Paralizia de nerv sciatic popliteu extern Nervul sciatic face parte din plexul sacrat, format prin unirea rădăcinilor anterioare de la nivelul vertebrelor L5,S1,S2,S3, fiind ramul terminal din acest plex. Părăseşte bazinul prin marea scobitură ischiatică şi ajunge la nivelul fesei, ulterior în partea posterioară a coapsei, iar la nivelul spaţiului popliteu se împarte în nervul sciatic popliteu intern şi nervul sciatic popliteu extern. Nervul sciatic popliteu extern la nivelul regiunii poplitee, înconjoară capul peronierului şi se împarte în două ramuri terminale: nervul musculo-cutanat pentru lungul şi scurtul peronier care efectuează flexia dorsală, abducţia şi rotaţia externă a piciorului, cu inervaţie pe faţa dorsală a piciorului cu excepţia marginii externe şi a ultimei falange şi nervul tibial anterior care inervează muşchiul gambier anterior, extensor comun al degetelor, extensorul halucelui şi pediosul, responsabil de flexia dorsală, adducţia, rotaţia internă a piciorului şi extenşia degetelor. Ramurile colaterale ale acestui nerv sunt accesor safen extern şi cutanat peronier, ambele aşigurând inervaţia regiunii antero-externe a gambei. ( EXAMEN )În ansamblu, nervul sciatic politeu extern aşigură : - extenşia piciorului cu poziţionarea pe călcâi; - extenşia primei falange a degetelor; - abducţia plantei; - rotaţia externă a plantei; - menţinerea bolţii plantare. Topografia nervului sciatic îl predispune la leziuni traumatice şi paralizia lui se manifestă din punct de vedere motor prin stepajul piciorului şi grafa degetelor, iar din punct de vedere senzitiv prin hipoestezia sau anestezia feţei dorsale a piciorului. Şimptomatologia clinică cuprinde un şindrom de neuron motor periferic, diferit localizat, hipotonie, abolirea reflexelor osteo-tendinoase, atrofii şi uneori fasciculaţii, dintr-un şindrom senzitiv periferic, cu parestezii, nevralgii, tulburări de senşibilitate obiectivă în teritoriile aferente, precum şi unele manifestări vegetative şi trofice ca 1|Page
cianoza, edem, oprirea creşterii unghiilor şi părului, ulceraţii şi modificări ale troficităţii osoase.
Etiologia acestei afecţiuni este variată, cuprinzând : - cauze netraumatice: hernii distale, morb Pott, tumori vertebrale, scleroza în plăci, toxice, infecţioase; - cauze traumatice: fracturi vertebrale, fracturi ale bazinului, luxaţii coxofemurale, luxaţii ale capului peroneului, elongaţii la sportivi sau copii nou-născuţi, diverse compreşii, fracturi ale oaselor gambei, fracturi de femur sau plagă înţepată sau tăiată. Din punct de vedere al tipului de suferinţă nervoasă consecutivă lezării nervului sciatic popliteu extern se realizează urmatoarele şindroame : - Sindromul de iritaţie – apare în cazul unei răniri parţiale, scleroze a nervului, a unei infecţii din vecinătate sau datorită unui corp străin, manifestările clinice fiind contractura musculară permanentă sau intermintentă şi nevralgii importante. - Sindromul de compresiune – se produce fie printr-o cauză externă, fie printr-un os luxat, fractură, cicatrice sau tumoră; compreşia de scurtă durată (minute, ore) antrenează o perturbare totală sau parţială, cu revenire odată cu îndepartarea cauzei, în timp ce în cazul compreşiilor de lungă durată sau a microtraumatismelor repetate, leziunile nervoase sunt importante şi durabile. - Sindromul de intrerupere – se realizează prin secţionarea nervului, prin elongaţii cu smulgerea fibrelor sau prin injectarea accidentală a unei soluţii necrozante în nerv; manifestările clinice sunt severe şi totale, motorii, senzitive, vegetative, în porţiunea distală a nervului se instalează distrugeri ale cilindraxului, axonului, tecii de mielină şi o proliferare a celulelor Schwann. - Sindromul de regenerare – se manifestă prin recuperarea treptată a senşibilităţii, şimultan cu apariţia gradată a motricităţii, tulburările vasomotorii şi trofice se atenuează treptat, însă recuperarea lor totală se face în general mai greu; regenerarea 2|Page
nervului începe din partea capătului central al axonului lezat care determină creşterea centrifugă atât a cilindraxului cât şi a tecii de mielină (remielinizarea este aşigurată de celulele intacte ale lui Scwann care îşi păstrează funcţia mielogenetică). Lezarea trunchiului sciaticului determină paralizia totală sau sciatică, şituaţie destul de rar întâlnită. Chiar dacă întreruperea nervoasă s-a făcut prin plagă tăiată sau împuşcată la nivelul superior al coapsei, trunchiul este secţionat, paralizia membrelor inferioare nu este completă datorită ischiogambierilor neatinşi, nervul care îi comandă fiind desprins din sciaticul popliteu intern. În rest, paralizia membrului inferior este totală, cu mers dificil, piciorul balant, pacientul nu se poate ridica nici pe vârfuri, nici pe călcâie, reflexul ahilian şi medioplantar sunt abolite, mersul fiind totuşi poşibil datorită integrităţii cvadricepsului invervat de nervul crural. Deobicei nu este lezat întreg trunchiul sciaticului, ci unul dintre nervii lui componenţi, şimptomatologia clinică făcând cu usurinţă diferenţa. Tabloul clinic este reprezentat de urmatoarele aspecte : -
piciorul este căzut, balant, în rotaţie internă şi adducţie; -
mersul este stepat, cu flexia exagerată a gambei şi coapsei datorită
impoşibilităţii de flexie dorsală a piciorului; -
pacientul nu poate sta pe călcâie, nu poate bate tacul cu vârful piciorului şi
de asemenea nu poate face ridicarea pe marginea externă
sau abducţia
piciorului; -
pacientul nu poate executa flexia dorsală a piciorului;
-
se remarcă extenşia primei falange şi hipotonie în loja antero-externă a gambei;
-
reflexele ahiliene şi medioplantare sunt abolite; -
pacientul, când se sprijină pe un picior, tendoanele extensorilor degetelor,
ale peronierilor şi tibialul anterior sunt bine reprezentate pe partea sănătoasă şi sterse pe partea paralizată (Proba Froment); -
pacientul, în ortostatism, picior lângă picior, este împins înapoi se observă
cum vârful piciorului sănătos se ridică de pe sol, în timp ce piciorul paralizat rămâne în urmă cu această mişcare (Semnul Lupescu); 3|Page
-
apar tulburări trofice pe faţa antero-externă a gambei şi faţa dorsală a
piciorului şi mici tulburări senzitive pe partea laterală a gambei şi pe cea dorsală a piciorului. Tratament Tratamentul profilactic trebuie să aibă în vedere prevenirea cauzelor locale sau generale care pot să traduca suferinţa trunchiurilor nervoase.
Local, se previne atitudinea vicioasă, în special în actul profeşional, cât şi
prevenirea accidentelor prin lovire directă, în special la nivelul capului peroneului aplicări de garou.
Cauzele generale se referă la tratamentul corect al bolilor metabolice, al
celor infecţioase, dar şi supravegherea corectă a tratamentelor cu potenţial toxic asupra fibrei nervoase. Tratamentul curativ este mai complex şi cuprinde :
Tratamentul igieno-dietetic – presupune o alimentaţie raţională şi evitarea
abuzului de alcool sau de alte substante toxice.
Ca şi în cazul oricărei alte afecţiuni, indiferent de natura ei, corecţia stării
pşihice a pacientului are deosebită importanţă. Bolnavul trebuie convins că participarea la programul recuperator are o deosebită importanţă în recîştigarea capacităţii funcţionale a mîinii, că afecţiunea sa nu-l face inferior faţă de cei din jur şi că, respectînd programul de recuperare şi indicaţiile medicului se poate reface într-un interval de timp mai scurt sau mai lung. Bolnavul trebuie cîştigat ca prieten în întreg programul recuperator.
Efectuarea periodică a tratamentului complex de recuperare, masaj,
electroterapie şi kinetoterapie, este imperios necesară datorită perioadei lungi de refacere impusă de regenerarea valeriană.
4|Page
Paralizia de nerv sciatic popliteu intern Al doilea ram terminal al nervului mare sciatic, nervul sciatic popliteu intern continuă traiectul acestuia pe faţa posterioară a gambei angajându-se sub muşcii gemeni şi plantar subţire după care trece pe sub arcada solearului luând numele de nerv tibial posterior. Străbate apoi canalul tarşian, înapoia şi dedesubtul maleolei interne şi ajunge la plantă unde se împarte în ramurile terminale: nervul plantar intern şi planter extern. Inervează motor, la gambă, muşchii regiuni posterioare: tricepsul sural (muşchii: solear, gemen extern şi intern), gambier posterior, flexor comun al degetelor şi flexor propriu al degetului mare, plantar subţire; la flexorul scurt, abductorul şi adductorul halucelui, flexorul scurt al degetelor, muşchii interosoşi şi lumbricali, flexorul scurt şi adductorul degetului mic. Senzitiv teritoriul sciaticului popliteu intern cuprinde regiunea tendonului Achile, planta, marginea externă a piciorului şi 1/4 externă a feţei sale dorsale şi faţa dorsală a ultimei falange. Conţine un important număr de fibre vegetative. Leziunea nervului sciatic popliteu intern duce la abolirea mişcărilor de flexie plantară a piciorului, flexie a degetelor, abducţia şi adducţia degetelor, flexia primei falange şi extenşia celorlalte două. Sunt diminuate adducţia, ridicarea marginii interne a piciorului, poşibile totuşi prin acţiunea muşchiului tibial anterior inervat de sciaticul popliteu exten. Atrofiile se instalează în regiunea posterioară a gambei şi la nivelul piciorului. Distribuţia paraliziilor şi amiotrofiilor dau piciorului un aspect caracteristic „picior valgus” (flexie dorsală şi abducţia piciorului) cu „degete în ciocan” (hiperextenşia primei falange şi flexia celorlalte două). Reflexele achiliene şi medio-plantar sunt abolite.
5|Page