P. P. Panaitescu – Interpretari romanesti romanesti VI DE CE N-AU CUCERIT TURCII T?RILE T?RILE ROM?NE Cucerire sau asa!itate? asa!itate? C"n# cucerirea otoman$ s-a %ntins %n %n Europa ca c a o mare care acoper$ p$m"nturi!e& p$m"nturi!e& !a Dun$re Dun$re a %nt"!nit %nt"!nit pe rom"ni. rom"ni. Cea #int"i !upt$ mare %ntre %ntre rom"ni si turci& pe p$m"nt p$m"nt rom"nesc& a 'ost !a Roine& %n ()*+& si Mircea a %n'r"nt cu oamenii !ui& ,oieri si t$rani& osti!e R$s$ritu!ui a!e su!tanu!ui aiai#. Cu c"tea #ecenii %nainte& #etasamente rom"nesti !uptaser$ #inco!o #e Dun$re a!$turi #e s!ai& s!ai& %mpotria n$$!itori!or asiatici. Lupta rom"ni!or cu turcii %nceput$ #e mare!e Mircea& care c are este& ast'e!& ce! #int"i # int"i caa!er rom"n r om"n a! crestin$t$tii& cr estin$t$tii& a tinut& cu %ntreruperi& eacuri %ntre/i. A 'ost& %nt"i& un eac %n care s-a %ncercat oprirea a!u!ui turcesc0 #up$ Mircea& a !uptat Ioan Corin cu puteri!e Ar#ea!u!ui& a"n# oastea !ui ar#e!eneasc$si nu oastea re/atu!ui un/uresc si apoi& %n Mo!#oa& 1te'an ce! Mare& o 2um$tate #e eac. 3iecare #in ce!e trei proincii proincii rom"nesti rom"nesti si-a si-a #at pe r"n# contri,utia %n %n acest 4r$,oi #e o sut$ #e ani5. C"n# 1te'an a %nc6is oc6ii& aceast$ 'a$ a !uptei se terminase7 rom"nii se 'ac asa!i ai su!tanu!ui& p!$tesc un tri,ut anua!& mai t"riu #omnii se #uc s$ cear$ inestirea !a picioare!e tronu!ui pa#isa6u!ui. Despre proportii!e sacri'iciu!ui rom"nesc pentru crestin$tate m$rturiseste un istoric ita!ian %n sericiu! re/e!ui Un/ariei7 4r$,oiu! cu turcii a prooca pro ocatt asa #e mare pustiire pu stiire acestei t$ri 8tara 8tar a Rom"neasc$9& %nc"t a,ia mai r$m"n oameni care s$ cu!tie o/oare!e.5( Dar acum urmea$ 'aa a #oua0 #esi %mp$r$tia turcu!ui trecuse peste t$ri!e Rom"ne si Un/aria 'usese '$cut$ pasa!"c iar 1emi!una se iise su, i#uri!e Vienei& totusi to tusi rom"nii r om"nii se scoa!$ mereu %n !upta pentru !i,ertatea !or. oierii ri#ic$ oieoi #e r$scoa!$& e remea mari!or r$merite& a#esea '$r$ n$#e2#e7 cu Ra#u o#$ #e !a A'umati& Ion o#$ ce! Cump!it si& mai a!es& cu Mi6ai o#$ ce! Vitea. Dup$ epoca #e reistent$ urmea$ acum epoca r$scoa!e!or. De c"te ori ecinii cei mari ai rom"ni!or7 %mp$ratu! #e !a Viena si craiu! #in Cracoia& or s$ porneasc$ r$,oi %mpotria turci!or& /$sesc ite2i /ata #e !upt$ !upt $ %ntre rom"ni0 o n$#e2#e #e !i,ertate c"t c" t #e mic$ si "!$taia& care se cre#ea stins$& prin#e a se ri#ica #in nou.. U!timii #omni rom"ni r$scu!ati %mpotria turci!or au 'ost 1te'an o#$ Petriceicu %n Mo!#oa& Constantin o#$1er,an %n tara tara Rom"neasc$ cu :6eor/6e II R;
9& ca si %n !upta #e !a Mo6;cs 8(@>9& c"n# a pierit %n m!astini oastea 'eu#a!$ a Un/ariei cu re/e!e ei.@ ?n sc6im,& oastea #e t$rani si ,oieri& !e/at$ #e co#ri si p$suri!e munti!or rom"nesti& rom"nesti& era %n stare nu s$ #istru/$ puterea otoman$& #ar s$ %nt"rie %naint %naintarea area ei. ( A. on'inius& istoria Panonica& Co!onia& (>*B& p. ))(. ) )(. 1e stie c$ acest istoric a 'ost secretaru ! !ui Matias Corin. Pasa2u! citat prieste !upte!e !ui V!a# Dracu! 8(+)>-(++>9 cu turcii. @ Episcopu! Pao!o :ioio scria %mp$ratu!ui Caro! uintu! %n !e/$tur$ cu !upta #e !a Mo6;cs7 4Turcii sunt mai ,uni so!#ati #ec"t ai nostri #in trei motie7 %nt"i& #in pricina #iscip!inei& care este rar$ !a noi0 a! #oi!ea& pentru c$ ei se arunc$ %n !upt$ cu conin/ere ne,uneasc$ spre moarte si/ur$& c$ci cre# c$ 'iecare are scris %n 'runte cum si c"n# tre,uie s$ moar$0 si a! trei!ea& pentru c$ turcii tr$iesc '$r$ p"ine si '$r$ in si a#esea !e a2un/e ore si ap$5 8citat #e :er6ar# :eiss!er& Europisc6e Do
C"n# %naintarea turceasc$ a 'ost %n stare s$-si %n#repte /rosu! 'orte!or asupra Europei centra!e 8primu! ase#iu a! Vienei& !a (@*9& ea nu s-a mai ciocnit cu oastea 'eu#a!$ a no,i!i!or& ci cu osti!e cu arme #e 'oc& pusti si tunuri& a!e re/i!or. Aceste osti mo#erne - suntem %n epoca mercenari!or specia!iati %n arta r$,oiu!ui r$,o iu!ui - erau acum superioare superioar e ca te6nic$ si armament ce!or turcesti0 %naintarea 1emi!unii a 'ost %nt"i oprit$& apoi& pe p e m$sur$ ce armamentu! se per'ectiona& per'ec tiona& puterea pu terea
otoman$ a %nceput s$ #ea %napoi. Asa#ar& %nt"rierea proocat$ #e reistenta rom"neasc$ n-a %nsemnat numai o !upt$ #e uur$ a 'orte!or turcesti& ea a 'ost 6ot$r"toare7 a %n/$#uit trans'ormarea armate!or %n e#erea %n'r"n/erii n$$!itori!or. Totusi& cum se stie si cum era 'iresc& %n 'ata uriase!or 'orte mi!itare otomane& ce!e mai importante a!e Europei #e atunci& ap$rarea !oca!$ rom"neasc$ a 'ost r$,it$ %n ce!e #in urm$. Nu at"t ,$t$!ii!e %n c"mp #esc6is erau 6ot$r"toare %n r$,oaie!e #in Eu! Me#iu pentru supunerea unei t$ri sau proincii& c"t st$p"nirea cet$ti!or care 'iHau #ura,i! pe %nin/$tor pe p$m"ntu! cucerit. Lupta t$rii Rom"nesti si a Mo!#oei cu turcii s-a %nc6eiat %n #auna noastr$ atunci c"n# cununa #e cet$ti ce %ncon2ura& c"te una #eose,it$& 'iecare #in ce!e #ou$ state& a 'ost rupt$. Turcii ocup"n# :iur/iu!& r$i!a si Turnu M$/ure!e& !inia #e ap$rare a t$rii Rom"nesti #e !a su# a 'ost str$puns$ si in#epen#enta mi!itar$ a statu!ui muntean a a2uns !a termen. Dup$ aceea& C6i!ia& Cetatea A!,$& au c$ut si e!e si asa s-au #$r"mat i#uri!e Mo!#oei. C$#erea cet$ti!or a 'ost e!ementu! #ecisi pentru apunerea in#epen#entei Principate!or Rom"ne. ?n aceast$ priint$& Ar#ea!u! a urmat aceeasi soart$. C$#erea Ora#iei Mari %n m"ini!e turci!or a %nsemnat %n'r"n/erea reistentei !ui :6eor/6e II R;
trans'ormat$ %n pasa!"c si p$m"ntu! Ar#ea!u!ui !ucrat #e t$ranii rom"ni 'usese %mp$rtit proprietari!or no,i!i un/uri %n epoca ce a urmat #up$ cucerirea acestei t$ri. Cucerirea turceasc$ %nsemna& #eci& urm$ri a#"nci asupra structurii socia!e& o %mputinare a or/anismu!ui nationa!& ceea ce !a noi nu s-a %nt"mp!at. 1e e#e usor #e aci importanta pro,!emei pus$ mai sus7 #e ce n-au 'ost cucerite #e turci tara Rom"neasc$& Mo!#oa si Transi!ania& #e ce n-au 'ost %ncorporate Imperiu!ui Otoman& #up$ c6ipu! 1er,iei& u!/ariei& :reciei si Un/ariei? De ce s-au mu!tumit turcii cu c"tea puncte #e spri2in %nt$rite& asa-numite!e raia!e& si n-au cucerit tara %ntrea/$si #e c"te ori osti!e turcesti au cuprins-o& tot #e at"tea ori s-au retras? Ca #e o,icei& c"n# e or,a #e pro,!eme istorice& care %n timp se %ntin# pe o perioa#$ #e mai mu!te eacuri& sunt mai mu!te caue care concur/ spre ace!asi reu!tat. Istoricu! care urm$reste eHp!icarea 'enomene!or trecutu!ui nu tre,uie nicio#at$ s$ se opreasc$ !a o sin/ur$ pricin$ a !or& #at$ 'iin# comp!eHitatea ietii socia!e& economice si po!itice. Vom eHamina& pe r"n#& eHp!icatii!e ce reies #in cunoasterea !inii!or mari a!e istoriei si a!e situatiei /eo/ra'ice a poporu!ui rom"n. EHp!oatarea /r"naru!ui %mp$r$tiei. ?ntinse!e st$p"niri a!e Imperiu!ui Otoman %n Europa& Asia si A'rica erau %n mare parte t$ri muntoase sau cu mari %ntin#eri pustii. Numai E/iptu!& tar$ #e mu!t is!amiat$ si #e !im,$ ara,$& cucerita #e su!tanu! 1e!im %n eacu! a! =VI-!ea& era un a#e$rat /r"nar. Dar& cu aceast$ eHceptie& am putea caracteria Imperiu! Otoman ca 'iin# compus #in t$ri re!ati s$race. A,ia %n C"mpia Dun$rii au a'!at turcii re/iuni ,une #e a/ricu!tur$& cu c"mpii m$noase& care puteau 6r$ni mu!timi!e %mp$r$tiei. ?n sc6im,& tara Rom"neasc$si Mo!#oa& cu cu!tura /r"ne!or& care cuprin#ea sesuri!e si #ea!uri!e& cu uriase!e turme #e ite si 6er/6e!ii #e cai& estite pe remuri %n toat$ Europa& p"n$ %n 1i!eia si oemia& cu marea cu!tur$ #e a!,ine %n pris$ci& care 'urniau mierea& a!iment esentia! %n Eu! Me#iu& c"n# nu eHista %nc$ a6$ru!& si ceara& sin/uru! materia! pentru !uminat& erau %ntr-un contrast i,itor cu re/iuni!e mai s$race #e #inco!o #e Dun$re. ?nc$ #in Antic6itate& co!onii!e /recesti #e !a Marea Nea/r$& TJras& istria& Tomis& Ca!!atis& 'useser$ aseate %n ace!e p$rti %n ca!itate #e emporii #e comert& care mi2!oceau a#ucerea /r"ne!or si peste!ui s$rat pentru %n#estu!area tinuturi!or s$race #in :recia. Ace!asi ro! !-au 2ucat apoi& %n Eu! Me#iu& co!onii!e /enoee #in C6i!ia si Cetatea A!,$& prin care ne/ustorii a#uceau m$r'uri!e #in interior& !e %nc$rcau pe cor$,ii %na!te cu p"ne si !e #uceau %n Orient& %n Ita!ia si mai #eparte c6iar. Asa#ar& ca o 'unctie istoric$& t$ri!e Rom"ne aseate %n re/iuni!e m$noase #e !a nor#u! Dun$rii #e Fos au 'ost /r"naru! #in care-si tr$/eau su,istenta t$ri!e su#ice mai s$race& :recia& iantu! si a!te!e. Asa a 'ost si %n timpu! sueranit$tii otomane0 Principate!e Rom"ne au #eenit 4/r"naru! %mp$r$tiei5& termen uitat %n eacu! a! =VIII-!ea& #ar care se potriea si pentru remi mai ec6i. De !a o reme& 6rana capita!ei Imperiu!ui Otoman si a osti!or europene a!e su!tanu!ui era %ntemeiat$ pe transporturi!e re/u!ate #e /r"ne& ite 8a'ar$ #e porci& ,ine%nte!es9 si cear$ %mp$r$teasc$& a#use #in tara Rom"neasc$si Mo!#oa si mai putin #in Ar#ea!. ?ntr-un stu#iu intitu!at LKapproisionnement #e Constantinop!e& #. :. r$tianu a ar$tat sistemu! #e aproiionare a capita!ei Imperiu!ui iantin& #eenit$ mai t"riu capita!a turci!or si ro!u! pe care !-au 2ucat Principate!e Rom"ne %n acest sistem.) ) :. r$tianu& ?tu#es sur !Kapproisionnement #e Constantinop!e& %n o!umu! ?tu#es ,Jantines # K6istoire conomiue et socia!e& Paris& (*)G& p. (@ si urm. si& %n specia!& p. ((-(.
1e poate& #eci& spune c$& #in punct #e e#ere economic& st$p"nirea Principate!or Rom"ne era esentia!$ pentru turci. ?n aceast$ !umin$& pro,!ema pus$ #e noi mai sus se pune acum %n acest c6ip7 #e ce n-au eHp!oatat turcii aceste ,o/$tii #irect& am ice %n re/ie& ci !e-au !$sat %n seama a#ministratiei !oca!e a #omni!or si ,oieri!or rom"ni? Aci atin/em o c6estiune esentia!$ #in istoria Imperiu!ui Otoman. Cucerirea si st$p"nirea tinuturi!or #o,"n#ite #e turci au 'ost '$cute p"n$ !a eHtinctia comp!et$ a ,o/$tii!or0 a 'ost o eHp!oatare& nu o 'ructi'icare. Turcii n-au aut nicio#at$ ca!it$ti #e co!onisti si #e or/aniatori %n #omeniu! economic. Ei nu %m,o/$teau proincii!e cucerite prin intro#ucerea unei te6nici superioare& cum '$cuser$& #e pi!#$& romanii %n proincii!e !or& ci sec$tuiau ,o/$tii!e& '$r$ a crea ioare noi #e ,unuri. Cucerirea turceasc$ a 'ost pur mi!itar$si #up$ sec$tuirea unei re/iuni& ea se arunca asupra a!teia %necinate. Prop$sirea imperiu!ui se ,aa numai pe cuceriri noi& pe m$r'uri&
aeri si ,iruri ce urmau s$ treac$ prin cucerire %n istieria %mp$r$tiei. Puterea su!tani!or a stat %n putinta #e a co!onia ostasi pe p$m"ntu! cucerit& ca mosieri ce tr$iau #e pe urma crestini!or. 4Timare!e5& 'ie'uri!e mi!itare otomane& n-au 'ost ca %n Apus caua unei anar6ii 'eu#a!e& c$ci su!tanii& %n epoca #e crestere a imperiu!ui& aeau mereu !a #ispoitie p$m"nturi noi #e eHp!oatat si prin aceasta tineau %n 'r"u pe prii!e/iati& cre"n# noi cete #e cre#inciosi& c"n# recunostinta ce!or ec6i %ncepea s$ se r$ceasc$. Dar c"n# epoca cuceriri!or a %ncetat& turcii n-au putut s$ se mentie ca mare putere pe temeiu! st$p"niri!or ce!or ec6i& care 'useser$ eHp!oatate s$!,atic si ruina economic$ a Turciei a prece#at pr$,usirea ei po!itic$. Aceasta este caua principa!$ a c$#erii Imperiu!ui Otoman. ?n aceast$ priint$& c$#erea !ui se poate asem$na cu aceea a Imperiu!ui 1panio!& care a 'ost tot un imperiu #e rea or/aniatie economic$ a cuceriri!or care n-au 'ost 'ructi'icate. Ruina economic$ a Imperiu!ui Otoman n-a #us !a ime#iata !ui #estr$mare& c$ci teritorii!e !ui sereau popoare!or cu #eo!tare mare economic$ #in Europa ca #e,useu a! m$r'uri!or !or& si e!e au #eenit #in aceast$ cau$ ap$r$toare!e inte/rit$tii !ui. Aceasta este eHp!icatia 'aptu!ui c$ An/!ia %n specia!& #ar si 3ranta& s-au '$cut ap$r$toare!e Turciei %n eacu! a! =I=-!ea0 e!e ap$rau un teritoriu pe care st$p"nii nu stiau s$-! c6ierniseasc$ si #e aceea urma s$ 'ie eHp!oatat economiceste #e 4apuseni5. ?n aceast$ priint$& mare!e Montesuieu 'ace o o,seratie 'oarte su,ti!$ %n ce!e,re!e sa!e Consi#rations sur !es causes #e !a /ran#eur #es Romains et #e !eur #ca#ence. 1$ se notee c$ aceast$ carte a ap$rut %n ()+& %nainte #e r$,oaie!e ruso-turce a!e Ecaterinei II& care au ar$tat #e'initia #ec$#ere a turci!or. ?n capito!u! ==III& Montesuieu scrie7 4LKempire #es Turcs est a prsent a peu-pres #ans !e meme #e/r #e 'ai,!esse ou tait autre'ois ce!ui #es :recs0 mais i! su,sistera !on/temps. Car si ue!ue prince ue ce 'ut mettait cet empire en pri!& en poursuiant ses conuetes& !es trois puissances commerantes #e !KEurope + 8 + 1e %nte!e/e 7 An/!ia& 3ranta si O!an#a. 9 connaissent trop !eurs a''aires& pour nKen pas pren#re !a #'ense sur !e c6amp. CKest !eur '!icit ue Dieu eut permis uKi! soit #ans !e mon#e #es nations propres a poss#er inuti!ement un /ran# empire5. ?n comparatie cu nepriceperea si eHp!oatarea s$!,atic$ turceasc$ - e #estu! s$ spunem c$ p$#uri!e Peninsu!ei a!canice au 'ost t$iate si nu au 'ost rep!antate& c$ nu s-au %n'iintat cu!turi noi si ,o/$tii!e miniere au 'ost !$sate %n p$r$sire - or/aniarea economic$ a Principate!or Rom"ne su, e/i#a #omni!or si a ,oieri!or a 'ost cuminte si 'ructuoas$. Rom"nii au 'ost si sunt un neam #e a/ricu!tori muncitori& nu #e cuceritori0 erau specia!isti %n a/ricu!tur$si cresterea ite!or& pro'esiune pe care o aeau %n s"n/e. Domnii rom"ni au 'ructi'icat cu %nte!epciune ,o/$tii!e t$rii& oper$ esentia!$ %n istoria noastr$& care !e este prea rar recunoscut$. Domnii Mo!#oei au '$cut #in eacu! a! =IV-!ea p"n$ %n a! =VI-!ea o urias$ oper$ #e co!oniare a p$m"nturi!or pustii #intre Prut si Nistru& cu r$esi si curteni& 'ructi'ic"n# aceste mosii a!e t$rii. Mircea ce! $tr"n a #esc6is cu mesteri sasi mine!e #e aram$ #e !a aia #e Aram$. 1te'an ce! Mare a a#us %n Mo!#oa ita #e To
cea mai %nsemnat$& pentru care turcii n-au cucerit Principate!e Rom"ne si nu !e-au %n/!o,at !a %mp$r$tia !or. Dup$ ce arme!e rom"nesti au ap$rat timp #e mai ,ine #e un eac neat"rnarea t$rii& ,una /ospo#$rie rom"neasc$& priceperea %n ce!e economice a 'erit !a r"n#u! ei tara #e cotropirea str$in$. Rom"nii si #rumu! o'ensiei otomane. 1te'an ce! Mare scria #o/e!ui Venetiei si papei& cer"n# a2utor %mpotria p$/"ni!or7 4Nu reau s$ mai spun c"t #e 'o!ositoare este pentru tre,i!e crestinesti aceast$ t$risoar$ a mea0 socot c$ este #e prisos& 'iin#c$ !ucru! e prea $#it& c$ ea este seraiu! 8cetatea9 t$rii Un/uresti si a! Po!oniei si este stra2a acestor #ou$ craii. A'ar$ #e asta& 'iin#c$ turcu! s-a %mpie#icat #e mine& mu!ti crestini au r$mas %n !iniste5. Pe aci urma s$ treac$ n$$!irea otoman$& cre#ea 1te'an& si& #ac$ i#u! rom"nesc se pr$,usea& prime2#ia cuceririi asiatice atin/ea t$ri!e cato!ice #in centru! continentu!ui si apoi ce!e #in Apus. Cii!iatia crestin$ %n %ntre/ime sta s$ piar$& ec6i!e centre #e cu!tur$& re/ate!e si imperii!e urmau s$ se pr$,useasc$ su, noua n$$!ire a ,ar,ari!or. 1i totusi& nu prin Mo!#oa& nu prin tara Rom"neasc$ au trecut turcii c"n# au cucerit Un/aria. Lupta cea mare& %n care a pierit re/e!e Lu#oic II si toat$ n o,i!imea& s-a #at !a Mo6;cs 8(@>9& pe Dun$rea centra!$0 osti!e turcesti eneau #e !a e!/ra#& cetate cucerit$ cu cinci ani %nainte #e su!tanu! 1o!iman Ma/ni'icu!. 1i mai t"riu& c"n# a c$ut u#a si c"n# %n #ou$ r"n#uri a 'ost atacat$ Viena 8(@* si (>G)9& tot pe ace!asi #rum mare a! armate!or& Constantinopo!-A#rianopo!-e!/ra# si Dun$rea mi2!ocie& au trecut otomanii spre Europa centra!$. Drumu! mi!itar #e !a iant prin A#rianopo!& 3i!ipopo!& 1o'ia& Nis& e!/ra# a 'ost %nc$ #in Antic6itate principa!a arter$ #e comunicatie a Peninsu!ei a!canice& 'o!osit$ pe r"n# #e romani& #e ,iantini& #e cruciati si !a urm$ #e turci. Era un #rum pietruit #e romani& care str$,$tea peninsu!a #e-a curmeisu! si putea 'i continuat pe ap$& cu cor$,ii!e pe Dun$re& sau pe uscat& pe mar/ini!e !ui& spre u#a& Viena si :ermania& #rum mi!itar si& %n ace!asi timp& #rum comercia!. Era sin/uru! #rum #esc6is si potriit pentru p$trun#erea #in Peninsu!a a!canic$ spre centru! continentu!ui& a#ic$ %n #irectia nor#-est. Directia o'ensiei otomane spre Europa centra!$ nu putea 'i #ec"t aceasta0 sin/ura ,res$ #esc6is$ %n aceast$ #irectie este c"mpia Un/ariei. Constient sau nu& su!tanii turci tin#eau s$ cucereasc$ una #up$ a!ta proincii!e %n #irectia Europei mi2!ocii. A,ia %n seco!u! a! =VII-!ea au 'ost eHpe#itii turcesti #e cucerire si spre Po!onia& care s-au oprit& %ns$& %n Po#o!ia si !a Camenita. Po!onia nu era pe !inia principa!$ a cuceririi otomane& ci pe o !inie secun#ar$& si #e aceea acum c"tia ani istoricu! O. :r C. FireQe<& Die eerstrasse on e!/ra# nac6 onstantinope! un# #ie a! O. :r
Principate!e Rom"ne erau totusi& cum spune 1te'an o#$& poart$ pentru Un/aria si Po!onia& #ar spre Po!onia nu se %n#reptau turcii& iar pentru Un/aria nu era poarta principa!$& ci numai o poart$ secun#ar$. E #estu! ca cinea s$ prieasc$ 6arta& spre a se conin/e #e acest a#e$r. Ca o armat$ turceasc$ s$ poat$ ataca Un/aria prin aceast$ 4poart$5& tre,uia s$ treac$ a!canii prin p$suri!e str"mte #e !a r$s$rit& apoi o,staco!u! Dun$rii& #e aci& Carpatii si& !a urm$& Muntii Apuseni& a#ic$ pe o ca!e !un/$si %ntoars$& t$iat$ #e pie#ici natura!e aproape #e netrecut& '$r$ c$i #e p$trun#ere. E #rept c$ incursiuni turcesti au 'ost '$cute si pe aceast$ ca!e 8!upta #e !a C"mpu! P"inii& !"n/$ Or$stie& (+*9& #ar nicio#at$ n-a trecut pe aci o mare oaste #e cucerire& su, con#ucerea su!tanu!ui& %mpotria Un/ariei sau a Austriei. At"t Ma6ome# II !a 1a,atsi e!/ra#& 1o!iman !a Mo6;cs si u#a& 1inan pasa !a erestes& ara Musta'a !a Viena& au a!es cu totii ca!ea #esc6is$ pe !a e!/ra# si nu cea prin principate. Asa#ar& Principate!e Rom"ne nu se a'!au pe #irectia principa!$ a cuceririi turcesti& e!e ocupau o poitie !$tura!nic$ 'at$ #e aceast$ !inie. Ocuparea !or inte/ra!$ #e c$tre turci nu era& #eci& necesar$ #in punct #e e#ere strate/ic. Tre,uie s$ mai tinem seam$ %nc$ #e un 'apt /eo/ra'ic 6ot$r"tor pentru istoria noastr$. Dun$rea #e !a Viena !a e!/ra# este o ca!e #e comert si o ca!e mi!itar$. Dar ace!asi '!uiu #e !a e!/ra# spre $rsarea sa %n Marea Nea/r$& sau iners& #e !a $rsare %n sus& spre centru! Europei& nu
mai constituia o ca!e #e !e/$tur$si #e p$trun#ere. Drumu! pe ap$ era t$iat #e o,staco!u! Porti!or #e 3ier. 1t"nci!e #ese si aseate nere/u!at %n a!,ia Dun$rii& 4!a iute!i5& cum se icea %n ec6ime& '$ceau imposi,i!$ trecerea cor$,ii!or cu p"ne sau cu "s!e& c6iar a ce!or mai mici. P"n$ t"riu& %n remea re/e!ui Caro! I& c"n# s-a s$pat cu #inamit$ cana!u! #e !a Porti!e #e 3ier si s-a #esc6is comunicatia pe ap$ %ntre Rom"nia si Europa centra!$& a eHistat acest o,staco! #e netrecut. Preenta !ui a aut urm$ri 6ot$r"toare pentru istoria noastr$& e! a %mpie#icat !e/$turi!e comercia!e a!e Principate!or Rom"ne cu Viena& cu :ermania si& prin aceasta& si !e/$turi!e si in'!uente!e cu!tura!e. O mare parte #in istoria noastr$ se !uminea$& #ac$ %nte!e/em c$& #esi aseati pe ma!u! ce!ei mai importante artere #e comunicatie '!uia!$ a Europei& nu ne-am putut 'o!osi #e ea #in caua unor mici st"nci ce se a'!$ %n a!,ia '!uiu!ui& !a Porti!e #e 3ier. Importanta acestui o,staco! %n istorie a 'ost ,ine ar$tat$ #e istoricu! en/!e :or#on East. Cor$,ii!e %nc$rcate cu m$r'uri& ce eneau #e !a Viena si #e !a u#a& tre,uiau #esc$rcate !a e!/ra# si m$r'uri!e urmau s$ ia ca!ea uscatu!ui& spre 1o'ia si Constantinopo!& iar Principate!e Rom"ne r$m"neau a!$turi #e #rum. In ca#ru! pro,!emei ce ne interesea$& si acest 'apt a! o,staco!u!ui Porti!or #e 3ier are %nsemn$tatea sa. 3!ota otoman$ ar 'i putut eni pe Marea Nea/r$si pe Dun$re spre Europa centra!$& #ac$ nu era #rumu! t$iat !a Porti!e #e 3ier. Drumu! pe a!ea Dun$rii nu era #esc6is #in #irectia t$rii Rom"nesti. Turcii nu aeau& #eci& neoie #e Principate!e Rom"ne ca punct #e spri2in pentru o'ensie!e !or spre Europa. 1e puteau mu!tumi cu c"tea /arnioane %n puncte %nt$rite& !a C6i!ia& Cetatea A!,$& Ti/6ina& r$i!a& Turnu M$/ure!e& #ar nu #e aco!o urmau s$ porneasc$ ta,ere!e mari si nu aco!o erau centre!e #e concentrare a ostirii otomane. t$ri!e Rom"ne erau o re/iune a!$turi #e #rumu! n$$!irii& nu %n ca!ea ei. Aceasta este conc!uia istoriei si a /eo/ra'iei. (*++ :or#on East& :o/rap6ie 6istoriue #e ! Europe& I& Paris& (*)*& p. )@+-)@ si )))-))>.
