Paul Fé Féval — Arma nevăzută
Arma nevăzută de Paul
†
Féval
Capitolul 1 — Diamantele domnişoarei Bernetti
Pe la sfâr sfârşi şitu tull lui lui sept septem embr brie ie 1838 1838 !ntr !ntr"o "o vine vineri ri sear seară ă băia băiatu tull de prăv prăvăl ălie ie al ne#ustorului de mâna a doua stabilit la $ol%ul străzilor &upuis şi 'endome to$mai se pre#ătea să !n$(idă ma#azinul $ând un ele#ant $upeu fee opri !n fa%a por%ii) &eseori unele du#(ene din $artierul *emple primes$ vizite la fel de importante pre$um ma#azinele $u renume+ $ei din $artierele ,aint"-ermain şi Antin au !nvă%at de mult drumul spre a$est târ# unde vin pe as$uns fie pentru a $umpăra fie pentru a vinde) .ăiatul ridi$ă din nou storurile pe $are le $oborâse pe /umătate şi aşteptă #ândindu"se $ă va ieşi $ineva din $upeu) &in $upeu nu $obor! !nsă nimeni iar perdelu%a roşie $are apăra interiorul de privirile indis$rete ale tre$ătorilor rămase nemiş$ată) 'izitiul băiat frumos $u fa%a rumenă !şi aşeză $ravaşa !n lă$aşul ei $a şi $um ar fi a/uns la sfârşitul $ălătoriei iar din buzunar !şi s$oase o pipă pe $are o umplu liniştit $u tutun) &eşi era la ori#ine din Alsa$ia băiatul de prăvălie $unoştea destul de bine Parisul $ă$i se !ntrebă0 — are !n $upeu este un domn $are aşteaptă o doamnă sau o doamnă $are speră să apară un domn2 Curios să afle seul persoanei !ntârziate băiatul dădu $ol%ul străzii 'endome+ dar se pomeni fa%ă !n fa%ă $u un domn #ras $u aspe$t de tăti$ $are mer#ea $u mâinile !n buzunare şi $are"l salută $u un zâmbet prietenos) — 4a te uită5 4a te uită5 spuse băiatul) &omnul *ulonez $are vine să"i fa$ă o vizită patronului5 6"ave%i noro$ papa 7oeni# a ple$at !mpreună $u doamna la uni$a lor #rădină de la ,aint"ande $e vre%i doar sunt proprietari5 6u se simt bine de$ât la ei la %ară+ un peti$ de iarbă mare $ât o batistă şi trei frunze bolnave))) 're%i să"i transmit $eva patronului din partea"i dumneavoastră2 *ulonezul !l !n#(ionti $u $otul şi"şi $ontinuă drumul după $e"i fă$u un semn prietenos $u $apul) &upă o$(ii vii şi veseli ai fi zis $ă este un bărbat !n$ă tânăr dar *ulonezul avea o barbă $ăruntă prost !ntre%inută $are"i trăda $ei $in$ize$i de ani) ,ub faldurile unei pelerine uzate şi foarte ample se puteau #(i$i umerii la%i şi puterni$i) er#ea fără z#omot !ntr"o pere$(e de $izme !mblănite pe $are $ălătorii le purtau pe deasupra pantofilor pe vremea $ând eistau dili#ente) *re$ând prin fa%a vizitiului mult mai bine !mbră$at de$ât el dădu uşor din $ap după $are pătrunse !n ma#azin) — Când eu vă spun $ă patronul este ple$at))) bombănea !n spatele lui băiatul alsa$ian) *ulonezul %inându"şi !n $ontinuare mâinile !n buzunare traversă ma#azinul plin de lu$rur lu$rurii mizera mizerabil bile e dar printr printre e $are $are puteai puteai des$op des$operi eri şi unele unele mobile mobile valoro valoroase ase şi stofe stofe s$umpe) A/uns la uşa din spate el o des$(ise !n linişte şi"şi ş i"şi $ontinuă drumul)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — ,ta%i5 pri%i"vă5 stri#ă alsa$ianul sunte%i surd2 Când eu vă spun))) 6u apu$ă să"şi termine propozi%ia) *ulonezul se opri !n sfârşit !şi aşeză mâna pe umărul băiatului !l privi drept !n fa%ă şi spuse !n şoaptă trei $uvinte0 — Se face ziuă) Alsa$ianul se dădu $â%iva paşi !napoi iar fi#ura lui naivă eprimă uimirea $ea mai profundă) — Ce #(inion au5 mormăi el tre$ându"şi de#etele prin păr0 mi s"a dat şi mie odată de băut şi uite !n $e !n$ur$ătură am intrat5 9a Paris !nainte de a sta $u $ineva de vorba trebuie mai !ntâi să"i $eri a$tele) *ulonezul dădu din $ap aprobator şi se aşeză $omod !ntr"un !ntr"un fotoliu ve$(i) — e:er prietene vorbeşti $a din $ăr%i spuse bărbatul pe un ton blând şi /ovial) Ai la tine $(eile pivni%ei2 e:er dădu din umeri iar *ulonezul $ontinuă0 — 6u2 papa 7oeni# este un om prudent)) Atun$i du"te la bar şi $umpără"mi o sti$lă de vin roşu de â$on si#ilată !n douăze$i şi $in$i) Alsa$ianul se !ndrepta spre ieşire $ând dl) Amitie !l opri) — Aşteaptă Aşteaptă $ontinuă $ontinuă el am să"%i dau a$um toate toate instru$%iun instru$%iunile) ile) Ai avut o$azia o$azia să $onsta%i sin#ur slăbi$iunea slăbi$iunea patronului patronului tău tău pentru pentru frumuse%ile frumuse%ile naturii+ !n $onse$in%ă $onse$in%ă nu ne putem teme $ă vom fi deran/a%i) Până la proba $ontrarie mă $onsider ai$i $a la mine a$asă))) — Cum $a la dumneavoastră a$asă2 !l !ntrerupse e:er) — *a$i din #ură) 'a veni un tânăr !n /ur de treize$i de ani $are ş$(iopătează pu%in şi $are mer#e $u a/utorul unui baston $u mă$iulie din fildeş+ el te va !ntreba da$ă domnul 7oeni# este a$asă iar tu !i vei răspunde $ă da) Alsa$ianul protestă $u #esturi ener#i$e dar sub privirea *ulonezului se potoli) — Apoi tu mi te vei adresa spunându"mi0 ;Patroane $ineva vrea să"%i vorbeas$ă)< =u voi fi de a$ord să"l primes$ pe vizitator şi fiind$ă vine din partea unui prieten !l voi servi $u un pa(ar de vin) *u vei fi $el $are ne vei adu$e sti$la de vin roşu si#ilată !n douăze$i şi $in$i $a şi $um ar proveni dire$t din pivni%a ma#azinului) Ai !n%eles2 — >i de $e toate a$este lu$ruri2 !ntrebă e:er) — Ai !n%eles2 repetă !ntrebarea *ulonezul) Alsa$ianul lăsă să"i s$ape un #est de furie neputin$ioasă) — >i după a$eea2 !ntrebă el) — &upă a$eea vei !n$(ide prăvălia şi vei mer#e la plimbare) — >i dumneavoastră2 — 6u"%i fa$e #ri/i !n privin%a mea mea răspunse *ulonezul) — 'e%i dormi ai$i2 — .ăiete mai este şi ieşirea din spate) s pate) — Pe a$olo este !n$(is) — 4ată $(eia) e:er rămase $u #ura $ăs$ată $ând văzut la$ătul ru#init !n mâna interlo$utorului său) — Papa 7oeni# a muş$at şi el2 se bâlbâi băiatul) — Poate răspunse *ulonezul le#ănându"şi mâinile !n buzunar) e:er era roşu $a ro$ul) — Fi%i atent stri#ă el nu"mi miroase a bine şi sunte%i $apabil de $ine ştie $e lovitură) =u sunt un om $instit aşa $ă vă ro# să părăsi%i imediat ma#azinul sau da$ă nu $(em poli%ia5 *ulonezul pi$ior peste pi$ior se aşeză $ât se poate poate de $omod !n fotoliu) fotoliu) — A fost odată spuse spuse el fără să ridi$e #lasul un tânăr tânăr $are se prefă$ea $ă doarme doarme pe o masă !n $abaretul ;Ponime de Pin< !n timp $e un lu$rător de la ban$ă era omorât !n $amera ve$ină))) — &orme &ormeam5 am5 spuse spuse e:er !nspăim !nspăimânt ântat) at) ?ur !n fa%a fa%a lui &umnez &umnezeu eu $ă dormea dormeam5 m5 Pentru prima dată !n via%a mea eram beat
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — A$est tânăr este $ăutat $ontinuă *ulonezul))) Ai văzut vreodată o (ârtie $a a$easta băiete2 âna sa alune$ă sub reverele pelerinei de unde s$oase o (ârtie ştampilată $are $ăzu la pi$ioarele lui e:er) ,ărmanul băiat se aple$ă pentru a vedea mai bine dar #enun$(ii i se !nmuiară $a şi $ând ar fi primit o lovitură !n $ap) — n mandat de arestare5 spuse el $u o vo$e vo$e #âtuită+ da am mai văzut aşa $eva+ am fost slu#ă la #refierul din Colmar))) Colmar))) şi numele meu5 meu5 =ste s$ris numele meu5))) Cine sunte%i dumneavoastră2 — Poate Poate $ă sunt sunt un inspe$to inspe$torr !n eer$i%i eer$i%iul ul fun$%iun fun$%iunii ii răspunse răspunse *ulone *ulonezul zul al $ărui $ărui zâmbet deveni amenin%ător) ,ă vorbim des$(is0 astăzi sunt pe $ale să prind un vânat mai important de$ât tine) &a$ă"mi dai $on$ursul am să !n$(id o$(ii !n aşa fel !n$ât să ai timp să o şter#i de ai$i) 4ată banii pentru vin iar restul !l păstrezi pentru $ălătoria ta) &a$ă mă as$ul%i !n noaptea asta po%i să fi !n drum spre -ermania) e:er ieşi $lătinându"se+ părul său $ârlion%at !i flutura pe $ap) &upă un sfert de oră tot !n spatele ma#azinului lui papa 7oeni# vânzător de ve$(ituri şi mare amator de natură) *ulonezul stătea !n fa%a fa%a unei sti$le !n$epute a două pa(are pa(are pline şi a unei lumânări de seu) &e partea $ealaltă a mesei se afla un vizitator misterios ale $ărui semnalmente le primise e:er) e:er dispăruse) — ,unt feri$it spunea *ulonezul $are vorbea a$um $u un uşor a$$ent #erman să fa$ $unoştin%ă $u un $ompatriot şi un om de a$eeaşi reli#ie $u mine) Ce mai fa$ prietenii noştri din 7arlsru(e dra#ă domnule Bans2 — nii fa$ bine al%ii mai rău răspunse vizitatorul a $ărei fi#ură avea trăsăturile spe$ifi$e tipolo#iei israelite) *ulonezul !şi lovi palmele una de $ealaltă) $ealaltă) — n răspuns aşa $um !mi pla$e mie5 stri#ă el) &a$a tre$i podul 7e(l nu !ntâlneşti de$ât nebuni $are"%i vorbes$ numai despre drept5 Bans răspunse $u o miş$are aprobatoare a $apului0 =ra un tânăr $u trăsături as$u%ite şi un aer bolnăvi$ios) Fizionomia sa neliniştită eprima duritate şi ne!n$redere) — ,ă $io$nim $ontinuă *ulonezul $are afişa un aer sănătos0 !n sănătatea lui oise ?a$ob 4ssa$(ar ?eroboan ?eroboan 6at(an şi ,olomon) Pa(arele se $io$niră şi *ulonezul adău#ă0 — Aşadar Aşadar frate frate dra#ă dra#ă vrei să"mi vinzi o serie serie de ve$(ituri) ve$(ituri) ,per să nu fie piese piese de de mobi mobili lier er $ă$i $ă$i tran transp spor ortu tull ai$i ai$i ar fi prea prea s$um s$ump5 p5 6u sunt sunt $umv $umva a stof stofe2 e2 A(5 A(5 âmb âmbi% i%i i $onfrate5 Fa$ pariu $ă este vorba despre diverse dantele5 !n fie$are an la .ade se adu$e dantelă de milioane $are apoi o po%i admira pe diverşi umeri frumoşi) &ar dumneavoastră sunte%i un om !n%elept Bans ,pie#el dumneavoastră nu vă o$upa%i de umeri frumoşi $i numai de dantele) Bans ,pie#el zâmbea probabil !n sinea lui dar fi#ura lui rămânea !n $ontinuare posa$ă şi tristă) — i s"a spus vorbi el !n$et după $e"şi !nmuie buzele buzele !n pa(arul $u vin $ă sunte%i sunte%i un om $u $are se poate ne#o$ia o afa$ere de o anumită importan%ă $u bani peşin) — Cu bani peşin peşin repetă repetă *ulonezul *ulonezul !n lo$ de răspuns răspuns $u bani peşin peşin depinde) depinde) .anilor le este fri$ă0 se as$und) &ra#ă Bans $e !n%ele#e%i printr"o afa$ere importantă2 ,pie#el se !nroşi imper$eptibil şi răspunse $u o vo$e şi mai !n$eată0 — afa$ere de o sută))) două sute))) poate $(iar trei sute de mii de fran$i) — &umnezeule5 stri#ă *ulonezul de$i frumoşii umeri erau serios !n$ăr$a%i) ,pie#el tuşi nemul%umit) — &e obi$ei spuse el $u ră$eală $ei din %ara şi reli#ia noastră nu #lumes$ $ând este vorba despre afa$eri) *ulonezul răspunse privirii severe a a$estuia printr"o $ăutătură $ăutătură smerită dar şireată)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — .un bun5 spuse el nu vă pla$ #lumele2 Fie$are $u felul lui de"a fi) =u nu sunt ni$iodată melan$oli$ $ând este vorba să $âşti# !n mod $instit nişte bani))) &e$i să vorbim serios şi arăta%i"mi vă ro# pietri$elele) Bans ,pie#el se foi pe s$aun şi privi spre uşă) — &ra#ă $onfrate reluă *ulonezul vă voi servi aşa $um dori%i dumneavoastră) A$um să vorbes$ des$(is şi serios) &ori%i să dăm $ăr%ile pe fa%ă2 Fie5 &ra#a Bans nu veni%i de la 7arlsru(e) &a$ă era%i din $ealaltă parte a Dinului a%i fi rămas a$olo şi a%i fi dat /umătate din valoarea diamantelor domnişoarei .ernetti $elui $are v"ar fi tre$ut frontiera) Bans ,pie#el din roşu se fă$u livid şi şopti0 — &omnule 7oeni# dar nu ştiu despre $e vorbi%i) — >me$(erii ăia $ontinuă *ulonezul fără să %ină $ont de protestele lui Bans ,pie#el au fă$u fă$utt mult mult rău rău du$e du$ese selo lor) r) Cuno Cunos$ s$ pe $ine $ineva va $are $are a avut avut idee ideea a spar spar#e #eri riii !nai !naint ntea ea voastră) &ar domnule ,pie#el dumneavoastră sunte%i un tânăr tânăr a$tiv şi plin de talent+ a%i fost mai rapid de$ât noi) Cât vre%i pe $utiile de bi/uterii ale domnişoarei .ernetti2 Fa%a bolnăvi$ioasă a evreului se !ntune$ă) Privirea sa era $a de vulpe !n$ol%ită) *ulonezul !l observa $u $oada o$(iului !şi mai turnă un pa(ar $u vin) vin) — ă văd obli#at să beau de unul sin#ur spuse el $ă$i dumneavoastră văd $ă n"ave%i $(ef) En timp $e punea pa(arul pe $are"l #oli pe masă el adău#ă0 — Ave%i un baston frumos5 Cu o miş$are instin$tivă ,pie#el strânse !ntre pi$ioare bastonul $u mă$iulie de fildeş) *ulonezul era mai sprinten de$ât s"ar fi putut $rede) ,e arun$ă !n fa%ă pre$um un soldat $u arma !n mână şi"şi !n tinse1 bra%ul pe deasupra mesei reuşind să pună mâna pe baston) rmă apoi o s$enă pe muteşte şi rapidă $a ful#erul) n pistol apăru din buzunarul lui ,pie#el $are"i $ăzu !nainte să aibă timp să apese pe tră#a$i) *ulonezul amuzat luă luă pistolul şi"l arun$ă !n $elălalt $ol% al !n$ăperii) — 6u mai am douăze$i şi $in$i de ani şopti el dar pumnul !mi este !n$ă tare) Didi$a%i" vă şi da$ă mai ave%i o bi/uterie $a asta păstra%i"o pentru altă o$azie) En timp $e vorbea deşurubă mă$iulia de fildeş a bastonului pe $are"l deşertă deasupra mesei) n număr destul de mare de diamante de o mărime apre$iabilă se rosto#oliră şi se răspândiră pe $ovorul zdren%ăros) ,pie#el rămase nemiş$at $a o statuie) *ulonezul luă la !ntâmplare trei sau patru pietre pe $are le eamina $u un aer indiferent) — Cu astea spuse el un băiat $a dumneavoastră $are nu are obi$eiuri proaste poate să se !ntoar$ă !n satul lui să se $ăsătoreas$ă $u 9is$(en sau -ret$(en să"şi $umpere o fermă şi să ob%ină ob%ină un un lo$ !n $onsiliul $onsiliul muni$ip muni$ipal al spre bătrâne%e bătrâne%e)) &ar mai mai !ntâi !ntâi trebuie trebuie vândută a$eastă marfă pe $are n"o po%i du$e !n târ#+ apoi trebuie să pătrunzi !n Paris unde sunt tot felul de $ap$ane+ şi !n sfârşit trebuie să tre$i #rani%a $u -ermania unde au fost trimise trimise semnalment semnalmentele ele viitorului viitorului $onsilier muni$ipal))) muni$ipal))) &ra#ă Bans nu vă port pi$ă pentru pentru ieşirea pe $are a%i avut"o) Fie$are !şi apără bunurile aşa $um $rede de $uviin%ă şi a$este diamante vă apar%in din moment $e le"a%i furat dar nu şti%i $e să fa$e%i $u ele0 fără mine a%i fi un om pierdut) Fiind$ă privirea evreului eprima o ne!n$redere duşmănoasă *ulonezul adău#ă0 — 6"a%i su#(i%at2 Astăzi pe la ora patru am pus la pun$t povestea dumneavoastră la Poli%ie) &iamantele Carlottei .ernetti erau o moştenire foarte ve$(e şi valoroasă+ avea o #arnitură de diamante $are apar%inuse familiei prin$iare .erezo un $olier $are provenea din bi/uteriile de familie ale $onteselor Dâtt(ian:i+ o altă bră%ară !mpodobise mâna unei prin%ese din An#lia o altă broşa strălu$ise la pieptul unei persoane de vază din ,pania) A$eastă domnişoară este o mare $ole$%ionară şi după propriile ei $al$ule /aful se ridi$ă $am la /umătate de milion) — Pe pu%in5 şopti ,pie#el) — .un5 stri#ă *ulonezul iată $ă !n$epem să ne mai trezim) &omnişoarele de #enul lui .ernetti $ând !n$ep să stri#e vo$ea lor se aude de la mare distan%ă+ #lasului ei as$u%it i s" au mai adău#at şi vo$ile mas$uline apar%inând domnului prin% domnului $onte domnului
Paul Fé Féval — Arma nevăzută preşedinte domnului mareşal şi altor $â%iva a#en%i de s$(imb) Poli%ia nu"şi mai vedea $apul de atât atâta a trea treabă bă55 Dezu Dezult ltat atul ul fina final0 l0 la ora ora $in$ $in$ii eram eram !n măsu măsură ră să pune punem m mâna mâna pe dumneavoastră şi pe bastonul $u pri$ina) — &umneavoastră trebuie să mă aresta%i2 !ntrebă ,pie#el $u mult sân#e"re$e) *ulonezul izbu$ni !n (o(ote (o(ote de râs) — 6i$ide$um5 '"am spus $ă eu sunt salvatorul dumneavoastră) =u nu sunt de la poli%ie dar am a$$es a$olo $ă$i sunt $a un fluturaş $are zboară din floare !n floare) Pentru $ei $a dumneavoastră $are nu vor să dea de bu$lu$ de la prima lovitură meseria noastră nu este delo$ delo$ uşoară uşoară domnule domnule ,pie#el) A%i fă$ut !ntr"adevăr !ntr"adevăr o afa$ere afa$ere formidabi formidabilă lă dar $e fa$e%i da$ă benfi$iul net se soldează $u douăze$i de ani de !n$(isoare la .rest sau *oulon2 6u vreau să mă laud dar noi ăştialal%i fa$em parte dintr"o so$ietate $are se bu$ură de o oare$are !n$redere) A$%ionăm prudent privind de două ori lo$ul !n $are trebuie să ata$ăm) 6u impr improv oviz izăm ăm abso absolu lutt nimi nimi$+ $+ toat toate e a$%i a$%iun unil ile e noast noastre re sunt sunt rezu rezult ltat atul ul unor unor $er$ $er$et etăr ării !ndelun#ate) =u $el $are vă vorbeşte $(iar da$a aş vedea un milion atârnat !ntr"un $opa$ !n pădurea .oulo#ne aş fa$e de ze$e ori !n$on/urul $opa$ului !nainte de"a pune mâna pe el) &ar să revenim la oile noastre0 dra#ul meu te afli !n mâinile mele şi aş putea să le /efuies$ dar nu vreau+ or#aniza%ia noastră se mul%umeşte $u un benefi$iu $instit0 vă ofer HI)III de fran$i şi un paşaport pentru străinătate) 'ă $onvine2 — A$$ept5 stri#ă ,pie#el #răbit) *ulonezul râse din nou $u râsul său sănătos) — $lipă5 spuse el !n timp $e punea unul $âte unul diamantele !n baston) 6u mai suntem la vârsta ne$(ibzuin%elor) =u nu mă pri$ep la pietri$elele astea aşa !n$ât pute%i să" mi da%i nişte bu$ă%i bu$ă%i de sti$lă $are să nu valoreze valoreze ni$i doi bani) &omnule &omnule ,pie#el ,pie#el afa$erile sunt afa$eri) 'e%i lua toate a$este diamante o dovadă !n plus $ă nu vreau să vă tra# pe sfoară şi $(iar !n noaptea a$easta un epert !n bi/uterii va veni la dumneavoastră va eamina fie$are piatră !n parte şi vă va da banii) =vreul rămase o $lipă ne(otărât) — A( a(5 A%i prefera s"o şter#e%i imediat imediat $u banii şi paşaportul !n%ele# foarte foarte bine dar fi%i liniştit liniştit şi ve%i primi toate astea) &a$ă ve%i ve%i respe$ta pun$t pun$t $u pun$t instru$%iun instru$%iunile ile mele ve%i petre$e petre$e o noapte noapte liniştită liniştită iar mâine ve%i $ălători $ălători pe drumul drumul noastre noastre patrii) patrii) Când ve%i ieşi de ai$i du$e%i"vă şi mân$a%i undeva şi sta%i mai mult timp la masă) 'e%i a/un#e sin#ur la $on$luzia $ă este o nebunie să mer#e%i !n a$est moment a$asă) 6u !nainte de miezul nop%ii du$e%i"vă !n strada ratoire"de"C(amps"=l:sees şi $ere%i $amera pe $are papa 7oeni# a re%inut"o pentru dumneavoastră !n $ăsu%a situată !n fundul $ur%ii de la nr) J) 9a ora doua fi noaptea ve%i auzi un $io$ănit !n uşă ve%i !ntreba $ine este şi vi se va răspunde0 răspunde0 Bijutierul) Destul mi trebuie să vi"l mai epli$) Când ve%i avea banii !n buzunar ve%i dormi liniştit sau vă ve%i lua tălpăşi%a $um dori%i))) A%i !n%eles2 Ei !ntinse bastonul lui ,pie#el $are"l luă spunând0 — Am !n%eles) — A$estea A$estea fiind spuse vă urez noro$ noro$ adău#ă adău#ă *ulonezul *ulonezul privindu"l privindu"l !n străfundu străfundull o$(ilor pe evreii) Ceea $e se află !năuntru !n baston v"ar arde de#etele şi sper să nu ne /u$a%i vreo festă) ,e ridi$ă şi des$(ise uşa $are dădea !nspre alee) — 6umai $ă şopti ,pie#el ruşinat pentru a ee$uta ordinele dumneavoastră ar trebui să am şi $u $e plăti o masă5 — Pe $instea mea5 stri#ă *ulonezul mi"am !n$(ipuit a$est lu$ru5 &ra#ă prietene $u buzunarele pline $u diamante şi să mori de foame2 Baide (aide nu prea şti%i să vă des$ur$a%i5 9ua%i"vă pistolul şi ze$e fran$i+ 9a revedere5 'ă urez mult noro$) ,pie#el se despăr%i de *ulonez la $apătul aleii şi se !ndreptă spre târ#ul *emple) Eşi as$unse faimosul baston sub redin#otă mer#ând $ât putea de repede şi uitându"se $u suspi$iune !n /urul lui) *ulonezul dimpotrivă dădu $ol%ul străzii 'endome mer#ând liniştit $u ambele mâini !n buzunare)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută 'izitiul $upeului $are părea $ă doarme !şi luă imediat $ravaşa !şi atinse $alul şi porni la pas la o oare$are distan%ă)
†
Confesionalul Tulonezului Capitolul @ — Confesionalul
=ra aproape ora opt seara iar bulevardul *emple răsuna de mii de #lasuri vesele) ul%im ul%imea ea se !n#(es !n#(esuia uia !n /urul /urul teatre teatrelor lor ale $ăror $ăror spe$ta spe$ta$ol $ole e promit promiteau eau zâmbet zâmbete e sau la$rimi la$rimi târ#ul târ#ul mi$ilor ne#ustori ne#ustori !şi aprindea luminile luminile iar $ei $are n"aveau ni$i ni$i mă$ar trei parale !n buzunar pentru a intra să"l vadă pe re#retatul 9azari !şi petre$eau seara !n mod #ratuit !n fa%a unor su$$esori ai lui .obe$(e) Când un anume persona/ pe nume *ulonezul ieşi din ma#azinul domnului 7oeni# prin strada C(arlot bulevardul se afla !n plin apo#eu al veseliei $otidiene+ se pare !nsă $a vese veseli lia a stră străzi ziii nu"l nu"l inte interes resa a pe bărb bărbat atul ul !n pele peleri rină nă $ă$i $ă$i ni$i ni$i mă$a mă$arr nu $ata $atadi di$s $sii să priveas$ă !nspre târ#ul frumos iluminat) Cupeul $u storurile trase !i urmă eemplul şi merse !n$et de"a lun#ul trotuarului) trotuarului) Costumul ales de *ulonez era destul de des !ntâlnit !n $artierul *emple) 9u$rurile $ara$teristi$e tind să se estompeze din $e !n $e mai mult iar ve$(ii $ămătari se !mbra$ă a$um absolut obişnuit) neori tinerii mai au $âte un $roitor !n $artierul perei) *ulonezul !şi putea $ontinua plimbarea fără să atra#ă aten%ia tre$ătorilor) er#ea $u un pas uşor şi fredona o arie) En timp $e $ânta el $u#eta iar #ândurile sale n"aveau nimi$ $omun $u $ânte$ul) ;Colonelul #ândea el mi"a indi$at drumul pas $u pas şi $a de obi$ei !mi fa$ datoria de as$ultător supus) A$est lu$ru se !ntâmplă $am de multă vreme) 9a !n$eput mă amuza să"i #(i$es$ toate şiretli$urile $are sunt $usute $u a%ă albă dar am #(i$it mult prea mult şi tipul a !n$eput să mă pli$tiseas$ă) Ar fi timpul să mai fa$ă lo$ şi tinerilor mai ales $ă $ei de vârsta mea !n$ep să !mbătrâneas$ă) >i $e se !ntâmplă $u to%i a$ei bani !n#ropa%i !ntr"o as$unzătoare din Corsi$a2 >i $e rost mai au toate a$este afa$eri $ând am putea fi oameni bo#a%i2 6imi$ de spus sunt frumoase $ombina%iile tipului+ ăsta are trei şase nouă variante pre$um $ontra$tele de !n$(iriere ale proprietarului meu dar li$(idarea nu vine ni$iodată iar ul$iorul nu mer#e de multe ori la apă)))< Eşi !ntrerupse $u#etarea şi $obor! la mar#inea trotuarului $ăutând un lo$ propi$e pentru a traversa strada) n ser#ent de poli%ie $are mer#ea !n spatele lui !i spuse !n$et0 — .ună seara domnule 9e$oK) *ulonezul privi !n /urul lui !nainte de a"i a"i răspunde0 — .ună seara tinere — ,e vorbeşte 4a prefe$turăreluă ser#entul $ă pre#ăti%i $eva pentru noaptea asta) — $upă"te de treburile tale repli$ă r epli$ă aspru *ulonezul $are porni pe pava/ul noroios) — Pe $instea mea mârâi el ni$i privi#(etorile nu $iripes$ atâta $ât a$eşti ser#en%i5 Dis$ăm tot timpul să ne $ompromitem $u ei) *atăl !şi /oa$ă liniştit partida de (ist !n timp $e noi ne spetim) A /urat pe to%i dumnezeii $ă afa$erea $u Demz dLAr /ude$ătorul de instru$%ie va fi ultima şi de atun$i au mai tre$ut ze$e ani) =u sunt răbdător şi as$ultător+ dar dra$u să"l mai !n%elea#ă $u diamantele şi $u !n$ur$ăturile lui) Când l"am !ntrebat mi"a răspuns aşa $um eu i"am răspuns răs puns ser#entului de poli%ie0 o$upă"te de treburile tale) ,e opri pe partea $ealaltă a bulevardului şi $on$luzionă0 M'om fa$e treaba dar totul are şi"un sfârşit) dată treaba terminată $unos$ pe $ineva $are"i va $ere so$oteală)< #om #omot otul ul şi $ir$ $ir$ul ula% a%ia ia $are $are dăde dădeau au un aspe aspe$t $t deos deoseb ebit it bule buleva vard rdul ului ui *emp *emple le nu răzbăteau prea departe)ri$ine ştia $ă !n /urul lui C(ateau"dL=au pe de o parte ş i a -aliottei
Paul Fé Féval — Arma nevăzută pe de altă parte erau lo$uri relativ pustii) -aliotte se numea ultima $asă $are se afla la !ntretăierea străzii Fosse"du"*emple $u bulevardul fiind$ă !ntreprinderea de vase poştale de pe $analul ur$K !şi avea ai$i birourile) En spatele spatele -aliottei -aliottei şi foarte aproape aproape de fa%ada Cir$ului Cir$ului$are $are lumina lumina a$um $artierul $artierul atât de mizerabil $ândva printre $ase dărăpănate şi $olibe $u aspe$t de $ase de %ară apărea o stădu%ă !n#ustă lun#ă şi !ntorto$(eată $are dădea !n strada Faubour#",aint" artin !n dreptul primăriei) A$eastă strădu%ă n"avea denumire ofi$ială de$ât !n pun$tul !n $are se !ntretăia $u bulevardul *emple !n spatele şantierelor alte) Ai$i pe o plă$u%ă stătea s$ris numele strădu%ei0 Baut"moulin+ peste tot !nsă era $unos$ută sub numele de M&rumul Endră#osti%ilor<) Prima $asă de pe a$ea strădu%ă adăpostea o $afenea !ntune$oasă $are se numea $afeneaua M,pi$ul tăiat)< 9o$alul $u un renume detestabil şi !n $are poli%ia fă$ea razii fre$vente avea fa%ada spre bulevard datorită unui $ot brus$ pe $are"l fă$ea strădu%a) &in lo$ul !n $are se oprise *ulonezul putea vedea prin perdelele roşii ale $elor două ferestre laminate din sala de biliard) Ai$i se /u$au /o$uri de noro$ după $um era anun%at !n$ă de la intrare iar o plă$u%ă s$risă de mână şi plasată sub o lanternă roşie anun%a tre$ătorilor pre%ul $afelei mari şi mi$i0 1I şi @I de $entime) asa de biliard mare $ât o pa/işte a$operită $u o pânză pătată $u #răsime din abund abunden% en%ă ă $o$o%a $o$o%ată tă pe nişte nişte pi$ior pi$ioroan oan#e #e era aşeza aşezată tă !n mi/lo$ mi/lo$ul ul unei unei săli săli destul destul de spa%ioase dar $u plafonul foarte /os) &e /ur !mpre/ur mese de lemn prevăzute doar $u două pi$ioare pi$ioare !n parte opusă opusă spri/inindu"se spri/inindu"se de triun#(i triun#(i fiat !n perete) perete) Fa%ă !n fa%ă $u intrarea intrarea $afenelei era instalată o te/#(ea $u vinuri unde trona o femeie #rasă $u fa%a de un roşu aprins a $ărui bonetă !mpodobită $u pan#li$i roşii lăsa să i se vadă şuvi%ele de păr $enuşiu) 6umele său era doamna 9ampion+ !n tinere%e ruinase pe vânzătorii de apă) ?o$ul de noro$ la $are miza era mare atră#ea mul%i /u$ători a $ăror !mbră$ăminte era foarte diferită) nii purtau bluze al%ii paltoane mai mult sau mai pu%in uzate+ !n sfârşit erau şi /u$ători !n (aine de bună $alitate $urate şi bine $roite) En a$este lo$uri !mbră$ămintea părea să $onstituie un element se$undar $(iar şi zdren%ăroşi $are vorbeau tare provo$ând zâmbetul doamnelor !n timp $e al%ii $are purtau redin#ote şi erau timizi erau admişi la masa furierilor) 9eul $ă$i peste tot eistă unul favorit favorit $are este !n ton $u moda era un tânăr tânăr !n /ur de douăze$i" douăze$i"două douăze$i ze$i şi $in$i de ani $u o mi$ă şap$ă aşezată pe o $laie de păr blond şi !n$ârleon%at) =l /u$a numai !n $ămaşă) Avea $izme iar pantalonul !n$re%it pe şolduri era strâns !ntr"o $entură !nto$mai $a o ro$(ie de femeie) =l era $el $e $ole$%iona $el mai mare număr de ban$note şi $el $are vorbea $el mai mult) ,u$$esul său era total+ to%i bărba%ii !l admirau toate femeile !l sorbeau din o$(i) Co$otte $ă$i a$esta era numele lui a$$epta toate a$este onoruri $a pe un lu$ru $e i s"ar fi $uvenit şi $âşti#a bu$uros pa(arele prietenilor săi zdren%ăroşi) &in toată adunarea doar două persoane nu se interesau de soarta lui) En primul rând doamna 9ampion $are dormita maiestuos !n spatele te/#(elei şi apoi un bărbat de dimensiuni (er$ulene a $ărui fi#ură bronzată şi tristă se as$undea pe /umătate sub A$est bărbat era aşezat la $ea mai !ndepărtată masă !n dreapta intrării iar !n /urul lui era pustietate totală) Comanda un pa(ar $u vin $are tins) &e $ând intrase !n $afenea rămase miş$ai tu $apul !ntre $ele două mâini mâini robuste) robuste) Dareori privirile /u$ătorilor /u$ătorilor se !ndreptau !ndreptau spre a$est persona/+ persona/+ ele eprimau atât s$ârbă $ât şi teamă) &ar Co$ote !i adresă $âteva $uvinte $ând intră0 — .ună va#mistrule) Ce mai fa$i2 >i adău#ase $u o vo$e mai !n$eată0 — ,e pre#ăteşte $eva fiind$ă iată"l pe Co:atier) Când pasărea asta iese din $uibul ei aten%ie mărita) Pun pariu $ă !n noaptea asta asta vom avea o surpriza))) Când uşa se des$(ise şi apăr apăru u fi#u fi#ura ra *ulo *ulone nezu zull llui ui a$est a$esta a prod produs use e un efe$ efe$tt $a la teat teatru ru !n /uru /urull mesel meselor or $onversa%iile !n$etară bilele se opriră pe masa de biliard şi la fie$are #rup se putea auzi) !n şoaptă0 *oulonezul) *oulonezul)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Ce v"am spus adău#ă tânărul Co$ote fă$ând $u o$(iul $elor din /ur) 6oul venit !n$(ise uşa şi spuse s puse $u o vo$e #roasă de nere$unos$ut $ă$i !n ma#azinul lui 7oeni# vo$ea lui avusese o altă tonalitate0 — .ună seara prieteni $e mai fa$e%i2 Am tre$ut pe ai$i !ntr"o plimbare şi am intrat $a să văd $e părere ave%i de mersul bursei şi de ultimele evenimente politi$e) Dâse !ntr"o doară iar $âteva doamne se !ntrebară0 — A$est domn *ulonezul e un farsor2 .ărbatul $u aspe$t de atlet nu se miş$ase !n $ol%ul lui iar doamna 9ampion !n$ă mai dormita) *ulonezul o dată $u s$(imbarea vo$i !şi s$(imbă şi felul de a fi şi fi#ura) A$um era mai repezit privirea !i deveni mai !ndrăznea%ă şi binevoitoare) — 6e"a%i adus $eva de lu$ru patroane2 Entrebă Co$otte $u un aer aproape supus aproape lin#uşitor) — ,"ar putea s$umpule s"ar puteaO6u"l văd pe prietenul tău PiKuepu$e) — En seara asta n"a venit) — 'a veni el )) avem $eva $eva de vorbit !mpreunăOB !mpreunăOBai ai s$umpo spuse spuse el s$uturând"o s$uturând"o pe imensa doamnă 9ampion $are tresări şi des$(ise o$(ii tivi%i de somn am plătit un rând de vin fiert pentru toată lumea şi vom bea !n sănătatea re#elui Prusiei şi a au#ustei sale familii) Cei Cei prez prezen en%i %i izbu izbu$n $nir iră ă !n râs râs dar dar o vo$e vo$e lu#u lu#ubr bră ă se ridi ridi$ă $ă din din mi/l mi/lo$ o$ul ul vese veseli liei ei #enerale) =ra bărbatul $el sin#urati$ $are !şi ridi$ase $apul şi spunea0 — &omnule 9e$oK eu n"am venit ai$i $a să mă distrez) i s"a spus să vin şi am venit) ,pune%i"mi imediat $e vre%i de la mine) — 6u ştiu nimi$ răspunse se$ *ulonezul fie$ăruia !i vine rândul) .ea şi tu un pa(ar $u vin fiert şi ai răbdare) En seara asta mai sânt şi al%ii $a tine $are n"au venit ai$i pentru distra$%ie) Atletul Atletul !şi reluă pozi%ia pozi%ia imobilă imobilă şi tristă şi !mpinse !mpinse un pa(ar pa(ar plin pe $are !l !ntinsese !ntinsese $(elnerul) — ,$umpo reluă *ulonezul $are se !ntoarse !nspre femeia $ea #rasă de la te/#(ea dă"i drumul la $onfesional) >i adău#ă adresându"i"se lui Co$otte0 — Bei mi$u%ule (ai până sus) — &ar bila mea valorează 1NH de fran$i obie$tă $el mai ele#ant dintre /u$ătorii de biliard) — =u !%i ofer @ fran$i răspunse *ulonezul şi"i dau a$estui Co:atier) — 6oi nu /u$ăm $u va#mistrul5 ,puseră to%i to%i !ntr"un #las) A$es A$esta ta nu răsp răspun unse se dar dar o$(i o$(iii săi săi mari mari se fia fiară ră rând rând pe rând rând aspr aspra a $elo $elorr $are $are vorbiseră) 6i$i unul din $ei prezen%i nu reuşiră să !nfrunte a$ea privire teribilă şi tristă) *ulonezul rân/i) — Când soseşte domnul PiKuepu$e PiKuepu$e spuse el !ndreptân !ndreptându"se du"se spre s$ara !n spirală spirală din spatele te/#(elei să"l trimite%i la spovedanie) Co$otte !l urmă) Când $ei doi dispărură /u$ătorii şi be%ivii nu"şi mai $ontinuară /o$ul ei formară un #rup şi !n$epură să vorbeas$ă !n şoaptă) Dezumatul a$elei dis$u%ii sar putea tradu$e astfel0 Co$otte PiKuepu$e Cozatier5 =ste un trio spe$ta$ulos5 9o$ul pe $are *ulonezul !l numea $onfesional era pur şi simplu un birou parti$ular situat la primul eta/) ,in#ura fereastră al a$estui $ol% retras dădea !nspre strădu%ă şi avea vedere spre bulevard) uşă dublă şi nouă $ontrasta $u sără$ia mobilierului) A$est lu se datora datora *ulonezul *ulonezului ui $are transforma transformase se a$est lo$ !n biroul lui de afa$eri) afa$eri) Că$i *ulonezul *ulonezul era un om foarte o$upat) En momentul !n $are Co$ote tre$u pra#ul o vo$e stri#ă din /osul s$ărilor0 — 6u !n$(ide%i $ă$i vin imediat5 A$um *ulonezul era instalat pe ve$(iul divan !ntre $ei doi a$oli%i ai săi) &omnul PiKuepu$e avea $u vreo douăze$i de ani mai mult de$ât Co$otte de $are era nedespăr%it)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută &omnul PiKuepu$e avea aspe$tul unui şobolan preten%ios şi romanti$+ avea părul lun# $are"i as$undea #ulerul unei (aine /erpelite) — 'orbeşte !i spuse *ulonezul mi$u%ul nu"i !n plus este bine să $unoas$ă şi el o parte din poveste) — =i bine5 !n$epu PiKuepu$e $u un aer important omul nostru se află la Paris — &ra$e5 spuse *ulonezul $are ridi$ă din umeri) &a$ă vrei !%i dau adresa lui) — &a$ă şti%i mai multe de$ât mine))) spuse PiKuepu$e — ,"ar putea băiete !l !ntrerupse *ulonezul dar te afli ai$i $a să răspunzi la !ntrebări nu $a să te superi Ai zărit"o pe dresoare2 — *o$mai de la ea vin) Casa ei se află !n pia%a an(ubert !n fa%a #rădinii botani$e iar poimâine trebuie să fa$ă pa$(ete pentru sărbătoarea lo/ei masoni$e) — Eşi aminteşte de Fleurette2 — Cred $ă da5 fie şi numai din #elozie5 — A( a( fă$u *ulonezul $u o oare$are vioi$iune vom vedea asta))) .ătrânul *ată are buzunarele pline $u a$e pentru $o/o$ul fie$ăruia5 — &e$i am invitat pe dresoare la $afeneaua #ări rleans reluă PiKuepu$e) =ste o femeie plă$ută pu%in $am robustă) ,e pare $ă %inea la tânărul auri$e şi $(iar şi $u tre$erea timpului nu s"a vinde$at de tot) >ti%i totdeauna dresoarele de animale sălbati$e sunt femei romanti$e+ nu eistă femeie mai lan#uroasă de$ât doamna ,amavou deşi odinioară şi"a bă#at so%ul !n spital dintr"o lovitură de #(iulea iar a$esta după $in$i săptămâni de suferin%ă a dat ortul popii) Că s$rie versuri $u #reşeli de orto#rafie este adevărat şi $ântă la $(itară pre$um spaniolii))) *ulonezul bătu din pi$ior) pi$ior) — 6u despre doamna ,ama:o vorbim a$um $i despre auri$e şi Fleurette) — A/un# şi la ei) Când au venit s"o ia pe mi$u%ă la a$ea $asă dărăpănată $a s"o fa$ă $ontesă sau mai ştiu eu $e doamna ,ama:o a spus $ă este o poveste tare $iudată $ă$i $opilul $opilul nu avea ni$i un semn sau $ru$e $ru$e din partea partea mamei după după $are să fie re$unos$ut+ re$unos$ut+ de$i de$i $ând $ând au veni venitt s"o s"o ia tână tânăru rull aur auri$ i$e e prov proven enea ea dint dintr"o r"o fami famili lie e $ums $umse$ e$ad ade e şi se an#a/ase la ,ama:o $a trapezist de dra#ul Fleurettei pe $are o diviniza) Pe vremea a$eea mi$u%a fă$ea pe somnanbula de unde de$ur#eau tot felul de şiretli$uri le#ate de o viziune paranormală) =a !nsă a fost pusă !n fa%a unui vis $iudat $ând s"a trezit !ntr"un $upeu $are o du$ea !ntr"un palat de pe C(amps"=l:sees unde o aşteptau ro$(ii mătase şi de $aşmir))) 6u vă pierde%i răbdarea *ânărul auri$e a$%iona după $apul lui+ deşi doamna ,ama:ou !i propuse propuse să se $ăsătoreas$ă $ăsătoreas$ă $u ea lăsându"i lăsându"i moştenirea moştenirea prin $ontra$t bara$(a bara$(a ei şi toate toate ustensilele şi animalele el se !nrolă !n armată şi ple$ă !n Afri$a) Cine plânse după el2 &resoarea En $ele din urmă un muzi$ian din or$(estră reuşi s"o $onsoleze) — Asta este şopti Co$otte) — >i fata2 !ntrebă *ulonezul dând semne s emne de nerăbdare) — A/un# şi la ea) Cin$i sau şase luni doar ,ama:ou nu mai auzi nimi$ despre ea+ ni$i ma$ar ma$ar nu ştia unde este $ă$i i se numărase numărase o sumă frumuşi$ă frumuşi$ă !n s$(imbul s$(imbul domnişoare domnişoareii Fleurette şi totul se desfăşură !n $ea mai mare taină) Entr"o bună zi la târ#ul de la ,aint"Cloud doamna ,ama:ou to$mai !şi băuse por%ia de vin şi se pre#ătea să"şi (răneas$ă animalele $ând !n bara$ă intră o de taftale dantele şi flori0 era Fleurette $are se a#ă%ă de #atul ei spunând0 nde este auri$e2 Aş murida$ă nu" mi spune%i unde este5 — 'ă spun eu $e are5 stri#ă *ulonezul $are"şi lovi palmele una de $ealaltă are o $utie plină5 PiKuepu$e surprins !l privi $u mirare dar Co$otte repli$ă0 — Patronu vorbeşte de a$e de $o/o$Odar $ontinuă"%i povestirea) — E4 interesează de$i pe *atăl $ontinuă PiKuepu$e da$a domnişoara Florette şi $u auri$e se iubes$) Atun$i totul mer#e $a pe roate $ă$i mi$u%a Fleurette a venit de mai
Paul Fé Féval — Arma nevăzută multe ori să se intereseze de auri$e $u ris$ul de a se $ompromite) Au atâta sensibilitate dresoarele5 &oamna ,ama:ou se topea toată $ând !i vedea pe $ei doi !ndră#osti%i dar ea se interesa de dra#ostea lor $a despre o piesă de teatru şi a fă$ut $(iar şi o roman%ă pe $are vroia să mi"o $ânte mie) =a este $ea $are $are i"a s$ris tânărului !n Afri$a spunându"i0 ;'ino !napoi !napoi eşti aşteptat< 6u i"a spus spus nimi$ nimi$ despre despre toată toată a$east a$eastă ă aventu aventură ră mister misterioa ioasă să fiind$ fiind$ă ă domniş domnişoar oara a Fleurette spune $ă o pas$ mari peri$ole ))) iar dumneavoastră patroane trebuie să şti%i da$a are dreptate sau nu) Pe de altă parte este mai uşor să ple$i !n Afri$a de$ât să revii de a$olo+ !n $ele din urmă tânărul a #ăsit un mi/lo$ dea reveni !n %ară iar doamna ,ama:ou este emo%ionată toată $ă$i $(iar astăzi tânărul auri$e soseşte din Afri$a şi se du$e la ea să afle $e se !ntâmplă) PiKuepu$e tă$u iar *ulonezul $ăzu pe #ânduri) — 4ată5 >opti el+ !n$er$ tot felul de manevre absurde iar $ele trei bile ale timpului revin totdeauna la a$elaşi $ol%) — A$um este rândul tău Co$otte adău#ă el brus$) PiKuepu$e şi"a terminat povestea şi poate să $oboare să vadă $e se mai !ntâmplă) A$esta din urmă se supuse imediat şi de !ndată $e !n$(ise uşile *ulonezul reluă0 — A$um este rândul nostru nostru mi$u%ule mi$u%ule dar nu tu vei vorbi vorbi $i eu dar as$ultă"mă as$ultă"mă bine) bine) Ceea $e ai tu de fă$ut nu este #reu dar totul trebuie fă$ut $u multă #ri/ă+ pentru a plăti le#ea) 9ân#ă C(amps"=lzsees eistă o stradă ratoire"du"Doule numărul J) — >tiu !l !ntrerupse Co$otte ai$i se află două $orpuri de $lădire) Am $unos$ut $ândva o doamnă $are lo$uia !n spate+ pentru a a/un#e la ea se traversa o $urte !n pantă iar ferestrele ei erau la $in$i pi$ioare !năl%ime fiind$ă doamna mar$(iză dLrnans nu vroia $a $ineva să se uite !n #rădina ei) — Perfe$t tinere $u atât mai bine da$ă $unoşti oamenii de a$olo) =ste vorba despre al doilea $orp de $lădire unde lo$uieşte doamna la al doilea eta/ sunt două $amere una lân#ă alta) — 6umerele 1N şi 18 spuse Co$otte) — Entr"adevăr) E%i vei lua trusa şi vei !n$er$a să des$(izi u%a $u numărul 1N) — se$undă5 obie$tă tânărul bandit administratorul m"a văzut de o sută de ori) — *e priveşte te vei ma$(ia))) vezi tu5 — &ar da$ă este $ineva !n $ameră2 — 6u va fi nimeni) Când un tânăr !ndră#ostit vine din Afri$a şi #ăseşte $u $ine vorbi despre iubita lui))) — are este vorba despre)))2 !n$epu Co$otte) — 9inişte5 fă$u *ulonezul pe un ton $are nu admitea repli$ă şi notează"%i !n bibili$ă numele numele pe $are $are %i"l %i"l voi spune0 spune0 domnul domnul C(opin C(opin)) =ste =ste un sărman sărman muzi$i muzi$ian an $are $are se as$unde) &a$ă administratorul te lasă să tre$i nu vei spune nimi$a+ da$ă te opreşte !i arun$i !n fa%ă numele de C(opin0 seara are ore la o ş$oală) Ai !n%eles2 — &a am !n%eles) — Perfe$t5 4ată"te intrat 4a numărul 1N))) — &es$(izând $u un şpera$lu2 — &a &a dar dar $u aten aten%i %ie5 e5 şi fără fără să laşi laşi urme urme)) !n mi/l mi/lo$ o$ul ul pere perete telu luii din din stân stân#a #a !n apropierea patului este o uşă blo$ată $are $omuni$ă $u $amera nr) 18) *inere vei primi #ras $ă$i eşti unul din $ei mai abili spăr#ători din Paris+ trebuie trebuie să fa$i o treabă treabă bună) ai !ntâi vei deşuruba $ele doua zăvoare zăvoare apoi vei spar#e broas$a) — Fără să las urme2 — 6i$i vorbă5 &impotrivă5 &e a$um !n$olo vei /u$a rolul unui (o% a#eamiu+ totul trebuie fă$ut #rosolan iar dovezile trebuie să sară !n o$(i) 4ată !nsă unde"%i vei manifesta talentul+ lu$rurile trebuie să rămână la lo$ul lor până !n momentul $ând $ineva atin#e se spri/ină sau !mpin#e uşa blo$ată))) mă auzi2 a uzi2 &a răspunse Co$otte $are zâmbea vă as$ult))) şi apoi2
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Apoi laşi un ;şpera$lu< sub un s$aun şi un $leşte !n pat+ !n$(izi uşa $u #ri/ă şi o şter#i spunându"%i0 iată o seară $are mi"a adus !n buzunare $in$i sute de fran$i))) 4ar a$um şter#e"o şi spune"i lui Co:atier să ur$e) Când Co:atier ur$ă *ulonezul era !n pi$ioare) ,e albi pu%in la fa%ă $ând văzu atletul !n$(izând $ele două uşi şi $ate#ori$ avea de $e) &oamna ,ama:ou nu de%inea !n mena/eria ei o fiară atât de fioroasă pre$um Co:atier) =ra =ra un bărbat !nalt şi masiv siv ale $ărui rui membre puterni$e posedau o for%ă etraordinară+ $apul teşit apărea dintre nişte umeri e$esivi de la%i) =ra urât era trist şi provo$a teamă) Privit !nsă $u aten%ie nu avea aspe$tul unui om rău iar trăsăturile sale de#a/au o epresie de durere resemnată) Fusese soldat un bun soldat $(iar subofi%er după $um o arăta pore$la de va#mistru) =l nu"şi povestea nimănui via%a dar se zvonea $ă iubita l"ar fi !nşelat şi ar fi omorât"o !ntr" un a$$es de #elozie) &upă a$eastă $rimă a dispărut iar rivalul sau a fost des$operit !n mi/lo$ul străzii $u $apul sfărâmat) &upă $e !n$(ise uşa rămase nemiş$at !n pra#) — mule !i spuse *ulonezul !n$er$ând să pară bine dispus vom avea de lu$ru0 !n noaptea asta se face ziuă) Co:atier nu răspunse) — 'ăd $ă nu eşti mai vorbăre% $a de obi$ei reluă *ulonezul pe un ton mai #rav dar tu eşti un băiat $u bun sim% şi ştii foarte bine $ă te"am prins $u mâ%a !n sa$) Atât timp !nsă $ât vom fi mul%umi%i de tine /usti%ia poate să fa$ă şi să zi$ă ori$e $ă tu nu ai de $e te teme+ !n ziua !n $are !nsă nu te vei supune))) supune))) — Aştept5 !l !ntrerupse atletul brus$) — 6e"a 6e"am m !n%e !n%ele les s de$i de$i sunt suntem em de a$or a$ord) d) =ste =ste vorb vorba a de stra strada da rat ratoi oire re"d "du" u"Do Do4e 4e numărul J) — ,$rie%i"mi adresa pe o bu$ată de (ârtie $ă$i n"am memorie prea bună) *ulonezul fă$u $e i se $eruse şi $ontinuă0 $ontinuă0 — 'ei 'ei ple$a le$a imed imedia iat t $ă$i ă$i dru drumul mul este este lun# lun#++ intr intrau au !n $lăd $lădir ire e !i vei vei spu spune administratorului0 ;9a domin C(opin pentru ora de muzi$ă)< — ,$rie"%i şi asta !l ru#ă atletul) — Fie5 'ei traversa $urtea+ domnul C(opin lo$uieşte la eta/ul trei !n spate) 'ei ur$a la eta/ul patru !n pod şi te vei as$unde !n #rămada de lemne !i dreapta s$ării) — .un !n dreapta s$ării repetă atletul) — Ai$i vei aştepta destul $ă$i $ursul domnului C(opin se !n$(eie la ora ze$e iar tu nu trebuie să a/un#i !naintea ple$ării elevilor+ pe de altă parte treaba pe $are o ai tu de fă$ut este pentru ora două noaptea) — .un la ora două noaptea repetă Co:atier) — 9a palat palatul ul rnan rnanss eis eistă tă un orol orolo# o#iu iu pe $are"l $are"l vei auzi auzi $a şi $um $um ar suna suna !n as$unzătoarea ta) 9a ora două fi vei $obor! două eta/e şi vei bate !n$etişor la uşă din stân#a) — şa din stân#a perfe$t repetă Co:atier) — 'ei fi !ntrebat0 Cine este2 vei răspunde ;bi/utierul)< — A(5 fă$u Co:atier bi/utierul))) bun5 — Ri se va des$(ide şi te vei) trezi fa%ă !n fa%ă $u un bărbat !narmat) — Enarmat bun5 — Pentru a intra !n subie$t !i vei administra un pumn $ă$i da$ă"%i vede $u%itul !%i zboară $reierii) Cozatier fă$u un semn $um $ă a !n%eles) — Apoi urma *ulonezul vei termina $u el după $um !%i pla$e) — .un şi $e va trebui sa iau2 — 6imi$ sau mai bine zis un baston $u mă$iulie de fildeş pe $are"l vei #ăsi undeva prin $ameră) Caută repede $ă$i !n $amera alăturată va fi $ineva) — .un şi $ând voi intra !n posesia bastonului2 — 'ei ple$a)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Pe uşă2 — 6u eistă o fereastră $are dă !nspre #rădina palatului rnans iar peretele eterior este a$operit de sus până /os $u un spalier+ vei putea $obor! pe ai$i $a ) pe o s$ară) A/uns !n #rădină o vei lua la dreapta pe sub bolta de $arpeni la $apătul $ăreia se află o poartă $are te va s$oate pe terenurile de la .eau/on) — 'a trebui s"o for%ez2 — 4ată $u $e o vei des$(ide) Fără să se apropie *ulonezul !i arun$ă o $(eie !nvelită !ntr"o ban$notă) Atletul o prinse din zbor) &espături ban$nota privi $ifra !ns$risă pe ea şi spuse0 — Când !mi voi !ndeplini misiunea mai primes$ $eva2 — En$ă pe atât răspunse *ulonezul) Atletul se !ntoarse des$(ise $ele două uşi şi se retrase fără să s$oată o vorbă *ulonezul respiră profund) profund) — Am $iudata senza%ie şopti el $ă !ntr"o bună zi a$est monstru !mi va !nfi#e un $u%it !n burtă dar !n afară de a$est in$onvenient este bun) >i da$ă l"am fi fă$ut pe $omandă n"am fi ob%inut un tip $a el5 Cobor! s$ările !n spirală traversă sala /oasă a $afenelei unde /o$ul era !n toi) — .ună seara s$umpo !i spuse el imensei doamne 9ampion) Ce să le mai oferim a$estor $opilandri2 pi$ătură de pun$(2 Baide5 er#e şi un pun$(i $ă$i vinul fiert l"au băut) Puse banii pe te/#(ea şi se !ndepărtă !n mi/lo$ul bu$uriei #enerale) 9a numai $â%iva metri de ai$i la !ntretăierea o strada -aliotte $upeul $u storurile trase !l aştepta $u devotament) r$ă spunându"i vizitiului0 — -iovan la palatul rnans şi dă"i bătaie5 &upă $e traversă tot Parisul !n #oana $alului iar $upeul intră pe poarta ele#antă a $ur%ii palatului $are se afla pe C(amps"=4:sees !n dreapta străzii ratoire"du"Doule din $upeu nu $obor! evreul !n pelerină uzatăS şi $u $izme !mblănite) .ărbatul $are ieşi din $upeu era proaspăt ras purta un $ostum ne#ru !n$ăr$at de de$ora%ii străine şi era !n$ăl%at $u $izme de la$) 4ntră !n anti$ameră $u o %inută trufaşă şi fu anun%at0 — &omnul baron de la Perriere) 'izitiul nu păru mirat de minunea petre$ută !n $upeul său şi se aşeză alături de $elelalte e$(ipa/e de"a lun#ul trotuarului bulevardului =toile)
†
Capitolul 3 — Capitol cu portrete
=ste un $artier ori#inal $are nu seamănă delo$ $u $elelalte $artiere din Paris) En primul rând străzile nu se numes$ $a !n alte păr%i0 9ouis"le"-rand .onaparte urs C(opinette C(ilperi$ sau b#rTampf+ ai$i străzile poartă !n mod $iudat nume de poe%i deşi $artierul este departe de deon+ eistă strada .alza$ strada C(âteaubriand strada .:ron) =ste un lo$şor simpati$ !n $are n"a pătruns e#alitatea ne$esară feri$irii poporului şi domnului prefe$t al ,enei+ ai$i se ur$ă se $oboară se $oteşte $a >i $um o zână ar fi pus a$est deluşor la adăpost de !n/osirea universală) Parisul se află la dreapta şi la stân#a prin bulevardele Baussmann şi C(amps"=4:sees dar !n a$est $artier nu pătrunde) Ai$i se poate respira aerul $apitalelor străine) Ai$i este lumea en#lezilor ruşilor sau tur$ilor+ bărba%ii pe $are"i !ntâlneşti ai$i sunt ;#rooms< iar femeile ;s$(ool mistresses<+ ai$i nu se vinde nimi$ !n afară de $ai pursân#e şi edu$a%ie din ;boardi/ (ouse<)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută En 1838 ai$i eistau terenuri $are apar%inuse Folie".eau/on"ului+ !n$ă nu era vorba de bulevardul Fiedland) En afară de $âteva pensiuni $osmopolite $unos$ută $lini$ă şi trei sau patru palate pierdute !n nişte #rădini minunate nu eistau alte $onstru$%ii in portante de$ât pe ve$(ile artere de $ir$ula%ie $um ar fi fost strada ratoire sau bulevardul C(amps" =l:sees) Fără !ndoială $ea mai importantă $onstru$%ie de ai$i era palatul lo$uit de doamna mar$(iză rnans văduva unui vasal al re#elui Fran%ei şi sora unui ministru din timpul Destaura%iei) =ra o minunată $asă !n stil italian al $ărei prin$ipal $orp de $lădire era ridi$at de $elebrul om de finan%e după $are fusese botezat tot $artierul) =ra mult mai mare de$ât mi$ul templu #re$ unde murise &elp(in de -irardin şi $are se afla pe partea $ealaltă a străzii dar o$(iul avea tendin%a să $ompare $ele două $lădiri $are se asemănau prin stil) Ceea $e se putea vedea din palatul rnans erau $olonadele albe ridi$ate la intrarea $ir$ulară $u aspe$t monumental) 'e#eta%ia abundentă as$undea restul $onstru$%iei $are se !ntindea pe o suprafa%ă mare) En spate se afla o #rădină $are merita numele de par$+ o pasa pasarel relă ă !n$o !n$on/ n/ur urat ată ă de lian liane e trav traver ersa sa stra strada da $are $are astă astăzi zi poar poartă tă nume numele le de .alz .alza$ a$ prelun#ind astfel domeniul mar$(izei $u peluze $atifelate şi $u straturi de flori până la zidul numit .el"Despiro) 9a sfârşitul domniei lui 9udovi$"Filip palatul a fost demolat) &oamna mar$(iză de la rnans năs$ută ?ulia de la ot(e dUVnda:e !n perioada !n $are $are se desf desfăşo ăşoar ară ă pove povest stea ea noast noastră ră depă depăşis şise e anii anii prim primei ei tine tinere re%i %i++ avea avea paru parull de/a de/a !n$ărun%it şi ş i nu o deran/a titlul de femeie politi$ă politi$a ei fiind un soi de reli#ie) Printre altele pretindea $ă se pri$epea şi la literatură) =a $redea !n 9udovi$ W'44) n fapt remar$abil este %inuta liniştită a diverselor persona/e fie ele impostori sau nu $are /u$ară rolul lui 9udovi$ W'44) !n prima /umătate a se$olului se perindară $â%iva0 vreo doisp doisprez reze$ e$e e au numă număra ratt $â%i $â%iva va $ole $ole$% $%io iona nari ri #ri/ #ri/ul ulii ii++ dar dar to%i to%i a$eş a$eşti ti pret pretin inşi şi mona monar( r(ii !mpreună $u partizanii lor aveau aveau fizionomii de oameni bla/ini) &upă $âte ştiu ni$i unul dintre ei nu $ontribui la izbu$nirea războiului $ivil) ,e spune $ă sin#ura lor ambi%ie era să se !n$on/oare de o mână de oameni bo#a%i şi $reduli $are să"i nume numeas$ as$ă ă ;ai ;aiest estat atea ea 'oast 'oastră ră< < asi# asi#ur urân ându du"l "le e o masă masă bună bună o $asă $asă frum frumoa oasă să şi o !mbră$ăminte $aldă *rebuie spus $ă !n $iuda iner%iei lor $ontribuiră la dizolvarea marelui partid re#alist $are $are !n timpul timpul lui 9udovi 9udovi$"Fi $"Filip lip se bu$ură bu$ură de o vitali vitalitat tate e $onsid $onsidera erabil bilă ă !n%ele !n%elep$i p$iune unea a bur#(eză a #uvernului din iulie nu !mpiedi$ă buna desfăşurare a $omer%ului pa$ifist al pretinşilor urmaşi ai re#elui martir+ dintr"un $ol% !n altul al Fran%ei fu dat $uvântul de ordine+ to%i 9udovi$ii W'44 se puteau plimba prin $artierul ,aint"-ermain sau !n provin$ie fără ni$i un fel de teamă) Pentru a se fa$e !n ne$az opozi%iei le#itimiste $u dra#ă inimă li s"ar fi semnat foi de drum) En s$(imb li se $erea să"şi păstreze stindardul sub $ămaşă iar $eremonia de un#ere $a monar( să aibă lo$ $u uşile !n$(ise !ntr"un ve$(i $astel sau !ntr"o $asă paro(ială) &oamna mar$(iză de rnans era posesoarea unei frumoase averi şi !ntre%inea un 9udovi$ W'44 W'44 pe $are $are spera spera $a $a !ntr"o !ntr"o bună bună zi să"l să"l vadă vadă inst instala alatt pe tron tronul ul Fran%e Fran%ei i dar nu prin prin vărsare de sân#e $i #ra%ie Providen%ei $are urma să des$(idă o$(ii poporului orbit) Pent Pentru ru a a/ut a/uta a Prov Provid iden en%a %a şi pent pentru ru a favo favori riza za inst instau aurar rarea ea prin prin%u %ulu luii ei ei doam doamna na mar$(iză dUrnans or#aniza !n palatul său de pe C(amps"=l:sees petre$eri somptuoase unde era invitată numai lumea bună) *oate a$este serate n"aveau ni$i o tentă politi$ă+ !n saloanele mar$(izei puteau fi !ntâlni%i partizani ai #uvernului şi oratori din opozi%ie $â%iva s$riitori $â%iva membri ai $lerului+ multe femei frumoase şi diverse persona/e la modă printre $are trebuie $itat un tânăr ma#istrat $ăruia viitorul !i surâdea prieten $u ministrul /usti%iei şi $are se afla la adăpost de ori$e sfătuitor suspe$t0 /ude$ătorul de instru$%ie Dem: dUAr) Dem: dUAr $u toată mun$a lui serioasă era un fidel al palatului rnans) ar$(iza !mpreună $u $er$ul ei de prieteni intimi intimi !l !ntâmpinau $u bra%ele des$(ise) =l părea favoritul favoritul unui bărbat venerabil venerabil $are trona !n adevăratul adevăratul sens al $uvântulu $uvântuluii la palatul palatul rnans şi $are alături de ;prin%< ;prin%< se bu$ura bu$ura de respe$tul reli#ios reli#ios al mar$(izei) mar$(izei) =ra
Paul Fé Féval — Arma nevăzută vorba despre un bătrânel $are provenea dintr"o familie foarte bună şi !n plus era foarte bo#at) A$esta din urmă se o$upa de binefa$eri din $are"şi fă$use o adevărată meserie) Pe vremuri vremuri fusese !n armata armata bourbonil bourbonilor or din 6eapole şi"şi purta $u mândrie mândrie titlul militar) militar) =ra $unos$ut sub numele de $olonelul .ozo"Corona) =ista şi un al treilea persona/ admis !n antura/ul intim al mar$(izei0 era vorba despre un #entilom $are se o$upa de afa$eri+ se numea Perriere şi nu se supăra da$ă era tre$ut sub tă$ere titlul său de baron) ar$(iza !i !n$redin%ase afa$erile sale pe $are le administra $u multă pri$epere) 'om adău#a !n mare se$ret !nsă $ă domnul Perriere $are era un om $unos$ut atât !n Fran%a $ât şi !n 6avarra fusese !nsăr$inat să testeze diverşi oameni şi să formeze !n /urul ;prin%ului< o #rupare de partizani dis$re%i) A$eastă misiune trebuia s"o du$ă la !ndeplinire $u multă pruden%ă şi fără să $ompromită pe nimeni5 De#ula $asei mar$(izei era $a seratele să !n$eapă $ât mai devreme şi nu sunase !n$ă de ora ze$e $ând saloanele !n$epeau să fie tot mai animate !n a$ea seară !n partea dreaptă a şemineului din marmură albă era un #rup format din domnul ,aint"9ouis $um i se spunea ;prin%ului< din $olonelul .ozzo şi un preot bătrân $u pârul alb) &omnul &omnul ,aint"9ou ,aint"9ouis is n"avea n"avea nimi$ deosebit deosebit de$ât !nsăşi personalit personalitatea atea lui şi interesul interesul pe $are"l purta unei pozi%ii romanti$e) =ra #ras şi dolofan+ nasul său a$vilin dar $ărnos şi s$urt avea forma aşa"numitului nas al bourbonilor+ (ainele sale albastre păreau $roite după moda anilor 181I—181H) Părul !l purta !ntr"o mi$ă $oadă le#ată la spate $are"i lăsa pe #uler urme de Pudră) A$est #en de pieptănătură nu mai putea fi !n pe străzile Parisului !n anul de #ra%ie 1838 1838 dar ve$(ile ve$(ile palate palate ale $artierului $artierului ,aint"-erma ,aint"-ermain in puteau puteau fi !ntâlni%i !ntâlni%i diverşi diverşi $u o astfel de $oafură) Preotul era un $anoni$ de la $atedrala Parisului $are"şi petre$ea timpul strân#ând material pentru o $arte intitulată0 ;4storia mira$uloasă a prin$ipelui moştenitor fiul lui 9udovi$ al W'"lea)< Entre a$este două fi#uri şterse $apul $olonelului $u trăsături ener#i$e şi fine ieşea !n eviden eviden%ă) %ă) =ra un bărbat bărbat de !năl%i !năl%ime me mi/lo$ mi/lo$ie ie !mbră$ !mbră$at at simplu simplu dar purtân purtând d $u multa multa ele#an%ă $ostumul $el ne#ru) ul%i $redeau $ă #lumeşte $ând se lăuda $a depăşise vârsta de nouăze$i de ani) En $iuda ridurilor desenul trăsăturilor sale era frumos şi armonios !n tinere%e trebuie să fi fost tare frumos frumuse%e pe $are şi"o $onservase până la adân$i bătrâne%i) C(iar şi a$um fruntea lui $a de fildeş !mpodobită $u $âteva şuvi%e de păr alb avea un farme$ deosebit) âmbetul era al unui om spiritual şi binevoitor iar sub pleoapele $ăzâ $ăzând nde e o$(i o$(iii săi săi alba albaşt ştri ri apro aproap ape e totd totdea eaun una a ine inepr pres esiv ivi i $a $ei $ei ai dipl diplom oma% a%ilo ilorr şi (ipnotizatorilor arun$au uneori s$lipiri vioaie) &e partea $ealaltă a şemineului doamna mar$(iză dUrnans femeie frumoasă $u maniere $urtenitoare şi distinse prezida un #rup de doamne !n $are se infiltraseră şi $â%iva bărba%i) En $elălalt $ol% al salonului lân#ă pianul des$(is un #rup de tinere păreau $ă aşteaptă !n$eperea dansului) &e la venirea nepoatei mar$(izei frumoasa şi deli$ata 'alentine de 'illanova la palatul rnans se dansa) &e amintit !n$ă despre a$eastă tânără $are era !nsăşi via%a bu$uria şi !ntru$âtva misterul palatului) !ntr"o bună zi doamna mar$(iză le spusese numeroşilor ei prieteni0 ;6epoata mea a sosit şi opt zile mai târziu doamna mar$(iză or#aniză un bal Centru a"şi prezenta nepoata $are era $u si#uran%ă $ea mai minunată făptură din a$eastă lume) =a venea din 4talia iar numele său de 'illanova indi$a ori#inea ei+ totuşi $unos$ătorii nu $ons $onsid ider erau au $ă domn domniş işoa oara ra avea avea trăs trăsăt ătur uril ile e spe$ spe$if ifi$ i$e e ital italie ien$ n$el elor or)) Frumu Frumuse% se%ea ea ei florentină avea şi $eva din dră#ăleşenia fran$eză iar !n privirea ei mândră se putea remar$a $eva din zburdălni$ia pariziană) &oamna mar$(iză epli$a toate a$este lu$ruri pe un ton $ât se poate de natural0 'alentine era fii$a verişoarei primare 9amot(e"dUAnda:e $are se $ăsătorise !n 4talia $u $ontele de 'illanova demnitar al $ur%ii de la odena) 'alentine era orfană de tată şi de mamă)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Printr"o !ntâmplare feri$ită a$est $onte de 'illanova era rudă apropiată $u familia .ozzo"Corona $olonelul manifestând o tandre%e paternă fa%ă de 'alentine) Atât se ştia despre via%a ei+ nu se $unoştea ea$t la $ât se ridi$a averea ei dar matemati$ienii saloanelor o apre$iau $a fiind destul de mare) &oamna mar$(iză neavând moştenitor dire$t se o$upa de zestrea nepoatei+ ea o trata pe 'alentine $a pe o fii$ă iubită iar pe de altă parte a$est nobil Cresus $olonelul .ozzo ar fi $ontribuit substan%ial la averea a$esteia !n $azul unei $ăsătorii) 6imi$ nu o #răbea $ă$i 'alentine nu !mplinise optspreze$e ani+ $u toate a$estea la orizont se putea zări siluetele pretenden%ilor) A$eştia din urmă proveneau din toate $ate#oriile !naltei so$ietă%i0 mai !ntâi erau $ei din $artierul ,aint"-ermain $are reprezentau ;o partidă< pe $are mamele lor !i !mpin#eau spre !nsurătoare $ăsătoria fiind un lu$ru obli#atoriu pre$um va$$inul sau re$rutarea+ apoi urmau interesa%ii şi anume tineri diploma%i $are $on) siderau $ăsătoria $a pe o afa$ere atât sub aspe$tul banilor $ât şi al pozi%iei so$iale+ !n sfârşit urma $ate#oria !ndră#osti%ilor adevăra%ilor !ndră#osti%i $ă$i ori$e s)ar spune mai eistau şi din a$eştia+ !n$ântătoarea 'alentine avea tot $e"i trebuie pentru a re!nvia o rasă pe $ale de dispari%ie) 6u era prea !naltă dar mersul !i era #ra%ios tineres$ şi mândru) =ra toată un farme$ $are varia !n fie$e se$undă un farme$ !nvăluitor şi ni$iodată a$elaşi) 'alentine era o fiin%ă plină de neprevăzut şi de surprize) =a putea fi aproape !n a$elaşi timp şi feti%a $reolă şi indolentă dar şi femeiuş$ă plină de via%ă $are !n$ântă spiritul uimeşte inima $are !n$ear$ă să) se fereas$ă !nto$mai $um privirea se fereşte de strălu$irea prea puterni$ă a fo$ului de artifi$ii) =ra =ra vesel veselă ă dar dar şi visă visăto toar are+ e+ !n mi/l mi/lo$ o$ul ul unor unor epl eploz ozii ii de bu$u bu$uri rie e $opi $opilă lăre reas$ as$ă ă a devenea brus$ tristă) En a$ele momente strălu$irea o$(ilor ei pălea iar o$(ii săi mari şi albaştri sub frumosul $ontur al sprân$enelor ne#re păreau să $aute $eva $e numai ea vedea $eva $e reprezenta se$retul sufletului ei $andid şi !n a$elaşi timp de nepătruns) En$ă din primele zile noile ei $u$eriri $u$eriri de$larară $ă 'alentine 'alentine este o fiin%ă fiin%ă $apri$ioasă $apri$ioasă++ mai mai târz târziu iu pove poveste stea a pe $are $are fie$ fie$ar are e sper spera a să o $uno $unoas as$ă $ă !nai !naint ntea ea $elo $elorl rlal al%i %i răma rămase se in$ompletă !nto$mai $a o $arte $ăreia !i lipses$ pa#inile+ domnişoarele din prea/ma ei !n$er$ară sa $ompleteze partea ne$unos$ută a vie%ii 'alentinei dar ma/oritatea a/unseră la $on$luzia $ă trebuie !nlo$uit $uvântul $apri$iu $u preo$upare) En a$eastă lume $are se pretinde pozitivă este o adevărată avalanşă de romane iar $ând $ea%a adoles$en%ei %i se limpezeşte !n fa%a o$(ilor memoriei atâtea amintiri pot fi epli$ate5 Frumoasa 'alentine avea poate şi ea amintiri) &e $e nu2 &ar $ând prietenele ei prea $urioase şi indis$rete !n$er$au să"i pătrundă #ândurile ea se retră#ea $onfuză şi derutată !n fa%a privirii sin$ere a fe$ioarei sau izbu$nea !ntr"un !ntr"un (o(ot de râs) Printre a$este domnişoare erau şi unele mai nerăbdătoare $are sus%ineau $ă 'alentine este o eni#mă) &eseori se !ntâmpla $a un simplu nume să dezle#e a$este minunate eni# eni#me me)) Prin Printr tre e domn domnişo işoar are e erau erau $âte $âteva va $are $are $uno $unoşt ştea eau u felu felull !n $are $are ar pute putea a #(i$ #(i$ii eni# eni#ma ma)) =le =le $ăut $ăutar ară ă un nume nume şi şi !ntr !ntr"o "o bun bună zi zi toat toate e $rez $rezur ură ă $ă au ,$ut ,$ut marea area des$operire) 6ume 6umele le pe $are $are domn domnişo işoar arel ele e bănu bănuia iau u $ă apar apar%i %ine ne eni# eni#me mei i era era al unui unui tână tânărr ma#istrat despre $are am pomenit de/a şi $are se plimba !n momentul de fa%ă !n serele ve$ine $u saloanele palatului rnans !mpreună $u frumoasa $ontesă Corona nepoata $olonelului .ozzo) A$est $apitol este dedi$at portretelor+ totuşi nu vot s$(i%a portretul Fran$es$ăi Corona $are era o fire nobilă şi neferi$ită) =a nu mai are lo$ !n a$eastă dramă+ !n s$(imb trebuie prezentat $avalerul domnul Dem: dLAr $are este unul din persona/ele prin$ipale) =ra =ra un bărb bărbat at !n /ur /ur de trei treize ze$i $i de ani ani !nal !nalt t ele# ele#an antt dar dar pu%i pu%in n $am $am aspr aspru u !n profesiunea domnului dUAr severitatea poate fi luată drept o mas$ă sau un a$$esoriu ne$esar uniformei+ era sufi$ient !nsă sa priveşti fi#ura plă$ută a lui Dem: pentru a realiza a$esta este departe de a /u$a teatru) Cara$terul său era lesne de intuit0 era un tip $u o
Paul Fé Féval — Arma nevăzută inteli#en%ă vie şi laborioasă iar sufletul !i era sin$er şi naiv) !n #eneral era iubit şi stimat opinia publi$ă a$ordându"i mai şanse !n $ariera sa /udi$iară) 'aloarea unui om nu trebuie /ude$ată după fun$%ia pe $are o o$upă) nii #enerali $u pieptul !n$ăr$at de de$ora%ii dau ordine unor simpli ofi%eri $are se vor eviden%ia !nsă la prima lovitură de tun) ,uperiorii lui Dem: dUAr ştiau $ă ministrul !l simpatizează şi prin urmare se purtau $u el !n $onse$in%ă) 4nvidioşii 4nvidioşii vorbeau $ă provenea provenea dintr"o puterni$ă puterni$ă familie de ma#istra%i ma#istra%i şi $ă va a/un#e a/un#e departe prin !nsuşi dreptul lui de su$$esiune $are fun$%iona !n marile familii /udi$iare din Fran%a) En plus plus o anum anumit ită ă !ntâ !ntâmp mpla lare re perm permit itea ea prof profe% e%il ilor or să"i să"i prez prezi$ i$ă ă lui lui Dem: Dem: dUAr dUAr avansarea avansarea !n fun$%ie) fun$%ie) *atăl său pro$uror pro$uror #eneral !n sudul sudul Fran%ei Fran%ei murise !n mod tra#i$ !n eer$i%iul fun$%iunii $um s"ar spune pe bari$ade) Fusese o adevărata drama) *rebuie spus $ă tânărul /ude$ător de instru$%ie nu se neliniştea din pri$ina $arierei sale sale)) En tot tot trib tribun unal alul ul era era $el $el pe $are $are prob proble lema ma avan avansă sări riii !l preo preo$u $upa pa $el $el mai mai pu%i pu%in) n) 6i$iodată nu soli$itase nimi$+ el !şi !ndeplinea mun$a $u $onştiin$iozitate $ă$i avea prin naştere vo$a%ie pentru ma#istratură şi mer#ea pe drumul $el drept $are pentru el era onoarea !nsăşi+ Dem: dUAr nu era tipul de om $are să vâneze o$aziile pentru a se remar$a $i dimpot dimpotriv rivă ă el o$olea o$olea a$el mediu mediu ofi$ial ofi$ial !n orele orele libere libere !ndepl !ndeplini inind nd o mun$ă mun$ă a $ărei $ărei natură nimeni n"o $unoştea) ,e va spune $ă şi a$esta este un mi/lo$ de a parveni) anumită lu$rare de do$trină şi lansată lansată la momentul momentul propi$e reprezintă reprezintă o e$elentă e$elentă unealtă folosită folosită !n s$opul s$opul de"a s$oate la lumină unele reputa%ii serioase) 6umai $ă mun$a lui Dem: dUAr ori$are ar fi fost ea semăna pu%in $u $ea a Penelopei0 ea se desfăşura ne!n$etat neavând un sfârşit) En le#ătură $u a$eastă mun$ă $el mai bun prieten al lui Dem: dUAr $olonelul .ozzo" Corona lăsa să se !n%elea#ă $ă ştia mai multe de$ât al%ii) Când i se puneau !ntrebări !n le#ătură $u a$est subie$t el surâdea $u bunătate mân#âia $utia de aur emailat $u portretul !mpăratului Dusiei şi şoptea blând0 — &e multă vreme nimeni n"a mai fost preo$upat de #ăsirea pietrei filosofale5 &ar adău#a imediat $u un aer serios0 — As$ulta%i"mă pe mine va a/un#e departe5 4ar da$ă va $ontinua s"o $aute o va #ăsi $ă$i nu $unos$ pe nimeni atât de $apabil $a el5 En realitate frumosul Dem: dUAr $u trăsăturile sale fine şi privirea vioaie $u fruntea sa !mpodobită $u şuvi%e sub $are părea $ă se dă o !ntre pasiune şi ra%iune+ avea $eva din fizionomia ti$ilor deşi !n aparen%ă avea o !nfă%işare spiritul de aventură nu"i era străin+ avusese o tinere%e zbu$iumată+ i se $unoştea pe pu%in un duel !n $are bravura mersese până la nebunie+ era blând $a o femeie dar to%i $avalerii sunt astfel iar sub faldurile pelerinei te puteai aştepta să #ăseşti o sabie) *rebuie să adău#ăm $ă pe lân#ă viitorul viitorul său promi%ător domnul Dem: dUAr benefi$ia de şaize$i de mii de fran$i rentă) Enainte de sosirea 'alentinei mai multe frumoase doamne $are fre$ventau palatul rnans fuseseră tentate să"şi le#e destinul de al minunatului $avaler+ mai multe mame !n modul $el mai dis$ret !l arătaseră fii$elor lor $ăutând să le des$(idă o$(ii de fe$ioare fără !nsă a le păta reputa%ia+ dar nimi$ nu se !ntâmplă0 Dem: tre$ea blând şi indiferent prin a$eastă lume !n $are doar mar$(iza !l atră#ea fiind o ve$(e prietenă a mamei sale $olonelul .ozzo fa%ă de $are manifesta respe$tul unui fiu şi minunata $ontesă Corona pe $are o iubea $a pe o soră) En primul moment se $rezu $ă prezen%a domnişoarei 'illanova nu va modifi$a !n ni$i un fel situa%ia $el pu%in !n $eea $e !l privea pe Dem: dUAr) En o$(ii a$estei lumi !n $are se !nvârtea şi al $ărui favorit era sin#urul s in#urul său defe$t era a$el aer sin#urati$ pe $are"l afişa) 9a un moment dat deveni $(iar şi mai sin#urati$) En ziua !n $are una dintre domnişoare des$operi $ă 'alentine !l remar$ase pe domnul Dem: dUAr marea veste fă$u !n$on/urul saloanelor iar zâmbetele bat/o$oritoare nu lipsiră $ă$i ră$eala domnului Dem: era notorie) ai mult de$ât atât0 vizitele sale la palat se
Paul Fé Féval — Arma nevăzută rărirăX iar !n pu%inele o$azii $are se iviră domnişoarei 'illanova !i adresă doar $âteva $uvinte de polite%e) ri$ât de $larvăzătoare ar fi fost a$este domnişoare $ând vorbeau de intri#i şi romane de duzină ele se puteau !nşela !n privin%a a$elui sentiment aproape ne$unos$ut şi atât de rar0 un mare un puterni$ amor)
†
Capitolul G — Colonelul
*inerele de lân#ă pian râdeau şi trăn$ănea despre ori$e !n /urul $ăminului $onversa%ia lân$ezea pu%in fiind$ă to%i aşteptau !n$eperea /o$ului de (ist) En $ealaltă parte a salonului i$i $olo #rupuri de invita%i tre$eau !n revistă evenimentele zilei) En seră unde apăreau şi dispăreau pu%inii plimbăre%i $onversa%ia dintre Dem: dUAr şi $ontesa Corona devenea din $e !n $e mai animată) *ânărul /ude$ător de instru$%ie era foarte palid şi vorbea foarte re%inut dar $u $ăldură+ frumoasa $ontesă se oprea pentru a"l as$ulta uneori râzând !n (o(ote alteori emo%ionată şi uimită totodată) Fie dintr"o simplă !ntâmplare fie $u un s$op anun%e 'alentine ale $ărei de#ete se /u$au pe $lapele pianului stătea !n aşa fel !n$ât nimi$ nu"i s$ăpa din $eea $e se !ntâmpla !n seră) Pe de altă parte domnişoarelor nu 4e s$ăpa nimi$ din rea$%iile !n$ântătoarei 'alentine) Cuvi Cuvint ntel ele e n"av n"avea eau u ni$i ni$i o valo valoar are e $ă$i $ă$i ea era era preo preo$u $upa pată tă de alte alte lu$r lu$rur uri0 i0 are are 'alentine nu"şi ridi$ă o$(ii ei mari fiind$ă ar fi vrut să"i %ină aple$a%i2 are nu se !nroşi ea deodată aproape imper$eptibil2 4ar !n$runtarea sprân$enelor ei deli$ate nu fu remar$ată2 arie de *resme o frumoasă blondă $on$luziona o dis$u%ie pe teme muzi$ale spunând0 — i"este indiferent dar mie !mi pla$e mai mult ,$(ubert) 'ede%i dumneavoastră ;De#ele aninilor< este o adevărată !n$ântare) =a adău#ă din vârful buzelor0 — Cât de !n vervă este !n seara a$easta domnul Dem: dUAr !mpreună $u $ontesa5 'alentine !n$(ise pianul !ntor$ându"se $u spatele la seră) ,e auzi vo$ea pu%in ră#uşită a mar$(izei spunând0 — &e$i luna a$easta vom auzi despre un $az $elebru2 — n adevărat su$$es reluă doamna de *resme mama a$elei blonde arie+ nu se mai vorbeşte ni$i despre Da$(el ni$i despre &uprez ni$i despre ărio sau -risi toată aten%ia fiind !ndreptată spre Fra$urile 6e#re5 n bărbat #ras $are se afla lân#ă mar$(iză adău#ă0 — 6e vom o$upa de a$est lu$ru şi la ,aumur) — >i $e reprezintă a$este Fra$uri 6e#re2 !ntrebă pe un ton indolent domnul de ,aint" 9ouis $are se afla pe partea $ealaltă a şemineului) En a$est moment moment valetul !l anun%ă anun%ă pe domnul domnul baron de Perriere $are"şi fă$u apari%ia apari%ia $u un pas #răbit)) — Pe ziua de astăzi $red $ă este $el pu%in a douăze$ea oară $ând aud a$eastă !ntrebare spuse el după $e o salută pe mar$(iză+ parizienii vor !nnebuni de"a binelea $ă$i s"a fă$ut atâta vâlvă !n /urul a$estei afa$eri5 Câteva #rupuri se apropiară iar distinsul #rup reunit !n /urul pianului era numai o$(i şi ure$(i) — 6u $red totuşi reluă bărbatul $el #ras $are era văr $u mar$(iza şi lo$uia !n provin$ie nu"mi vine să $red $ă a$este Fra$uri 6e#re sunt la fel de importante pre$um bandele Castelanul şi mai ales Tâlharii despre $are s"a s$ris !n ;-azeta *ribunalelor<) — Păre%i să şti%i tot $e se s$rie !n ;-azeta *ribunalelor< domnule de C(ampion spuse domnu/ de Perriere $are"i !ntinse mâna zâmbind)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — 9a bursă lu$rurile mer# bine răspunse bărbatul $el #ras dar pre%ul bitumului a $res$ut $u trei fran$i Pentru men%inerea pă$ii !n =uropa este semn bun) Apoi !mprumutând vo$ea unui orator $are vorbeşte la $onsfătuirile a#ri$ole el adău#ă0 — &omnule baron baron ;-azeta *ribunalelor< răspunde unor unor $erin%e ale epo$ii epo$ii noastre) &e multa vreme $ăutam pentru fii$a mea o publi$a%ie $are să nu vorbeas$ă ni$i de politi$ă ni$i de reli#ie ni$i de morală şi ni$i de literatură $ă$i toate a$estea du$ la moartea familiilor) ;-azeta *ribunalelor< !ndeplineşte toate a$este $ondi%ii) — ,e pare pare $ă a fost fost fond fondat ată ă pent pentru ru !n$â !n$ânt ntar area ea domn domniş işoa oarel relor or şopt şoptii domn domnul ul de Perriere păstrând on aer serios) — Enainte să mă abonez $ontinuă domnul de C(ampion am luate unele informa%ii de la un notar $ă$i fusesem vi$tima mai multor publi$a%ii $are"mi luaseră banii de pomană) — ,e spune !l !ntrerupse domnul de Perriere $ă Fra$urile 6e#re au un ziar ofi$ial5 — ;-azeta *ribunalelo *ribunalelor< r< $ontinuă $ontinuă bărbatul bărbatul $el #ras nu men%ionează men%ionează a$est a$est lu$ru) 4nforma%iile pe $are $are le aflăm din a$est ziar sunt e$elente iar de treispreze$e treispreze$e luni primim a$eastă publi$a%ie din $are domnişoara de C(ampion ne $iteşte !n fie$are seară după $ină) En plus am dovada $ă ziarul este !ntr"o situa%ie !nfloritoare) — Cu si#uran%ă este vorba de o tânără persoană $ultivată observă doamna de *resme $u zâmbetul ei binevoitor) binevoitor) 'ărul mar$(izei o privi $u un aer neliniştit) — &oamnă este de la sine !n%eles adău#ă el $u vo$ea !n$eată $ă pun semne arti$olelor $are nu trebuies$ $itite şi $are sunt $on$epute !n mod spe$ial pentru bărba%i $um ar fi arti$olele despre prun$u$ideri sau despre atentate la pudoare) -rupul din /urul pianului nu se miş$ă) ar$(iza avu un a$$es de tuse iar doamna de *resme se /u$a $u evantaiul) — 'ouă parizienilor stri#ă domnul de C(ampion $u un fâs dis$ret vă pla$e mai mult să $iti%i romane inutile atun$i $ând nu sunt peri$uloase sau vă dele$ta%i $u ata$urile in$e in$end ndia iare re ale ale opoz opozi%i i%iei ei !mpo !mpotr triv iva a #uve #uvern rnul ului ui)) Fie$ Fie$ar are e $u $e"i $e"i pla$ pla$e5 e5 9a ,aum ,aumur ur noi noi respe$tăm obi$eiurile fie$ăruia şi apre$iem binefa$erile ordinii publi$e5 — ,unt !ntru totul de a$ord $u domnul de C(ampion spuse fiul ne$unos$ut al lui 9udovi$ al W'4"lea $ăruia mar$(iza !i oferea $ăr%ile de /o$ pentru (ist) En provin$ie stă speran%a $iviliza%iei noastre bolnave) — =ste !n%elep$iunea !n persoană şi vede%i $ă !mpărtăşeşte opiniile) &omnul de Perriere se apropie de $olonelul .ozzo — En seara asta ni$i vorbă de (ist şopti el repezit fi%i pe re$ep%ie0 ,e fa$e ziuă) Pleoapele bătrânului se !n$(iseră pentru a"şi as$unde s$lipirea o$(ilor) — &omnule abate spuse el $u vo$e blândă fi%i atât de amabil şi s$ăpa%i"mă de a$este $ăr%i) bişnuin%a e a doua natură+ $ând mi se propune să /o$ (ist a$$ept !ntotdeauna fără să mă #ândes$ #ândes$ $ă vederea vederea mea nu mai e aşa de bună) 9ua%i"le 9ua%i"le vă ro# dumneavoa dumneavoastră stră şi" mi ve%i fa$e un mare servi$iu) ,e spri spri/i /ini ni de bra% bra%ul ul baro baronu nulu luii şi"l şi"l $ond $onduse use spre spre seră seră)) En drum drumul ul lor lor se auze auzeau au $omentarii pe mar#inea bandei Fra$urile 6e#re) Când este vorba de un $az $elebru $elebru nu trebuies$ trebuies$ stabilite stabilite #rani%e !ntre diversele $lase so$iale aii so$ietă%ii pariziene+ a$est lu$ru pasionează şi interesează !n a$eeaşi măsură pe toată lumea) Conversa%ia devenise din $e !n $e mai !nflă$ărată+ tinere tineri şi persoane serioase !şi !ndreptau paşii spre a$el lo$ al salonului unde se dis$uta despre Fra$urile 6e#re $u mult interes) 'ărul din ,aumur era mai pu%in naiv de$ât lăsa să se $readă spunând $ă ;-azeta *ribunalelor< răspundea unor $erin%e ale epo$ii+ suntem mari amatori de $rime) &e $ele mai multe ori se !ntâmplă $a toată lumea să aibă informa%ii diverse $are se strân# $a !ntr" un mănun$(i prin saloane $afenele sau ziare+ fie$are $unoştea numele a$elor mizerabili persona/e obs$ure $are astăzi se bu$urau de un soi de #lorie populară)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută ,e spunea $ă zvonul (idoasei lor $elebrită%i a/un#ea până la ei !n puş$ărie fapt $e ealta până la delir or#oliul lor sălbati$) — =ste adevăra adevăratt !ntrebă !ntrebă arie $ea $ea blondă blondă pronun%ân pronun%ând d numele numele şefului şefului bandei bandei $a şi şi $um ar fi vorbit despre un soldat $ura/os sau un poet la modă este adevărat $ă domnul a$T 9abussiere este un bărbat frumos2 — Foarte frumos i se răspunse+ este de ori#ine daneză şi provine dintr"o familie nobilă) ,e la $asa de modă Baumann era un obişnuit al perei şi se spune $ă două dintre $ele mai ele#ante doamne din Paris s"au dus la por%ile !n$(isorii))) — 4a te uită $e $urioase5 spuse doamna de *resme moralizatoare) — &ar domnul a:liand2 — A(5 A$esta fre$venta pur şi simplu $urtea5 — ai mult $olabora $u domnul ,$ribe5 — $unos$ pe $ea de la $are $umpăra mănuşi+ folosea o duzină pe săptămână) — &oamna a:liand se punea !n valoare))) — =istă şi o doamnă a:liand2 — &a prietenă la $ataramă $u so%ia unui deputat $unos$ut) — >i doamnă de $aritate) — Bebert $el $ăruia i se spunea $ontele de Castres $ând a fost prins to$mai trebuia să pună mâna pe $in$ispreze$e mii de fran$i şi alte mii !n perspe$tivă) — &omnul a:liand era $unos$ut sub pore$la Can$an2 !ntrebă arie) =a se opri zăpă$ită $ă$i doamna de *resme o su#era $u privirea) — >i $ine dansa dansa $u el2 !ntrebă !ntrebă un elev elev de $ole# $ole# entuziasm entuziasmat+ at+ anul tre$ut tre$ut l"am văzut văzut la ultimul usard) — Cum aşa5 aşa5 &omnule =rnest dumneavoastră dumneavoastră mer#e%i la balul usard2 En mi/lo$ul a$estor s$(imburi de repli$i 'alentine rămânea tă$ută) As$ulta ea oare2 .uzele ei s$(i%au un zâmbet lar# şi văzută departe $u o$(ii aple$a%i $u $apul !n$linat părea minunată statute) =a tresări uşor $ă$i !n spatele ei se auzi o vo$e0 — Cel $e ştie mai multe amănunte despre a$eeaşi poveste este domnul Dem: dUAr) =a ridi$ă o$(ii şi văzu privirea afe$tuoasă a mar$(izei a%intită asupra ei) — Baide%i la /o$ doamnă spuse domnul de ,aim 9ouis mar$(izei+ mi"a%i tăiat şaptele de pi$ă $are era un atu) ar$(iza se s$uză zâmbind !nainte de a părăsi salonul $olonelul !i spusese $eva 4a ure$(e şi din a$e moment devenise visătoare) — &ra#a mea !i spuse ea 'alentinei $ând doreşti po%i !n$epe dansul) — 9a ,aumur observă vărul n"ar !ndrăzni nimeni să danseze !n fa%a unui membru al biseri$ii) 6u mai eistă atuuri iar treflele mele sunt $ele mai puterni$e A%i /u$at părinte2 =l !şi etala $ele trei $ăr%i pe masă) — Cât despre dans răspunse preotul parizienii fa$ şi ei $e pot) &ar n"a%i numărat bine atuurile dra#ă domnule adău#ă el tăind şi !n felul a$esta a%i pierdut datorita neaten%iei voastre) 'alentine !mpreună $u arie amândouă la pian ata$au un $adril la patru mâini) — Entr"adevăr aşa este spuse arie !n timpul preludiului+ domnul dUAr trebuie să ştie multe lu$ruri $ă$i el a !n$eput an$(eta) &in pă$ate el este omul misterelor de la $are nu po%i afla nimi$) En seră nu mai erau de$ât două pere$(i+ $olonelul .ozzo şi domnul baron de Perriere lân#ă uşa de la intrare Dem: dUAr şi $ontesa Corona !n $elălalt $ol% as$unşi după o tufa de :u$$a) &omnul baron renun%ase la a$el respe$t aparent pe $are"l manifesta fa%ă de bătrânul $olonel şi"i vorbea a$um $u o familiaritate aproape obrazni$ă) En s$(imb $olonelul rămânea totdeauna a$elaşi+ el manifesta a$eeaşi platitudine dis$retă şi blândă) — 4ată5 spuse baronul am aran/at absolut toată povestea+ ave%i un noro$ diaboli$ *ată5
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — &omnule 9e$oK răspunse $olonelul nimi$ nu se aran/ează de la sine $i totul trebuie bine #ândit) Ai o$(i buni dar %i"ar mai trebui şi o pere$(e de o$(elari pe $are nu"i ai pentru a vedea $um şi !n $e fel aran/ez şi eu i%ele) En tinere%ea mea !%i semănăm $ă$i mer#eam !nainte fără ni$i o so$oteală dar spre patru patruze$ ze$ii de ani ani !ntr"o !ntr"o bună bună dimine diminea%a a%a la $astel $astelul ul 'e$$(i 'e$$(io o din 6eapol 6eapole e unde unde eram eram prizonier am observat nişte inse$te foarte inteli#ente $ă$i odată $e prind o mus$ă !n %esătură nu mai are ni$i o şansă de s$ăpare) — Atun$i stri#ă 9e$oK $u nerăbdare vre%i să mă fa$e%i să $red $ă totul a fost aran/at $u mult !nainte $a tânătrul tânătrul din Al#eria tânăra de la târ# târ# şi aşa mai departe pentru a pune pune mâna pe diamantele Carlotei .ernetti) Colonelul râse !n linişte) — Când nu voi mai fi mă vei re#reta şopti el !n linişte) Pu%in !mi pasă de diamantele Carlotei era vorba de o pradă mai substan%ială) &oamna mar$(iză deLrnans e $oaptă şi mâine poimâine o putem $ule#e fără probleme dar n"am a/uns !n$ă aşa de departe dra#ul meu !n afa$erea $are este !n $urs vom /u$a o $arte mai mare e o $(estiune pe via%ă şi pe moarte nu pentru $eilal%i $i pentru noi !nşine de data a$easta) ă !n%ele#i2 — 6u !n$ă spuse 9e$oK) 'o$ea bătrânului deveni mai fermă+ el vorbea !n$et dar foarte răspi$at) — Pe urmele noastre se află un $opoi spuse el un $opoi foarte subtil) 6u $ăuta să #(i$eşti $ă$i nu fa$e parte din lumea ta şi nu l"ai !ntâlnit ni$iodată pe $oluarele $lădiri din strada ?erusalem domnule de Perriere) .un5 fă$u 9e$oK $u un zâmbet vanitos fre$ventez o mul%ime de so$ietă%i şi nu trebuie să f!ti atât si#ur $ă sunte%i sin#urul $are pute%i vedea din$olo de lun#ul nasului) Colonelul !l privi printre pleoapele !ntredes$(ise) — =şti $apabil spuse el !n$et şi pe un ton mân#âietor eşti foarte $apabil şi pe tine te iubes$ $el mai mult ştii asta foarte bine şi %ie !%i las moştenirea),ă vedem da$ă te"ai prins de unde"l iei pe $opoiul $opoiul despre $are %i"am %i"am vorbit2 — Cel de a$olo $are vorbeşte $u Fan$(ette spuse domnul 9e$oK) .ra%ul său era !ndreptat spre Dem:"de"Ar de bra%ul $ăreia se spri/inea Fran$es$a Corona) — 4a te uită5 4a te uită5 =$lamă bătrânul $olonel pe un tonul unui stăpân mul%umit de pro#resele elevului său+ din totdeauna am sus%inut $ă eşti bun ai nimerit"o din prima) — &a$ă aş fi !n lo$ul vostru !l !ntrerupse !ntrerupse 9e$oK 9e$oK a$eastă a$eastă pasăre rară nu m"ar nelinişti nelinişti delo$ vă spun eu asta) ,prân$ ,prân$ene enele le $olon $olonelu elului lui erau erau uşor uşor !n$run !n$runtat tate e un surâs surâs dispre dispre%ui %uito torr apăru apăru printr printre e ridurile #urii sale) — =u sânt sânt foarte foarte bătrân bătrân spuse spuse el tără#ă tără#ănat nat $ând nu voi mai fii ve%i realiza realiza $âte $âte parale fa$) A$eastă pasăre rară $um o numeşti tu prezintă un adevărat peri$ol sin#urul peri$ol peri$ol $are amenin%ă amenin%ă or#aniza%ia or#aniza%ia noastră noastră de $ând am $reat"o) $reat"o) En vinele lui $ur#e sân#e sân#e $orsi$an şi a /urat să se răzbune pe noi) ,e !mplines$ ze$e ani de $ând fa$e investi#a%ii !n tă$ere) =ste un investi#ator aproape un vră/itor) &a$ă !ntâmplarea nu i"ar fi s$os !n $ale un om mai puterni$ de$ât el Yşi a$esta sunt euZ de mult am fi mor%i) 9e$oK fă$u o$(ii mari) — ,per $ă nu #lumi%i *ată+ de $e n"a%i prevenit $onsiliul2 — Pentru mâine am $onvo$at $onsiliul nu"mi $ere alte so$oteli0 voi fii $u o$(ii !n patru $ă$i eu sunt ,tăpânul) — Pe to%i dra$ii5 stri#ă 9e$oK+ &e$i ştie multe2 — >tie mai multe $a tine ştie aproape $ât mine şi da$ă n"aş fi fost ai$i $a un obsta$ol !n $alea lui şi nu i"aş fi !n$ur$at so$otelile ar fi $unos$ut de mult persona/ele aşa $um $unoaşte faptele) — =ste sufi$ientă doar o !ntâmplare2))) !n$epu 9e$oK a $ărei vo$e era neliniştită) — 6u este nevoie neapărat de o !ntâmplare !l !ntrerupse $olonelul lo#i$a mun$ii lui ri#uroase şi inpla$abile !l du$e la adevăr)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Atun$iO fă$u 9e$oK privindu"l pe bătrân dire$t !n fa%ă) 6u"şi termină propozi%ia $ă$i prin #estul său brutal !şi eprimă #ândul) #ândul) Colonelul stătea /os şi se /u$a $u de#etele $u un aer liniştit) — 4ată $are"i $len$iul5 şopti el $u un oftat+ nu"i putem !mpiedi$a pe autorii dramati$i să se eprime iar uneori au idei destul de peri$uloase) En piesa ;*urnul 6esle< !n a$tul $u !n$(isoarea eistă o inven%ie absolut sâ$âitoare pentru persoane $a noi $are uneori vor să s$ape de anumi%i indivizi) .uridan este un persona/ foarte pre$aut $are foloseşte o metodă simplă simplă şi la !ndemâna !ndemâna ori$ui ori$ui $(iar şi a unui $opil are mâinile mâinile le#ate le#ate are lan%ul !n /urul /urul #âtului iar $ând este amenin%at $u $u%itul totul pare foarte simplu dar nu"i $(iar aşa) =l prevăzuse şi $azul !n $are putea fii li$(idat şi !n $onse$in%ă aşezase o armă !n lo$ si#ur $are s"ar fi de$lanşat da$ă era omorât) Prietenul meu dUAr nu s"a lăsat mai pre/os şi a pro$edat !nto$mai $a .uridan !n aşa fel $ă da$ă azi sau mâine ar fi surprimat bomba pe $are ne"a pre#ătit"o ar eploda şi am sării !n aer forte frumos) Asta"i ne$azul) A$easta de$lara%ie fă$ută pe un ton se$ şi fără repli$ă fu urmată de o tă$ere stranie !n timpul $ăreia pe lân#ă foşnetul frunzelor tropi$ale se auzi vo$ea $ontesei Corona $are spunea0 — &ar este de ne$rezut5 'ă as$ult şi am senza%ia $a $ites$ un roman) ,unte%i mai fantasti$ de$ât un elev şi mai timid $a o fe$ioară5 Dem: dUAr răspunse0 — iubes$ $um n"am iubit ni$i$ând) Atâta timp $ât nu i"am vorbit !mi rămâne speran%a fiind$ă am senza%ia $ă da$ă aş pierde"o pierde"o aş muri) muri) Colonelul !şi fre$ă mâinile liniştit !n timp $e $u $apul bătea ritmul $adrilului $are se dansa !n salon) — Căpitanul .uridan reluă el $u o bu$urie senilă şi duioasă n"avea o$(i de$ât pentru ar#uerite de .ur#undia o femeie de o $alitate !ndoielni$ă) .ozzo nu era ameste$at !n toată afa$erea asta) &ar să revenim la oile noastre *ulonezule0 ai vizitat $ele două $amere alăturate2 — =ste $a şi $um le"aş fi fă$ut !n mod epres) 9e $unoşteam dinainte) — Pe $ine ai !nsăr$inat $u a$ea operă de artă a spar#erii) — Pe Co$otte) — Am văzut $e poate este bineO şi pentru ee$u%ie2 — Pe Co:atier) Pe $olonel !l tre$ură fiori re$i şi spuse printre din%i0 — adevărată brută $are"mi provoa$ă teamă dar nu ratează ni$iodată nimi$) — >i $u asta !ntreabă 9e$oK $u o vo$e $are eprima $uriozitate ameste$ată $u teamă $rede%i $ă"l ve%i putea prinde pe omul dumneavoastră2 — Pe $ine2 Pe .uridan2 stri#ă vesel $olonelul+ timp $ât voi fi ai$i să nu"%i fie fri$ă+ le#ea este !n mâinile mele) !n a$eastă noapte vom pune !n miş$are un me$anism $u $ompartimente şi resorturi despre $are vei primi amănunte $u o altă) o$azie) Cu a/utorul a$estui sistem simpati$ sunt si#ur $ă .urdian va $ădea !n $ursa noastră) — En%ele# pe /umătate spuse 9e$oK+ da$ă tânăra a$$eptă))) — =ste pierdut băiete) — &ar da$ă refuză2 — .ăiete este pierdut5 9e$oK !i arun$ă o privire !n $are se putea $iti invidia dar şi admira%ia) Colonelul surprinse a$ea uitătură şi fi#ura sa bătrână !nflori !ntr"o epresie de mul%umire naivă) — A$easta va fi ultima mea afa$ere spuse el şi vreau să fie opera mea de artă) ,e !ntrerupse pentru a"şi privi $easul şi stri#ă0 — ra unspreze$e5 Co$otte trebuie să"şi fi termina%i treaba iar Co:atier aşteaptă !n as$unzătoarea lui+ este timpul să"mi fa$ numărul $u .uridan al meu) 4ntră !n salon domnul de Perriere şi spune"i mar$(izei de $ăsătoria domnişoarei de 'illanova) 6u spune"i $ă totul mer#e $a pe roate)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută
†
Capitolul H — Cererea în căsătorie
,e fă$use o pauză !ntre două $adriluri şi $âteva #rupuri intrară !n seră) Colonelul o prinse !n tre$ere pe arie de *resme şi pe o altă tânără şi se spri/ini patern pe bra%ul lor) — Copiii mei dansul v"a fă$ut să uita%i de Fra$urile 6e#re2 !ntrebă el) — &elo$5 repli$ă ăria $ea blondă+ şi am venit să ne !nvârtim prin /urul domnului Dem Dem: dUAr UAr pen pentru tru a surp surpri rin nde unel unele e se$re e$rette inte intere resa san nte $ă$i) ă$i))) )) adău dău#ă ea $u mali%iozitate sunt si#ură $ă despre Fra$urile 6e#re vorbeşte de atâta vreme $u $ontesa5 Colonelul !i mân#âie obra/ii şi spuse pe un ton ridi$at0 — Dem: prietene iată doi dră$uşori !n$ântători $are o a$uză pe Fan$(ette $ă te"a a$aparat total5 Frumoasa $ontesă se !ntoarse imediat zâmbitoare dar Dem: se !nroşi $a şi $um i s"ar fi fă$ut un reproş #rav) — 6u"i aşa stri#ă domnişoara de *resme $u $andoare $ă vorbea%i despre a$T 9abussiere de a:liand şi de $ontele de Castres2 — 6u răspunse Fran$es$a Corona tot surâzătoare era vorba de lu$ruri mult mai interesante şi vă $er iertare frumoasele mele da$ă vi"l răpes$ pe bunul meu papa dar trebuie să"i !n$redin%ez un mare se$ret) — Baide5 spuse arie dând drumul bra%ului $olonelului noi nu vom şti nimi$) A(5 Cât mi"ar pla$e să fiu din ,aumur5 — &e $e2 !ntrebă $olonelul) — Fiin Fiind$ d$ă ă toate ate dom domnişo nişoar arel ele e din ,aumu aumurr au pe nopti optier eră ă $âte âte o ;;-az azet etă ă a *ribunalelor<) =a adău#ă !n timp $e toată lumea râdea0 — ,au aş vrea să fiu $a 'alentine 'alentine pe $ât2 Curiozitat Curiozitatea ea n"o ma$ină ni$iodat ni$iodată ă fiind$ă fiind$ă are alt$eva !n $ap) =a fu#i privindu"l fi pe Dem: dUAr) — ,ă auzim marele se$ret spuse $olonelul $are părea !n$ântat !n sinea lui el triumfa zi$ându"şi0 ;9e$oK este tare dar nu"mi a/un#e ni$i până la de#etul meu $el mi$) =l numeşte asta să ai noro$ !i s$(imb eu spun $ă este bine /u$at+ 4ată diferen%a5< Dem: luă !n mâinile sale pe $ele ale $ontesei) — 'ă ro# doamnă şopti el obosit şi des$ura/at+ mi"am des$(is sufletul şi inima !n fa%a dumneavoastră $are"mi sunte%i $ea mai bună prietenă+ sim%eam nevoia să mă destăinui $uiva dar !n urma a$estui efort mă simt epuizat şi nu mai pot suporta $a astăzi să"mi mai z#ândăreas$ă $ineva rana) En privirea $olonelului se putea $iti atât sar$asm $ât şi un sentiment de !nduioşare) — 4ată un ma#istrat ma#istrat #rav spuse $olonelul $olonelul iată"l pe $el mai savant savant şi mai $larvăzător $larvăzător dintre tinerii noştri /urişti pun pariu $ă !ntr"un an va a/un#e la patruze$i de ani !ntr"o bună zi se va trezi trezi ministr ministru) u) Când nu este vorba vorba despre despre Codul $ivil $ivil sau despre despre (otărâ (otărâril rile e /uriştilor romani pur şi simplu se fâstâ$eşte tot şi devine !ndră#ostitul $el mai autenti$ şi $el mai fri$os pe $are l"am !ntâlnit vreodată) — .unule papa5 spuse $ontesa $u reproş) — 6u ştia%i))) !n$eput Dem: dUAr) — >tiu !l !ntrerupse $olonelul $ă nu vreau sa ştiu 6u"mi pla$e să for%ez !n$rederea prietenilor a$este poveşti nu mai sunt pentru vârsta mea) ,ă vorbim despre alt$eva+ Dem: băiete am $itit de la un $ap la altul admirabila lu$rare pe $are mi"ai !n$redin%at"o) =u $are $unos$ destul de bine Corsi$a şi am fost martorul faptelor prezentate de tine sunt uimit de dezbatere dezbaterea a ta şi de $on$luziile $on$luziile tale+ privite privite lu$rurile lu$rurile din pun$tul pun$tul de vedere vedere al ministrului ministrului şi
Paul Fé Féval — Arma nevăzută $(iar şi al opiniei publi$e s"ar putea să nu fie luate !n serios datorită unor aşa"zise a$$ente romanti$e))) Contesa fă$ut un #est de nerăbdare) — .un papa !%i /ur $ă atât ministrul $ât şi opinia publi$ă ne interesează mai pu%in !n a$est moment) — 9asă"mă 9asă"mă fata mea repli$ă $olonelul $olonelul aproape $u severitate severitate vezi bine $ă Dem: mă as$ultă) Entr"adevăr tânărul /ude$ător de instru$%ie !l as$ulta+ o$(ii lui erau ple$a%i iar un roşu aprins luase lo$ul obişnuitei palori a obra/ilor săi) — 'ă mul%umes$ răspunse el+ am vrut să am şi opinia şi sfaturile dumneavoastră !n $eea $e $e priveşte priveşte a$eastă a$eastă lu$rare) lu$rare) Faptel Faptele e le"am redat $u $ea mai mai mare mare ea$titate ea$titate++ ele amplifi$ă interesul opiniei publi$e asupra pro$esului $are se va /ude$a !n fa%a $ur%ii $u /uri) ,unt (otărât să !naintez a$est memoriu şi trebuie+ numai pentru $a dreptatea să n"o apu$e pe $ăi #reşite !n bandă nu eistă numai un sin#ur Fra$ 6e#ru $are poartă a$est nume) &a$ă vre%i să şti%i a$eastă mare şi teribilă or#aniza%ie de răufă$ători pe $are mi"am propus s"o urmăres$ va profita $u si#uran%ă de a$eastă $onfuzie /udi$iară) — &a$ă te temi de a$est lu$ru spuse $u vioi$iune $olonelul de $e nu te"ai o$upat tu de $azul $are %i se !n$redin%ase2 — Poate $ă nu trebuia să"l refuz spuse Dem: $u un aer #ânditor dar n"am #ăsit nimi$ !n a$ea afa$ere din $eea $e $ăutam eu) =ste vorba de o bandă formată din $â%iva şme$(eri vul#ari $are nu $unos$ ni$i statutul statutul şi ni$i parola lor) ,imt $ă mă aflu pe $alea $ea $ea bună $ă mă apropii de %intă aşa !n$ât n"am vrut să mă !ntor$ din drum) — Ai $eva fapte noi2 !ntrebă mai liniştit $olonelul) — Am primit s$risorile pe $are le aşteptam de la5 ,artena răspunse tânărul /ude$ător de instru$%ie+ voi[ fa$e $ălătoria dar mă !ntreb da$ă trebuie să mă ba# eu !n a$ea (rubă))) Colonelul $lătină din $ap) — &in două lu$ruri una spuse el $u ră$eală sau vei #ăsi vizuina lupilor sau nu vei #ăsi nimi$+ da$ă nu #ăseşti nimi$ n"ai $e fa$e+ da$ă !nsă vei des$operii vizuina atun$i sin#urul mi/lo$ de"a pune mâna pe lupi este să intri !n #ura lor) — 6"am spus !n$ă totul adău#ă Dem: dUAr+ mâine trebuie să primes$ vizita unui informator) — En le#ătură $u bandi%ii din Corsi$a2 — En le#ătură $u bandi%ii de la Paris) n observator observator atent atent ar fi remar$at remar$at o anumită anumită epresie epresie de revoltă revoltă printre printre ridurile ridurile $are !mpânzeau fi#ura fi#ura $olonelului fapt $e dură o fra$%iune de se$undă se$undă după $are repetă $u o vo$e $almă0 — âine5 A(5 A(5 âine5 4a te uită $e !ntorsătură5 As$ultă"mă băiete să fii $u o$(ii !n patru şi să ai şi o armă la tine) !n $eea $e priveşte lu$rarea ta mai lasă"mă $âteva zile+ am fă$ut unele notări $are %i"ar putea fi utile+ faptul $ă ştiu atât de bine a$ele %inuturi dă #reutate spuselor tale !n spe$ial !n fa%a ministrului are era inspe$tor de puş$ării !n timpul domniei lui Carol al W"lea şi $are la ultima sa in$ursiune !n Corsi$a a a$$eptat invita%ia mea !n $astelul .ozzo) >tii la vârsta mea amintirile nu mai dau năvală $i !%i revin !n minte una $âte una după $are %i le notezi) Dem: to$mai des$(idea #ura pentru a"i mul%umi !n$ă o dată $olonelului a$$eptând propunerea a$estuia $ând $ontesa Corona $are bătea ta$tul muzi$ii !n #eamurile serei se !ntoarse şi spuse !ntr"un evident a$$es de de mânie0 — A(5 &e"a $e ne /u$ăm ai$i2 &omnul dUAr şi"a bătut oare /o$ de mine $ând mi"a vorbit vorbit timp de două ore))) ore))) două ore pe $eas de martiriul martiriul de temerile de speran%ele speran%ele de dra#ostea lui eprimată !n $uvinte !n$ântătoare dul$i şi pure pre$um $ânte$ul privi#(etorilor2 — Cerule mare))) bâlbâi tânărul ma#istrat)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — 6i$i un $er5 sau mai de#rabă un $er albastru !nto$mai $a fla$ăra dumneavoastră) 6u vreau să am $onştiin%a !n$ăr$ată) âine sunte%i !n stare s"o lua%i de la $apăt şi nu vreau $a !n fie$are zi să"mi pierd astfel timpul) &ra#ă papa te ro# să nu te superi adău#ă ea Entinzându Entinzându"şi "şi fruntea fruntea sărutului sărutului $olonelului $olonelului dar a #răit adevărat adevărat $ând ai spus $ă a$est bărbat este fri$os $a un iepure) =l a prins din zbor $onversa%ia ta despre Fra$urile 6e#re despre bandi%i $averne memorii de $onsultat pentru a mă !mpiedi$a pe mine să vorbes$ dar $red $ă merit pe bună dreptate un premiu pentru răbdare) &e$i dra#ă papa !%i de$lar $ă frumosul nostru prieten ai$i prezent se topeşte de dra#oste şi nu are nevoie de Fra$urile 6e#re pentru a"l etermina şi da$ă tu papa nu"i vii !n a/utor putem de pe a$um să ne pre#ătim de doliu) Dem: dUAr !şi ple$ase $apul şi tă$ea+ era uşor de observat $ât de mult !l rănise şi"l duruse a$el mod bat/o$oritor de a vorbi) — ,tai pu%in stai pu%in spuse $olonelul %ie nu"%i stă !n obi$ei să vorbeşti astfel5 — ,unt nemiloasă repli$ă $ontesa fiind$ă vreau să fiu nemiloasă+ un medi$ nu trebuie să fie prea sensibil) Avem de"a fa$e $u un bolnav pe $are trebuie să"l vinde$ăm $u ori$e pre%+ tot $eea $e voi fa$e eu este să s$(i%ez s$(i%ez opera%ia opera%ia spunându" spunându"%i %i papa $ă Dem: este !ndră#ost !ndră#ostit it până peste $ap de domnişoa domnişoara ra de 'ilanova 'ilanova şi da$ă nu"l a/u%i va muri de supărare) — 'alent 'alentine ine55 şopti şopti bătrân bătrânul ul $u o surpri surprinde ndere re prefă$ prefă$ută ută++ Cum5 Cum5 =ste =ste vorba vorba despre despre 'alentine şi prietenul nostru nu mi"a spus nimi$2 Dem: dUAr !l privi $u amără$iune !n timp $e Fran$es$a !şi mai tră#ea sufletul) — 6u"%i va spune nimi$ $ontinuă ea prinzându"l pe tânărul ma#istrat de mâini pe $are le strânse $i afe$%iune+ tremură de febră+ !mi provoa$ă mila) A(5 &ra#ă papa să ştii $ă este vorba despre un sentiment foarte puterni$ $ontinuă ea $u o vo$e s$(imbată aş fi vrut să"l auzi adineauri $um pasiunea ieşea din sufletul lui !n $uvinte pline de poezie şi elo$in%ă) =ra atât de frumos !n$ât m"a fă$ut să plân# şi atât de ridi$ol !n$ât m"a fă$ut să râd $a o nebună5 la$rimă se rosto#oli pe obra/ii $ontesei !n timp $e $ontinuă să vorbeas$ă0 — n bărbat puterni$5 Cel mai puterni$ din $â%i am !ntâlnit şi am admirat !n seara asta am des$operit $ă $el mai timid $a o fe$ioară mai ne(otărât de$ât un $opil şi amator de vorbe fără rost) &ouă ore5 Ri"am spus două ore5 Aveam senza%ia $ă"l !ntâlneam pentru prima oară0 era frumos $a un Crist+ vo$ea sa avea infleiunile unei (arpe) Ce poet5 Prietene dra#ă prietene ierta%i"mă dar eu mă răzbun fiind$ă am *ost prea emo%ionată) ,e !ntoarse spre $olonel şi !n$(eie !năbuşindu"şi un oftat0 — ,unt unele femei feri$ite5 'alentine a noastră va fi foarte iubită) 6u era nimeni a$olo pentru a s$oate !n eviden%ă partea $omi$ă a situa%iei) Colonelul !şi /u$a rolul $u multă stăpânire de sine simulând $ă este $uprins de emo%ia $onta#ioasă a Fran$es$ăi+ Dem: le arun$a o privire timidă şi re$unos$ătoare) Colonelul fu primul $are rupse tă$erea0 — A(5 ,ărmană $ăprioară spuse el şter#ându"şi $u batista o$(ii lipsi%i de la$rimi este adevărat $ă n"ai avut parte de prea multă feri$ire !n $ăsni$ia ta) &a$ă aş fi reuşit să"%i ofer o perl perlă ă $a a$est a$est Dem: Dem:5) 5))) )) &ar &ar $omo $omoar ara a mea mea n"av n"avem em sim%u sim%ull real realit ită% ă%ii ii)) 9u$r 9u$rur uril ile e se aran/ează $u planşete+ mai !ntâi pe mine a$ea $ăsătorie m"ar umple de feri$ire0 Dem: $u 'alentinei) 'alentinei) Cei doi ar $âşti#a dintr"o dintr"o lovitură lovitură o mare avere $uplu $uplu frumos şi $e $asă bună $ă$i amândoi bo#a%i+ !n $eea $e o priveşte pe 'alentine eu prea bine inten%iile mar$(izei dUrnans şi ale unei persoane se$unde pe $are este inutil să o numes$))) ,ă vorbim pu%in şi bine0 bunul nostru Dem: şi"a de$larat dra#ostea 'alentinei2 — A(5 fă$u tânărul ma#istrat ni$iodată5 — &ar priveşte"l papa5 stri#ă $ontesa şi să nu"l dv !ntrebi aşa $eva5 ie să"mi fadă astfel de de$lara%ii $uvinte arzătoare $are ar !mblânzi până şi o ti#roai$ă — 6u este este a$el a$elaş aşii lu$r lu$ru u spus spuse e $olo $olone nelu lul l ştie ştie ma$a ma$a $eva $eva desp despre re sent sentim imen ente tele le 'alentinei2 — &a$ă aş avea $ea mai mi$ă speran%ă))) !n$ep Dem: $u o vo$e tristă)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — =ste le#ea talionului !l !ntrerupse Fran$es$a sărmane domnule dUAr5 &e"a lun#ul $ari $arier erei ei voas voastr tre e a%i a%i luat luat atât atâtea ea inte intero ro#a #ato tori rii+ i+ iat iată $ă va veni venitt rând rândul ul vost vostru ru la un intero#atoriu) — Papa pe mine ar trebui să mă supui unui intero#atoriu da$ă vrei voi depune /urământ pentru i de$lara !n fa%a lui &umnezeu şi a oamenilor $ă eşti imposibil $a a$est dul$e băiat să"i !ntoar$ă spate5 a$uzatei) — Fie"vă milă doamnă şi nu vă mai bate%i /o$ se ru#ă Dem: $are a/unsese 4a $apătul puterilor) — 6u va permis nimeni să vorbi%i reluă veseli Fran$es$a) Papa de multe ori mi"am dat seama $e vedere pătrunzătoare ai))) — 9a vârsta mea spuse $olonelul $olonelul este adevărat adevărat $ă nu port o$(elari) o$(elari) Aminteşte"%i Aminteşte"%i te ro# şi spune"mi da$a n"ai remar$at $ă de multe ori 'alentine devenea visătoare $ând domnul Dem: dUAr era !n $entrul $onversa%iilor de salon) Colonelul râse $u râsul lui de om bun) — 4ată $ă vederea mea slăbeşte) ri$e ai spune n"am o$(i pentru astfel de lu$ruri şi mă simt tare !n$ur$at $ă$i mă aflu !ntre două păreri $ontradi$torii0 tu vezi totul !n roz iar sărmanul Dem: vede totul !n ne#ru+ !n $onse$in%ă ne trebuie un al treilea pentru a $on$luziona+ să"l ale#em) Ce"a%i spune de mar$(iză sau de !nsăşi 'alentine2 Contesa se arun$ă de #âtul lui şi"l sărută $u z#omot) — Papa dra#ă papa nu eistă altul mai minunat $a tine pe lumea asta stri#ă ea fiind$ă eşti de partea noastră bătălia este $âşti#ată !n #enun$(i Dem: şi mul%umeşte"i salvatorului tău) — 6ebună mai eşti5 spuse $olonelul+ te bu$uri sin#ură+ vezi bine $e tă$ut este Dem:) $lipă to%i trei rămaseră fără #rai+ apoi $ontesa vorbi !n$er$ând să pară veselă0 — En tot universul nu eistă doi oameni $a a$esta) 4ubeşte $u atâta pasiune !n$ât şi a$est $(in !i este dra# şi !i este fri$ă să re#rete până şi zbu$iumul nesi#uran%ei lui) — *oate bune şi frumoase de$lară $olonelul şi poate $ă a$um şaize$i de ani şi eu eram aşa+ mărturises$ mărturises$ $ă nu"mi nu"mi mai amintes$ !l !ntreb pur şi simplu pe domnul domnul dUAr da$ă vrea să intervin !n favoarea lui) — Colonele Colonele !i răspunse răspunse Dem: Dem: dUAr $are"şi $are"şi mai reveni reveni şi a $ărui $ărui vo$e deveni deveni mai fermă $unos$ prietenia $u $are mă !n$on/ura%i şi vă sunt re$unos$ător !n plus ştiu $ă n"aş putea ale#e avo$at mai bun $a dumneavoastră) Fa$e%i $um mai bine iar eu vă mul%umes$ anti$ipat) ă a$uza%i pe drept $uvânt de laşitate+ vă mărturises$ $ă aş fi dorit să amân a$est moment $ând mi se va pronun%a sentin%a) ri$e s"ar !ntâmpla nu !n$er$a%i să mă pă$ăli%i iar răspunsul domnişoarei de 'illanova să"mi fie transmis !n termenii !n $are"i va formula ea) 'oi aştepta ai$i+ dores$ să fiu sin#ur) Contesa astfel $on$ediată !şi luă buni$ul de bra% şi !l trase !nspre salon) El mai privi !n$ă o dată pe Dem: dUAr $are se as$unse după tufa de :u$$a şi !şi luă $apul !ntre mâini iar ea şopti $u o arzătoare admira%ie0 — &e$i mai sunt bărba%i $are pot iubi atât de mult5 Colonelul fă$ea parte dintre a$ei a$tori $are"şi $ontinuă /o$ul până !n $ulise) — Ce va spune mar$(iza2 şopti el $a şi $um ar fi vorbit $u sine !nsuşi) — A(5 papa stri#ă Fran$es$a mar$(iza este pre#ătită mar$(iza va fi !n$ântată+ !n toată a$eastă poveste tu eşti sin#urul $are nu te aşteptai) >i ştii este adevărat $eea $e spuneam adineauri0 frumoasa 'alentine nu"şi dezlipeşte o$(ii de buzele domnului dUAr !n momentul momentul !n $are $are a$esta a$esta !n$epe !n$epe să vorbeas$ă) vorbeas$ă) Alaltăi Alaltăieri eri seara seara $ând $ând povestea povestea despre a$ele aso$ia%ii misterioase $are"mi dau fiori $ă$i !mi trezes$ amintiri de pe timpul $ând lo$uiam !n Corsi$a 'alentine !i sorbea fie$are $uvin%el) 6u sunt sin#ura $are mi"am dat seama de a$est lu$ru diverse domnişoare şoptes$ unele lu$ruri şi se amuză) A(5 fă$u $olonelul distrat) &omnişoarele astea5 6u"i bine) Ce mai este şi $u vârsta asta5 =u n"am observat nimi$)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută ,alo ,alonu null era era plin plin de invi invita ta%i %i $are $are se a#it a#itau au vesel veseli) i) 'ale 'alent ntin ine e !n iure iureşu şull dans dansul ului ui strălu$ea de frumuse%e) ar$(iza to$mai $âşti#ase la (ist+ ea !şi $edă lo$ul vărului din ,aumur $ă$i $olonelul !i spuse la ure$(e0 — &oamnă aş dori să vă vorbes$ imediat !ntre patru o$(i) Colonelul Colonelul !i oferi oferi bra%ul bra%ul şi se !ndrept !ndreptară ară spre budoar budoar a $ărui uşă se afla afla pe pe partea partea opusă serei) — A spus $eva2 !ntrebă mar$(iza) — Formal) — Atun$i !i vom spune mi$u%ei mâine) — Ei vom spune $(iar !n seara asta) — Cum5 !n seara asta2 stri#ă doamna dUrnans) — &ra#ă doamnă răspunse $olonelul .ozzo $are"şi luă pozi%ia favorită pi$ior peste pi$ior /u$ându"se $u de#etele n"ave%i idee $âtă pasiune pas iune za$e !n a$est tânăr) — Entr"adevăr2 fă$u mar$(iza râzând râzând frumoşi+ Bippol:te Bippol:te a des$operit"o pe Ari$ie2 — Ce s"a s"a !ntâ !ntâmp mpla lat2 t2 !ntr !ntreb ebă ă 'ale 'alent ntin ine e intr intrân ând d !n budo budoar ar)) Fran$ Fran$es es$a $a mi"a mi"a fura furatt $avalerul to$mai $ând ne pre#ăteam de un nou dans+ mi"a spus $ă sunt aşteptată ai$i pentru $a să"mi $omuni$a%i $eva important) =a puse a$$ent pe ultimele $uvinte şi se aşeză pe un taburet !ntre mar$(iză şi $olonel) Amândoi zâmbeau) ar$(iza fu prima $are vorbi) — =şti o $opilă minunata spuse ea toată lumea te adoră+ $ei $are te iubes$ mai mult nu ştiu pe $e pi$ior să danseze $u tine) Fără s"o mai lun#im !%i spun e este vorba de $ăsătorie) — .ravo5 şopti $olonelul+ Câtă diploma%ie5 'alentine era pu%in surprinsă apoi spuse0 — Aşa repede repede mamă2 mamă2 "am #ândit #ândit $ă se 'a !ntâmpla !ntâmpla şi asta !ntr"o bună zi dar $redeam $ă mai este timp sau poate vre%i să mă ne$ă/i%i voi doi sunt feri$ită ai$i $ă$i mătuşa mea iubită este pentru mine $ea mai bună dintre mame))) =a luă mâna mar$(izei pe $are o sărută şi !ntreba si#ură de răspuns0 — 6u mai mă vre%i mamă2 Colonelul atinse taba$(era lui de aur $ăreia !i pipai $apa$ul #ânditor) — 4ată"o pe mar$(iză $u o$(ii !n la$rimi spuse el) &upă pisi$ă femeia este animalul $el mai #ra%ios al $rea%iei) &ra#a mea nu vrei să te mări%i2 — =u spuse 'alentine nu m"am #ândit prea mult la a$est lu$ru) Care"i #entilomul $are m"a $erut de so%ie2 Că$i !n definitiv unii pot fi refuza%i iar al%ii a$$epta%i) — =ste foarte adevărat spuse mar$(iza $are râdea printre la$rimi) -ândeşti $a un !n#er5 =istă vreun bărbat pe $are l"ai a$$epta a$$epta de bună voie2 — Pentru dans răspunse 'alentine $unos$ trei sau patru $are nu sunt stân#a$i dar pentru măritiş))) =a se opri iar privirea ei /u$ăuşă se voala deodată) — =istă $ineva $are nu dansează !n$epu ea !n$et))) A$ela))) =a se !ntrerupse din nou şi deveni visătoare) ar$(iza se aple$ă spre ea şi o sărută pe frunte) — Ce"ai zi$e de domnul Dem: dUAr2 !i spuse ea 'alentine avu un şo$) bra/ii ei deveniră dintr"o dată palizi) n moment nu spuse ni$i un $uvânt+ o$(ii săi râmaseră a%inti%i !n /os) — =i bine5 6u spui nimi$2 !ntrebă $olonelul) ar$(iza triumfătoare şopti0 — Cum am #(i$it noi5 Pieptul 'alentinei zvâ$nea $u tot efortul ei disperat de a"şi potoli bătăile inimii+ ea !şi ridi$ă privirea $ura/oasă $u li$ăriri sumbre) — Ce ai #(i$it mamă2 !ntrebă ea $u duritate) ar$(iza tă$u mirată şi ofensată) Colonelul !şi des$(ise taba$(era de aur şi mormăi printre din%i) — Ciudată fată5 Ciudată fată5 'alentine aşteptă un moment apoi spuse $u o vo$e serioasă şi si#ură0
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — 4erta%i"mă doamnă n"am vrut să fiu nepoliti$oasă) >ti%i bine $ă vă iubes$ $a pe propria mea mamă) Pentru a doua oară mar$(iza o !mbră%işa !n timp $e $olonelul $u un aer #ânditor priză $âteva fire de taba$) — ,e vor iubi prea mult spuse el bat/o$oritor+ !n a$easta viitoare $ăsni$ie săruturile vor fi $u din%i iar mân#âierile $u #(eare) 'alentine !şi !n$runtă pu%in sprân$enele după $are zâmbi) =a !şi re#ăsi vo$ea blândă şi spuse !n$et0 — Prieteni da$ă a%i putea vedea !n adân$ul sufletului sufletului meu n"a%i mai #lumi pe seama mea) Apoi adău#ă şi mai !n$et0 — =ste adevărat2 &omnul Dem: dUAr m"a $erut de so%ie2 — =ste $ât se poate de adevărat dra#a mea !i răspunse mar$(iza+ $redeai $ă fa$em #lume pe seama ta2 &oreşti timp de #ândire2 Ai nevoie de o zi sau două $a să te #ândeşti2 — 6u spuse 'alentine $are se ridi$ă n"am nevoie de timp de #ândire) ,unt (otărâtă) A$este $uvinte fură pronun%ate $u un asemenea a$$ent !n$ât doamna de rnans !l privi neliniştită pe $olonel) A$esta din urmă era etrem de liniştit) — =i bine5 Comoara Comoara mea da$ă eşti (otărâtă (otărâtă spune"ne spune"ne $e anume anume să"i transmitem transmitem domnului Dem: $are aşteaptă un răspuns spuse $olonelul) — A(5 A(5 spuse spuse 'ale 'alent ntin ina a a $ăre $ăreii emo% emo%ie ie !i #âtu #âtuia ia vo$e vo$ea) a) &omn &omnul ul Dem: Dem: aşte aşteap aptă tă răspunsul meu2 =a ezită după $are spuse dintr"o suflare0 — Dăspunsul !l voi transmite $(iar eu)
†
Capitolul J — Prima întrevedere
ar$(iza rămase mută neputând ni$i mă$ar s"o opreas$ă pe domnişoara de 'illanova $are traversa de/a salonul şi se !ndrepta spre serele unde se afla domnul Dem: dUAr) — Fu#i5 stri#ă mar$(iza $ând !şi mai reveni din uimire+ sunt nău$ită5 Copila asta mă va du$e !n pra#ul nebuniei2 'alentine5 'alentine5 ă$ar de m"ar auzi5 — Ciudată fată spuse $olonelul fără să se mişte) ar$(iza reuşi $u #reu să se ridi$e+ ea se $lătina şi tremura) — Admir $almul vostru spuse ea $u $iudă dar mi"e imposibil să mă stăpânes$) — ar$(iză răspunse $olonelul eu ni$iodată n"am avut nervi+ şi $(iar da$ă aş fi avut $ândva s"au risipit de multa vreme) — &ar nu se $ade5 stri#ă doamna dUrnans !n $ulmea a#ita%iei+ nu sunt o absurdă dar de data a$easta 'alentine a !ntre$ut ori$e măsură))) tânără de vârsta ei5 — &ra#ă mar$(iză peste trei săptămâni va fi o femeie adevărată) — Ce va fa$e oare2 — 6u ştiu) — *rebuie să fu#im după ea) — 'ede%i"vă de treabă) 6u pot de$ât să vă ofer bra%ul meu $ă$i sunte%i !ntr"o stare de plâns dar ne vom !ntoar$e din nou la /o$urile noastre) >ti%i bine $ă mă pri$ep pu%in şi la medi$ină iar pe voi vă $unos$ $a pe propriul meu buzunar) 'ă re$omand o lin#uri%ă de peltea şi o $eaş$ă de $eai $u lapte) En timp $e vorbea se ridi$ă şi $olonelul !i oferi bra%ul $urtenitor mar$(izei $are"l privea supărată)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Prietenă dra#ă reluă el (aide să vorbim des$(is) 6oi nu o mai putem naşte a doua oară nu"i aşa2 =ste o fată ele#antă fină şi spirituală+ sper să aibă şi un suflet bun+ !ntr"un $uvânt ea va fi demnă de numele solului pe $are l"a%i propus+ dar şti%i de unde am luat"o2 Am $unos$ut o $opilă !n$ântătoare $are a suferit de $oree+ !n $ele din urmă s"a vinde$at dar n"a mai fost ni$iodată $a toată lumea) 'alentine a trebuit să stea atâta timp departe de lume nu din $auza vreunei poveşti romanti$e datorită bolii ei) !n definitiv nu trebuie să ne plân#em $i trebuie să mul%umim soartei $are ne"a s$os !n $ale o minunată fiin%ă ori#inală $am voluntară dar nu"i rău $ă$i !n felul a$esta va fi stăpână !n $asa ei+ este o fată bună şi nu este mai i#norantă de$ât o altă fată $e vârsta ei+ $ând vrea şi este !n toane bune 'alentine poate fi de o inteli#en%ă s$lipitoare şi !n plus este o fiin%ă $instită) .ine!n%eles bine!n%eles spuse mar$(iza $onsolată de $ând este la mine a !nvă%at multe iar !n $er$ul nostru nu văd o altă fată $u $are poate fi $omparată) &ar a$eastă ultimă pornire a ei mi se pare de un tupeu5))) &e altfel $a tot $eea $e fa$e ea) =a mer#e dire$t la %inta pre$um animalele sălbati$e) A$est #est al ei pe $are voi !l $onsidera%i nepoliti$os ni$i nu va fi remar$at) ai !nainte m" a%i !ntrebat0 ;Ce va fa$e a$um2< iar eu v"am răspuns0 ;6u ştiu<+ da$ă vre%i să mă $rede%i este purul adevăr) 6imi$ mai ori#inal de$ât a$este mi$u%e $are ştiu să se des$ur$e !n situa%ii mai spe$iale) 6u vă fa$e%i #ri/i5 Cei doi a/unseseră !n salon) Colonelul atinse $u de#etul umărul masiv al vărului de la ,aumur $are avea !n mână şase atuuri) ar$(iza !şi reluă lo$ul la masa de /o$ şi $âşti#ă deşi o$(ii ei erau !ndrepta%i spre sera unde se aflau Dem: şi 'alentine !n mare $onferin%ă) &e!ndată $e $olonelul se eliberă fu abordat de domnul baron de Perriere) — =i bine5 spuse el după $e"l salută $u respe$t totul mer#e aşa $um dori%i *ală2 — >tii foarte bine răspunse bătrânul $olonel $u un aer !n#âmfat m"am năs$ut !ntr"o zodie bună şi am un noro$ $(ior) 'om $âşti#a şi de data a$easta dar este ultima mea afa$ere) — Peste $in$ize$i de ani răspunse 9e$oK vom vorbi despre ieşirea dumneavoastră la pensie) ,ă nu"mi purta%i pi$ă pi$ă pentru $eea $e vă spun0 adevăra%ii maeştri ai biliardului sunt $ei $are /oa$ă bine şi !n plus mai $âşti#ă) 4ată $ă a tre$ut de/a de miezul nop%ii) &ori%i să"mi da%i vreun ordin2 — &ra#ă *ulonezule tu eşti $el $e urmezi după mine răspunse $olonelul spri/inindu" se prieteneşte2 umărul lui+ am promis şi am /urat $ă tu !mi vei lua lo$ul+ $ând doreşti pot să"%i semnez) Am uitat sa te !ntreb pe $ine ai ales să urmăreas$ă fla#rantul deli$t de la numărul J) — Pe mine m"am ales răspunse 9e$oK+ $ând este vorba să vă se$ondez n"am !n$redere !n nimeni de$ât !n propria"mi persoană) &e ai$i mă voi du$e dire$t !n $amera mea de la numărul J2 $are este ve$ină $u $amera domnului C(opin profesorul de muzi$ă şi $are are o vo$e $e te trezeşte din mor%i) Conta%i pe mine) 9a primul stri#ăt al domnului C(opin toată lumea din $asă va fi !n pi$ioare) Colonelul !i luă mâna şi i"o strânse) — &ra# &ra#ul ul meu meu spus spuse e el emo% emo%io iona nat t să ştii ştii $ă ne lu$r lu$rez ezii pent pentru ru un in#r in#rat at şi la momentul potrivit vei primi dovada prieteniei mele sin$ere) s in$ere) ,e despăr%iră iar 9e$oK părăsi palatul rnans spunându"şi0 — &a$ă nu l"aş $unoaşte pe bătrânul vampir aş $rede ori$e mi"ar spune el) 'alentine intrase !n seră $u un pas vioi şi (otărât şi se !ndreptă dire$t spre Dem: dUAr+ deseori $opiilor li se !ntâmplă să se $readă stăpâni pe o situa%ie dar !n ultimul moment !şi dau seama $ă le lipses$ for%a şi $uvintele ne$esare) 'alentine era !n$ă o $opilă+ $ând !l văzu pe tânărul ma#istrat $are se ridi$ă la apari%ia ei privind"o $u o$(i emo%iona%i ea se opri !n$ur$ată) En o$(i o$(iii lui lui Dem: Dem: se pute putea a obser observa va starea starea tensio tensiona nată tă a a$est a$estui uia+ a+ se pute putea a $iti $iti neliniştea provo$ată de o aşteptare !ndelun#ă dar şi o uimire adevărată) A$eastă uimire o
Paul Fé Féval — Arma nevăzută !n#(e%ă pe $ura/oasa 'alentine) Cuvintele pe $are ar fi dorit să le pronun%e !i zburară din minte şi rămaseră $âteva se$unde unul !n fa%a $eluilalt el intri#at iar ea $ăutându"şi !n zadar prezen%a de spirit $are o $ara$teriza) — Aş fi fost mai !n%eleaptă da$ă n"aş fi venit spuse ea !n sfârşit+ probabil $ă mă ve%i /ude$a aspru) — =u5 se bâlbâi Dem: !n timp $e"şi !mpreună mâinile) &in a$el $uvânt simplu şi din #estul tânărului răzbătea o dra#oste profundă) 'alentine !şi !ntinse mâinile spre Dem: şoptind0 — Aveam atâtea lu$ruri să vă spun5))) Credeam $ă mă dispre%ui%i) — =u5 repetă Dem: $u o vo$e abia inteli#ibilă) — 6i$iod 6i$iodată ată nu mi"a%i mi"a%i vorbit vorbit $rede $redeam am $ă mă evita% evita%i)) i)))) Dem: Dem: $u mare mare efort efort răspunse0 — &omnişoară să şti%i $ă nu v"a%i !nşelat+ am luptat $u mine !nsumi $u toată ener#ia şi disperarea5 — &e $e2 !ntrebă ea $u blânde%e) privire minunată se stre$ură printre #enele ei ple$ate) Dem: răspunse0 — &in primul moment mi"am dat seama $ă nenoro$irea vie%ii mele este ai$i) — &ar de $e2 repetă 'alentine $u vioi$iune) — Cineva !mi şoptea0 nu vei fi iubit) — 6umai din $auza $auza asta2 şopti 'alentin 'alentine e $are s$(i%ă un zâmbet) zâmbet) 'orbi%i"mi 'orbi%i"mi des$(is des$(is numai din $auza asta2 Fiind$ă răspunsul tânărului !ntârzia ea zise nerăbdătoare0 — &e$i nu m"a%i re$unos$ut2 Dem: o privi stupefiat) — ,unt si#ur $ă nu v"am mai văzut ni$iodată !nainte de a$ea seară $ând doamna mar$(iză prezentat) — Enainte5 repetă domnişoara de 'ilanove $u un a $ent $iudat !n vo$e) &upă o mi$ă pauză ea adău#ă !n$et0 — 4ar de atun$i2 Dem: !şi fă$ea inventarul amintirilor) — &a$ă nu #(i$eşti de prima dată reluă ea pe un ton vioi trebuie să renun%i) &omnule dUAr vă va a/uta $u atât mai mult $u $ât va fi şi o o$azie să"mi plătes$ o datorie0 o tânără sin#ură noaptea !ntr"un $artier pustiu))) — Pe $(ei !n apropierea #rădinii botani$e5 spuse Dem: $are avea senza%ia $ă visează) =ste oare $u putin%ă2 — &a pe $(ei lân#ă #rădină) *ânăra purta un voal pe $are studen%ii vroiau să i"l smul#ă+ ea vroia să a/un#ă a/un#ă la trăsura $are o aştepta la $â%iva metri depărtare dar nebunii de studen%i !i barau drumul &in feri$ire un tre$ător auzi stri#ătele))) tre$ătorul era un tânăr $are !n #eneral este timid $u femeile dar devine un adversar de temut !n fa%a peri$olului) =l se năpusti năpusti asupra a$elor studen%i $a un trăsnet iar tânăra tânăra ne$unos$ută abia avu timp să !n#aime $âteva $uvinte de mul%umire) — .ănuies$ $ă era%i $(iar dumneavoastră5 spuse !n$et Dem:) *rebuie să mă $rede%i domnule dUAr şi din sufletului vă mul%umes$ şi vă permit să mă !nt !ntreba reba%%i de $e eu eu domn domniş işo oara ara de 'ill 'illan ano ova va am avut avut nevo nevoie ie de a/u a/utoru torull dumneavoastră la a$ea oră şi !n a$el lo$ — 6u era%i $u nimi$ obli#ată să fa$e%i aluzie la un Ciment $are era foarte departe de #ândurile mele) — 'ă !nşela%i reluă 'alentine $u o vo$e #ravă+ după părerea mea este o mare onoare şi feri$ire să fii $utată de un om $a dumneavoastră) Am dorit să afla%i răspunsul din propria"mi #ură pentru a vă spune nu numai $ât pre% pun pe prietenia dumneavoastră dar şi pentru a vă epli$a motivele unui refuz ne$esar $are"mi umple sufletul de triste%e) Fi#ura lui Dem: deveni de o paloare $adaveri$ă şi du$ându"şi mâna !n dreptul inimii spuse0 — Am trăit $u presentimentul propriei mele nenoro$iri5
Paul Fé Féval — Arma nevăzută =l se lăsă să alune$e !ntr"un /il% iar 'alentine se aşeză lân#ă el spunând0 — &omnule dUAr !mi este imposibil să devin so%ia dumneavoastră5 *ânăra spuse a$est lu$ru $u o asemenea vo$e !n$ât pe ma#istrat !l tre$ură fiori re$i şi o privi $u o$(i speria%i !n s$(imb privirea ei era $almă şi ş i senină pre$um $ea a !n#erilor5 — A(5 spuse ea fără pi$ de or#oliu şi $u un zâmbet $ald nu despre asta"i vorba+ sunt o tânără $instită şi pot să /ur $ă aş fi şi o so%ie $instită şi $redin$ioasă dar m afară de a$este lu$ruri $are depind de mine toate $elelalte lu$ruri $are mă prives$ ridi$ă o serie de probleme şi nesi#uran%ă) Baide%i5 6u mă mai privi%i aşa+ tre$utul meu pe $are"l ve%i $unoa $unoaşte şte ar !nspăi !nspăimân mânta ta un bărbat bărbat $are $are o$upă o$upă pozi%i pozi%ia a voastră voastră i"ar distru distru#e #e $arier $ariera2 a2 'iitorul lui))) — n $uvânt un sin#ur $uvânt5 o !ntrerupse Dem: $u pasiune+ iubi%i pe alt bărbat2 — &a răspunse 'alentine) =a adău#ă obosită0 — &a$ă n"ar fi fost aşa si#ur v"aş fi iubit pe dumneavoastră) Dem: !şi ple$ă $apul+ ea !l privi tristă apoi !S !ntrebă0 — 're%i să fiu sora voastră2 — &umnezeule5 spuse ma#istratul $u durere !n #las lăsa%i"mă5 6u vede%i $ât sufăr5 — A$estea fiind spuse resimt $u tărie rana pe $are v"am provo$at"o dar n"aş vrea să ne despăr%im astfel domnule dUAr+ eistă un nu ştiu $e invizibil $are ne uneşte) '"am spus $ă mâine mă ve%i $unoaşte mai bine0 dores$ a$est lu$ru) =u vă $unos$ fără ştirea voastră+ ştiu $ă v"a%i dedi$at !ntrea#a tinere%e unei misterioase opere de răzbunare0 !i urmări%i pe asasinii tatălui vostru))) A(5 se !ntrerupse ea+ !n sfârşit vă trezi%i0 a%i tresărit) $(ii lor se !ntâlniră+ ni$iodată Dem: dUAr n"o văzuse mai frumoasă) =a $ontinuă0 — Ave%i o inimă mare şi o inteli#en%ă uimitoare+ a%i fă$ut investi#a%ii e$elente dar ei ştiu să fu#ă şi să se as$undă pre$um vulpea !şi şter#e urmele $u $oada) Cine ştie2 &a$ă nu pot fi dra#ostea voastră poate voi fi răzbunarea voastră) Dem: o $ontemplă $u pasiune) — Ei şti%i pe $ei pe $are"i $aut2 !ntreba el) =a răspunse0 — Cunos$ $el pu%in unul) — 6umele lui5 ,tri#ă tânărul ma#istrat) — =a puse un de#et !n dreptul buzelor) 6u ai$i spuse ea aproape şoptit+ am vorbit şi aşa prea mult !n a$eastă $asă !n $are pere%ii au ure$(i) âine trebuie neapărat să ne !ntâlnim+ vre%i să"mi a$orda%i o !ntrevedere2 — nde5 !ntrebă Dem:) — 9a dumneavoastră) — 9a mine2 repetă tânărul tânărul ma#istrat) ma#istrat) 'om fi sin#uri reluă reluă domnişoara domnişoara de 'illanova 'illanova pe un ton (otărât !n$epând $u ora şase sa fi%i lân#ă uşa) vede%i domnule Dem: dUAr adău#ă ea ridi$ându"se !n timp $e zâmbetul ei frumos era plin de melan$olie+ sunt o fată $iudată şi nu mă ve%i re#reta prea mult) Pe mâine seară5 'oi fi la dumneavoastră la ora şase)
†
Capitolul N — Prima dresoare
Paul Fé Féval — Arma nevăzută 4ată 4ată o povest poveste e asemăn asemănăto ătoare are $u $ea a Cateri Caterinei nei !mpără !mpărătea teasa sa Dusiei Dusiei)) ?ean"P ?ean"Paul aul ,ama:ou primul dresor al re#inei Portu#aliei şi inventatorul prafului inse$ti$id !mpreună $u mena#eria sa !n oraşul ,aint".rieu$ din departamentul Cotes"du"6ord) &e $urând !i murise so%ia $are era o femeie $u barbă prezi$ătoare şi ursuză) ,aint".rieu$ este un oraş mo(orât şi tă$ut !n$on/urat de un o$ean de varză lo$uitorii săi sunt blânzi şi nepri(ăni%i pre$um le#umele pe $are 4e $ultivă dar dispre%uies$ flea$urile şi nu mer# ni$iodată la spe$ta$ol) En zadar animalele fero$e ale lui ?ean"Paul ,ama:ou ră#eau !n $ir$ul ridi$at !n mi/lo$ul pie%ii oraşului+ !n zadar ?ean"Paul enumera !n porta"vo$e admira%ia şi prietenia diverşilor suverani ai =uropei manifestate fa%ă de el+ băn$ile unsuroase ale $ir$ului rămâneau #oale iar după trei zile nu vânduse !n$ă ni$i mă$ar o pun#ă $u a$el praf inse$ti$id) &upă $um se ştie un ne$az nu vine ni$iodată sin#ur) En timp $e !şi !mpa$(eta $u triste%e ba#a/ele pentru a ple$a !n $ăutarea unor aşezări mai ospitaliere i se rupse osia de la $ăru%ă) *rebuia să ridi$e $u for%a bra%elor $ăru%a pentru a !nlo$ui piesa ruptă) ?ean"Paul !n$ar$ă !nsă triste%ea provo$ată de văduvie şi de insu$$esul din a$el oraş !l vlă#uise de putere+ ni$i a/utorul unui soldat binevoitor nu se soldă $u un su$$es mai mare $i dimpotrivă) *o$mai atun$i tre$ea prin pia%ă o tânără $u un $oş pe $are"l purta !n $reştetul $apului0 un $oş $u varză atât de !nalt şi de lun# !n$ât avea aspe$tul unui munte $are mer#e) *ânăra se opri pentru a se interesa de motivul a$elei adunări+ după $e"i privi $u milă pe soldat şi pe ?ean"Paul ,ama:ou ea !şi aşeză $oşul pe $aldarâm tre$u !ntre $ele două ro%i şi dintr"o sin#ură !n$er$are săltă $ăru%a pe $are o sus%inu atâta timp $ât fu ne$esar pentru !nlo$uirea osiei) ,ama:ou ar fi putut să"i ofere bani e drept pu%ini $ă$i $on%inutul $asetei lui se sub%iase $onsiderabil+ preferă !nsă să"i ofere inima şi mâna lui) Fără a$eastă !ntâmplare tânăra pe nume .astienne ar fi trăit şi ar fi murit printre verzele ei) ?ean"Paul după $e se $ăsători $u ea !n fa%a lui &umnezeu o boteză 9eo$adie !i dădu ei bluza s$urtă şi !mpodobită $u paiete a defun$tei şi o numi prima dresoare a prin$ipalelor $ur%i ale =uropei) Căsătoria lor fu eemplară+ 9eo$adie deşi avea o for%ă etraordinară era şi fată frumoasă şi o dată $u ea !n $asa lor pe ro%i pătrunse veselia şi noro$ul) =a !l fă$u pe ?ean" Paul atât de feri$it !n$ât la sărbătorirea lui 9udovi$"Filip din 183@ 183@ el /u$ă rolul bărbatului $olos oferind publi$ului un spe$ta$ol spe$ta$ol deosebit de atră#ător atră#ător a $elor 1HI 1HI de T# de #răsime #răsime bă#ate $u #(iotura sub pielea unui om) Cât despre 9eo$adie ea se lupta fără ni$i un fel de armă $u ursul şi $u o uşurin%ă deosebită %inea ti#rul pe umeri) =i !i plă$ea să se antreneze !n orele libere iar ,ama:ou o !nso%ea totdeauna $u plă$ere) En a$ele momente ei dădeau adevărate reprezenta%ii !n $are loviturile de maestru apli$ate !nsă $u prietenie $ontribuiau la sporirea stimei re$ipro$e $elor doi so%i) Entr"o sear seară ă după după masă masă ,ama ,ama:o :ou u !i su#e su#eră ră neve nevest stei ei să fa$ă fa$ă nişt nişte e eer eer$i $i%i %iii de for% for%ă ă $u #(iulelele) ,e amuzau $a doi !ndră#osti%i !ndră#osti%i iar 9eo$adie râzând din toată inima arun$ă o #(iulea atât de bine !n$ât ?ean"Paul $ăzu s$o%ând un #eamăt de animal) A$eastă ultimă lovitură mar$ă sfârşitul partidei ?ean"Paul nu se mai ridi$ă) urise pur şi simplu) 9eo$adie fu $ea mai $ontrariată $ă$i nu arun$ase #(iuleaua $u ni$i un s$op aşa $um ea !nsăşi de$lară !n fa%a tuturor $ole#ilor de $ir$) =a $(eltui o avere pentru !nmormântare iar /usti%ia nu se ameste$ă delo$ !i a$eastă tra#i$ă !ntâmplare !ntru$ât se dovedise $a sărmanul ,ama:ou !şi sfărâmase $apul din $auza râsului) &upă o lună de zile 9eo$adie $ompuse un bo$et tra#i$o"$omi$ pe mar#inea a$elei !ntâmplări pe $are"l interpreta sin#ură a$ompaniindu"se la $(itară $ă$i tânăra foarte talentată) &upă şase săptămâni ea de$lara $u oare$are amără$iune !n #las0 /o$ de mâini /o$ de şme$(eri+ şi el ar fi putut să"mi fa$ă fa$ă a$elaşi lu$ru) Ce prostie5
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Entre timp se $onsolase !n a$elaşi mod pre$um !mpărăteasa =$aterina a Dusiei despre $are am vorbit de/a) Enzestrată $u o sensibilitate rar !ntâlnită ea !şi lăsă inima !n voia soartei şi nu dori să"şi le#e destinul unui alt so%) — ,"ar putea !ntâmpla vreun a$$ident spunea ea şi lu$ru !%i dă mare bătaie de $ap) !n urma a$estei !n%elepte (otărâri pe la ea defilară o mul%ime de prim"miniştri $are nu se numeau numeau ni$i PoniatosTi PoniatosTi ni$i rloff rloff ni$i PotemTin PotemTin dar $are /u$ând /u$ând aproimat aproimativ iv a$elaşi a$elaşi rol veneau şi ple$au !n fun$%ie de $apri$ioasa sa inimă) 4mperiul era din $e !n $e mai prosper şi !n septembrie 1838 o re!ntâlnim pe doamna văduvă ,ama:ou instalată $u $ir$ul său pe terenul $are se !nve$ina $u pia%a al(ubert unde urma să se $onstruias$ă #ara rleans) Cir$ul său părea un palat !n mi/lo$ul bară$ilor din !mpre/urimi iar de"o parte şi de alta erau două afişe imense $are anun%au $ă animalele din -rădina oolo#i$ă erau inofensive !n $ompara%ie $u animalele fero$e şi $iudate ale văduvei ,ama:ou prima dresoare prima somnambulă şi prima $ântărea%ă a $ur%ii Portu#aliei şi %ărilor din 6ord la un lo$) =ra aproimativ ora nouă seara) Câ%iva saltimban$i !n$er$au să fa$ă re$lamă pentru a atra#e publi$ul !n$ăpă%ânat $are nu obişnuia să a$est $artier !ndepărtat) 9a intrarea !n rulota doamnei ,ama:ou era un afiş mare $are anun%a un mare spe$ta$ol pentru lo$uitori Parisului pentru $ălătorii străini şi pentru elevii de la diversele $ole#ii) 4nteriorul $ir$ului era pustiu şi liniştit+ toată trupa avea liber $u e$ep%ia pazni$ilor $are dormeau !n fa%a $uştilor animalelor) lumină strălu$ea prin ferestrele rulotei iar din eterior se putea remar$a silueta atleti$ă a 9eo$adiei) 4nteriorul rulotei avea un aspe$t destul de ori#inal $are merită des$ris) A$esta semăna datorită plafonului foarte /os şi a propor%iilor rulotei $u $uşetele de pe vapoarele $are navi#(ează pe ,ena şi !n $are de multe ori se pot vedea familii numeroase mân$ând dormind şi fă$ând mena/ul !n lo$uri !n $are ma/oritatea mun$itorilor parizieni ar refuza să doarmă de fri$ă să nu se asfiieze) Dulota lui 9eo$adie era pu%in mai mare şi foarte ori#inală0 eista o oare$are )preten%ie de lu şi un soi de epunere vanitoasă a unor obie$te $e se aflau !ntr"o dezordine de nedes$ris) =ra salon $ă$i două fotolii din lemn de a$a/u se aflau de"o parte şi de alta a unei $anapele din lemn pi$tat a$operită $u o frumoasă (usă din Persia imprimată $u ramuri şi flori) =ra şi bu$ătărie după $um lăsa să se !n%elea#ă maşina de #ătit pe $are sfârâia o $rati%ă a$operită) =ra şi dormitor0 se vedea un pat mi$ $are părea ne!n$ăpător pentru stăpâna $asei ro$(iile mai mult sau mai pu%in uzate şi noptiera $u a$$esoriile de ri#oare) =ra şi sufra#erie $ă$i masa era pusă pentru două persoane) Pe lân#ă toate a$estea mai era şi $abinet de toaletă după $um dovedea oala de noapte $(iuveta pieptenele periile şi alte ustensile şi mai intime) Ca şi $ând !n#(esuiala n"ar fi fost sufi$ient de mare !ntr"un spa%iu atât de strănut din tavan atârna o sfoară pentru rufe pentru (aine ve$(i $u paiete pentru le#ume fru$te sti$le $izme !n$ăl%ăminte de femeie o $(itară şi o umbrelă) 9eo$ 9eo$ad adie ie ,ama ,ama:o :ou u mare mare $ât $ât o bani bani%ă %ă dar dar foar foarte te spri sprint nten enă ă şi vioa vioaie ie păre părea a !n elementul ei !n toată a$ea (arababură) A$um era o femeie !n /ur de treize$i şi $in$i patruze$i şi doi de ani a $ărei fi#ură destul de bărbăteas$ă păstra !n$ă urme de frumuse%e) *enul său strălu$ea de prospe%ime deşi ma$(ia/ul era $am strident iar o$(ii săi mi$i râdeau $u o fran$(e%e $omuni$ativă) &eşi !n a$el moment !ndeplinea sar$inile unei femei de $asă şi ale unei bu$ătărese $ostumul pe $are"l purta nu era lipsit de ele#an%ă0 avea un /upon de lână roşie $are po$nea pe şoldurile sale robuste o bluză s$urtă de $atifea nea#ră $usută $u paiete !i !n$orseta pieptul bo#at iar !n părul ne#ru şi frumos avea un $olier de perle false) &ouă persona/e $are o$upau pu%in lo$ se mai aflau !mpreună $u ea !n rulotă şi adulme$au $u poftă mirosul $are venea de la $rati%ă) Amândouă persona/ele aveau $am a$eeaşi vârstă !n /ur de patruze$i de ani şi a$elaşi aspe$t sără$ă$ios+ ai$i se oprea asemănarea dintre $ele două persona/e)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută nul dintre ei !n pi$ioare lân#ă uşă zâmbea şi"şi aran/a pe tâmple două şuvi%e de păr blond şi soios) Purta o redin#otă verde lipsită de nasturi o pere$(e de pantaloni !n $arouri $u #ăuri !n #enun$(i şi $izme fără to$ ale $ăror vârfuri as$u%ite se !ntor$eau !n sus) En mâna stân#ă $u un#(ii lun#i şi murdare avea o pălărie #ri ale $ărei boruri erau lăsate !n /os) =l purta toate a$este zdren%e $u o mândrie naivă iar fa%a lui plată şi urâtă eprima o !nfă%işare $opilăreas$ă) =l !şi $ambra or#olios pi$ioarele mus$uloase iar surâsul pe $are i"l adresă doamnei ,ama:ou s"ar fi potrivit mai $urând pe buzele lui &on ?uan) Celălalt persona/ !mbră$at !ntr"un pantalon ne#ru lu$ios !şi as$undea pi$ioarele iar pieptul vi#uros !i ieşea !n eviden%ă de sub vesta $u mâne$i ne#re) n şor% $u bretele $a $el pe $are"l poartă infirmierele !i $ompleta $ostuma%ia) A$esta din urmă stătea umil pe un s$aun de bu$ătărie şi pusese lân#ă el o tolbă de s$amator $are părea să $on%ină un obie$t destul de voluminos) — ,unt la datorie spunea 9eo$adie $are mer#ea de la maşina de #ătit la masă+ aştept pe $ineva la a $ărui vizită %in foarte mult) Fie$are $u ideile lui nu"i aşa2 — Cu si#uran%ă răspunse ;ele#antul< $u pălărie #ri) .ărbatul umil $u aspe$t de infirmieră adău#ă blând0 — Aşa $um se $uvine) — En plus reluă 9eo$adie n"am senza%ia $ă am putea fa$e vreo afa$ere !mpreună fiind$ă trupa este $ompletă) =ste drept $ă nu $âşti#ăm sute de mii dar eu !i respe$t foarte mult pe artişti şi nu v"am !n$(is uşa !n nas+ nu pute%i spune $ă văduva ,ama:o: v"a trimis la plimbare fără să vadă $e vă poate pielea) — Cum vă numi%i şi $u $e vă o$upa%i2 — 'orbeşte tu primul Amedee spuse modest omul $u tolba) &and:"ul !şi tre$u mâna peste fetrul uzat al pălăriei #ri şi răspunse0 — 6umele meu este ,imilor destul de $unos$ut la Paris iar prenumele este Amedee după $um va spus $ole#ul meu) Am toate brevetele pentru dansul de salon pentru mânuitul bastonului $ât şi pentru rolul de /une prim de $omedie)Am o$(i buni pot atra#e femeile şi pot fa$e avans$enă) 9eo$adie lăsase $oada $rati%ei şi !l privea $u #ura des$(isă) — Foarte simpati$ spuse ea râzând $u poftă) A(5 Fa$i tu avans$enă tu !n$rezutule2 9a noi nu eistă aşa $eva) — 9a voi reluă ,imilor $u o !n$redere de nezdrun$inat !i voi ademeni pe mi$i bur#(ezi !n $ivil şi pe bonele de $opii) — Aşa este !n$uviin%ă bărbatul modest $are"şi !ntoarse $apul pentru a"şi şter#e nasul !ntr"un $ol% al şor%ului) En aerul vesel $are"l afişa doamna ,amazou se putea vedea şi o oare$are admira%ie fa%ă de vorbitor) — Am !ntâlnit mul%i mul%i $ara#(ioşi $ara#(ioşi prin târ#uri târ#uri şopti ea dar ăştia ăştia doi sunt de $alitatea $alitatea !ntâi) =ste rândul tău farma$istule vorbeşte vorbeşte puişor) — A%i $rezut $ă $ă fa$e%i o #lumă #lumă doamnă răspunse umilul $ole# $ole# al lui ,imidor =i bine5 A%i pus de#etul pe i0 am pra$ti$at $u su$$es meseria de farma$ist a $ărui uniformă o păstrez fiind$ă de atun$i n"am mai avut timp să mă s$(imb) ,unt mai pu%in $elebru de$ât Amedee $are pla$e prin manierele sale deosebite !n s$(imb sunt mai serios şi am o oare$are reputa%ie !n $apitală) ie !mi lipseşte noro$ul) Am !n$er$at să fa$ de toate) &a$ă ave%i nevoie de $ineva $ineva $are să primeas$ă palme !n fa%ă şi şuturi !n fund fund pe a$el $ineva pot fi eu pentru !n$eput0 am nevoie de bani pentru mine şi familia mea) — A(5 fă$u doamna ,ama:ou $are se !ndreptă spre maşina de #ătit ai şi familie2 =$(alot suspină şi răspunse0 — Pentru $are mi"aş da şi via%a !n s$opul de ale asi#ura un viitor $ât de $ât) Baide%i ve%i vedea $ât de util voi fi !n mena/eria dumneavoastră $u studiile mele deosebite aş putea !n#ri/i animalele $ând se !mbolnăves$))) — 9e !nlo$uieşti tu2 — &esi#ur $a să vă fiu pe pla$5
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Pari un băiat bun spuse doamna ,ama:ou s$o%ându"şi din buzunar $easul de ar#int dar n"am nevoie de nimeni şi iată $ă se apropie ora !ntâlnirii mele) =$(alot !ntinse mâna $a să"şi ia tolba dar ,imilor spuse pe un ton de $omandă0 — Ata$ă problema leului marin dar $u mai multă via%ă) =$(alot as$ultător şopti0 — &a$ă n"ave%i ni$i un lo$ de mun$ă voi !mbră$a pielea fo$ii şi voi $obor! $u ea !n (ârdău deşi se spune $ă ultimul vostru peşte n"a trăit prea mult) .ărâne răspunse răspunse doamna doamna ,ama:ou tare nerăbdătoare nerăbdătoare şi era atentă la $el mai mi$ de afară n"am nevoie de aşa $eva mai ales $ă raportul poli%iei spune $lar $ă este imoral să %ii un om toată ziua !n apă şi să"l (răneşti $u peşte $rud) ltimul meu leu marin a murit datorită unei #ripe puterni$e) En numele omeniei am renun%at la a$est număr deşi era un spe$ta$ol $are plă$ea ambelor see şi $are"mi adu$ea un benefi$iu frumuşel) =a !l dădu la o parte pe ,imilor des$(ise uşa şi privi afară) ,imilor se apropie rapid de =$(alot) — -rasa vrea un leu marin $a să"şi fa$ă re$lamă asta se vede de la o poştă+ spune"i $ă mănân$i şi peşte fezandat iar statul !n apă toată ziua este marea ta plă$ere))) şi $ere"i patruze$i de fran$i a$onto) 9a auzul a$estor $uvinte o$(ii sărmanului =$(alot strălu$iră0 — Patroană stri#ă el vă soli$it a$est lo$ de mun$ă şi nu mă interesează peri$olele ori$are ar fi ele5 — ,e lasă aşteptat mormăi doamna ,ama:ou $ând intră $u $easul de ar#int !n mână) — *otul depinde de temperamentul fie$ăruia adău#ă =$(alot $u $ăldură+ vo$a%ia mea este omul amfibie5 ) — ai mult $(iar !ntări şi ,imilor do$torul i"a re$omandat a$est #en de via%ă5 9eo$adie nu"i mai as$ulta+ ea privi $u $oada o$(iului $rati%a de pe fo$ după $are se aşeză !n fa%a unei o#linzi suspendate de tavan şi"şi aran/a $oafura) En a$el moment şi fără $a nimeni să observe ,imilor dădu $u pi$iorul !n tolbă s$oase un stri#ăt urmat de s$ân$ete) — Ce se !ntâmplă2 stri#ă 9eo$adie) =$(alot s$oase din buzunar o sti$lă !n al $ărei dop era !nfipt $apătul unei pene) — Pardon s$uze spuse el des$(izând rapid tolba !n numele familiei mele a$$ept rolul de leu marin !n $ir$ul dumneavoastră) — n $opil5 spuse !mblânzitoarea miş$ată) ,imilor !şi !n$ru$işase bra%ele pe piept) — ,peram să fie $uminte $uminte spuse spuse el $u ipo$rizie ipo$rizie şi nu ne va obli#a obli#a să arătăm ororile ororile vie%ii noastre parti$ulare) =$(alot s$otea din tolbă o fiin%ă slabă şi mi$ă urâtă şi palidă $ăreia !i bă#ă sti$la !n #ură) — Asta !nlo$uieşte sânul mamei spuse el $u la$rimi !n o$(i) =ra prea mult pentru sufletul sensibil al 9eo$adiei) — =u $are n"am avut parte de un puişor $a a$esta5 spuse ea vizibil emo%ionată ni$i $u ,ama:ou şi ni$i $u $eilal%i))) 6"are mamă2 — =ste !n $eruri5 răspunse =$(alot) — >i voi sunte%i tatăl2 — 9a drept vorbind nu tatăl este Amedee ai$i prezent dar eu l"am (rănit $u lapte $umpărat pe $(eltuiala mea $(iar şi !n situa%iile $ele mai mizere prin $are am tre$ut) Fa%ă de mama $opilului am nutrit o dra#oste absolut platoni$ă şi ni$i n"am fost #elos pe ,imilor mai noro$os $a mine) =ra o fiin%ă foarte bună0 ea se amuza $u invalizii+ avea un sin#ur vi$iu0 băutura+ asta a omorât"o) ,per $a din !naltul Cerului să vadă $e fa$ pentru $opilaşul ei rămas sin#ur pe lume) — *rebuie să fi fost tare nasol spuse 9eo$adie $are"l privea pe $opil $um bea) &a$ă va deveni un #olan2 =$(alot !l !mbră%işa pe $opil $u tandre%ea unei mame şi spuse le#ănându"l0
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Aşa este are $u $ine semăna5 Amedee şi $u mineam dori să urmeze teatrul dar mai !ntâi trebuie să"l pot $reşte iar da$ă dumneavoastră !mi da%i a$el rol de peşteO Cu bunătatea $are vă $ara$terizează !ntrerupse ,imilor da$ă ne"a%i a$orda un mi$ avans nu pentru noi $i pentru a$est ino$ent) &oamna ,ama:ou $are se aşezase se ridi$ă imediat şi fă$u un salt $are $utremură !ntrea#a rulotă) =a se !ndreptă maiestuoasă spre uşă) — =ste auri$e5 stri#ă ea radioasă i"am re$unos$ut paşii $(iar şi după doi ani de absen%ă) — 'oi doi adău#ă ea fu#ind spre maşina de #ătit să vă ia dra$u $u maimu%a voastră $u tot da$ă mi s"a ars mân$area5 6u arată bine))) Baide5 ,unte%i băie%i buni iar mi$u%ul este dră#u%) =a !şi s$oto$i prin buzunar unde"şi %inea $easul şi alte multe obie$te şi s$oase un pumn de bani) — 9ua%i"i reluă ea astăzi sunt feri$ită aşa !n$ât toată lumea trebuie să aibă parte de pu%ină pu%ină mul%umire mul%umire sufleteas$ă) sufleteas$ă) Aşa sunt artiştii artiştii $u inima inima lar#ă) lar#ă) 'eni%i să mai dis$utăm dis$utăm iar da$ă pot am să vă #ăses$ şi vouă un lo$+ pentru moment totul este o$upat5 4ată bani şi a$um !ntinde%i"o5 9eo$adie !şi puse !n pra$ti$ă $uvintele şi"i !mpinse $u for%ă !n afara rulotei !n$ât ,imilor era $ât pe $e să">i piardă e$(ilibrul) En a$elaşi timp pe s$ările rulotei ur$a un tânăr frumos !mbră$at !ntr"o uniformă de ofi%er) 9eo$adie $obor! !n !ntâmpinarea a$estuia din !l luă de talie !l ridi$ă !n bra%e şi"l purtă până"n lo$ul !n$ăperii spunând $u multă tandre%e !n #las0 — auri$e5 &ra#ul meu auri$e5 .ăiatul m &umnezeul meu5 !mi fa$e rău atâta bu$urie) >tii !n$ă mai pot ridi$a o sută de livre $u o sin#ură mân Pi$ioarele mele tremură inima mea este pe du$ă \ bănuies$ $a aşa se !ntâmplă $ând leşini şi"%i $unoştin%a5
†
Capitolul 8 — Supeu în rulotă
Am auzi auzitt de/a de/a a$est a$est nume nume de auri auri$e $e la $afe $afene neau aua a la ;,pi ;,pi$u $ull tăia tăiat< t< din din #ura #ura banditului PiKuepu$e $are"i dădea raportul *ulonezului) Entr"adevăr era tare frumos a$est auri$e iar uniforma de spa(iu !i venea de minune) Avea !n /ur de douăze$i şi $in$i de ani iar fi#ura sa+ zâmbitoare şi $ura/oasă era bronzată de soarele afri$an fără să"i afe$teze !n vreun fel trăsăturile deli $ate+ $uloarea sa arămie se potrivea $u fine%e0 trăsăturilor sale virile) ,ub părul blond şi tuns s$urt se !năl%a o frunte lată+ nasul era a$vilin iar nările fremătau la $ea mai mi$ă emo%ie+ avea o #ură (otărâtă frumos desenată $u o epresie de blânde%e $ând zâmbea dar şi severă !n anumite o$azii) $(ii săi ne#ri strălu$eau şi arun$au flă$ări fiind prote/a%i de #ene mătăsoase $a $ele ale femeilor iar puful mustă%ii $are abia mi/ise !i umbrea buza de sus) =ra !nalt iar silueta sa suplă şi #ra%ioasă lăsa să se !ntrevadă o a#ilitate remar$abilă) — 'a previn mamă 9e
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — =ste adevărat) &ar nu pentru mine ai venit şi desi#ur $ă ai vrea să"%i vorbes$ de/a despre ea adău#a 9eo$adie $u un oftat) *ânărul ofi%er o sărută spunând0 spunând0 — ,unte%i bună $a pâinea $aldă) &a de $e m"aş as$unde din moment $e şti%i foarte bine a$est lu$ru2 Am venit să vă vorbes$ despre ea+ la ea mă #ândes$ tot timpul+ $e mult o iubeam pe vremuri nu"i aşa2 — Ai iubit"o $(iar prea mult spuse 9eo$adie suspinând) — A$um o iubes$ de o sută de ori mai mult+ o iubes$ de o mie de ori mai mult şi am venit la dumneavoastră fără teamă $ă$i inima"mi spune $ă nu m"a uitat) &oamna ,ama:ou !l privi surprinsă) — 4nima ta5 repetă ea+ n"ai primit s$risoarea mea2 — 6"am primit nimi$ răspunse auri$e nu mai ştiu nimi$ despre ea de$ât $eea $e ştiam $ând am părăsit $ir$ul pentru a mă an#a/a soldat fiind$ă destinul mă despăr%ise de ea şi aşa $um presim%isem dintotdeauna ea nu era $opilul unei familii săra$e $i a uneia bo#ate şi nobile $are a $ăutat"o iar $ând a #ăsit"o a luat"o) — 6umai #ândindu"te 4a ea ai devenit palid de tot 9eo$adie) Cât de mult o iubeşti auri$e5 ,pune"mi te ro# da$ă n"ar fi fost ea m"ai fi iubit pu%in şi pe mine2 — amă 9eo răspunse vesel tânărul ofi%er n"ai de$ât a$est defe$t dar este mare) >ti%i foarte bine $ă vă iubes$ $a pe o mamă) — 6u spun spune e asta asta55 El !ntr !ntrer erup upse se ea ea punâ punând ndu" u"ii mâna âna la #ura #ura a$es a$estt lu$r lu$ru u mă !mbătrâneşte $omoara mea5 mea5 — Ca pe o mătuşă))) ^^Cu $ondi%ia $a nepo%ii să fie tandri5 6u $a pe o sora mai mare #ata am (otărât) Ri"e foame2 E%i adu$i aminte de mân$ărurile mele $u mă$riş2 =u n"am uitat $eea $e"%i plă$ea %ie şi $um am aflat $ă vii am pre#ătit una din mân$ărurile tale preferate+ o salată bună nişte vin de Fontainebleau brânză de .rie şi pu%in vin de â$on ştii tu de $are5 — ,"ar putea să"mi fie şi foame mamă 9eo spuse auri$e $ă$i de $âteva zile nu m" am (rănit prea bine dar mai !ntâi vreau să aflu ultimele noută%i) 6u mă fa$e%i prea $urios $ă$i n"am să vă $er prea mult de$ât unde se află !n a$est moment şi da$ă mă mai iubeşte2 9eo$adie luă $rati%a şi vărsă $on%inutul pe un platou) — &e$i vom putea servi masa imediat răspunse ea >me$(ereşte $ă$i nu"mi va trebui prea mult timp $a să"%i răspund la !ntrebări) A$uma este domnişoară !n toată re#ula nepoată de du$esă sau mar$(iză nu ştiu ea$t ni$i eu) 6u $unos$ ni$i unde lo$uieşte dar !%i va spune $(iar ea) Po%i să"%i spun $u mâna pe inimă $ă te iubeşte la nebunie $ă$i este o adevărată nebunie să ple$i seara !n $upeu pentru a o vizita pe văduva ,ama:ou $u $are nu vorbeşte de$ât despre auri$e Pa#es) — A fă$ut ea asta2 stri#ă tânărul ofi%er arun$ându"se de #âtul 9eo$adiei) — &a lo$otenente5 Pot să serves$2 auri$e !şi şterse fruntea de sudoare şi punându"ş/ mâna pe inimă spuse0 — ,ervi%i mamă 9eo+ $ei $e pretind $ă bu$uria !%i taie pofta de mân$are sunt nişte min$inoşi) 9a masă5 'oi mân$a $a unul dintre ti#rii voştri5 Entr"o $lipă masa fu servită iar 9eo$adie o data aşezată o$upă /umătate din masă şi !n$epu să tranşeze) — 4ată fă$u ea ştiu $ă"%i pla$e bu$ă%i$a din stân#a) &e fie$are dată $ând mân$ăm a$eastă bu$ă%i$ă mă #ândeam la tine+ probabil $ă a$olo !n mi/lo$ul deşertului nu se mănân$ă aşa de bine) !%i pla$e2 — &eli$ios spuse auri$e $u #ura plină) — =i bine5 &ra#ul meu !n timp $e vei mân$a !%i voi vorbi pu%in de tine !nsu%i) &e $e %i" ai dat demisia din moment $e nu primiseşi s$risoarea mea !n $are te anun%am să vii $ât de repede posibil2 — 6"aveam nevoie de s$risoare $a să simt un dră$uşor !n mine+ vroiam s"o văd $u ori$e pre% sim%eam $ă !nnebunes$ a$olo)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — &intotdeauna mi"am dorit să fiu astfel idolatrizată5 oftă doamna ,ama:ou) Cât timp ai fost ofi%er) *rei zile) Am mun$it atâta numai $a să ob%in iar #radul mi"l doream $a să"mi pot da demisia) i"au spus destule şi şefii mei dar aş fi fost !n stare să tre$ peste $adavrul mareşalului pentru a mă !ntoar$e la Paris) 9eo$adie !i puse un pa(ar plin $u vin) — =ste surprinzător spuse ea sunt şi !n$ântată dar şi supărată să te aud vorbind astfel) astfel) >i totuşi totuşi !n$er$ să mă $onsolez sin#ură5 sin#ură5 !n primul primul rând sunt $am solidă pentru tine şi sunt mult măi !n vârstă !n timp $e $u Fleurette ai forma $ea mai potrivită pere$(e) &ar $um vine asta2 ,ă"%i dai demisia după trei zile după $e ai luptat doi ani din #reu pentru a ob%ine #radul5 Cred $ă nimeni n"a mai pomenit aşa $eva2 &oar 9amori$iereiriu era atât de des pomenit $a tine !n ziare5 Cred $ă ar fi durat mai pu%in da$ă ai fi fă$ut >$oala de la ,aumur) &ar $e bine !%i vine bronzat5 ie !mi vine să"i mănân$ pe ofi%erii blonzi şi bronza%i din Al#eria5 — En$ă o bu$ată mamă o !ntrerupse auri$e) — A( Cupidon5 stri#ă ea !ntr"o eplozie de entuziasm+ o zei%ă din l:mp ar fi demnă de tine5 Am $ompus multe versuri despre be%ia dra#ostei mele pentru tine) 'rei să"%i $ânt o strofă2 ri$um mănân$i de$i n"are $um să te deran/eze5 &upă a$eea vom vorbi despre ea !n linişte) =a se ridi$ă maiestuoasă şi luă de pe sfoara $are"i servea drept_pod $(itara aşezată !ntre sa$ul $u $artofi \i umbrelă !n timp $e a$orda $orzile $(itarei auri$e auri$e spuse pe un ton ru#ător0 — Cânta%i mamă $ă$i ave%i o vo$e minunata) n $ânte$ lan#uros izbu$ni !n rulotă) Cu o$(ii $er şi pieptul zbu$iumat de o 9eo$adie !n$epu să mu#eas$ă pe melodia unei roman%e !nve$(ite următoarea poezie $are era $ompusă de ea !nsăşi0 9eii şi ti#ri sunt mai lesne de !mblânzit &e$ât ofi%erul $el tânăr după $are inima"mi =ste atât de sedu$ător ai toate !nsuşirile lui &ar nu"i pasă de suferin%ele unei martire) — .ravo5 stri#ă auri$e+ Ce stil nemaipomenit5 — Dâzi de mine5 !i răspunse 9eo$adie+ dar să ştii $i mul%i $are se pri$ep mi"au spus $ă aş putea fa$e nişte imprimări) =a $ontinua $u mai pu%ină for%ă dar $u mai mult+ sensibilitate0 A(5 ai bine devorată de dra#ele mele fiare &e$ât o via%ă !ntr"un asemenea 4nfern5 ,uferin%a nu"i aşa de mare $ând eşti mân$ată 4ar $ălăul meu rămâne tot auri$e5 auri$e5 — .ravo5 .ravo5 spuse din nou ofi%erul dar a$uma ai $ântat destul mamă+ mai dă"mi o bu$ată de $arne) — Aş vrea să fiu !n lo$ul a$estei bu$ă%i de $arne fiind$ă văd $ă"%i pla$e şopti 9eo$adie punând mâna pe platou şi nu vreau să mă las influen%ată de $ânte$ele mele melan$oli$e) &estul $u $(itara deşi mai sunt !n$ă nouăspreze$e strofe la fel de frumaose) !%i repet s$ufii puie $a la !n$eput n"am ştiut $ă este vorba despre tine fiind$ă %i"ai dat alt nume de familie dar tot $e se numeşte auri$e !mi atra#e !ntotdeauna aten%ia+ $ând am $itit !n iarul Comer%ului prima trăsnaie a spa(iului auri$e Pa#es mi s"au !nmuiat #enun$(ii $âteva săptămâni mai târziu un alt anun%0 $aporalul a uri$e Pa#es a $ondus sin#ur o trupă la .eni ou#"ou# apoi se vorbi despre o e$(ipă a bri#adierului auri$e Pa#es5 apoi de ostropelul de arabi şi to$mai de Tabilii to%i to$a%i de a$elaşi auri$e Pa#es5 !n final !n$epuseră să mă a#aseze toate a$este ştiri5 &eseori !mi spuneam0 ;da$ă ;da$ă $el pu%in mi$u%ul meu auri$e)))< până !n ziua $ând am primit prima ta s$risoare semnată auri$e Pa#es bri#adier) A(5 &ra$e5 *imp de paispreze$e ani am /u$at trei numere la loterie dar n"aş fi
Paul Fé Féval — Arma nevăzută fost mai feri$ită la anun%ul $elor trei numere ieşite $âşti#ătoare $a la primirea a$elei s$risori5 *ânărul ofi%er !i !ntinse pa(arul #ol spunându"i5 spunându"i5 — Fiind$ă eşti $ea mai #rozavă mamă 9eo5 — =ste bine5 !n s$risoare nu pomeneai nimi$ despre mine dar vorbeai mult despre ea şi nu"%i puteam răspunde la !ntrebări fiind$ă ni$i eu nu ştiam prea multe despre ea) — >i a$um2 — A$um lu$rurile s"au s$(imbat) 'rei o $afea2 auri$e !şi !mpinse farfuria şi"şi spri/ini $oatele pe masă) — &a mamă dar una mare Ceea $e !mi dores$ $el mai mult este desertul) 9eo$adie oftă dar se resemna sin#ură $ă$i spuse aşezând !n fa%a tânărului $eş$u%a de por%elan şi un pa(ar mi$u%0 — E%i vei primi şi desertul şi nu vom muri doar atun$i $ând ne va suna $easul să ştii asta5 >i totuşi $ontinuă ea lăsând să"i $ur#ă $afeaua peste mar#inea $eş$u%ei sunt destui $are mă $onsideră !n$ă destul de atră#ătoare şi să ştii $ă nu vorbes$ prostii5 Emi $(iar ale#e !ntre un pompier $u #rad un savant de la -rădina .otani$ă şi un pişpiriu de la antrepozit $u o$(elari verzi $are are !n /ur de treize$i şi şase de ani) *rebuie să ştii domnu domnule le $ă nu nu toat toată ă lume lumea a o dispre dispre%ui %uieşt eşte e pe doamn doamna a ,ama:o ,ama:ou) u) 6"ai 6"ai să vezi vezi zbâr$itură pe trupul ei iar părul !l are !n$ă frumos iar $uloarea obrazului nu vine din fundul bor$ănaşelor $u farduri) Cât despre resursele ei băneşti vezi bine $ă rulota este nouă iar renumele este de $ând lumea+ marea firmă a fost refă$ută ti#rul se miş$ă la fel de frumos iar leul şi"a pierdut doar trei din%i de la ple$area ta ai am şi un stru% $are trezeşte admira%ia spe$tatorilor iar ursul meu $el alb provoa$ă #elozia #uvernului) Ai tu !n$redere !n fondurile publi$e2 =u nu am !mi pla$e mai mult $e fa$ eu) &ar atun$i $ând voi dori vom avea şi o rentă) &ra#ul meu !%i spun toate a$este lu$ruri fiind$ă prefer să provo$ invidie de$ât mila =ste drept $ă mi %i s"a oferit nimi$ aurit şi ni$i diamante perle sau $aşmiruridar))) =a se !ntrerupse brus$ şi bătu $u pumnul !n masă — &ar ni$i mă$ar nu mă as$ul%i5 $ontinuă ea şi sunt de$ât o mare imbe$ilă) Ce $iudat5 Ce pu%in !%i pasă de sentimentele mele pentru tine5 -ata5 Ri"ai băut $afeaua mi"ai zâmbit frumos $a sa mă !mblânzeşti şi a$um aştep%i desertul5 =a bău dintr"o !n#(i%itură vinul din pa(ar şi $ontinuă mai liniştită0 — 4ată $are"i povestea0 trei sau patru zile după prima ta s$risoare eram sin#ură !n $ameră deşi !n #eneral nu"mi lipseşte antura/ul $ând aud0 *o$5 *o$5 — 4ntră5 >i $ine $rezi $ă apăru2 .ănuies$ $e"%i !n$(ipui5 ro$(ie de tafta nea#ră o pălărie de $atifea nea#ră o voaletă de dantelă nea#ră dar atât de brodată !n$ât nu se vedea nimi$ prin ea) — Cine sunte%i dumneavoastră2 — =u sunt răspunse o vo$e blândă $are mă duse $u #ândul la tine $ă$i a$estei $opile !i purtam pi$ă) &ar spune şi tu da$ă"i da$ă"i posibil să n"o iubeşti5 — Care eu2 am !ntrebat eu) =a se arun$ă de #âtul meu şi mă !mbră%işa $u frenezie) — .una mea doamnă ,ama:ou5 — Fleurette5 — nde este2 Ce fa$e2 "a uitat2))) auri$e nemiş$at !şi %inea răsuflarea) — A$eleaşi !ntrebări $a şi tine $ontinuă doamna ,ama:ous) &a$ă a"i şti $e aer ino$ent ai $ând as$ul%i povestea a$easta) n adevărat nătărău5 Pe $instea mea5 — Baide5 &a$ă vre%i să vă răzbuna%i pe mine foarte bine dar vă implor să"mi povesti%i !n $ontinuare spuse auri$e $u o$(ii o$(ii !n la$rimi) — Povesti%i bună 9eo$adie povesti%i5 repetă doamna ,ama:ou) A$elaşi lu$ru m"a ru#at şi mi$u%a $ă$i amândoi sunte%i la fel de nătărăi) .ine!n%eles $ă"i povesteam5 &ar #elozia te fa$e foarte rău şi"i spuneam lu$ruri $are ştiam $ă o vor !ntrista) =a nu ştia nimi$
Paul Fé Féval — Arma nevăzută despre tine şi te $redea !n$ă la $ir$) 9a primul meu $uvânt iat"o $um !n$epe să plân#ă $a o sfântă $um mai plân#ea5 Atun$i am luat"o !n bra%e $a $opil şi am !n$er$at s"o $almez spunându"i0 (aide linişteşte"te $ă$i Al#eria nu este la $apătul+ pământului) — >i da$ă !l omoară5 stri#ă ea) — Pe dra$u i"am răspuns ei0 neputându"mă ab%ine până a$uma nu el este $el omorât $i el !i masa$ră pe al%ii) — =ste atât de $ura/os bunul meu auri$e sărmanul meu auri$e5))) >i o sumedenie de tâmpenii din astea5 *oate suntem la fel şi $ele $are $ântă $in$ize$i de Tilo#rame $a domnişoara şi $ele $are $ântărim peste o sută $a mine) 'rei să fumezi $umva2 — &ar nu mi"a%i spus totul5 stri#ă auri$e) amă 9eo buna mea mamă 9eo să nu"mi as$unde%i nimi$ vă ro# mult) — 6u eistă fiin%e mai e#oiste e#oiste de$ât bărba%ii bărba%ii mormăi mormăi dresoarea) dresoarea) Pentru unii unii mumă pentru al%ii $iumă5 =i bine5 Destul5 =ste uşor de #(i$it restul povestirii şi anume $ă este %inută !n puf dar toată a$eastă bo#ă%ie nu suplineşte bu$uria sufleteas$ă $are"i lipseşte) ,ufletul ,ufletul trebuie trebuie să ob%ină ob%ină $eea $e $e inima inima doreşte) doreşte) 6emaip 6emaiputân utând d rezista rezista a tre$ut tre$ut peste toate peri$olele posibile a părăsit domi$iliul du$esei sau baroanei $e naiba este şi a venit să des$opere))) — &ar %i"a spus da$ă mă mai iubeşte2 insistă tânărul ofi%er) — Până la moarte5 răspunse maiestuos doamna ,ama:ou) Până la ultima ei suflare5 — amă sunte%i un !n#er5 şopti auri$e) &ar nu a dat ni$i o informa%ie despre ea2 — Am !ntrebat destule dra#ule dar n"am re%inut amănuntele mai ales $ă nu mai auzisem nimi$ despre tine $ând venise a$el bătrânel !%i aminteşti $are"şi spune $olonel şi $are arăta $a o mumie e#ipteană putea să mă plân# de a$est om+ $ând a luat"o pe Fleurette $u toate a$tele !n re#ulă mi"a fă$ut şi mie un mi$ $adou dar asta apar%ine de/a tre$utului) !%i voi spune pe s$urt tot $eea $e mi"a povestit mi$u%a şi astfel vei fi la fel de savant $a şi mine0 a$um se numeşte 'alentine))) ^^ 'alentine5 repetă auri$e a $ărui vo$e era $a o mân#âiere) mân#âiere) — =ste bine $ă"%i pla$e $opilaş) =ste feri$ită+ da$ă ar vrea n"ar avea de$ât să"şi alea#ă dintre tinerii mar$(izi to%i au $upeuri $ai de $urse $ase la oraş şi la %ară) &u$esa este putred de bo#ată bo#ată $olonelul !şi număra banii banii $u milioanele şi mi"a vorbit şi de un prin% $are este o rudă de"a du$esei sau $am aşa $eva şi $are ar urma să"l !nlo$uias$ă pe 9udovi$"Filip da$ă $ir$umstan%ele ar fi favorabile) A(5 ,ă vezi $e vorbărea%ă este mi$u%a şi foarte a#itată+ nu"şi #ăseşte lo$ul şi tot timpul pare să se #ândeas$ă la $eva anume+ $ând este veselă şi volubilă $ând devine tristă abătută obosită par$ă dând impresia $ă $ine ştie $e mare nenoro$ire s"a abătut asupra ei))) &ar dra#ul meu $e ti s"a !ntâmplat2 Ce nu"%i $onvine2 $onvine2 — &a$ă este atât de bo#ată))) şopti auri$e) — A(5 A(5 4ată $are"i ne$azul aşa"i2 &ar nu mer# toate $a pe roate5 auri$e rămase o $lipă tă$ut după $are spuse0 — i"a%i vorbit despre o s$risoare5 — =ste pe drum spre ran răspunse răspunse doamna doamna ,ama:ou ,ama:ou la ultima ultima ta adresă adresă şi da$ă vrei să ştii mi$u%a nu bănuieşte nimi$+ de altfel ea mi"a dat s$risoarea !n $are"%i s$riam să vii $ât mai repede) repede) En ziua a$eea a$eea ) mi$u%a mi$u%a era mai $iudată $iudată $a ori$ând ori$ând ni$iodată n"o văzusem atât de palidă şi aş fi /urat $ă"i era fri$ă de $eva) — Fri$ă de $e2 !ntrebă repede auri$e) — Comoara mea nu mi"a spus nimi$+ dar nu sunt mai proastă $a al%ii nu"i aşa2 Pe vremuri vremuri am văzut văzut piesă la teatrul teatrul Ambi#u Ambi#u plină de peri$ole peri$ole şi mistere) Parisul Parisul ăsta se !ntâmplă multe) 9a urma urmei nu suntem ai$i la #refier $are s$rie vrute şi nevrute după a$eea !%i fa$e $ine ştie $e #reută%i+ mie mi s"a părut $ă $erându"%i să te !ntor$i ea avea nevoie de $ineva $are s"o apere) En mintea tânărului ofi%er se !n#(esuiau o mul%ime de #ânduri+ $unoştin%ele lui despre via%a pariziană nu erau atât de vaste dar avea mult bun sim% şi !ntrebă0 — 9a $e #en de peri$ol se poate aştepta o tânără din mediul ei so$ial2
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Caută5 Caută5 răspunse răspunse 9eo$adie) 9eo$adie) ,pune ,pune şi tu puteam puteam să"i să"i smul# vorbele vorbele din din #ură #ură $u $leştele) 'ei afla mai multe da$ă te vei !ntâlni $u ea dar ori$um e+ $iudată şi povestea $elor $e au venit s"o ia de ai$i) E%i adu$i aminte a$um doi ani era un tip $are tot dădea târ$oale $ir$ului $u pu%in !nainte $a mi$u%a să ne părăseas$ă0 un tip $are semăna $u un student bătrân sau $u un portărel $are avea şi un nume $iudat0 PeKuepu$e2 — &a răspunse auri$e !mi amintes$ va# dar $e ne pasă nouă de tipul a$ela2 — Poate $ă n"are ni$i o le#ătură spuse dresoare #ânditoare dar mintea mea nu stă pe lo$5 6"aş vrea să pă%eşti $eva5 A$el PiKuepu$e a venit şi astăzi ai$i+ !n primul moment nu mi s"a părut nimi$ $iudat şi mi s"a părut fires$ să mă invite la un pa(ar) =ste adevărat $ă ne"am $unos$ut !ntr"o so$ietate mai demult iar tipul vorbeşte frumos) .a $âteva $omplimente ba nişte polite%uri))) &ar a$um $ă te văd !mi dau seama de un lu$ru0 si#ur a venit să mă tra#ă de limbă) i"a vorbit despre timpurile $ând tu şi $u Fleurette !mi du$ea%i la $ir$ $ei mai buni $lien%i ai $apitalei) >i $e s"a !ntâmplat $u mi$u%ul2 &ar mi$u%a $e mai fa$e2 >i aşa şi pe din$olo) =u am $rezut $ă vrea doar să dis$utăm pur şi simplu dar a$um $ând mă #ândes$ mai bine !mi dau seama $ă am spus prea multe) Când i"am povestit despre voi doi tu $are fa$i $u$eriri !n Al#eria şi mi$u%a $are fa$e es$apade noaptea $ând toată lumea o $rede !n pat o$(ii tipului strălu$eau $a două lumânări) — 6u $red !n$epu auri$e $are nu !mpărtăşea neliniştea văduvei ,ama:ou nu $red $a a$est PiKuepu$e fre$ventează lumea !n $are trăieşte a$um Fleurette+ de altfel ni$i n"a%i putut să"i spune%i numele ei adevărat fiind$ă nu"l ştia%i) — .un mormăi 9eo$adie $u atât mai bine da$ă mă !nşel dar fie$are vede lu$rurile din un#(iul lui+ mai bine"mi tăiam limba de$ât să"i spun $ă te"ai !ntors $ă mi$u%a este !nnebunită după tine tine şi $ă te aştept !n seara a$easta) &in tot $e"i spusese văduva auri$e auzi un sin#ur lu$ru) =l se ridi$ă triumfător şi spuse0 — =ste !nnebunită după mine5 4ată $eea $e mă interesează5 =ste târziu mamă 9eo şi lo$uies$ !n $elălalt $apăt al oraşului !nainte de"a vă ura noapte bună trebuie să"mi da%i o informa%ie $ea mai importantă unde aş putea s"o !ntâlnes$2 — Ai$i spuse dresoarea $u un aer distrat) — Când2 9eo$adie rămase tă$ută) =a !şi mai turnă nişte %ui$ă dar !mpinse pa(arul fără să se atin#ă de el) — Când va veni dra$e5 răspunse ea prost dispusă) — 'ine des2 !ntrebă auri$e $are zâmbea $ă$i punea pe seama #eloziei a$eastă brus$ă mânie) — &a da răspunse doamna ,ama:ou pe a$elaşi ton a venit şi ieri şi mi"a spus $ă"%i va s$rie şi ea fiind$ă nu răspunzi) — 'a reveni2 — âine) — Atun$i stri#ă tânărul ofi%er bu$uros mâine o voi !ntâlni) &oamna ,ama:ou răspunse se$0 — 6u nu mâine) — &e $e2 fă$u auri$e tot vesel) &ar la primele $uvinte ale dresoarei veselia lui auri$e pieri0 — Fiind$ă nu va fi pusă !n temă) =u mi$u%ule vezi $ă %i"am vorbit des$(is %i"am spus $ă te iubeşte dar noi femeile vezi tu de pe vremea =vei))) =a se !ntrerupse şi adău#ă0 — Entr"un $uvânt mâine va veni Fleurette este adevărat dar nu vine pentru tine)
†
Capitolul Q — Valet de caro şi nouă de pică
Paul Fé Féval — Arma nevăzută
auri$e deveni atât de palid !n$ât 9eo$adie sări să"l sus%ină) — =i bine5 =i bine5 spuse ea nu fa #lume proaste $u mine5 Ce se !ntâmplă $u tine un leşin2 leşin2 &a$ă ştiam $ă solda%ii din Afri$a sunt $a nişte domnişoare domnişoare as fi $umpărat un fla$on de săruri) Ri"am spus adevărul dar poate $ă nu merită să"%i fa$i #ri/i+ vom vedea) =a !l a/ută pe auri$e să se aşeze) — &a$ă a%i vrut să vă răzbuna%i pe mine mamă 9eo şopti el $u o vo$e s$(imbată lovitura a fost mult prea dură+ dar da$ă a$uza%ia este serioasă))) — ai !ntâi n"am a$uzat pe nimeni !l !ntrerupse văduva ,ama:ou) — A$ea !ntâlnire de $are a%i vorbit))) — 6"am vorbit de !ntâlnire) 6u la mine şi"ar fia ea !ntâlnirile şi $(iar da$ă"şi fiează eu nu ştiu nimi$ băiete) =u !%i spun im sin#ur lu$ru şi nu mă $ontrazi$0 mâine nu vine ai$i pentru tine) — &in felul $um a%i spus"o mamă suspină auri$e am !n%eles $ă vine pentru pentru un altul $a mine) — >i ai !n%eles bine spuse văduva pe un ton (otărât dar blând+ fii bărbat pentru o $lipă5 Fleurette vine mâine ai$i pentru un altul $a tine) — Atun$i2 — Atun$i asta"i tot) Asta"i tot şi nimi$ mai mult domnişoara 'alentine are se$rete fa%ă de mine dar !n a$elaşi timp se şi serveşte de mine) Are şi fa%ă de tine2 6u ştiu nimi$ şi de altfel este problema ta) Emi reproşezi $ă am vorbit+ poate $ă ai dreptate dar la urma urmei sunt femeie şi mă $unos$ foarte bine) 6u te supăra da$ă mă $ompar $u $ea pe $are o iubeşti+ femeile $a mine nu sunt $ele mai rele femei0 ele sunt #ata să se arun$e !n pu% sau !n flă$ări pentru a"şi manifesta devotamentul !n$ear$ă şi vei $onstata sin#ur da$ă spun adevărul sau nu) i$u% i$u%ul ule e mie mie !mi !mi este este totu totuna na relu reluă ă ea s$(i s$(imb mbân ându du"şi "şi vo$e vo$ea a şi asta asta fiin fiind$ d$ă ă mă $unos$ n"am !n$redere !n femei) auri$e o privi speriat+ el !ntrebă !n$et0 — 9"a%i văzut2 — Pe $ine2 — Pe $elălalt) — 6i$iodată) — =a v"a vorbit despre el2 — ult) — Fie"vă milă de mine vă ro# spune%i"mi totul))) — Asta şi fa$ dar da$ă tu leşini la primul $uvânt5 — =ste tânăr2 !ntrebă !n$ă o dată auri$e) — &estul răspunse dresoarea şi frumos frumos $a un Apolo Apolo după $ât se pare) — 're%i să mor2 — &impotrivă) ,unte%i doi iar eu te iubes$ mai mult $a ea+ iar da$ă ar trebui să /u$a%i a$el /o$ pe $are eu !l ştiu bine eu !%i voi pune !n mână $ăr%ile $ele bune) Asta"i tot) auri$e !şi !n$lină $apul !n mână !ntr"o atitudine de deznăde/de totală) — Fii bărbat bărbat !n$ă un pi$ repetă dresoarea+ dresoarea+ !n a$eastă lume nu po%i ob%ine ob%ine nimi$ fără luptă iar după părerea mea merită să te lup%i pentru domnişoara 'alentine) — &a$ă ar trebui să"l omor))) stri#ă auri$e ridi$ând $apul) — 6u ştiu răspunse dresoarea va trebui să vezi) &a$a are $eva pentru el şi $red asta nu se $ompară bine!n%eles $u $eea $e simte pentru tine) &ar %i"am spus0 ai$i sunt nişte lu$ruri misterioase şi peri$uloase) Asta sare !n o$(i) Presupun $ă a$est bărbat este !n$on/urat de mistere şi bănuies$ $ă se află şi !n vreun peri$ol) =a $aută un apărător+ de $e n"ai fost ai$i2 — A$um sunt spuse tânărul ofi%er+ spune%i mai departe)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — .ravo5 *e re$unos$) 'om putea dis$uta tot) 'ezi tu bărba%ii $are leşină !mi fa$ tare rău) Ri"ai revenit2 — &a mi"am revenit) — Atun$i voi !n$epe0 nu vii aşa sin#ură seara prin spatele -rădinii .otani$e fără să rişti) ,pune şi tu nu mai este .ulevardul dUAntin+ după ora nouă pe $(ei de la biseri$ă până ai$i nu"%i mai po%i fia !ntâlniri #alante) A(5 6u5 ai de#rabă prefer să traversez pădurea pădurea .ond:) =a !nsă mer#ea pe drumul drumul a$esta a$esta lăsându"şi lăsându"şi $upeul pe partea partea $ealaltă $ealaltă a pie%ei al"(ubert iar vizitiul nu ştia unde mer#e ea) En definitiv n"ai de $e te plân#e fiind$ă pentru tine venea) =i bine) Entr"o bună zi a avut o mi$ă aventură nu ştie $ine $e !nsă+ $in$i sau şase mu$oşi $are voiau s"o ata$e) ,ufi$ient !nsă pentru $a un bărbat să se pună !n valoare) auri$e strânse din pumni) — Aşteaptă să"şi ia pozi%ia de bo dra#ule spuse !mblânzitoarea râzând) Ai fi preferat să fie lăsată să se bată $u #olanii2 — >i era bărbatul respe$tiv $are o apăra2 şopti auri$e) — &a şi i"a luat la #oană pe va#abonzi $a pe un stol de vrăbii) *otu"i bine $ând se termină $u bine) — =ra un ne$unos$ut pentru ea2 — 6u iată $iudă%enia5 Când am revăzut"o după două sau trei zile ea mi"a spus0 ;,e$retul meu nu"mi mai apar%ine<) &upă $e"mi povesti !ntâmplarea ea adău#ă0 ;=ste imposibil $a domnul Dem: dUAr să nu mă fi re$unos$ut)< — Dem: dUAr5 repetă auri$e+ nu voi uita numele ăsta) — Ai dreptate $opile răspunse 9eo$adie $ând !i vei mul%umi pentru #estul lui $ă$i nu are prea multe tete $u mi$u%a) 'ezi tu aşa trebuie să se fi !ntâmplat0 a $ondus"o până la $upeu a salutat"o şi ea a ple$at) — 9"a re!ntâlnit2 — &oar este un obişnuit al saloanelor du$esei5 — .ine!n%eles $ă n"a s$ăpat o$azia să fa$ă aluzie la a$ea !ntâmplare2 — *u vii de la arabi5 6"a suflat o vorbă) Fleurette to$mai !mi spunea ieri0 ;!nainte de !ntâmplare nu"mi vorbea prea mult dar după a$eea nu mi"a mai vorbit delo$) ,e !ndepărtează de mine $u o #ri/ă $are mă frământă+ aş spune $ă"i este fri$ă să nu mă fa$ă să roşes$)< — Cu $ât el se prefa$e $"o evită $u atât ea se interesează mai mult de el #ândi $u vo$e tare ofi%erul) — Absolut este !n firea lu$rurilor) — &a$ă lu$rurile stau aşa $um se poate epli$a !ntrevederea de mâine2 — Ri"am spus eu $ă !ntrevederea urmează să aibă lo$ !ntre Fleurette şi Dem: dUAr2 — 'ă ro# mamă 9eo nu"mi as$unde%i nimi$5 — 6u"%i as$und nimi$ $opile dra#ostea mea şi $(iar !mi pare rău $ă am trăn$ănit prea mult $ă$i ară%i de par$ă ai ieşit din spital+ dar nu vreau să"%i spun mai multe de$ât ştiu eu !nsămi) Asta"i tot fie $ă bănuielile mele sunt fondate sau nu) dată i"au s$ăpat Fleurettei a$este $uvinte0 ;are $e $ăuta a$olo şi la ora a$eea2< Altă dată am !n%eles $ă a$est Dem: dUAr $are este pro$urorul re#elui sau $eva de #enul #enul ăsta ăsta ne%inâ ne%inând nd $ont $ont de /andar /andarmi mi a fă$ut fă$ut o urmări urmărire re el sin#ur sin#ur !n pădurea pădurea din !mpre/urimile Parisului ris$ându"şi pielea !mi vei spune $ă fie$are $u meseria lui dar !%i spun $ă a$est Dem: dUAr $u aerul lui sever este mai $ura/os de$ât un zuav 1) 6u ştiu numele bărbatului $are trebuie să vină mâine dar ori$um nu arată bine şi lu$rează pentru bani+ am văzut"o pe Fleurette dându"i o ban$notă+ nu ştiu despre $e vorbes$ dar am surprins un nume0 Co:atier) =a pronun%ă a$est $uvânt foarte !n$et şi par$ă $u teamă) -ândurile tânărului ofi%er o luară pe un alt fă#aş+ #elozia sa rămânea la pândă dar un puterni$ sentiment de $uriozitate !l $uprinse alinându"i !n a$elaşi timp rana) 1
,oldat din $orpul de infanterie fran$eză $reat !n Al#eria !n 1831 Yn)t)Z
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Pe măsură $e spusele femeii deveneau din $e !n $e mai $onfiden%iale auri$e as$ulta $u mai multă $uriozitate) =l aşteptase $u un soi de teamă numele misteriosului vizitator $ăruia Fleurette !i dădea dădea ban$note) Auzind a$el nume el se sim%i dezamă#it) — A$est nume de Co:atier nu"mi spune nimi$ fă$u el indiferent) — E%i va fa$e un alt soi de impresie răspunse !mblânzitoarea $are des$(ise uşa şi arun$ă o privire !n /ur $a şi $ând s"ar fi temut de ure$(i indis$rete) — 6u este bine să vorbeşti prea tare despre oameni de #enul a$esta adău#ă ea) Aşează"te pu%in+ !n$ă $in$i minute) Când !%i voi spune de $e numele de Co:atier trebuie pronun%at !n şoaptă vei şti tot atât de multe despre a$este $iudă%enii şi vei putea ple$a să te $ul$i) =a se aşeză !ntr"un fotoliu $are par$ă #emu sub #reutatea ei) — 4ată5 reluă ea+ târ#ul este un lo$ $iudat $are seamănă $u mena/eria mea+ avem de toate $u e$ep%ia ban$(erilor milionari şi marilor vasali ai re#elui) Pe $instea mea $unos$ mul%i oameni $insti%i dar se vorbeşte mult despre diverse maşina%ii de la $urtea de /uri) A$est lu$ru ne preo$upă ne amuză pe fie$are dată $ând se dis$ută despre (o%i toată lumea lumea $iuleşte $iuleşte bine ure$(ile şi to%i povestes$ povestes$ $u vo$e tare tot felul de !ntâmplări !ntâmplări $are i"ar lăsa $u #ura $ăs$ată pe poli%işti) Comoara mea da$ă numele de Co:atier nu"%i spune nimi$ atun$i $el de Fra$urile 6e#re n"are ni$i un efe$t asupra ta2 — ,unt to%i !n$(işi o !ntrerupse auri$e am $itit asta prin ziare) — .ine bine spuse văduva ,ama:ou ,ama:ou ziarele spun $e pot iar prefe$tura prefe$tura spune $e"i $onvine) A$olo la bariera 4taliei este unul $are !n zilele !n $are bea %ui$ă bea $ât să !mbete şase bărba%i0 a$esta se numeşte Co:atier) Aten%ie5 &a$ă"l vezi %i se zbârleşte părul !n $ap de fri$ă $ă$i are o moa$ă de por$ mistre%+ nu vorbeşte $u nimeni ni$iodată şi toată lumea !l evită $(iar şi $ei $u $onştiin%a !n$ăr$ată) — =u l"am văzut o sin#ură dată este un bărbat din topor !n ziua a$eea era un puşti $are plân#ea fiind$ă spărsese sti$la !n $are du$ea vin părin%ilor+ tre$ătorii !i spuneau imbe$ilule $a să"l $onsoleze+ Co:atier !i puse un bănu% !n mână şi"l mân#âie dar $opilul fu#i $u $ele douăze$i de parale) En%ele#i tu2 A$um un an !n toiul nop%ii o sărmană puştoai$ă vroia să se !ne$e sub pod foarte aproape aproape de ai$i+ era o fetiş$ană fetiş$ană sedusă şi abandona abandonată tă $are vroia s"o !n$(eie $u via%a $ă$i n"avea $u $e"şi (răni $opilaşul) Co:atier o s$oase din apă şi o duse la el o !n#ri/i timp de o lună şi nu spuse nimănui nimi$ $u e$ep%ia medi$ului $ăruia !i plătea vizitele !%i dai seama $ă tânăra $u $opilul !l iubeau $a pe bunul &umnezeu) Foarte simplu nu"i aşa2 Entr"o bună zi după $e tânăra tânăra !şi reveni se duse la plimbare pe bulevardul bulevardul ,pitalului şi se aşeză pe ban$ă+ ban$ă+ $ă$i oamenii oamenii !i vorbiră)de vorbiră)de bărbatul bărbatul $ăruia !i datora datora totul) Când Când se !ntoarse a$asă !şi luă lu$rurile ple$ă fără urmă fără să"l aştepte pe Co:atier $a să mul%umeas$ă şi să"şi ia rămas bun de la el) Ce părere ai2 Copile n"aş vrea să te !ntristez+ omul ăsta nu"i lepros dar to%i se poartă $u el $a şi $um ar fi+ el !şi $âşti#ă banii prin mânuirea $u%itului şi este !n slu/ba Fra$urilor 6e#re) — >i asta se spune $u vo$e tare5 stri#ă auri$e !nmărmurit) — 6u răspunse 9eo$adie asta se spune !n şoaptă !n %ara asta poli%aii se re$unos$ aşa $um se re$unos$ şi $ei pe $are"i $aută) 6imeni nu trăn$ăneşte !n primul rând fiind$ă toată lumea urăşte poli%ia şi !n al doilea rând fie$are ştie $e l"ar $osta da$ă ar trăn$ăni) ,unt unt dest destui ui $are are au fost ost $on $onsid sidera% era%ii prea prea vorb vorbăr ăre% e%ii şi nime nimeni ni nu i"a i"a mai văzut ăzut)) As$ultătorule salut+ unii ştiu $ă te poate $osta via%a şi ta$) =a se ridi$a prima şi"i !ntinse mâna lui auri$e auri$e $a pentru a"l $on$edia) — nde lo$uieşti2 !ntrebă ea $ând a/unse !n pra#ul uşii) — ,trada ratoire C(araps"=l:sees numărul J răspunse auri$e) — Entr"un (otel2 — 6u Afri$a nu"i California+ banii mei sunt număra%i iar $ând am sosit mi"a fost destul de #reu)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Ce tâmpită sunt5 stri#ă 9eo$adie !ntr"un e$es de prietenie $um de nu m"am #ândit la a$est lu$ru2 >i $ând te #ândeşti $ă mai deunăzi am $âşti#at frumos de pe urma ta5 — ul%umes$ răspunse ofi%erul am destui bani până mâine şi poate $ă mâine !mi voi lua foaia de drum pentru arsilia) 'roiam să spun $ă trebuie să fa$ e$onomii $a să"mi $umpăr un $ostum $ivil nemaiavând dreptul să port uniforma de ofi%er) — &a$ă te"ai !ntoar$e !n Afri$a pe $e post ai fi2 — ,oldat) &in feri$ire m"am !ntâlnit $u o ve$(e $unoştin%ă) *rebuie să vă aminti%i de a$el tip totdeauna bine dispus $are venea pe vremuri la $ir$ şi $ăruia !i spuneam $omis" voia/orul2 — &omnul 9e$oK5 stri#ă !mblânzitoarea $e 'esel era5 — i"a fă$ut rost de o $ameră mobilată nu prea s$umpă !ntr"o $asă $are nu"i frumoasă dar pare liniştită) — Atun$i totu"i perfe$t spuse doamna ,ama:ou) 6oaptea este un bun sfătuitor de$i #ândeşte"te şi nu fi !n$ăpă%ânat) auri$e fă$u un pas $a să iasă dar ea nu"şi desprinsese mâna de al lui şi i"o strân#ea $u tandre%e) — fi%eraşul meu spuse ea ai refuzat banii pe $are %i i"a oferit mama 9eo) =şti supărat pe ea şi ai senza%ia $ă am vrut să"%i ba# !n $ap tot felul de prostii) Fiule să ştii $ă nu"i $apabilă de aşa $eva dar a vrut doar să"%i des$(idă pu%in o$(ii) n lu$ru este $ert foamea vine mân$ând+ poate $ă %i"am spus pu%in $am multe dar nu sufi$ient totuşi !n rezumat0 tânăra te iubeşte0 eistă !nsă un valet de $aro şi nouă de pi$ă !n /o$) En $on$luzie0 ve#(ează bine şi %ine"te bine !n /o$ fiind$ă altfel vei fi obli#at aşa $um tu sin#ur ai spus să"%i iei foaia de drum pentru arsilia) ,ărută"mă şi spune"mi mul%umes$5 =a !i s$utură mâna $u o for%ă bărbăteas$ă şi"l atrase $u putere !n bra%ele ei) — ul%umes$ mamă spuse auri$e $are s$(i%ă un zâmbet) &resoarea şopti !ntr"un sărut matern0 — Ce inten%ionezi să fa$i2 En lo$ de răspuns tânărul ofi%er !ntrebă0 — 9a $e oră este !ntâlnirea de mâine2 — 9a patru după"amiaza) — .ine răspunse auri$e voi !n$er$a să mă #ândes$ aşa $um m"a%i sfătuit 6u ştiu !n$ă da$ă o voi !ntâlni pe Fleurette şi"i voi vorbi dar ştiu $ă ea n"are nevoie de un apărător !ntâmplător0 voi fi ai$i pentru pentru a ve#(ea asupra ei)
†
Capitolul 1I — Biografia lui Maurice
Frumosul auri$e nu era $(iar un prin% de#(izat deşi prin naştere şi edu$a%ie n"ar fi trebuit să urmeze strălu$ita $arieră artisti$ă din $ir$ul văduvei ,ama:ou) *atăl său era un bur#(ez $instit notar !n An#ouleme şi $are se retrăsese du$ând o via%ă de$entă) auri$e era $el mai mare dintre $ei $in$i fra%i ai lui+ !ntre fie$are frate se stre$urase şi $âte o surioară0 !n total erau de$i ze$e $opii) &umnezeu să bine$uvânteze familiile numeroase0 dovada este $ă tatăl Pa#es fusese !nzestrat $u o remar$abilă fa$ultate de prevedere şi $u un talent real pentru a $al$ula şansele şansele pe $are %i le rezervă viitorul) viitorul) *atăl *atăl Pa#es Pa#es fă$use fă$use o statisti$ă profesional profesională ă a tuturor tuturor $apilor de familie din oraşul An#ouleme $u vârsta a$estora şi note despre starea sănătă%ii lor) ,e spunea $ă fie$are dintre a$eştia era asi#urat pe via%ă iar !n $azul !n $are mureau el era moştenitorul lor) A$eastă ultimă ipoteză se apropia pu%in de adevăr nu fiind$ă tatăl Pa#es ar fi avut preten%ii asupra averii a$estora dar privirea lui vultureas$ă analiza fie$are $lientă !n parte
Paul Fé Féval — Arma nevăzută #ândindu"se la viitorul băie%ilor lui) Entâmplarea a fă$ut $a dintre $ei trei medi$i $ei mai apre$ia%i din oraş unul avea o tuse urâtă $elălalt o $uloare a pielii anormală iar al treilea avea o fistula) *atăl Pa#es era in$apabil să doreas$ă moartea $uiva dar !n$rezător !n destin !şi trimise fiul la >$oala de edi$ină din Paris spunându"şi0 — Pe puştiul ăsta l"am aran/at şi bine ar fi da$ă i"ar #ăsi şi soră"si $eva) Apoi el !n$epu să"şi fa$ă noi $al$ule pentru a aran/a şi pe $el de"al doilea fiu) auri$e avea pu%in mai mult de douăze$i de ani $ând sosi !n $artierul studen%es$) Ei plă$eau $aii #ălă#ia vânătoarea distra$%iile+ era $el mai bun la #imnasti$ă şi la a$eastă dis$iplina $âşti#ase toate premiile la $ole#iu) En rest era un tânăr frumos de o bunătate $are mer#ea până la slăbi$iune pu%in mai zăpă$it de$ât $ei de vârsta lui şi ino$ent $a o domnişoară) *atăl Pa#es !i spusese la ple$are0 — Am #(i$it !n$lina%ia !n$lina%ia ta pentru pentru medi$ină+ medi$ină+ este $ea ai onorabilă onorabilă profesiune profesiune $ând este bine fă$ută) &u"te băiatul meu $ă$i nu vreau să stau !n $alea vo$a%iei tale+ mun$eşte mult $(eltuieşte pu%in şi aminteşte"%i $ă noro$ul este !n mâinile tale) auri$e nu"şi dădu silin%a să"şi verifi$e vo$a%ia $are până atun$i nu"l pasionase delo$) 4dee 4deea a de a vede vedea a Pari Parisu sull şi de a trăi trăi la Pari Pariss !n$â !n$ânt ntă ă şi atra atra#e #e pe ma/o ma/ori rita tate tea a puştanilor) En a$ele studii ne$unos$ute nedorite dar de $are nu se temea auri$e văzu numai perspe$tiva vie%ii la Paris) Eşi plăti !ns$rierea la fa$ultate urmă $ursurile $u o $onştiin$iozitate moderată !şi fă$u prieteni şi !nvă%ă o mul%ime de lu$ruri $are nu erau absolut ne$esare pentru a lua lo$ul $elor trei medi$i din An#ouleme) &upă şase luni !i s$rise tatălui său $ă marea lui ambi%ie era să devină ofi%er de (usari) *atăl Pa#es !i răspunse !n mai multe s$risori $ă orbirea adoles$en%ilor este un lu$ru proverbial şi numai părin%ii $unos$ $eea $e $opii lor au nevoie iar da$ă nu va reuşi la primul eamen el tatăl Pa#es nu"i va mai trimite o le%$aie fiului nedemn ni$i mă$ar blestemul lui) =istă unii $opii revolta%i din naştere dar auri$e nu fă$ea parte din a$ea $ate#orie+ el era as$ultător din fire dar $apul nu"i stătea delo$ la !nvă%ătură inima"i era !nfo$ată şi sim% sim%ea ea un dez# dez#ust ust de ne!n ne!nvi vins ns pent pentru ru amfi amfite teat atru ru)) Ei mai mai rămâ rămâne neau au trei trei luni luni până până la eamen) Fără să fa$ă nebunii auri$e se distra $ât despre eamen el se $ul$ă pe o ure$(e) Ale#erea lui era fă$ută+ !n ultima zi a lunii $ând se dau eamenele trebuia să mear#ă la $olonelul (usarilor la #arnizoana de la 'ersailles) &e$i pe 3I au#ust 183H auri$e Pa#es !ntrerupse Fa$ultatea de edi$ină şi $u $ei o sută de fran$i $are"i mai rămăseseră prin buzunare merse pe C(amps"=l:ses şi se instală !ntr"o dili#entă având destina%ia0 oraşul $onstruit de 9udovi$ W4') C(iar !n a$ea zi unul din $ei trei medi$i din An#ouleme tre$u !n nefiin%ă) =ra $el $u fistula) Ceilal%i doi dădeau din aripioare) auri$e merse dire$t la $olonel $are era !nsă absent) =ra aniversarea 'ersailles"ului) Pentru $a timpul să"i trea$ă mai repede viitorul nostru (usar se duse !n pia%a $ea mare unde saltimban$ii !şi instalaseră $orturile) Cu pu%in !nainte am amintit $ă auri$e era foarte a#er !n miş$ări) Fie$are mer#e a$olo unde"l tra#e a%a) &in !ntâmplare se opri !n fa%a $ir$ului doamnei ,ama:ou !n $are intră fiind atras nu de mena/erie ni$i de tânăra $atalepti$ă $are ee$ută o minunată suspendare orizontală $i de puştiul !n $ostum de $uloarea pielii $are se rotea !n /urul barei unui trapez la treize$i de pi$ioare de sol) aur auri$ i$e e !nsă !nsă fu deza dezamă mă#i #it+ t+ #imn #imnas astu tull atât atât de pomp pompos os anun anun%a %att era era un sărma sărman n ne!ndemânati$ şi fri$os !n$er$ând $u timiditate să ee$ute miş$ările pe $are 4e fa$ $opiii prin $ole#ii) 'e%i vedea $ă a$eastă !ntâmplare va influen%a destinul ofi%erului nostru) En s$(imb el fu atras de tânăra $atalepti$ă nu prin ee$u%ia sa mira$uloasă $l prin !nsăşi #ra%ia fetei) 6u este nevoie să fa$em vreun portret al a$esteia0 tânăra nu era alta de$ât 'alentine de 'illanova la vârsta de $in$ispreze$e ani) En timpul studen%iei auri$e nu"şi fă$use ni$i o
Paul Fé Féval — Arma nevăzută ;$unoştin%ă< $um se spunea spunea pe atun$i !n $artierul 9atin) Ei plă$useră plă$useră multe fete dar nu se !ndră#ostise ni$iodată) =l fu plă$ut impresionat de aspe$tul 'alentinei !n $ir$ purta numele de Fleurette şi rămase $a nău$ de sentimentele $are"i năpădiră sufletul) ultă lume nea#ă nea#ă eisten%a eisten%a a$elor a$elor simpatii simpatii ful#erătoare ful#erătoare $are se pot naşte naşte !n sufletul omului omului de$larând $ă sunt de domeniul romanului) &ar eviden%a !i ridi$ulizează pe ne!n$rezători şi !n tre$ere fie spus nimi$ nu"i mai aproape de realitate de$ât un roman bine $onstruit şi s$ris) Când ieşi de la $ir$ auri$e avea aspe$tul unui be%iv) -ândurile sale erau aiurea) er#ea şi visa) Astfel merse mult timp pe un imens bulevard frumos luminat $are le#a palatul de sat) Când se lăsă noaptea el !n$ă mai mer#ea mort de oboseală emo%ionat şi nefiind !n stare să pună $ap la $ap idei lo#i$e) Automat el luă drumul spre $asa $olonelului dar tre$u de două ori prin fa%a por%ii fără !nsă să se poată opri) auri$e era foarte surprinzător !n (otărâri+ avea $eva $opilăros !n $omportare dar avea şi din $ara$terul aventurierului) Fără să fi luat o (otărâre anume el !şi urmă instin$tul $are"l atră#ea spre lo$ul unde resim%ise prima sa mare emo%ie)Căzut pe #ânduri el fă$u !n$on/urul mena/eriei ambulante) Pe uşa din spate spate era s$ris s$ris $eva) $eva) Apropiin Apropiindu" du"se se auri$ auri$e e $iti $iti următo următoare arele le $uvinte $uvinte s$rise s$rise de o mână mână $are $are stăpân stăpânea ea şi orto#r orto#rafi afia a şi $ali#r $ali#rafi afia0 a0 ;,e $aută $aută un bărbat bărbat puterni$ pentru trape şi pră/ină)< *âmplele lui se a$operiră de sudoare $ă$i fi#ura demnă şi $instită a tatălui Pa#es !i reveni !n memorie o altă ima#ine minunată deli$ioasă se interpuse !ntre el şi bătrânel0 el văzu $ei $in$ispreze$e ani ai Fleurettei şi !mpinse uşa) &umnezeule da soarta lui auri$e era $a !n a$ea zi să fa$ă un le#ământ+ !n lo$ să"l fa$ă $u $olonelul (usarilor !l fă$u $u văduva ,ama:ou) Destul bio#rafiei !l $unoaştem sau $el pu%in !l #(i$im0 auri$e $u un ultim dram de pruden%ă !şi dădu doar numele de botez pentru $a fostul notar din An#ouleme să nu fie !ntrebat la tot pasul de fiul său de la Paris despre $are se vorbeşte !n toate târ#urile din Fran%a şi 6avara !n $alitatea lui de trapezist de om $u pră/ina om $u #(iuleaua et$))) &ouăspreze$e luni tre$ură $a un vis) 9ui auri$e nu"i păsa ni$i de familie şi ni$i de restul lumii) =ra mai feri$it de$ât un re#e+ era !ndră#ostit şi avea $ertitudinea unei iubiri !mpărtăşite) &upă un an la a$eeaşi aniversare a 'ersailles"ului $ând i se des$(iseseră por%i por%ile le paradi paradisul sului ui auri$ auri$e e primi primi o adevă adevărat rată ă lovitu lovitură ră de mă$iu$ mă$iu$ă) ă) Entr"o Entr"o dimine diminea%ă a%ă !mblânzitoarea !i spuse0 ;Fleurette a ple$at ple$at părin%ii ei au venit s"o ia)< &e $âte ori se #ândise auri$e la a$est lu$ru5 &e $âte ori #ândise el $ă Fleurette nu apar%ine a$estei lumi unde nimerise din !ntâmplare5=a era mândră şi deli$ată şi părea să apar%ină altei $lase so$iale) =a !nvă%ase sin#ură0 vorbea frumos $u o vo$e blândă şi distinsă iar !n%elep$iunea ei nu era a unei fete oare$are $i a unei tinere demne de a fi respe$tată) auri$e spuse doar atât0 — .ănuiam5 En a$el moment se (otăr! să devină ofi%er) ai !ntâi se fă$u soldat+ $um !nsă dorea să moară se an#a/ă !ntr"un re#iment din Afri$a) En a$ea seară părăsind rulota dresoarei după doi doi ani ani de abse absen% n%ă ă se sim% sim%ea ea ame% ame%it it iar iar sufl suflet etul ul !i trem tremur ura a $a !n ziua ziua !n $are $are se !ndră#ostise de Fleurette) Entrevederea sa $u 9eo$adie !i lăsă o impresie $onfuză şi $ontradi$torie) &ouă lu$ruri se băteau $ap !n $ap şi nu"i erau delo$ $lare) Fleurette !l mai iubea şi dovedise a$est lu$ru prin desele sale es$apade la rulota dresoarei) &ar Fleurette se mai #ândea şi la un alt bărbat iar vizitele ei la rulotă nu erau numai pentru auri$e) Ce să mai $readă din toate astea2 9atura misterioasă a informa%iilor furnizate de 9eo$adie Fra$urile 6e#re peri$olele istoria trun$(iată a a$elui bandit sân#eros şi milos Co:atier toate a$este lu$ruri dansau prin fa%a o$(ilor mira%i ai lui auri$e) 6u mai !n%ele#ea nimi$ şi se !ntreba da$ă 9eo$adie !n%ele#e $eva) n sin#ur lu$ru !i era $lar şi fă$ea lumină !n a$ea noapte plină de tenebre+ era un nume $are !i suna mereu !n ure$(i0 Dem: dUAr) El ura din tot sufletul pe bărbatul
Paul Fé Féval — Arma nevăzută $are purta a$est nume+ ar fi dat ori$e $a să"l aibă pe a$est bărbat !n fa%a lui $u sabia !n mână) &rumul este interminabil !ntre -rădina .otani$ă Ar$ul de *riumf+ trebuie să traversezi tot Parisul) En s$(imb lui auri$e drumul i se păru s$urt şi orele tre$ură repede pentru el+ el fu surprins $ând auzi ora unu sunând la orolo#iul de la =l:see) — 'oi vedea eu !şi spunea el rezumându"şi visurile0 trebuie s"o văd a$esta"i lu$rul esen%ial) &a$ă este vreun peri$ol $u atât mai bine o voi apăra *otuşi $are sunt speran%ele mele2 Familia ei mă va #oni) =i bine5 ,peran%a mea este $eea $e speră şi ea) *rebuie s"o văd $a să ştiu $e speran%ă are ea) &a$ă nu ar iubi sufi$ient $a să renun%e la bo#ă%ie la lu))) si#ur are un plan din moment $e a venit) auri$e se opri !n mi/lo$ul bulevardului C(ampion =l:sees şi se aşeză pe o ban$ă pentru a"şi spri/ini $apul !nfierbântat de mâinile re$i $a #(ea%a) — &ar a$est Dem: dUAr5 şopti el $u o vo$e stran#ulată) =ste bo#at şi fa$e parte din $ei $u $are te $ăsătoreşti fără să renun%i la nimi$ şi fără să fu#i de familie))) $lipă rămase mut !n liniştea bulevardului pustiu dar se s$ulă brus$ şi"şi spuse reluându"şi mersul $u paşi rapizi0 — ,unt nebun5 A$eastă femeie o /ude$ă pe Fleurette după sufletul ei) are se poate fa$e vreo $ompara%ie !ntre ele două2 ă iubeşte $ă$i mi"a spus a$est lu$ru şi nu eistă $eva pe lumea asta mai loial şi mai adevărat $a a$eastă fiin%ă5 *rebuie neapărat s"o vad şi totul se va lămuri din primele $uvinte+ $e feri$it voi fi $ând !şi va !ntinde fruntea să i"o sărut5 &a$ă domnul Dem: dUArO =i bine5 Arabii mai au $artuşe !n puşti iar de data a$easta nu mă voi mai apăra) 9a $ol%ul străzii ratoire văzu şirul e$(ipa/elor $are sta%ionau !n fa%a por%ii unui bo#at palat) 'a tre$e prin fa%a lui $u fruntea sus $ă$i !n a$ea noapte tot $eea $e mirosea a bo#ă%ie şi feri$ire !i trezea o sumbră s umbră #elozie dar se opri $ă$i un valet des$(izând poarta şi fă$ând $â%iva paşi pe trotuar stri#ă $u vo$e tare0 — Caleaş$a domnului Dem: dUAr să !nainteze)))5
†
Capitolul 11 — Asasinatul
9a auzul a$estui nume $are răsună $a un e$ou al urii lui auri$e !n$remeni) Par$ă o for%ă ne$unos$ută !i pironi pi$ioarele de trotuar) 9a $(emarea valetului un $upeu ele#ant ieşi din mul%imea e$(ipa/elor şi intră !n $urtea palatului) auri$e rămase nemiş$at !n$ă o $lipă după $are #ândi0 — ,unt prea departe şi nu voi reuşi să"l zăres$) &intr"o săritură fu lân#ă poartă) &upă $e stăpânul se ur$ă !n $upeu a$esta !n$epu să $oboare panta străzii) Cele două uşi ale $upeului erau !n$(ise $ă$i era o noapte fri#uroasă) — 9a o parte !i stri#ă vizitiul lui auri$e $are bara drumul) auri$e !i fă$u lo$ dar roata !l atinse !n tre$ere !şi !ntinse $apul $u $uriozitate dar privirea lui nu reuşi să zăreas$ă nimi$ datorită #eamului aburit al $upeului) Fără să ştie $e fa$e el urmări e$(ipa/ul) — 9a o parte spuse din nou vizitiul) A$esta %inu $aii !n frâu) auri$e !n$epu să fu#ă pe bulevard dar $uprins de ruşine se opri) — ,unt nebun5 #ândi el) =$(ipa/ul se !ndrepta spre pia%a Con$orde) auri$e se opri pe strada ratoire numărul J) *âmplele sale erau a$operite de sudoare iar inima"i bătea $u for%ă) =l !şi spunea0 — 6u nu sunt nebun dar aş da ori$e să"l văd şi să"l re$unos$ dintr"o mie $(iar şi la $apătul lumii5
Paul Fé Féval — Arma nevăzută auri$e bătu !n uşă) Portarul veni şi privi printr"o ferestrui$ă $u zăbrele) — A(5 spuse el iată !n$eputul5 =ste ofi%erul din Afri$a $el $are are numărul 1N la eta/ul doi şi aşa va fi !n fie$are zi5 Portarul des$(ise) — 9o$atarii domnului C(opin5 spuse el elevii domnului C(opin5 un$ă nu #lumă5 $ât despre profituri pauză5 'ă stă !n obi$ei să veni%i la ore aşa de mi$i2 auri$e $are nu"l auzi tre$u fără să răspundă) — .un5 $ontinuă portarul mă$ar iată unul $are este2 politi$os5 n $oate #oale $are va adu$e adu$e pe nu ştiu $ine !n $asă5 Cât despre ve$inul ve$inul lui are o fa%ă de par$ă vine de pe front5 front5 >i !n$ă doi elevi noi pentru domnul C(opin0 unul $a o pasăre $are s"a bă#at))) unde am mai văzut fi#ura altuia oare2 şi $u nişte maniere #rosolane !n$ât mult n"a lipsit să"i spun $ă numai mutră de !nvă%at muzi$a nu are5))) 6u l"am văzut !nsă ieşind))) !n plus m"am săturat până peste $ap de domnul C(opin şi de $lien%ii lui+ voi vorbi $u proprietarul) >i nu m"ar mira da$ă $u tot a$est dute"vino nu s"ar !ntâmpla o nenoro$ire !n $asa asta) =l se !ntoarse repede $ă$i auzi o vo$e $are venea dinspre $urte) =ra auri$e $are se plimba de $olo"$olo $u bra%ele !n$ru$işate $u $apul ple$at şi spunea0 — =ste bo#at este frumos !l urăs$5 !l urăs$5 — &espre $ine vorbi%i2 !ntrebă portarul $are auzise ultimele $uvinte) auri$e dispăru pe alee iar portarul !n$(ise uşa şoptind0 — 'ă spun eu nişte sălbati$i5 'a trebui să fa$em o $asă onorabilă sau se va !ntâmpla $eva ai$i5 auri$e ur$ă !n #rabă $ele două eta/e $are du$eau la $amera lui) Când vru să ba#e $(eia !n broas$a mâna"i tremura şi nu nimerea #aura) — lumini%ă se zărea !ntre pra# şi uşa ve$inului) auri$e bătu la uşa ve$inului şi spuse0 — Fiind$ă nu dormi%i !n$ă a%i putea să"mi lumina%i şi mie2 6u primi ni$i un răspuns) =l auzi z#omotul unei lumânări !n $are sufli şi lumina dispăru) Pe bâ/bâite !n $ele din urmă des$(ise şi fiind mort de oboseală se arun$ă dire$t !n pat) boseala !i $uprinse şi $orpul dar şi mintea) &e fie$are dată $ând vroia să se $on$entreze sim% sim%ea ea $um $um #ând #ândur uril ile" e"ii fu# fu# aiur aiurea ea)) Enti Entins ns pe pat pat auri auri$e $e $ăzu $ăzu !ntr !ntr"u "un n somn somn adân adân$ $ !ntrerupt de treziri fre$vente şi bruşte) Când des$(idea o$(ii razele lunii desenau pe peretele din fa%ă $onturul frunzelor tremurânde ale unui $opa$ pe /umătate desfrunzit) Când !n$(idea o$(ii !n minte !i apărea o fi#ură mereu a$eeaşi0 fi#ura a$elui bărbat pe $are n"o văzuse dar $are"i apărea frumos şi mândru a$el bărbat al $ărui nume !l $unoştea de $âteva ore şi pe $are"l $onsidera duşmanul lui de moarte) dată se s$ulă !n $apul oaselor şi se fre$ă la o$(i) 9umini%a pe $are o remar$ase !n $amera ve$ină strălu$ea a$um prin $răpăturile peretelui din plă$i prost !mbinate) 6umărul 18 !şi reaprinsese lumânarea) auri$e $u o fantezie $opilăreas$ă !şi dorea să vadă pe bărbatul din $amera ve$ină şi $eea $e fă$ea !n a$el moment) Ar fi trebuit !nsă să"şi părăseas$ă patul unde oboseala !l %intuise) Capul !i $ăzu #reoi pe pernă şi de data a$easta adormi de"a binelea) Avu un vis absurd) &iverse vo$i !i şopteau la ure$(i numele de Dem: dUAr) Entr"o $ameră somptuoasă Fleurette sin#ură şi $u $apul !n mâini plân#ea) En a$eastă $ameră se a/un#ea printr"un $oridor lun# pe $are mer#ea un bărbat $u paşi de urs) auri$e auzea s$âr%âitul par$(etului şi Fleurett auzea şi ea a$elaşi s$âr%âit $ă$i !şi !ntor$ea privirea speriată spre uşă) rolo#iul sună de două ori) auri$e !şi spuse este ora două noaptea) =l !şi spunea0 !nseamnă $ă nu visez din moment am auzit bătând de ora unu $ând eram pe C(ampion =l:sees) 6u se mai auzi s$âr%âitul par$(etului !n s$(imb ure$(ile lui auri$e per$epură trei $io$ănituri dis$rete !n uşă) Fleurette se ridi$ă !nspăimântată şi se !ndreptă spre uşă $ând visul luă o altă !ntorsătură) vo$e de bărbat neliniştită şi re%inută !ntrebă0 — Cine este2
Paul Fé Féval — Arma nevăzută altă vo$e răspunse0 — =u sunt bi/utierul Cei $e au un somn a#itat $aută să"şi analizeze visele $ăutând să s$ape de a$este iluzii etrava#ante) auri$e se răsu$i !n pat furios) 'isul !nsă se !n$ăpă%âna) $(eie se stre$ură !n broas$ă şi se auzi o uşă des$(izându"se şi s$âr%âind) s $âr%âind) Entre $el $e pătrundea !n $ameră şi $el din interiorul $amerei nu avu lo$ ni$i un s$(imb de $uvinte+ auri$e !nsă $a un resort se s$ulă şi !şi $iuli ure$(ile) 6u mai dormea) n #eamăt surd a $ărui intona%ie lu#ubră o $unoştea !i stre$ură fri$a !n oase) &e multe ori !n Afri$a auzise a$est (or$ăit s$urt şi ră#uşit a omului $are $ade pentru a nu se mai ridi$a ni$iodată) are !n$ă mai visa2 auri$e as$ulta $u sufletul la #ură) 9umini%a strălu$ea !n$ă prin $răpăturile peretelui) Paşi #reoi $are păreau să nu se #răbeas$ă traversară $amera ve$ină+ se des$(isese o fereastră) auri$e $obor! din pat şi !ntrebă0 — 'e$ine $e s"a !ntâmplat2 6imeni nu răspunse) ,e auzi un foşnet de frunze !n timp $e un #eamăt stins !l fă$u pe auri$e să tremure de fri$ă) 9una !şi s$(imbase pozi%ia) Dazele lunii $ădeau a$um pe o uşă $(iar !n mi/lo$ul peretelui din drepta $are $omuni$a $u $amera ve$ină) &e partea $ealaltă a peretelui se mai auzi un oftat adân$ apoi se fă$u linişte $u e$ep%ia unui z#omot de paşi $are venea din #rădină) auri$e se !ndreptă spre uşa din perete şi atinse broas$a !n $are era o bu$ată de fier) En a$elaşi moment pi$ioarele lui se !mpiedi$ară de un alt obie$t) Cât despre broas$ă ar fi prea pu%in spus $ă se des$(ise0 ea $ăzu pur şi simplu lăsând uşa !ntredes$(isă) 9a bâl$i se !nva%ă multe lu$ruri iar auri$e !şi petre$use doi ani din via%ă la bâl$i) bie$tul de $are se !mpiedi$ase era un $leşte de o%el) auri$e ştia $um se numeşte şi ti/a de fier $e se afla !n broas$ă0 era $eea $e (o%ii numes$ un şpera$lu) Ei străful#eră o idee+ el se !ntrebă0 — are toate a$este pre#ătiri erau pentru mine dar asasinul a #reşit uşa2 Fără să fi intrat !n $amera ve$ină el ştia $ă se află la doi paşi de un om asasinat) 6" avea timp de #ândire+ !mpinse uşa şi se pomeni !n prezen%a neferi$itului Bans ,pie#el evreul #erman $are venise $u o seară !nainte !n du#(eana din strada &upuis propunându"i falsul falsului ui 7oeni# 7oeni# diama diamante ntele le Carlot Carlottei tei .ernet .ernetti ti pe $are $are le as$uns as$unsese ese !ntr"u !ntr"un n baston baston $u mă$iulie de fildeş) Bans ,pie#el %inea !n mână un pistol !n$ăr$at) rma albăstruie din /urul !n$(eieturii mâinii arăta $lar de $e nu reuşise să"şi foloseas$ă pistolul) =ra !ntins pe /os $u $eafa pe par$(et şi bra%ele !ntinse+ la #ât avea o rană !nspăimântătoare de patru de#ete lă%ime pe unde se s$ursese o mare de sân#e) Fusese omorât !nto$mai $um sa$rifi$i o va$ă şi nu avusese timp să s$oată de$ât un sin#ur #eamăt) Cu%itul mă$elarului rămăsese la lo$ul $rimei) 9upta fusese atât de s$urtă şi de$isivă !n$ât $amera nu prezenta urme de dezordine) .astonul $u mă$iulie de fildeş dispăruse dar auri$e nu $unoştea eisten%a a$estuia) a/oritatea ofi%erilor $are şi"au $âşti#at #radul pe merit ştiu $um trebuie pansat un rănit) &intr"o privire auri$e realiză $ă lovitura de $u%it a răufă$ătorului fusese mortală+ unii oameni de suflet sunt anima%i de un sentiment uman şi !n$ear$ă imposibilul $(iar şi atun$i $ând ori$e a/utor este inutil) &e altfel te mai po%i !nşela şi $(iar şi medi$ii nu se dau !n lături de la un ultim şi suprem efort pentru $a să fie $u $onştiin%a !mpă$ată) aur auri$ i$e e !n#e !n#enu nun$ n$(e (e lân# lân#ă ă răni rănitt sau sau mai mai bine bine zis zis lân# lân#ă ă $ada $adavr vru u şi !n$e !n$epu pu să"i să"i banda/eze rana) 6u avu timp) Paşi $e păreau numeroşi şl #răbi%i se auziră pe s$ări apoi pe $oridor) En primul moment auri$e avu o senza%ie de uşurare $ă$i !i soseau a/utoarele sau $el pu%in va fi s$utit de a$eastă mare responsabilitate $are $ăzuse pe $apul lui+ !n
Paul Fé Féval — Arma nevăzută timp $e se ridi$a pentru a des$(ise uşa noilor veni%i el se opri stupefiat $a şi $um l"ar fi trăznit un ful#er) vo$e !nfri$oşată spunea0 — Cum n"a%i auzit nimi$2 ,ărmanul evreu a stri#at după a/utor de vreo ze$e ori !nainte să $adă+ el spunea0 ;Fie"ti milă de mine lo$otenente5 Ce v"am fă$ut eu2 — Avea de$i bani evreul2 !ntrebă o altă vo$e) n al treilea spuse0 — Portarul a spus"o pe şleau+ de la !n$eput el zi$ea0 6u mă miră delo$5 >tiam eu $ă se va !ntâmpla o nenoro$ire !n $asa asta5< Când sosi şi afri$anul !l puteai lua drept ori$e) 4"am vorbit dar nu mi"a răspuns+ !n s$(imb stătea !n $urte şi #esti$ula $a un nebun0 ;!l urăs$ !l urăs$5 =ste $eva $e mă depăşeşte+ trebuie să termin $u bărbatul a$esta5< 6u era adevărat dar totuşi eista şi un sâmbure de adevăr) auri$e !şi aminti din nou de fi#ura palidă a lui Dem: dUAr $ât şi de faptul $ă pronun%ase $u vo$e tare0 ;&e $e nu mă aflu !n fa%a lui $u sabia !n mână5 El urase !l urăs$5< En s$(imb restul evenimentelor povestite a$ele stri#ăte de a/utor ale unui bărbat $are abia s$osese un #eamăt !n $ădere $ât $ât şi a$el a$ele e $uvi $uvint nte+ e+ ;9o$ ;9o$ot oten enen ente te $e v"am v"am fă$u fă$ut5 t5 Fie"v Fie"vă ă milă milă de mine mine5< 5< toat toate e erau erau inventate) auri$e se trezise dintr"un vis absurd pentru a trăi un $oşmar !nfri$oşător şi in$redibil) intea lui par$ă i se blo$ase+ mâinile pi$ioarele şi inteli#en%a a$estuia par$ă fuseseră lovite lovite de parali paralizie zie)) *otuş *otuşii !i veni veni o idee idee ideea ideea unui unui $omplo $omplott nemai nemaipo pomen menit it !ndrep !ndreptat tat !mpotriva libertă%ii şi poate $(iar şi a vie%ii lui) *oate a$este #ânduri sunt #reu de redat dar su$$esiunea lor este mai rapidă de$ât viteza luminii) *re$useră doar două minute de $ând se trezise auri$e iar evenimentele $e vor urma se vor petre$e !n $âteva fra$%iuni de se$undă) Prima vo$e $are vorbise pe $oridor spuse0 — =u nu dormeam aşa !n$ât am auzit !n$eputul fi%erul de la 1N a for%at uşa $are $omuni$a $u $amera ve$ină şi a spart broas$a) 9a primul stri#ăt l"am trezit pe domnul C(opin) Când am $oborât la portar totul se terminase) — &a spuse o vo$e $instită $are apar%inea probabil profesorului de muzi$ă nu se mai auzea nimi$) — Portarul a ple$at !n $ăutarea poli%iştilor iar $ei trei băie%i ai brutarului $are se aflau lân#ă $uptoare a$um fa$ de #ardă la poarta din #rădina palatului rnans) fi%erul va fi prins $a un şoare$e !n $ursă5 auri$e !şi apăsă fruntea $u ambele mâini) En via%a lui dăduse multe dovezi de bravură) En armată !n Afri$a el tre$ea drept $el mai $ura/os+ el !nfruntase moartea $u zâmbetul pe buze şi nimeni nu !mpinsese atât de departe a$ea ardoare fran$eză $are se naşte aşte !n lupt luptel ele e $u sabi sabia) a) Astă Astăzi zi !nsă !nsă !i era era fri$ fri$ă ă #roa #roazn zni$ i$ de fri$ fri$ă+ ă+ tâmp tâmple lele le i se a$operiseră de o sudoare re$e iar pi$ioarele !i tremurau) Fie$are $uvânt pronun%at era $a o lovitură de mă$iu$ă) &e $ealaltă parte a uşii se spunea adevărul0 auri$e se sim%ea prins !n $ursă şi era $opleşit de sentimentul neputin%ei) 9a un moment dat se #ândi să iasă şi să stri#e0 in$iuni5 Alt bărbat l"a omorât+ eu am venit doar să dau primul a/utor muribundului)< &ar starea lui de a#ita%ie remar$ată şi de port portar ar toat toate e a$el a$ele e $uvi $uvint nte e $are $are"i "i s$ăp s$ăpas aser eră ă la mâni mânie+ e+ a$ea a$ea uşă uşă for% for%at ată ă broa broas$ s$a a sfărâmată5))) En plus toate a$ele pre$au%ii luate de duşmanii lui invizibili0 $leştele $(eia falsă0 semnele semnele unei $onspira%ii $onspira%ii !mpotriva !mpotriva lui erau evidente5 evidente5 *otul *otul !l $opleşea $opleşea şi totul totul !i lipsea+ nu mai mai avea avea ni$i ni$i $uvi $uvint nte e ni$i ni$i for% for%ă ă iar iar mâin mâinil ile e trem tremur urân ânde de i se plim plimba bau u prin prin păru părull !n dezordine) — Comisarul5 se stri#ă pe s$ări iată"l pe $omisar5 auri$e arun$ă !n /urul lui o privire disperată) ai multe vo$i spuseră deodată0 — &omnule $omisar n"am vrut să des$(idem !naintea sosirii dumneavoastră)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută âna lui auri$e $are tremura tremura $a $ea a uni bătrân bătrân !n$(ise !n$(ise zăvorul zăvorul !n interiorul interiorul $amerei lui ,pie#el) =l respiră uşurat mul%umit de a$eastă barieră pe $are o pusese !ntre el şi perse$utorii lui) ,e auziră din nou paşi şi $ineva bătu la uşă) — En numele le#ii des$(ide%i5 stri#ă $ineva) auri$e se dădu $â%iva paşi !napoi) $(ii i se umplură de la$rimi) =l !şi privi uniforma plină de sân#e s ân#e $ă$i !n$er$ase să ridi$e $adavrul) A$ea soma%ie le#ală fu repetată pentru a doua oară şi !n a$elaşi timp for%ară şi uşa de la numărul 18 şi $ea de la numărul 1N0 $ea a $amerei lui auri$e) Eşi aminti $ă o !n$(isese $ând se !ntorsese a$asă) En pozi%ia !n $are se afla foarte departe de uşă sim%i adierea vântului) ,e !ntoarse şi ridi$ă o$(ii+ deasupra lui se afla o fereastră des$(isă) ,e auzeau vo$ile vorbind toate o dată $ă$i i se dădeau amănunte $omisarului) — &a$ă aş fu#i ar $onsidera asta drept o dovadă a vinovă%iei mele #ândi auri$e) — Avem un /ude$ător de instru$%ie spuse $omisarul $are $ondu$e an$(etele $am de" a"ndoaselea) ,"ar $rede $ă este !n $ăutare de nevinova%i nu la vânătoare de vinova%i) &ar da$ă afri$anul se află ai$i voi $onstata eu !nsumi fla#rantul deli$t şi sper să nu"şi mai ba#e dra$ul $oada !n afa$erea asta5 auri$e !şi !ndreptă spatele) ,e fă$u şi a treia soma%ie iar uşa de la $amera numărul 1N se des$(ise $u z#omot) &intr"un salt se prinse de pervaz şi dispăru) En a$elaşi moment $ei $are erau pe $oridor năvăliră !n $ele două $amere dintre $are una era #oală+ !n $ea de"a doua era doar $adavrul evreului asasinat)
†
Capitolul 1@ — Din nou Colonelul
i$ile petre$eri de la palatul rnans se terminau $u o masă la $are erau admişi doar prietenii intimi ai mar$(izei $ât şi /u$ătorii de (ist) *o%i apar%ineau se$olului tre$ut0 9udovi$ al W'44"lea $are avea o vârstă iar bunul $olonel .ozzo $are se lăuda $ă !n tinere%e !i fă$use $urte doamnei de Pom"padour $are după spusele lui era o femeie foarte $umse$ade &oamnei de rnans deşi $u mult mai tânără !i plă$ea moda de altădată5 Cu si#uran%ă $ă a$este mese nu semănau $u $ele de 4a $urtea re#ală dar se aborda ori$e subie$t !n spe$ial $ând 'alentine 'alentine se retră#ea retră#ea !n $amera ei) *oată lumea se $ul$a spre diminea%ă pentru a se s$ula s $ula &umnezeu ştie $ând) ar$(iza femeie deosebit de dis$retă şi $are du$ea o via%ă ordonată mărturisea $ă nu mai auzise sunând sunând ora douăsp douăsprez reze$e e$e ziua ziua !n$ă !n$ă din fra#ed fra#edă ă tinere% tinere%e) e) En s$(imb s$(imb $olone $olonelul lul auzea auzea orolo#iul sunând la fie$e oră din zi şi din noapte) A$est bătrânel ferme$ător şi blând avea o latură fantasti$ă0 el nu se $ul$a ni$iodată) Patruze$i de minute după $e $upeul său modest părăsi $urtea palatului rnans !l puteam re!ntâlni !n (alat de $asă stând la biroul său $e se afla !n $asa de pe strada *(erese pe $are o transformase !n $asă de binefa$ere) En a$ea a$ea noapte noapte invita invita%ii %ii mar$(i mar$(izei zei ple$ar ple$ară ă devrem devreme e poate poate datori datorită tă domniş domnişoar oarei ei 'illanova $are era inima petre$erilor şi $are se retrăsese imediat după !ntrevederea $u domnul Dem: dUAr) &ansatorii !n$epuseră să dea semne de oboseală frumoasa $ontesă Corona nu era persoana nimerită pentru a fa$e onorurile unei adunări de tineri0 ea era o femeie tristă iar drama propriei ei vie%i o preo$upa mult prea mult pentru a putea lua parte la distra$%iile aproape $opilăreşti ale tinerelor fete) &oamna mar$(iză se aşeză la masă destul de prost dispusă+ din !ntâmplare ea n"avea de$ât un sin#ur om de !n$redere $olonelul .ozzo interlo$utor deosebit de plă$ut dar
Paul Fé Féval — Arma nevăzută medio$ru $a musafir $ă$i mân$a şi mai pu%in de$ât dormea) ri$ine ar fi murit de foame da$ă ar fi fost $ondamnat la re#imul său de mân$are) *otuşi el se aşeză vesel vizavi de ve$(ea lui prietenă de$larând $ă este #ata să se destrăbăleze !n a$ea noapte) — Ce v"a spus domnul dUAr2 !ntrebă mar$(iza !n timp $e"l servea $u o felie de $arne de pui sub%ire $a foi%a de %i#ară) — 6imi$ răspunse $olonelul băiatul dispăruse+ avea fi#ura unuia $are a $ăzut de la eta/) — &ar n"a%i putut să vă da%i seama2 — &a mar$(iză lu$ruri e$elente) i"a arun$at o privire speriată şi a dispărut $a şi $um ar fi fost urmărit) — >i a$est lu$ru $e vă fa$e să presupune%i2))) — reu reuşită şită $omp $omple letă tă !l $uno $unos$ s$00 feri feri$i $ire rea a !l fa$e fa$e sălb sălbat ati$ i$ iar iar mare marea a bu$u bu$uri rie e mela melan$ n$ol oli$ i$)) =l !n$e !n$epu pu să râdă râdă iar iar pe deas deasup upra ra umăr umărul ului ui !şi !şi !nti !ntins nse e pa(a pa(aru rul l spun spunân ând d valetului $are servea0 — adevărată adevărată or#ie or#ie -ermain5 -ermain5 ă simt !n al nouălea nouălea $er şi vreau să beau beau /umătate /umătate de de#et de vin — En s$(imb eu nu mă simt delo$ veselă reluă mar$(iza $u nerăbdare+ sunt momente $ând toate a$este şarade mă oboses$) ,unt foarte nemul%umită de domnişoara 'illanova) — ul%umes$ -ermain spuse $olonelul valetului) Apoi adău#ă apropiindu"şi pa(arul de buze) — Ciudată fa%ă5 =l #ustă o !n#(i%itură) — Când a%i pronun%at a$este $uvinte şopti mar$(iza par$ă a%i spus totul) — =i ei ei5 spuse $olonelul+ şti%i $u $e se o$upă ea a$um2 — .ănuies$ $ă s"a $ul$at) — 6u a$um !şi s$rie $oresponden%a) ar$(iza era $ât pe $e să se !ne$e $ă$i trebuie să re$unoaştem $ă nemaipomenita mar$(iză deşi nervoasă nu pierdea o firimitură din mân$ăruri) — are $ui !i s$rie2 !ntrebă ea plină de nervi) — .ună prietenă răspunse liniştit $olonelul n"am putut să"i $ites$ s$risoarea prin #aura $(eii) — Cum5 '"a%i uitat pe #aura $(eii) Felul Felul !n $are $are fuse fuseser seră ă pron pronun un%a %ate te a$est a$este e $uvi $uvint nte e dăde dădeau au o oare oare$a $are re #reu #reuta tate te reproşului pe $are le $on%ineau) Colonelul !şi fre$ă mâinile şi spuse0 — 6i$i nu vă da%i seama $ât mă interesează soarta a$estei $opile) &ra#a mea nu eşti sin#ura $urioasă+ !n timp $e !n$ă se mai dansa am ur$at la ea unde uşa era !n$(isă şi atun$i am arun$at o privire de buni$))) nu de străbuni$ $ă$i ar putea să"mi fie strănepoată şi $rede"mă mar$(iză a$eastă privire este !nto$mai $a a unei mame) — Cu sufletul dumneavoastră bun reuşi%i să pune%i toate lu$rurile la pun$t spuse doamna rnans) — ,e$retul este $ă eu n"am nervi răspunse $u mali%iozitate bătrânul) 'ă !ntreba%i $ui s$rie2 Crede%i $ă este posibil să ştear#ă $u buretele via%a ei anterioară2 >aispreze$e din optspreze$e5 pt sute la sută $um ar spune omul nostru de finan%e domnul de Perriere) i$u%a noastră probabil $ă are mi$ile ei se$rete) =l se !ntrerupse şi"şi !mpinse farfuria) — A$um aş putea spune $ă am mân$at $a un lup))) de$lară el) &a$ă aş mai fa$e un tur poate $ă aş afla lu$ruri noi) — 're%i să mă lăsa%i sin#ură2 stri#ă mar$(iza) Pe mar$(iză o tre$u un fior) — 'ă este fri$ă2 spuse $olonelul râzând) =l se spri/ini de bra%ele fotoliului şi se ridi$ă !n$et şi $u #ri/ă) — &umnezeule reluă doamna dUrnans nu ştiu dar de multă vreme n"am mai petre$ut o seară atât de pli$tisitoare) *oate a$ele poveşti $u (o%i))) A%i auzit $e povestea
Paul Fé Féval — Arma nevăzută domnul C(ampion0 dibă$ia nemaipomenită $u $are Fra$urile 6e#re pătrundeau !n $asele izolate))) Colonelul $are era !n pi$ioare !l $(emă pe -ermain şi !i spuse0 — 4a o suli%ă şi !ntăreşte paza doamnei mar$(ize !n timp $e eu voi ieşi pentru a"l pândi pe duşman) 'aletul rămase $u #ura $ăs$ată iar d"na mar$(iză spuse pe un ton ofensat0 — =ste prima dată $ând vă aud $ă fa$e%i o #lumă de prost #ust prietene) Colonelul fă$u o$olul mesei !i sărută mâna spuse vesel0 — Ce vre%i5 rmările destrăbălării5 &in $auza vinului))) Dămâi ai$i -ermain $ă$i mă voi !ntoar$e) *raversă sufra#eria $u un pas #reoi şi leneş deodată a/uns pe s$ări le ur$ă $u a#ilitatea unei pisi$i) Paşii săi nu fă$ură ni$i un fel de z#omot pe par$(etul $elui de"al doilea eta/) şa apartamentului domnişoarei de 'illanova era prima de pe $oridor+ $olonelul se apropie şi"şi fiă o$(iul la #aura $(eii) — ,$risoarea este lun#ă #ândi el) &a da ve#(ez asupra ta feti%a mea+ #ri/a mea pentru tine este $omparabilă $u a unei mame+ te urmăres$ şi am motivele mele pentru asta5 ,e !ndepărtă de uşă şi $obor! s$ara $âte două"trei trepte o dată după $are o re"ur$ă de data a$easta fă$ând să"i răsune fie$are pas) — '"a%i $ul$at iubita mea2 !ntrebă el) — 6u răspunse tânăra) — 6u mai $oborâ%i la masă2 — 6u mi"e foame) — Atun$i deş$(ide"mi $ă$i nu mai sunt la vârsta la $are o puştoai$ă $a tine să mă %ină la uşă) *re$ură două sau trei se$unde după după $are uşa se des$(ise) — &ore &oream am să fiu fiu sin# sin#ur ură ă spus spuse e 'ale 'alent ntin ine e a $ăre $ăreii vo$e vo$e era era re$e re$e şi apro aproap ape e neprietenoasă+ $e dori%i de la mine2 — =ste o invita%ie des$(isă de"a ieşi afară şopti $olonelul $are adău#ă !n timp $e"o sărută pe frunte0 ;$iudată fată5< =l intră şi !n$(ise uşa) Privirea lui se !ndreptă spre biroul la $are domnişoara 'illanova $ompunea $eva) .iroul !nsă era !n$(is iar s$aunul pus la lo$ul lui) — Ce fă$eai2 !ntrebă $olonelul $u o vo$e plină de $ăldură paternă) — ă #ândeam răspunse 'alentine) — 9a $ine2 9a a$est frumos Dem: dUAr2 — &a răspunse 'alentine) — >i nu te #ândeai de$ât 4a el2 =a rămase tă$ută) .ătrânul se aşeză şoptind0 — &e la sufra#erie până ai$i sunt douăze$i şi două de trepte aşa !n$ât !n$(ipuieşte"%i $ă am obosit) ,prân$enele deli$ate ale domnişoarei de 'illanova erau !n$runtate) — '"am !ntrebat $e dori%i de la mine spuse ea) — -ata să ridi$i bari$ade da$ă nu"%i $onvine $eva5 n lu$ru $iudat !nsă persoanele !n$ăpă%ânate $a tine sunt totdeauna foarte !ndră#ite) Frumoaso n"ai dreptate să te revol%i $ă$i $ei $e ar trebui să"%i $omande sunt la pi$ioarele tale ai$i tu eşti $a o re#ină şi toată lumea vrea să afle fanteziile tale pentru a %i se supune) 9"ai refuzat pe sărmanul Dem:2 — =l v"a spus a$est lu$ru2 !ntrebă 'alentine2 — 6u5 =u am bănuit a$est lu$ru aşa $um bănuies$ tot $eea $e are le#ătură $u tine))) $u e$ep%ia unui sin#ur lu$ru0 nu pot să"mi ima#inez de $e"ai refuzat bărbatul pe $are"l iubeşti2 Pentru a doua oară domnişoara de 'illanova rămase fără #rai)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Colonelul o luă de mână o for%ă să se aşeze lân#ă el şi $ontinuă pe un ton dinainte #ândit !n $are se !mpletea severitatea $u afe$%iunea0 — 9inişteşte"te frumoasa mea nu voi sta mult şi $um n"am preten%ii la vreun răspuns din partea ta $onvorbirea noastră va fi şi mai s$urtă) 4nima tinerelor de multe ori se poate !nşela+ !n $onse$in%ă analizează"%i bine sentimentele şi vezi la $e $on$luzii vei a/un#e) &oamna mar$(iză te iubeşte $a o mamă $ât despre mine ni$i nu mai este $azul să"%i spun $ât te iubes$) &ra#a mea da$ă tânărul $ăruia !i s$rii nu se frământă pentru tine renun%ă dar da$ă tânărul $ăruia i"ai dăruit inima este demn de tine atun$i $ontează pe mine) ă auzi2 Enainte de toate eu dores$ $a tu să fii feri$ită) =l strânse mâna 'alentinei $are rămase re$e !ntre ale lui şi ş i o atrase spre inima sa) — 4ată $e"%i dores$ eu %ie adău#ă el sărutând"o+ vroiam să"%i spunem $ă nu trebuie să te temi de nimi$ iar dorin%ele tale sunt le#e pentru noi aşa !n$ât $eea $e pentru tine este bun $onvenabil şi perfe$t va fi şi pentru noi) A$estea fiind spuse domnişoară de 'illanova reluă bătrânul bătrânul ridi$ându"se ridi$ându"se de pe s$aun !%i dores$ noapte noapte bună bună $erându"vă $erându"vă s$uze pentru deran/) Piep Pieptu tull 'ale 'alent ntin inei ei zvâ$ zvâ$ne nea a $u viol violen en%ă %ă++ două două la$r la$rim imii apăr apărur ură ă !n $ol% $ol%ul ul o$(i o$(ilo lorr ei frumoşi+ ea se arun$ă de #âtul bătrânului !mpinsă de o efuziune sentimentală) Colonelul $u toată pruden%a sa diplomati$ă nu"şi putu !nfrâna o privire plină de speran%e) ,peran%ele !i fură deşarte+ 'alentine nu vorbi sau mai de#rabă pronun%ă $âteva $uvinte $u o ră$eală inepli$abilă0 — Prietene vă mul%umes$) =a !l $onduse pe $olonel până la uşă şi o !n$(ise !n urma lui) En timp $e $obora s$ările $olonelul fredona o melodie de pe melea#urile 4taliei) — =i bine2 !ntrebă mar$(iza după $e"l $on$edie pe -ermain #arda sa de $orp+ !mi ve%i spune şi alt$eva !n afară de0 $iudată fată2 — Emi stăteau pe limbă răspunse $olonelul) &umnezeule5 &ra#a niea este şi mai $iudată de$ât v"a%i putea !n$(ipui5 — Ce s"a mai !ntâmplat2 ă nelinişti%i))) — nimi$a toată0 ştiu a$um pentru $ine era s$risoarea) — Pentru Dem:2 — 6u pentru auri$e) ar$(iza sări de pe s$aun) — Ce mai este şi $u auri$e ăsta2 ă sta2 stri#ă ea) — =ste un lo$otenent de $avalerie) — n lo$otenent lo$otenent55 repetă repetă doamna doamna dUrnans dUrnans !n#rozită) !n#rozită) Colonelul Colonelul !şi $onsultă $onsultă $easul $are arăta ora două fără un sfert5 — >i nu vre%i reluă el $u un zâmbet zâmbet $are"l afişa !n !mpre/urări !mpre/urări $(iar nu vre%i să spun0 Ciudată fată5 — El iubeşte pe a$est lo$otenent2 se bâlbâi mar$(iza) — &ra#ă doamnă este de presupus $ă da $ă$i to%i avem o inimă) &ar vă ro# să lăsăm a$este amănunte şi să ne o$upăm de problemele noastre) — Cum aşa2 !l !ntrerupse mar$(iza uimită) — Fiind$ă $ontinuă bătrânul $u $almul său imperturbabil datorită a$estui lo$otenent de $avalerie s"ar putea să aibă lo$ $ât de $urând $ăsătoria domnului Dem: $u domnişoara de 'illanova)
†
Capitolul 13 — Arestarea
=ra o $ameră spa%ioasă mobilată !n stil 9udovi$ al W'4"lea) Ai$i se sim%ea atmosfera $astelului mai mult de$ât a unei simple $ase pariziene0 mobilierul era de pe vremuri şi nu
Paul Fé Féval — Arma nevăzută fusese s$(imbat de la !n$eputurile palatului) Pe lemnăria s$ulptată erau din lo$ !n lo$ #oblenuri !nfă%işând s$ene de vânătoare $are aveau le#ătură $u motivele frizei unde $âini şi $erbi aler#au !n /urul tavanului) ,$aunele prevăzute de asemenea $u #oblenuri aveau medalioane reprezentând arta vânătorii moderne) A$esta fusese apartamentul fiului uni$ al mar$(izei dUrnans $are murise !ntr"un a$$ident de vânătoare) Cele două ferestre $are a$um erau !n$(ise dădeau spre #rădină !n $are $are luna luna !şi !şi revă revărs rsa a raze razele le ar#i ar#int ntii ii)) &omn &omniş işoa oara ra de 'ill 'illan anov ova a stăt stătea ea lân# lân#ă ă o mobi mobilă lă semnată .oule $are nu era alt$eva de$ât biroul0 $el la $are aşezase s$aunul $ând venise $olonelul) En $elălalt $apăt al $amerei printre draperiile ridi$ate se zărea patul fă$ut) 'alentine era !mbră$ată !ntr"un (alat de $asă brodat $are"i a$operea umerii iar minunatele"i plete ne#re i se revărsau !n dezordine) Colonelul .ozzo to$mai părăsise $amera+ 'alentine !şi spri/inea $otul pe un $aiet a $ărui primă pa#ină era s$risă pe trei sferturi iar $u mâna !şi sus%inea fruntea) 9ampa de birou !i lumina fi#ura palidă ai $ărei pome%i erau $olora%i !n roşu aprins) $(ii săi frumoşi erau !n$er$ăna%i) n pi$tor ar fi $ăutat mult timp pentru a #ăsi un model atât de minunat #ra%ios şi deli$at pre$um 'alentine !n s$(imb un poet ar fi ezitat neştiind $um s"o numeas$ă0 o minunată adoles$entă sau o adorabilă tânără) n timp ea rămase aşa meditând şi absorbită de #ânduri) =ra ora la $are Parisul doarme) doarme) En depărtare depărtare se auzea auzea z#omotul z#omotul va# şi profund profund asemănăto asemănătorr $u vuietul mării dar din $ând !n $ând dispărea $omplet) neori o rafală de vânt se fă$ea sim%ită !n frunzele $opa$ilor $ă$i luna septembrie bătea la uşă) Alteori 'alentine as$ulta z#omotele misterioase ale nop%ii iar $orpul său frumos !nfăşurat !ntr"un (alat de muselină muselină era străbătut de un fior) &upă $âteva minute buzele sale se !ntredes$(iseră) — Dem: dUAr5 şopti ea fără să"şi dea seama $ă vorbeşte+ auri$e5))) =a ridi$ă ridi$ă frunte fruntea+ a+ trăsăt trăsături urile le ei eprim eprimau au o suferi suferin%ă n%ă nedefi nedefinit nită) ă) 'ru să $iteas $iteas$ă $ă !n$eputul s$risorii dar !nainte de a termina primul rând ea luă brus$ pana şi o !nmuie !n $erneală) =a s$rise0 ;,unt sin#ură) Ceva !n mine !mi şopteşte0 =şti pierdută) &e $e sunt sin#ură !n a$este momente de mare peri$ol2 &e $e nu eşti ai$i2 *rebuia să te fi $(emat niai de mult) i"era teamă de lume+ m"au !nvă%at le#ile şi $onvenien%ele !naltei so$ietă%i0 o $lipă am avut senza%ia $ă sunt datoare să le dau as$ultare) Ce importan%ă mai are5 ,unt si#ură $ă ai fi venit şi $ă m"ai fi !n$ura/at spunându"mi0 Cura/5 Cura/ pentru $e2 Cine mă amenin%ă2 ,unt !n$on/urată de $ăldură şi dra#oste !n$ât ni$i n"am timp să"mi dores$ $el mai mărunt lu$ru $ă mi se !ndeplineşte ori$e dorin%ă) ,unt !nsă lu$ruri pe $are nu le"am spus nimănui ni$i mă$ar %ie+ deseori !n$er$ să mă $onvin# $ă !n $opilărie am avut un vis $iudat))) A(5 Ciudat5 6u"i aşa $ă $ei $e se interesează de soarta unei tinere o urmăres$2 =l mă urmăreşte $ă$i are a$est drept şi !n plus vrea să"mi lase o parte din averea lui+ este $el mai bun prieten al $elei $are"mi %ine 4o$ de mamă) *o$mai mi"a fă$ut o vizită neaşteptată aşa $um fa$e el toate lu$rurile) =l vede prin ziduri şi nu"i po%i as$unde ni$i $el mai ne!nsemnat se$ret) i"a vorbit $u bunătate şi tandre%e iar eu mă simt distrusă $a şi $um m"aş fi luptat $u $el mai de temut duşman5 are este posibil să respe$%i pe $ineva $a pe propriul tău tată şi !n a$elaşi timp să te temi de el $a de un demon2))) 4ată $um mâna mea tremură+ vei !n%ele#e tu $eva din $eea $e %i"am s$ris2 ,imt fri#ul până"n măduva oaselor dar totuşi am nevoie de a$est vânt $are adie şi"mi ră$oreşte fruntea !nfierbântată) ,ub fereastra mea se !ntinde o frumoasă #rădină plină de flori !n $are vărul meu Albert dUrnans $are a murit se spune $ă es$alada zidurile pentru a"şi !ntâlni iubitele) 6u l"am $unos$ut dar lo$uies$ !n $amera lui şi par$ă"i simt prezen%a) Portretul său este !n salon+ era un tânăr frumos $ura/os şi vesel $a şi tine)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută dată de la $astelul său din ,olo#ne !i s$risese mamei lui astfel0 =şti si#ură de $ei $e te !n$on/oară2 Am aflat lu$ruri #rave pe $are nu vreau să ti le transmit !n s$ris) 4nvită"l te ro# pe Dem: dUAr pentru seara !n $are mă voi re!ntoar$e) Dem: dUAr este un /ude$ător) auri$e m"ai fa$e tare feri$ită da$ă te"ai !mprieteni $u el) &ar !n $e s$op !%i spun toate a$este lu$ruri2 A(5 ,ărmanul meu $ap5 *ânărul meu văr mar$(izul dUrnans muri după s$urt timp de la a$ea s$risoare) n #lonte rătă$it !l nimeni la o partidă de vânătoare) 6u se ştia să fi avut duşmani iar a$$identel a$$identele e de vânătoare vânătoare sunt foarte fre$vente))) fre$vente))) ă !ntreb $e i"ar fi spus mamei lui şi lui Dem: dUAr la !napoiere2 Probabil $ă ai senza%ia $ă am !nnebunit $ă$i n"am vorbit nimi$ despre tine) i"e fri$ă !n spatele #rădinii sunt nişte !ntinderi mari de teren pustiu zidurile sunt foarte !nalte dar aşa $um vărul meu le es$alada ar putea şi un altul s"o fa$ă) >i eu mă $red nebună $ă$i !n fie$are $lipă am senza%ia $ă aud paşi) 4ată5 C(iar !n a$est moment aş /ura))) probabil fiind$ă toată seara nu s"a vorbit de$ât despre asasini şi (o%i))) de Fra$urile 6e#re) 9a auzul a$estui nume mă tre$ fiori re$i şi da$ă ai şti mă$ar d $e2 i"e teamă pre$um $opiii seara $ând se $ul$ă sau mintea plină de fantome şi (o%i) =u $are eram atât de $ura/oasă !nainte %i"adu$i aminte2 &ar din $auza febrei !mi tre$ astfel de idei prin $ap $ă$i si#ur am febră) 6"aş vrea să mai am şi alte fri$i de$ât pe a$estea) Adevăratul peri$ol nu se află sub ferestrele mele) auri$e trebuie să"mi vii !n a/utor auri$e) auri$e dra#ul meu am am nevoie de tine şi te iubes$ atât de mult5 mult5 A(5 ,ă nu te !ndoieşti !ndoieşti ni$iodată ni$iodată de inima mea ori$e s"ar !ntâmpla0 !ntâmpla0 te iubes$+ iubes$+ sunt si#ură de )iubirea mea pentru tine5 C(iar astăzi am fost $erută de so%ie+ el era))) As$ultă5 ?ur !n fa%a lui &umnezeu $ă nu te iubes$ de$ât pe tine) Dem: dUAr este prietenul meu aliatul meu am nevoie de a/utorul lui aşa $um şi el are nevoie de a/utorul meu) Cum aş putea să"%i epli$ toate a$este lu$ruri !ntr"o s$risoare2 &a$ă ai fi fost ai$i !n o$(ii mei ai fi $itit mai multe şi %i"aş fi epli$at dife difere ren% n%a a $are $are eis eistă tă !ntr !ntre e tand tandre re%e %ea a arză arzăto toar are e pe $are $are mi"o mi"o trez trezeşt eşte e pers persoa oana na ta şi afe$%iunea pe $are mi"o inspiră domnul dUAr) *u tu reprezin%i !nsăşi sufletul meu so%ul meu $ă$i vreau să"mi devii so%+ pe $ând pe el l"am refuzat fără să ezit sau să re#ret)))< Pana sa se opri un moment !n aer şi rămase par$ă suspendată) Pieptul său zvâ$nea+ o la$rimă strălu$i !n $ol%ul pleoapei) — &umnezeule şopti ea !mi eşti martor $ă $eea $e spun este adevărat0 nu"l iubes$ de$ât pe auri$e5 =a aşeză pana pe masă pentru a"şi !n$ălzi mâna !n#(e%ată la fruntea"i fierbinte) — >i totuşi reluă ea $u un soi de dezamă#ire #ândurile mele se !ntor$ tena$e şi !n$ăpă%ânate spre domnul dUAr+ dar nu este a$elaşi lu$ru şi pot să de$lar asta $u mâna pe inimă0 da$ă aş avea un $ântar $u domnul dUAr !ntr"o parte şi auri$e !n $ealaltă parte $ântarul ar atârna mai #reu de partea lui auri$e) rolo#iul (otelului sună de ora două) En liniştea nop%ii se auziră z#omote !n partea de răsărit a #rădinii dinspre strada ratoire dar 'alentine nu auzi nimi$ $ă$i era mult prea $ufundată !n vis) Pana sa aşternea din nou $uvintele pe (ârtie0 ;&ra#ul meu auri$e mi"am privit străfundul sufletului şi mi"am dat seama $ă nu te vreau de$ât pe tine+ !%i apar%in trup şi suflet) As$ultă"mă bine $ând te vei re!ntoar$e prima noastră !ntrevedere va avea lo$ la buna 9eo$adie dar numai o dată) ,unt absolut (otărâtă şi nimi$ n"ar putea să"mi zdrun$ine (otărârea+ te voi lua $u mine la palat des$(is triumfătoare $ă$i sunt mândră de tine şi de faptul $ă te iubes$) *e voi lua de mână şi vom ur$a !mpreună la doamna mar$(iză+ $u atât mai bine da$ă este şi $olonelul .ozzo5 =a !mpreună $u el sunt sin#urii oameni $are au vreun drept asupra mea) Cu ori$are altă tânără s"ar !ntâmpla a$est lu$ru a$eastă poveste ar avea aspe$tul unei $opilării sau al unui roman dar pozi%ia mea nu se $ompară $u a uneia dintre $elelalte tinere+ $rede"mă pe $uvânt m"am #ândit mult şi foarte serios)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Ei voi spune doamnei mar$(ize şi $olonelului $ă tu o vei $onsidera pe mar$(iză $a pe mama mea adoptivă iar pe $olonel $a pe tutorele meu+ le voi spune0 ;4ată"l pe auri$e $are nu"i ni$i bo#at şi ni$i nobil dar eu !l iubes$ şi vreau să fiu so%ia lui)< &a$ă a$$eptă &umnezeu să"i bine$uvânteze5 'om fi $opiii lor+ şi să nu"%i fa$i #ri/i din $auza $elor din /ur0 toată lumea ne va aplauda $ă$i vom fi bo#a%i+ da$ă refuză voi redeveni Fleurette) &e altfel tu pe Fleurette o iubeai şi nu pe domnişoara de 'illanova) Amândoi suntem tineri şi putem fa$e şi alte) meserii de$ât $ea de saltimban$+ vom mun$i şi vom fi feri$i%i) ,ă nu te temi $ă alături de tine voi re#reta vreodată somptuosul palat unde mi"am petre$ut doi ani din via%ă+ !n amintirile mele a$eşti doi ani vor fi $a un vis strălu$itor dar de multe ori şi foarte trist)))< =a se !ntrerupse şi $iuli ure$(ile) Par$ă se auzise des$(izându"se şi !n$(izându"se porti%a din #rădină $are dădea !nspre ve$(ea vilă .eau/on) =a privi $easul $are indi$a ora două şi ze$e minute) — =ste timpul să mă şi odi(nes$ $ă$i s$risoarea ori$um nu va ple$a de$ât mâine !şi spuse ea) Când mă voi !ntâlni $u domnul dUAr va fi pe drumul spre Al#eria) =a s$rise !n !n$(eiere0 ;9a revedere dra#ul meu auri$e) &e a$um !nainte voi !n$epe să număr zilele) Poate $ă eşti de/a pe drum $ă$i ai primit $u si#uran%ă s$risoarea din partea lui dar mi"a fost fri$ă $ă nu vei avea sufi$ientă !n$redere !n ea şi de a$eea am vrut să"%i s$riu $u propria mea mână şi să semnez $u numele meu) *e aştept te iubes$ şi $eva !mi spune $ă vom fi feri$i%i)< ,emnă şi arun$ă pana $u un soi de mânie) — are este adevărat !n $eea $e priveşte feri$irea2 #ândi ea) 6u presentimentele mele nu"mi pla$ dar de $e să"l fa$ să"mi !mpărtăşeas$ă temerile mele $are nu sunt delo$ /ustifi$ate2 Prin fereastra des$(isă se auzi un stri#ăt slab şi !ndepărtat urmat de un z#omot a $ărui natură rămase ne$unos$ută pentru 'alentine) =a era $ura/oasă iar frământările ei din a$ea noapte nu se potriveau delo$ $u adevăratul ei $ara$ter) =a s$rută !ntuneri$ul) =ra o noapte frumoasă vântul sufla uşor prin frunzişul arborilor iar luna !şi trimitea razele de lumină) #omotul nu venea din #rădină $are era pustie şi liniştită) En s$(i s$(imb mb !n $asa $asa situa situată tă !n drea dreapt pta a #răd #rădin inii ii pe strad strada a rat ratoi oire re era era o a#it a#ita% a%ie ie neobişnuită) 'alentine văzu luminându"se eta/ul trei iar pe s$ara de la eta/ul doi era o fereastră luminată) En a$elaşi timp mai multe vo$i a/unseră până la ea) — Probabil vreun bolnav #ândi ea ur$ându"se !n pat) En#enun$(e pentru a"şi spune ru#ă$iunea iar $ând $olonelul venise s"o ia pe Fleurette F leurette primele $uvinte pe $are le rostise 9eo$adie fură0 ;*otdeauna m"am #ândit $ă a$est $opil nu s"a năs$ut săra$+ nu %i"ar bea un pa(ar dintr"o băutură ne$unos$ută şi este deosebit de $redin$ioasă)< En a$ea seară !nsă ru#ă$iunea 'alentinei era spusă automat fără să se s e $on$entreze) Abia Abia !n#e !n#enu nun$ n$(e (e $ă şi !n$e !n$epu pu să"ş să"şii re$i re$ite te ru#ă ru#ă$i $iun unea ea $u mai mai mult multă ă $onv $onvin in#e #ere) re) De#retă $ă nu !n$(isese fereastra) #omotele pe $are le $onsiderase normale atun$i i se păreau a$um diferite) 'alentinei !i era fri$ă) =a se !n$ăpă%âna $ăutându"şi $uvintele pentru ru#ă$iune dar !n a$elaşi timp !şi $iuli ure$(ile şi !şi re%inu respira%ia) 'o$ile veneau a$um nu din strada ratoire $i dinspre vila .eau/on şi i se păru $ă aude un $uvânt $are"i !n#(e%ă sân#ele !n vine0 ;Asasinule<) n fapt si#ur era $ă z#omotul $reştea) =ista un spalier destinat plantelor a#ă%ătoare $are as$undeau zidul de la numărul J strada ratoire) 'is sau realitate barele a$elui spalier trosniră) =ra un z#omot distin$t iar trosnitura se repetă de mai multe ori) &e zidul de la numărul J era lipit un tei imens al $ăru $ăruii vârf vârf depă depăşe şea a a$op a$oper eriş işul ul pala palatu tulu luii şi ale ale $ăru $ăruii ramu ramuri ri mân# mân#âi âiau au prin prin fere fereast astră ră apartamentul 'alentinei)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Aparta Apartamen mentul tul tinerei tinerei era prevăz prevăzut ut şi $u un bal$on bal$on)) 'alent 'alentine ine nu"şi nu"şi mai $ontin $ontinuă uă ru#ă$iunea+ ea se ridi$ă tremurând mirată şi iritată de fri$a lipsită de noimă $are"i paraliza miş$ările $ă$i dorin%a ei era să fu#ă spre fereastră pentru a o !n$(ide !n timp $e pi$ioarele nu"i dădeau as$ultare) Fără !ndoială !n prea/ma ei se petre$ea $eva etraordinar+ trosniturile spalierului nu se mai auziră dar ramurile teiului se miş$au z#âl%âite de o for%ă $are nu apar%inea vântului) 'o$ile se auzeau !n toate păr%ile porti%a #rădinii fu dată $u furie de perete şi se auzeau paşi #răbi%i pe aleile #rădinii) — *rebuie să fie pe ai$i tâl(arul asasinul5 spuneau vo$ile+ probabil $ă s"a suit !n $opa$) — =ste !n stare să trea$ă pe terasă şi ş i să a/un#ă !n C(amps"=l:sees))) — Pune"%i s$ara5 &a$ă putem a/un#e la bal$onul a$ela !l vom prinde) En a$el moment moment se auziră lovituri lovituri puterni$e puterni$e la poartă poartă şi a#ita%ie mare !n interiorul interiorul palatului) 'alentine as$ultă $u sufletul la #ură) *otul era limpede $a"ntr"o poveste spusă de la $ap la $oadă) n $riminal !n$er$ă să s$ape+ era a$olo !n $opa$ şi datorită #reută%ii lui ramurile se miş$au) En momentul !n $are s$ara se spri/ini de bal$on ramurile !n$etară să se mişte şi se auzi z#omotul unei $ăzături $(iar !n bal$on) En $lipa următoare o umbră se stre$ură !n interior) 'alentine speriată !n$er$ă să se bari$adeze !n !n$ăpere dar era prea târziu $ă$i umbra se postă !n fa%a ei) — En numele &omnului spuse o vo$e ru#ătoare sunt nevinovat fie"vă milă de mine5 'ale 'alent ntin ine e nu auzi auzi nimi nimi$+ $+ era era !nne !nnebu buni nită tă)) 'ale 'alent ntin ine e nu văzu văzu nimi nimi$$ de$â de$âtt $eea $eea $e ima#ina%ia ima#ina%ia sa delirantă delirantă !i !nfă%işă0 !nfă%işă0 o fiin%ă fiin%ă (idoasă (idoasă murdară de sân#ele sân#ele semenului său+ un asasin) =a s$oase un %ipăt sfâşietor !n$ât urmăritorii $rezură $ă s"a $omis o a doua $rimă şi merse $u spatele spre uşa dinspre $oridor pe $are o izbi $u violen%ă) 4nstin$tual $ă$i tânăra nu mai #ândea des$(ise uşa urlând0 — A/utor5 A/utor5 =ste ai$i5 Coridorul era puterni$ luminat) &omnişoara de 'illanova se trezi !n mi/lo$ul $elor $are populau palatul !n frunte $u $olonelul .ozzo $are"şi lumina $alea $u o tor%ă) 9ân#ă $olonel se afla un persona/ $u o eşarfa tri$oloră a $ărui epresie indiferentă $ontrasta $u emo%ia #enerală) =ra $omisarul de poli%ie) =l fu primul $are intră !n timp $e oamenii din #rădină es$aladaseră zidul $u a/utorul s$ării şi pătrundeau #răbi%i !n !n$ăpere) — nde este2 !ntrebă $omisarul) &e#etul 'alentinei se !ndreptă !n dire$%ia unei alte !n$ăperi) 6u era nevoie de a$est lu$ru) En a$ea !n$ăpere se !n$ăieraseră de/a şi un #rup $onfuz format din asasin şi $â%iva a#resori a#resori ai a$estuia a$estuia fu !mpins !mpins !n dormitor) dormitor) Asasinul Asasinul !şi tră#ea tră#ea după el adversarii) &upă $e tre$u pra#ul $amerei printr"un efort supraomenes$ se de#a/ă din strânsoarea a$estora) A$um era sin#ur sin#ur !n$on/ura !n$on/uratt din toate păr%ile) 6u mai !n$er$ă să fu#ă+ fu#ă+ !şi !n$ru$işa bra%ele pe piept luminat de $ele ze$e tor%e) — 9o$otenete auri$e Pa#es !n numele le#i sunte%i arestat spuse $omisarul fă$ând un pas $ătre el) 6u se auzi ultima parte a frazei $ă$i fu !ntreruptă de un %ipăt sfâşietor) &omnişoara de 'illanova $are"şi spri/inise $apul de pieptul $olonelului !şi des$(ise din nou o$(ii $are"l %intuită pe tânărul din mi/lo$ul !n$ăperii) — auri$e5 pronun%ă ea târându"se spre el $u fa%a palidă şi privirea pierdută) Avea o vo$e su#rumată de emo%ie) Capul tânărului lo$otenent se aple$ă şoptind0 — Fleurette5 =a se arun$ă de #âtul lui spunând0 — =şti nevinovat5 (5 =şti nevinovat5 — &a !%i /ur răspunse auri$e !ntr"un sărut+ sunt nevinovat) Comisarul stri#ă0 — &omnul e#ai#ne domnul .ado!t5
Paul Fé Féval — Arma nevăzută &oi bărba%i din $ei $e es$aladaseră bal$onul se apropiară des$operind astfel fi#ura domnului 9e$oK $are intră #răbit !n $ealaltă $ameră !ntune$oasă) .ra%ele 'alentinei $ăzură pe lân#ă $orp şi ea !n#enun$(e) — ă auzi%i spunea ea frământându"şi mâinile este nevinovat5 i"a /urat a$est lu$ru şi /ur şi eu5 Cei doi a#en%i !l şi !nşfă$ară pe auri$e) — >i eu sunt a$eea spuse 'alentine disperată eu sunt a$eea $are l"am trădat))) $are l"a predat))) $are l"a omorât5 auri$e !ntoarse $apul $ă$i la$rimile !l orbeau) 'alentine dori să se ridi$e poate pentru a"l apăra $ă$i $ei doi a#en%i !l s$oteau din !n$ăpere) =a !şi !ntinse spre el mâinile $are"i tremurau apoi leşină $apul !i $ăzu pe par$(et şi rămase $a moartă)
†
Capitolul 1G — Trezirea
,e $răpa de ziuă) =ra tot !n $amera domnişoarei de 'illanova $are fusese aşezată !n pat) 'alentine nu"şi revenise !n$ă) &o$torul ,amuel un foarte pri$eput medi$ pe $are"l re$omandase $olonelul de$larase $ă a$ea $riză putea fi de lun#ă durată) En /urul patului 'alentinei al $ărui păr se revărsa peste pernă se aflau $olonelul do$torul şi mar$(iza) &o$torul !n pi$ioare la $ăpătâiul bolnavei !şi fă$ea datoria de medi$+ $olonelul şi mar$(iza pu%in mai departe vorbeau !n şoaptă) ar$(iza părea la $apătul puterilor !n timp $e $olonelul emo%ionat privea portretul !mpăratului Dusiei de pe taba$(era lui de aur) — Au tre$ut mai mult de patru ore de $ând şi"a pierdut $unoştin%a spunea doamna dUrnans) n leşin atât de prelun#it poate fi peri$ulos) — ,unte%i $ea mai bună dintre femei răspunse $olonelul) — (5 A$est lu$ru nu mă !mpiedi$ă să fiu furioasă sau mai de#rabă dezamă#ită $ă$i mi"am mi"am ima#in ima#inat at $ă !n tre$ut tre$utul ul a$este a$esteii sărman sărmane e tinere tinere trebui trebuie e să eiste eiste şi asemen asemenea ea aventuri) — En%ele# $ondi%ia a$elui tânăr0 un ofi%eraş sau aşa $eva) &ar $um %i"ai fi putut !n$(ipui5))) &ra#ă prietene de !ndată $e"şi va reveni voi $ădea eu la pat pentru douăze$i şi patru patru de ore sau pentru opt zile $ă$i mă $unos$ $unos$ foarte bine după un asemenea asemenea şo$ voi fi tare bolnavă) — Asta"i treaba treaba prietenului nostru do$torul do$torul ,amuel !i răspunse $olonelul) — 6u spune%i de$ât atât dra#ul meu .ozzo2 A%i devenit tare e#oist) — Frumoasă doamnă !ntotdeauna am fost aşa numai $ă fa$ !n aşa fel !n$ât să nu"şi dea seama prietenii) ar$(iza !i !ntinse o mână albă pe $are $olonelul o apropie de buze) — =i bine5 do$tore $e părere ave%i2 !ntrebă ea) — A fă$ut o sin$opă nervoasă destul de #ravă !n$epu medi$ul !n$leştarea tetani$ă a mailarelor nu mi"a permis să"i administrez o $antitate prea mare de medi$amente) *otuşi antispasmodi$ul pe $are i l"am dat a !n$eput să"şi fa$ă efe$tul+ pulsul este foarte slab dar intermiten%ele devin din $e !n $e mai rare) ri$um starea bolnavei este mai bună) — 6u eistă vreun peri$ol2 — 6i$i un peri$ol numai da$ă a$eleaşi $auze ar provo$a un efe$t analo#))) — En $on$luzie !l !ntrerupse $olonelul !i trebuie multă liniştenu"i aşa2 — Foarte multă linişte) — Cum oare i"am putea fa$e rost de pu%ină linişte sărmanei $opile2 spuse mar$(iza oftând Asta nu se vinde !n farma$ii) Colonelul !şi puse un de#et !n dreptul buzelor şi şopti0
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Frumoasă doamnă do$torul nu ştie nimi$ din $ele petre$ute doar $eea $e am vrut eu să"i spun+ nu este $azul să"l informăm mai mult mai ales $ă şi domnul Dem: dUAr este pa$ientul lui) — ai spera%i $eva de pe urma domnului Dem:2 !ntrebă doamna dUrnans) — Cum5 &a$ă mai sper5 6u v"am spus să vă pre#ăti%i de nuntă2 — &ar după $ele $e s"au !ntâmplat2))) Colonelul !ntredes$(ise taba$(era lui de aur şi o En$(ise la lo$ fără să ia nimi$ lu$ru pe $are"l fă$ea deseori el fiind un duşman al ori$ărui e$es) — ,unt un e#oist mai spe$ial şopti el+ ni$iodată nu mi"au reuşit prea bine propriile mele afa$eri dar $ând este vorba despre afa$erile altora re$unos$ $ă mă des$ur$ mult mai bine) — &omniş &omnişoar oara a de 'illan 'illanova ova spuse spuse do$tor do$torul ul !n a$el a$el moment moment insist insistând ând asupra asupra a$elei linişti ne$esare trebuie să fie s$utită de emo%ii de #enul $elei din noaptea tre$ută+ nu !n fie$are zi sunt prinşi $riminali la palatul dUrnans) — =ste adevărat este adevărat spuse mar$(iza+ mul%umes$ lui &umnezeu5 Apoi adău#ă pentru $olonel0 — &omnişoara de 'illanova5 Fii$a surorii mele5 n asasin5 ri$e aş fa$e tot timpul am senza%ia $ă visez) "am #ândit la !mpre/urările şi la teribila nenoro$ire $are o obli#ă să"şi petrea$ă tinere%ea atât de departe de /o$urile natale şi atât de departe de prote$torii ei naturali $are ar fi putut ve#(ea asupra ei) 6u ne# faptul $ă ne"am fi putut aştepta la triste%i de tot felul+ şi deseori am tremurat 4a #ândul $ă !ntr"o bună zi ar putea sosi un tânăr $u pălăria !n mână şi $u un aer timid să !ntrebe de domnişoara Fleurette))) — &oamnele nobile au un farme$ aparte $ând vorbes$ despre a$este lu$ruri oribile şopti $olonelul $are"şi !n$ru$işa pi$ioarele sub%iri şi se lăsă pe speteaza fotoliului) — Entr"adevăr Entr"adevăr lu$ruri lu$ruri oribile5 oribile5 repetă mar$(iza) mar$(iza) Atun$i Atun$i $um aş putea $ara$teriza $ara$teriza tot $eea $e ni se !ntâmplă2 =ste !n afara şi a a$$identelor şi a $atastrofelor $(iar şi a $elor $are se pot prevedea))) — Asta %ine de lu$rurile imposibile frumoasă doamnă doamnă o !ntrerupse !ntrerupse $olonelul şi asta ne şi salvează) ar$(iza !i arun$ă o privire !ntrebătoare) — C(iar dumneavoastră mi"a%i spus))) !n$epu ea) — .ine!n%eles bine!n%eles v"am spus adevărul purul adevăr o !ntrerupse $olonelul pentru a doua oară) &oar am fost martor iar sărmana $opilă 4a vederea persona/ului n"a putut să"şi as$undă ni$i disperarea şi ni$i dra#ostea+ dar repet eistă lu$ruri imposibile) n lu$r lu$răt ător or oare oare$a $are re din din $ome $omer% r% un mun$ mun$it itor or şi $(ia $(iarr şi un salt saltim imba ban$ n$ %inâ %inând nd $ont $ont de $ara$terul ferm al nepoatei dumneavoastră ne"ar fi dat tare mult de fur$ă dar a$esta))) — &umnezeule5 &umnezeule5 spuse doamna dUrnans pe $are o tre$ură fiorii un asasin5 — 6imi$ de spus spuse $olonelul $ăs$ând este #roazni$ dar le#ea se va o$upa $(iar ea pentru a ne s$oate din !n$ur$ătură) ar$(iza oftă $u z#omot) — >i $e va #ândi #ândi lumea2 lumea2 spuse ea ea $u o vo$e vo$e tân#uitoar tân#uitoare+ e+ prin%ul prin%ul $are"i $are"i purta purta atâta atâta #ri/ă va afla toată povestea şi prietenii noştri şi !ntre# Parisul))) — *a *a ta ta ta5 ta5 spus spuse e $olo $olone nelu lull pros prostt disp dispus us++ să nu ea# ea#er erăm ăm)) n roma roman n atât atât de neaşteptat $ăsătoria $u un bărbat onorabil vor dezmin%i toate a$este zvonuri pe $are numai răutatea oamenilor le va răspândi) ar$(iza !şi aşeză mâna pe bra%ul $olonelului) — n bărbat onorabil5 repetă ea !n$et) — 'ă !ndoi%i $umva de domnul Dem: dUAr2 — 6u dimpotrivă dar mă !ntreb da$ă este $instit să"l antrenăm !ntr"o astfel de le#ătură to$mai datorită stimei pe $are i"o port) &intr"o dată pi$ioarele $olonelului se des$ru$işară)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Asta"i Asta"i bună bună dra#ă dra#ă doamnă doamnă stri#ă stri#ă el el $u o mânie mânie admirab admirabilil simulată simulată ve%i ve%i pleda !mpotriva propriei voastre nepoate2 4ar eu voi fi bănuit $ă vreau să"l atra# !ntr"o $ursă pe $el mai bun prieten al meu2 Până a$um m"a%i onorat $u !n$rederea pe $are a%i avut"o !n mine şi de multe ori v"am auzit spunând $ă sunt printre sin#urii $are o $unoaşte bine pe domnişoara de 'illanova) — En$rederea mea !n dumneavoastră n"a diminuat $u nimi$ vru să spună mar$(iza dar))) — Permite%i"mi5 Ar fi trebuit să fa$e%i un ra%ionament foarte simplu dra#ă doamnă) Ar fi trebuit să vă spune%i $ă da$ă insist !n a o $ăsători pe nepoata voastră $u a$est tânăr $are nu numai $ă este un bărbat onorabil dar şi respe$tabil $are pentru mine este $a un fiu un fiu iubit este fiind$ă eistă !n mine o speran%ă şi $ertitudinea $ă voi adu$e feri$irea o dată $u a$eastă $ăsătorie) En ori$e o$azie o$azie doamna doamna dUrnans dUrnans se supun supunea ea orbeşte orbeşte imperiulu imperiuluii a$estei a$estei inteli#en% inteli#en%e e net superioare ei) — Fie Fie $a &omnul &omnul să vă audă5 audă5 spuse spuse ea+ sunt sunt obiş obişnui nuită tă să dau $rezar $rezare e vorb vorbelo elorr voastre dar asta nu mă va !mpiedi$a să"i pun unele !ntrebări 'alentinei $ând !şi va reveni) 'reau să ştiu #ândurile ei $ele mai as$unse) — =ste normal dra#ă doamnă răspunse $olonelul $are se ridi$ă şi"şi luă pălăria+ dar !n a$est $az !mi dau demisia şi vă salut $u respe$t) — &ar de $e2 !ntrebă mar$(iza mirată+ $ine v"a supărat2 — &ra#ă prietenă prietenă voi mun$i mun$i sin#ur sin#ur sau da$ă nu delo$ răspunse deliberat deliberat bătrânul) bătrânul) ă de$lar prea bătrân pentru a mai tără#ăna lu$rurile şi a mă amuza punându"mi sin#ur be%e !n roate) >ti%i $e pre$onizează bu$ătăria bur#(eză !n prepararea mân$ării de iepure $u arpa#i$ ai nevoie !n primul rând de un iepure+ ei bine5 !ntr"o $ăsătorie ai nevoie de o mire mireas asă) ă) &o$t &o$tor orul ul $are $are prob probab abil il $ă nu ne $ons $onsid ider eră ă prea prea poli politi ti$o $oşi şi dato datori rită tă a$est a$estei ei $onversa%ii !ntre patru o$(i to$mai ne"a spus $ă !nsănătoşirea domnişoarei de 'illanova depinde de $almul şi liniştea din /urul ei iar dumneavoastră vre%i s"o $(estiona%i şi s"o tulbura%i din nou2 ri$ât de deli$at ar fi a$est intero#atoriu nu vă da%i seama $ă i"a%i trezi emo%ii nelinişti şi noi amintiri2))) Colonelul ridi$ase vo$ea şi"l privea pe furiş pe do$torul ,amuel) A$esta din urmă probabil $ă !n%elese semnifi$a%ia privirii $olonelului $ă$i !şi a#ită mâinile speriat şi spuse0 — 'ă ro# nu aşa de tare5 ,untem !ntr"o situa%ie $riti$ă5 — 'ede%i doamnă reluă $olonelul $u o vo$e şoptită de data a$easta) =l adău#ă luând"o de mână pe mar$(iză0 — 6u ne vom $erta pentru atâta lu$ru dar iată $are"i ultimul meu $uvânt0 $are din noi doi se va retra#e2 6u vreau să rămâne%i ai$i la $ăpătâiul 'alentinei !n a$este momente $riti$e $ând !şi va reveni) — =u ple$ spuse #răbită doamna dUrnans şi nu vă pierde%i interesul !n $eea $e ne priveşte $ă$i avem mare nevoie de dumneavoastră) =l !i oferi bra%ul şi o $onduse la uşă) — &ra#ă doamnă pune%i"vă neliniştile de"o parte spuse el de pe pra#ul uşii0 fiind$ă !mi da%i mână liberă sunt răspunzător de tot $e se va mai !ntâmpla) Probabil $ă inten%iona%i să vă odi(ni%i un pi$ aşa !n$ât vă a$ord patru ore de odi(nă până la prânz+ iar după masă pre#ăti%i"vă pentru $umpărături !n vederea nun%ii) — 'orbi%i serios2 !ntrebă mar$(iza ne!n$rezătoare şi tristă) Colonelul !i sărută mâna repetând0 — Cumpăr Cumpărătu ăturil rile e pentru pentru nuntă5 nuntă5 ri$e ri$e altă altă a$tivi a$tivitat tate e trebui trebuie e să !n$ete !n$eteze ze !n favoarea a$esteia din urmă) Colonelul intră şi !n$(ise uşa) &o$torul ,amnel părăsi postul său de ve#(e 4a $ăpătâiul 'alentinei şi se duse la bătrân) =ra un bărbat $am la $in$ize$i de ani foarte palid $u nasul $oroiat $u o$(ii spălă$i%i şi foarte $iufulit) =istă savan%i uza%i de mun$ă $are seamănă $u $ei bolnavi de vanitate)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută &o$t &o$tor orul ul dato datora ra a$ea a$east stă ă $lie $lient ntel elă ă nobi nobilă lă $olo $olone nelu lulu lui i $are $are $u #reu #reu reuş reuşise ise să"l să"l intr introd odu$ u$ă ă !ntr !ntr"o "o anum anumit ită ă so$i so$iet etat ate+ e+ dar dar a$um a$um era era un do$t do$tor or $u o bună bună repu reputa ta%i %ie e iar iar !n$rederea manifestată de domnul domnul ,aint"9ouis $ontribuise $ontribuise la su$$esul lui) — vom trezi $ând $redem noi de $uviin%ă $uviin%ă spuse el !n$et dar da$ă trebuie trebuie să nu se mai s$oale ni$iodată şi a$est lu$ru se poate !ntâmpla foarte simplu) Colonelul ridi$ă din umeri şi !ntrebă0 — =ste adevărat $ă !n starea !n $are se află a$um poate auzi şi !n%ele#e a bsolut tot2 — ,unt des$rise o serie de $azuri $are sunt !n favoarea sau $ontra a$estei teze răspunse medi$ul dar vede%i $ă eu vorbes$ foarte !n$et) 'a trebui să se trezeas$ă sau să rămână adormită pentru totdeauna2 — Pe $uvântul meu spuse $olonelul s"ar zi$e $ă ne petre$em vremea luptându"ne) .ătrâne ,amuel n"am $umpărat de la tine prea multă otravă5 — Fiind$ă este moştenitoarea mar$(izei))) !n$epu do$torul) — *o%i sunte%i nişte $opii de treabă !l !ntrerupse $olonelul dar nu vă pute%i lăuda $ă a%i inventat praful de puş$ă0 ni$i 9e$oK şi ni$i al%ii iar $ând !mi voi ale#e urmaşul pe tine te voi ale#e ale#e fiule fiule po%i po%i fi si#ur si#ur de a$est a$est lu$r lu$ru) u) Auzi Auzi !n#ri/ !n#ri/eşt eşte"o e"o bine bine pe 'alenti 'alentine+ ne+ ea e$(ivalează $u de patru ori moştenirea mar$(izei) — sumă frumuşi$ă sspuse puse do$torul) — &e ze$e ori de douăze$i de ori moştenirea mar$(izei5 $ontinuă $olonelul) Eşi privi $easul) — En $urând va suna de ora opt+ $ontinuă el+ la ora ze$e pun$t la mine a$asă va avea lo$ $onsiliul) ,ă nu lipseşti $umva+ vei afla lu$ruri $iudate) 4ar a$um trezeşte"o $u #ri/ă pe a$eastă $opilă+ ştii doar $ă eşti răspunzător pentru via%a ei5 'alentine era nemiş$ată $a o statuie $ul$ată) &o$torul se apropie de ea dar !n lo$ul medi$amentului pe $are i"l administrase până atun$i !şi s$oase din buzunar un fla$on şi vărsă $âteva pi$ături !ntr"o lin#uri%ă) Cu un #est familiar $elor din meseria lui $u două de#ete apăsă obra/ii bolnavei a $ărei #ură se !ntredes$(ise) &in%ii săi mai albi $a fildeşul erau strânşi+ $ând !i apăsă nările ea fă$u o miş$are de $are $are do$tor do$torul ul profit profită ă pentru pentru a"i stre$u stre$ura ra !n #ură #ură $on%in $on%inutu utull lin#ur lin#uri%e i%ei) i) Apoi Apoi !şi aran/a aran/a lu$rurile şi aşteptă) Colonelul !l imită) ,e aşeză din nou dar mai aproape de pat iar privirea lui o eamina pe !n$ântătoarea bolnavă !n timp $e se /u$a $u de#etele) &upă trei sau patru minute do$torul se aple$ă !nspre fi#ura 'alentinei+ de data a$easta !i dădu $u fla$onul pe la nas) — 4ată5 spuse el ridi$ându"se) En a$elaşi moment tânăra oftă apoi pătura !n$epu să se mişte sub bătăile puterni$e ale inimii) &o$torul !l privi pe $olonel) — =ste nevoie să mai rămâne%i ai$i2 !ntrebă a$esta din urmă) — '"am spus !i răspunse ,amuel o nouă emo%ie i"ar putea provo$a un al doilea a$$ident) Pot să aştept !ntr"o $ameră alăturată) Colonelul !i arătă uşa dar nu"l lăsă să iasă fără să adau#e0 — 9a ora ze$e strada *(erese să nu !ntârzia%i) 'a fi foarte $iudat foarte $iudat) şa se des$(ise şi se !n$(ise) Colonelul rămase sin#ur $u domnişoara de 'illanova $are !n$et !n$et !şi revenea) =l !şi apropie s$aunul de $ăpătâiul fetei şi se aşeză $omod) $(ii tinerei se des$(iseră dar par$ă nu puteau să vadă) — 9a teatru #ândi $olonelul !n o$azii de #enul a$esteia a$tri%ele se !ntreabă0 nde mă aflu2 Ce s"a !ntâmplat $u mine2 Aş vrea să s$urtez toate a$este s$ene) ,ă vedem5 Colonelul tuşi $eea $e o fă$u pe domnişoara de 'illanova să"şi !ndrepte privirile asupra lui+ ea se for%ă să se ridi$e dar nu reuşi) — Cum te sim%i dra#a mea2 !ntrebă $olonelul $u vo$ea $ea mai afe$tuoasă posibil) 'alentine !şi plimbă privirea rătă$ită prin $ameră) — &a da spuse uşor bătrânul nimi$ de spus este o afa$ere murdară) — Ai$i5 şopti 'alentine al $ărei de#et indi$a un lo$ ai$i era5
Paul Fé Féval — Arma nevăzută =a arăta lo$ul !n $are stătuse auri$e $u bra%ele !n$ru$işate pe piept) — Entr"adev Entr"adevăr ăr a$esta"i a$esta"i lo$ul lo$ul unde a spus0 MFleurette5 MFleurette5< < iar tu ai răspuns0 răspuns0 ;auri$e5< adău#ând şi alte $uvinte imprudente %inând $ont de situa%ia sa a$tuală) 'alentine !şi a$operi fa%a $u mâinile) — &in pă$ate reluă $olonelul au fost şi martori &ar dra#a mea nu uita $ă prietenii tăi sunt bo#a%i iar $u bani po%i !n$(ide #ura ori$ui) — 6"am 6"am nimi$ nimi$ de as$un as$uns5 s5 stri#ă stri#ă domnişo domnişoara ara de 'illan 'illanova ova $are"ş $are"şii des$o des$oper perii fa%a fa%a mândră şi aproape provo$atoare) — .ine!n%eles bine!n%eles a$este lu$ruri le spuneam la !n$eput iar apoi))) apoi))) 'alentine !l !ntrerupse şi"l !ntrebă0 — &omnule $u $e drept mă intero#a%i2 =u am să vă spun doar atât0 !l iubes$ şi"l voi iubi până la moarte) — En $eea $e mă priveşte răspunse $olonelul $u blânde%e nu"mi displa$e să te aud vorbind astfel+ asta dovedeşte $ă ai o inimă bună şi #eneroasă+ nu urăs$ astfel de defe$te) &ar vezi tu mi$u%o #enerozitatea bunătatea şi $(iar şi nebunia nu serves$ la nimi$ $ând este vorba despre un bărbat $are are o $ondi%ie so$ială asemănătoare $u $ea a iubitului tău) — =ste nevinovat5 stri#ă impetuoasă 'alentine) — &e $e te superi !n#eraşule2 $ontinuă $olonelul+ eu nu vreau de$ât să fie nevinovat+ este un tânăr prezentabil prezentabil dar iată $ă şansa i"a !ntors !ntors spatele+ un va#abond va#abond săra$ lipit $ă$i nu i"am #ăsit bani !n buzunare !ndră#ostit de o persoană $are tre$e drept milionară un bărbat asasinat $are nu"i $(iar primul venit $i un (o% $are avea asupra lui diamantele faimoasei Carlotta .ernetti5 Frumoasă lovitură0 nu ştiu $âte sute de mii de fran$i5 Fla#rant deli$t sau $eva asemănător $ă$i $riminalul a fost urmărit pas $u pas şi a fost prins !nainte $a a$esta să fi avut timp să"şi spele (ainele şi mâinile mân/ite $u sân#e) Capul 'alentinei $ăzu pe pernă) — >i a$esta va deveni un $az $elebru $ontinuă $olonelul+ plouă $u aşa $eva şi eu $red))) ,e opri şi o privi pe 'alentine printre pleoapele !ntredes$(ise) — &a $ontinuă el va fi partea romanti$ă a a$estui pro$es) Cred $ă prietenul nostru domnul Dem: dUAr va fi /ude$ătorul de instru$%ie) 'alentine era la fel de palidă $a !n timpul leşinului) — En $on$luzie $ontinuă $olonelul $u un $alm $a şi $ând nimi$ nu s"ar fi !ntâmplat mie nu"mi pla$ $ăsătoriile !n$(eiate $u for%a+ !n familia mea am avut de/a un eemplu0 nepoata mea $are este o persoana $u multă demnitate şi $are !n urma $ăsătoriei $u vărul ei $ontele Corona a rămas mar$ată))) .ine!n%eles $ă eu şi mar$(iza nu ne putem teme de aşa $eva mai ales $ă nu"4 pot $ompara pe Dem: dUAr $u un persona/ ne#ativ pre$um nepotul meu Corona+ Dem: dUAr este un !n#er şi merită tot devotamentul posibil) ,e opri din nou) 'alentine stătea nemiş$ată tă$ută şi re$e $a o statuie) — &umnezeule $on%ină bătrânul !n via%a mea am avut o$azia să asist 4a aventuri şi mai formidabile) &easupra mea simt nori ne#ri) *rebuie să mă du$ la mar$(iză $are"i aproape la fel de răvăşită şi de tristă $a şi tine dra#a mea) Cred $ă nu mai este nevoie să" %i epli$ $e lovitură $umplită a primit dar fiind$ă te părăses$ aş vrea să te las !ntr"o stare de spirit mai bună) ,e ridi$ă şi luă mâna domnişoarei de 'illanova $are la a$eastă atin#ere tresări) — n lu$ru este) si#ur şi $onsolator pentru tine spuse el $u o vo$e binevoitoare şi anume $ă eşti !n$on/urată de inimi bune şi devotate %ie) 9a vârsta ta po%i tre$e prin a$$ese de revoltă) -ândeşte"te #ândeşte"te la $ei $e te iubes$ şi $are ar fi dispera%i da$ă %i s"ar !ntâmpla vreo nenoro$ire) nenoro$ire) =l se aple$ă deasupra 'alentinei şi o sărută pe frunte) =ra o frunte de marmură) *ânăra nu se miş$a şi nu s$oase o vorbă) vorbă) Endreptându"se spre uşă $u paşi len%i $olonelul !şi spunea0
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Ciudată fată5 ,unt si#ur $ă are $eva !n $ap5 !nainte !nainte de a ieşi !i mai trimise un sărut spunându"i0 — ,tai liniştită5 'om ve#(ea asupra ta şi să ştii $ă eşti iubită) Pe $oridor era o subretă $are se !ndepărtă #răbită şi $are părea să fi as$ultat la uşă) — ,uzon5 o $(emă $olonelul !n$et ,idonie5 'ino ai$i arion5 ,ubreta se !ntoarse spunând0) — 'i$toire mă $(eamă domnule $olonel) — Fie 'i$toire5 ,pune"mi te ro# şi nu mă min%i tu eşti $ea $are te du$i după $upeuri pentru domnişoara de 'illanova $ând iese pe porti%a din #rădină2 'i$toire !şi !mpreună mâinile şi vru să ne#e) — .un spuse $olonelul $olonelul tu eşti a$eea a$eea mi"am !n$(ipuit) !n$(ipuit) =i bine dra#ă dra#ă da$ă $umva domnişoara de 'illanova trimite după un $upeu))) — &umnezeule &umnezeule mare !n starea !n $are se află $rede%i $ă este posibil aşa $eva5 — &a !n starea !n $are este) — 'oi avea #ri/ă))) !n$epu 'i$toire) — ,ă n"o refuzi o !ntrerupse $olonelul+ ai dreptate trebuie să te supui stăpânilor tăi) =l !i stre$ură un ban !n mână şi fiind$ă 'i$toire !l privea uimită $olonelul adău#ă0 — &ra#a mea până la vârsta mea am văzut multe şi nu mai ştim să fim severi) — =ste $u putin%ă stri#ă subreta să mai eiste oameni atât de buni2 &omnule $olonel la ordinele dumneavoastră5 — 'reau să"i fa$i rost de un $upeu mi$u%ei bolnave) Am eu un vizitiu prote/at pe $are"l vei #ăsi pu%in mai !n$olo) Ca să fii si#ură $ă nu"l !n$ur$i $u un altul !i vei spune))) Par$ă vorbeşti şi pu%in italiana nu"i aşa2 — &omnişoara nu m"ar fi ales pe mine da$ă n"aş fi ştiut) — Ei vei spune vizitiului0 ;-iovan".attista<) A$esta este numele lui) — >i el !mi va răspunde2 — 6umele tău ;'itoria< $are este !n$ântător $a şi tine) =l o mân#âie pe bărbie şi o $lipă se priviră zâmbind) — A$um reluă $olonelul du"te şi des$(ide"i do$torului ,amuel ai$i alături+ spune"i să"i mai fa$ă o vizită frumoasei noastre bolnave şi spune"i să nu uite de !ntâlnire0 la ora ze$e fi) 'a fi $iudat) ,pune"i $ă va fi foarte $iudat)
†
Capitolul 1H — Consiliul racurilor !egre
=ra o $ameră foarte spa%ioasă şi !naltă a $ărei lemnărie era !n$(isă la $uloare) Palatul $olonelului .ozzo $are se afla !n strada *(erese era o $asă ve$(e $onstruită $a su$ursală pentru doamnele de la Port"Do:al pe un teren dat de $asa C(oiseul) Camera !n $are vom intra se afla la primul eta/ !n spate şi era prevăzută $u trei ferestre $u #rila/ $are dădeau spre o #rădină mi$ă plantată $u arbori bătrâni) Ca mobile erau s$aune $apitonate $u piele nea#ră iar de o parte şi de alta a şemineului se aflau două $anapele) En mi/lo$ul $amerei trona o masă a$operită $u o pânză verde aşa $um se !ntâlneşte peste tot unde se reunes$ $omitete sau $onsilii de administra%ie) 6imi$ nu lipsea de la a$eastă masă ni$i mapa $u $ele trebuin$ioase s$risului ni$i ştampilele ni$i $lopo%elul preziden%ial folosit !n men%inerea liniştii !n timpul deliberărilor) En a$ea zi era vorba mai mult de un $onsiliu de familie $ă$i $olonelul .ozzo !n fotoliu era !n$ăl%at $u o pere$(e de papu$i $ălduroşi şi era !mbră$at $u un (alat de $asă) Adunarea era formată din opt persona/e $are se aflau !n /urul mesei $u e$ep%ia a doi inşi $e stăteau mai la distan%ă) 9a a$ea adunare !l puteam re$unoaşte $u uşurin%ă pe
Paul Fé Féval — Arma nevăzută domnul 9e$oK şi pe do$torul ,amuel aşeza%i de"o parte şi de alta a preşedintelui+ !n s$(imb ar fi trebuit să fa$em un efort prea mare pentru a"l des$operi pe 9udovi$ al W'44"lea de la palatul rnans !n persoana unui bărbat la vreo treize$i şi $in$i patruze$i de ani şi $are se spri/inea !n $oate !n fa%a $olonelului) 6u !ntâlneşti !n fie$are zi a$tori $are să aibă ea$t fizi$ul rolului pe $are trebuie să"l /oa$e+ tenebroasele planuri ale $olonelului .ozzo folosiseră mai mul%ii 9udovi$i ai W'44"lea la Paris !n provin$ie şi !n alte $apitale ale =uropei) &omnul ,aint"9ouis era un martir de o$azie iar $ând intra !n s$enă trebuia să se ma$(ieze) Pe $eilal%i membri ai $onsiliului nu i"am mai !ntâlnit până a$um şi anume un bărbat bărbat foarte palid $(el $ăreia i se spunea abatele abatele şi un altul #ras !n $ostum $ostum $ăruia i se spunea ;do$torul !n drept<) En stân stân#a #a şemin şemineu eulu lui i se afla afla un bărb bărbat at frum frumuşe uşel l !n$ă !n$ă tână tânăr r a $ăru $ăruii fi#u fi#ură ră era era mar$ată de desele or#ii şi $are era mai mult răsturnat de$ât aşezat pe $anapea0 a$esta era $ontele Corona #inerele $olonelului şi so%ul s o%ul frumoasei Fran$es$a) Pe $ealaltă $anapea se afla o femeie foarte ele#antă şi a $ărei fi#ură era a$operită $u un voal) A$easta nu era $um era de aşteptat $ontesa Corona) 6imeni n"avea !n$redere !n ea $ă$i trăind !n mi/lo$ul răului ea i#nora misterul ine$(ită%ii $are apăsa asupra ei şi $are o !mpin#ea $u paşi rapizi spre un deznodământ tra#i$) Frumoasa doamnă de pe $anapea tre$ tre$ea ea drep dreptt una una dint dintre re pers persoa oane nele le $ele $ele mai mai a$ti a$tive ve ale ale or#a or#ani niza za%i %iei ei)) =a se nume numea a ar#uerite ,oulas şi prin $ăsătorie devenise $ontesă de Clare) Colonelul era bine dispus+ ridurile fi#urii sale par$ă surâdeau iar obra/ii erau rozalii) =l !şi fre$a mâinile privind $u $oada o$(iului (ârtiile din fa%a lui printre $are se afla şi un $aiet voluminos) Când orolo#iul sună de ora ze$e el a#ită $lopo%elul şi spuse0 — Copiii mei (aide%i să terminăm $onversa%iile parti$ulare) &e$lar des$(isă şedin%a şi vă promit $ă va fi interesant interesantă ă dar fiind$ă fiind$ă s"ar putea putea să se prelun#eas$ prelun#eas$ă ă promite%i"mi promite%i"mi $ă" mi ve%i a$orda toată aten%ia) Privirea lui binevoitoare şi binedispusă fă$u !n$on/urul $amerei) — 'ă mul%umes$ mul%umes$ tuturor reluă el de promptitudinea promptitudinea $u $are a%i răspuns la $(emarea mea) &ra#a noastră $ontesă are problemele ei personale $are ar pli$tisi pe nişte femei $o$(ete pe doi notari şi o /umătate de duzină de avo$a%i+ nepotul meu Corona $are şi"a luat o pozi%ie pozi%ie prea a$$eptabil a$$eptabilă ă pare pare beat beat doar pe /umăt /umătate+ ate+ bunul bunul ,amuel ,amuel şi"a părăsit părăsit pa$ien%ii+ 9e$oK a sa$rifi$at pentru noi $âteva din birourile lui şi !n $urând va deveni unul dintre $ei mai importan%i oameni+ !n fine abatele şi savantul nostru profesor !n drept $riminalisti$ au lăsat"o mai domol $u treburile lor fără să mai vorbim de prin% $are s"a repe repezi zitt !n bift bifte$ e$ul ul $otl $otlet etel ele e şi vinu vinull lui) lui) *o%i *o%i !mi !mi sunt sunte% e%ii foar foarte te simp simpat ati$ i$ii şi"m şi"mii fa$e fa$e o deosebită plă$ere să vă serves$ o surpriză $are va re$ompensa truda voastră) &is$ursul $olonelului fu !ntâmpinat $u o oare$are ră$eală) -uvernele $are rezistă nu mai trezes$ prea mult entuziasm iar #uvernarea a$estui bătrânel depăşise de/a /umătate de se$ol de eisten%ă) =l $ontinuă $lipind din o$(i ştren#ăreşte0 — ,e simte o oare$are ră$eală mă aşteptam de altfel la a$est lu$ru+ !n /urul meu totdeauna am sesizat o oare$are #elozie $ă$i a$el proverb pe $are"l şti%i $u to%ii0 ;l$iorul nu mer#e de multe ori la apă et$)))< nu mi se poate apli$a şi mie) &e pe vremea mareşalului de ,aa era să intru la apă dar până !n prezent nu m"am ales $u ni$i o z#ârietură) &ra#ii mei am avut un noro$ $(ior nu"i aşa2 =l !i fă$u semn abatelui să se apropie şi"i şopti la ure$(e0 — &upă şedin%ă vreau să"%i vorbes$) >tii $ă n"am !n$redere de$ât !n tine+ $el $e"mi va lua lo$ul trebuie să ştie mai multe de$ât $eilal%i) — Ei $edez $uvântul *ulonezului reluă $olonelul $are !n toată a$eastă poveste s"a $omportat pre$um un !n#er) âna sa us$ată mân#âie ure$(ea lui 9e$oK !nto$mai $um fa$ profesorii de $ole#iu elevilor buni la !nvă%ătură şi spuse !n $ontinuare0
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — &ra#ul de el vă va epune partea materială şi istori$ă a afa$erii după $are eu personal vă voi da unele epli$a%ii $are sper să vă intereseze) Prietene preia $uvântul fii s$urt $lar şi lasă modestia de"o parte) &omnul 9e$oK de la Perriere era un soi de Proteu prin talentul său de a"şi s$(imba fi#ura şi %inuta dar de astă dată el !şi arătă adevărata fa%ă) =ra un tip robust destul de frumos dar un bărbat obişnuit şi vul#ar !n rotun/imile sale şi de o veselie z#omotoasă) =l fă$e fă$ea a part parte e din din $ate $ate#o #ori ria a $elo $elorr $e fre$ fre$ve vent ntau au $afe $afene nele lele le şi era era tipu tipull $omi $omis" s" voia/orului aşa $um este des$ris de s$riitorii de pe vremea lui 9udovi$"Filip) En a$ea diminea%ă purta $ostumul lui obişnuit pe $are nu i"l impunea ni$i o misiune se$retă !n $(ip de de#(izare0 avea o /a$(etă de $atifea albastră !n$re%ită pe şolduri o vestă tot din $atifea e$osez $u un $olorit foarte viu şi un pantalon a $ărui $roială nu lăsa să se vadă de$ât vârful $izmei) Pălăria domnului 9e$oK avea o formă $iudată0 era !naltă as$u%ită şi $u boruri foarte lar#i) .astonul pe $are"l %inea !ntre pi$ioare s"ar fi potrivit de minune unui rentier din arais+ era #ros şi prevăzut $u o mă$iulie de fildeş) =l luă $uvântul şi respe$tă re$omandarea preşedintelui povestind pe s$urt dar $u o pre$izie remar$abilă nemaipomenita istorie a (o%ului $are $onstituie subie$tul primelor $apitole din a$eastă $arte) pera%iunea astfel des$risă !n$epând $u !ntâlnirea $u Bans ,pie#el omul $are furase diamantele Carlottei .ernetti până la $rima sân#eroasă a aşa"zisului bi/utier !n $amera numărul 18 semăna $u un me$anism $onstruit !n mod savant şi $ăruia i se demontase fie$are piesă !n parte) *otul era prevăzut $ântărit şi a/ustat+ nimi$ nu era !ntâmplător şi un adevărat mira$ol ar fi putut s$ăpa vi$tima din mâinile a#resorului) Consiliul !l as$ulta pe 9e$oK $u interes dar fără să fie surprins) Aten%ia $are i se a$orda poate fi $omparată $u $ea a membrilor a$ademiilor noastre la le$tura unui raport bine !nto$mit şi $are dezbate lu$ruri interesante) Asta era tot) &a$ă membrii a$ademiilor noastre sunt blaza%i $ând este vorba despre $uriozită%ile ştiin%ei şi artei da$ă fie$are membru se entuziasmează numai $ând personalitatea lui este !n /o$ am putea spune $ă la ora a$tuală ne aflăm !n prezen%a unor fiin%e de/a a/unse la satura%ie de fapte rele+ am putea spune de asemeni şi nu $u inten%ia de"a ofensa vreo a$ademie $ă !n a$eastă diminea%ă am pătruns !n sânul unei a$ademii sui"#eneris pu%in mai puterni$ă şi $u membrii mai bine tria%i de$ât ori$are institut $are poartă a$est nume #lorios) A$est institut tenebros al $ărui pra# l"am păşit n"are $a s$op binele şi frumosul $i ştiin%a răului) *o%i $ei $e se aflau ai$i erau nişte virtuoşi ai $rimei laurea%i ai furtului şi asasinatelor+ !n tot universul a$esta nu $redem $ă este posibil să #ăseşti o adunare de ti$ăloşi mai bine !narma%i o so$ietate de bandi%i mai de temut) Când Când 9e$o 9e$oK K !şi term termin ină ă dis$u dis$ursu rsul l deşu deşuru rubă bă mă$i mă$iul ulia ia de fild fildeş eş a bast baston onul ului ui $are $are apar%inuse neferi$itului ,pie#el şi vărsă $on%inutul pe pânza verde0 to%i $ei prezen%i se apropiară pentru a eamina diamantele Carlottei .ernetti) — 6u este rău spuse do$torul !n drept dar trebuie trebuie să re$unoaştem re$unoaştem $ă imbe$ilul imbe$ilul $are va plăti pentru a$eastă $rimă a fă$ut totul pentru a"şi a#rava şi mai tare situa%ia) Fu#a lui este o adevărată prostie) — Profesore Profesore răspunse $olonelul $unoaşte%i mai bine bine le#ile de$ât sufletul sufletul omului) omului) 6u eistă om prins !n $ap$ană $are să nu $omită unele #reşeli+ !n asta rezidă for%a noastră0 la prima lovitură !i ame%im iar ei !şi pierd sân#ele"re$e fiind$ă astfel ori$ât de bine am fi noi or#aniza%i din timp !n timp ne"ar mai s$ăpa $âte unul) Până a$uma !nsă nu ne"a s$ăpat ni$iunul) — 4ată un briliant minunat minunat observă abatele abatele folosind un termen termen te(ni$ de şlefuitor şlefuitor de pietre s$umpe) &oamna $ontesă de Clare se ridi$ă !nto$mai $a $eilal%i pentru a eamina prada)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — En realitate spuse ea din vârful buzelor a$este persona/e sunt nemaipomenite5 Carlotta .ernetti nu este tânără şi eu $unos$ femei mult mai frumoase $a ea))) — *u de eemplu nu"i aşa s$umpo2 o !ntrerupse preşedintele) Contesa răspunse $u mândrie0 — Presupun $ă nu mă $ompara%i $u fata asta))) =u vroiam să spun pur şi simplu $ă eu nu posed asemenea diamante) — =ste stri#ător la $er5 spuse $olonelul fără să radă) Contele Corona !ntrebă arun$ând pe masă o mână de diamante pe $are le eaminase0 — Cât ar putea valora toate astea2 — En plân#erea lui .ernetti răspunse 9e$oK furtul a fost evaluat la GII)III de fran$i) — Patru sute de mii de fran$i5 repetă doamna de Clare o .ernetti5 — >i la $e ne serveşte asta !ntrebă din nou $ontele Corona $are $ăuta un moment prielni$ pentru a"şi manifesta furia pe $are $u #reu şi"o stăpânea pentru $e să mai punem a$eşti GII)III de fran$i lân#ă milionul pe $are *ata !l păstrează !ntr"un lo$ si#ur2 Entrebarea nu rămase fără e$ou printre membrii adunării) — 4mportant este spuse $ontesa de Clare $ă suntem destul de săra$i $u toată bo#ă%ia noastră) 6i$i unul dintre noi nu ştie unde se află $omoara noastră iar da$ă *ata ar pă%i $eva))) Colonelul !şi a#ită $lopo%elul !nfierbântat+ indi#narea fă$ea să"i tremure mâna) — 6"o să mi se !ntâmple nimi$5 stri#ă el vorbind $a un $opil supărat) ă simt foarte bine şi sunt puterni$ $a un taur pe to%i am să vă !n#rop))) 'ino ai$i5 spuse el !ntrerupându" se) El $(emă pe do$torul !n drept $ăruia !i spuse !n şoaptă şi #răbit0 — >tii >tii asta asta te priv priveş eşte te pe tin tine iar iar (otă (otărâ râre rea a mea este ste luată uată de/a de/a00 tu vei vei fi moştenitorul meu) En a$elaşi timp !i atinse pi$iorul lui 9e$oK şi"i şopti la ure$(e0 — Apără"%i patrimoniul fiule $ă$i tu vei fi le#atarul meu universal) =l le arun$ă o privire plină de !n%elesuri domnului de ,aint"9ouis şi do$torului ,amuel) — A%i vrea să mă retra#2 $ontinuă el $u vo$e tare $onsidera%i $ă am trăit prea mult2 nde este u$i#aşul $are"mi va pune mâna !n #ât2 &umnezeule5 &ra#ii mei to%i o ve%i du$e foarte bine5 *rădătorul $are mă va #ăuri $rede $ă va realiza $eva pro$edând astfel2 'ă su#erez să şter#e%i a$est lu$ru din planurile voastre+ să şti%i $ă atun$i $ând vin să prezidez adunările noastre !mi pun #aloanele !n lo$ si#ur) A(5 A(5 ai sunt şi revolta%i printre voi5 A$eia uită $ă datorită mie or#aniza%ia noastră a devenit bo#ată iar ei nu se #ândes$ $ă eu sunt sin#urul $are de%in se$retul şi $ă odată redus la tă$ere nu va mai fi nimeni $are să"i $ondu$ă spre $omoară) E%i ordon să ta$i5 spuse el arătând $u de#etul !nspre ar#ueritte $are to$mai vroia să des$(idă #ura nu %i"am dat !n$ă $uvântul5 Când ai venit !n or#aniza%ia noastră n"ai venit după diamante $i vroiai $eva să"%i pui !n pi$ioarele des$ul%e) Cine oare te"a fă$ut $ontesă de Clare da$ă nu eu2 =rai o .ernetti dar !n lo$ de stofe s$umpe erai !mbră$ată !n zdren%e) Rie Corona %i"am dat"o pe mi$u%a mea Fan$(ette feti%a mea dra#ă+ tu ştii foarte bine $ă da$ă !n a$est moment deşi soarele este sus pe $er aş zi$e0 ,e fa$e noapte5 n"ai mai tre$e pra#ul a$estei $amere5 Corona era palid !n s$(imb $ontesa zâmbea) 9e$oK puse mâna pe bra%ul bătrânului $are se opri imediat uitându"se !n /urul lui !nto$mai $a un om $are se trezeşte) ,amuel do$torul !n drept abatele şi prin%ul !l !n$on/urau nemiş$a%i pre$um statuile) 9e$oK spuse0 — *atăl tot *ată rămâne $a totdeauna Corona a vorbit aiurea iar ar#ueritte !şi re#retă obrăzni$ia) Cei patru membri pe $are to$mai i"am enumerat se !n$linară $u #ravitate) =ra vorba despre un vot) Corona reveni la lo$ul său de pe $anapea bombănind iar doamna de Clare ridi$ându"şi voalul !i !ntinse $olonelului $olonelului mâna) — *atăl ştie $ât de mult !l iubim şopti ea)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — *atăl este destul de bătrân spuse $olonelul a $ărui vo$e nu mai era mânioasă $i plină de emo%ie0 are şi el slăbi$iunile lui) Adineauri de$laram $a un fanfaron lipsit de putere0 ;'ă voi !n#ropa pe to%i5<))) A(5 Copiii mei dra#i zilele"mi sunt numărate) Crede%i" mă nu mai ave%i prea mult de aşteptat) ar#ueritte tu eşti frumoasă tânără şi ai tot dreptul să fii ambi%ioasă+ tu !%i doreşti aur mult aur şi"l vei avea+ vrei să fii du$esă şi vei fi) =l o atrase !nspre el şi sărutând"o s ărutând"o !i şopti0 — 6ebună $e eşti5 6u ştii $ă pe tine te"am desemnat uni$a mea moştenitoare2 — Copiii mei $opiii mei dra#i dra#i reluă el $u vo$e tare ierta%i"l pe $el $are vă iubeşte $a şi $um a%i fa$e parte din familia lui) C(iar şi Corona să uite $eea $e am spus despre el poate $u prea multă severitate+ atitudinea lui fa%ă de mi$u%a mea Fan$(ette !mi amărăşte sufletul) A(5 &a$ă aş fi dat mâna a$estui !n#er lui Amitie sau prin%ului sau bunului ,amuel sau profesorului nostru5))) dar $eea $e s"a !ntâmplat s"a !ntâmplat şi !n definitiv Corona este este nep nepot otul ul meu meu++ de$i de$i să să trăi trăim m !n pa$ pa$e e şi să nu ne pier pierde dem m timp timpul ul $ont $ontin inuă uă el el s$(imbându"şi tonalitatea vo$ii+ !n$ă nu sunt orb şi ni$i surd şi am auzit foarte bine $uvintele revoltatei noastre $are erau $a un e$ou al tuturor $elorlal%i membri) Fi%i pe pa$e a$easta"i ultima mea afa$ere) âna lui se !ntinse !nspre (ârtiile $are erau !n fa%a lui şi rămase nemiş$ată) — ai sunt şi alte probleme2 !ntrebară mai multe vo$i) — 'e%i vedea răspunse bătrânul $are a$um avea !nfă%işarea unui patriar( feri$it să fa$ă o surpriză antura/ului său iubit+ diamantele lui .ernetti reprezintă doar o părti$i$ă din povestea noastră un fel de prolo# al piesei $are va !n$epe) A$um pe $uvânt $(iar a%i $rezut $ă"mi voi !n$(eia a$tivitatea $u o pradă de GII)III de fran$i2 Am spus0 este ultima mea afa$ere şi să şti%i $ă am vorbit serios+ $opiii mei ultima afa$ere trebuie !ntr"adevăr să merite osteneala şi da$ă vre%i vă furnizez şi $âteva elemente pentru a o /ude$a voi !nşivă) 9a $ât estima%i voi $apetele $are se află !n a$eastă !n$ăpere2 embrii $onsiliului se priviră mira%i+ $olonelul era un mare artist şi de multe ori dăduse multe lovituri de teatru) *o%i ezitau iar neliniştea plutea !n aer) 9e$oK spuse $u /umătate de #las0 #las0 — As$ulta%i5 !ntr"adevăr este vorba de via%ă şi de moarte) Colonelul ridi$ă mâna pe $are apoi o lăsă să $adă #reoaie peste (ârtii) — Capetele voastre sunt ai$i $a şi al meu de altfel spuse el tără#ănat) 6u sunt de$ât un oare$are foarte aproape de senilitate dar vă spun $ă da$ă astăzi aş muri to%i m"a%i re#reta5 Capetele voastre sunt ai$i iar vie%ile voastre atârnă de un firi$el $are se află !n mâinile mele) dată $u ultima mea afa$ere vă voi salva şi $apetele voastre #ra%ie $omorii pe $are mi"a%i !n$redin%at"o) Când va !ndeplini şi a$est lu$ru *atăl vostru vă va $onvo$a !n$ă o dată şi vă va spune0 sar$ina $are am dus"o $u bine la bun sfârşit iar a$um am şi eu dreptul să mă odi(nes$ $ă$i v"am salvat s alvat dintr"un mare peri$ol) =l luă $aietul asupra $ăruia se !ndreptaseră to%i o$(ii !nspăimânta%i şi"l !ntinse lui 9e$oK spunându"i0 — Citeşte *ulonezule pentru $a to%i să vă da%i seama de marele peri$ol $are vă paşte) Când ve%i şti $u to%ii despre $e este vorba vom analiza !mpreună $are dintre noi va putea să !ndrepte lu$rurile)
†
Capitolul 1J — Manuscrisul lui "em# D$ar%
9e$oK luă $aietul şi $iti0 ;Daport $ătre e$elen%a sa domnul ministru al /usti%iei) &omnule ministru Cu voia e$elen%ei voastre vă supun spre le$tură un material !n$ă neterminat0 dar este un $az ur#ent $ă$i pro$esul este !n $urs iar opinia publi$ă de/a vorbeşte despre
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Fracurile Negre $are nu fa$e alt$eva de$ât să indu$ă !n eroare atât popula%ia $ât şi !nsăşi
/usti%ia) Am renun%at la a$est $az $are mi"a fost !n$redin%at şi deasupra $ăruia pluteşte misterul $ă$i pe mine realitatea mă interesează) Faptele pe $are am onoarea să le epun domnului ministru şeful ma#istraturii din a$eastă %ară sunt nemaipomenite şi !ndrăznes$ să"i soli$it aten%ia) =ste vorba despre Fra$urile 6e#re dar nu $ele $are au fost deferite /usti%iei $i adevărata or#aniza%ie Fra$urile 6e#re după părerea mea $ea mai peri$uloasă or#aniza%ie de răufă$ători $e a eistat vreodată) =$elen%a voastră nu are de"a fa$e $u $er$uri !n $are a$eastă denumire a devenit la ordinea ordinea zilei iar administra%ia administra%ia $are ar trebui trebui să fa$ă lumină lumină !n a$eastă problemă problemă pare să $onsidere a$eastă poveste drept o le#endă de $artier o istorie $are"%i stre$oară fri$a !n oase $a atâtea alte poveşti lansate de dro/dia so$ietă%ii pariziene) &omnul prefe$t de poli%ie $ăruia m"am adresat la !n$eput a fost foarte $urtenitor dar a/utorul lui mi"a lipsit $u desăvârşire şi mi"am dat seama $ă mă $onsideră un visător) otivul a$estui lu$ru este simplu+ vi"l voi epune imediat pentru $a e$elen%a voastră să nu $adă !n a$eeaşi $ap$ană0 Fra$urile 6e#re nu eistă !n o$(ii /usti%iei $ă$i n"au apărut ni$iodată !n fa%a ei+ fundamentul !nsuşi al a$estei or#aniza%ii o pune la adăpost de le#e) &eşi pare de ne$rezut eu voi !n$er$a să fa$ pu%ină lumină pe par$ursul a$estui material) &upă $âte ştiu şi am preten%ia să $unos$ aproape totul !n a$est domeniu $are m" a preo$upat zi şi noapte o sin#ură dată a$eastă or#aniza%ie misterioasă a tre$ut prin $lipe #rel #rele e $ă$i $ă$i trei trei memb membri ri ai ei au fost fost defe deferi ri%i %i trib tribun unal alul ului+ ui+ ai$i ai$i fa$ fa$ aluz aluzie ie la afa$ afa$er erea ea `uattro$avalli din pri$ina $ăreia tatăl meu a plătit $u via%a) En $ontinuare voi tre$e !n revistă $âteva date istori$e) 9a 3I au#ust 181J domnul at( at(ie ieu u dUAr dUAr a fost fost numi numitt pro$ pro$ur uror or #ene #eneral ral la $urt $urtea ea re#a re#ală lă de la A/a$ A/a$$i $io+ o+ !n luna luna o$tombrie a a$eluiaşi an el a avut un $uvânt de spus !ntr"un pro$es important !n $are erau impli$ate mai multe persona/e sus"puse din ,artena) Primarul unei reşedin%e de $anton era a$uzat de $ompli$itate !ntr"o $rimă $omisă de fra%ii `uat"tro$avalli $unos$u%i $a fă$ând parte din banda 'este 6e#re))) Ai$i 9e$oK se !ntrerupse şi !ntrebă0 — Ce semnifi$ă a$este !nsemnări $u $reionul roşu2 — Asta !nseamnă0 ;*re$i mai departe fiule răspunse $olonelul+ este partea ştiin%ifi$ă a materialului) *o%i $unoaştem istoria noastră şi am notat para#rafele $are trebuies$ sărite+ altfel toată $ore$tura ar dura până mâine) Entr"adevăr raportul lui Dem: dUAr dădea detalii despre $amorrele din 4talia de sud şi despre ori#inea or#aniza%iei Fra$urile 6e#re) A$este detalii sunt $onsemnate !n $uvântul !nainte al povestirii noastre) 9e$oK dădu două sau trei pa#ini şi $ontinuă0 ;))) Cazul fu a$(itat !n fa%a primilor /ude$ători) 9a $ererea ministerului $azul a fost prezentat la $urtea din A/a$$io unde fra%ii `uattro$avalli fură a$(ita%i pentru a doua oară $u toate dovezile epuse $are pledau !mpotriva lor) En toată a$eastă afa$ere domnul at(ieu dUAr s"a $onfruntat $u unele #reută%i inepli$abile) &oi tineri din oraşul ,artena pe $are el !i $onsidera nevinova%i au fost impli$a%i !n a$eastă afa$ere pentru a da o altă turnură an$(etei iar dovezile inventate !mpotriva lor demonstrau o dibă$ie prodi#ioasă) Atât $ompletul de /ude$ată $ât şi opinia publi$ă a oraşului au fost $analizate pe o $ale #reşită) ,e sim%ea influen%a unei for%e o$ulte şi puterni$e $are lăsa domnului dUAr o impresie vie şi durabilă) 6u se poate spune $ă el ar fi #(i$it $e se as$undea !n spatele tuturor a$estor fapte stranii stranii şi inima#inabile inima#inabile dar el sim%ise sim%ise efe$tul efe$tul şi era !n $ăutarea $ăutarea $auzei+ de altfel altfel am #ăsit printre (ârtiile lui diverse note in$omplete $are păreau să fie elementele unui raport analo# $u $el pe $are am onoarea să vi"l prezint a$um)) 6otele despre $are vorbes$ şi !n posesia $ărora am intrat sunt rare şi trun$(iate+ n"am putut de$ât să $ule# nişte resturi după $e al%ii mai iu%i $a mine au strâns #rosul re$oltei+ $ă$i !n urma $atastrofei $are i"a pus $apăt zilelor se$retarul tatălui meu a fost /efuit iar
Paul Fé Féval — Arma nevăzută marea ma/oritate a (ârtiilor au fost distruse) Cât despre raportul propriu"zis mă !ndoies$ $ă a a/uns pe biroul ministrului din a$ea epo$ă+ !n ar(ive nu eistă ni$i o urmă de aşa $eva) Entre de$embrie 181J şi aprilie 18@I avură lo$ trei tentative de omor asupra persoanei tatălui meu iar la @@ iunie a a$eluiaşi an planşeul biroului său se prăbuşi !n timp $e el stătea la birou) =l $eru să fie mutat din post nu pentru a fu#i de soartă $ă$i to%i din familie ştiau $ă tatăl meu va muri de o moarte violentă $i pentru a"şi putea $ontinua lupta !n $are se an#a/ase $u ener#ie şi !n$ăpă%ânare) =l #ândise $ă odată ple$at din Corsi$a ar putea a$%iona mult mai liber şi nu s"ar mai lovi la tot pasul de piedi$ile $e"i a păreau !n $ale) En timpul $ălătoriei de la arsilia la *oulouse unde trebuia să $ondu$ă o a$%iune la par$(et din spatele unei $ăpi%e de fân fu tras un fo$ de armă !n plină zi $are distruse portiera $upeului $u $are $ălătorea) =ram şi eu a$olo alături de mama şi de sora mea $are era !n$ă un bebeluş) Am fost !ns$ris la $ole#iul re#al din *oulouse) 9a va$an%a din 18@@ am avut senza%ia $ă tata !mbătrânise $u douăze$i de ani) ama !mi spuse plân#ând $ă !n urma unui dineu ofi$ial la prefe$tură tata era $ât pe $e să moară şi de atun$i sănătatea lui era foarte şubrezită)))< 9e$tura raportului fu !ntreruptă de un râs se$ $are venea dinspre fotoliul $olonelului) Colonelul se /u$a $u de#etele+ el spuse vesel0 — Emi amintes$ de a$est dineu eram şi eu a$olo) >i adău#ă0 — A(5 A(5 .ătrânul at(ieu dUAr a avut o via%ă tare #rea5 9e$oK $ontinuă0 ;9a 1G iulie 18@3 la ora nouă diminea%a au venit să mă ia de la $ole#iu) ,ervitorul $are venise după mine nu avu $ura/ul să"mi anun%e vestea $ea tra#i$ă) dată a/uns a$asă am #ăsit"o pe mama stând !n salon+ ea mă privi dar nu mă re$unos$u0 !nnebunise) *ata fusese stran#ulat !n pat lân#ă mi$a mea soră $are avea pe atun$i doar trei ani şi /umătate) Criminalii n"au observat de prima dată $opilul $are se trezise !n timpul ata$ului şi !n$epuse să stri#e) Au răpit"o sau au omorât"o) =u am fost primul $are am pătruns !n biroul tatei) .iroul se$retarul $azierele totul fusese răs$olit+ s"au furat şi bani dar e$onomiile modeste ale austerului ma#istrat n"au $onstituit mobilul $rimei) Averea mea a$tuală am ob%inut"o mult timp după a$eea #ra%ie familiei mamei mele) &omnule &omnule ministru v"am povestit !n două vorbe ultimul ultimul episod al unei istorii lu#ubre lu#ubre fiin fiind$ d$ă ă dumn dumnea eavo voas astr tră ă şti% şti%ii foar foarte te bine bine fapt faptel ele+ e+ !ntr !ntrea ea#a #a ma#i ma#istr strat atur ură ă a fost fost adân adân$$ !ndurerată de a$este tra#i$e evenimente) evenimente) n ve$(i servitor al familiei a fost a$uzat /ude$at $ondamnat şi !n $ele din urmă a a/uns pe eşafod) Pot să /ur $u mâna pe inimă $ă a$est sărman servitor era nevinovat)))< — A(5 ,tri#ă Corona am venit ai$i $a să as$ultăm a$eastă poveste ve$(e de $ând lumea2 — Adevărul este $ă asta nu ne priveşte pe noi adău#ă $ontesa de Clare) Ceilal%i păreau să !mpărtăşeas$ă a$eastă părere) 9e$tura a$estui raport lăsa auditoriul indiferent şi aproape $ă"l adormea) Colonelul !şi plimbă privirea de felină !n /urul mesei) — Ave%i răbdare dra#ii mei spuse spuse el+ a$ele !ntâmplări !ntâmplări vă sunt străine $ă$i ni$i unul din $ei ve$(i nu mai este $u e$ep%ia *ulonezului $are pe vremuri era servitorul meu iar de atun$i a $res$ut !n #rad) *o%i dispar !n afară de mine şi $um m"am mai folosit de bunii mei prieteni5 Dăbdare5 Autorul a$estui raport are sân#e $orsi$an !n vine după mamă $are era o Adriani) Asta"i o mi$ă vendetta) &upă părerea mea raportul are $eva stil+ pu%in $am se$ poate dar trebuia să pre#ăteas$ă introdu$erea materialului $are urmează) ,per $ă $eea $e urmează să vă pla$ă mai mult) 'om vedea) ai departe *ulonezule $ă$i $iteşti $a un !n#er5 En momentul !n $are 9e$oK des$(ise #ura pentru a $ontinua $olonelul !l opri) — ai am $eva de spus dra#ii mei spuse el pentru a pre$iza situa%ia a$estui băiat0 domnul Dem: dUAr este tânăr şi !nflă$ărat de%ine le#ile !n mâinile sale pre$um soldatul arma are talent este prote/at şi !n plus mai are şi bani) 6oi i"am omorât tatăl şi el ştie
Paul Fé Féval — Arma nevăzută lu$rul lu$rul a$esta a$esta iar mama lui a murit nebună+ nebună+ $ât despre sora lui a$est detaliu mi"a s$ăpat s$ăpat dar bănuies$ $ă este departe) 4ată"l de$i sin#ur $ă$i noi l"am privat de tot $eea $e avea mai s$ump pe lumea asta0 să nu vă mira%i da$ă este dra$ul #ol) Am spus tot $e am avut de spus) !i fă$u semn lui 9e$oK $are"şi $ontinuă le$tura) ;))) &omnule ministru nu voi mai povesti nimi$ din a$eastă $atastrofă) Adoles$en%a mea a fost foarte tristă+ am $ăutat un refu#iu !n mun$ă+ mi"am terminat studiile am fă$ut Fa$ultatea de &rept şi !n 18@8 am devenit avo$at) 'a$an%a a$elui an mi"am petre$ut"o pe unul din domeniile noastre !n apropiere de Ar$a$(on) Ai$i o văzusem ultima dată pe mama+ ea nu şi"a mai revenit ni$iodată dar !n nebunia ei s"a o$upat $u strânsul tuturor (ârtiilor do$umentelor şi $ăr%ilor tatălui meu) ,ufeream de o senza%ie de slăbi$iune iar medi$ii erau $am s$epti$i !n privin%a sănătă%ii mele+ priveam $u multă serenitate şi $(iar $u o se$retă bu$urie faptul $ă eisten%a mea se apro apropi pia a de sfâr sfârşi şit) t) rel rele e de sin#u sin#ură răta tate te mi le petr petre$ e$ea eam m !n bibl biblio iote te$ă $ă unde unde mama mama strânsese $omoara sa $u atâta pioşenie !mi amintes$ $um priveam o$eanul !ndepărtat pe deasupra tinerei păduri de brad) Cariera !mi era indiferentă sau mai de#rabă nu"mi mai doream ni$i un fel de $arieră) Citeam uneori tratate de drept !n spe$ial $ele $e tratau $riminalisti$a şi mai ales pasa/ele !n $are erau epuse valorile /udi$iare) Cole$%ia de do$umente fă$ută de mama era bo#ată !n a$est sens $ă$i at(ieu dUAr din a$eleaşi motive $a şi ale mele urmase a$elaşi antrenament) Entr"o seară to$mai par$ur#eam $ule#erea de memorii relative la pro$esul 9esurKues $ând $ând am a/uns a/uns la faimoa faimoasa sa $onsul $onsulta% ta%ie ie semnat semnată ă de .err:e .err:err tatăl tatăl profes profesoru orull *oulli *oullier er Pardessus şi &upin) 9a pa#ina unde erau enumerate dovezile aduse !mpotriva $riminalului prezumtiv al $urierului din 9:on m"am oprit $ă$i aten%ia mea a fost atrasă de nişte note fă$ute pe mar#inea pa#inii de $ătre tatăl meu) 6otele 6otele sunau sunau astfel astfel00 M!n afara afara asemăn asemănări ăriii dintre dintre nevino nevinovat vat şi vinova vinovat t eistă eistă un $omple de !mpre/urări destinat derutării /ude$ătorului !n a$est $omple de !mpre/urări rezidă sistemul inventat de 'estele 6e#re) A$elaşi s$enariu $are s"a spus $ă a fost opera (azar (azardul dului ui a fost fost folosi folositt şi !n afa$er afa$erea ea `uattr `uattro$a o$aval valli) li) Fra$uri Fra$urile le 6e#re 6e#re au des$op des$operi eritt modalitatea de a $rea eroarea /udi$iară dar eistă $ineva $are de%ine se$retul lor şi &umnezeu ve#(ează)))< 'o$ea lui 9e$oK $itea din $e !n $e mai rar a$est pasa/) — 'ăd $ă spiritele !n$ep să se !n$in#ă spuse $olonelul $olonelul iar ar#ueritte ar#ueritte a noastră noastră şi"a des$(is lar# frumoşii ei o$(i) — &umnezeu n"a ve#(eat bine răspunse $ontesa d Clare $ă$i omul a murit) — =istă un moştenitor) ,ă mer#em mai departe) *ulonezule să mer#em mai departe băiete) ;)))edi$ii relatau !n $ontinuare memoriile lui Dem: dUAr nu #reşiseră prea tare prevestindu"mi sfârşitul apropiat dar ei nu prevăzuseră rea$%ia etraordinară pe $are mi"a produs"o le$tura a$elor rânduri) Par$ă mi se luase o $ea%ă de pe o$(i+ !n vine par$ă"mi $ur#ea un alt sân#e+ a$um aveam un s$op pentru $are vroiam să trăies$ şi trăiam5 A doua zi diminea%ă !n$ă mai răsfoiam $ăr%ile favorite ale tatălui meu) Ei distruseseră $oresponden%a notele manus$risele dar nu se atinseseră de bibliote$ă) i"am petre$ut trei zile şi trei nop%i fă$ând o mun$ă in#rată+ eram urmaşul tatălui meu şi vroiam nu numai să"4 răzbun pe tata $i să şi distru# monstruoasa or#aniza%ie $are fă$ea din $rimă o ştiin%ă ea$tă şi $red !n mod sistemati$ oroarea /udi$iară bravând !n mod s$andalos le#ea şi plătind $u sân#e nevinovat sân#ele vi$timelor sale)< Colonelul ridi$ă $apul şi şopti !n timp $e pipăia taba$(era sa de aur0 — 4ată o frază splendidă5 .ăiatul ăsta este tare $apabil) =ste drept $ă am $ontribuit şi eu pu%in) ai departe *ulonezule) ;))) &upă ze$e ani de mun$ă de $er$etare ne!ntreruptă n"aş putea spune e$elen%ei voastre voastre $ă am a/uns la un rezultat de$isiv de$isiv !n $eea $e priveşte persoanele persoanele dar pot de$lara $ă am pătruns se$retul Fra$urilor 6e#re)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Am pornit de la !n$eputurile lor !n Corsi$a+ apoi le"am urmărit diversele piste !n diferite lo$uri din =uropa şi am a/uns la $on$luzia $ă $ea mai bună salvare a lor este in$redibilul lor plan ma$(iaveli$) 6imeni nu $rede !n eisten%a unui asemenea e$es de perversitate şi ei !şi măres$ fără !n$etare $er$ul lor (idos adăpostindu"se !n spatele marilor inteli#en%e şi marilor puteri in$redule))) *oate $rimele $on$epute de ei au fost duble0 mai !ntâi a fost omorât $urierul din 9:on iar apoi 9esurKues $are a a/uns la #(ilotină) En momentul !n $are &ubose a omorât !n plină si#uran%ă $ă$i fu#a lui era aran/ată la lo$ul $rimei soseşte 9esurKues) *rebuia să trea$ă pe ai$i $ă$i n"avea o altă posibilitate0 un fir misterios l"a atras ai$i şi la nevoie ze$e martori şi nu ori$e fel de martori vor depune mărturie !mpotriva lui) For%a Fra$urilor 6e#re nu rezidă doar !n ei !nşişi $i şi !n #eniul lor infernal $e %ese !n /urul lor o pânză $are"i $amuflează0 $ompli$ii lor $ei mai buni sunt $ei $e nu"i $unos$ şi $are ar fi !n#rozi%i de planurile lor sân#eroase) A$eşti $ompli$i de"o zi de"o oră de un minut sunt ve$inul prietenul eu şi ierta%i"mi vă ro# !ndrăzneala $(iar şi dumneavoastră domnule ministru $ă$i reuşes$ să pătrundă la toate nivelurile şi nimeni n"ar putea să /ure $ă n"a dat vreodată mâna $u ei)))< Colonelul avu o eplozie de bu$urie) — ,$uza%i"mă dra#ii mei spuse el dar !mi vine să râd $ă$i prima dată $ând am $itit a$est para#raf to$mai mă !ntor$eam de la un dineu $u domnul ministru) ;))) 4ată"l de$i pe 9esurKues la postul lui $ontinua raportul+ am spus 9esurKues pentru a"l $ara$teriza pe nenoro$itul $e va $ădea pradă furiei mul%imii) 9esurKues nu ştie pe $e teren mer#e şi i#noră $ursa $e i s"a !ntins+ el se află a$olo unde trebuie $eea $e este sufi$ient pentru a"l $ompromite) =ste prins $ontrolat şi se des$operă asupra lui nişte (ârtii $ompromi%ătoare+ pistolul !n$ă fume#ând sau $u%itul !nsân#erat za$ la pi$ioarele lui+ !n a/un a fă$ut $eva nesemnifi$ativ $e se !ntoar$e !mpotriva lui0 !ntr"un moment de proastă dispozi%ie s"a plâns de $ineva a şoptit $âteva amenin%ări sau a lăsat să se !n%elea#ă $ă are o ur#entă nevoie de bani) *oate a$este lu$ruri se adună !mpotriva lui a$uzându"l posibilitatea devine $ertitudine+ este pierdut şi el simte a$est lu$ru+ este atât de bine de#(izat !n vinovat !n$ât !n $onştiin%a lui speriată !şi spune0 ;&a$ă aş fi ma#istrat şi ar trebui să /ude$ un om !n situa%ia mea l"aş $ondamna5< arma lor lor nevă nevăzu zută tă) =a dă lovi ;A$e ;A$eas asta ta"i "i arma lovitu tură ră după după lovi lovitu tură ră !nto !nto$m $mai ai $a arma arma $riminalului+ ea răneşte absolut si#ur #ra%ie unui plan $are este $ulmea sa$rile#iului este !nsăşi le#ea le#ea $e"i $ondamnă $ondamnă pe $ei $e i"a rănit) &ar arma nevăzută poate să omoare şi din plă$erea de"a omor! şi să !nlo$uias$ă $elelalte arme insufi$iente sau to$ite) =istă şi oameni $ăli%i0 A$(ille invulnerabilul sau it(ridate it(ridate $are se /u$a $u otrăvurile) otrăvurile) Pe a$eştia a$eştia nimi$ nu"i poate dobor! şi trebuie trebuie folosită folosită arma nevăzută $are nimi$eşte totul !n prea/ma ei) =a poate fi sub forma unui $uvânt unui #ând din $ele mai subtile unei bănuieli unei invidii unei ambi%ii unei terori unui amor sau mai ştiu eu $e5 Cei $e mânuies$ a$eastă armă teribilă şi inevitabilă sunt numeroşi iar lumea orbită devine $ompli$ele lor))) =i provin provin din ve$(ea ve$(ea or#aniza or#aniza%ie %ie Camorra $are aminteş aminteşte te de Saintes Vehme@ şi de or#aniza%iile se$rete din 9ombardia) arele ,tăpân sau *atăl este a/utat de un senat ai $ărui membri se numes$ aeştrii sau Fraţii din La erci ) &upă a$est stat ma/or urmează un $orp de ofi%eri $are sunt !n $urs de ini%iere0 !n #eneral sunt (o%i a$tivi şi inteli#en%i $are pot fi $onvo$a%i !n $onsilii atun$i $ând !mpre/urările impun a$est lu$ru) Atun$i maeştrii poartă un voal ne#ru+ !n afara *atălui şi ş i a membrilor $onsiliului nimeni nu"i $unoaşte) Apoi urmează solda%ii sau ;prostăna$ii< $are a$%ionează $a nişte maşini primes$ bani !n s$(imbul sinistrei lor mun$i şi nu $unos$ ni$i un se$ret) 9o/a $entrală a or#aniza%iei se *ribunale se$rete apărute !n estfalia !n se$) W4 W4 răspândite apoi !n ,fan%ul 4mperiu 4mperiu !n se$) W444 şi dispărute !n se$) W'4 Yn)t)Z @
Paul Fé Féval — Arma nevăzută află la Paris+ ea se poale deplasa+ !n timpul !ndrăzne%ei tentative $are era $ât pe $e să ruineze rezervele .ăn$ii An#liei se afla la 9ondra) Atun$i $ând se $omite un furt $are tulbură opinia publi$ă lo/a $entrală dispare şi plea$ă !n Corsi$a aşteptând $a lu$rurile să se $almeze) Poate $ă !n Corsi$a voi ob%ine informa%ii valoroase Fra$urile 6e#re a/un#ând astfel pe mâna /usti%iei) En prezent şi din ultimele informa%ii pe $are le de%in lo/a $entrală este formată dintr"un *ată şi ze$e aeştri) 6u le $unos$ numele+ $ei $e sunt afilia%i şi de la $are am ob%inut unele date nu sunt maeştri şi ni$i nu i"am văzut pe a$eştia de$ât sub voalul ne#ru+ pe de altă parte fun$%ionarii superiori din $adrul poli%iei se !n$ăpă%ânează !n s$epti$ismul lor şi nu mi"au a$ordat de$ât un a/utor iluzoriu) 6"am putut ob%ine ni$i numele şi ni$i portretele prin$ipalilor membri ai Fra$urilor 6e#re dar totuşi nu"mi lipses$ informa%iile le#ate de persoana a$easta) *atăl este un bătrân foarte !naintat !n vârstă foarte bo#at şi se !nvârteşte !n $er$urile din !nalta so$ietate $ât şi !n saloanele din $artierul ,aint"-ermain) r#aniza%ia !i a$ordă un respe$t supersti%ios) Pri$eperea lui are $eva $omun $u vră/itoria+ s"ar s$rie sute de pa#ini $u $rimele pe $are le"a ordonat sau pe $are le"a $omis deşi !n so$ietate este o persoană onorabilă aproape sfântă)))< — &upă $um vede%i $opiii mei des$rierea mea este destul de mă#ulitoare spuse blând $olonelul+ nu vă mira%i prea tare $ă$i l"am mai retuşat eu şi sper $a şi des$rierile voastre să vă satisfa$ă) A$um văd $ă nu mai este ne$esar să vă $er pu%ină aten%ie $ă$i sunte%i numai ure$(i) ;)))n om $are se bu$ură de apre$ierea unanimă s$ria !n $ontinuare !n raport un ve$(i prieten de"al tatei $are de%ine !ntinse proprietă%i !n Corsi$a !n re#iunea !n $are Fra$urile 6e#re au avut şi poate $ă !şi mai au refu#iul $olonelul .ozzo"Corona fă$ând apel la propriile lui amintiri mi"a povestit o serie !ntrea#ă de le#ende) >eful Fra$urilor 6e#re n" ar fi altu altull de$â de$âtt $ele $elebr brul ul band bandit it ital italia ian n $are $are !ntr !ntre e timp timp a !mbă !mbătr trân ânit it !n lo$ lo$ să se $ălu#ăreas$ă diavolul din Calabria a preferat să"şi lăr#eas$ă $er$ul abandonând puş$a prea #rea şi folosind arma infernală despre $are v"am vorbit de/a) En /urul lui se !nvârteşte un şme$(er de mâna a doua dar destul de peri$ulos fost puş$ăriaş fost servitor fost $omis"voia/or şi a$tualmente om de afa$eri la Paris)))< 9e$oK se !ntrerupse din proprie ini%iativă şi !ntrebă0 — >i des$rierea mea a%i retuşat"o2 — 6u răspunse $olonelul am lăsat"o aşa $um a fost de la !n$eput !n a$est /o$ de"a v" a%i as$unselea Dem: dUAr este foarte aproape de vi$torie şi am vrut să vă $onvin#e%i şi voi de a$est lu$ru) 9e$oK !şi $ontinuă le$tura0 era palid iar sprân$enele !i erau !n$runtate) ;)))i"e #reu să $red $ă a$eastă mizerabilă or#aniza%ie şi"a !ntins tenta$ulele şi !n $adrul poli%iei+ mi se pare $iudat şi refuzul din partea administra%iei de a se impli$a !n vreo a$%iune de $er$etare refuz $are trebuie să aibă o $auză pe $are de multe ori am $ăutat s"o des$opăr) ,per s"o fi #ăsit) >i sper de asemenea $ă !n maimum opt zile să"l demas$ pe a$est om)))< &upă $e $iti şi a$eastă frază 9e$oK aşeză manus$risul pe masă şi"l privi pe $olonel) — *ată şopti el mie !mi a/un#e a/un#e $ât am $itit $itit Ceilal%i da$ă da$ă vor să $iteas$ă $iteas$ă treaba lor lor dar eu aştept nişte epli$a%ii !n $eea $e mă priveşte) Colonelul !i fă$u un mi$ semn $u $apul zâmbind şi !i luă manus$risul)4< — Altădată spuse el v"aş fi $itit o dramă !n $in$i a$te pe nerăsuflate $ă$i pe vremuri am /u$at şi teatru şi am fost şi tenor+ a$um !nsă ră#uşes$ atât de repede5 6u po%i fi la fel şi !n tinere%e şi la bătrâne%e) &ra#ii mei vi se pare bine $reionat portretul *ulonezului2 embrii $onsiliului !şi s$(imbaseră şi %inuta şi fizionomia+ to%i erau foarte aten%i iar Corona as$ulta $u oare$are teamă) — 9e$oK este des$ris perfe$t spuse $ontesa+ a$est Dem: dUAr n"are de$ât să !ntindă mâna $a să"l !n(a%e)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — =i bine dra#a mea reluă bătrânul des$rierea ta este şi mai $ompleă de$ât a *ulonezului+ este $a o foto#rafie) Abatele de asemenea iar un /andarm si#ur l"ar re$unoaşt re$unoaşte+ e+ portretul portretul lui Corona Corona este revelator revelator $ât despre despre nemaipome nemaipomenitu nitull ,amuel ,amuel !l sfătuies$ sfătuies$ să"şi trimit trimită ă un $ole# $ole# da$ă da$ă vreodat vreodată ă Dem: Dem: dUAr dUAr !l soli$ită soli$ită $ă$i seamăn seamănă ă $a două pi$ături pi$ături de apă $u realitatea) realitatea) Adevărata Adevărata $apodope $apodoperă ră este !nsă portretul portretul profesorului profesorului nostru !n drept $el $e ne"a spus pentru prima oară0 ;9e#ile trebuies$ mânuite $u talentul $u $are Pa#anini $ântă la vioară+ da$ă ştii $um să /on#lezi $u ea le#ea poate deveni un instrument $are fură şi omoară<) — >i eu2 !ntrebă prin%ul a $ărei vo$e tremura) Dolul meu mi"e s$ris !n frunte0 sunt $el mai uşor de re$unos$ut) — Când Dem: dUAr a avut #eniala idee de a"mi da manus$risul am $ăutat rapid des$rierea ta) Fiule po%i fi feri$it $a şi noi de altfel+ de două luni !n fie$are seară frumosul nostru /ude$ător de instru$%ie ne"a văzut !mpreună la palatul rnans) &a$ă ar avea $ea mai mi$ă bănuială !n $eea $e te priveşte atun$i ar des$operi $(eia misterului !nsă omul $are i — a furnizat toate a$este informa%ii este !n urmă $u /umătate de an) 9a $apitolul 9udovi$ al W'44"lea este un sin#ur $uvânt0 oarte) oarte) — Poate $ă prefera%i să vă $iti%i fie$are des$rierea $ontinuă $olonelul bine dispus stare $e $ontrasta $ontrasta $u neliniştea neliniştea #enerală) *ulonezule *ulonezule dă manus$risul manus$risul mai departe departe pentru pentru $a fie$are să"şi $iteas$ă elo#iile aduse) Daportul $ir$ulă de la unul la altul) linişte $e nu prevestea nimi$ bun domnea !n /urul mesei) Colonelul era sin#urul $are afişa un aer mul%umit+ el muiase peni%a !n $erneală şi desena diverse persona/e $ara#(ioase $u $orpuri mi$i şi $apete mari) Când raportul fă$u !n$on/urul mesei el aşeză to$ul pe masă) — =i bine dra#ii mei v"am anun%at o şedin%ă $iudată şi sper $ă mi"am %inut $uvântul spuse el $u o linişte linişte atât de provo$ato provo$atoare are !n$ât !n o$(ii o$(ii $elor prezen%i prezen%i se putea putea $iti nemul%umirea) Ce părere ave%i2 — Am fost trăda%i este $lar răspunse profesorul !n drept) — A$est om adău#ă $ontesa de Clare este atât de aproape de noi !n$ât da$ă ar !ntinde mâna ne"ar atin#e) atin#e) — Cu atât mai bine dra#a mea apăsă $olonelul pe fie$are $uvânt foarte bine $ă are bra%ul lun#) Prefe$tura de poli%ie !l nemul%umeşte pu%in $ă$i nu"i pla$e să intre $ineva !n $on$uren%ă $u ea+ este !nto$mai $a A$ademia $are refuză tot $eea $e n"a inventat ea+ dar a$est raport are $a s$op să des$(idă o$(ii prefe$turii) =l luă manus$risul şi !l răsfoi până a/unse la ultima pa#ină) — 4ată $on$luziile $ontinuă el+ ele sunt lo#i$e pre$ise şi nu $red $a ministrul să nu le a$$epte) As$ulta%i0 ;))) Prin intermediul e$elen%ei voastre $er a/utorul dire$t al #uvernului) Am nevoie de a#en%i din administra%ie dar !mi trebuie şi o libertate şi independen%ă absolute) &e bunăvoie pun !n /o$ viitorul meu profesional+ da$ă mă aflu pe o $ale #reşită !nseamnă $ă sunt un nebun nebun şi un imprudent şi !n $onse$in%ă $onse$in%ă mi"am s$ris sin#ur sentin%a) &a$ă !nsă am intuit bine $eea $e v"am epus mai sus nu dores$ nimi$ $ă$i a$easta !mi era datoria de ma#istrat) &ores$ $a e$elen%a voastră să"mi a$orde trei lu$ruri0 un ordin pentru a putea a$%iona posibilitatea de a"mi ale#e a#en%ii şi libertate totală vizavi de prefe$tură iar !n $in$ispreze$e zile !n$epând de astăzi mă an#a/ez să fa$ lumină !n afa$erea Fra$urilor 6e#re)))< — =ste Co:atier5 stri#ă Corona+ ne amenin%ă $ă ne va !ne$a !ntr"un pa(ar $u apă) &a$ă vom lovi noi primii s"ar rezolva problema) Colonelul răsfoi rapid manus$risul) — .ine .ine!n !n%e %ele les s bine bine!n !n%e %ele les s spus spuse e el el asta asta"i "i prim prima a idee idee $are $are ne tre$ tre$e e prin prin mint minte) e) ?ude$ătorul nostru de instru$%ie nu este ni$i A$(ille şi ni$i it(ridate+ dar este un mi$ para#raf $are răspunde şi la a$eastă problemă))) !mi permite%i2 i"e fri$ă să nu abuzez prea mult de răbdarea voastră0 ăsta va fi ultimul meu eemplu))
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Colonelul $iti0 ;))) Fra$urile 6e#re mă $unos$ mă !mpresoară ştiu asta şi mai ales simt+ este ale#erea mea de"a mă /u$a astfel $u fo$ul) mul $are mi"a vândut informa%iile este un $riminal un ee$utant al ordinelor or#aniza%iei asasinul $e a /urat $redin%ă marelui $onsiliu al Fra$urilor 6e#re)))< Cei Cei prez prezen en%i %i fură fură uimi uimi%i %i iar iar buze buzele le lor lor şopt şoptir iră ă !n $or $or un sin#u sin#urr nume nume00 Co:a Co:ati tier er)) Colonelul fă$u $u o$(iul) — En $ine să ai !n$redere5 şopti el) &umnezeule $ea mai autenti$ă brută pe $are am !ntâlnit"o vreodată+ Co:atier a avut una sau două idei !n via%a lui0 ideea de a trăi mai bine şi $ea de"a fa$e avere $ă$i a$est diavol de Dem: arun$ă banii $a şi $ând ar avea o mină de aur !n buzunar) &ar lăsa%i"mă să termin) ;))) !n ori$e $lipă aş putea avea a$eeaşi soartă $u a tatei+ dar pe mine nu mă vor avea pe de"a !ntre#ul) i"am luat anumite măsuri şi opera mea va supravie%ui) Prezentul raport !l am !n trei eemplare $are se află la trei persoane diferite şi de !n$redere !n $azul !n $are mi s"ar !ntâmpla vreo nenoro$ire $ei trei posesori ai manus$risului mi"au promis $ă vor $ontinua a$%iunea !n$epută de mine iar prima lor #ri/ă va fi să predea manus$risele du$elui de rle rlean ans s moşte moşteni nito torr al $oro $oroan anei ei dumn dumnea eavo voast astră ră domn domnul ule e mini minist stru ru şi re#e re#elu luii !n persoană)))< Colone Colonelul lul !n$(is !n$(ise e $aietu $aietul l !l puse puse pe masă masă şi spuse spuse strân# strân#ând ându"ş u"şii (alat (alatul ul !n /urul /urul $orpului !nfri#urat0 — 'ede%i dra#ii mei este simplu $a bună ziua şi până şi un $opil şi"ar da seama0 !n !mpre/urările a$tuale u$iderea a$estui băiat ar !nsemna să ne dăm sin#uri fo$ 4a valiză) valiză) Colonelul tă$u) *o%i membrii $onsiliului aveau $apetele ple$ate) 9e$oK $are părea $el mai liniştit spuse0 — *ată $u un stăpân $a tine nu putem $onsidera $auza noastră pierdută) =şti !n $ontinuare providen%a noastră+ imposibil să nu mai ave%i vreun plan !n sa$ul vostru fără fund) — Balal sa$5 răspunse bătrânul $u o modestie ea#erată+ $opiii mei eu mă bazez mai departe pe voi) ,unte%i !n floarea vârstei sunte%i talenta%i ave%i $ura/ şi tot $eea $e vă trebuie pentru a lupta !n timp $e eu sunt !n de$lin))) şi de multe ori m"a%i fă$ut să simt a$est lu$ru))) !n plus nu trebuie să vă avertizez $ă rolul meu s"a terminat pe a$est pământ) — *oată luma !n pi$ioare5 ordonă 9e$oK pe tonul ofi%erului $are $omandă) &rep%i5 &oi paşi paşi !nai !naint nte5 e5 !n #enu #enun$ n$(i (i55 6e află aflăm m !n fa%a fa%a &umn &umnez ezeu eulu luii nost nostru ru pe $are $are treb trebui uie e să"l să"l venerăm5 — E%i ba%i /o$ *ulonezule2 !ntrebă bătrânul arun$ându"i o privire atât de as$u%ită şi re$e !n$ât 9e$oK ple$ă o$(ii) — Pe $instea mea nu"mi bat /o$ se bâlbâi el+ mai bine uita%i"vă $ă $ă sunte%i !n$on/urat de mâini !mpreunate $a pentru ru#ă$iune) — *ată adău#ă umil $ontesa de Clare ave%i dreptate $apetele noastre sunt ai$i !n a$est moment ne aflăm 4a mar#inea prăpastiei şi sunte%i sin#urul $are a"%i putea să ne salva%i) ,alva%i"ne5 Colonelul .ozzo se ridi$ă şi $apul lui lu$ios $a fildeşul domină frun%ile !n$linate) — A(5 A(5 şi vo$ea sa deveni dintr"o dată sonoră ave%i nevoie de mine2 ,e pare $ă bătrânelul mai trăieşti !n$ă) Cum v"a a/uns $u%itul la os veni%i din nou la mine totdeauna la mine fiind$ă $(iar şi a$um !n pra#ul mor%ii rămân $el mai puterni$ dintre to%i) Foarte bine fa$e%i şi a%i fa$e şi mai bine da$ă n"a%i uita $ine sunt eu şi $ine sunte%i voi) 6u mai mi"adu$ aminte numele $elor dinaintea voastră+ de ze$i de ori a$est $onsiliu s"a re!mprospătat $u oameni noi+ to%i mor !n /urul meu dar eu $ontinui să trăiesc! =u sunt sufletul iar voi $apul) 'oi nu şti%i nimi$ iar eu ştiu totul) 'oi zâmbi%i ne!n$rezători !n timp $e as$ulta%i le$tura a$estei pa#ini !n $are se vorbeşte despre arma nevăzută şi de oameni invulnerabili+ dar iată"ne !n prezen%a unui individ pe $are nu"l poate atin#e ni$i lama $u%itului şi ni$i otrava nevăzută"" nde este ea2 Cine dintre voi o !mpotriva a$estui om trebuie să folosim arma nevăzută $unoaşte2 Cine dintre voi ar şti s"o as$ută şi s"o foloseas$ă2
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — *ată sunte%i sin#urul $are şti%i s"o folosi%i răspunse $ontesa $u $onvin#ere) Ceilal%i adău#ară0 — ,tăpâne sunte%i sin#urul) .ătrânul .ătrânul se bu$ură bu$ură o $lipă de propriul său triumf apoi fo$ul privirilor privirilor lui se stinse stinse iar pleoapele se lăsară $a un voal) — Prieteni $ontinuă el pe un ton inofensiv !n $urând ve%i şti şi voi la fel de multe lu$ruri $a şi mine+ mai am atât de pu%in de trăit5 =ste ultima mea afa$ere) 6u mai eistă o familie atât de unită $a a noastră+ voi sunte%i $opiii mei iubi%ii mei moştenitori şi voi $rede%i $ă am aşteptat ru#a voastră pentru a vă apăra2 6u eu ve#(ez asupra voastră şi averii voastre) &uşmanul vostru sunt a$este trei eemplare de manus$ris din $are un eemplar se află !n posesia mea şi le voi ob%ine şi pe $elelalte două+ până atun$i fi%i fără #ri/ă) #rma nevăzută şi"a fă$ut de/a apari%ia+ ea a atins pieptul lui Dem: dUAr+ va trăi totuşi $ă$i moartea lui prea rapidă v"ar omor! pe to%i+ dar va trăi !nlăn%uit0 $ă$i i"am fere$at inima5
†
Capitolul 1N — "em# D$ar%
En 1838 /ude$ătorii de instru$%ie erau $(iar mai prost $aza%i de$ât astăzi) Palatul de ?usti%ie nu fusese !n$ă restaurat iar biroul lui Dem: dUAr situat la $apătul $uloarului avea un aspe$t destul de trist) =ra =ra o !n$ă !n$ăpe pere re spa% spa%io ioas asă ă dar dar $u aspe aspe$t $t de mans mansar ardă dă şi neav neavân ând d nimi nimi$$ fast fastuo uos) s) Fereastra !n#ustă şi !naltă dădea spre $urtea ,fintei Capele $are era plină de pietroaie) *avanul se de$o/ea lambriurile trebuiau $ură%ate iar aspe$tul !ntre#ii !n$ăperi era deteriorat) En mi/lo$ul $amerei era o masă pătrată a$operită de $ăr%i !n dezordine0 ai fi $rezut $ă este masa unui poet) altă masă din lemn ne#ru $u pupitru şi o mapă se afla !n prelun#irea primei) Pe peretele din fa%a ferestrei se afla o bibliote$ă plină de dosare eti$(etate+ pe măsu%a de lân#ă şemineu era un bust a lui 9udovi$"Filip iar de"o parte şi de alta a intrării prin$ipale se afla o pendulă şi un barometru) ri$e $astel are aneele lui+ ai$i se aflau aneele $astelului lui *(emis 3) Dem: dUAr era sin#ur !n pi$ioare $u pălăria pe $ap !n fa%a ferestrei iar de#etele sale băteau distrate ritmul unei melodii) =l privea fără să"l vadă !nsă un ulm bătrân $u ramurile pe /umătate desfrunzite şi #ata să se usu$e printre dărâmăturile şi $ărămizile !n#rămădite !n $urtea ,fintei ,fintei Capele) A$est ulm era renumit) =ra unul din $ei trei trei arbori arbori lăuda%i lăuda%i de dl) de ?ou: ?ou: $a servin servind d drept drept (otel (otel vrăbiu%el vrăbiu%elor or pariziene) rolo#iul sună de ora şase) ii de vrăbiu%e aterizau pe ramurile ulmului venite din toate $ol%urile $erului) *imp de $âteva minute !n ospitalierul arbore se sus%inu un adevărat $on$ert de $iripituri0 păsărelele se a#itau $iripind se !mbră%işau urându"şi probabil noapte bună altele se $ertau şi $u lovituri de $io$ şi fâlfâit de aripi !n$er$au să ob%ină lo$urile $ele mai bune de pe ramuri) Curând păsărelele se liniştiră iar $iripitul lor !n$etă+ după un sfert de oră $ei douăze$i de mii de oaspe%i ai ulmului dormeau linişti%i) Dem: dUAr nu mai fă$use fă$use ni$i o miş$are+ $ând liniştea liniştea se lăsă el păru $ă se trezeşte dintr"un vis şi"şi tre$u mâna peste frunte) En orele !nserării $ând !ntuneri$ul !n$epe să se aştearnă obie$tele !şi s$(imbă atât forma $ât şi $uloarea0 din $auza !ntuneri$ului ridurile sale dintre sprân$ene păreau şi mai adân$i iar fi#ura sa părea şi mai palidă) ,e !ntoarse !n$et !şi puse pălăria pe o mobilă şi fă$u $â%iva $â%iva paşi $lătinându"se) 3
ei%a #rea$ă a dreptă%ii Yn)t)Z
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Când se opri desfă$u o (ârtie mototolită pe $are o %inea !n mână) — 6"am spus nimănui şopti el+ ieri puteam să /ur $ă ni$i eu nu ştiam) 6i$iodată n"am fost străbătut de ideea unei feri$iri atât de mari+ n"aveam ni$i $ea mai mi$ă speran%ă fiind si#u si#urr $ă voi voi fi !nvi !nvins ns !nai !naint nte e de a !n$e !n$epe pe lupt lupta) a) i"a i"au u treb trebui uitt sfat sfatur uril ile e Fran$ Fran$es$ es$ăi ăi şi interven%ia favorabilă a $olonelului .ozzo pentru a reuşi să"mi !nfrân# presentimentele şi temerile mele5 ,e apropie de masă şi se aşeză aşezând (ârtia mototolită alături de alte două s$risori ale $ăror pli$uri erau pe /os) — Cine ar putea să"mi s$rie astfel2 $ontinuă el şi de $e mi"ar s$rie $a şi $um a$eastă $ăsătorie ar fi un lu$ru posibil publi$ şi si#ur2 Cei $e"mi transmit a$este $alomnii ştiu ei $eva şi !n a$elaşi timp nu ştiu+ ei au intuit se$retul dra#ostei mele pe $are nu l"aş fi !n$redin%at ni$i $elui mai bun prieten+ ei $red $ă sunt feri$it !n dra#oste şi !n$ear$ă să"mi amăras$ă zilele))) 9uă $ele trei s$risori !n mână iar privirea sa obosită le par$urse rând rând pe rând) — .u$uria mea5 repetă el $u o amără$iune ve$ină $u neliniştea) A(5 &e"ar fi adevărat şi de mi"ar da $ea mai mi$ă speran%ă5 speran%ă5 &ar nu ştiu şi eu la fel de bine $a şi ei $ă !n via%a via%a ei eistă un mister2 C(iar ea mi"a spus a$est lu$ru fiind dispusă să mi"l !n$redin%eze) ,e !ntrerupse $itind $u vo$e !n$eată $âteva rânduri din prima s$risoare0 ;'"a%i !nşelat $ă$i pasiunea voastră este oarbă şi nu a%i observat $ă a$eastă tânără fa$e parte dintre a$elea $ărora un bărbat de vi%ă nobilă nu"i poate da numele lui)))< ;))) 9ua%i seama spunea o altă s$risoare $ă$i misiunea voastră pe pământ este foarte importantă şi sfântă) Aminti%i"vă de $ei $e au murit şi nu vă !mpiedi$a%i de a$eastă aventură aventură ruşinoasă ruşinoasă $are s"ar putea putea interpune interpune !ntre voi şi răzbunarea răzbunarea voastră) voastră) Cea $u $are vă ve%i $ăsători va fi un obsta$ol !n $alea voastră iar $ei pe $are"i urmări%i sunt puterni$i şi mânuies$ arme ne$unos$ute+ dra#ostea este $a o otravă+ lua%i seama)))< Cea de"a treia s$risoare spunea0 ;&oamna ,ama:o saltimban$ şi proprietara unui $ir$ !n momentul de fa%ă poate fi #ăsită !n pia%a al(ubert) er#e%i să o !ntreba%i despre Fleurette şi ve%i afla $ine este domnişoara de 'i!lanova)< &e#etele &e#etele tânărului tânărului ma#istrat se $rispară şi $u un #est violent arun$ă arun$ă $ele trei s$risori !n şemineu) — Arma ne$unos$ută5 ne$unos$ută5 #ândi el $u vo$e tare arma nevăzută5 *oate a$este lu$ruri lu$ruri fa$ parte din misteriosul lor arsenal2 are se află de/a !n /urul meu2 are !n$ear$ă să"mi zdrobeas$ă sufletul fiind$ă am avut #ri/ă să"mi s ă"mi pun la adăpost via%a trupului meu2 Capul !i $ăzu !n mâini şi s$oase un oftat) — A(5 'alentine5 'alentine5 şopti el $e importan%ă au toate a$este lu$ruri2 &e a$um !n$olo mă voi #ândi tot timpul la tine) ra lor nu va reuşi să mă zdrobeas$ă şi n"au inventat ei !n$ă arma $are să mă răneas$ă mortal !ntr"una din s$risori era $el pu%in un lu$ru adevărat0 da$ă n"am renun%at !n$ă la a$%iunea !n$epută !mi va lipsi for%a şi voin%a de" a o !n$( !n$(ei eia) a) 'ale 'alent ntin ine5 e5 !n perm perman anen en%ă %ă o am !n fa%a fa%a o$(i o$(ilo lor r ame% ame%it itoa oare re !nto !nto$m $mai ai $a dra#ostea $e mă ma$ină+ !i urmăres$ privirea divină $are se !ndreaptă spre un altul şi #elozia #elozia mă torturează) torturează) Când zâmbetele zâmbetele ei mă luminează luminează simt din nou $um revin la via%ă) Ar trebui să vină la mine $ă$i eistă !n ea o stranie durere sufleteas$ă0 s"ar zi$e $ă suferă din $auza triste%ii pe $are mi"a $auzat"o) 9a mine nu va #ăsi pe nimeni+ am fu#it şi bine am fă$ut $ă$i nu vreau să văd pe nimeni) Ce ar putea să"mi spună2 are eistă $eva pe lumea asta $are ar putea să mă vinde$e2 âinile sale alune$ară de"a lun#ul obra/ilor răvăşi%i pe $are se prelinseseră două la$rimi) — ,imt asta spuse el $u o vo$e de om distrus mi"e ruşine dar nu mai vreau să lupt $ă$i lupta este imposibilă0 o iubes$ nespus5 voi iubi şi atun$i $ând un altul !i va deveni so%5 &a$ă ar fi vinovată tot aş iubi"o iar da$ă $ei $e de%in a$ele puteri misterioase ar veni şi mi"ar spune0 trebuie să $omi%i o $rimă pentru a o $u$eri)))
Paul Fé Féval — Arma nevăzută =l nu"şi !n$(eie fraza $ă$i se !nroşi tot de indi#nare !n timp $e"şi aple$ă din nou fruntea) ,e auziră trei bătăi uşoare !n uşă şi un fun$%ionar din Palatul de ?usti%ie des$(izând uşa !ntrebă0 — &omnul /ude$ător de instru$%ie vrea să intero#(eze a$uzatul2 Dem: !l privi pe noul venit $u uimire) 6u"şi dădea seama despre $e anume !i vorbeşte) — Care a$uzat2 se bâlbâi el) — Criminalul din strada ratoire răspunse fun$%ionarul) Ave%i tot materialul pe birou ş i am !n%eles $ă se #răbes$ $u a$eastă an$(etă) Dem: !şi arun$ă o$(ii asupra unui dosar $are era lân#ă el şi pe $are erau s$rise două nume0 Bans ,pie#el auri$e Pa#es) 6umele mortului şi al $riminalului) En a$el moment !şi aminti $ă"i fusese !n$redin%at a$est $az) — ai am $eva de s$ris spuse el şi !ntr"o /umătate de oră sunt #ata) Fun$%ionarul !n$(ise uşa+ Dem: luă dosarul şi"l des$(ise) &osarul $on%inea patru do$umente prin$ipale0 pro$esul verbal al $omisarului de poli poli%i %ie e rapo raport rtul ul insp inspe$ e$to toru rulu luii .ado .adoit it $el $el al insp inspe$ e$to toru rulu luii e#ai e#ai#n #ne e şi o foai foaie e dubl dublă ă nesemnată pe $are era timbrul prefe$turii) Dem: dUAr !şi !ntinse pe birou $ele patru do$umente+ !n$er$ă să $iteas$ă pro$esul"verbal dar $um tre$u de formulele $unos$ute $are pre$edă istorisirea faptelor s$risul !n$epu să"i danseze !n fa%a o$(ilor) Fără să"şi dea seama devenise din nou visător) =l $redea $ă mun$eşte dar #ândurile sale erau departe+ se vedea la bra%ul $ontesei Corona $ăreia !i dezvăluise se$retul inimii sale0 !nflă$ărarea timiditatea durerea şi bu$uria a$estei imense iubiri $are"i pătrunsese !n via%ă fără voia lui şi $are a$um devenise !nsăşi via%a lui) Eşi amintea absolut totul0 mirările Fran$es$ăi interesul ei atât de viu şi de sin$er !n fa%a durerii lui) — &e la potop spusese $ontesa n"am mai pomenit astfel de lu$ruri5 =ra adevărat iar Dem: $redea sin$er a$est lu$ru) Ceea $e văzuse şi $itise nu"i furniza ni$i un element de $ompara%ie+ nimi$ nu semăna $u dra#a şi arzătoarea tiranie pe $are dra#ostea o eer$ita asupra fiin%ei lui) =ra $a o boală febră sau delir $e"i stimula sim%urile ima#ina%ia şi sufletul) 4ma#inea 'alentinei !i dădea o stare de etaz+ o zărea frumoasă şi strălu$itoare de departe !i auzea sunetele armonioase ale vo$ii şi"i sorbea din o$(i filtrul ma#neti$ $e izvora din din priv privir iril ile e tine tinere reii fete fete)) Cei Cei $e au avut avut o tine tinere re%e %e lini linişt ştit ită ă uneo uneori ri sunt sunt in$e in$end ndia ia%i %i de pasiunea $are"i năpădeşte tardiv) Frumoasele zile de primăvară anii pe $are al%ii şi"i petre$ din aventură !n aventură Dem: dUAr !i $onsa$rase unei opere sumbre $are $onstituie uni$ul s$op al eisten%ei sale) En linişte a$umulase atâta pasiune !n$ât la prima s$ânteie se de$lanşa un adevărat vul$an de dra#oste) En a/un Fran$es$a Corona fusese uimită de violen%a nemaipomenită şi de naivitatea pasiunii lui Dem:) 4ubea $a un $opil şi $a un bătrân !n a$elaşi timp $u eferves$en%a tinere%ii şi $u ardoarea sterilă şi disperată a $elor $e mai au $âteva zile de trăit) En sufletul lui nu mai rămăsese de$ât a$ea fla$ără tristă şi suverană $ombătută !n zadar de o voin%ă neputin$ioasă de a"şi $ontinua opera) *otul !i amintea de 'alentine dar intrarea neaşteptată a 'alentinei !n via%a lui şi a/utorul ei nesperat nu reuşi să a%â%e !n el fo$ul stins al răzbunării) 'alentine vorbind despre asasinii lui at(ieu dUAr despre a$ele Fra$uri 6e#re pe $are Dem: le urmărea de atâ%ia ani 'alentine promi%ând să fa$ă lumină !n a$el !ntuneri$ pe $are eforturile lui nu reuşiseră să"l pătrundă) Dem: o vroia doar pe 'alentine şi nimi$ mai mult iar taina pe $are i"o promisese !l indi#na $ă$i el vedea !n asta oferta unei despă#ubiri iluzorii) Printre rândurile pe $are $omisarul de poli%ie le aşternuse pe foaia timbrată Dem: !ntrezărea amintirile sale $onfuze şi ş i #ândurile sale neliniştite) *impul tre$ea şi deodată se
Paul Fé Féval — Arma nevăzută auziră paşi pe $oridor) ?umătatea de oră tre$use iar es$orta prizonierului se apropia) &e data a$easta Dem: dUAr se trezi din visare tresărind) &intr"o privire el par$urse do$umentele $are se aflau !n fa%a lui) Pro$esul"verbal al $omisarului şi rapoartele $elor doi inspe$tori $on$ordau !n totalitate+ erau $lare şi $on$ise+ erau aproape la fel $on$epute $ă$i !mpre/urările $rimei erau evidente $riminalul fiind prins !n fla#rant deli$t) Când uşa se des$(ise o$(ii tânărului ma#istrat $ăzură asupra $elui de"al patrulea do$ument $are nu era semnat) A$el do$ument se !n$(eia astfel0 ;bserva%ie importantă0 asupra a$uzatului nu s"a des$operit nimi$ de$ât o sumă nesemnifi$ativă de bani) 'om dovedi $ă a sperat să se $ăsătoreas$ă $u o tânără nobilă a $ărei dotă se ridi$ă la mai mult de un milion<) &atoria domină omul şi"l trezeşte din visare) Entr"o $lipă Dem: dUAr deveni absolut lu$id amintindu"şi $ă este totuşi /ude$ător) Privirea !i rămase fiată pe a$eastă pa#ină $are s$otea !n eviden%ă !n$ă o alternativă) En sufletul lui se $uibări !ndoiala o !ndoială $are"i apar%inea !n !ntre#ime şi $are era le#ată de propriile lui $er$etări) =l #ândi0 — notă asemănătoare era şi !n dosarul nenoro$itului $are a plătit $u $apul după omorârea tatei) =ra de nere$unos$ut !n momentul !n $are"şi ridi$ă privirea strălu$itoare şi limpede şi şi"o !ndreptă asupra a$uzatului $are to$mai intrase $ei doi pazni$i rămânând la uşă) En privirea tânărului tânărului ma#istrat era un soi de $uriozitat $uriozitate e vie şi $eva asemănător asemănător $u un sentiment de simpatie) -refierul $are veni dintr"o !n$ăpere alăturată se aşeză la măsu%ă şi"şi şterse peni%a de burete) A$uzatul se opri la trei paşi de masa prin$ipală rămase !n pi$ioare $u mâinile atârnând pe lân#ă $orp $u $apul sus dar fără să fie !nfumurat) âinile âinile !i erau libere iar din $ostumul de puş$ăriaş nu purta de$ât vesta sub $are se observa pantalonul de uniformă) =ra palid şi tras la fa%ă+ !n privirea lui bărbăteas$ă nu se $itea ni$i $ea mai mi$ă slăbi$iune) En momentul !n $are a$eastă privire $are era $ea a unui bărbat $instit se !ntâlni $u a$eea a lui Dem: dUAr dUAr sprân$enele ma#istratului se !n$runtară !n$runtară iar pleoapele lui auri$e se lăsară !n /os) 4mediat !n$epu intero#atoriul) 9a $ererea $ererea /ude$ător /ude$ătorului ului auri$e !şi spuse numele prenumele prenumele şi o$upa%ia) o$upa%ia) -refierul un bărbat mi$u% şi slab s$ria #ândindu"se la propriile lui afa$eri) En domeniul an$(etelor a$esta se $redea mult mai pri$eput de$ât !nsuşi Dem: şi fiind sătul de $an$anurile de la palat el privea de/a $a pe o poveste ve$(e $rima petre$ută $u $âteva ore mai !nainte) Părerea lui era de/a formată+ !n sinea lui el !l $ondamnase de/a pe aur auri$ i$e e la #(il #(ilot otin ină ă sau sau la !n$( !n$(is isoa oare re pe via% via%ă ă !n $azu $azull !n $are $are /ura /ura%i %iii i"ar i"ar a$or a$orda da $ir$umstan%e atenuante) auri$e nu răspunse imediat la prima !ntrebare $are intra dire$t !n subie$t) En a$est timp timp #ref #refie ieru rull !l eam eamin ina a pe !nde !ndele lete te des$o des$ope peri rind nd !n el insti instin$ n$te te prim primar are e $are $are se as$undeau !n spatele unei fi#uri blânde şi sin$ere) En sfârşit auri$e spuse $u vo$e !n$eată0 — >tiu bine $ă n"am ni$i o şansă şi atun$i la $e bun toate a$este !ntrebări2 — ,ă $onsider a$est răspuns drept o mărturisire2 !l !ntrebă Dem: a $ărui vo$e #ravă era presărată $u a$$ente de $ompasiune) — 6u răspunse auri$e $u tărie /ur !n fa%a lui &umnezeu $ă sunt nevinovat+ dar $e importan%ă mai are din moment $e nu mă $rede%i2 *ânărul ma#istrat spuse0 — 6u ştiu nimi$ nu $red nimi$ şi mă aflu ai$i pentru a des$operi adevărul) 'ia%a dumneavoastră tre$ută pledează şi !n favoarea voastră şi $ontra voastră0 a%i abandonat stud studii iile le $e le"a le"a%i %i urma urmatt !n vede vedere rea a unei unei $ari $ariere ere onor onorab abil ile e pent pentru ru a urma urma o trup trupă ă de saltimban$i apoi v"a%i dedi$at vie%ii de ofi%er iar purtarea dumneavoastră !n Al#eria a fost $ea a unui ofi%er $ura/os şi viteaz) Privi%i"mă !n fa%ă şi vorbi%i"mi des$(is) &a$ă a%i nimerit !ntr"o $ap$ană spune%i"mi spune%i"mi $ă$i eu vă as$ult)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Pentru a doua oară o$(ii lui auri$e se !n$ru$işară $u $ei ai lui Dem: dUAr şi şopti0 — &omnule &umnezeu să vă bine$uvânteze+ nu speram să #ăses$ atâta !n%ele#ere !n dumneavoastră dar mi"am pierdut ori$e speran%ă) -refierul !şi aşeza to$ul după ure$(e #ândindu"se0 — ai nou aşa se fa$ intero#atoriile2 ,ă mă s$uze dar n"am mai pomenit aşa $eva5 auri$e $ontinuă0 — &e douăspreze$e ore de $ând mă aflu !n puş$ărie m"am #ândit foarte bine+ tot $e mi s"a !ntâmplat !mi revenea !n minte pas $u pas de par$ă aş fi fost propriul meu /ude$ător) 6enoro$irea mea este mare+ !n a$eastă zi am suferit $umplit dar nu mi"am pierdut min%ile şi !n$ă mai pot /ude$a) &omnule /ude$ător $unoaşte%i povestea tinere%ii mele+ eu nu vă $unos$ ni$i mă$ar numele+ dumneavoastră !nsă !mi da%i o brumă de speran%ă+ 9e#ea vă interzi$e să mă as$ulta%i !ntre patru o$(i2 — 9e#ea $ere $a intero#atoriul să fie $onsemnat de #refier răspunse Dem: dUAr a$easta fiind #aran%ia a$uzatului dar le#ea nu impune ni$i o limită /ude$ătorului $are"şi poate ale#e sin#ur modalită%ile de $larifi$are a $azului pe $are"l an$(etează) ,e !ntrerupse şi adău#ă adresându"se #refierului0 — 9asă"ne sin#uri te ro# domnule Preault dar să nu vă !ndepărta%i+ vă voi stri#a $ând $onsider $ă este ne$esar să reluăm intero#atoriul le#al) &emnul Prerult !şi aran/a (ârtiile !şi puse to$ul pe masă şi !ndreptându"se spre uşă spuse0 — ,$uza%i"mă5 şa fu !n$(isă $u z#omot $ă$i domnul Preault era !n toane proaste) — 9o$otenent Pa#es reluă /ude$ătorul ridi$ându"se nimeni nu ne mai as$ultă+ sunte%i !n prezen%a sin#urului om $are v"ar v"ar putea !n%ele#e+ am motivele motivele mele să vă $red nevinovat) — are"i $u putin%ă)))2 stri#ă auri$e uimit) Dem: !i !ntinse mâna spunându"i0 — Poate Poate $ă mă !nşel dar dumneav dumneavoastr oastră ă mă ve%i ve%i lămuri) lămuri) &a$ă !nsă !nsă am intuit intuit bine bine sunt prietenul vostru lo$otenente fiind$ă avem a$eiaşi duşmani)
†
Capitolul 18 — &nterogatoriul
Dem: dUAr şi auri$e auri$e erau a$um fa%ă !n fa%ă) auri$e auri$e vorbea+ Dem: aple$at asupra asupra dosarului !l as$ulta $u aten%ie şi"şi fă$ea unele !nsemnări) 6u mai era omul $(inuit de adineauri+ pentru o $lipă el redeveni el !nsuşi $eva din ve$(ea lui pasiune trezindu"se !n el) 9a $ererea tânărului /ude$ător auri$e !n$epu să depene istoria vie%ii lui !n$epând $u ple$area din Vn#ouleme până la re!ntoar$erea lui din Afri$a) As$ultându"l Dem: verifi$a şi $ompara dosarul an$(etei fă$ute de poli%ie $u spusele tânărului lo$otenent) Dana pe $are i" o fă$u fă$use arma arma nevăzut nevăzută ă era profundă şi poate mortală+ mâna $are lovise era epertă0 lovise drept !n inimă) Dănile din suflet sunt pre$um rănile trupeşti iar remediul $are n"are puterea să vinde$e poate $el pu%in să s ă $almeze febra) Astfel se !ntâmplă $u Dem: dUAr $are uită pentru o $lipă temerile lui şi se !nvioră #ra%ie unui eveniment neaşteptat) Dem: !şi dădu seama $ă des$operise pista $elor $e"i omorâseră tatăl) Fra$urile 6e#re erau pe aproape şi el sim%ea a$est lu$ru+ sân#ele lui $orsi$an !n$epuse să"i $lo$oteas$ă !n vine $a !n tinere%e) 6ările sale dilatate !i tremurau iar o$(ii !i ardeau) Când auri$e aborda a$est episod !n $are !n$ur$ând uşile intrase !ntr"o bara$ă de saltimban$i şi nu !n $azarmă Dem: !i fă$u semn să se opreas$ă şi luă raportul $are nu avea ni$i o semnătură)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — 4ată un raport foarte bine !nto$mit şopti el $(iar prea bine+ asta %ine de o minune) Crima a fost $omisă astăzi diminea%ă iar a$um seara avem la dosar un material $e s"ar putea intitula0 ;emoriile a$uzatului<) a$uzatului<) 9o$otenentul 9o$otenentul Pa#es ai$i am #ăsit tot tot $eea $e mi"a%i mi"a%i povestit $u unele detalii destul de intime !n $eea $e priveşte văduva ,ama:ou patroana voastră şi !n $eea $e priveşte domnişoara Fleurette) Probabil $ă a fost intero#at unul din prietenii voştri fa%ă de $are n"avea%i se$rete) — De$u De$uno nos$ s$ $ă am avut avut buni buni $ama $amara razi zi !n arma armată tă răsp răspun unse se aur auri$ i$e e dar dar n"am n"am !n$redin%at nimănui problemele mele personale) — Atun$i !ntrebă /ude$ătorul $are arboră un zâmbet triumfător $um putem epli$a a$eastă minune2 Foarte rar poli%ia poate fi a$uzată de abilitate !n $âteva ore s"au strâns toate a$este informa%ii $are par să fi fost furnizate de dumneavoastră !ntr" atât sunt de ea$te şi de $omplete+ !n plus a fost !nto$mit a$est raport a fost depus la prefe$tură prefe$tură şi mi"a parvenit parvenit !naintea !naintea sosirii mele ai$i) >tiu $ă eistă unele $erneluri $erneluri $are se usu$ă foarte repede dar s$risul a$estui do$ument nu pare foarte proaspăt+ s"ar părea $ă a fost !nto$mit de $âteva zile) En timp $e vorbea auri$e !l privea $u mirare) — &omnule /ude$ător !ntrebă el $u o vo$e emo%ionată $ăuta%i !ntr"adevăr să demonstra%i $ă sunt nevinovat2 — Caut vinova%ii !i răspunse Dem: dUAr $are"l fia $u nişte o$(i pătrunzători+ nu"i $unoa $unoaşte ştem m !n$ă !n$ă dar mă ve%i ve%i a/uta a/uta să"i să"i des$op des$operi erim m !mpreu !mpreună) nă) &omnu &omnule le Pa#es Pa#es a$est a$est do$ument a fost s$ris mai de mult) — Crede%i5))) stri#ă tânărul lo$otenent stupefiat) — ,unt si#ur) Au a/uns la un asemenea #rad de abilitate !n$ât uneori !şi depăşes$ s$opul iar perfe$%iunea operei lor poate fi $onsiderată drept o semnătură) =u $are vă vorbes$ re$unos$ tot $eea $e iese din mâinile a$estei teribile or#aniza%ii) $(ii lui auri$e erau !ntrebători şi lăsau să se !ntrevadă o oare$are nelinişte) — Fi%i liniştit spuse Dem: răspunzând a$estei priviri mi"am păstrat sân#ele"re$e şi !n $urând ve%i !n%ele#e sensul $uvintelor mele) 'a repet totul era pre#ătit dinainte+ a$est raport a fost !nto$mit la ora la $are un alt a$tor $are /u$a !n a$eeaşi $omedie profita de absen%a voastră pentru a spar#e o broas$ă lăsând !n $ameră $âteva s$ule $are apar%in (o%ilor de meserie) auri$e rămase $u #ura $ăs$ată o $lipă apoi murmură0 — 6u v"am povestit nimi$ din toate a$estea+ $um de şti%i totul2 ?ude$ătorul de instru$%ie zâmbi şi !n lo$ să"i răspundă $ontinuă0 — Cine a putut să furnizeze toate a$este informa%ii asupra vie%ii voastre tre$ute2 Căuta%i bine $ă$i este imposibil să nu #ăsi%i pe $ineva $are să mă pună pe urmele lor) — 6"am nevoie să $aut răspunse auri$e par$ă deodată luminat+ ieri seară am !ntâlnit"o pe ve$(ea mea mea patroană văduva ,ama:ou) ,ama:ou) — =vident !l !ntrerupse Dem: ea trebuie să fie) auri$e dădu din $ap) — 'ă !nşela%i domnule /ude$ător răspunse el este $ea mai $instită femeie din lumea asta) &e eemplu n"are ea prea multe $uvinte dar mi"a mărturisit $ă au venit la ea nişte indivizi $are i"au fă$ut $urte şi au tras"o de limbă !n $eea $e mă priveşte) — &e mult2 — 4eri diminea%ă) — 'ede%i5 stri#ă ma#istratul $are bătea din palme $a pentru a aplauda) '"a spus numele $elui $e a venit 4a ea2 — A spus două nume răspunse auri$e dar nu ştiu $are dintre ele are le#ătură $u a$est detaliu0 PiKuepu$e şi 9e$oK) Dem: !şi des$(eie redin#ota şi luă din buzunar un $arnet pe $are"l $onsultă repetând0 — PiKuepa$e))) 9e$oK5 *rase de $ordonul soneriei $are se afla deasupra biroului) biroului) — 9e$oK5 spuse el !n$et) Adresândui"se băiatului $are răspunse la apelul lui !i spuse0
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — &u"te imediat la prefe$tură şi spune"i şefului diviziei a doua $ă am nevoie de a#entul 9e$oK) ă !n%ele#i0 ple$i imediat5 .ăiatul ple$ă+ Dem: rămase #ânditor) auri$e avea senza%ia $ă trăieşte unul din a$ele visuri !n $are in$identele bizare se !nvălmăşes$ şi se !n#(esuie !n mod obositor) obositor) Palatul de ?usti%ie $omuni$a $u Prefe$tura prin $oridoare+ băiatul pe $are"l trimisese Dem: veni !n $âteva minute şi spuse0 — &omnul şef al diviziei a doua $ere un ordin s$ris) Dem: ridi$ă din umeri $u furie iar to$ul său s$âr%âi pe (ârtie) — 4mediat5 repetă el din nou dându"i băiatului o (ârtie+ refuzul domnului şef de divizie va fi pe ris$ul şi răspunderea lui) ,e ridi$ă şi !n aşteptarea băiatului măsură $amera !n lun# şi !n lat) auri$e $are nu !ndrăznea să"i pună vreo !ntrebare !ntrebare !l auzea şoptind0 — Administra%ia))) mare pa$oste5 'eşni$ul obsta$ol5 Dem: dUAr se opri !n fa%a uşii pentru a auzi paşii mesa#erului său iar băiatul !i dădu o (ârtie asemănătoare $u $ea trimisă de el) Con%inutul mesa/ului era următorul0 ;6i$i !n servi$iul #eneral şi ni$i !n servi$iul de si#uran%ă nu eistă ni$i un a#ent $u numele de 9e$oK)< Dem: mototoli (ârtia $u violen%ă şi o arun$ă+ $ulese s$risoarea din nou şi şi"o aran/a printre filele $arne%elului lui) Apoi se aşeză din nou la birou şi"i spuse lui auri$e0 — 6u mai am $e afla de la dumneavoa dumneavoastră) stră) Daportul Daportul a$estui 9e$oK este ea$t şi l"am $itit de/a) A%i părăsit Fran%a !ntr"un moment de disperare+ a%i luat $u dumneavoastră o amintire deosebit de s$umpă !n Afri$a v"a%i ris$at de multe ori via%a pentru $a să deveni%i ofi%er iar apoi să pute%i să vă da%i demisia) '"a%i !ntors !n %ară+ $ea pe $are o iubi%i este nobilă şi bo#ată şi nu"i nevoie să"mi spune%i $are erau speran%ele dumneavoastră0 sunte%i iubit şi asta /ustifi$ă !ntoar$erea dumneavoastră) Părerea mea este formată de/a) A$um am să"l $(em pe #refier pentru $a !ntrebările mele şi răspunsurile dumneavoastră să fie $onsemnate $onform le#ii+ de a$um !n$olo este doar o simplă formalitate) 9o$otenente Pa#es sunte%i nevinovat sunt absolut $onvins de a$est lu$ru şi vă sfătuies$ să fi%i fără fri$ă) auri$e vru să"i mul%umeas$ă dar /ude$ătorul !i fă$u semn să ta$ă arătându"i uşa $are se des$(idea) &omn &omnul ul Prea Preaul ultt !şi !şi relu reluă ă lo$u lo$ull la măsu măsu%ă %ă++ !n mod mod vădi vădit t era era !n toan toane e proa proast ste) e) 4ntero#atoriul lui auri$e nu $on%inea nimi$ din $eea $e noi nu $unoaştem de/a iar domnul Preault $are era un şoare$e bătrân al Palatului de ?usti%ie nu as$unse faptul $ă nu $redea nimi$ din răspunsurile lui auri$e) Când lo$otenentul povesti de efra$%iunea $omisă !nainte de sosirea lui !n $ameră şi de ustensilele introduse !n a$eeaşi $ameră fără ştirea lui #refierul nu putu să"şi stăpâneas$ă un a$$es de râs bat/o$oritor) auri$e !şi $ontinuă povestirea0 — *oate a$este elemente adunate !mi su#erau ideea de a fu#i) !mi dădeam seama de $ursa $e mi se !ntinsese şi sim%eam $ă voi $ădea !n $ap$ană+ $ap$ană+ $uvintele pe $are le auzeam auzeam afară erau dezarmante şi aproape $ă nu mai aveam ni$i puterea de"a mă apăra) &e afară se auzea0 ;Criminalul< este ai$i5< şi !ntr"adevăr eram a$olo iar mâinile şi (ainele mele erau mân/ite de sân#e $ă$i !n$er$asem să"l salvez pe a$el nenoro$it) Administratorul $asei repeta şi el o frază #roazni$ă pe $are !ntr"adevăr o pronun%asem dar !ntr"o altă ordine de idei dar se potrivea perfe$t !n !mpre/urările respe$tive !ntărind eviden%a) >tiu $ă ar fi trebuit să rămân pe lo$ şi să"i !nfrunt pe $ei de din$olo de uşă $u fruntea sus+ dar sunt soldat) Fu#a !nseamnă să re$unoşti $ă eşti vinovat+ dar am fost luat pe neaşteptate) *rebuie să spun $ă un sin#ur lu$ru mă preo$upa0 era $onştiin%a aparentei
Paul Fé Féval — Arma nevăzută mele $ulpabilită%i) Pi$ioarele !mi tremurau privirea mi se !n$e%oşa iar !n /urul meu auzeam un vuiet oribil $are era z#omotul mul%imii strânse !n /urul #(ilotinei) Am tre$ut prin adevărate $lipe de teroare !n momentul $ând $ei de pe $oridor intrară !n $amera nr) 1N $are era $amera mea şi apoi !n $amera nr) 18 unde ză$ea $adavrul eram $a nebun) Am sărit pe pervazul ferestrei fără vreun plan anume+ $red $ă am avut de #ând să sar de la eta/ dar pi$iorul meu s"a spri/init de un spalier spe$ial amena/at pentru plante a#ă%ătoare) Fiind epert !n eer$i%ii de #imnasti$ă nu mi"a fost prea #reu să urmez a$eastă $ale aeriană şi !n $âteva se$unde am a/uns !ntr"un $opa$ !n $are am !n$er$at să mă as$und) En #rădină era de/a multă lume) Pe unde intrase toată a$eastă lume2 Ce fă$ea2 &rama !n $are eu /u$asem rolul prin$ipal se terminase repede $a #ândul+ pot să de$lar $ă nu se s$urseseră ni$i ze$e minute !ntre primul stri#ăt al vi$timei şi momentul !n $are mă aflam !n $opa$) *o%i a$eşti oameni erau ai$i dinainte+ $ursa fusese !ntinsă atât !năuntru)$ât şi !n afara $lădirii) — &omnule &omnule Preault să nota%i nota%i tot să nu uita%i nimi$ spuse /ude$ătorul /ude$ătorul $are luase din dosar un plan fi#urativ pe $are"l !ntinse pe masă) — nde este $opa$ul2 !ntrebă el adresându"se lui auri$e) — Ai$i răspunse tânărul lo$otenent $are"şi puse de#etul pe plan) &e ai$i !i vedem pe $ei $e fu#eau !n #rădină şi pe $ei $e priveau la ferestre) &atorită razelor lunii toată lumea mă zărise şi stri#a0 ;Privi%i"l5 4ată"l5 9"am prins5< auri$e !şi tre$u mâna peste fruntea a$operită $u broboane de sudoare) $(ii lui Dem: $are urmăriseră partea partea din plan $e indi$a drumul fă$ut de a$uzat a$uzat $uprindea $uprindea a$um !ntre# desenul) Entr"un $ol% al planului se afla o le#endă !n $are s$ria0 strada ratoire .ulevardul C(amps"=l:sees) — &ar şopti Dem: $u uimire ai$i este palatul rnans5 — ău2 spuse #refierul) Apoi vorbind $a pentru sine0 — 4ată $um se studiază un do$ument) A$eşti !ndrăzne%i nu sunt uşor de !nvins) ?ude$ătorul păru din $e !n $e mai interesat şi as$ultă $ontinuarea povestirii $u şi mai mare aten%ie) — ,ă fu#5 $ontinuă $ontinuă auri$e auri$e nu"mi nu"mi mai tre$ea alt$eva alt$eva prin prin $ap de$ât a$eastă a$eastă idee tâmpită0 să fu#5 =ram !n$on/urat din trei păr%i şi privirea mea se !ndrepta spre $asa $e se afla $(iar lân#ă mine) !n mi/lo$ul a$elei fa%ade !ntune$oase rămăseseră doar două ferestre luminate+ prin perdeaua sub%ire distin#eam forma unei femei $are se ru#a) !n $ontinuarea $elor două ferestre luminate se afla o a treia !ntredes$(isă))) — Apartamentul 'alentinei5 #ândi /ude$ătorul) -refierul !şi spunea0 — Par$ă l"ar amuza !n lo$ul a$uzatului aş $ere un pa(ar $u apă !ndul$ită) — 6"aş putea să spun ea$t $eea $e speram $ontinuă auri$e) neori femeile sunt miloase aş mai fi putut avea şansa $a drumul să fie liber şi să a/un# !n C(amps"=l:sees) Am ales ramura $ea mai apropiată de $asă am mers pe ea $u multă #ri/ă şi m"am lăsat să $ad !n bal$on sub privirile $elor $e se aflau !n $urte) Ei auzeam spunând0 ;.ate%i la uşa salonului5 ,ă mer#em !n strada ratoire pentru a"l preveni pe administrator5 s$ară5 Cu o s$ară totul s"ar rezolva mult mai rapid5< Am !mpins fereastra !ntredes$(isă to$mai !n momentul !n $are tânăra fu#i din $ameră speriată de z#omot) Cu si#uran%ă auzise repetându"se de multe ori $uvântul $riminal+ văzându"mă ea fu#i %ipând) Cei din #rădină n"avuseseră timp să a/un#ă !n strada ratoire dar totuşi o uşă se des$(ise pe $are năvăliră o mul%ime de oameni $are stri#au0 ;Criminalul $riminalul5< =a mă arăta $u de#etul $ea !n $are !mi pusesem toate speran%ele+ ea stri#a0 ;4ată"l5< şi am fost !n$ol%it din toate păr%ile $ă$i $ei din #rădină #ăsiseră o s$ară şi intrau a$um pe fereastră) priveam pe a$ea tânără $are mă predase poli%iei iar inima mea !n$etă să mai bată+ am pronun%at doar un sin#ur $uvânt0 Fleurette5
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Fleu Fleure rett tte5 e5 repe repetă tă /ude /ude$ă $ăto toru rul l $are $are"ş "şii %ine %inea a răsu răsufl flar area eaş şii a $ăru $ăruii fi#u fi#ură ră se !n#ălbenise) — >i ea mă re$unos$use $ontinuă auri$e $u o vo$e voalată $ă$i !mi pronun%ă numele şi apoi leşină !n bra%ele mele) — En bra%ele dumneavoastră5 repetă Dem: dUAr) $(ii săi priveau !n /os iar buzele i se $rispară) auri$e nu"şi dădu seama de s$(imbarea petre$ută !n fizionomia /ude$ătorului $ă$i emo%ia !l orbise) — En $e $alitate se află a$eastă Fleurette Fleurette la palatul palatul rnans2 !ntrebă /ude$ătorul) /ude$ătorul) =ste !n servi$iul mar$(izei sau al domnişoarei de 'illanova2 'illanova2 auri$e răspunse0 — A$eastă Fleurette este !nsăşi domnişoara de 'illanova) rmă o tă$ere profundă) -refierul privi rând pe rând la $ei doi interlo$utori şi stri#ă0 — &omnului /ude$ător !i este rău2 !ntr"adevăr Dem: dUAr se $lătină pe s$aun) — 6"am nimi$ spuse el) Fă$ând un efort teribil adău#ă0 — 9o$otenente Pa#es mai ave%i $eva de de$larat2 — Am spus totul răspunse auri$e la rândul lui absorbit de #ânduri) — Atun$i domnul #refier poate $iti a$uzatului intero#atoriul spuse $u #reutate Dem:) En timp $e"şi aran/a foile şi"şi punea o$(elarii domnul Preault se !ntreba0 — Ce dra$u se !ntâmplă ai$i2 -refierul !n$epu să $iteas$ă0 ;'ineri @@ septembrie 1838 !n prezen%a domnului /ude$ător de instru$%ie Dem: dUAr a $ompărut)))< &ar nu apu$ă să termine $ă$i la auzul a$estui nume auri$e se ridi$ă !n pi$ioare) Cu o miş$are asemănătoare independentă de voin%a lui tânărul ma#istrat !şi !mpinse s$aunul şi se ridi$ă !n pi$ioare) Cei doi se priviră priviră !ntr"un $(ip $iudat) 6i$i unul dintre dintre ei nu s$oase o vorbă) auri$e fu primul $are se aşeză+ Dem: dUAr !l imită spunând0 — -refier $ontinuă le$tura)
†
Capitolul 1Q — Valentine
En a$ea seară #refierul Preault !şi luă masa la $âr$iuma ;Copiii lui Apollo< unde obişnuiau să vină $ei din /usti%ie dar şi $â%iva administratori ai pompelor funebre) A$eştia din urmă $onstituiau o pătură de oameni lu#ubri dar şi zănati$i !n modul lor de a se distra+ domnii ne#ri şi de$ora%i $e mer# !n fruntea $onvoaielor $ompun $ânte$e (azlii şi piese $are au reuşit să provoa$e (o(ote de râs) &upă $e auri$e fu $ondus din nou !n !n$(isoare #refierul se retrase la el !n birou şi"i spuse unui alt $ole#0 — &omnul dUAr are o afa$ere pe $inste5 Am asistat la o s$enă $are ar avea mare efe$t la teatru) 6"am !n%eles $(iar totul dar este şi o femeie impli$ată !n povestea asta) 6u mă pot plân#e $ă n"am material pentru $upletele mele) ,ă nu ple$a%i fără să"l anun%a%i pe domnul dUAr) &upă ple$area #refierului $ole#ul a$estuia !şi perie #ulerul redin#otei !şi puse un #uler fals şi"şi aran/a pălăria) — .ernard se adresă el unui al treilea $ole# am o problemă problemă de familie familie dar te ro# să nu ple$i fără să"l anun%i pe domnul dUAr)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută 6u ştiu unde trebuia să ple$e .ernard dar $um dispăru $el de"al doilea $ole# a$esta !şi luă şap$a ş ap$a şi !n$uie biroul) Ceva asemănător se petre$ea şi !n anti$amera $abinetului+ nu se !ntârzia prea mult !n Palatul de ?usti%ie iar obi$eiurile erau patriar(ale) Dem: dUAr nu realiză realiză $e linişte linişte se fă$u !n /urul lui) &e multă vreme nu se mai auzea auzea z#omotul vreunei uşi !n$(ise sau des$(ise iar pe $oridor nu mai răsunară paşi) rolo#iul palatului sună ora nouă) Dem: nu se miş$ase din s$aunul de la birou $apul şi"l spri/inea !n mâini iar lumina veiozei $ădea pe fruntea brăzdată de riduri adân$i+ o$(ii săi lar# des$(işi şi trişti priveau !n #ol) &e $ând ple$ase auri$e nu se mai miş$ase iar #ândurile sale erau atât de intense !n$ât muş$(ii fe%ei păreau pietrifi$a%i pietrifi$a%i Când buzele sale se miş$ară pronun%ă a$este $uvinte0 — =l este $ei pe $are"l iubeşte5 Adău#ă apoi imediat0 — &a$ă n"ar fi el m"ar iubi pe mine5 Pleoapele se lăsară !n /os iar de#etele i se $rispară !n păr) — =a mi"a spus asta urmă el vorbind $a pentru sine şi fă$ând pauze lun#i !ntre fie$are frază+ !ntre noi eistă o le#ătură $eva o !mpin#e spre mine iar lupta peri$uloasă !n $are m"am an#a/at o sperie) &e $e oare2 Entr"adevăr i"am fă$ut un servi$iu important dar !nainte de a i"l fa$e ea se interesa de mine0 mine0 de $e oare2 &osarul lui auri$e rămăsese des$(is !n fa%a lui+ $u un #est obosit !l !mpinse şi repetă $u o vo$e !n$ăr$ata de la$rimi0 — =l este $el pe $are"l iubeşte5 El $uprinse un sentiment de !n#ri/orare $ă$i fa%a lui palidă deveni dintr"o dată roşie $a para fo$ului şi"şi duse mâna spre inimă) — =ste foarte tânăr şopti el+ oare $e mi"a fă$ut2 are ştia $ă eist2 Cât de feri$it l"aş putea fa$e $u un sin#ur $uvânt s$ris de mâna mea5 &ar de $e aş s$rie a$est $uvânt2 Feri$irea mea propria mea feri$ire este !n mâinile lui5 Fără mine n"ar fi $ondamnat2 Fie $ă"l ba#ă la fla#rant deli$t fie la $rimă faptele sunt #răitoare !n fa%a ori$ărui alt /ude$ător ar fi un om mort) n surâs amar !i apăru pe buze !n timp $e"şi spunea0 — 6i$i mă$ar nu trebuie să spun0 =ste vinovat+ da$ă aş abandona an$(eta un alt /ude$ător va prelua sar$ina mea mea neterminată şi))) ,e opri) — >i l"aş omor! pro$edând astfel5 spuse el !n$et !n timp $e un fior re$e !i traversă $orpul) &e#etele sale apu$ară din nou dosarul+ răsfoi do$umentele pentru a"l #ăsi pe $el $e nu purta ni$i un fel de semnătură+ !l des$(ise şi $iti ultima frază0 ;'om dovedi $ă a sperat să se $ăsătoreas$ă $u o tânără nobilă a $ărei dotă se ridi$ă la mai mult de un milion)< — ,unt ameste$a%i !n afa$erea asta spuse el după o s$urtă tă$ere+ le re$unos$ stilul5 &oar nu vreau să devin $ompli$ele asasinilor tatălui meu2 ,e ridi$ă brus$ şi rămase o $lipă nemiş$at) — =ste un băiat foarte tânăr #ândi el !n timp $e"şi apăsa fruntea $u mâinile+ mi"a rămas !ntipărită !n minte privirea lui de om $instit) Pe pământul ăsta sunt fiin%e ale $ăror inimi se !nfră%es$ dar pe $are soarta le obli#ă să se uras$ă))) 4"am atins mâna $u mâna mea şi !n plus i"am promis $ă"l voi salva5 =l se !ndreptă spre fereastra $u vedere spre $urtea ,fintei Capele) n lampion fiat deasupra por%ii $lădirii de la Prefe$tură alun#ea umbra materialelor răspândite !n $urte+ ulmul se !năl%a $a un monstru !n mi/lo$ul dărâmăturilor albi$ioase) Pe $er pluteau nori amenin%ători des$operind din $ând !n $ând luna $are !nota !ntr" un la$ de azur) Ferestrele nu mai erau luminate+ ziua de mun$ă a fun$%ionarilor din /usti%ie se terminase) Palatul de ?usti%ie dormea)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Dem: n"ar fi observat nimi$ din toate a$este amănunte da$ă o umbră nu s"ar fi stre$urat printre pietroaie) femeie o umbră mai de#rabă alune$ă printre dărâmături şi traversă $urtea) Dem: se fre$ă la o$(i şi se !ndepărtă de fereastră spunându"şi0 s punându"şi0 — văd peste tot5 'orbes$ despre el dar mă #ândes$ tot timpul la ea) !n zadar mă lupt !n zadar mă străduies$ dra#ostea asta a devenit o obsesie şi !n $ele din urmă probabil $ă voi muri nebun sau voi săvârşi o $rimă5 =l străbătea $amera !n lun# şi"n lat $u un pas rapid !n timp $e $uvinte trun$(iate se rosto#oleau de pe buzele lui0 Dem: şoptea0 — &a$ă sunt de/a nebun2 Ce să !n%ele# de fapt prin nebunie2 =ste un mod de a vedea lu$rurile total opuse $elorlal%i) 4ar eu da$ă aş spune !n instan%a !n fa%a /ude$ătorilor şi /ura%ilor0 =ste nevinovat opinia publi$ă mi"ar răspunde0 &ar totuşi este vinovat5 =ste stri#ător la $er şi numai un nebun ar putea sus%ine $ontrariul) — &umnezeule &umnezeule şi totuşi5 spuse el lăsându"se să $adă pe s$aunul de la birou birou este nevino nevinovat vat ştiu ştiu asta asta iar via%a lui este este !n mâinile mâinile mele fiind fiind sin#uru sin#urull $are $unoaşte adevărul adevărat !n zadar !n$er$ să mă indu$ sin#ur !n eroare+ aş da ori$e pentru a des$operi !n mine $el mai mi$ dubiu dar nu eistă aşa $eva5 4ar 'alentine !l iubeşte5 &e$ât să renun% la 'alentine mai bine !mi $al$ !n pi$ioare $onştiin%a şi onoarea5 ltimele $uvinte !i ieşiră din #ură $a un (or$ăit iar $apul !i $ăzu #reoi) Astfel rămase mult timp $u fruntea spri/inită pe bra%ele !n$ru$işate pe masă asemeni unui om beat) neori $orpul !i era z#uduit de frisoane alteori buzele sale şopteau numele 'alentinei) n z#omot se auzi la uşă dar el nu"l auzi+ o mână re$e !l atinse $rezu $ă visează şi nu miş$ă) Apoi o vo$e blândă şi #ravă vorbi la ure$(ea lui0 — =u sunt domnule dUAr v"am promis $ă voi veni) Dem: !şi ridi$ă o$(ii şi !n$epu să tremure) &omnişoara de 'illanova era !n fa%a lui) — ,"ar zi$e $ă v"am speriat5 şopti ea $u un surâs trist) Entr"adevăr privirea lui Dem: părea speriată) Primul lui $uvânt !i trădă #ândurile) — Am vorbit5 se bâlbâi el m"a%i auzit))) — 6"am auzit nimi$ domnule dUAr răspunse 'alentine blând n"a%i vorbit absolut delo$+ $rede%i $ă este posibil să spune%i lu$ruri pe $are eu să nu le aud2 Pleoapele /ude$ătorului se ple$ară iar fi#ura lui $ăpătă o epresie sălbati$ă) — Cum a%i intrat ai$i2 !ntrebă el) Dem: dUAr era om de lume !n adevăratul sens al $uvântului iar !n $er$urile !n $are se !nvârtea şi 'alentine tre$ea drept un un tip $urtenitor) *otuşi ea nu păru ni$i mirată ni$i ofensată+ se părea $ă se aştepta la o asemenea primire) — i"a fost tare #reu răspunse ea $u un soi de umilin%ă mai !ntâi am fost la dumneavoastră aşa $um stabilisem) -ermain servitorul dumneavoastră n"a vrut să mă lase să aştept) &ar eram atât de palidă !n$ât i s"a fă$ut milă de mine) — =ste adevărat #ândi $u vo$e tare Dem: sunte%i tare palidă şi !n$epând de astăzi diminea%ă trebuie sa suferi%i $umplit) — 6"am murit !n$ă spuse 'alentine 'alentine $u o epresie atât de tristă tristă !n$ât Dem: !ntoarse !ntoarse $apul pentru a"şi as$unde o la$rimă) =a $ontinuă0 — Am aşteptat două ore şi valetul dumneavoastră mi"a spus0 ;Cred $ă este la Palatul de ?usti%ie pentru $azul a$ela din strada ratoire<) 'o$ea 'alentinei tremura $a şi $ând ar fi $uprins"o fri#ul) $(ii lui Dem: se us$ară) — Am venit ai$i reluă tânăra $u o oboseală etremă !n #las şi am $erut să fiu adusă la dumneavoastră dar nu s"a putut $ă$i to$mai !i lua%i intero#atoriul a$uzatului)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută =a se $lătină $lătină iar /ude$ătorul /ude$ătorul abia avu timp s"o sus%ină) $lipă $lipă o %inu !n bra%e dar el tremura mai tare $a 'alentine) aşeză !n propriul lui fotoliu+ #enun$(ii lui se !ndoiră şi $ăzu la pi$ioarele ei) =l o privea dar nu"i vorbea) — Aşez Aşeza% a%i" i"vă vă domn domnul ule e dUAr dUAr !i spuse spuse ea arăt arătân ându du"i "i un s$au s$aun) n) ,unt ,unt !n$ă !n$ă foar foarte te slăbită $ă$i azi de diminea%ă era $ât pe $e să mor) ?ude$ătorul se dădu $â%iva paşi !napoi $a şi $um $ineva l"ar fi lovit) 4mpresii de tot felul se su$$edau !n el $u o rapiditate teribilă) — *rebuie să mă as$ulta%i $u răbdare $ontinuă 'alentine $ă$i am multe să vă spun şi aş vrea să"mi #ăses$ for%a să mer# până la $apăt) Am aşteptat !n $upeu să termina%i intero#atoriul+ un om din Palatul de ?usti%ie trebuia să vină să mă anun%e dar n"a veni poarta s"a !n$(is iar la #(işeu mi s"a răspuns0 ;6u se mai poate intra<) =u spuneam0 ;&umnezeule5 9ăsa%i mă să tre$ trebuie să"l văd5< *oată lumea mă privea şi se strânseseră $âteva $âteva persoane pe trotuar+ vizitiul vizitiul pe $are nu"l $unos$ i s"a fă$ut milă de mine+ m"a tras spre $upeu spunându"mi0 ;,i#nora lăsa%i $ă vă s$ot din !n$ur$ătură)< =ste un italian) 6u ştiu $um a #(i$it $ă şi eu vin din 4talia) Cupeul m"a $ondus până la o poartă $are era a Prefe$turii de poli%ie+ pe ai$i vizitiul meu reuşi să mă introdu$ă !n Palatul de ?usti%ie) Am traversat mai multe $oridoare+ #(idul meu $(emă un tip şi"i vorbi) *ipul !i spuse0 ;!mi ris$ lo$ul0 te $ostă 1I fran$i)< 4"am dat banii şi m"am trezit !n $urtea ,fintei Capele unde mi s"a arătat o fereastră luminată şi mi s"a spus0 ;A$olo este< Dem: nu mai as$ulta şi $u o$(ii pironi%i !n pământ spuse0 — A%i venit să"mi $ere%i să"l salvez) — Am venit să vă spun răspunse 'alentine $u o vo$e fermă0 este nevinovat şi dumneavoastră şti%i a$est lu$ru) — >tiu5 o !ntrerupse Dem: dUAr $u furie eu $are am toate do$umentele !n fa%a o$(ilor5 =u $are am $itit !n !ntre#ime toate mărturiile5 — &e$i şti%i5 !l !ntrerupse 'alentine la rândul ei) A$est $uvânt fu pronun%at $u atâta autoritate !n$ât /ude$ătorul rămase fără #rai) A$um tă$ea şi 'alentine) Entr"un duel $el mai solemn moment este $el !n $are $ei doi adversari se odi(nes$ spri/inindu"se !n săbiile !nsân#erate) 'alentine fu $ea $are !n$epu prima dis$u%ia) Cu o voin%ă de fier ea !şi re$apătă zâmbetul resemnat $are o fă$ea frumoasă $a o sfântă) — ,eara de ieri este foarte departe de noi domnule dUAr5 spuse ea) 4eri m"a%i $erut de so%ie iar eu v"am refuzat adău#ând $ă dores$ să vă epli$ motivele şi să mă spovedes$ !ntr"un fel fiind$ă nimeni !n lumea asta nu mi"a inspirat atâta stimă şi simpatie $a dumneavoastră) En$epând de ieri par$ă un blestem s"a abătut asupra noastră) &omnule dUAr auri$e este a$uzat de $rimă iar dumneavoastră sunte%i /ude$ătorul lui) 9"a% 9"a%ii inte intero ro#a #att şi sunt sunt si#u si#ură ră $ă v"a v"a răspu răspuns ns fără fără o$ol o$oliş işuri uri $ă$i $ă$i buze buzele le lui lui n"au n"au pronun%at vreodată ni$i $ea)mai mi$ă min$iună+ probabil $ă şti%i de/a o parte din $eea $e vroiam să vă spun iar povestea romanti$ă a Fleurettei n"o să vă mai surprindă) '"am promis $ă vă voi spune şi lu$ruri de altă natură+ din !ntâmplare mi"au $ăzut o$(ii pe raportul pe $are l"a%i !n$redin%at $olonelului .ozzo şi fă$ând aluzie la lupta !n $are v"a%i an#a/at v"am spus0 ;Ca şi dumneavoastră sunt vi$tima a$estei or#aniza%ii de temut+ !ntre noi doi eistă le#ături misterioase)))< =i bine5 A$eleaşi le#ături eistă a$um !ntre dumneavoastră şi auri$e Pa#es+ refuza%i să"l apăra%i de $ei $e v"au u$is tatăl2 Dem: nu avu $ura/ul s"o priveas$ă şi răspunse $u ră$eală0 — &omnişoară am $rezut !n toate a$este lu$ruri dar nu mai $red) — 6u min%i%i5 stri#ă 'alentine $u severitate+ !n$ă mai $rede%i şi ve%i $rede până !n ultima zi a vie%ii voastre5 =a !l luă pe Dem: de mână deşi a$esta !n$er$a să se opună)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Ave%i milă de dumneavoastră !nşivă !i spuse ea $u o privire ru#ătoare o nenoro$ire teribilă s"a abătut asupra lui auri$e şi a mea dar pe dumneavoastră vă plân# şi n"adu$ a$uza%ii de$ât fatalită%ii) Cel pe $are"l iubes$ l"am rănit mortal de două ori0 prima dată dându"l pe mâna /usti%iei iar a doua oară datorită dra#ostei pe $are mi"o purta%i şi $are vă !ntune$ă $onştiin%a) Dem: %inea mâna $are i se !ntinsese+ ea !l ardea+ el o duse $u pasiune !n dreptul inimii) — ă aflu aflu !n infe infern rn şopt şoptii el el dar dar totu totuşi şi este este $a un para paradi dis5 s5 Fie$ Fie$ar are e $uvâ $uvânt nt al dumneavoastră mă !mbată şi mă torturează) A( $ât de mult vă iubes$5 'ă iubes$ $um nimeni altul n"a iubit vreodată5 A%i venit să alimenta%i fo$ul $e mă pâr/oleşte sunt sin#ur $u dumneavoastră mâna voastră este !ntr"a mea vă da%i seama $e putere poate avea delirul unei asemenea febre2 =l o !mpinse $u violen%ă şi"şi trase s$aunul) — A(5 &e $e a%i venit2 spuse el #emând) — Ani venit răspunse 'alentine $are"l privea $u o$(i $almi şi limpezi fiind$ă vreau să"l salvez şi vreau să mă răzbun) — &e$i !l iubi%i !l iubi%i la nebunie5 se bâlbâi Dem: ale $ărui buze se $rispaseră) — &a !l iubes$ răspunse simplu 'alentine) — Că$i este adevărată adevărată nebunie nebunie $ontinuă $ontinuă /ude$ăto /ude$ătorul rul să mai spera%i spera%i !n mine după $ele $e v"am spus) Ce vre%i mai mult2 Ceea $e v"am spus nu epli$ă ni$i mă$ar a ze$ea parte din suferin%a sufletului meu+ adineauri to$mai !mi mărturiseam $ă a$est bărbat este nevinovat dar este obsta$olul $are mă separă de dumneavoastră şi de a$eea va muri) 'e%i spune spune $ă este este o $rimă $rimă săvârşi săvârşită tă de un tip laş şi lipsit lipsit de suflet suflet)) ?ude$ă ?ude$ător torul ul este este preotul este un sa$rile#iu) 4ată până unde mer#e dra#ostea mea pentru dumneavoastră va muri5 âinile sale strân#eau bra%ele fotoliului iar vo$ea"i era #âfâită şi epuizată) Privirea domnişoarei de 'illanova era mai tristă dar nu"şi pierduse din blânde%e) — 6u răspunse ea $a şi $um ar fi vorbit vorbit $u ea !nsăşi !nsăşi nu"l iubes$ astfel şi ni$i nu şi"ar dori o asemenea dra#oste) &omnule dUAr a%i pronun%at un $uvânt $are mă linişteşte şi $are vă s$uză !ntr"o oare$are măsură) &elirul este $auza atitudinii dumneavoastră delirul este $el $e vorbeşte şi nu $red $eea $e spune%i) 'ede%i $ă sunt $almă şi vă ro# să mă as$ulta%i) auri$e nu reprezintă un obsta$ol !ntre mine şi dumneavoastră) $(ii /ude$ătorului arun$ară o privire fiă şi avu senza%ia $ă n"a auzit bine) — En%ele#e%i"mă bine $ontinuă 'alentine v"am spus0 'reau să"l salvez şi vreau să mă răzbun) =ste foarte $lar0 &ores$ a$est lu$ru5 &umneavoastră sunte%i stăpân pe via%a lui iar eu sunt stăpână pe mâna mea şi"n $onse$in%ă vă dau mâna mea !n s$(imbul vie%ii lui) $(ii lui Dem: erau din $e !n $e mai deruta%i) — Ceea $e v"am spus ieri trebuie să uita%i urmă 'alentine+ v"am spus $ă nu pot fi so%ia voastră datorită tre$utului meu $are era $a o barieră+ o parte din eni#mă a$um o $unoaşte%i0 !nainte de"a fi domnişoara de 'illanova am fost Fleurette saltimban$a+ v" am mai spus !nsă $ă Fleurette era o fată $instită iar domnişoara de 'i!lanova va fi o so%ie $instită) — are nu visez2 se bâlbâi Dem: dUAr) 'alentine s$ose de sub pelerină un sul de (ârtie pe $are"l aşeză lân#ă /ude$ător) — *rebuie să $unoaşte%i totul despre $ea $are vă va purta numele spuse ea) Ai$i se află povestea !ntre#ii mele vie%i şi de$lar !n fa%a lui &umnezeu $ă !n a$este pa#ini stă s$ris tot adevărul !n $eea $e mă priveşte) Ai$i ve%i des$operi o revela%ie pe $are v"o datoram şi pe $are v"am promis"o) &in a$est do$ument va ve%i $onvin#e $ă avem duşmani $omuni) ra dumneavoastră este de/a ve$(e şi o sus%ineam !nainte $a a mea să se nas$ă) &e $e eram atrasă spre dumneavoastră2 6u ştiu) Poate ăsta"i destinul meu) &ar a$um trebuie şi eu să mă răzbun+ ea fa$e parte din pa$tul meu0 ve%i pedepsi a$eşti oameni $are mi"au furat feri$irea) — Feri$irea dumneavoastră2))) repetă Dem: $u o vo$e #âtuită)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — A(5 spuse 'alentine liniştită şi $u $apul sus sa vorbim des$(is domnule dUAr+ este un târ# $eea $e vă propun eu+ v"am spus $ondi%iile şi n"ave%i de$ât să"mi s ă"mi răspunde%i $instit0 !l a$$epta%i2
†
Capitolul @I — Cadoul de nuntă
En vo$ea 'alentinei nu eista ni$i $ea mai mi$ă nuan%ă de dispre%+ ea spunea adevărul propunând /ude$ătorului un târ#) =a a$%iona fără s$rupule sau ruşine+ altele ar fi analizat problema pe toate fe%ele !n$er$ând s"o fa$ă mai a$$eptabilă dar 'alentine a$%iona după $um !i era firea mer#ea dire$t la %intă) =ra o fată deosebită iar sufletul !i era la fel de frumos $a şi fi#ura sa) ri$are ar fi fost se$retul naşterii sale $ă$i nu eista ni$i o $ertitudine !n a$est sens !nsăşi 'alentine !ndoindu"se de dreptul de"a purta numele de 'illanova totuşi totuşi !n vinele sale $ur#ea un sân#e nobil şi mândru) 9a %ară eistă seninătate pe $are nimi$ n"o deran/ează+ eistă aşa $eva şi la oraş) 9in#uşitorii din popor afirmă $ă mansardele sunt pline de seninătate seninătate++ dar lin#uşitor lin#uşitoriiii $elor puterni$i puterni$i n"au $ura/ul $ura/ul să pretindă $ă te !mpiedi$i !mpiedi$i de ea !n budoare) Adevărul este $ă a$easta eistă dar $azurile sunt o raritate atât la %ară $ât şi la oraş) 9a drept vorbind 'alentine nu fă$ea parte ni$i din $ate#oria $elor din budoar şi ni$i de la mansardă) ediul mizerabil !n $are"şi petre$use $opilăria şi tinere%ea nu apar%inea ni$i uneia din $ate#oriile men%ionate) A$ea popula%ie a bâl$iului din $are fă$use parte pe vremuri o !n$on/urase $u admira%ie) 9umea nobilă !n $are intrase a$um fără ni$i un fel de tranzi%ie o studiase $u priviri severe şi pătrunzătoare0 'alentine !nsă n"avea nimi$ din lumea saltimban$ilor pe $are to$mai o părăsise) =ste adevărat $ă 'alentine nu avea nimi$ $omun ni$i $u minunatele domnişoare $a populau saloanele din !nalta so$ietate dar ea rămânea atât de demnă şi de$entă !n ori#inalitatea ei !n$ât to%i o !n$on/urau $u admira%ie) 'alentine era totdeauna ea !nsăşi a$%ionând $onform propriilor sale impulsuri iar !n privin%a sfaturilor ea fă$ea apel fie la #usturile ei rafinate fie la $onştiin%a sa) En !mpre/urările bizare !n $are se afla !n a$ea noapte noapte %inând $ont de s$opul s$opul pe $are"l urmărea urmărea poate $a ar fi trebuit trebuit să a$%ioneze a$%ioneze altfel dar ea ştia doar $alea $ea dreaptă pe $are o urmă) Dem: dUAr era de asemenea un sin#urati$ iar drumul său nu se asemăna $u $ele de/a bătute0 totuşi el era mult prea obişnuit $u o via%ă normală pentru a nu fi surprins şi ofensat de oferta pe $are i"o fă$use 'alentine deşi era uni$a şi $ea mai arzătoare dorin%ă a lui) Am mai spus o dată a$est lu$ru0 !n vo$ea 'alentinei nu eista ni$i $ea mai mi$ă nuan%ă de dispre%+ !n s$(imb oferta ei impli$a atâta dispre% !n$ât Dem: dUAr rămase !n$remenit) Pasiunea sa $are se $onfunda $u !nsăşi via%a lui par$ă fusese zdrobită) Ca prin farme$ imposibila speran%ă devenea posibilă !n s$(imb ultima li$ărire de speran%ă se stin#ea !n el) r#o r#oli liul ul său său adân adân$$ răni rănit t !n$e !n$er$ r$a a să se revo revolt lte e !mpo !mpotr triv iva a a$es a$este teii iubi iubiri ri $are $are se transformase !ntr"o $ap$ană mortală dar $are datorită durerii devenea tot mai puterni$ă %intuindu"l pre$um mâna unui uriaş) En naivitat naivitatea ea ei $ura/o $ura/oasă asă 'alent 'alentine ine repeta repeta !ntreba !ntrebarea rea)) 'o$ea 'o$ea ei rămase rămase la fel de sonoră şi liniştită) Dem: dUAr se fă$u roşu $a para fo$ului şi fă$u un mare efort pentru a vorbi+ o$(ii săi păreau in/e$ta%i) En a$est moment sufletul său era stăpânit de dra#oste şi ură)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută En o$(ii lui frumuse%ea 'alentinei deveni supraomeneas$ă insultându"i supli$iul şi !nveninându"i şi mai tare suferin%a) mânie imensă $lo$otea !n el+ prin minte !i tre$u un #ând de răzbunare $are rupse tă$erea0 — A$$ept5 'alentine păli dar surâsul !i flutura pe buze) — =ste bine şopti ea !nseamnă $ă ave%i !n$redere !n mine şi vă mul%umes$) — Pe $ând nunta2 !ntrebă brus$ Dem:) ?ude$ătorul !n$er$ă să dea o nuan%ă nuan%ă sar$asti$ă vo$ii sale) — Când dori%i domnule dUAr răspunse 'alentine ple$ându"şi privirea pentru prima dată) — Cu $ât mai $urând $u atât mai bine nu"i aşa2 şopti /ude$ătorul printre din%i) 'alentine repli$ă0 — Poate $ă v"am supărat $ă$i spune%i a$est lu$ru $a pe o amenin%are sau bătaie de /o$) Dem: !şi şterse fruntea de sudoare) — .ătaie de /o$5 spuse el $a pentru sine este sin#urul lu$ru $are mi"a rămas să"mi bat /o$ de mine+ dar $a o amenin%are2 Cum oare $ă$i eu sunt s$lav şi dumneavoastră re#ină2 Privirea sa deveni imploratoare şi spuse !n $ontinuare0 — As$ulta%i"mă5 Prea multă suferin%ă te fa$e răută$ios şi am sim%it a$est lu$ru pe propria"mi piele+ aş fi dorit să vă fa$ un rău $ât de mi$ !ntr"atât de rănită este inima mea) Privirea 'alentinei se !ntrista dar ea rămase tă$ută) — Dăspunde%i"mi $ontinuă Dem: dumneavoastră $are nu şti%i să min%i%i la $e anume v"a%i #ândit2 — 6u m"am #ândit la nimi$ spuse !n$et domnişoara de 'illanova+ $ând !l voi salva pe bărbatul pe $are"l iubes$ şi $ând !l voi fi răzbunat noi doi vom fi $(it Am $ântărit sar$ina pe $are mi"o asum şi o voi !ndeplini) ,unt si#ură de mine) — 4ar bărbatulu bărbatuluii $are a$$eptă a$$eptă a$est sa$rifi$iu sa$rifi$iu spuse $u timiditate timiditate Dem: $e"i ve%i da !n s$(imb2 — En momentul de fa%ă !i dau $redin%a mea+ !nsă pentru viitor))) 'alentine ezită) — Pentru viitor repetă Dem:) Cum ea !ntârzia să"i dea un răspuns Dem: !n#enun$(e !n fa%a ei de$larându"i $u toată pasiunea0 — A(5 'alentine 'alentine 'alentine5 'alentine5 6u eşti delo$ $a $elelalte $elelalte femei femei iar eu $e am $omun $u $eilal%i bărba%i2 &a$ă lumea !ntrea#ă mi"ar fi /ude$ător m"ar $ondamna da$ă te" aş refuza+ dar $ei din lumea !ntrea#ă ştiu ei oare $e !nseamnă o mare o irezistibilă iubire2 ,unt !mpins de o for%ă $are mă sub/u#ă şi $u $are am !n$er$at să lupt+ dar eforturile mele a%â%ă fo$ul $are mă pâr/oleşte) 6u pot des$rie !n $uvinte dra#ostea $e v"o port+ sunte%i !nsăşi $onştiin%a mea şi onoarea mea+ atât !n a$eastă via%ă $ât şi !n ori$are alta fără dumneavoastră eisten%a mea n"ar n"are e ni$i ni$i un sens sens)) ,imt ,imt $ă"m $ă"mii voi voi $ons $onsa$ a$ra ra !ntr !ntrea ea#a #a via% via%ă ă feri feri$i $irii rii dumn dumnea eavo voas astr tră) ă) 'alentine a%i vorbit despre viitor iar eu !mi dau seama foarte bine $ă vă voi fa$e $ea mai feri$ită femeie da$ă !n viitor mă ve%i iubi şi ş i vă voi da şi luna de pe $er5 6u este un vis nu o dra#oste presupune o altă dra#oste+ pasiunea mea vă va !nduple$a inima) Până atun$i dra#ă 'alentine vă /ur $ă voi fi alături de dumneavoastră respe$tându"vă re#retele şi alinându"vă durerile pre$um un frate))) şi vă /ur $ă sunt (otărât să mor astfel răbdător resemnat $(iar da$ă nu va veni ziua !n $are buzele noastre să se uneas$ă !ntr"un sărut al iubirii) la$rimă tremura suspendată !n #enele 'alentinei+ ea spuse pentru prima dată0 — &omnule dUAr vă mul%umes$) Apoi s$(imbând tonul şi zâmbind spuse0 — A$um suntem lo#odi%i+ aş dori să vă $er $eva !n $(ip de $adou de nuntă) — ,pune%i5 stri#ă Dem: $ere%i"mi ori$e $(iar şi imposibilul5
Paul Fé Féval — Arma nevăzută =a !l luă de mână şi"l ridi$ă !n pi$ioare) — &omnule dUAr spuse ea aş dori să"l văd pe auri$e pentru ultima oară) ?ude$ătorul avu senza%ia $ă $ă tot $erul i s"a prăbuşit !n $ap) — A(5 spuse el $u amără$iune ar fi trebuit să mă aştept la a$est lu$ru5 A%i răspuns provo$ării mele şi mi"a%i $erut imposibilul5 =a repetă $u a$eeaşi blânde%e dar şi $u fermitate0 — *rebuie să"l văd pe auri$e) Dem: nu mai putea ni$i mă$ar să păleas$ă dar trăsăturile lui se des$ompuseră) — >ti%i foarte bine spuse el !n şoaptă $ă$i mânia sa re%inută !l !nfri$oşa $(iar şi pe el şti%i foarte bine $ă nu vă pot refuza) ai târziu))) mâine))) — Astăzi !l !ntrerupse 'alentine !n seara asta) — 9a a$eastă oră din noapte5 stri#ă Dem: n"am mai pomenit aşa $eva))) =a !l !ntrerupse !n$ă odată şi spuse0 — &omnule Dem: dUAr sunte%i sunte%i /ude$ător /ude$ător de instru$%ie+ instru$%ie+ !n privin%a privin%a a$uzatului a$uzatului pe $are le#ea vi l"a !n$redin%at puterea dumneavoastră este nelimitată) Dem: !şi aple$ă fruntea+ sim%ea $ă se sufo$ă) Apoi el luă lampa şi spuse0 — &a$ă asta"i dorin%a dumneavoastră urma%i"mă) ,e !ndreptă spre uşă) 'alentine mer#ea !n urma lui) Când a/unse !n pra#ul uşii fără voia lui pronun%ă două $uvinte0 — Arma nevăzută5 spuse el) 'alentine !l a/unse din urmă şi"l luă de bra%) — 'ă $lătina%i domnule dUAr spuse ea+ spri/ini%i"vă de mine) &a arma nevăzută nevăzută v"a lovit lovit aşa aşa $um şi pe pe mine mine m"a lovit) lovit) ,e pare pare $ă !naint !nainte e de a prim primii bine$ bine$uvâ uvânta ntarea rea $ăsătoriei &umnezeu a $reat !ntre noi o le#ătură fatală) — Am $itit $itit $ontinuă $ontinuă ea răspunzând răspunzând !ntrebării !ntrebării mute a lui Dem: a$ele pa#ini pa#ini unde unde rezuma%i mun$a pe $are a%i desfăşurat"o !ntrea#a dumneavoastră via%ă şi $onsider $ă a%i pro$edat bine s$riind trei eemplare) =ste foarte #reu de ştiut !n $ine po%i avea !n$redere5 >i eu v"am adus /urnalul meu intim vă ro# să"l $iti%i) 'e%i vedea $ă fie$are dintre noi $unoaşte o părti$i$ă din misteriosul se$ret+ de a$eea va trebui să !mpăr%im şi loviturile armei nevăzute) Dem: nu dorea de$ât să !ntâlneas$ă vreun obsta$ol !n $ale $are să"i !mpiedi$e să"şi $ontinue drumul+ /ude$ătorul se opri) — En /urnalul meu pe $are vi l"am adus $ontinuă 'alentine ve%i #ăsi o epli$a%ie la tot $eea $e v"am spus) &e a$um !n$olo a$ea sursă peri$uloasă din $are a%i ob%inut informa%iile a se$at) &omnule Dem: dUAr din momentul !n $are ne"am !ntâlnit atun$i noaptea am !n$eput să mă tem pentru dumneavoastră) >tiam foarte bine $ât de puterni$ă este or#aniza%ia !mpotriva $ăreia lupta%i şi am vrut să"4 !ntâlnes$ pe $el pe $are"l numes$ atletul) — 9"a%i !ntâlnit pe Co:atier stri#ă /ude$ătorul dumneavoastră2 — 9"am !ntâlnit dar nimeni nu"l va mai vedea vreodată !n a$eastă noapte s"a lăsat $u vărsare de sân#e))) — =l este5))) se bâlbâi Dem:) — A(5 A(5 spus spuse e domn domniş işoa oara ra de 'ill 'illan anov ova a da$ă da$ă n"a% n"a%ii fi fost fost pre$ pre$au aut t iar iar $ele $ele trei trei eemplare ale raportului dumneavoastră nu s"ar fi aflat la trei persoane diferite ei n"ar mai fi avut nevoie de arma nevăzută) Co:atier ar fi fost sufi$ient))) Că$i dumneavoastră sunte%i bo#at domnule dUAr iar Co:atier are ştrean#ul !n /urul #âtului şi ori$ât i"a%i fi oferit Fra$urile 6e#re ar fi triplat suma) — Fi%i mai $lară))) vru să spună Dem:) — ,ă mer#em răspunse tânăra toate a$este lu$ruri nu vă pot modifi$a $ertitudinea dumneavoastră !n privin%a nevinovă%iei nevinovă%iei lui auri$e) &upă $e şi"a fă$ut datoria Co:atier a dispărut dar nu trebuie să"l re#reta%i $ă$i nu mai avea nimi$ de spus) 9u$rurile pe $are nu vi le"a spus fiind$ă nu le ştia le ve%i afla din a$est /urnal) =a se !ntoarse şi"i arătă pe masă sulul de (ârtie) Apoi !l trase pe Dem: pe $oridor)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută En momentul !n $are uşa anti$amerei se !n$(ise !n urma lor $ealaltă uşă pe $are ieşise #refierul Preault după intero#atoriu se des$(ise fără z#omot) .iroul /ude$ătorului de instru$%ie era luminat doar de lumina $are venea de la lampionul din $urte) &oi bărba%i intrară tiptil) — Ciudată fată5 spuse unul dintre ei reuşeşte să"l /oa$e după $um !i pla$e) >tii ar trebui să"i dăm o primă şi lui -iovan .attista) — 6e /u$ăm $u fo$ul *ată răspunse $elălalt bărbat nu ne"am ales un lo$ prea bun pentru $onversa%ie miroase a $urtea /ura%ilor) En timp $e vorbea pipăi masa $u mâna şi des$operi sulul de (ârtie lăsat de 'alentine) — 4ată obie$tul pe $are"l $ăutam (aide să o şter#em))) Pe to%i dra$ii $e fa$e%i a$olo *ată2 Cel $e vorbise primul se instalase !n fotoliul lui Dem: dUAr) =l spuse $u a$el râs senil pe $are deseori l"am auzit0 — fată $a asta fa$e $ât două sau trei duzine de Co:atier5))) 4ubitul nostru Dem: te"a $ăutat la divizia a doua2 — Ar trebui să am o sută de nume răspunse 9e$oK ridi$ând din umeri+ văduva ,ama:ou si#ur a $iripit $eva) Poate reuşim să ieşim teferi din afa$erea asta nu"i aşa patroane2 ,"a !ntins $oarda prea prea tare şi fiind$ă a$um suntem bo#a%i $el $el mai !n%elept lu$ru ar fi să punem $apăt or#aniza%iei) Colonelul se ridi$ă) — Fiule avem tot timpul !n fa%a noastră+ astfel de or#aniza%ii nu le $reezi de la o zi la alta) Pe to%i dra$ii5 6u mă simt delo$ stin#(er !n san$tuarul /usti%iei) Baide să ple$ăm pe unde am venit+ şi la prefe$tură mai trebuie să fa$em un popas $ă$i este bine să ai prieteni peste tot) Cei doi ieşiră !n timp $e traversară biroul #refierului se auziră următoarele $uvinte pronun%ate de $olonel0 — Ciudată fată5 A()))5 Am uitat să"%i spun un lu$ru $are este destul de important) ,unt pe urmele $elor două eemplare din faimosul raport) neori trebuie a/utată arma nevăzută) =i5 *ulonezule $ui !i va folosi $adoul de nuntă2 6imeni n"ar putea spune $ă nu m"am o$upat $a lumea şi de ultima afa$ere5 Dem: dUAr !mpreună $u 'alentine !şi $ontinuau drumul pe $oridoarele pustii+ ei nu !ntâlniră ni$i o suflare omeneas$ă !n $alea lor) &rumul deşi era s$urt lor li se păru lun#+ Dem: !nainta $u un pas ne(otărât şi de mai multe ori se opri) Amândoi mer#eau !n tă$ere) Primul temni$er pe $are"l !ntâlniră veni spre ei dar $ând !l re$unos$u pe /ude$ător se opri salutându"l) s alutându"l) Dem: ordonă să i se s e des$(isă $elula !n $are se afla lo$otenentul Pa#es) rdinul !l surprinse pe temni$er dar fu ee$utat0 ma#istra%ii $ărora li s"au !n$redin%at rezolvarea diverselor an$(ete se bu$ură de o putere absolută) Prezen%a Prezen%a 'alentinei 'alentinei !l surprinse surprinse pe temni$er temni$er $ât şi disperarea disperarea $e se $itea pe trăsăturile /ude$ătorului) Când $(eia se !nvârti !n broas$a uşii $elulei 'alentine !l spri/ini pe Dem: $are abia se mai %inea pe pi$ioare) — Cura/ domnule domnule dUAr dUAr !i spuse ea ştiu $ât suferi%i+ suferi%i+ dar pentru pentru a$este a$este $lipe de suferin%ă eu vă pun la pi$ioare !ntrea#a mea via%ă) Cei doi intrară) intrară) Auzind Auzind z#omot z#omot auri$ auri$e e $are $are stătea stătea !ntins !ntins pe pat pat se ridi$ă ridi$ă)) 9a vederea 'alentinei se repezi spre ea dar prezen%a lui Dem: !l !mpiedi$ă să"şi $ontinue inten%iile) — Empreună5 şopti el) Dem: rămase !n pra#ul uşii spri/inindu"se de uşă) 'alentine ar fi vrut să fie mai re%inută+ dar nu putu $ă$i inima !i dădea #(es+ ea fu#i !nspre auri$e şi (o(otind !şi arun$ă bra%ele !n /urul #âtului a$estuia) *imp de un minut rămaseră !mbră%işa%i minut $are pentru Dem: păru lun# $ât un se$ol) ?ude$ătorul fu $uprins de un sentiment de #elozie neputin$ioasă+ !şi muş$ă limba până la sân#e pentru a reuşi să"şi !nfrân#ă un urlet de furie)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută En a$elaşi timp !şi $iuli ure$(ile pentru a reuşi să prindă fie$are $uvânt pronun%at de $ei doi !ndră#osti%i+ surprinse doar $uvintele rămase fără repli$ă0 — auri$e domnul dUAr ştie $ă eşti nevinovat+ mi"a promis $ă te va salva) =ste adevărat $ă 'alentine mai adău#ase !n şoaptă0 — *e iubes$ şi te ro# să nu mă $ondamni+ sunt a ta şi a ta voi rămâne toată via%a) ,e !mbră%işară !n$ă odată iar buzele lor se apropiară !ntr"un sărut rapid) Apoi 'alentine se !ndreptă spre /ude$ător spunând0 — ,ă ple$ăm $ă$i sufăr mai tare $a dumneavoastră) =a tre$u prima pra#ul uşii) Dem: !n lo$ s"o urmeze fă$u $â%iva paşi spre prizonier) — 9o$otenent Pa#es !i spuse el $u o vo$e tără#ănată şi #âtuită sunte%i nevinovat şi $red a$est lu$ru+ vă promit $ă vă voi salva+ &oamna Dem: dUAr nu v"a !nşelat) — &oamna Dem: dUAr5 repetă auri$e $are se dădu $â%iva paşi !napoi $a trăsnit) Pe buzele palide ale /ude$ătorului !nflori un zâmbet !n a#onia lui Dem: se sim%ea totuşi triumfător) — =a !mi apar%ine spuse el+ am $umpărat"o şi v"am salvat de #(ilotină dar am fă$ut a$est lu$ru pentru a putea să vă ale#e%i armele) 6u"mi datora%i nimi$ !n ziua !n $are ve%i ieşi din !n$(isoare am să vă omor)
†
Capitolul @1 — Confesiunea Valentinei
=ra ora două diminea%a) Colonelul .ozzo se ur$ase !n pat iar frumoasa $ontesă Corona !l !nvelea !nto$mai $a pe un $opil) .ătrânul tremura pu%in din $auza aşternutului re$e iar fesul %u#uiat !i dădea aspe$tul unei bătrâne fri#uroase) &ormitorul $olonelului era foarte simplu mobilat) Cei $e ştiau $ă a$eastă dărăpănătură de om era şeful unei armate de asasini se !ntrebau pe bună dreptate de $e avea a$eastă inepli$abilă şi $iudată manie $are"l !mpin#ea să verse sân#e pentru a $âşti#a aur) Aur5 6u mai avea $e fa$e $u aurul şi tot $eea $e po%i $umpăra $u aurul nu"l mai interesa de multă vreme+ pasiunile pe $are le po%i satisfa$e $u aur muriseră !n el) =l nu fă$ea ni$i o $(eltuială iar banii pe $are"i primea ultimul lui servitor i"ar fi a/uns $u prisosin%ă) — Pune nişte lemne pe fo$ dra#a mea !i spuse el $ontesei+ este in$redibil $âte lemne putem folosi pentru fo$ şi suntem abia !n luna septembrie5 !n seara asta a fost multă lume la mar$(iză2 — Ca de obi$ei obi$ei răspuns răspunse e Fran$es$ Fran$es$a a $u e$ep%ia e$ep%ia lui Dem: dUAr dUAr $are $are n"a venit) venit) *o%i !l aşteptau $u nerăbdare din $auza $rimei de ieri diminea%ă) diminea%ă) — =i5 spuse bătrânelul tră#ându"şi pătura până sub nas $e poveste5 >i !ntr"un $artier $are este atât de liniştit de obi$ei) — >i %ie %i"a sim%it lumea lipsa $ontinuă Fran$es$a) *o%i spuneau $ă ai asistat la arestarea a$elui nenoro$it) — En$ă mai sunt miş$at de $ele !ntâmplate răspunse $olonelul motiv pentru $are ni$i n"am vrut să ies din $asă astăzi) — ,e spune $ă este un tânăr foarte frumos spuse Fran$es$a) — &a este !nalt şi puterni$ dar prea !ndrăzne%) — ,e spune $ă 'alentine l"a re$unos$ut5 — Ce vrei2 oftă $olonelul trebuia să vină şi ziua !n $are romanul tinere%ii sale să fie dezvăluit dezvăluit !ntre#ii !ntre#ii lumi) lumi) =ste =ste neplă$ut neplă$ut dar asta asta epli$ă epli$ă multe) multe) A$est A$est tânăr tânăr $riminal $riminal a fost saltimban$ !mpreună $u ea la o dresoare de animale sălbati$e))) ai ştii $um o $(ema2 — 'ăduva ,ama:ou tată)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Asta e) &in feri$ire a$um 'alentine este bo#ată) ar$(iza a anun%at $ăsătoria ei2 — &a şi toată lumea era !n$ântată dar toată lumea era obsedată de $rima din strada ratoire) =ste o poveste foarte $iudată $ă$i $el omorât era un (o% $are avea !ntr"un baston $u mă$iulie de fildeş diamantele Carlottei .ernetti) — Entr"adevăr5 Entr"adevăr5 spuse $olonelu $olonelul l ziarele vor avea multă multă vreme $e s$rie))) s$rie))) >i 'alentine 'alentine $e mai spunea2 — =a a venit foarte târziu) — 9a $e oră2 — Entre unspreze$e şi miezul nop%ii) — >i $um arăta2 — Ca !n fie$are zi))) poate pu%in mai obosită))) ,"a $omportat absolut perfe$t $u to%i $ei $e o feli$itau pentru apropiata $ăsătorie) >tii $eva tată 'alentine arată mult mai bine de$ât toate a$ele domnişoare $are n"au fost la pensionul văduvei ,ama:ou5 — =ste o fată $iudată răspunse $olonelul) &u"te să te $ul$i $opila mea+ mi"e tare somn) Contesa Contesa !l sărută şi se retrase urându"i noapte noapte bună) 4mediat 4mediat după $e Fran$es$a Fran$es$a ieşi din dormitorul $olonelului !n spatele $apului patului se s e auzi un $io$ănit uşor) — 4ntră *ulonezule spuse $olonelul) mi$ă uşă $amuflată se des$(ise şi 9e$oK intră) — ltimele noută%i5 stri#ă el intrând la puş$ărie a avut lo$ marea s$enă dar $u trei persona/e) =ra şi Dem: dUAr prezent) 'ă da%i seama2 A$eastă 'alentine este o fiin%ă foarte ori#inală) ,$ena n"a durat mult dar a fost atât de dramati$ă !n$ât atun$i $ând a ieşit frumosul nostru /ude$ător nu s"a mai putut %ine pe pi$ioare şi a $ăzut) — Ce s"a !ntâmplat2 !ntrebă $olonelul $urios) Povesteşte"mi) — 'om afla a$est lu$ru mai târziu *ată+ v"am spus doar $e am auzit şi eu povestindu" se) &omnul Dem: dUAr a leşinat iar domnişoara de 'illanova a trebuit să"l spri/ine până la $upeu+ -iovan".attista a avut onoarea să"i $ondu$ă pe viitori so%i la $asa /ude$ătorului de instru$%ie) A$esta din urmă !şi mai revenise+ $ând au a/uns domnişoara de 'illanova a vrut să"l du$ă sin#ură până !n $asă+ l"a instalat !ntr"un fotoliu şi n"a ple$at până n"a sosit do$torul) =ra aproape ora unspreze$e $ând i"a ordonat 4ui -iovan".attista s"o $ondu$ă până a$asă) — Pe la unspreze$e şi /umătate a apărut !n saloanele mar$(izei unde a primit $u o #ra%ie #ra%ie strălu$itoare strălu$itoare toate feli$ităril feli$itările e !n le#ătură le#ătură $u apropiata apropiata ei nuntă nuntă spuse $olonelul) $olonelul) n astfel de $opil da$ă ar fi fost dresat de mine ar fi fost nemaipomenit) >tii tu asta *ulonezule2 — &a răspunse 9e$oK are stofă dar a$um $ă v"am spus tot $e aveam de spus am să ple$ şi eu să mă !n tind pu%in) — 6i$i vorbă5 stri#ă bătrânul ridi$ându"se !n $apul oaselor nu ne"am spus $(iar totul ai uitat rezultatul epedi%iei noastre no$turne la #refier) =l luă de sub pernă sulul de (ârtie (ârtie pe $are i"l dăduse 'alentine 'alentine lui Dem: dUAr) 9e$oK fă$u o #rimasă) — &urează prea mult mârâi el şi nu este $eva $are să ne preseze) — 6u va dura mai mult de /umătate de oră şi !n plus ne presează tare de tot !i răspunse $olonelul) .ănuies$ $ă ştiu $am trei sferturi din $eea $e stă s$ris ai$i dar s"ar putea să fie lu$ruri pe $are nu le ştim de $ea mai mare importan%ă) =l desfăşură sulul de (ârtie şi i"l !ntinse lui 9e$oK) — 'oi sta !n fund $ontinuă el iar tu !mi vei ridi$a şi aran/a pu%in pernele aşa $um fă$eai pe vremuri $ând !mi $iteai))) =i5 =i5 i$ul servitor a devenit stăpân+ n"aş da nimănui partea ta din patrimoniul nostru) — Cred spuse 9e$oK $u dispre% este vorba de un mizerabil milion5 — Fără a mai pune la so$oteală $ă tu eşti sin#urul meu moştenitor Baide a$um stau foarte $omod de$i po%i să !n$epi) *e ro# tre$i peste lu$rurile inutile)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — Pare o spovedanie spuse el+ domnişoara !n$epe de la Adam şi =va+ să"mi spune%i da$ă vă interesează0 ;Prima mea amintire este le#ată de $opilăria mea destul de tristă !n !mpre/urimile Domei !n mi/lo$ul unei trupe de muzi$ieni ambulan%i) 'orbes$ de prima mea amintire pre$isă $ă$i am mai avut şi altele !nainte)))< — 4a"te uită5 spuse $olonelul) — ,ă $ontinui2 !ntrebă 9e$oK) — 'orbeşte oare de a$ele amintiri mai deosebite2 — 6u !şi povesteşte via%a printre a$ei muzi$ieni italieni) — Atun$i tre$i mai departe) 9e$oK dădu $âteva pa#ini $u o plă$ere evidentă) ;)))6oul meu stăpân reluă el $ontinuându"şi le$tura era un dansator pe sârmă $are dez#ustat de 4talia unde o dusese destul de #reu se (otăr! să ple$e !n Fran%a)))< — ,ări şi peste $ălătorie !l !ntrerupse $olonelul) 9e$oK $iti !n $ontinuare0 ;)))!m ;)))!mpli plinis nisem em treispr treispreze eze$e $e ani ani iar s$amat s$amatoru orull ,arto ,artoriu riuss mă instru instruise ise să simule simulezz somnul somnul ma#neti$ ma#neti$ !n /urul meu auzeam vorbindu"se vorbindu"se $ă sunt o fată dră#u%ă+ dră#u%ă+ dar $ontinuau $ontinuau să mă bată)))< — ,ări şi peste asta5 ;))) dată am avut o senza%ie $iudată+ $ir$ul nostru era instalat !n mi/lo$ul unei pie%e mari nu departe de tribunal !mi terminasem eer$i%iile şi mă odi(neam uitându"mă pe fereastră $ând am zărit ieşind dintr"un palat o bonă $u o feti%ă de $â%iva anişori pe $are o %inea de mână) Asta"i tot dar repet am avut un sentiment $iudat0 aveam senza%ia $ă ştiu a$el palat $are"mi sări !n o$(i+ !n plus mi se părea $ă a$ea feti%ă eram eu !ntr"o altă epo$ă) ânioasă mi"am şters o$(ii $are se !mpăien/eniseră de la$rimi fiind $uprinsă de o emo%ie inepli$abilă)))< — 4a te uită5 spuse $olonelul) — ai $ontinui toată a$eastă vorbărie2 !ntrebă 9e$oK $ăs$ând) — &a răspunse $olonelul da$ă vorbeşte !n $ontinuare despre bonă şi feti%ă) — .ona dă $ol%ul pie%ii spuse 9e$oK iar domnişoara Fleurette se #ândeşte la alt$eva) — Atun$i sări5 9e$oK răsfoi !n $ontinuare şi spuse0 — 4ată 4ată $ă a s$ăp s$ăpat at de a$el a$el s$am s$amat ator or ,art ,artor oriu ius+ s+ a$um a$um se an#a an#a/e /eaz ază ă la vădu văduva va ,ama:ou) Apoi !i adu$e un elo#iu a$estei prime dresoare de la prin$ipalele $ur%i ale =uropei))) — >tim toate a$este lu$ruri+ sări peste ele) — ,osirea la 'ersailles a tânărului auri$e $are vrea să se fa$ă soldat şi $are devine $lovn0 $lovn0 idilă idilă bu$oli$e bu$oli$e şi şi pastora pastorală lă de"o de"o totală totală frumuse frumuse%e %e !ntre !ntre tânăr tânăr şi in#enua in#enua noastră noastră $are !ntre timp a devenit o frumuse%e de fată0 !n total şase pa#ini despre a$est episod din via%a ei) — =$onomiseşte"%i talentul spuse $olonelul şi tre$i mai departe) — &a) !şi fa$ fa$ intrarea !n s$enă $olonelul .ozzo"Corona şi doamna mar$(iză dUrnans peripe%iile dramati$e şi romanti$e ale moştenitoarei unei familii nobile răpită pe vremuri de nişte %i#ani sau $eva asemănător şi re#ăsită !n mod mira$ulos #ra%ie destinului) i$u%a pare să se !ndoias$ă de autenti$itatea a$estei poveşti $ă$i lipses$ atât a$tele doveditoare $ât şi medalionul mamei ei) — ă fa$i nerăbdător *ulonezule spuse bătrânul $u o vo$e de $opil+ (ai să terminăm o dată treaba asta $ă$i mi"e tare somn) =l se !ntrerupse pentru a"l privi pe 9e$oK $are se aşeză mai bine !n s$aun şi $u buzele !ntredes$(ise s$oase un soi de fluierat prelun#) prelun#) En felul a$esta !şi manifesta uimirea profundă şi neaşteptată) — Ce %i s"a !ntâmplat2 !ntrebă bătrânul speriat) $(ii lui 9e$oK fiau $aietul+ râsul !i pieri iar privirea par$ur#ea $u rapiditate manus$risul)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — ,ă mă ia dra$u spuse el !n$et zău da$ă am mai văzut pe $ineva să aibă atâta noro$ *ată5 &a$ă n"am fi pus mâna pe a$est $aiet toată or#aniza%ia noastră ar fi sărit !n aer) — 4ar tu numeşti ăsta noro$2 — &ra$e5 !n lo$ să"l fi lăsat pe masă domnul dUAr l"ar fi putu pune la el !n buzunar) As$ulta%i pu%in0 ;&oamna ,ama:ou veni să mă $aute şi mă $onduse !n $amera ei unde se afla un bărbat foarte bătrân şi respe$tabil !nso%it de o doamnă $are !n primul moment am $rezut $a este mama mea $ă$i auzisem $eva $u $âteva zile !nainte şi mă aşteptam la nişte evenimente ieşite din $omun) &oamna ,ama:ou !mi spuse0 ;Fleurette a$eştia sunt părin%ii tăi $are au venit să te ia)< &oamna mă luă !n bra%e şi mă !mbră%işa $u tandre%e+ bătrânul !şi răsu$ea de#etele şoptind0 ;Cât de mult !i seamănă s eamănă $ontesei5< Asta a fost totul) ă luară $u ei+ ni$i mă$ar n"am avut timp să"mi iau la revedere de la auri$e)))< auri$e)))< — Ce %i se pare atât de deosebit !n a$est pasa/2 !ntrebă $olonelul+ m"ai speriat5 ;))) Când am rămas sin#ură !n apartamentul meu din palatul rnans $ontinuă 9e$oK fără să răspundă !mi amintes$ $ă !n$(ideam o$(ii pentru a privi !n mine !nsămi) 9u$ru $iud $iudat at00 nu mă #ând #ândea eam m la aur auri$ i$e+ e+ !mi !mi reve revene nea a !n mint minte e a$el a$el pala palatt din din apro apropi pier erea ea *ribunalului de unde ieşise bona $u o feti%ă de mână şi !mi spuneam0 ;=ste adevărat asta eu eram) Amin Aminti tiri rile le mele mele !n$e !n$er$ r$au au să"ş să"şii fa$ă fa$ă lo$ lo$ !n mint mintea ea mea mea dar dar erau erau atât atât de va#i va#i şi s$(imbătoare5 Cea mai mi$ă boare le fă$ea să dispară) =ram si#ură $ă n"o mai văzusem pe a$ea doamnă+ !n s$(imb bătrânul a produs asupra mea o impresie $iudată0 era $a e$oul !năbuşit al unui stri#ăt !nspăimântat) ă $(inuiam să"mi amintes$ $eva dar nu reuşeam+ !n s$(imb mă $uprinsese un sentiment de fri$ă inepli$abilă)< Colonelul !şi s$oase mâinile deasupra păturii şi"şi spri/ini $atul !n mâini pentru a as$ulta mai bine) — =i bine5 Ce fa$i a$olo2 !ntrebă el văzându"l pe 9e$oK $ă sare două sau trei pa#ini) — 'reau să a/un# la $e"i mai important răspunse 9e$oK+ pa#inile pe $are le"am sărit se pot rezuma astfel0 frumoasa dumneavoastră nepoată văzuse lupul !n prun$ie iar fri$a pe $are o resim%ise atun$i !i dădea şi a$um fiori re$i) &umneavoastră sunte%i un fin psi(olo# dar şi ea are fler $(iar foarte mult fler) &oamna mar$(iză dUrnans nu i"a inspirat ni$iodată teamă !n s$(imb dumneavoastră i"a%i dat de #ândit) &upă spusele ei sunte%i bun ferme$ător şi este pe pun$tul de"a vă !ndră#i şi da$ă a%i şti $ât de frumos eprimă toate a$este lu$ruri5 A(5 Copila asta are mult talent5 &ar la urma"urmei nu vă poate suferi şi o fa$e%i să se !nfioare fiind$ă semăna%i $u lupul $are şi"a arătat $ol%ii dar $are a iertat"o şi n"a mân$at"o) — n fapt e $ert suspină bătrânul totdeauna am fost mult prea moale) 9e$oK izbu$ni !n râs şi"i trimise un sărut) — A$um vom a/un#e la pun$tul $ulminant spuse el brus$ $ă$i probabil a%i $rezut $ă vă pă$ăles$ $ând v"am anun%at $ă urmează $eva deosebit de important) Aten%ie5 A$um vorbeşte mi$u%a0 ;))) ultă vreme par$ă aveam o $ea%ă pe o$(i şi pe $reier o $ea%ă $are nu se risipea delo$) A$um $âteva zile !nsă iată $ă s"a risipit+ săptămâna tre$ută m"am dus la $olonelul .ozzo pentru a"l feli$ita $u o$azia aniversării lui+ servitorul !l $redea !n birou unde am şi intrat fără să bat la uşă după $um mi"era obi$eiul) Colonelul probabil $ă era prea departe $ă$i fotoliul său era !n fa%a se$reterului) En aşte aştept ptare area a lui lui m"am m"am aşez aşezat at !n a$el a$el foto fotoli liu+ u+ eram eram depa depart rte e de"a de"a pres presim im%i %i $eva $eva)) &i &in n !ntâmplare o$(ii mei $ăzură asupra asupra unui manus$ris des$(is $are se afla pe se$reter)))< Colonelul se lovi pe frunte) )
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — &ra$e5 şopti el to$mai $oborâsem !n salon unde vroiam să"i fa$ morală deşteptului de Corona) — 'ede%i spuse 9e$oK nu numai domnul Dem: dUAr !şi uită (ârtiile pe masă) *ată !n ziua a$eea n"a%i fost delo$ prevăzător) Pe un ton plân#ăre% $olonelul şopti0 — Când mi se !ntâmplă o nenoro$ire voi totdeauna vă bu$ura%i !n fond !nseamnă $ă to%i mă urâ%i))) A reuşit să $iteas$ă raportul lui Dem:2 — Cred Cred $ă l"a l"a $iti $ititt dint dintr" r"o o sufl suflar are e de la un $apă $apătt la altu altul+ l+ mai mai bine bine as$u as$ult lta% a%ii $ontinuarea0 ;))) Cuvintele Fra$urile 6e#re $are erau subliniate !n mi/lo$ul pa#inii mă izbiră iar $uriozitatea mea fiind a%â%ată am $itit fără s$rupule $rezând $ă este vorba despre afa$erea despre $are toată lumea dis$uta+ de la primele rânduri ale le$turii am sim%it o strân#ere de inimă+ aveam senza%ia $ă am des$operit $(eia va#ilor mele amintiri din $opilărie) Dem: i"am văzut pe a$eşti oameni $u măşti ne#re) Am auzit şi a$ea formulă teribilă0 ,e fa$e ziuă5 =rau to%i aduna%i undeva !ntr"un lo$ !ntune$os iar eu !i as$ultam şi !i priveam ei $rezând $ă eu dorm) nii nii spun spunea eau0 u0 ;=st ;=ste e prea prea mi$ă mi$ă pent pentru ru a !n%e !n%ele le#e #e şi pent pentru ru a"şi a"şi amin aminti ti<) <) Al%i Al%iii răspundeau0 ;&a$ă am fi pruden%i ar trebui s"o omorâm<) &espre mine se vorbea) as$a $elui $are era şeful $ăzu)))< — in%i5 !ntrerupse $olonelul $u o vo$e pe $are fri$a şi mânia o fă$eau să tremure+ nu se poate aşa $eva5 6i$iodată n"am lăsat să"mi $adă mas$a5 .ra%ul său sub%ire se !ntinse $u o vi#oare neaşteptată şi smulse din mâinile lui 9e$oK manus$risul !mpin#ându"l $u violen%ă pe a$esta din urmă) Corpul !i tremura sub $uvertură !n timp $e"şi apropie $aietul de o$(i) Citi !n linişte+ !n timp $e $itea sprân$enele lui la !n$eput !n$runtate se destinseră şi un surâs diaboli$ !i !nflori pe buze) — Ave% Ave%ii vreo vreo idee idee22 !ntr !ntreb ebă ă 9e$o 9e$oK K $are $are urmă urmărea rea $uri $urios os s$(im s$(imba bare rea a fizi fizion onom omie ieii bătrânului) — Ce vrei vrei *ulon *ulonezu ezule2 le2 răspun răspunse se bătrân bătrânul ul fie$ar fie$are e din iubi%i iubi%iii noştri noştri $opila $opilaşi şi de%in de%in /umătate din se$ret+ reunind reunind $eea $e ştiu ar forma un tot iar noi noi am fi buni de !mpuş$at) — &ar Dem: dUAr spuse $u tărie 9e$oK n"a $itit memoriile tinerei+ este sufi$ient să !mpiedi$ăm !ntâlnirea $elor doi) — &ar sunt lo#odi%i *ulonezule5 — Prostii5 6u mai avem timp şi pentru alte $ombina%ii+ !n primul rând trebuie să ne salvăm salvăm pielea pielea şi iată $are"i $are"i părerea părerea mea0 mea0 (aide%i (aide%i să ardem ardem a$este a$este memorii memorii după $are $are ne vom o$upa de Dem: dUAr şi de 'alentine a lui) Colonelul mân#âie $u privirea manus$risul pe $are"l %inea !n mână) — Fiule spuse el blând dintre to%i tu eşti $el mai inteli#ent şi $el mai $apabil+ eu !n s$(imb sunt atât de bătrân atât de bătrân !n$ât simt $um mintea mi se fa$e bu$ă%ele) 6u mi"a mai rămas de$ât noro$ul) De$unos$ $ă este foarte peri$ulos dar toate otrăvurile sunt peri$uloase) -ândeşte"te bine la situa%ia !n )$are ne aflăm şi $are nu s"a s$(imbat $u nimi$+ atâta timp $ât nu intrăm !n posesia $elorlalte două eemplare din raportul său n"avem ni$i o putere asupra lui Dem: dUAr) *e ro# nu mă !ntrerupe+ sunt si#ur $ă vom pune mâna pe el dar avem nevoie de timp+ până atun$i sin#ura noastră solu%ie este arma nevăzută) =i bine da$ă vom !nmuia arma nevăzută !n a$eastă otravă Yel arătă manus$risulZ vom nimeri dire$t la %intă) En $azul nostru %inta este un /ude$ător de instru$%ie şi o mi$ă domnişoară) 9e$oK şi $olonelul se priviră+ 9e$oK !şi ple$ă primul o$(ii şoptind0 — &e multe ori am spus0 sunte%i dra$ul pe pământ) Colonelul surâse la auzul a$estui $ompliment şi stre$ură sulul de (ârtie sub pernă spunând0 — âine se va fa$e ziuă dra#ule+ a$um (aide să fa$em nani+ noapte bună5 — =ra să uit spuse el domnul Preault mi"a furnizat o informa%ie) 4eri !n timpul intero#atoriului lo$otenentul Pa#es !mpreună $u /ude$ătorul păreau $a doi prieteni) Cei
Paul Fé Féval — Arma nevăzută doi au dis$utat mai mult de /umătate de oră fără să ştie despre $e vorbes$) C(iar 4a sfârşitul sfârşitul intero#ato intero#atoriului riului domnul domnul dUAr şi"a dat seama $ă lo$otenent lo$otenentul ul este iubitul iubitul 'alentinei 'alentinei iar $ând s"a $itit pro$esul"verba pro$esul"verball auri$e auri$e a aflat numele /ude$ătorului /ude$ătorului domnul domnul Preault spunea $ă o$(ii lor arun$au adevărate să#e%i şi $ă n"a văzut ni$iodată doi bărba%i pe pun$tul de"a se sfâşia) Colonelul !şi aşezase $apul pe pernă) — 4ată5 spuse el $u o vo$e aproape adormită sunt oameni $are totdeauna au $(intă la popă !n /o$ul lor) &e"a lun#ul istoriei $unos$ mai mul%i printre $are0 Aleandru $el are Cezar Carol $el are 6apoleon şi))) eu5
†
Capitolul @@ — Coşul miresei
,e s$urseseră $in$ispreze$e zile şi era de/a a/unul nun%ii) 9u$rurile mer# repede şi bine $ând ai !n antura/ un prieten $a bătrânul $olonel .ozzo+ el era prin$ipalul autor al $ăsătoriei nepoatei sale iubite şi stimată de to%i prietenii săi $u $el pe $are"l numea fiul său adoptiv0 domnul Dem: dUAr) -ra%ie $olonelului .ozzo fuseseră ob%inute !n #rabă de la Primărie şi biseri$ă toate dispensele ne$esare iar !n a$ea diminea%ă $olonelul venise la doamna mar$(iză dUrnans $are era feri$ită de rezultatul ob%inut atât de prompt şi $omplet) =ra zi de vizită la doamna mar$(iză) Faimosul $oş al miresei fusese epus !n $(ip de altar !n salon şi fusese !n$on/urat de ro$(iile miresei de $aşmiruri şi dantele) =ra o bo#ă%ie şi o !n$ântare+ mar$(iza se !ntre$use pe sine !nto$mai $a şi $olonelul iar domnul ,aint" 9ouis trimisese $adouri demne de un prin%) Prietenii mar$(izei admirau etazia%i şi $u invidie frumoasele daruri) ar$(iza n"auzea de$ât $omplimentele şi"i spunea $olonelului din $ând !n $ând0 — A(5 prietene $um ai ştiut să aran/ezi lu$rurile5 — De$ompensa mea $ea mai mare va fi feri$irea $elor doi tineri răspunse răs punse bătrânul) — =ste stilat spunea domnul de C(ampion Ydin ,aumurZ este artisti$ este plin de lu$ruri valoroase dar şi noi la ,aumur fa$em trusouri trusouri pe măsura trusoului trusoului 'alentinei) 'o$ea lui Constan$e"4sidore ,ouef notarul $are reda$tase $ontra$tul viitorilor so%i se auzea !n $elălat $apăt al salonului) >tia pe dinafară toate $ifrele stipulate !n $ontra$t şi le repeta pentru $ei $e vroiau să"l as$ulte0 — &omn &omniş işoa oara ra 'ale 'alent ntin ine e prim primeş eşte te drep dreptt $ado $adou u de nunt nuntă ă din din part partea ea doam doamne neii mar$(ize0 $asa din strada Di$(elieu $are adu$e anual un benefi$iu de 3H)III de fran$i $ele $in$i ferme din Pi$ardia şi palatul din strada 'arennes unde va lo$ui tânăra pere$(e+ din parte partea a $olon $olonelu elului lui .ozzo" .ozzo"Cor Coron ona a domnişo domnişoara ara 'alent 'alentine ine primeş primeşte te pământ pământuri urile le din 6ormandia $are vor valora !n $urând o /umătate de milion plus o rentă $u un $apital de GII)III de fran$i+ din partea domnului ,aint"9ouis primeşte planta%ia sa din 4le"de"Fran$e+ toate a$este moşteniri adău#ate la averea personală a so%ului depăşeşte uşor două sute de mii de fran$i rentă) — Pentru un !n$eput de drum este splendid de$lară doamna de *resme $u o uşoară mân#âiere !n #las) — Fără să mai punem la so$oteală şi perspe$tivele spuse !n tre$ere domnul baron de la Perriere $are to$mai intrase şi se !ndrepta spre $olonel) — 4a te uită $e minună%ie5 stri#ă ăria de *resme $are $ontempla o parură din pietre pre%ioase) =a adău#ă la ure$(ea unei alte domnişoare0 — 'a purta oare ea asta $ând va fa$e es$apadele no$turne2
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Cealaltă domnişoară rân/i şi răspunse0 — =şti răută$ioasă5 6u va mai trebui să fa$ă a$ele es$apade $ă$i iubitul ei ştie să intre şi pe fereastră) A$este şoapte erau a$operite de $uvinte elo#ioase $are răsunau !n fie$are $ol% al salonului) — inunat5 &eli$ios5 =traordinar5 — Perfe$t5 e$lamă domnul =rnest $are fă$use mari pro#rese !n două săptămâni) — Cât de frumoasă va fi !n ro$(ia a$easta5 — =a $are poartă $u atâta #ra%ie ro$(iile5 &omnul baron de la Perriere după $e o salută respe$tuos pe mar$(iză !i şopti $olonelului la ure$(e0 — 9a palatul euri$e !n $amera lordului Fran$is -odin a avut lo$ un mi$ in$endiu !n plus azi noapte s"a profitat de absen%a #eneralului Conrad şi i s"a for%at se$reterul unde avea raportul) 6u mai eistă de$ât un sin#ur eemplar din raportul lui Dem: dUAr) — .aroane nu ne"a%i spus părerea voastră despre $oşul miresei2 spuse bătrânul stăpânindu"şi $u #reu un zâmbet triumfător) — Adorabil $âtă bo#ă%ie şi bun #ust5 stri#ă imediat domnul de la Perriere) &oamna de *resme !i spunea vărului din ,aumur0 ,aumur0 — ai !ntâi de toate eu nu $red !n toate zvonurile astea $are $ir$ulă) — *ot felul de $an$anu $an$anuri5 ri5 răspunse răspunse domnul domnul de C(ampion C(ampion tot felul felul de prostii5 prostii5 >i la ,aumur ,aumur sunt destui destui $are"şi petre$ timpul lansând o serie de zvonuri) zvonuri) 6"aş putea spune $ă nu este şi un sâmbure de adevăr !n toată povestea asta $ă$i atun$i $ând lo$otenentul a stri#at"o Fleurette ea a răspuns0 auri$e5 — Ce !ntâmplare))) $ontinuă doamna de *resme) — =vident şi doar şti%i foarte bine $ă 'alentine a avut o $opilărie))) — &a da))) şi o tinere%e))) — 'ă spun spun $u mâna âna pe inim inimă ă $ă n"o pute putem m /ude /ude$$a aşa aşa $um $um am /ud /ude$a" e$a"o o pe domnişoara de *resme sau pe domnişoara de C(ampion) A%i remar$at $ât de s$(imbat este domnul Dem: dUAr2 — En $in$ispreze$e zile a !mbătrânit $u ze$e ani) — A(5 Ce bi/uterie de ro$(ie5 stri#ă arie) arie) Ce va fa$e ea $u toate a$estea2 &e depa depart rte e se auze auzea a $a un e$ou e$ou vo$e vo$ea a lui lui Cons Consta tan$ n$e" e"4si 4sido dore re ,oue ,oueff $are $are repe repeta ta sfârşitul refrenului său0 —))) un total $are depăşeşte două sute de mii de fran$i rentă5 Convorbirea dintre doamna de *resme şi vărul din ,aumur deveni $onfiden%ială) — =u şoptea domnul de C(ampion vă repet $e mi s"a spus şi mie0 la Palatul de ?usti%ie a fost mare s$andal) En realitate lu$rurile erau $lare $a lumina zilei şi era un $az de fla#rant deli$t) — &e altfel răufă$ătorul fusese urmărit $ontinuă şi doamna de *resme din strada ratoire şi până ai$i5 =ste un $az tare $iudat5 Câ%iva obişnui%i ai palatului se apropiară de ei şi se formă un mi$ #rup) — =ste adevărat tot $e se vorbeşte2 !ntrebă unul din /u$ătorii de (ist ai mar$(izei) — *oat *oate"s e"s bune bune şi frum frumoa oase se răsp răspun unse se domn domnul ul de C(am C(ampi pion on iar iar la ora ora a$tu a$tual ală ă lo$otenentul Pa#es se plimbă !n deplină libertate prin Paris) — =ste imposibil5 repetară mai mul%i !n $or) &oamna de *resme !l $(emă pe domnul =rnest şi adău#ă drept epli$a%ie0 — &ânsul are un frate la Par$(et şi vom afla unele amănunte) =a se !ntrerupse pentru a"i stri#a fii$ei ei $are se apropia de mi$ul #rup !nso%ită de $âteva domnişoare0 — Privi% Privi%ii şi admira admira%i %i domnişo domnişoare arele le mele mele $ă$i $ă$i a$este a$este lu$rur lu$rurii sunt sunt pentru pentru vârsta vârsta voastră) 9a !ntrebările mi$ului mi$ului #rup domnul =rnest răspunse plin de de importan%ă0
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — 6u putea%i nimeri mai bine spuse el+ fratele meu este lo$%iitor de ma#istrat şi s"a o$upat şi el de a$est $az) n $az absolut in$redibil5 &omnul Dem: dUAr este un om de mare talent))) — Cred asta5 repetară to%i !n $or) — &ar reluă domnul =rnest nimeni nu se poate feri de un a$$ident de o boală de o lovi lovitu tură ră)) )))) En fine fine eu nu ştiu ştiu $e s"a !ntâ !ntâmp mpla latt $u domn domnul ul Dem: Dem: dUAr dUAr dar dar $eva $eva s"a s"a !ntâmplat) i$ul #rup rămase fără #rai) — 4ată faptele $ontinuă tânărul bu$uros $ă to%i !l as$ultau0 pro$edura era $lară $a lumi lumina na zile zilei i rapo rapoar arte tele le poli poli%i %iei ei nu lăsa lăsau u ni$i ni$i o umbr umbră ă de !ndo !ndoia ială lă dive diverse rsele le mărt mărtur urii ii $on$ordau $u faptele))) — ,e eprimă bine ştren#arul ăsta remar$ă vărul din ,aumur) ândru de a$eastă remar$ă domnul =rnest dădu dovadă de şi mai multă elo$in%ă0 e lo$in%ă0 — &oamnele mele poate $ă nu $unoaşte%i pro$edura me$anismul dar mă voi strădui să mă fa$ !n%eles0 /ude$ătorul de instru$%ie el sin#ur benefi$iază de un soi de tribunal prealabil) — *re$e%i la fapte5 *re$e%i la fapte5 spuse domnul de C(ampion) — ?ude$ătorul $ontinuă domnul =rnest fa$e un rezumat al $azului) A$est rezumat a/un#e la minister iar pro$urorul re#elui delea#ă un lo$%iitor pentru a eamina şi el an$(eta fă$ută+ apoi lo$%iitorul fa$e un raport ale $ărei $on$luzii se numes$ re$(izitoriu))) — >i $opiii ştiu a$este lu$ruri5 mârâi domnul de C(ampion) — *oat *oate e a$es a$este te doam doamne ne răsp răspun unse se a$ru a$ru domn domnul ul =rnes =rnest t nu $ite $ites$ s$ $u a$ee a$eeaş aşii $onştiin$i $onştiin$iozit ozitate ate $a fii$a dumneavoastr dumneavoastră ă -azeta -azeta *ribunalelo *ribunalelor) r) "a%i ru#at să vorbes$ vorbes$ de$i vă vorbes$) De$(izitoriul fratelui meu $on$luziona $ondamnarea asasinului !n timp $e domnul dUAr sus%inea $ontrariul) Fratele meu a fă$ut !n$ă un referat $ătre şeful lui pro$urorul re#elui a lansat şi el un apel dar domnul dUAr spre uimirea tuturor a anulat mandatul de arestare lo$otenentul Pa#es fiind !n momentul de fa%ă liber pre$um păsările $erului) — =a$t5 =a$t5 spuse domnul domnul baron de la Perriere apropiindu"se apropiindu"se a$est lu$ru părând părând $iudat $iudat $elor $e"l $unoşteau))) Fu !ntrerupt de mai multe vo$i $are se auziră !n salon) &omnul Dem: dUAr to$mai intra oferindu"şi bra%ul $ontesei Corona) i$ul #rup prezidat de doamna de *resme se dispersă imediat membrii lui fiind pu%in dorni$i să"l !ntâmpine pe noul venit) En realitate doamna de *resme nu ea#erase $u nimi$ $ând afirmase $ă !n două săptămâni domnul Dem: dUAr !mbătrânise $u ze$e ani) ,ilueta sa ele#antă se sub%iase şi mai tare+ trăsăturile lui atât de frumoase se modifi$aseră+ părul său ne#ru era spi$at $u şuvi%e de păr alb iar fruntea sa părea $(inuită de #ânduri) =l le arun$ă o privire tulbure tuturor $elor $e"l !ntâmpinară $u prietenie eaminându"l $u o $uriozitate nedisimulată) Dem: dUAr avea fizionomia unui om temător aproape sălbati$) sălbati$) bişnui%ii bişnui%ii palatului rnans s$(imbară s$(imbară priviri $u sub!n%elesu sub!n%elesuri) ri) *o%i remar$ară privirea tristă a lui Dem: $are se !ndreptă spre $oşul miresei) Fran$es$a spuse $a pentru a epli$a melan$olia /ude$ătorului0 — 4ată un om $opleşit de feri$ire5 — =istă oameni şopti doamna de *resme foarte serioasă $ărora bu$uria le dă a$eastă stare) &omnişoara arie o $iupi de $ot pe o altă domnişoară) ,osi şi mar$(iza $u ambele mâini !ntinse spre Dem:+ iar $olonelul !l sărută $u dra#oste) Dem: se lăsă sărutat şi !ntrebă0 — nde este domnişoara de 'illanova2 *oată lumea remar$ă vo$ea sa s$(imbată) — ,e !mbra$ă răspunse mar$(iza+ a(5 vrem să fim frumoase pentru a$eastă zi mare5 Dem: tre$u mai departe $a şi $um ar fi vrut să evite o dis$u%ie şi a$eastă atitudine $iudată provo$ă noi şoapte prin $ol%urile salonului) Colonelul atinse bra%ul Fran$es$ăi $are răspunse $u vo$e tare a$estei !ntrebări mute0
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — 9"am !ntâlnit pe Dem: la uşa palatului+ n"am avut timp să vorbim dar !l voi du$e !n seră unde !i voi transmite mesa/ul tău) — Ce mesa/2 !ntrebă /ude$ătorul $are se !ntoarse spre $ei doi) Colonelul !i zâmbi zâmbi răspunzându"i $u o vo$e mân#âietoare0 mân#âietoare0 — 'ei afla !ndată dra#ul meu da$ă o vei !nso%i pe mi$u%a mea Fan$(ette) Contesa !l luă pe Dem: de bra% şi"l trase spre seră) — Ce $iudat spuse !n$et d"na de *resme) — A$eastă nuntă are aspe$tul unei !nmormântări !şi dădu $u părerea vărul de la ,aumur) Contesa Corona !mpreună $u Dem: traversară !ntre# salonul şi se opriră !n $ol%ul $el mai !ndepărtat al serei) =ra lo$ul !n $are $u $in$ispreze$e zile mai devreme avusese lo$ prima !ntrevedere dintre /ude$ător şi domnişoara de 'illanova) Dem: !şi aminti a$est lu$ru şi"şi duse mâna la frunte) — ,uferi%i nu"i aşa2 !l !ntrebă Fran$es$a aşezându"se lân#ă el+ !n propria mea via%ă mă loves$ la tot pasul de o serie de probleme !n$ât ni$i n"am timp să prives$ !n /urul meu) Probabil $ă sunt sin#ura $are nu a aflat $e se !ntâmplă de vreo $in$ispreze$e zile !n$oa$e+ vă $redeam !n $ulmea feri$irii şi mă feli$itam spunându"mi $ă am $ontribuit şi eu !ntr"un fel la bu$uria voastră) ,pune%i"mi $e vă fa$e să suferi%i aşa2 ?ude$ătorul privea !n /os+ după o lun#ă tă$ere el răspunse0 — ,imt $ă asupra mea se va abate o mare mare nenoro$ire — &ar de $e2 stri#ă $ontesa ave%i mintea tulburată))) — &a mintea şi inima mai ales inima5 Dem: se opri şi $ontesa !ntrebă0 — 6u mai ave%i !n$redere !n mine2 ?ude$ătorul o privi des$ura/at) — Ar fi trebuit să fu# şopti el sau să mă omor) >i fiind$ă Fran$es$a repetă ultimele lui $uvinte $u reproş el adău#ă $u fri$ă0 — iubes$ prea mult5 A$eastă dra#oste a pâr/olit totul !n mine5 A$um numai a$esta dra#oste mă %ine !n via%ă iar uni$a mea speran%ă este moartea) — &ar a%i ob%inut"o pe $ea pe $are o iubi%i5 Fi#ura lui Dem: se $rispa !n timp $e"i răspundea) — 6"am $omis ni$i o $rimă şi totuşi simt !n mine o mul%ime de remuş$ări) ,unt un tip $umse$ade $umse$ade şi !mi este fri$ă) A$eastă $ăsătorie $ăsătorie este $ea a unui om de onoare2 onoare2 spune%i"mi spune%i"mi mă $onsidera%i un om de onoare2 — 'ă $ons $onsid ider er un adev adevăr ărat at $ava $avale ler r spus spuse e $ont $ontes esa a luân luându du"l "l de mâin mâini+ i+ sunt sunte% e%ii bunătatea şi $instea !ntru$(ipată) $unos$ destul de bine pe 'alentine $a să"mi dau seama $ă nu v"a as$uns nimi$ şi $ă este demnă de dumneavoastră) A$eastă $ăsătorie o apără de lumea !ntrea#ă))) — A$eastă $ăsătorie este un târ# spuse !n$et Dem: $u o vo$e plină de la$rimi) Fran$es$a se temu să"l !ntrebe mai multe) — ,unt lu$ruri $ontinuă Dem: pe $are nu le"a%i !n%ele#e fără o pre#ătire prealabilă şi $are $are v"ar v"ar păre părea a adev adevăr ărat ate e simpt simptom ome e de nebu nebuni nie+ e+ din din pă$a pă$ate te nu sunt sunt55 nebu nebun) n) Arma Arma invizibilă se află deasupra $apului meu şi5 ni"a rănit de/a m"a rănit mortal5 Frumoşii o$(i ai Fran$es$ăi eprimau a$ea nelinişte $ara$teristi$ă pe $are o trezes$ $uvintele unui bolnav $are delirează) ?ude$ătorul surâse $u amără$iune şi şopti0 şopti0 — 'ede%i bine5 >i totuşi efe$tele a$estei arme nu se văd !n$ă) Astăzi diminea%ă m"am privit !n o#lindă şi nu m"am re$unos$ut) &e $in$ispreze$e zile trăies$ !ntr"o stare febrilă sau mai bine spus mor !n fie$are zi $âte pu%in otrăvit de $ertitudinea nenoro$irii mele şi de dispre%ul fa%ă de mine !nsumi) 6u $unos$ mai nimi$ despre 'alentine ori$um foarte va#+ $âte $eva din $opilăria ei şi a$eastă dra#oste pentru a$el tânăr))) A(5 6"o mai apăra%i $ă$i departe de mine #ândul de" a o a$uza)))
Paul Fé Féval — Arma nevăzută dată 'alentine mi"a spus adu$ându"mi un sul de (ârtie0 ;a$estea sunt memoriile mele< dar probabil $ă !ntre timp s"a răz#ândit $ă$i n"am des$operit a$el sul iar de $in$ispreze$e zile abia am s$(imbat $âteva $uvinte) =a mă evită şi trebuie să mărturises$ $ă şi eu fu# de ea) A$eastă $ăsătorie se fa$e !n pofida noastră prin #ri/a bunului şi e$elentului prieten $olonelul .ozzo))) Fran$es$a des$(ise #răbită să$ule%ul de $atifea brodată pe $are"l purta ori$e femeie ele#antă la epo$a respe$tivă) =a s$oase un pli$ mare spunând0 — &e data a$easta datorită dumitale mi"am adus aminte5 =ra $ât pe $e să uit $omisionul pe $are mi"l dăduse tata) *ot $e vine din partea lui este bun $ine ştie da$a nu"%i voi adu$e alinare suferin%ei dumitale2 Când mi"a dat a$est pli$ a zâmbit şi mi"a spus0 ;.unul ;.unul nostru nostru Dem: trebuie trebuie să $iteas$ă $iteas$ă a$est manus$ris manus$ris $(iar !n diminea%a diminea%a a$easta+ după $e i"l dai dra#a mea !l laşi sin#ur)< =a !i !ntinse pli$ul adău#ând0 — A$um $ă vi l"am dat vă las) Dem: nu fă$u ni$i un efort pentru a o re%ine !i spuse doar0 — Aş vrea să mă anun%a%i $ând domnişoara de 'illanova termină $u !mbră$atul) Dămase sin#ur dar nu des$(ise !n$ă pli$ul $e"i fu !n$redin%at) #omotele din salon abia a/un#eau până la lo$ul !n $are se afla Dem: !n seră) =l !şi !n$ru$işa mâinile pe #enun$(i o$(ii săi priveau !n #ol iar buzele şopteau un nume şi două $uvinte0 — 'alentine5))) Arma nevăzută5 &upă $âteva minute el rupse automat pli$ul pe $are"l %inea !n mână şi spuse0 — =a este))) dra#ostea mea pentru ea este arma nevăzută5 Privirea lui $ăzu pe sulul de (ârtie şi fiori re$i !i străbătură $orpul) — =a l"a s$ris5 spuse el este s$risul ei este $aietul pe $are ea mi l"a adus5 Cum de a dispărut din biroul meu2 Cum de a a/uns la $olonelul .ozzo2 n servitor !n livrea intră !n seră+ pe un platou avea trei s$risori) — 'aletul dumneavoastră v"a adus a$este s$risori spuse el sunt trei s$risori ur#ente) Dem: le luă şi !l $on$edie) 9e aşeză lân#ă el fără să priveas$ă mă$ar adresa) Dem: se $ufundă apoi !n le$tura manus$risului 'alentinei)
†
Capitolul @3 — Diavolul
Dem: dUAr $itea $u nesa%+ un soi de ma#netism se desprindea din s$risul iubitei sale) Fie$are rând par$ă"i !mplânta şi mai tare pumnalul !n rană dar o suferin%ă prea mare are şi momentele ei de dul$e be%ie) =l o iubea+ dra#ostea lui devenea tot mai intensă !n pofida tuturor iar motivele $e ar fi putut pune $apăt a$estui sentiment !l a%â%au şi mai tare) A$es A$estt lo#o lo#odn dni$ i$ !n a/un a/unul ul nun% nun%ii ii lui lui iube iubea a dar dar sper speran an%e %ele le lui lui erau erau deşa deşart rte+ e+ avea avea senza%ia $ă tot $e se petre$e !n /urul său este un vis iar pre#ătirile !n vederea a$estei $ăsătorii sunt doar o iluzie) C(iar şi $ăsătoria !nsăşi n"ar fi reuşit să"i $almeze neliniştea şi să"i astâmpere temerile) C(iar şi !n fa%a ma#istratului $are le#alizează $ăsătoria $elor doi so%i şi a preotului $are"i bine$uvântează !n fa%a altarului Dem: ar fi $rezut $ă visează) En $onştiin%a sa auzea o vo$e stri#ând0 ;*oate astea sunt min$iuni adevărate sunt doar doar lovitu lovituril rile e repeta repetate te şi impla$ impla$abi abile le ale armei armei mister misterioa ioase) se)))< ))< 9e$tur 9e$tura a !l absorb absorbea ea !n totalitate nemaiauzind z#omotele $e veneau din salon el fiind ferme$at şi oprimat de un sin#ur #ând) A$este pa#ini erau !nsăşi 'alentine+ el $itea a$ele rânduri $u o !nflă$ărare evidentă)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Fa%a !i era lividă iar pe frunte !i apăruseră pi$ături de sudoare re$e0 Dem: $itea !n $ontinuare) =l se opri totuşi $ă$i o$(ii lui se !mpăien/eniră $ând a/unse la pasa/ul !n $are 'alentine des$ria primele sentimente de dra#oste pentru auri$e) 6umele de auri$e !l lovi $a o /i#nire #ravă+ $ura/ul !i lipsi să mai $ontinue le$tura manus$risului) — Cu $e am am #reşit #reşit &umnezeu &umnezeule le şopti şopti el pentru pentru a mă $(inui $(inui astfel2 astfel2 =u o iubes$ iubes$ şi"i distru# via%a5 6i$iodată nu va putea să mă iubeas$ă şi !n zadar o antrenez şi pe ea !n marea mea nenoro$ire5 $(ii săi $ăzură asupra $elor trei s$risori aduse de servitor+ adresele primelor două erau ale unor prieteni+ el nu re$unos$u !nsă s$risul $elei de a treia) Pe a$easta din urmă o des$(ise prima) En timp $e rupea pli$ul mâna lui tremura #ândindu"se0 — Când mă voi !ntoar$e după $e"l voi omor! $e"mi va spune ea2 >i totuşi sunt $ondamnat să"l omor5 En a$el moment semnătura s$risorii !i !ntune$ă privirea) — =ste de la el5 stri#ă Dem: !n timp $e sân#ele i se sui la $ap) ,$risoarea suna astfel0 $%om $%omnu nule le d&#r d&#r' ' vă dato datore rez z viaţ viaţa a (i li)e li)ert rtat atea ea mea* mea* a( dori dori să devi devin n +rie +riete tenu null dumneavoastră, dar acest lucru nu de+inde de mine- V.am +romis că de /ndată ce voi fi li)er, li)er, voi fi la dis+oz dis+oziţi iţia a dumnea dumneavoa voastr stră* ă* cu toată toată re+ulsia re+ulsia mea, nu +ot să nu mă ţin de cuvânt cuvânt"" locuie locuiesc sc +e strada strada #njou #njou.Sa .Saint int.0o .0onor nore, e, număru numărull 12- %omnul %omnule e d&#r' d&#r' nu vă voi căuta, dar n.am dre+tul să vă evit-3
,$risoarea era semnată0 auri$e PA-=,) fla$ără se aprinse !n o$(ii lui Dem:) — 6i$i mă$ar nu este #elos pe mine5 spuse el $u o mânie re%inută+ 6i$i mă$ar nu mă urăşte5 !n s$risoarea a$easta ni$i mă$ar nu !n$ear$ă să"şi bată /o$ dar eu o $onsider deosebit de /i#nitoare) Am tot timpul+ mâine $ând 'alentine !mi va deveni so%ie nu voi mai avea ni$i un rival) En mod instin$tiv rupse şi al doilea pli$) Dem: $iti distrat0
$%ragul meu d&#r', 4ată un eveniment ne+lăcut* ra+ortul +e care mi l.aţi /ncredinţat s+re +ăstrare a dis+ dis+ăr ărut ut /m+r /m+reu eună nă cu alte alte o)ie o)iect cte e de valo valoar are e care care mi.a mi.au u fost fost sust sustra rase se din din secr secret eter er-Bine/nţel Bine/nţeles es că am făcut o +lângere, +lângere, dar am vrut să vă avertizez /n cazul /n care +oliţia +oliţia nu reu(e(te reu(e(te să +ună mâna +e hoţi- i s.au furat (i vreo treizeci treizeci de mii de franci, dar cel mai mult regret dis+ariţia ra+ortului vostru #l dumneavoastră, 5eneral C6N7#%-3
Fără voia lui Dem: lăsă să"i s$ape $uvintele0 — Arma nevăzută5 =l mototoli s$risoarea şi adău#ă0 — Cealaltă s$risoare este de la -odin) -odin) Cât de puterni$i sunt a$eşti oameni5 Dem: desfă$u şi ultima s$risoare !n $are s$ria0 $%ragă +rietene, La hotelul eurice, /n camera mea, a avut loc un mic incendiu, iar +achetul vostru a fost fost distru distruss- Nu mi.aţi mi.aţi s+us ce conţia conţiaea ea +achet +achetul ul +e care care tre)ui tre)uia a să.l să.l /nmâne /nmânez z ducelu duceluii d&6rle d&6rleans ans /n cazul cazul decesu decesului lui vostru vostru-- Totu( Totu(i, i, fiindc fiindcă ă mi.aţi mi.aţi s+us s+us că erau ni(te valori valori /n interior, sunt gata să vă ram)ursez suma res+ectivăCu sinceritate, Francis 56%84N-3
— Am fost fost si#ur5 spuse Dem: !mpăturind s$risoarea $u destul $alm) $alm) =l adău#ă0 — ai rămâne $olonelul a $ărui $asă probabil va fi lovită de un trăsnet))) Deluă manus$risul 'alentinei şi"şi $ontinuă le$tura) 6oi $unoaştem de/a $on%inutul a$estui manus$ris $el pu%in anumite pasa/e pe $are 9e$oK i le $itise $olonelului .ozzo) =ra lo$ul !n $are 'alentine !n urma unui şo$ violent
Paul Fé Féval — Arma nevăzută re#ă re#ăsi sise se firu firull amin aminti tiri rilo lorr din din $opi $opilă lări rie) e) e Pent Pentru ru ea se fă$e fă$ea a lumi lumină nă !n $ea% $ea%a a $e o !n$on/urase până atun$i+ a doua zi după o $atastrofă sân#eroasă se revedea sin#ură fără vreun prote$tor !n$on/urat de bărba%i $u fe%ele a$operite şi $are dis$utau despre via%a sau moartea ei) ltimul rând $itit de 9e$oK fusese a$esta0 --- asca celui care era (eful căzu---
&upă &upă a$es a$este te $uvi $uvint nte e $are $are"i "i dădu dăduse seră ră $olo $olone nelu lulu luii o star stare e emot emotiv ivă ă deos deoseb ebit ită ă manus$risul 'alentinei $ontinua astfel0 ;)))Când mas$a a $ăzut !n fa%a o$(ilor mi"a apărut un bărbat !n vârstă $u o privire bună şi blândă şi $u un păr alb) Pe a$es a$estt om om pe şefu şefull Fra$ Fra$ur uril ilor or 6e#r 6e#re e l"am l"am revă revăzu zut t !l $uno $unos$ s$ !l $uno $unoaş aşte te%i %i şi dumneavoastră şi"l iubi%i) =ste unul din binefă$ătorii mei+ am !n$er$at să ne# a$est lu$ru dar eviden%a mă $opleşeşte) =ste a$elaşi el este5 Am vrut să s$riu ai$i numele lui dar am ezitat şi !n final n"am putut $ă$i a$eastă foaie de (ârtie poate să trădeze o asemenea mărturisire) &omnule dUAr vă datorez totul+ !n fa%a dumneavoastră n"am ni$i un se$ret+ ziua !n $are !mi ve%i $ere a$est nume vi"l voi spune)< A$estea erau ultimele $uvinte din manus$ris) Dem: !n$(ise manus$risul şi rămase nemiş$at $u o$(ii pironi%i !n pământ) =ra atât de $ufundat !n propriile"i #ânduri !n$ât nu auzi z#omotul uşii $e se des$(idea) =l nu auzi ni$i z#omotul paşilor din seră) Când !şi ridi$ă privirea !n fa%a lui era $olonelul .ozzo"Corona !n pi$ioare şi $u mâinile !n$ru$işate pe piept) Dem: !l privi drept !n o$(i şi"i spuse0 — &umneavoastră mi"a%i trimis a$est $aiet nu"i aşa2 Colonelul dădu afirmativ din $ap) — i s"a furat din biroul meu de la Palatul de ?usti%ie) &e $e mi"a fost !napoiat2 — 6"ai #(i$it2 şopti $olonelul) — *otuş *otuşi i răspun răspunse se Dem: Dem: am presen presentim timent entul ul unei unei mari mari nenoro nenoro$ir $iri+ i+ poate poate $ă nu trebuie să o mai văd $ă$i da$ă o voi re!ntâlni !mi va spune numele pe $are n"a !ndrăznit să"l s$rie))) Fizio Fiziono nomi mia a bătr bătrân ânul ului ui nu epr eprim ima a vreo vreo teme temere re perso persona nală lă $i o #rav #ravă ă şi sin$ sin$er eră ă $ompasiune) — >i rapo raport rtul ul pe $are $are vi l"am l"am !n$r !n$red edin in%a %at2 t2 !ntr !ntreb ebă ă deod deodat ată ă Dem: Dem:++ se$re se$reta taru rull dumneavoastră a fost şi el violat2 sau dormitorul dumneavoastră a ars şi el astă noapte2 — 6eferi$ 6eferi$itule itule spuse !n$et $olonelul $olonelul ni$i ni$i o bănuia bănuială lă $are vine din partea partea ta ta n"ar n"ar putea putea să mă /i#nea /i#neas$ă) s$ă) *e *e iubes$ iubes$ şi şi te plân# sin$er) sin$er) Dem: Dem: dUAr dUAr eşti eşti ma#istr ma#istrat at şi $ând doreşti voi răspunde la toate !ntrebările pe $are $onsideri $ă trebuie să mi le pui fiind$ă un se$ol !ntre# de devotament şi virtute n"a putut să mă s$uteas$ă de $alomnii+ !n a$est moment este vorba de tine şi numai de tine) *e mai !ntreb o dată ai #(i$it2 — Am #(i$it răspunse /ude$ătorul a $ărui vo$e deveni fermă $ă aestrul Fra$urilor 6e#re /oa$ă un rol deosebit) Cu tot $ura/ul lui nu va $âşti#a) Colonelul se redresă) a/oritatea marilor a$tori nu se află pe s$ena teatrelor+ !n privirea sa $are eprima o imensă durere se putea observa şi $eva etrem de maiestuos) — ,unt un eilat spuse el !n$et+ fără să ştii loveşti !ntr"o rană $umplită0 am avut un frate iar tu mă obli#i să dezonorez memoria $elui $e nu se mai află printre noi5 — Cum5))) stri#ă /ude$ătorul pretinde%i $ă))) — 6eferi$irea mea este un fapt !mplinit !ntrerupse bătrânul $u o autoritate $iudată iar amenin%area ta te va zdrobi) *e !ntreb pentru ultima oară Dem: ai #(i$it2 -ândeşte"te la date+ 'alentine are optspreze$e ani şi avea trei ani $ând a văzut fi#ura a$elui bătrân $are semăna $u a mea))) iar !n ziua !n $are a$eastă s$enă lu#ubră i se !ntipări !n mintea ei de $opil ea fusese martora unei tra#edii şi mai sinistre) =a n"a s$ris a$est lu$ru dar mi"a destăinuit mie marea tra#edie) 6i$i a$um nu #(i$eşti2
Paul Fé Féval — Arma nevăzută $(ii lui Dem: se !n$(iseră) — Ai #(i$it5 $ontinuă bătrânul) =a asistase la o $rimă $e $rimă2 Familia ta lo$uia la *oulouse !n pia%a *ribunalului))) *ribunalului))) n stri#ăt se stinse !n #ura /ude$ătorului) .ătrânul $ontinuă0 — =a asistase la u$iderea lui at(ieu dUAr tatăl tău) — *atăl meu5 stri#ă Dem:) Apoi ridi$ându"se el adău#ă !ntr"un stri#ăt z#uduitor0 — &e$i este sora mea5 &upă $e pronun%ă a$este vorbe se $latină şi merse $u spatele !nspre zid) El !mpinse apoi $u violen%ă pe $olonel $are se !ndrepta spre el pentru a"l sus%ine) Dem: traversă sera !n fu#ă $a un nebun) ,alonul era #ol) Dem: ur$ă fără să fie oprit de nimeni !n apartamentul 'alentinei) Camera 'alentinei era şi ea #oală+ privirile lui Dem: fură atrase de o s$risoare $e se afla pe birou) luă $a pe o pradă+ !i era adresată+ o des$(ise dar o$(ii săi !mpăien/eni%i nu puteau des$ifra literele) ,im%ea $um ia fo$+ se spri/ini de masă şoptind0 — Arma))) arma nevăzută5 6u voi mai avea timp5 Am fost rănit de moarte5 — &umnezeule &umnezeule55 spuse 'i$toire 'i$toire $amerista $amerista $are intră !n $ameră+ $ameră+ iată"l iată"l pe domnul domnul dUAr $are nu se simte bine+ vă pre#ătes$ imediat un pa(ar $u apă !ndul$ită) — Ai$i5 spuse /ude$ătorul $(emând"o $u un #est (otărât) — *otuşi nu sunt un $âine mârâi $amerista) =a se apropie şi Dem: !i dădu s$risoarea 'alentinei adău#ând0 — Citeşte"mi asta imediat5 =a se supuse $ă$i fi#ura răvăşită a /ude$ătorului !i fă$ea fri$ă) — 'oi $iti spuse ea+ mul%umes$u"%i &oamne $ă ştiu $arte şi voi putea $iti) =a $iti0 ;&e $in$ispreze$e zile v"am !n$redin%at /urnalul meu intim+ nu numai $ă n"a%i răspuns nimi$ dar păre%i $ă mă evita%i)))< — Că o evit5 repetă Dem: !ntr"un #eamăt) — =ste adevărat adevărat spuse 'i$toire 'i$toire !n fie$are fie$are zi domnişoara domnişoara mă !ntreba !ntreba de mai multe ori0 ;&omnul dUAr n"a sosit !n$ă2< =a $ontinuă le$tura s$risorii0 ;))) Cei $e au a/utat la #răbirea deznodământului au lu$rat bine !n a$este două săptămâni0 iată"ne !n a/unul $ăsătoriei) &omnule dUAr am fă$ut !mpreună un târ#+ !n $eea $e vă priveşte v"a%i respe$tat an#a/amentul+ !n $eea $e mă priveşte depăşeşte $u mult propriile mele puteri) En o$(ii mei numai moartea mă poate s$uti de o asemenea datorie) 6eputând să"mi respe$t fă#ăduiala mai bine mor) Adio5< — Aşa a s$ris2 spuse /ude$ătorul /ude$ătorul #âfâind şi smul#ând s$risoarea din mâna 'i$toriei) Fără să aştepte vreun răspuns o apu$ă de umeri şi stri#ă $u toată for%a0 — As$ultă"mă5 6"o lăsa să se sinu$idă5 =u sunt !nvinsul5 >tiu a$est lu$ru+ $er numai !ndurare5 6u mai lovi%i sau lovi%i"mă doar pe mine5 ă predau5 'oi sunte%i $ei mai puterni$i+ mă predau !n mâinile voastre5 — 4ată $ă a !nnebunit5 #ândi 'i$toire) =a adău#ă $u vo$e tare0 — &omnule dUAr să nu"mi fa$e%i vreun rău+ vă /ur $ă eu n"am ni$i un ameste$) Dem: fă$u un efort supraomenes$ pentru a"şi veni !n fire şi !ntrebă0 — &e mult a ple$at2 — &e un sfert de oră) — nde a ple$at2 Pronun%ând a$este ultime $uvinte arun$ă o pun#u%ă $u bani pe masă) — Asta pot să vă spun răspunse 'i$toire fiind$ă eu am $ondus"o la $upeu) Fără mine n"ar fi reuşit să $oboare s$ările+ abia se mai %inea pe pi$ioare5 Fiind$ă vorbea foarte !n$et am fost nevoită să repet adresa vizitiului0 strada An/ou",aint"Bonore numărul @8) — A(5 spuse Dem: a $ărui vo$e nu mai tremura) =l !şi reveni şi $u un $alm etraordinar spuse0
Paul Fé Féval — Arma nevăzută — ,ă mer#em5 9a auri$e Pa#es5 =l ieşi) En spatele lui $olonelul .ozzo ieşind de nu ştiu unde şi urmărindu"l $a pisi$a pe şoare$e $obor! s$ara fără să fie văzut) Afară el se !ntâlni $u domnul 9e$oK $are !i spuse arătându"i un $upeu $are sta%iona pe partea $ealaltă a străzii0 — &omnii de a$olo vă aşteaptă) Entr"o $asă ve$(e din strada An/bu se afla o $ameră sără$ă$ioasă la eta/ul trei al $lădirii) Fereastra $amerei dădea spre o #rădină mare !n $are soarele toamnei lumina frunzele de/a us$ate) auri$e şi 'alentine se aflau amândoi ai$i unul lân#ă altul şi %inându" se de mână) 'alentine !şi arun$ase mantia pe o mobilă+ avea $apul des$operit iar părul despletit i se revărsa !n bu$le bo#ate) =ra frumoasă $a o $adră) auri$e o $ontempla !n etaz) .uzele lor se !ntâlniră !ntr"un sărut lun# şi tă$ut) — Aş vrea să mă ro# şopti 'alentine $ă$i simt $ă nu sunt $ondamnată) Am suferit atât !n$ât &umnezeu ne va ierta5 Pe masă era un pa(ar plin $u un li$(id strălu$itor şi auriu pre$um vinul din insulele spaniole) spaniole) =ra un sin#ur pa(ar pa(ar şi nimi$ mai mult) auri$e auri$e şi 'alentine 'alentine evitau evitau să priveas$ă priveas$ă pa(arul) 'alentine !n#enun$(e) auri$e rămase !n pi$ioare+ era palid dar (otărât) Ceea $e se petre$ea !n a$esta $ameră fusese (otărât $u mult sân#e"re$e) Când 'alentine !şi !n$(eie ru#ă$iunea ea spuse0 — *rebuie să ne #răbim $ă$i ar putea să soseas$ă) =a !şi arun$ă bra%ele !n /urul #âtului lui auri$e şi se sărutară !n$ă odată !n $(ip de adio) Apoi amândoi !şi !ntinseră mâna !nspre pa(ar) 6i$iunul dintre ei nu luă pa(arul+ se auzi un z#omot brus$ şi violent de partea $ealaltă a uşii pe $are $ineva !n$er$a s"o des$(idă) şa rezistă $ă$i era !n$(isă $u $(eia dar !n$(izătoarea uzată $edă !n $ele din urmă) n şo$ teribil s$oase uşa din %â%âni) Dem: dUAr asemănător unui spe$tru apăru !n pra#) 9a epuizarea sa fizi$ă şi psi(i$ă se adău#a şi efortul fă$ut !n $ursa $ontra $ronometru+ era atât de !nspăimântător !n$ât 'alentine luându"4 pe auri$e de bra% !i spuse0 — 6u te apăra vie%ile noastre !i apar%in) Dem: traversă $amera fără să s$oată o vorbă) =l se spri/inea de mobile $a $ei pe $are be%ia !i doboară la pământ) A/uns lân#ă masă rămase o $lipă nemiş$at) Privirea sa merse de la 'alentine la auri$e) — 'ă iert fi%i feri$i%i) Apoi luă pa(arul şi bău $on%inutul dintr"o !n#(i%itură) =l $ăzu $a trăsnit nu numai datorită efe$tului otrăvii dar şi fiind$ă nimi$ nu"l mai le#a de via%ă) aur auri$ i$e e şi 'ale 'alent ntin ine e abia abia avur avură ă timp timp să"4 să"4 tran transp spor orte te pe Dem: Dem: !n pat) pat) Când Când se !ntoarseră $amera era plină de poli%aii poli%aii aduşi de 9e$oK şi de $olonelul .ozzo"Corona) .ozzo"Corona) &o$tor &o$torul ul ,amuel ,amuel $are"i $are"i !nso%e !nso%ea a luă imedia imediatt pa(aru pa(arull şi"l şi"l mirosi mirosi)) Atât Atât #ustu #ustull $ât şi fizionomia sa arătau $lar rezultatul eamenului său) — Am a/uns prea târziu spuse $olonelul $u un oftat neferi$itul meu prieten nu mai este printre noi) Adresându"se $omisarului şi arătându"i $u de#etul pe $ei doi tineri $onsterna%i0 — Am atins aproape suta de ani $ontinuă el dar !n via%a mea atât de lun#ă nu"mi amintes$ să fi tre$ut printr"o suferin%ă atât de mare) ă $onsideram tatăl a$estei tinere iar mama ei adoptivă este $ea mai bună prietenă a mea dar va trebui să"mi !mplines$ şi o ultimă datorie deşi a$est lu$ru !mi zdrobeşte inima) 9o$otenentul Pa#es şi 'alentine de 'illan 'illanova ova se iubeau iubeau Dem: dUAr dUAr trebuia trebuia să se $ăsă $ăsător toreas eas$ă $ă mâine mâine $u 'alen 'alentin tine e de 'illanova+ dar a fu#it de la palatul rnans pentru a"şi !ntâlni iubitul iar !n a$est lo$ pe $are ei şi l"au ales !l des$operim pe Dem: dUAr asasinat)
Paul Fé Féval — Arma nevăzută Cei doi tineri distruşi !n$er$ară să protesteze dar din dire$%ia patului se auzi un mi$ z#omot) — 9uptă !n$ă $u via%a spuse do$torul) Colonelul reuşi să"şi mas$(eze o tresărire neliniştită dar ,amuel adău#ă0 — A fost otrăvit $u mătră#ună va muri nebun) — 'alentine5 stri#ă vo$ea muribundului sora mea))) &omnişoara de 'illanova fă$u un pas !nspre el) — ,ora mea5 repetă el ridi$ându"se !n $apul oaselor) =l !ntinse bra%ele dar apoi fă$u un #est de respin#ere şi adău#ă $u dez#ust0 — 6u te apropia $ă$i te iubes$ !n$ă5 Prin tine m"am omorât5 *u erai a(5 tu erai arma nevăzută5))) De$ăzu pe pat) Colonelul Colonelul se aple$ă aple$ă asupra asupra lui+ se auzea $um (o(otea (o(otea %inând %inând muribundul !n dreptul inimii sale) Când se s$ulă !şi şterse o$(ii şi ş i spuse0 — Am sim%it $um şi"a dat du(ul $opilul meu dra#5 &o$torul ,amuel şi 9e$oK erau mai palizi de$ât mortul) Cu o vo$e tristă $olonelul adău#ă arătând !nspre 'alentine şi auri$e0 — Am fă$ut totul $a să previn a$eastă $atastrofă vroiam să"i salvez dar a$um va trebui să"i dăm pe mâna /usti%iei) &omnilor ea era $ea de"a doua fii$ă a mea) 9ăsa%i"mă să mă retra# !nainte de a vă fa$e datoria) =rau trei !n $upeul $are"l $ondu$ea pe $olonelul .ozzo a$asă) 9e$oK şi ,amuel puteau tre$e drept nişte s$elera%i lipsi%i de sentimente dar ei priveau totuşi !nspăimânta%i a$est bătrânel bolnăvi$ios şi fri#uros) — &e şapteze$i de ani !n$oa$e spuse $olonelul aşa s"a !ntâmplat $u to%i $ei $are m"au ata$at) &ra#ii mei sunte%i salva%i+ vă ro# să"mi adu$e%i elo#ii5 — &ar obie$tă 9e$oK !n$ă n"au fost $ondamna%i) 'or vorbi))) — *rebuie să ştii să a$%ionezi5 Au ei un prieten pe $are"l $unos$ bine şi $are le va fa$e rost de tot $eea $e au nevoie pentru a evita ruşinea #(ilotinei5 Colonelul avu un râs se$ rămas fără e$ou) A$est râs fu urmat de un a$$ent de tuse) Colonelul Colonelul !şi duse batista batista la #ură după $are o puse lân#ă el) Când $oborâră $oborâră din $upeu $upeu 9e$oK şi ,amuel se priviră) — =ste diavolul2 !ntrebă 9e$oK) ,amuel luă batista uitată pe pernele $upeului) — &iavolul nu moare răspunse do$torul arătându"i o pată roşie !n lo$ul !n $are buzele $olonelului atinseseră batista) — Ce mai este şi asta2 !ntrebă 9e$oK) — =ste sfârşitul repli$ă do$torul ,amuel) 9e$oK eamina $u aten%ie batista şi spuse0 — 6u"i $u putin%ă5 Credeam $ă l"a uitat &umnezeu) — &e$i tu $rezi !n &umnezeu *ulonezule2 — 6u dar ar fi totuşi nostim să fie $ineva a$olo sus)
Pentru a navi#a mai uşor prin e"booT plasa%i $ursorul mouse"ului pe un $apitol din e" booT apoi apăsa%i tasta $trl$li$T stân#a)
Cuprins e"booT0 Cuprins e"booT0 )))))))))))) ))))))))))))))))))))))))) )))))))))))))))))))))))))) )))))))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))))))))) )))))))))))))))))))))))))) )))))))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))) )))))))))))) ))))))) 1IN
Paul Fé Féval — Arma nevăzută
