţa este aceeaşi,
că şi ele există ca
este similară.
A c e s t a est e singu rul m od: înc ep e prin a te iubi pe tine
şi lasă iubirea să se con ti nu ă să
răspândească. Nu mai ridica bariere;
răspândeşti
iubirea la infinit.
Dar dacă rate zi prim ul pun ct, dacă pia tra nu a fost ar un cată. atunci poţi să
tot aştepi şi să priveşti, dar undele nu
v o r a p ă re a n iciod ată... N u po ate în ce pe nicăieri a ltundeva; nu poat e începe
dec ât în in im a ta. Iub irea e ste o u ndă în
ini m ă, o vibraţie
în inim ă, o pulsaţie, o îm pă rtăşire a ceea
ce e şt i o nevoie
ad ân că şi int en să de a-1 atin ge pe celălalt,
cu ceilalţi fiinţa ta, bucuria ta şi muzica ta de a împărţi interioară. Dar când in im a îţi e ste ap roa pe moar tă, înghe
ţată, şi ai fost
înv ăţa t să te au toc on da m n i - ţi s -a spus că
eşti u rât, că e şti rău, că ac es ta e u n păc at, „nu fac e asta, eşti v in o v a t" - , atu nc i nu te p o ţi a cce pta pe tin e însuţi . Cum ai putea accepta
pe o ricine altci neva?
Este necesară
o acceptare profundă. Orice şi oricine
ai fi, o accep tare p ro fun d ă es te nece sară - nu numai a ccep că eşti. Cuvântul „se cuvine" nu
tarea, ci şi încântarea trebui să existe. Lasă-1
ar
deoparte, şi întreaga lume devine
di feri tă . C h iar în m om en tul acesta , c on tin u i să te gâ ndeşti: „S-ar cuveni să fiu asta
şi asta; atunci voi putea iubi şi
v o i fi iubit". Până şi D um nezeul tău nu este decât cel mai mare ju decător care te priveşte din cer şi spu ne : „Po artă -te frumos!" Asta te f ace să te sim ţi prost. pentru că te reprimi,
Trep tat,
înce pe să îţi fie frică
iar da că relaţi on ezi cu cinev a, repri ma
re a po ate dispă rea şi to tu l p o ate ieşi la sup ra faţă . Şi atunci, ce se va
întâm pla? Aşa
că îţi este frică, frică să intri în
.tact
cu altceva şi rămâi
ascuns în tine însuţi
nu ştie cât eşti de urât. nimeni
nu ştie cât eşti
N i meni n u şti e cât de pl in de ură eşt
i. n im en i
Nimeni de furios.
nu îţi cunoaşte
gelozia, po sesivit atea. i nvidi a. N im eni nu ştie. Creezi o armură în jur ul tău şi t răieşti cu acea arm ură. Şi
pentru a-ţi
gestiona mai b in e im a g in e a , n u m a i p e r m iţ i c o n t a c t e . Dacă intri în contact p ro fun d cu o alt ă pers oană, im aginea î ţi va fi nimicită. Realitatea, în t â ln ir e a r e a lă o v a f is u r a - de aici vine teama. întrebi: „De ce m ă tem de ceilalţi oameni?"
Te t em i pen
tru că te tem i de tin e însuţi . Scapă de team ă. Scapă de vin a c rea tă în tine. Politi cieni i, părinţii, preoţii, toţi creează în tin e vin a p en tru că acesta este singurul mod prin care
poţi fi manipulat şi contro
lat. Este un mod foarte simplu,
dar foarte viclean de a te
manipula. Te-au co nd am na t p entru că dac ă eşti acceptat
,
şi nu condam nat - dac ă eşti iubit, apreciat şi dacă peste tot ţi se spune că eşti în regulă -,
atunci va fi dificil să fii
controlat. Cum să co n tro lez i o persoană care est e ab solut î n regu lă? Nici nu se pune pro blem a. Aş a că ei con ti nu ă să î ţi spu nă -preoţii, politi cienii, părin ţii - că nu eşti în regu lă. Odată ce au creat sentimentul că nu eşti dictatori; ac u m trebu ie să îţi dicteze
în re g u lă , a u devenit disciplina:
„Aces ta est e
modulîn care ar treb u i să te com porţ i". Pri m a oară creează
sentimentul că cum să fii.
eşti greşit;
apoi îţi oferă
Acceptă-te aşa cum eşt i, p en tru că este care poţi fi. Aşa a vrut întregul ca tu
principii despre
singurul m od î n să fii. Aşa a
menit
întregul să fii. Re laxează-t e, acce p tă, fii în c â n t a t d e fe lu l în
________________
^148
—
care eşt i - şi apoi vine şi transform area . Nu vine
pr in efort;
vine pri n acc epta rea a ceea c e e ş ti o acce ptar e atât d e plină de i ubir e pro fun dă şi extaz, înc ât nu m ai există ni ci o con diţie, con ştientă sau i nc on ştien tă, cu n os cu tă sau n ec uno s cută. Acceptare nec on diţi on ată - şi bru sc vei ved ea că n u îţi va mai fi teamă de oam eni. D im po tri vă, te vei bu cu ra de e i. Oa m enii sunt frum oşi. S u n t to ţi m an ifestări al e d umnezeirii. î i iub eşti, ş i, dac ă îi iub eşti, sco ţi l a iveală du mne zeire a din ei . Când iubeşti
o p ersoană,
du m n ezei rea acel
ei persoane
ies e la su prafaţă. Se înt âm plă - pen t ru că atunci când ci neva te iubeşte, cum po ţi să îţi arăţi urâţenia? Pur şi simplu, frum us eţea ta ie se la sup rafaţă.
U şor, uşor, ch ipu l ur ât dis
pare. Iu birea este alchimică. Dacă
te i u b eş ti pe tin e însuţi,
parte a urâtă din tin e dispare, este absorbită,
transformată.
Energ ia acelei form e este eli berată. T o tu l p o a rtă energie.
ult ă
energie în ea,
energie, schilodită şi
sufocată.
Fu ri a t a are m
iar f rica ta a re în ea multă
Dacă frica dispare, form a se p răb u şeşte, şi en erg ia e ste eli bera tă . Furia di spare -
şi mai m ult ă energie
es t e eliberată.
G elozi a d is pare - încă şi mai m ult ă energi e. .Păca tele" dis par. N u se pune pro blem a să le schi m bi: trebuie să
îţi iu
ele se schim bă de la sine. Schi m barea
este o
beşti fiinţa, şi
consecinţă; atâta energie începi e fec tiv să pluteşti di
m in u n ată este el iber at ă, încât n ce în ce m ai sus. îţ i cresc aripi
Iub eşte-te pe tine însuţi . Ace asta ar
trebui să fie porun
c a fu n d am en ta lă. Iu b eş te-te p e tine însuţi. Toat e celelalte v o r v e n i, dar aceast a este tem eli a.
C e a la't a l atură a i
ub i ri i
Frica este cealaltă latură a Iubirii. Dacă eşti îndrâgos-
tit, frica
dispare. Dacă nu eşti îndrăgostit, frica apare -
Doar cei care iubesc sunt fără de teamă; o frică teribilă. num ai î ntr- un m om en t de iubire pr ofundă, team a dis par e,
în tr - u n m o m e n t d e iubire profundă, existenţa devine un căm in - n u eş ti un str ăin,
nu eşti u nul din afară, eşti acce p
tat. Chiar dacă doar o singură fiinţă adânc ul tău se d eschide -
un
te acceptă, ceva în fenom en asemenea une i în
fl or iri are loc în fiin ţa ta lău n tri că. Eşt i acceptat de cineva , eşti preţuit; nu mai eşti lipsit de importanţă. Ai o sem nif ic aţi e, un sens. Dacă î n v i a ţ a t a nu ex istă i ubir e, atu nc i ţi se va face frică. Şi apoi frica
v a apărea
duşmani, nu părea străină;
peste tot , pe n tru că
v o r f i prieteni, iar întreaga pari a
fi
existenţă îţi va
fi un accident, nu ai rădăcini,
casă. C h iar şi o si ng ură timent de acasă
peste tot vor
fii n ţă um an ă î ţi poate of eri
nu ai un sen
te i ub eşte, ce să m ai spunem
at un ci când
insă de sp re a fi î n tr-o r elaţie
de iub ire cu întregul,
cu tota
litatea e x ist en ţe i? Aşadar, frica est e abse problemă pentru
ti ne , asta
n ţa
iubirii. Iar
arată că te
şită. Iubirea ar tr ebu i să fie problema,
dacă frica este o uiţi în d irecţ ia gre nu frica. Dacă frica
este problema în s e a m n ă c ă a r trebui să cauţi iubirea, bacă frica este probl em a, p roblem a este de fapt aceea că ar trebui să fii m ai iubit or, a stfe l ca şi altc ine va să poată fi iubitor cu tine . A r tr eb u i să fii m ai desch is spre iubi re. Dat tocmai ac es ta este necazul;
cân d î ţi e frică, eşti în-
ncepi să resimţi atâta frică, încât încetezi să te mai
F
-----------
' îndr epţi spre o fiinţă umană. îţ i do re ş ti s ă fi i singu r. Ori d e câte ori cineva este lângă tine te simţi
nervos,
pentru că
ceilalţi îţi par duşmani. Şi dac ă eş ti ob sed at de fr ică, te învârţi într-un cerc vicios. A bs en ţa iu b irii gen erează
fr ică in tine,
şi acum. din cauza fricii te închizi. Te tr an sform i într-o celulă ferecată şi fără fer es tre , pen tru că te tem i că cineva ar pute a intra pe fere astră, i ar d u şm an i su n t peste t ot . Te temi s ă desch izi uş a, pe n tru că atun ci cân d o deschizi este posibil. Aşa că, chiar
orice
şi atunci când iubirea îţi bate
la uşă, nu ai în cr ed er e. Un om adânc în ră d ă c in a t în fr ic ă s e t e m e să se în d ră gostească, pentru că
uşile inimii s-ar deschide şi ar intra
celălalt, iar ce lăla lt este du şm an ul. Sa rtre spun e: „I nf er nul sunt ceilalţi". Cei car e iubesc cu nosc o altă reali tate. C elălalt
este raiul
însu şi paradisul. Se pre a po at e ca S ar tre să fi trăit priz într-o frică adânc înrădăcinată,
oni er
în a n g o a s ă şi anxietate.
Iar Sartre a devenit foa rte influ en t. D e fapt, Sa rtre ar t re bui evitat ca o maladie periculoasă. Dar place oamenilor, pent ru că ceea ce spu ne este sim ilar cu ceea ce simt oame nii în viaţa de zi cu zi . Ac es ta este far m ec u l lui . Depresia, tristeţea, ango asa , team a - astea sun t tem atich e abord ate de Sartre, tem atiche pe care se ba zea ză între ag a mişcare existenţialistă, iar oamenii simt că acestea sunt proble mele lor. Sigur că atunci când îţi vorbesc despre iubire, nu îţi pare că aceasta ar fi problema ta; teama este pro ble ma ta . Dar aş vr ea să îţ i spu n că iu bir ea e ste problema ta, nu team a. Este precum în
situa ţia u rm ătoa re: în casă est e întu
neric, eu vorb esc de sp re lu m ină, şi t u sp ui - „Tu vorbeşt i
r i li d
m truna despre
lumi nă. A r fi m ai b ine să
v o r b e ş t i d e s p r e în
tune ri c, pentru că întun ericul est e p rob lem a no astr ă. C asa es te î ntunec at ă. Lum ina nu este prob
tu
lem a noast ră" . D ar
a vorb i
înţel egi ce spui? Dacă î ntu nericu l este p rob lem a ta.
problema
despre î ntu ne ric nu a jută. Dacă întu n ericu l es te
ta, nim ic nu poate fi f ăcu t prin acţiona rea a supra în tu n e scoţi ricul ui în m od direct. N u p oţi să îl arunci, nu p oţ i să îl din casă, nu poţi să-l stingi. Întunericul este o absenţă. Nu poţi acţiona în nici un fel direct
asup ra l ui . D acă
este nu
ceva de făcut, atunci trebuie să faci ceva cu lumina, cu întun ericul.
A c o r d ă mai multă
aten ţi e lum i n i i - gândeşte-
să o găseşt i, cu m să o cr eezi , cu m să ap rinzi o casă. Şi brusc nu va m ai fi î n t u n e r i c .
t e cum
în
lumânare
Ţin e m in te: iu b ire a e ste p ro b le m a , n u fr ica . T e u iţi în d ir e c ţia gr eşi tă. Şi p o ţi con tinu a să te u iţi în d ire cţia g re şită multe vieţ i de acum încolo, şi tot nu v e i fi ca pa b il să r e zo lvi nimic. Adu-ţi am inte î n totde au n a, a b se n ţa nu ar tre b u i să fie o pr ob lemă - pen tr u că nu se p oa te face n im ic î n ceea ceo priveşte. Doar pre zen ţa treb u ie să fie o pro b lem ă, p e n tru că în c az ul ei se po ate fa ce ce va şi se p o a te gă si o s o lu ţie. Dacă si m ţi fri că, atu n ci i u b irea es te p ro b lem a . F ii
iubitor. Fă câţiva paşi spre celălalt... pentru tem, nu numa i tu. A şte p ţi ca cin se teme. Ia r oamenii
că to ţi se
ev a să v in ă
te iubească - poţi aştept a o veşnici se tem de un
e, p en tru
l ucru -
m ai
l a tin e şi să că şi celălalt
acel a că a r pu t ea
fi respinş i.
Dacă v in ş i b a t la u ş a ta, există
posibilitatea
ca tu să
riă resping i. R es p in ge re a s e v a t r ansf orm a î n r a n ă , a ş a ti mai bi ne nu fa c a st a .
Este m ai bi ne
s ă răm ân si ngur.
Este mai bine să fu singur,
să n u te înd re p ţi sp re cel ălalt,
pentru că cel ăl al t te -ar pu tea respin ge. în
m om entul în
care te apropii de cineva şi preiei iniţiativa iubirii, în acel moment ap ar e pri m a team ă - vo i f i a cce p tat s au nu? Ex istă
posi bil it at ea ca pe rsoa n a ce alaltă să te respi ngă. De ace ea, fem eil e n u fac p rim ul pas; su n t m al t emă toa re . A ştea p tă în to td e a u n a c a b ă r b a tu l s ă fa c ă p rim u l p as - el ar tr ebui să vin ă spre el e. Fem ei le îşi rez erv ă întotdeau na pen tru ele posibilitatea de a-1 respinge sau de a-1 accepta pe celă lal t, el e n u îi d au n iciod ată po sibilitatea
celuil alt s ă facă
ast a, pe n tru că el e se tem m ai m u lt d ecâ t bărbaţ ii . Aş a că m ul te fem ei nu fac altceva d ec ât să aştepte o via
ţă întreagă!
N ime ni nu vine să b ată la u şa lo r, pe n tru că o pers oană c are se tem e devine, în tr-u n fel , a tât de înch isă, în cât îi ţi ne p e oam en i l a d istanţă. C h iar şi cân d cine va se aprop ie p uţin, persoan a tem ătoare
em it e asem en ea vibraţii în j ur ul ei,
în c â t ce i c a re se a p r o p ie se în d e p ă r te a z ă im ed iat. Chiar şi în m işcări le l or p oţi sim ţi f ri ca. V o rb e ş te c u o fe m e ie - d a c ă s im ţi în tr -u n fel iubire şi afec ţiun e p en tru ea , îţi v a plăce a să îi fii ap ro ape . îţi va p lăcea să te ap rop ii de ea şi să v orb iţi . D ar priveşt e-i corpul, co rp ul a re pro pr iul l im baj. Fem eia se trage
uşor înapo i de
spate, fără să îşi de a sea m a, sau p ur şi si m plu bat e î n r etra gere. Te ap rop ii de ea, şi ea se înd ep ărtea ză. Şi dacă nu este nici o p osib ili tate ca ea să se tra gă înap oi, di n cauza unui perete, să sp un em , ea se v a sp rijini de acel peret e. P rin fap tul că nu se a p lea că sp re tin e, ea îţ i s p un e: „Pl eacă". îţi s pune: „Nu t e ap ropia de mine" . Atun ci când o am en ii stau aşezaţi, atun
ci când o amenii
m erg - pri veşt e-i . S un t oa m en i care p ur şi si m plu îi dau pe
it a ° ^a rt0, *n d !f eren t ci n e s-ar apro pia d e ei , d ev in te°n . Ia r t eam a î n seam n ă energi e, la fel ca şi i ub irea, doar că este
o energie ne
gati vă. U n om care sim
te i ub ire
v a e m a n a o e n e r g ie p o z it iv ă . C â n d t e a p r o p i i d e e l. e s t e ca ş i cum ai fi atras de u acea persoan ă. D acă team
n m agnet;
a este p roblem
ţi -ar p lăce a să f ii cu
a t a. at un ci gând eşt e-t e l a pe r
so n alit atea ta, ob serv -o. Se p oa te să fi în ch is uşil e iubi ri i, at âta t ot. D esch ide uşil e. Bin eînţeles
că e xistă p osibil it atea
să fii respi ns, dar de ce t e-ai tem e? C elăl alt po ate spu n e nu, asta e tot. Există spună
nu; şi din
în proporţie de
50% po sibil it atea să ţi se 50% alegi o viaţă lipsită
cauza acestui
de iub ire în p ro p o rţie d e ioo%?
Posibilitatea există, dar de
ce să te temi? Sunt atâţia
oameni. Dacă unul îţi sp u n e nu, nu te sim ţi rănit, nu o lua ca pe o rană. Pur şi simplu
n-a fost să fie. Pur şi simplu,
cealaltă persoană nu a simţit
la fel; n u vă potriviţi unul
cu celăla lt. Sunteţi tipologii diferite.
Nu ţie ţi-a spus nu;
nu o lua personal. N u v - a ţi p o tr iv it, m e r g i mai departe. Şi este bine că acea persoană a spus n u, pe n tru că da că o
persoană cu care nu te potriveşti
spun e da, ve i avea m ari
probleme. Poate pe m om ent nu rea lizezi, dar cealalt ă per soană te-a scăpat de o m ulţ im e de probleme!
Mulţumeşte-i
Şi mergi m ai departe, pen tr u că nim eni nu s e po tri veşte cu oricine. Toţi suntem unici, astfel soana potrivită.
într-o
lume
că e d if ici l să gă seşti per m ai bună,
oamenii vo r a vea o mai m are li bertate
cândv a, în viitor,
de m işcare,
^ vor putea găsi fem ei a p otrivi tă sau bă rbatul
astfel c ă
potrivit.
^N u te teme de greşel i, p en tru că dacă te t em i de greşe li te vei mişca deloc şi îţi vei rata întreaga
viaţă. E m ai
indicat să faci greşe li decât să nu faci nimic. E mai fii respins decât să rămâi doar cu tine însu
bin e să
ţi , t em ându-te
şi neluând nici o in iţiativă - pentr u că respi ngerea
dezvă
luie posibilitatea ac ceptă rii; este ce alaltă latu ră a accept ări i. Dacă cineva te respinge, altcineva te va accepta. Trebuie doar să con tinu i să cauţi persoan a p otrivi tă. C ân d o întâl neşti, un semnal se decl anşea ză. Su nteţi fă cu ţi u nu l pent ru celălalt, vă po trivi ţi. Nu că nu vor fi co nfli cte sau m om ent e de furie şi ceartă, nu. D acă iub irea e vie, v o r fi şi confl ic te. Uneori, vor apărea şi momente de furie. Asta nu îţi arată decât că iubirea este un feno m en viu. U neori, intervi ne ş i tristeţea... pe ntru că ori un de ex istă ferici re, trebu ie să exi s te şi tristeţe. Numai în tr-u n m ariaj n u e x is tă tris te ţe , p e n tr u că nu există nici fericir e. Soţi i se tolerea
ză u n u l p e ce lăl alt - es te
un aranjament, un fenom en ge sti on at. Cân d pătrunzi adevărat în miezul vieţii,
cu
v a fi p r e z e n tă şi fu r ia - d a r când
iubeşti o persoană, îi a cc e p ţi fu ria . C â n d iu b e ş ti o persoană, îi accepţi şi tristeţea.
Uneori vă îndepărtaţi doar ca să
vă
apropiaţi ap oi şi mai m ul t. De f apt, este un m ecanism co m plex în spatele a tot: iubiţii
se ceartă
doa r p en tru a se în
drăgosti din n ou m ai m ult şi m ai m ult, pe n tru a putea a vea mici luni de m ier e ia r şi iar.
Nu te teme de iubire. De un singur lucru trebuie temi: de frică. Teme-te de
frică, dar nu
să te
te teme de nimic
altceva, pentru că frica sch ilodeş te. Este otr ăv itoa re, su ici dali Dă-te la o parte din calea ei! Fă orice vrei, dar nu te obişnui cu frica, pentru că ge ne rez i o situ aţie negat ivă. Pentru mine, iubirea nu este o mare problemă pentru că eu privesc mai departe decât tine. Dacă ratezi iubirea.
es t e adevă
Ve i ra t:a Şi m e d ita ţia , şi a sta
s ă nu fi e o pr obl em ă, pen t ru că
Pen tr u tine se poate
t eam a est e probl em a, atunci pe est e o problem
rat a m ea pro blem ă.
n tru tin
ă, dec i, cum t e-ai pu
iubirea nu
e n i ci
tea gâ n d i
d acă
la m ed i taţi e?
Eu văd în tregu l ci cl u al v ieţii şi m od u l în c a r e a c e a s t a s e că starea miş că . D acă rat ezi iubire a, nu p oţi m ed it a, p en tru de m edit aţi e est e i ub i rea c osm i că. N u p o ţi oco M ul ţ i a u î ncercat,
tot în
şi su nt m or ţi î n m ăn ăs ti ri . P e ste
lume . m u l ţi oa m en i au î nc ercat. ce r ca t s ă evite c
iubirea.
li
D i n c au za frici
om p let i u birea şi
o scurt ăt ură de la f
ri că la starea
au înc erc a t să
au î n
lor,
găsească
m ed it a ti vă .
Ast a fac căl u gării de secole , creşti nii , h ind u şii ş i b u d iştii toţ i căl ugări i fac as t a. î n cea rcă să oc olea sc ă iu birea . R u gă c iun ile l or su nt fal se, nu au viaţă. R
u gă ciu n i le lor
a uz ite ni căi er i, i ar cosm
va răs pu n de . î n c e a rc ă
să am ăge asc ă întreg
os u l nu le
u l cosm
os.
N u , t re buie să tr eci prin iubi iubire. De l a i ub i re vei păşi
n u su n t
re. D e l a tea m ă m e rg i sp re
î n starea
d e ru g ă ciu n e a u te n ti
că, d e m edi t aţ i e, i ar din m ed it a ţi e se n aş te n eîn fri c a re a . Fără iub ir e e t eam ă. î n p re ze n ţa iu b iri i a p a re n e în fri c a re a . şi ne înf r ic ar e a u l t i m ă e xist ă n u m ai î n m ed it a ţi e, p en tru că atunci ni c i m ăcar m oa rtea
nu n aş te fr i că , p rin u rm a re , nu
mai e xi s tă m oart e. Eşti co n ec tat p ro fu n d l a e x iste n ţă -, cum ar pu tea să e x iste fric a ? Te rog, n u f i o b s e d a t d e f r i c ă . I e ş i d i n e a ş i i a c a l e a iubirii. Şi nu aş te pt a , pen tr u că n im e n i n u e ste in te re s a t d e
tine;
dacă aşt epţ i, ve i a ş te p ta la n e s fâ rş it. Din câ te am ob serva t eu. nu p o ţi o c o li iu b irea ;
o sinucidere în felul acesta. D
a r iu b ire a te p o a te
nu faci al tce va decâ t să aş tep ţi. M işc ă -te !
v e i c o m it e oco l i d acă
Iub i rea ar t
rebu i
să fie pasion ală, vie. vitală. A b ia a t u n d îi a tr a g i p e c e ila lţi Cân d eş ti m o rt d n e îşi pie rde t im p u l cu ti ne ? Cân d eş ti m ort oameni i ar vrea să scap e de tine. M ort, devii un fe no men plictisitor, devii o plicti seală. T ot ce a d u ci cu ti ne es te mizeria plictiselii astfel că oricine trece pe lângă tine va sim ţi că este o ne şansă să t e fi întâln it . Fii iubitor, plin de v ia ţă , n e în fr ic a t - şi m i şcă-te. are atât de m ulte de oferit dacă n u îţi est e frică.
Via ţa
Iar iubire a
îţi poate ofe ri m ai m ulte dec ât î ţi p o ate o feri viaţ a, pentru că iubirea este n uc leul ace stei vieţi. Şi d i n acel
n uc leu po ţi
păşi spre celăla lt ţărm. Sunt tr ei paşi: v ia ţa , iu b ir e a şi l um i na . V i aţa există deja. Iubirea trebuie
să o dobândeşti.
O po ţi rat a pen t ru
îţi este dat ă; treb uie să o creezi . V iaţa este oferit; eşti viu. Şi cu asta, evoluţia Iubirea trebu ie să o găseşti. Bineînţeles
că nu
u n feno m en deja
naturală
se sfârşeşte.
c ă există pericole,
riscur i, da r to ate o fac să f ie m ai f rum oasă.
Tre bu ie să g ă
după ce ai găsit iubirea, doar atu nc i poţ i atunci apare starea de meditaţie şi găsi şi lumina. Abia rugăciun e autentică. Li s-a în tâm p lat m ultora care i ube sc dar cei care iubesc cu ad ev ăra t s u n t rar i - li s-a întâ m pl at
seşti iubirea, şi
ca atunci când iubesc
taţie. Doar stând unul
profund să atingă o stare de medi lân gă altul, în tăce re, ţ inân du -şi m âi
nile. sau stând întin şi pe pla jă, b ru sc au sim ţit o nevoi e de a trece d incol o. Nu acorda prea multă atenţie fricii, pentru că este peri culos s ă procedezi aşa. Dacă îi a co rz i ate n ţie, o hrăneşti , şi va creşte. în to a rce spatele fricii şi m işcă-te în direcţia i ubiri i
Găsirea unei căi spre neînfricareobservaţii si meditaţii • i i
Frica exist ă d oar în m ecan ism u l m in ţii. Va trebui să înv eţi să te separi de
acel mecanism.
Ne-am identificat atât de
mult cu ace l m ecanis m , în cât am uitat com plet de distanţa care există între este altceva
noi şi decât
el. Este doar
sum a
mintea, iar mintea nu
condiţionărilor
care ţi-au fost
impuse de ceilalţi. în cepe să observi
pu ţin. De exem plu, vezi un tranda
fi r
şi spui im ed iat: „Este fru m os". E xam inează-1, o bse rvă- 1: ale cui cuvinte le repeţi?
A fir m a ţia că a ce a stă flo are este fru
moasă refl ectă cu ad ev ăra t ex p erien ţa ta de acum . de aici, din acest moment? Reflectă ea experienţa ta
din acest
moment sau nu faci d ec ât să r ep eţi cuv in tele a ltora, te pecare le- ai auzit în c op ilărie sau
pe ca re
carte? Un profesor, un părinte, un prieten...
cuvin
le-ai citit într -o aminteşte-ţi
numai, şivei fi su rp r in s să v e z i ce descop eri. Dacă sondezi 01 Profunzime, vei p u te a să a fli - .Da , o persoan ă anume
a spus pentru prima dată: «Uite, ce floare frumoasă!»" Apoi asta adevenit parte din programul tău, şi de atunci tot repeţi lucrulăsta. Şi cu cât l- ai re p eta t m ai m ult, cu atât mai adâncînrădăcinat a devenit. A cu m este aproap e ca o casetă înregistrată. Vezi flo area, stim u lu l este acolo, şi reacţia vine im ediat - p orneşti caseta: „Este frumoasă". Nu tueşti cel care spune că floarea
este frumoasă.
Nici mă
car nu ţis-a permis să vez i floar ea p en tru c ă programarea este prezentă. Nici frica nu provine
din fiinţa ta. Priveşte-o, anali-
zeaz-o,pătrunde în ea, şi vei fi surp rins să d esco pe ri c ine te-a învăţat să-ţi fie fri că. C inev a d in cop ilăria ta te-a făcut să îţi fie frică de iubire, de st răi ni, de n e cu n o sc u t - de a ici toate aceste voci. Şi v e i o b s e r v a c ă v o c ile s u n t a le m a m e i tale.ale tatălui tău ... n u spu n că nu aveau dreptate. L
a vre
mea la care ţi s-au spus aceste lucruri, eie erau relevante.
Dar acum sun t irelevante. A i c re s c u t: p r o g r a m e le a c e le a nu mai corespund. Progr am el e acelea su
n t d oa r răm ăşi ţe d in
trecut. Dar ele contin uă să exis te pen tru că m intea nu
ştie
cum să le şteargă - le poţi şterge în mod conştient doar dacă devii foarte lucid. Mintea nu îşi poate şterg e progr am el e autom at . Mintea ştie doar cum să f ie p rogram ată: nu ar e capacit atea
de a se
deprograma. Aceasta este una din tre cele mai importante probleme cu carese confrun tă u n om. D e aceea, m unca mea constă din ate ajuta să devii co nştien t de pro gram ele ac es tea din mintea ta, astfel încât să începi să te separi de ele şi
să vezi că nu eşti programul respectiv. Abia atu nci vei de veni capabil, când distanţa va fi suficien t de mare să ştergi
multe dintre programele care pur şi simplu nu mai sunt
ciç e actUa^tate,
pe ce le car e nu m ai au nic i u n sen s,
car e conti nu i s ă l e ca r i cu ti ne şi vei con
dar pe
ti n u a p ân ă l a m o a r
te, d ac ă n u te sep ari de el e. Di n o bservaţ
iil e m el e, un dev a î n jur u l vâ rstei d
e cin ci
an i, copil ul î ncep e să se i den ti f i ce cu ace astă m inte p ro g ra m at ă. Şi do ar pân ă l a acea vârstă copil ul este v i u , p e n tru c ă încă n u a f ost program at . î nc ep ân d de atun ci , el de v in e doa r un m ecani sm . în j u r u l v â r s t e i d e c i n c i a n i. p r o c e s u l d e î n v ă ţ a r e r e a l ă se opre şt e. î n cep i să repeţi
din c e î n ce m ai bine p ro g ra m u l
cu mai m ult ă pricepere şi program
efi cienţă, dar este p
racti c ac elaşi
până la m oart e. .. d acă n u cum va, p ri n tr-un
dai peste
o si t uaţi e, peste u
fa că - aproape
no roc,
n câm p de ene rgi e care
să t e
î m p otri va vo i n ţei t al e - să co n şti en ti ze zi
acest întreg non
pe ca re ţ i-1 f ac e m i n tea.
sens
D e fiecare dată când spune: .Aşteaptă! E
în tâ ln e ş ti c e v a n o u , m in te a îţi
un lucru
f oart e ci ud at - nu ai m ai f ăcu t
asta ni ci odat ă" . M in te a îţi
spun e: „ Ori ce l u cru pe care
nu
l-ai mai făcut până acum,
nu- 1 f ace nic i acu m . este p
rea
riscant. Ci ne şt ie care va
fi
rezul tat ul?" M
deauna ort odoxă, pe n tru că t răi eşte pri permite să faci dec ât lu cr u ri pe care le eşti priceput
şi eficien
t în
ştii cu m să faci ceea ce faci.
ceea ce
i n t ea e st e î n tot
n p rogram faci dej
f aci . Este m
e. N u î ţi
a, p en tru că ai sigu r aşa.
A c u m . d a c ă in tr i în tr - o s itu a ţ ie
bizară - c in e ş t ie ce s-ar pute a î n t âm pla? C
i n e şt i e d acă est e
bine s au n u ? A i grijă! M i nt ea s pu ne: „Urm
eaz ă vech
gram - trăieş te la fe l
cum
a i t răi t până acum
i u l pr o
. U rm ează
aceeaşi rut ină, şi p o sib ili ta tea d e a g re ş i v a fi m a i m ică". Mintea doreş te să ev it e eroril e, i a r via ţa n u v re a să le ev ite. a să tr e a c ă pr in el e, p en tru a în vă ţa d in ele -
p e n tru
că
învăţ ăm num ai din ex pe rienţă şi
din g reşel i. D acă înce tăm
să mai com item greşeli, în c e t ă m ş i s ă în v ă ţă m . Iar, d in câte am vă zut eu. oam eni i care înc etează să înv eţe devin ne vr o tici; ne vro za este o form ă d e n on învă ţare. îţi
este f rică să
m ai înveţi, pri n u rm are teîn v â rţi pe ac elaşi făgaş. Eş
ti ob o
sit, plictisit, dar te învârţi pe acelaşi făgaş pentru că te-ai obişnuit cu el; îţi est e fam il iar , cu n o sc u t. Când apa re t eam a, ea este conflict cu
pro gram ul p e c are îl po rţi în ti ne . Ai dat d e o
sit uaţie în care va trebu că trebuie
u n ind ici u că ceva vi ne în
i să î n ve ţi di n nou. A sta îns ea m nă
să l aşi în u rm ă n evroz a. în sea m n ă că o rice ai
făcu t di n cop il ărie şi p ân ă acu m , de la vâ rsta de ci nci an i şi până acum, trebuie să fie şters... pentru ca tu să devii din nou cop il şi să î n cep i de u n d e s-a op rit p roc esu l de înv ăţ ar e.
Dac ă m editezi profund, fie teama, fie iubirea va deveni uşa. Dacă m oa rtea a fost rep rim ată, atu n ci f ri ca va f i uşa. Dacă sexu l a fost reprim at, atu n ci iubirea v a fi u şa . De exe m plu, în civiliza ţiile orientale, unde sexul a fost şi încă este repri m at, pri m ul lucru cu care se co
n fru n tă m inte a în pro
cesul meditativ
este o creştere acută a energiei sexuale,
pentru că, prin
meditaţie, tot ce este reprimat reapare la
suprafaţă. Când nu ai nici cea care se va
o rep rim are legată de sex, t eama v a fi
ivi . L u cru l rep rim at şi tab u d in majo ri tat ea
culturilor occidentale este să îi perm iţ i în m od foa rte
moartea, prin urmare trebuie re lax at s ă se d esfăşoare. î nda tă
ce i-ai pe rm is fr icii să se arate, ea v a d e v e n i în cu râ n d m oar te; va trebu i să trave rsezi un m om en t în care moar tea este
prezentă. Odată ce moart om u l este li ber.
ea ş i sexul nu m ai sun t tab u u ri
A cestea sun t cele două trucuri care subju gă um anitate a. Când nici una dintre ele nu mai există, devii libertate; nu eşti liber - eşti libertatea î nsăşi . Nu mai f ug i Vei fu g i de o am en i dacă vei purta ceva fals în tine. Nu vei p erm ite n im ăn u i s ă fie prietenos cu t
ine , să fi e i nti m,
pe n tru că în intim itate apare pericol ul ca celăl alt să poat ă vedea ceva ce stră in ii n u văd. Vei ţine oam en ii la distanţă ; vei fu g i de o a m en i în g o a n a m are. Vei avea doar re laţii for ma le, nu vei relaţion a în m od a u ten tic pen tru c ă a r el aţ io na în m od a u te n tic în se a m n ă a te expun e. De aceea, aşa-zişii sfinţi au fugit la mănăstire. Au fă cut -o din tea m ă. D acă ar fi fost în
piaţa public ă, a r fi fos t
prinşi; s-ar fi descoperit că înşală, că mint. că sunt nişte ip oc riţi. în m ăn ă stiri îşi po t p ăstra ipocrizi a, şi nim eni nu va fi c apab il să îi d e te c teze. M ai m u lt d ecât atât. s u n t şi alţi ipocriţi acolo; acolo pot mult mai uşor să îşi menţină con sp ira ţia îm p reu n ă de cât po ate fieca re ipocrit
să şi -o
menţină singur. Mănăstirile au luat fiinţă pentru cei care fug de lume. Dar poţ i tr ăi şi în lum e o viaţă m on astică, po ţi ţ ine oam enii la di stan ţă, fără a p erm ite n im ăn u i ac ce su l la fi inţa
ta in
terioară, fără a t e d esc hid e, fără a p er m ite n im ăn u i să tragă cu ochiul să vadă cine eşti, fără a privi în ochii evitând privirile oamenilor, privind în altă timpul foarte grăbit, pentru ca toată lumea ocupat, nuai ti m p să saluţi,
nu ai t im p
oamenilor, parte. Şi tot să şt ie că eşti să ţii pe cineva de
-
162
mánl sà stai cu cineva de vorbă. Eşti atât de ocupat, tot timpul pe picior de plecare. Nu vei permite intimitatea nici cu cei apropiaţi ţie soţi soţii copii - vei avea şi cu ei o relaţie formală, instituţională. Preocupat de sine sau conştient de sine? Există două concepte foarte diferite, dar care par foarte asemănătoare. Unul este preocupare de sine, celălalt este conştienţă de sine. Sensul l or este a se m ăn ăt or din p u n a de vedere lingvistic, dar, la nivel existenţial, este o mare dife renţă. Preocuparea de sine este o boală. Accentul cade pe sine. Devii preocupat de tine doar când eşti agitat, când te temi. Dacă brusc trebuie să merg i la un in te rv iu, dev ii pre ocupat de tine, la fel şi atunci când ţi se cere să susţii o prezentare în faţa unui auditoriu. Faptul de a vorbi în faţa atâtor oameni creează în tine un mare trem ur. Se spune că mintea începe să fu ncţio ne ze din momen tul naşterii şi până în ziua când eşti nevoit să urci pe un podium şi să vo rb eşti atu nci se opreşte! Bru sc, nu mai ştii nimic. Brusc, dispar toate gând urile. A ce ste a su nt singurele momente în care nu ai nici un fel de gâ nd uri. Dar ele dispar pentru că te temi foarte tare , trem ur i şi tra nsp iri. Aceasta este preocuparea de sine. în această stare, cel care contea ză este egoul - de aceea tremu ri. Vrei să pro iec tez i o anum e imagine; acum te temi pentru că nu ştii dacă vei reuşi sau nu. Faţă în faţă cu atâţia oameni, te temi că dacă ceva nu va merge cum trebuie vei fi expus, se va afla că nu eşti atât de inteligent, că nu e şti p ers oa na ca re pr eti nz i a fi, că
eşti aproape gol în faţa ochilor care te scanează precum
raz el e X. Dev ii foart e preocup at de ego. jezi. A şa cev a e s te u n fe l d e b o a lă .
d e cu m să îl p r o te
Conşt ienţ a d e si ne est e com plet dif eri tă. N u a re n im ic de-a face cu egou l. A i două eur i. Un ul este fal s. eg ou l. şi e s te e, nu îl vei g ăs i n ică ieri. C elălal t e ste eu l tău real . faţa ta srcinară, natura ta în s e a m n ă a fi c o n ş t ie n t d e esenţială. A fi conşti en t de el m i st erul pe care î l repre zintă v ia ţ a . Ş i s i n g u r a u ş ă t r e c e nici o alt ă caie, p e n pri n t ine. N u poţi at ing e acel m ist er pe doar o credinţă.
tru că cel m ai
Da că î l cauţi cu atenţi
aprop iat l ucru
ta fi inţă, inim a ta. Pe
m ist er este p rop ri a
de a cel
acolo treb
u ie să in tri .
cuno sc ut m i st er ul vi eţi i pri n i n term Odată ce ai fiinţ ei ta le, îl ve i c u n o a ş te pret u t i nd eni. O d ată ce îl
cunos cut înă u n tru l t ău . îl vei cun Da r lucrarea
in iţială
t r ebui e ef ectuată î
oară. Trebui e să de vii u n
Tu eş ti ex p erim en tul, tu
oaşte şi
î n e x ter ioru l t ău . n l u m ea ta in teri
l abo r at or , un m are exp
e şti
lab or at or ul , totu l, p e n tru că
i nst r um ent u l experi î n ti ne nu
ed i u l v e i fi
erim
en t.
m en tul u i ,
m ai est e n i m en i a l t
cineva. nu m ai este n im ic al t ceva. Tu e şti t otu l : ce l ca re e x pe r im e nt e az ă, e x p er im e n tu l şi ce l asupra căru i a se fac e experimentul. Odată ce înce pi să pă tr u nzi î n su b iec tivita interioare, începi
te a lu m ii ta le
s ă d ev ii c o n ş tien t d e m ira c o l. Ia r a fi
conştient d e m ira col înse am n ă să ştii ce
ea ce m e rit ă ş tiu t;
altfel, nu fa ci dec ât s ă ac u m u lezi c u n o ş tin ţe - in u tile,
s im
ple gunoaie.
Te ama de a rămâ ne tă c u t
^nerui vorbesc nonst op - taca- taca- taca. Ia care vorbesc e s te că le e
frică
*
r
adevărul, le este frică să îşi v a d ă g o lu l in te rio r , le e ste frică să se expună, le est e frică să pri veas că adân c un ul în celă lalt. Vorbăria continuă îi ţin e la s u p r a fa ţ ă , îi ţ in e o cu p a ţi, angajaţi. Atunci când ţii m âna femeii
tale sau
a bărb
ce să nu stai tăcut? De ce să nu închizi Simte prezenţa celuilalt, intră în
atului
să simţi?
ochii şi
prezenţa
tău, de
celuilalt, lasă
prezenţ a ce luilalt să intre în tine; v i b r a ţ i î m p r e u n ă , dansaţi împreună; dacă b ru sc o e n e rg ie pu t erni că vă
cuprinde,
dansaţi îm p reu n ă - v e ţi a tin g e ase m enea c ul m i orgasmice niciodată. ale bucuriei cum nu aţi mai cunoscut A ceste culmi nu au nimic de-a face cu sexu l , au m u lt de-a fac e
cu tăcerea. Iar dacă reuşeşti, de
asem enea, s
viaţa sexuală, dacă poţi fi
tăcut
ă d evi i
meditativ
în ti m p ce f aci
ca într-un dans, v ei fi su rp rin s. Se d ecl an şează de un proces interior care te va
du ce p e ţ ărm u ri
Oamenii fac dragoste atât
de urât,
în
dragoste, la sine
în d ep ărtate.
î n câ t d acă
un copil
îşi vede părin ţii făcând sex , v a c r e d e c ă s e b a t , c ă se luptă că tati o va ucid e p e marni! G em , respi ră î n tr- un
mod urât,
violent, mişcările lor nu au n ici o el egan ţă. N u este un dans; cu siguranţă, nu este un dans .
Iar dacă nu de vin e un
dans , va răm
âne p ur
fiziolo gic, nu
va avea spiritualitate. Dar este i m po si bil : câtă vre m e vi aţa ta nu este saturată cu ace le m om ent eî n ca re m inte a tace, nid iubirea ta nu poate intra în di m ensi un ea tăcerii Noaptea este plină de stele . Aşa ză- te pe pă m ânt, di spari In pământ N oi venim din pămân t, într-o zi ne vom întoar ce în păm ânt să n e odihn im pentru tot deaun a. Din când în când. noaptea. când stài întins pe iar bă, dispari in pământ.
Priveşte stel
el e -
doar p riveşte-le,
cu
gân di l a n u m el e l or , la n u m ele con despre s
t el e, pun e de op arte c
Nu
o privire pură.
stelaţii
Uită tot ce ştii
l or .
u n oş ti n ţel e
te
şi doar priveşte v o r începe
st el el e. Br us c, ve i si m ţi o co m u n iun e; ste lele
săşi
a conşti-
reve rse l um i na în t ine, şi ve i si m ţi o e xp an siu n e inţe i. N i ci un d ro g nu p oa te f a ce asta . D rogu ri l e su nt a rti fi cial e, arb i trare şi năt oar e de a cun oaşte c uşo r acc esi bi l, accesi
eva ce es
metode dău -
t e î n m od na tural
accesibil,
v e i sim ţi că t e î n a lţi . de m u l t op or tu n i tăţil e p e ca re ţi
of er ă vi aţa ş i exi stenţa. N
a fac e l ucr ul ac est a. Este un ta
Uni i pot fi
le
u rat a nici o o p o rtu n it a te d e a l ăsa
m inte a de op arte, şi, uşo r . uş or , îţi v e i d es co p er i talen
o şt iinţ ă, pe ntru
stele-
bil î n m od be n efi c. D oa r p rivin d
le, te ve i sim ţi eu foric, Fol oseşt e c ât poţi
su n t
tu l d e
l en t - cu s i gu ran ţă nu es te
că nu are m eto d e fi x e.
î n câ n taţi
de ste le, a l ţi i nu.
fa s c ina t de f l ori , alt ci n eva
p oa te să răm
fa ţă de e le . O am en i i su n t atât d
C i n ev a p o a te fi ân ă c o m p let rece
e d if e riţi în câ t nu ex istă
n ici
o met o dă de a st abi l i î n m od ş ti in ţi fi c ce a n u m e fu n c ţio nează; n u est e vorb a d es p re o şti vorb a des pr e o a r t ă, p en tru că arta
i n ţă. N u es te n i ci m ă c a r p o a te fi î n vă ţată .
Aş a că insi st asu pra ter m e n u lu i
talent.
E st e un talen
t.
T reb u ie să î l d e s c o p e r i e x p e r i m e n t â n d d e c â t e v a o r i c u tine însu ţi.
Când ceva te sp er ie , p ătrun de in acel lucru Cândc e v a t e sper ie, p ă tru n d e î n ac el lu cru . toatemăsurile de siguranţă, toate
certitudinile; joacă
noroc Vi aţ a est e ca un joc d e n o r o c iar n*t ac ee a a unui om de afaceri
Pun e deopart e
:
mintea tuturor
calculată,
la
a d eve-
gâ n d i n d * • —
timpul l a profit ş i l a pierderi , ne as um ân du -şi nicioda tă r is curi - riscul este ne cesar. V ia ţa este a c elor care ris că, a celor ca re tr ăi esc peri cul os, ap roap e pe m arg ine a p răpast ie i. De ai ci ven ea în t re cu t a trac ţia fa ţă de via ţa de s olda t, de războinic. Nu război îşi doreau cei care alegeau asta, ci pe ri col - să m eargă cot la c ot cu m oartea. A sta îţi o feră o cri st ali zare, şi vin e o vr em e câ nd frica te părăseş te. Imaginează-ţi momentul în care nu mai există nici urm ă de frică în ti ne. A sta în se am n ă li bertate, ceea c e hi n duşi i num esc m oksha - libertate
absolută. Fr
ica îns ea mnă
scl avie. N u e xistă altă fo rm ă de sclavie d ecâ t f ri ca. Frica este o înch isoare . N im en i n u te încarcerează... doar f şi te asc un zi în spa tele zidurilor. Frica
ri ca t a,
te-a sch il odit şi a cum
n u m ai po ţi ieşi la l um ină. A i orbit p en tru că ai trăi t at ât de m ult în întu n eric, ia r, ori d e câte ori te aprop ii de l um ină , aceasta de vine nă ucit oare. D e c âte o ri te ap ro pii de frică , eşti ap roa pe de uş ă. Frica este sim bolică. Te fa ce să f ii a ten t, îţ i sp un e să nu int ri acolo; acolo te aş tea p tă m oartea. D ar m oartea este uşa că
tre ilu
m inare, către tot ce ea ce este fru m os şi a devăr at . învaţă să mori ; este sing ur ul m od de a obţine o viaţă boga tă. V ia ţa a p a re n u m a i în m o m e n te riscan te, în pericol. Când p erico lul este acolo, în ju ru l tău, cev a în tin e se c ri sta lize a ză , pe n tru că pe ricolul te sch
im bă . Pericol ul creează o situa
ţi e în care treb uie să d evii unitar. Nu
m ai poţ i co nt inu a
să gân deşti; de vii li psit de gân duri. A i observat că atunci când dai de un şarpe pe stradă, gân direa se
opreşte? Brusc, dispar gândurile - mintea
ră m âne goal
ă pentru că situaţia este atât de periculoasă,
î n c â t n u î ţ i m a i p e r m i ţ i s ă gân de şti. G ân dire a n ecesi tă t imp,
ia r ^ar p e*e este acolo şi s-ar putea să nu mai aştepte după rine... te p oa te muşca. T reb u ie deci să fa ci ceva fă ră să gândeşti. Trebuie să a cţio n ez i fără s ă apelezi l a minte , trebu ie să sar i - de fapt, nu tu iei d ec izia de a s ări. Du pă ce ai sări t, m inte a rev ine şi începi s ă te gân de şti la m ulte lucr uri. U iţi că sări tura a
fost
rezu ltatul m editaţiei, c ă a fos t spo ntană.
Oriunde
este pericol, gân direa se opreş te. Gâ nd irea este
un lux. Câ nd oa m en ii se si m t la adăp ost , încep să g ândeas
că pre a m ult - m ult z go m ot pentru ni mic . Voc ea int eri oară devine o barieră în
calea si m ţuril or - devine o
moart ă. Nu -ţ i dă vo ie să
gre utat e
vezi, n u-ţi dă v o ie să au zi. nu -ţi dă
voie să tr ă ie ş ti, n u -ţi d ă voie să iubeşti. Fric a îi om oar ă pe oa m eni înain te c a m oartea să
vină. Un om
m oare de o mie
de ori în a in te s ă v in ă m o a r te a . M oartea adevăra tă es te f ru mo as ă, dar m oa rtea pe care
o pro iectează frica este ce l mai
urât lucru. A şa că d a ta v iit o a r e fo lo s e ş t e s o lu ţ ia ast a: oricân d apare
teama înseam nă că te afl i î n ap rop ierea zidului distrus - eşti ch iar acol o, u n d ev a ap roa pe de uşă. la uşă şi intr ă. Fii fra ier şi in tră. N u în ce rc a să
care trebuie Bate tare fii ist eţ - fii
fraier, şi m ul te se p ot î n tâm pla. A i g r i jă la ce le d o u ă e x tr e m e
De două lucrur i trebu ie să î ţi am inteşti; e vo rba desp re cel e două extrem e. Fi e oam en ii încep să î şi reprim e team a şi să îşi impună să fi e vit eji - atitu d ine fal să,
pen tru că dedesu bt
află tea ma -, fi e vo r deven i atât de
speriaţ i, î ncât dev in
^
piedică. în ambele cazuri, vei te a m a d e v in e o °cat în frică. M odul corect de a acţion a este s ă accepţi
168
-
!
frica, astfe l înc ât să nu fie nev oie să reprimi. Acc
ep tă fi res
cul fri cii - e fires c să fie aşa. A c c e p t-o şi m e rg i m a i departe, depăşeşte-o.
N u o reprim a şi n u o co n sid era o piedi că; con -
tinuă-ţi dru m ul, în ciuda ei. Trem urân d, bineîn ţeles, pentru că team a este acolo, da r m ergi m ai depa rte. Trem urând, d ar continuă
să te grăb eşti spre abis .
Nu-ţi im pun e să ai cura j, în tru câ t
curajul
i m pus
este
contrafăcut. Este l ipsit de va loare . A ş a c ă f i i n a t u r a l , auten t ic sincer. Ia am inte că fri ca e xistă,
d ar co n ti n u ă-ţi dr um ul .
La as ta mă refe r at unci când sp un să co n ti n u i î n ci uda
fri
cii. Tremu ră, est e î n regu lă - şi m ergi m ai depa rt e. Tre m ur ă ca o frun ză în vâ n t.
A i o b s e rv a t câ tă fo r ţă a re o fr u n z ă ? A t â t d e fr a g il ă , dar totuşi atât de putern za conti nuă să trem
ică. C h iar ş i în fur tu n i puter nic e, frun ure - dar i -ai vă zu t
este ac ol o, pen tru că fu rtu n a e
aprigă,
f rum useţ ea? Teama i ar fru n za est e
pândă şi delicat ă, f ină. m oale. Po ate fi zd ro bită foart da r i-ai v ă z u t fo rţa ? E a c o n tin u ă să d an seze, să cânte. tinuă să cread ă î n viaţă.
plă
e uşor,
Con
Aşa că fii de li cat, fii blând
, fii tem ător, dar n u t e î m pi e dica nicioda tă de team ă ş i nu o rep rim a. A cc ep tă l im itel e, limitele umane, dar co ntinuă-ţi drum ul . N um ai aşa poate creşte fiin ţa umană.
N u te grăbi Teama poate fi dizolvată, dar nu te grăbi să scapi de ea; altfel, o vei reprima. Fii răbdător, observ-o, încearcă să o în ţe leg i. Acc ept-o ca şi cu m ar fi parte din ti ne. Nu co ns i dera că este ceva urât care se agaţă de tine - asta î nse amnă să o respingi, iar respingerea nu va fi de ajutor. Ea face
Parte din tine. Aşa cum iubirea face parte din tine, la fel Şi frica; f ace parte din tine
la fel ca furia.
Nu respinge nic i o emoţie, pen tru că em oţiil e te fac ceea ce eşti, şi toate sun t uti le. Sigur că nic i o em oţie n u treb uie să devină
obsesi e: ar trebu i ca el e să fie un fel de orc he stră o em oţie n u ar trebui să t e copleşească, asta
interioară. Nici e tot ce tre
minte. D ar ni ci o em oţie nu ar treb ui
b u ie să ţ ii
să fie respinsă. T eam a î şi are l ocu l ei - este necesar ă, fără ea ai pierde ce va - dar nu
trebuie s ă devină o fobie . Trebuie să m enţii
un echil ibru . E xist ă o am en i atât de pl
încât te am a este
ini de team ă,
ceva patologic Şi
răspândită în toată fiinţa lor; asta este sunt oam
en i care s e t em atât de
de tare că devin duri ca
mă , o con da m nă , o resping atât niş te stânc i. Şi asta
de fric ă, în câ t o repri
ta re
este c ev a patol ogic. Team a
ei în eco n om ia interi
oa ră, con
tri b u ie l a c eva
îş i are locul de o mare
importanţă. Uneor i, team a po ate exista prea m
v ia ţa ta. dar
ult în
respinge complet.
nu m er ge l a ex trem a cea l alt ă şi nu o Tr eb ui e să f ie ad u să în a rm on ie cu celel
alt e
emoţii; trebuie
să răm ână acolo.
în pri m ul rând, în al doil ea rând, accep
ren u n ţă la i deea
de a scăpa
t-o; es te p arte d in
de frică,
tine. Şi în al treilea
rând, priveşte-o, observ-o; încearcă să
în ţe le g i de ce este
acolo şi ce este e a. Da că fa ci ace ste trei
lucruri, o vei ad uce
în echilib ru . Team a n u va dis părea , dar
nic i nu va m ai exis
ta într-o m ăsur ă aşa de m
ar e. Va
fi exa ct a tât cât a i nevoie.
r
N u fac e din curaj un
ţel
Ţelul Ţel. este modalitatea minţii de a crea nefericire. Stabileş te- ţi un ţel, şi devii nefericit, pe n tru că ap are nel ini ştea: cum să îl ating? Nu l-am atins încă. Continui să cauţi şi să cauţi şi nu-1 atingi niciodată. Rămâi nefericit şi ratezi b ucu riile vieţii, p e n tru că o c h ii t ă i s u n t co n c e n tra ţi pe viitor. Eşti aici, dar o ch ii tă i su n t c o n c e n tra ţi pe viito r. în cearcă să în ţ e l e g i asta: corpul există aici, dar mintea nu este aic i. A sta este diho tom ia, as ta este problema. Cân d bei apă, co rp u l t ău bea apă aici şi acum. Corpul nu poate să bea apă în v iit o r , n u poate să bea apă în trecut, pent ru c ă trecutul nu m ai există, iar viitoru l în că nu a sosi t. Când î ţi este foam e, îţi est e f oam e aici şi acu m . Şi nu v orb esc des pre foamea pe care o creează cor pului . Co rpu l trăieşte
mintea; vorbesc despre foamea to t tim pu l în prezent, dar min tea
nu este niciodată î n prezent, niciodată; prin urmare, apar anxietatea şi sen ti m en tul că eşti rupt în două. Mintea se grăbeşte spre v i it o r , iar corpul rămâne în prezent. Apoi m int ea condam nă corpul ca şi cum corpul ar fi letargic, în cet, ca şi c u m nu ar pu t ea să ţi n ă ri tmul. C orpul este pu r şi sim p lu aici, el n u este let argic. Iar mi n tea t rebu ie să î n v e ţ e u n luc ru - să se î n toa rcă la c or p. Ieşi din m int ea ta şirei n tr ăîn sim ţuri, ş i ve i red obâ ndi sig ura nţa de sine, b u c u r i a . T o t c e e s t e necesar e ca mintea şi corpul să Fie reunite: e u n p roc es simplu. Şi nu face din această legătură un scop. Dacă bl emă va reveni pe uşa
faci din a st a u n din d os .
scop, aceeaşi
Pur şi simplu în ţe le g e ! Ş i b ru sc, toată en
pro
ergi a îţi va sta
la dispoziţi e; v e i fi încrezător, ve i f i fericit şi ve i începe să acţionezi fără t eamă. N u în se a m n ă că n e sig u ra n ţa dispare;
171
Frica nesiguranţa rămâne. Ea face parte din viaţă,
e intrinsecă.
O am enii car e cr ed că s un t în siguranţă su
nt, de fapt , doa r
în siguranţă câtă vreme e încă naivi; nimeni nu poate fi v i a ţ ă . V ei f i în d e p lin ă s ig u r a n ţă a b ia câ n d v e i m u ri. nicio dată
în a in te d e asta. Şi cu m ai putea fi în siguranţă? Există
b o a lă , există
moarte, prietenul poate muri, iubita poate
pleca în
altă
parte. Cum ai putea fi în siguranţă?
poate da
fal im en t, t u po ţi aju n ge fali t, po ţi să- ţi pierzi sluj
ba, p o ţi să-ţi pierzi
Banca
ved erea , poţi ajunge paralizat, infirm.
Ţi se pot î ntâm pla siguranţă?
o m i e de
lucruri. Cum poţi să fii
Dar în s ă ş i id e e a d e a fi în s ig u ra n ţă gen erează
Eu îi ajut pe oam eni să î nceapă să Nu îi ajut să creeze siguranţă
se bu cu re de nesi
pro bl em e. guran ţă.
tot ală. C um po t f ace ast
Nimeni nu o po ate fa ce şi , de alt fel , nici n u e bine să o fa Chiar dacă a r reuşi cineva să o fac ă, un trebuie totuşi făcut,
siguranţă,
V iaţa es te ned esp ărţită de m oart e. Cînd expiraţia
„Am să inspir
Bucuria este
inspiraţie,
în
în s ig u r a n ţă . in spiri , t reb u ie să
doar". Inspiraţia şi
V i a ţ a e s te in s p ir a ţie , m oar t ea
merg împreună.
este expiraţie. Iubirea
ci
un om se af l ă
nu poţi fi şi viu. şi
şi expiri; nu poţi spune;
a?
asem enea l ucr u nu
fi indcă atunci când
el este mort;
în
este inspiraţie, ura tristeţea este
este expiraţie.
expiraţie. Căsătoria
est e inspir aţie, divorţul este exp ir aţi e; el esu n tî ntot deau na îm preună! A c u m . dacă vrei căsnicie fără artificial
şi nu-ţi va a d u ce nici
dar nu vei avea
parte de
d i vorţ, că sn i cia o b u cu ri e. Vei
v a fi ce va
fi î n siguranţă,
b u c u r i e , c ă c i cu m po ţi fi feri cit cu
Un *ucru m°rt? Dacă v r e i c a soţia ta să fie vi e, at un ci există un risc. O f em ei e vi e este o f em eie pe riculoasă: ea s-ar putea
^ înd răgos ti de alt cineva, cine ştie? O p er so a n ă vie este o per soană vie; iubirea îi poate apărea din nou! Dacă eşti viu, te poţi îndrăgosti de alte femei. Viaţa nu cunoaşte legi şi nici morală. Doar m oartea p oate fi co n trola tă - deci , cu cât eşt i ma i mort , cu atât m ai uşo r po ţi fi con trolat. Şi atunc
i ră m âi un
soţ sau o soţi e, i ar lucr u rile cel p u ţin p ar a fi sigure.
O cas ă
b u rg h eză, u n c o n t la b a n c ă , o m a ş in ă în garaj, o fem eie, un bărbat, copi i, o slujb ă b un ă, şi om ul se sim te în sig ur anţ ă. Dar oare este a cea sta sigu ran ţă? Sig u ran ţa n u este p osibilă; doar co n fortu l este posibi l. A ceste lucru ri ţi n de conf ort , nu de si gu ran ţă - iar el e p ot fi pierdute, îţi pot fi l uat e. Singu ra sigu ran ţă po sibi lă e ste să î nc epi să t e buc uri de starea de ne sigu ran ţă. Pare parad oxa l, dar tot ceea
ce e ste
adevărat în viaţă este întotdeauna paradoxal. Adevărul este u n parad ox. Iub eşte lipsa
de siguran ţă, şi ea vă d isp ă
re a. Nu îns ea m n ă că te vei s im ţi în siguran ţă, d ar, câ nd v ei în c e p e să iu b e ş ti şi s ă te b u c u r i de n esig u ra n ţă , de ce ţi-ai mai bate capul? Nu mai există griji şi nici anxietate în această privinţă. Eşti cu adevărat încântat. Eşti încântat şi te î ntrebi: oare
ce-m i va ad uc e ziua de m âine? Ş i ve i ră
m âne desch is tutu ror posi bi li tăţ ilor. Tea m a de a expi ra V ia ţa şi m o a r te a s u n t d o u ă p o la r ită ţi ale acele iaşi energii, ale aceluiaşi fe
n o m en - flux u l şi refl ux ul, z iua şi no apt ea,
v a r a şi ia rn a . E le n u s u n t s e p a r a te şi n u s u n t opuse, co n trare u n a alteia, ci co m p lem en tare. M oartea nu e
sf âr şi tul
v ieţii, ci, d e fap t, o c o m p le ta re a vieţii, a p o g eu l, în cun unarea
existenţei terest
re. Ş i. de înd ată ce a jungi să c un oş ti viaţa
şi p rocesele acesteia,
vei înţeleg e şi ce este m oartea.
Moartea este o parte organică, integrantă a vieţii, şi e fo ar te prietenoasă cu viaţa. Fă
ră ea, viaţa nu poate exista.
V ia ţa e x is tă datorită m orţii; m oartea o feră fu n d alu l. De fapt, moartea este un proces de reînnoire. Iar moartea se în tâm p lă în fiecare mom ent. Momentul în car e insp iri şi m o m en tu l în care expiri sun t manifest ări ale vieţi i şi ale m or ţii. C ân d inspiri, e vi aţă; c ând expi ri, e moarte. I ată de ce, a tu n ci câ nd un copil se naşt e, pri mul lucru pe care îl f ace este să inspire; abia după aceea începe viaţa. Şi când un b ă trâ n m oare, u ltim u l lu cru pe care îl face este să expire, d up ă ca re v ia ţa plea că din trup ul l ui. Expir aţi a es te moar te, ins pira ţia este via ţă - su n t ca două roţi ale unui c ar tr as d e boi. T răieşti in sp irâ n d în egală m ăsură cum tră ieşti expi rând. E xp ira ţia e ste par te a i nspiraţi ei. Nu poţi ins pir a dacă în cetezi să m ai expiri. N u poţi trăi dacă încete zi să mori. Cel care a în ţeles ce e ste v iaţa va lăsa m oarte a să s e întâmpl e; o va primi cu braţele deschise. El moare în fiecare clipă şi în fieca re clip ă învie. M oartea şi în vierea lui se în tâ m plă în continuu, ca un proces neîntrerupt. El moare în fiecare m om ent faţă de tre cu t şi rena şte iar şi iar, în viitor. Dacă cercetezi
via ţa în profunzim e, vei fi cap abil să ştii
ce este moartea. Dacă
în ţel eg i ce este moar tea, doa r atunci
vei putea în ţe le g e ce este, cu adevă rat, via ţa. Ele s un t orga nice. Dar, de obicei din teamă, noi am creat o divizare. Credem că viaţa
est e bună , iar m oa rtea este r ea. Cre dem că
viaţa trebuie dorită, în vrem e ce moartea trebuie evitată. Credem că trebu ie să ne prote jăm, cum va, î m potriva morţi i Această idee absurdă creează
o nefericire nesfârşită în
viaţa noastră, fiin dc ă o persoană
care se protej
ează î m po
triva m orţii devine incapabilă să trăiască. Este persoana care se tem e să expi re, apo i n u po ate insp ira şi este blocată. O astfel de persoană pur şi simplu se târăşte, iar viaţa sa nu mai est e o curg er e, nu m ai este asem
en ea un ui râ u.
Dacă vrei cu adevărat să trăieşti, trebuie să fii gata să mori. Cine se teme de moarte în interiorul tău? Se teme
via ţa de m oarte? A şa cev a n u e ste cu p u tin ţă . C u m să se teamă viaţa de un proces ce face parte integrantă din ea? A ltcin eva se tem e în tin e. E go u l se tem e. V ia ţa şi m oartea nu sunt opuse, dar egoul şi moartea sunt. Viaţa şi moar tea nu sun t opuse, dar egou l ş i via ţa sun t. Egou l s e te m e să trăiască şi tot el se teme să moară. Se teme să trăiască, fi indcă fiecare efort, fiecare p as către via ţă ad uce m oar te a mai aproape. Dacă tr ă ieş ti ajungi, pas cu pa s, mai ap roa pe de moarte. Egoul se teme să moară şi de aceea se teme să şi trăiască. E l pu r şi sim p lu se târăşte. Există mulţi oameni care nu sunt nici vii, nici morţi. A cest lu cru e m a i rău d e c â t oric e. Un om care este plin de via ţă este şi plin de m oarte. A cea sta este sem n ificaţia crucii lui Iisus. Faptul că Iisus şi-a purtat propria cruce nu a fost în ţeles cu m se cu vin e. Ia r el le-a sp u s apostolilor săi: „Trebuie să vă p ur taţi cruc ea". Se ns ul ge st u lu i lui Iisus de a-şi purt a crucea este foarte simplu şi poate fi înţeles astfel: fiecare trebuie să-şi poarte propria moarte în mod continuu, fie care trebu ie să m oară în fieca re m om ent, fi ecare trebui e să fie răstignit, pentru că aceasta este singura modalitate de a trăi total, cu adevărat. Oricând ajun gi la un moment de trăire intensă, brusc,
acolo vei vedea şi moartea.
în iu b ire se în tâ m p lă la fel.
în iubire, viaţa aju nge la un apogeu - de aceea, o am en ii se tem să iubească. Am fost neîn ceta t surprins de oam en i care v en ea u la m ine şi- mi spuneau că s e tem de i ubir e. De ce ac ea stă frică de iubire? Pentru că atunci când iubeşti cu adevărat pe cinev a, egou l începe să se topea scă. Nu po ţi iubi cu egoul; el d ev in e o bari eră. I ar când vre i să arun ci barier a, eg o ul îţi sp un e: „Aş a cev a v a fi o m oarte p entru tine. Păzeşte- te! " Moartea egoului nu este moartea ta; moartea egoului este îns ăş i şan sa ta de a trăi. Egoul e doar o cru stă m oartă în ju r u l tău, treb u ie sfărâm ată şi aruncată. El ajunge să ia fiinţă în m od firesc - la fel ca atunci când un călător adu nă p ra f pe ha ine, pe corp, iar ca să scape de pra f trebuie să facă o baie. Pe măsură ce înaintăm în timp, se adună praful experienţei, al cunoaşterii, al vieţii trăite, al trecutului Prafu l de vine e go ul n ostru. Ac um ulat, devine o crustă car e trebuie s fărâ m ată şi arun cată. Trebuie să f
aci ba ie în fi eca
re zi - de fapt, î n fieca re m om ent, pen tru ca acea crustă
să
nu devină nicioda tă o î nchisoare. D acă sim ţi frică, acceptDac ă sim ţi frică şi o nouă frică şi-a făcut
o
începi să faci ceva în privinţa e l atunci apariţia: frica de frică; ea a devenit
mai complexă. Aşadar , dacă s imţi fri că, accept-o. N u înce r ca să faci nimic î n privinţa e l deo arece „a fac e" ceva nu va ajuta. To t ce faci din fric ă v a gen era m ai m ultă fr ic ă; tot c e
faci din co nfu zie va gen era şi m ai m ultă confuzie. Nu f
ace
nimic! Dacă exis tă frica, co n sta tă asta şi ac cept- o. Ce- ai putea face? Nu se poa te face nim ic .
.Simt frică." Vezi? Dacă poţi să constaţi pur şi simplu faptul că simţi frică, un de m ai e ste fric a? A i a cc ep tat -o ; s-a dizolvat. Accept are a o dizolvă - d oa r ac ce p tar ea , n im ic a lt ceva. Dacă încerci să te lupţi cu ea, vei crea alte tulburări, şi acest lucru ar putea continua la infinit; e o situaţie fără ieşire şi fără s fâr şit. Oamenii vin la mine şi-mi spun: „Ne este foarte frică, ce-ar trebu i să facem? " Dacă le da u s ă fa că u n a n u m it lucru, îl vor face cu fiin ţa plină de fric ă, d eci a c ţiu n e a se va naşte din frica lor. Iar acţiunile care se nasc din frică nu pot fi decâ t înfricoşa te. Dacă ai o problemă, nu mai crea încă una. Rămâi cu prima, nu încerca s ă te lup ţi cu ea ge n erâ n d alt a. E m ai uşor să rezo lvi pr ima problem ă d ecât să o rez olvi p e a doua, căc i prima este mai aproape de sursă. A doua se va îndepărta de sursă, şi cu cât e o problemă mai departe de sursă, cu atât îţi e m ai greu să o re zolvi. Dacă ţi-e f rică, ac cep tă că ţi-e frică - de ce să faci o pro blem ă din asta? Vei ş ti că ţi- e frică to t a şa c u m ştii că ai două mâini. De ce să creezi o problemă din asta, ca şi cum ai observa că ai un singur nas, şi nu două? De ce să creezi o probl emă din aşa ceva? Frica
ex istă - accept-o, obser vă
că exi stă . Accep t-o şi nu-ţi bate cap u l cu ea. Ce se va întâm pla? Dintr- odată, vei sim ţi că a dis pă rut. Aceasta este alch im ia in terioară: o p ro b lem ă dis pare da că o ac cep ţi, şi o problem ă se ac cen tue ază şi devine ma i complexă dacă intri in conflict cu ea. Da, există suferinţă, şi deodată apare şi team a - accept-o; ex istă, şi nu p oţi fac e nimic în privinţa ei . Şi cân d sp un că nu se p oate fac e nim ic să nu crezi că vorb esc d espre pesim ism . Când spun
Frica
cà nu se P oa te fac e ni mic , îţi ofer o che ie p en tru re zo lva rea problemei. Suferi nţa exi st ă - e parte din viaţă şi parte din ev olu ţie, nu e nimic r ău în ea. Suferi nţa devin e ceva m a lefic d oa r atun ci când est e dis tr ucti vă şi delo c cre ati vă; su fer in ţa de v in e rea do ar atu n ci când su feri şi n u câ ş tig i n im ic p e d e urma ei. Dar îţi spun că prin suferinţă poţi ajunge la introsp ecţie, i ar atunci suferin ţa devine cr eativă. în tu n e ric u l e fru m o s d acă din el se n asc zorile; în tu n e ricul e primejdios doa
r când e nesf ârşi t ş i nu se tran sform ă
în lu m in a dim in eţii, ci co n tin u ă şi co n tin u ă , ş i te s im ţi ca şi cum ai aler ga în tr-un ce rc , un cer c vi ci os. Asta se p oa te în tâmp la dacă n u eşti atent - pentru a scăpa de o suferi nţă, poţ i gen era o al ta; ca să scapi şi de aceas ta din u rm ă. gen e re zi încă una, şi tot aşa. Iar
toate a cele suferin
ţe p e care n u
le-ai trăit vor continua să te aştepte. Ai scăpat, dar nu de tot, ci doar ai trecu
t de la o su ferin ţă la alta - fii n dc ă aceeaşi
minte care a creat o su
ferin ţă va ge ne ra şi o alt a. Po ţi scăpa
de o suferin ţă p en tru a t răi altă suferinţă,
da r su ferinţa va
fi m er eu p rezentă, fi ind că m intea ta este o forţă creatoare . A ccep tă s u fe r in ţ a şi tr e c i p rin ea; n u în c e r c a s ă sca p i. Este o dimensiune complet diferită în cadrul căreia poţi lucra. Su ferinţa e xistă - întâm pin -o, trec i prin ea. Fr ic a va fi şi ea prezen tă - accept-o. Vei t
rem ura de frică -
nu-i
nimic, tr em ură! D e ce să te p refac i că n u trem uri, că nu
te
temi ? Dac ă e şti l aş, a cce p tă asta. Ori ce om e l aş . Iar o am en ii pe ca re î i co n side ri curajoşi do ar se prefac că su n t a stfel. în ad ân cu l i n im ii lor, şi ei su n t la fel de l aşi ca o rica re alţi i; d e fap t, su n t spre a-şi ascu nd e laşitatea, ei şi
m a i la şi , pe n tru că ,
-au cre at o im ag ine d e viteji
şi încearcă să se comporte ast
fel încât to ată lum ea să cr ea
dă că nu sunt l aşi. Da r viteji a lor e d o ar u n pa rav an .
Cu m a m putea fi vit eji ? M oartea e xistă. Cu m putem fi viteji, c ând fiecare d in tr e n o i n u e a ltc e v a d e c â t o fr u n z ă în vân t? Cum p o ate o fr u n z ă să n u tr e m u r e ? C â n d v â n tu l bate, f ru n za v a tre m u ra. D ar n u -i v e i s p u n e n ic io d a tă u n ei frunze „Eşti o fricoasă". Vei spune doar că frunza este vie. A şa că atu n ci cân d tre m u ri, şi fric a p u n e s tă p â n ir e pe tin e, nu eş ti decât o frun ză bă tută de v ân t - ce frum os! Şi atunc i, de ce să-ţi faci probleme din cauza asta? Dar societatea a c reat problem e din ori ce. Dacă un copil se teme de întuneric, noi îi spunem: „Nu te speria, fii viteaz!" De ce? Copilul e inocent, e firesc ca el să se teamă de întuneric. Tu îl obligi: „Fii curajos!", şi astfel el se forţează, la rândul său, şi devine tensionat. Suportă întunericul, dar acum e tensionat; întreaga sa fi inţă e gata să trem ur e d e fric ă, dar el î şi reprim ă ce si mte. A cest tre m u r re p rim a t îl va u r m ăr i î n tr e a g a v iaţă. A r fi fost foarte bi ne ca el să fi trem u ra t în î n tun eric, n-ar fi fost nimic greşit în asta. Ar fi fost bine să plângă şi să alerge, sper iat , la părinţi i lui, n-ar fi fos t n im ic an or m al în asta. Copi lul ar fi ie şi t din î n tun eric m ai ex p erim en tat, m ai î nţe le pt. El ar fi real izat , da că ar fi trec u t prin întu ne ric tr em urând şi pl ângând, că n-are m otive să se team
ă. Suprim ân d o sen
zaţie, n- o vei trăi în de plină tate a ei şi nu vei do bân di nimi c valoros de pe urm a ei . înţelepciunea
v in e p rin s u f e r in ţă şi p rin a ccep tare.
Orice ţi s-ar în tâ m p la , a c c e p tă fă r ă să-ţi fa c i p roble m e.
Să nu-ţi pese de socie tate şi de cei care te condamnă pen tru felul cum te p orţi. Nimeni
nu are dreptul să te
judece
Şi ni meni nu se poate pretind alţu ş i nu t e lăsa tulburat şi
e jud ecă tor. N u-i ju d e c a p e
deran jat de ju d e ca ta alto ra . E şti
sing ur şi eş ti uni c. Nu ai m ai existat v re od ată şi nu ve i m ai exista vreodată. Eşti minunat! Acceptă asta şi, indiferent ce s-ar întâm pla, las ă să s e întâm ple ş i treci prin ac ea s itu a ţie. Cu rând, suferin ţa va deveni învăţăt ură; atu n ci ea a d e v e n it cr e a tiv ă . Fr ica te va ajuta să
devi i neînf ri cat , i ar din m ân ie va ve n i
com pa siune a. Di n înţel egerea ur ii, în t ine se va n aşte iub i rea. Dar aceasta nu se întâmplă dacă naşti un conflict, ci dacă traversezi situaţiile cu conştienţa trează. Acceptă şi t reci p rin o rice situaţie. Nimic de pierdut
Nu t rebuie s ă n e tem em de nimic , de pierdut. Nimeni nu ne poate poat e lua n u p reţu ieşte nim suspici un i, înd oieli?
je fu i şi n im ic d in ce n i se
ic , aşa că de ce să av em temeri, sunt
Aceştia
doi al a, su sp iciun ea , team a. Ele tea de a cel ebra, de
pâ nă în străfun
adevăraţi i jefu itori - în
îţi d istrug însăşi posibili
ta
a să rb ăto ri.
Pr in urm are , câtă vre mânt ul . C âtă vrem
pen tru c ă n u avem nimic
m e eşti pe păm ân t,
e a cea stă cl ipă d urează ,
d u ri. I a tot n ec tar u l pe
celebrează
pă
bucură-te de ea
care ţi-1 po ate o fe ri
şi pe care e ga ta să ţi-1 ofe re . Din cau za fri cii , ve i pierd e m ulte luc ruri . Din cau za fri cii nu pu tem iubi, sau . chiar dac ă o facem, i ub im în t o t d e a u n a cu jum ăta te de i nim ă, aşa ş i a şa . Iu bim
pân ă l a un pun ct ,
şi nu d in co lo de el. Ajungem
m er eu l a un pu n ct di ncol o de
care ne temem să trecem, aşa
că răm âne m bl ocaţi ac ol o.
N u put em să ne i m pli căm ca u za fri cii . Nu putem
m ai p ro fun d i n tr -o pri et enie di n
sà ne rugăm
di n
cauza
fricii.
Sunt unii care spun că oam eni i se ro ag ă din fr ic ă. E ade v ă r a t m u lţi o a m e n i se roagă fi
i n d că
le e frică. Dar există
un adevăr şi m ai m ar e car e spun e că m ulţ i oam eni nu mer g până la capăt în rugăciun e di n cau ză că su n t dom inaţi de frică. E i pot î n c e p e s ă s e r o a g e de frică, dar nu merg prea dep arte în rugăciun la un nivel de
ea l o r . R ăm ân
cl işeu. A
doar la un nivel formal,
cei oam en i do ar rostesc
ru găc iuni le,
da r nu le si m t, nu su n t m i şc aţ i de el e, nu intră într-o sta
re
de ex taz. Nu sun t pătr un şi de credin ţă, nu se a vân tă năva l nic în ru găciun e. Ei pă şesc cu est e gen erată de fri că. Fii co n şti en t, d ar nu e foarte
fi
p rec au ţie - şi orice pr ecauţ ie niciodată precaut. Distincţia nu-şi are rădăcinile în teamă,
subtilă. Conştiinţa
în s c h im b p r e c a u ţia da. Un om este p recau t di n te ama d e a n u da greş, dar acel om nu poate ajunge prea departe. Teama însăşi
t e va
îm p ie d ic a s ă în c e r c i n o i stilu ri de via ţă,
noi cana le de energie, n oi d irecţii , no i tărâm uri; pur ş i si m plu nu-ţi v a p e r m i t e . V ei m e rg e m e r e u pe a c e e a ş i cale, rruşcându-te un tren de
î n c o l o ş i în c o a c e d e-a lu n g u l ei. V ei deven i ca marfa.
Conştiinţa
spun e p u r ş i simplu: _?ii conştient de orice
fac i indif erent
-und e m ergi.
Ră m âi aten t pen tru a te p ut ea
tu cu ra te exp erien ţă p ână _a ulti m a p icătură î n aş a fel încâ t să nu pierzi Fr â t a este un trebuae
nimic*. a dur e r e p ro t. em e.e m
Întâm pinate ş:
frica cLr. su fletu l tău
r. tam en tai e c a r e
Înfruntate Aşa n u rai
crească s: m ai p uţin . Fr ica este
creşte aşa te
c i tacă si mţ i c ă mult. :s-o să
ca b uru i enu e di n grădi
nă
11-1lnarul trebuie s
â le smu lgă şi să le arun ce Jn con tin uu . •' tti I. îi vor nâpâdi toata gradina. Dacâ laşi buruienile sâ
1‘lM
m a* ^«vreme sau mai târziu tran dafir ii tâi se vo r ofili, flor ile tale vor dispă rea, şi toată grăd ina va fi plină de b uruien Trebuiefrumoasă. să le sm ulgi Doar atunci, dina ta vai. rămâne Cândneîncetat. toate rădăcinile rele gră sunt scoase, nu va mai exista nici o problemă. Şi atunci te poţi relaxa. în a sta co n stă într egul efort, esenţa disciplinei interi oare, munca. G u rd jie ff ob işn u ia să le sp un ă discipolil or săi: „Găsiţi-vă tră să tu ra vo as tră de ba ză”, fiind că de ea se lea gă to t re stul. De exe m plu, u n o m are un sen tim ent de vi novă ţie; aceasta este principala lui trăsătură, şi totul este înlănţuit de ea. Dacă o m ul r es pe ctiv îş i va pierde sentim entu l de vinovă ţie, toate s en tim en tele legate de aces ta v or dis părea de la sine. La fel e în cazul unui om dominat de frică: va fi suficient să renunţe la frică şi nu va mai trebui să lepede nimic altceva. Tot ce e legat de frică va cădea automat, pentru că e doar o con se cin ţă a fr icii. O riund e vezi că ex istă fric ă, renu nţă la e a. Uneori, dacă e necesar, încearcă să pătrunzi în acea
frică, să o înţelegi,
în via ţă, n u e xistă lu cru ri rele, lucruri de care să te temi. Exi stă do ar anu m ite i dei care au fost
înrădăcinate în m in
tea noastr ă î n a nu m it e m om ente
fragile, iar acestea conti
nuă să se pro iecteze în exterior. Un
copilaş e lăsat în pătu ţul
lui E flămând şi plânge, se uită
în jurul lui şi nu poate
vedea nim ic e întun eric şi nu vine nimeni la eL Singu rătatea
®3amea- lip sa de r e a cţi e a celo r din jur, plâns ul şi fr ica ajung sâ fie toate asociate
în mintea lui
Ele devin asociate aşa
jp m ____________ de profund. încâ t, ori de câ te ori copilul va fi
lăsat în întu
neric. chiar şi peste 50 de ani. el va începe să simtă o anu mită t eamă. Acea asocier e e ste în că vie, d e şi au tr e c u t cin ci decenii. El nu m ai este
un copilaş, nu se mai află într-un
pătuţ. nu m ai este dependent de m funcţionează şi s e proiectează.
am a lu i. da r team a î ncă
A şa d a r, o b s e r v ă num ai şi renu nţă tot m ai m ult la t eamă. Dacă- ţi poţi cu ră ţa con şti inţa de teamă, ai ajun cea bună.
A bia atunci vei putea începe
s pe cal ea
ad evăra ta căl ător ie
a celebrării.
Bu curi a este anti dotul Bucuria este
antidotul pentru
frică. Frica apare dacă nu
te bucuri de
viaţă. Dacă te b u c u ri de v ia ţă , fr ic a dis pare.
Aşa că încearcă să fii p oz itiv şi să te b u c u ri m ai mult. să râzi mai mult să cânţi şi să dansezi
mai mult Rămâi tot mai
bucuros, mai entuziasmat de lucrurile m ăru nte, de l ucr urile tnic. Viaţa constă să adud acelor lucruri S imens .
din lucruri mărunte, dar dacă mici calitatea veseliei totalul va
poţi
Nu aştepta să se întâmple ceva grar.dtcs. Asta nu în se amnă c à lu cr ar le m ăreţ e nu se î ntâm plă, ci do ar c ă nu trecute să aştept: ap ariţia lo r. Ele vo r ap ărea do ar când vei în cepe să tr ă e ş t: lu cru rile m ă ru n te, de zi cu zi. cu o m in te no uă şi cu un nouă. cu o pr ospeţ ur. e nouă. cu o vitalitate entuziasm nou. A stf e l acum ulez: t repta t, ia r i ntr-o zi ac umuj ar ea ac eea va explod
a i ntr-o bu cu rie pu ră.
Dar nimeni nu ştie când se va întâmpla asta. De aceea trebuie să con tinu i să « lu n i pi etr icel e pe m alul m ării Tot a litatea lor înseam nă marel e eveni m ent. A tu n d când aduni
° singur â Pietricică, ea est e doar o p ietricică. D ar cân d to at e sunt adunate laolaltă,
pietricelele
ele se tran sform ă brusc
î n d i a m a n t e . A c e s t a e miraco lul vieţii. Deci , nu tr eb u ie să te gâ n d eşti l a acest e lucruri măreţe. Există
m ulţi oa meni în lu me car e au de pierdut, deo ar e
ce aşteaptă
întotde auna s ă li se întâ m ple ceva mă reţ. Nu se Acel ce va se întâm plă doar prin lucruri
poa t e î ntâm pla.
pli mbă-t e, fă bai e. vo rb eş te cu un prie
m ăr un t e; m ănâncă, t en, stai si f ără să fa
ngur
privi nd cer ul sau stai întin s în patul tău.
ci nim i c.
Din aceste lucruri mărunte este făcută
v i a ţ a . E le s u n t m a t e r i a însăşi a vieţii.
cu bucu rie şi apoi totu l va deven i
Pri n urm are, f ă totul o rugăciun
e.
e foarte fru m os . Răd ăci na l ui î n seam n ă d ă ru it d e Dumnezeu . Cân d fad este înăuntrul ce va cu p rofun d en t uzi asm , dumnezeirea de fapt, un o m plin de t ău . C uvân t ul en t uzi asm î nseam nă, dum neze i re . A du m ai m ult entuzi asm în viaţa ta, iar team a Fă tot ul cu en
ş i al t e lucru
ri vo r d i sp ărea
Nu t e preocupa lum ânarea,
tuzi asm .
de la
n i d od ată de
i ar î n tun ericu
să t e l u p ţi cu î n tun ericu r ic ul nu există.
T erm en u l entuziasm
Cum
l.
sine. lucrurile nega tive. Ap rinde
l va p leca d e la sine. Nu încerca
N u po ţi face as ta. fi indc ă întune
ai putea să te lup
lumânare şi întu n ericul
ţi cu el ? Aprind e o
di spare . Aşa că uit ă de în tu n eric
uită de f ri că. U it ă d e toate acele lucruri neg
ative car e bân
tuie, de o bice i, m inte a um an ă. T ot ce ai de făcu t este să ap rinz i o m ică lum ân are d e entu ziasm . T im p de c in c is p re z e c e z ile în c e a rc ă să te tre z e ş ti cu u n ma re entuzi asm - .du m n ezeirea
inter io ară* -, cu ho tărâ
rea ca în ziua resp ectivă să trăieşti cu
a d ev ă ra t cu
toată
bucuria Şi apoi încep e să t răieş ti cu t oată bu
curi a! M ănân
că mi cui d eju a dar fă-o c a şi cum ai m ân ca d i n tr up ul lui Dumnezeu însuşi;
h rana
d evine
sacr ă. î m bă i ază-t e, da r
dum nezeirea s ă fie î n t i n e , c a ş i c u m a i s p ă l a u n z e u . A t u n c i, mica ta baie va deven i u n tem plu, i ar apa
care curge
as upr a
ta va f i ca un b o t e z . Trezeşte-te î n fiecare d i m i n eaţă cu o pu nare, cu certitudinea,
cl ari tatea,
ter nică det
er m i
p ro m i si u n ea faţă de t
însu ţi c ă acea zi o s ă fi e n ea sem u i t de frum
ine
oa să şi că o ve i
trăi din plin. Şi de fi ec are d ată c ân d m ergi seara l a c ul c ar e, reaminteşte-ţi
câte l u cru ri frum o as e ţi s- au î n tâm plat în
acea z i. Simplu l fa p t că le vei rea
d u ce î n m i nte l e va aj ut a
ş i ad orm i gâ ndi n-
să se repete a
d o u a zi . A m i n teşt e-ţi -l e
du-te la acele
m om en t e f ru m o ase î n t âm plat e pes t e zi.
Visele t ale vo r fi m ai f rum oase. tău, deplinătatea o energ ie nouă .
El e vo r
t a şi vei î n cep e să
purta entuzi asm ul trăieşti
şi în vise cu
